Levi Strauss (Levis) a venit in 1853 in San Francisco, la varsta de 24 de ani, pentru a dezvolta ramura de vest a afacerii fratelui

sau, care lucra in New York. Dupa ce a emigrat din Germania, el a petrecut cativa ani in New York pentru a invata comertul si afacerile de schimb. Afacerea pe care si-a construit-o timp de 20 de ani a reprezentat un succes, care i-a adus faima de business-man, dar si cea de filantrop. Unul dintre numerosii clienti ai lui Levi era un croitor, Jacob Davis. Originar din Letonia, Jacob locuia in Reno, Nevada, si cumpara in mod frecvent baloturi de materiale de la depozitul lui Levi Strauss & Co. Printre clientii lui Jacob era un barbat foarte dificil care intotdeauna rupea buzunarele de la panatalonii cusuti de el. Jacob s-a tot gandit cum ar putea sa intaresca buzunarele, asa ca intr-o buna zi i-a venit ideea sa coasa nituri de metal la colturile buzunarelor si la butoniere. Acesti pantaloni nituiti au avut mare succes printre clientii lui Jacob, iar acesta a inceput sa se ingrijoreze ca cineva i-ar putea fura ideea. A decis astfel sa ceara o autorizatie juridica, dar nu avea cei 68$ necesari pentru eliberarea actelor. Avea nevoie de un partener de afaceri, si imediat s-a gandit la Levi Strauss. Jacob i-a scris lui Levi pentru a-i sugera ca ar trebui sa dezvolte o afacere impreuna, iar Levi, care era un om de afaceri foarte agil, a simtit potentialul pe care il oferea noul produs, asa ca a acceptat propunerea. Pe 20 mai 1883 cei doi au primit autorizatia #139,121 de la Oficiul pentru Patent al Statelor Unite. Aceasta zi este considerata ziua de nastere a jeansilor. La inceput pantalonii erau confectionati din panza, pentru ca mai apoi, cativa ani mai tarziu, sa inceapa sa fie facuti din denim. Desi pantalonii din denim erau de multa vreme purtati ca pantaloni de serviciu, aparitia niturilor a dus la crearea a ceea ce noi astazi numim jeans. Primul nume al acestor pantaloni a fost waist overalls (salopete pana in talie). Cuvantul jeans a devenit mai popular in jurul anilor 60, cand generatia baby boom l-a adoptat pentru pantalonii preferati in acea perioada. Prima imbracaminte nituita a fost confectionata si vanduta in jurul anului 1873. Datele despre companie dinainte de 1906 nu sunt certe, deoarece toate registrele istorice dinainte de acest an au fost distruse in cutremurul si incendiul de la San Francisco. Cand Levi Strauss & Co si-a deschis primele doua fabrici din San Francisco, Jacob Davis era responsabil de linia de productie. Denim-ul pentru pantalonii de munca nituiti venea din Amoskeag Mill din Manchester, New Hampshire, o companie cunoscuta pentru calitatea produselor sale. In scurt timp, toate categoriile de muncitori cumparau pantalonii inovativi. In jurul anului 1890, acestor pantaloni li s-a atribuit numarul 501, pe care inca il poarte in denumire. Patentul legal i-a permis lui Levi Strauss & Co sa fie singura companie producatoare de imbracaminte nituita, pana cand autorizatia a intrat sub domeniul public (in 1891). La expirarea patentului, o multime de fabricanti au inceput sa imite imbracamintea nituita facuta populara de Levi Strauss.

Levi Strauss a condus afacerea pana in 1902, anul morti sale, impreuna cu fratii sai, Jonas si Louis, dupa care a fost preluata de patru dintre nepotii sai. In 1918, familia Haas o ramura prin alianta a familiei Strauss, a luat controlul companiei. Dupa Al doilea razboi mondial, au decis sa promoveze retailul jeansilor Levis, dar si oferta de actionariat a companiei. In timpul cresterii puternice din anii 50 60, actiunile companiei au capatat o valoare foarte mare. In timp, s-au adaugat inventarului alte tipuri de pantaloni (de serviciu, casual etc), jachete, fuste si diferite accesorii de imbracaminte feminina. Pana in 1985, cand familia Haas si alti membri ai familiei Strauss au readus compania in posesia lor, Levi Strauss & Co a devenit cel mai mare producator de pantaloni din lume. Cu referire la imbracamintea produsa de Levi Strauss & Co se foloseste de obicei numele de Levis, dar trademark-ul apare numai pe linia de produse cu stilul de design 501, care se distinge prin nasturi in loc de fermoar, nituri din cupru la tivul buzunarelor, o eticheta de piele cusuta in dreptul taliei, un W pe buzunarele de la spate si o eticheta rosie cu marca Levis cusuta de tivul buzunarului drept de la spate. In plus, sunt confectionati din denim greu, care intra la apa un centimetru sau doi la prima spalare. Dupa aproape 100 de ani de vanzari catre cowboy si agricultori, popularitatea Levi s creste in anii 50 in randul adolescentilor, ca rezultat al unei noi abordari de marketing, care abandoneaza vanzarea de depozit in favoarea producerii de haine sub marca proprie. Anii 50 au insemnat pentru jeansi o afirmare a spiritului rebel, iar unele colegii au interzis purtarea lor. In anii 60 70, jeansii au fost luati sub cupola curentului hippie, devenind un simbol al decadentei vestului. Odata cu anii 80 au inceput sa devina obiect de lux, fiecare designer aducand propria lui viziune. Desi denimul nu se demodeaza niciodata, este cert ca din cand in cand mai iese din trend. In anii 90 piata tanara nu a mai fost interesata de jeansii 501 si nici de alte modele de jeans, probabil ca o revolta la stilul vestimentar adoptat de parinti. Generatia anilor 90 a preferat alte tipuri de pantaloni sau tot jeansi dar cu alte croieli, forme sau finisari. In anii 90, Levi Strauss & Co se afla in incurcatura, 11 dintre fabricile sale de pe teritoriul SUA fiind inchise. Branduri ale Levi Strauss & Co

Levis, inventati in 1873, sunt jeansii originali, autentici, cu cel mai mare succes, recunoscuti in intreaga lume si adesea imitati de alti producatori de imbracaminte. Jeansii Levis au atras atentia, imaginatia si loialitatea a numeroase generatii de indivizi.

Ca inventator al categoriei, marca Levis continua sa aiba un cuvant de spus in productia de jeansi, aducand pe langa clasicii 501, numeroase stiluri si colectii sub eticheta rosie. Lansati in 1986 in SUA, produsele marca Dockers au jucat un rol major in crearea noilor produse de imbracaminte pentru barbati in categoria de pantaloni de camuflaj si de imbracaminte casual pentru serviciu. In 1988, Dockers a lansat si o linie pentru femei, care include topuri, rochii, pantaloni casual si numeroase accesorii, croite sa se potriveasca unei game largi de marimi. Astazi, Dockers se comercializeaza in peste 50 de tari cu o gama larga de produse, printre care topuri, incaltaminte, imbracaminte de exterior, accesorii pentru o gama variata de clienti. Semnatura Levi Strauss a fost lansata in 2003 exclusiv pentru consumatorii care achizitioneaza produse de pe canalele media. Brandul ofera consumatorilor care apreciaza valoarea accesul la imbracamintea de inalta calitate, la moda si accesibila, produsa de o companie in care Levi Strauss & Co are incredere. Semnatura Levi Strauss apare pe o colectie de pantaloni, din denim sau nu, fuste, tricouri, camasi, jachete pentru femei, copii sau barbati. Denim gives us a little bit of history everytime we put it on denimul ne duce putin prin istorie de fiecare data cand il purtam; iar istoria lui incepe odata cu istoria Levis. Prima marca de blugi care ne vine in minte este si cea mai veche: Levi's. Incepand din anul 1950 si pana astazi, blugii au avut nenumarate stiluri si decolorari, schimbandu-se odata cu tendintele sociale. Dar de ce sunt blugii atat de populari astazi? Pentru ca sunt confortabili, fermi si se asorteaza in esenta cu totul. Cu alte cuvinte, blugii au devenit cel mai recunoscut element de imbracaminte al timpurilor noastre. Dar blugii nu au fost intotdeauna atat de la moda, fiind utilizati initial ca imbracaminte de lucru pentru mineri, marinari si cowboy. Haideti sa ne intoarcem si mai mult in timp, pentru a afla istoria celui ce este cunoscut astazi ca "denim. Cu mult inainte ca Levis Strauss sa popularizeze denimul, in secolul al XVI-ea India exporta "dungaree, o tesatura grea si aspra din bumbac, care avea culoarea indigo. Aceasta era vanduta marinarilor portughezi care o foloseau pentru a face vele pentru corabii. Materialul a fost folosit si la haine, purtate in principal de cei saraci. In aceeasi perioada, in micul sat italian Chieri, situat in apropiere de Torino, era vandut materialul ce urma sa devina denim. Flota Genovei din Italia l-a folosit pentru a face pantaloni trainici marinarilor sai, care sa poata fi purtati atat uscati cat si uzi.

Acesti pantaloni erau spalati in mare intr-o plasa legata de partea din spate a navei. Destul de interesant este faptul ca in contact cu sarea de mare, culoarea albastra a pantalonilor disparea treptat. Denumirea de "blue jeans" este un derivat de la "albastru de Genova". Cu toate acestea, materialul provenea din orasul Nimes din Franta. Deci ce ofera unicitate materialului? Cheia se afla in tesatura pe diagonala, care este numita in mod popular diagonal. Firele albastre erau impletite cu cele albe, lucru ce a devenit o caracteristica a "Serjului de Nimes". Denumirea de "Serj de Nimes" a fost cu timpul inlocuita de prescurtarea "denim". Abia cu 200 de ani mai tarziu, in 1829, s-a nascut Levi Strauss in Bavaria, Germania. Cativa ani mai tarziu, el a emigrat la New York, unde s-a alaturat fratilor sai mai in varsta, care erau proprietarii unei afaceri cu diverse marfuri non-alimentare. In 1853, a devenit cetatean american si a decis sa deschida o afacere in San Francisco, care in acel momentul se afla inca in mijlocul goanei dupa aur. Levi Strauss planificase sa vanda nasturi, foarfeci, piroane si tesaturi dure minerilor pentru a-si proteja echipamentele sau pentru a-si face corturi. Dar a fost surprins sa vada ca putini oameni au vrut sa cumpere produsele sale. Pe de alta parte, minerii s-au plans ca nu au pantaloni destul de duri pentru a rezista in noroi si murdarie. Atunci i-a venit ideea de a face salopete din bumbac dur. Desi o idee buna, materialul era prea dur si nu foarte confortabil. In ciuda acestui obstacol, afacerea lui a crescut si Strauss a comandat apoi "Serjul de Nimes," sau denimul, care era si rezistent si confortabil. Blugii din denim au devenit foarte populari, dar mai era inca o problema pe care croitorul Jacob Davis sia luat raspunderea sa o rezolve. Domnul Davis era de fapt unul dintre clientii lui Levi Strauss ce cumpara tesaturi din bumbac si alte accesorii pentru croitorie. Minerii isi duceau pantalonii la Davis pentru a le coase buzunarele, care se rupeau in mod frecvent. Davis a avut atunci stralucita idee de a consolida buzunarele cu nituri de cupru. Cu toate acestea, deoarece el nu si-a putut permite sa cumpere un brevet pentru inventia sa, l-a invitat pe Strauss sa i se alature ca partener. In 1873, a fost cumparat brevetul pentru consolidarea buzunarelor, iar afacerea lui Strauss, Levi Strauss & Co, a inceput sa fabrice celebrii pantaloni din denim cu nituri de cupru. Cusaturile galben-portocaliu, care au devenit de atunci o caracteristica a blugilor, au fost create pentru a se potrivi cu niturile. La scurt timp dupa aceea, Levi a inventat eticheta mica rosie, pe care a pus-o la coltul buzunarului. A fost prima data cand o eticheta a fost plasata pe exteriorul hainelor.

Designerii de azi sunt preocupati sa reinventeze blugii din denim prin tehnici unice de spalare, precum utilizarea pietrei ponce, a enzimelor si spalarea acida. Pe parcursul istoriei lui de 400 de ani, denimul a fost spalat, sfasiat, brodat cu margele, cu strasuri, scurtat si intins. Practic, a trecut prin toate tipurile de moda si modele. Dar cu toate acestea, caracteristicile de baza ale denimului nu s-au schimbat niciodata. La urma urmei, de ce ar vrea cineva sa schimbe un clasic? Istoria blugilor ncepe n America anului 1853, cnd un puti de 24 de ani de origine bavarez, pe numele lui, Leob ( transformat apoi, n Levi) Strauss, pleac de la New York la San Francisco, pentru a deschide o sucursal a activitii textile desfurate de fraii si. Locaia e mai mult dect nimerit: n 1848, n California de Nord se descoperiser mine de aur, iar personajul nostru se molipsete inevitabil de febra aurului, care, n cazul su, s-a concretizat n transformarea stofelor grosolane din bumbac ntr-un bestseller printre mineri. Un cumprtor asiduu e Jacob Davis, croitor din Nevada, iniiatorul a ceea ce azi e considerat o genialitate, aplicarea de nituri metalice pe prile cele mai expuse uzurii, cum ar fi buzunarele. Neavnd bani suficieni pentru a cumpra brevetul, Davis i cere lui Strauss s intre n afaceri cu el. Cei doi cheltuie 68 de dolari cu actele i, n 20 mai 1873, au n mn exclusivitatea pe 20 de ani a produciei de pantaloni cu nituri metalice. n 1890, Levis ncepe s-i numeroteze modelele. Iau natere 501 Levis. Sunt din pnz de culoarea albastru-nchis, de la fabrica din Amoskeag, New Hampshire, i etaleaz o serie de nasturi pentru susinerea bretelelor, un buzunar anterior adnc, pentru ceas, i o cataram la spate, care strnge talia dupa dorina fiecruia. Eticheta, la nceput din piele, cu desenul unei perechi de blugi trai de doi cai, pentru a demonstra rezistena esturii la orice fel de oc, apare pentru prima dat n 1887. Minusculul steag rou cu nsemnul mrcii, n schimb, i face apariia exact dup 50 de ani. Pentru zilieri, agricultori, cresctori de vite, aceti pantaloni albatri sunt o dragoste la prima vedere. Chiar i cowboy-i ader la trend, dar fac galerie pentru concuren. Marca Wrangler, care se afirm n 1903, se impune datorit materialului mai rezistent, niturilor rotunjite care nu distrug aua i buzunarelor posterioare cusute mai sus, pentru a nu se sta pe portofel. n 1947, devin bestseller n Texas. Dar ntotdeauna e vorba despre mici variaiuni pe aceeai tem. Infinita oscilare modern ntre modelele mulate sau comode, presplai artistic sau inginerete, i s-ar fi prut cowboy-ului dur de altdat, destabilizant. n orice caz, aceti pantaloni att de comozi n-ar fi fost niciodat exportai din ranch-ul californian i nici n-ar fi urcat pe scara social de la uniform de lucru la aliat incontestabil al

timpului liber, dac la un moment dat Hollywoodul n-ar fi nceput s fac filme western. Iar Gary Cooper i John Wayne, cavaleri ai binomului estetic maxilar ptrat & privire ptrunztoare, devin noul ideal masculin. De la marele ecran la realitate. Dup 1929, n timpul crizei, explodeaz moda ranch-urilor pentru turiti. Oricine avea o ferm n California, Nevada sau Arizona era constrns s nchirieze camerele libere familiilor nstrite care veneau de pe coasta opus n cutarea unei vacane pline de aventuri. Prad clasicelor atacuri de cumprturi obsesive, aceti cowboy de duminic devalizeaz blugii, curelele din piele i cizmele din antilop din cel mai apropiat trg. Odat ntori acas, continu s foloseasc amintirile din cltorie ca mbrcminte de weekend. n 1935, pentru a satisface cerinele doamnelor cu suflet de cowgirl, Levis lanseaz primii blugi de dam, care se muleaz perfect pe silueta tipic epocii, foarte strni pe talie i cu olduri largi. n Italia, odat cu eliberarea de sub dominaia nazist, tot ceea ce poart marca made in USA, de la ciocolat la igri, devine obiectul incontestabil al dorinei. Blugii mbrcai de soldaii n retragere i ctig primul podium internaional. De la libertate la protest, pasul e foarte mic. n anii 50, blugii sunt stindardul clasei muncitoare, dar i al celor care se opun conformismului. Studenilor americani le e cu desvrire interzis s-i poarte la cursuri. Exact un deceniu mai trziu, colile i universitile sunt invadate de elevi i studeni n blugi, care l ascult pe Bob Dylan i l citesc pe Jack Kerouac. Rezultatul: vnzrile ating cifre record de o sut de milioane de perechi pe an. Moda hippie produce o schimbare: blugii, obligatoriu evazai, sunt brodai, btui cu inte, pictai de mn, sfiai, decolorai i personalizai n cele mai mici detalii. n anii70, blugii la mod sunt foarte strmi i cu talie joas. Pentru a nvinge n lupta cu fermoarul, cine i mbrac e constrns s-i in rsuflarea ca i cum ar trebui s intre ntr-un corset din secolul al XIX-lea. Blugii devin la fel de versatili ca i moda care, n fiecare an, i impune altfel. De la foarte strmi la evazai, cu tivul ntors pe fa, apoi n interior. Finalmente, sunt aceptai n localurile cele mai exclusiviste. n anii 80, ncepe specializarea n decolorri artificiale. Iau natere tehnicile de presplare i ale stonewash-ului. Acesta din urm e efectuat, la nceput, cu pietri, apoi cu buci de piatr ponce care prezint avantajul de a aluneca odat cu stofa n loc s se depoziteze pe fundul czilor de splare. Cele mai folosite pietre ponce pentru curare, datorit porozitii lor, sunt cele din Turcia i Sicilia.

Mariah Carey

La nceputul anilor 90 explodeaz ca o bomb artizanal micarea grunge, reprezentat din punct de vedere muzical de Nirvana. Garderoba epocii conine n mod obligatoriu blugi riguros decolorai, sfiai, evazai n partea de jos, i cmi de pdurar, din flanel n carouri, purtate peste tricouri diforme, i cciulie de ln n form de pstaie trase de cele mai multe ori peste prul nesplat. Micarea grunge se destram la puin timp dup sinuciderea lui Kurt Cobain, pe 8 aprilie 1994. Iar viaa blugilor continu n ritmuri de hip-hop. De aceast dat, rapperii sunt cei care stabilesc trendul. Formele sunt att de largi, nct turul pantalonilor aproape c atinge genunchii, iar talia e lsat att de jos, nct las s se vad din plin boxerii. n 1999, Mariah Carey lanseaz o nou mod: blugii cu talie foarte joas crora li s-a smuls betelia. n doar cteva luni, strzile sunt inundate de asemenea jeans, care par s stea ridicai printr-un miracol. n sfrit, dac trecutul blugilor e prin definiie masculin, se pare c viitorul i va schimba sexul. * Prima pereche de blue-jeans a aprut n 1883 i era foarte rezistent * Astzi se poart blugii rupi i peticii Nicieri n lume nu e cunoscut cuvntul blugi n afar de Romnia. Originalul este blue jeans, adic pantaloni albatri. Simbol al Americii, blue-jeans-ii au fascinat zeci de generaii, de la elevi, la muncitori i intelectuali, de la staruri la efi de stat. Fabricai pentru prima dat n secolul al XIX-lea, blugii snt singurul tip de pies vestimentar care se poart cu succes i astzi. nainte de 1989 visam la ei, i cumpram de la piaa de srbi sau ne rugam de cei care mergeau prin RDG s ne aduc o pereche. Astzi, n vog mai mult ca oricnd, blugii se fabric i n Romnia. Salopeta de odinioar a devenit mbrcmintea uzual a speciei umane, a ntregii planete.

Un evreu intr n afaceri n California, acum 150 de ani, mii de mineri plini de entuziasm cutau pepite de aur. Unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestei goane dup avere a fost un emigrant pe nume Levi Strauss (foto medalion) care a fcut avere vnznd minerilor salopete indestructibile. Evreul se numea Loeb i era mezinul familiei Strauss, nscut n 1829. Tatl su murise de tuberculoz cnd Loeb avea 16 ani. Restul familiei s-a mutat n New York. n 1850 i-a schimbat numele n Levi. Emigrat din Buttenheim, Germania, a stat civa ani la New York ca s nvee cum se face comer cu postvuri. Apoi, s-a mutat n San Francisco cu sora i cumnatul su. i-a deschis un magazin cu unelte pentru mineri, n care a adus spre vnzare i un balot de pnz foarte rezistent pentru coviltire i corturi. Magazinul de pe strada Battery va fi sediul firmei vreme de 40 de ani.

Patent n doi La scurt timp, un comerciant a nceput s se intereseze de pnza lui Levi i tot el i-a dat ideea s fac pantaloni pentru cei care cutau aur n mine. n sihstria Munilor Stncoi, cuttorul de aer se mbrca o singur dat i mai ddea pantalonii jos doar cnd gsea metalul galben. Un pantalon la fel de rezistent ca pielea tbcit era mbrcmintea ideal. Levi a nceput s produc pantaloni, dar erau foarte aspri. Aa c a nlocuit pnza cu o alta mai moale, o pnz de doc, adus din Frana, din localitatea Nimes. Materialul se numea denim. O alt problem erau buzunarele care se rupeau foarte repede. Un client, letonul Jacob Davis, a avut ideea s foloseasc nituri de metal cu care s prind buzunarele de pantaloni, la coluri. mpreun cu Levi, a patentat invenia n 1872. Ar fi vrut s-i omologheze ideea singur, dar n-a avut cei 68 de dolari necesari pentru auorizaie. Pe 20 mai 1883, cei doi au primit autorizaia 139,121 de la Oficiul pentru Patent al Statelor Unite. Aceasta este ziua de natere a jeanilor.

Blugi nituii Primul nume al acestor pantaloni a fost waist overalls (salopete pn n talie). Cuvntul jeans a devenit mai popular n jurul anilor 60, cnd generaia baby boom l-a adoptat pentru pantalonii preferai. Primii blugi nituii s-au vndut n 1873. Strauss aplica nite capse din cupru. Registrele companiei lui Strauss s-au distrus n cutremurul i incendiul din 1906. Cnd Levi Strauss & Co i-a deschis primele dou fabrici din San Francisco, Jacob Davis era responsabil de linia de producie. n jurul anului 1890, acestor pantaloni li s-a atribuit numrul 501, pe care nc l poart n denumire. n prezent, acest model de blugi este croit din 20 de tipuri de esturi i e comercializat n 108 mrimi.

Un boss modest Levi Strauss s-a mbogit rapid. Dar s-a fcut treptat cunoscut nu numai ca om de afaceri cinstit, dar i ca filantrop. S-a implicat n viaa cultural a oraului i a fcut numeroase donaii comunitii evreieti. Din 1897, a finanat acordarea a 28 de burse la Universitatea Berkeley, din California. n ciuda succesului su financiar, insista ca angajaii s i se adreseze cu numele mic. Compania sa era printre cele mai bine amenajate din perioada aceea; avea candelabre cu gaz i lifturi pentru transportul mrfurilor.

O afacere de milioane Pentru c nu se cstorise niciodat i nu avea urmai direci, i-a lasat compania n minile a patru nepoi. Levi Strauss a condus afacerea pn n 1902, anul morii sale, mpreun cu fraii si, Jonas i

Louis. Averea lui Levi se ridica la ase milioane de dolari. n timpul creterii puternice din anii 50-60, aciunile companiei au urcat vertiginos. n timp, s-au confecionat mai multe tipuri de pantaloni, jachete, fuste, plrii, pantofi din acelai material. n 1985, Levi Strauss & Co a devenit cel mai mare productor de pantaloni din lume.

Jeanii rebelilor n anii 30, producia la Hollywood a explodat cu filme western. Imaginea cowboy-ului purtnd jeans a fcut nconjurul lumii. n filmul Timpuri Noi, Charlie Chaplin apare n asemenea salopet, la fel Stan i Bran. n 1935 au aprut i primii blugi pentru femei. n timpul rzboiului, pentru o vreme s-a stopat confecionarea blugilor. Erau purtai doar de soldaii americani n afara serviciului. Dup 1945, au aprut i alte mrci celebre, Wrangler, Lee, care au mprit cu Levi Strauss noua pia de tineri. Acetia au adoptat blugii n anii 50 ca simbol al nonconformismului. Promovat prin intermediul filmelor, cum ar fi Rebel fr cauz (1955) cu James Dean, denimul a nceput s fie purtat peste tot. Unele colegii au interzis purtarea lor.

Blugi de colecie Dar msura coercitiv n-a durat mult. n anii 60, foarte muli studeni i elevi purtau jeans. Era perioada hippy, cnd au aprut tot felul de modele de blugi: cu broderie, pictai, cu aplicaii. nc din anii 70, au nceput s apar tot mai multe fabrici unde se confecionau haine din denim care deveniser destul de ieftine. Din anii 80 i pn astzi, blugii au devenit vedetele prezentrilor de mod, fiind folosii n coleciile designerilor celebri din toat lumea. Primul creator de mod care i-a scos pe pia propria marc de blugi a fost Calvin Klein, n 1970. Blugii au nceput s devin obiect de lux, fiecare designer aducnd propria lui viziune.

Vremea docului n anii 90, tinerii nu au mai fost interesai de jeani, prefernd alte tipuri de materiale. Levi Strauss & Co a nchis 11 fabrici din SUA. Dar n-a falimentat. Din 2003 ncoace, prilej cu care s-au mplinit 130 de ani de la inventarea blugilor, moda s-a relansat n jurul vestiilor pantaloni care au ajuns de nerecunoscut fa de primele modele. O nou revoluie a celebrilor pantaloni cu cinci buzunare a nceput o dat cu noul mileniu. Au aprut nu numai blugi cu inte, dar i modele cu broderii i mrgele, materiale verzi, mov, roii, tocite (presplai) sau rupte artistic n anumite zone, ct mai sexy sau ct mai aiurea. Romnia a intrat i ea n reeaua de producie a companiilor celebre. Produi ntr-o ntreprindere din Scuieni, blue-

jeans-ii Armani ajung la Timioara pentru a fi finisai. Dar nu pentru noi, ci pentru export. Doar 1% din producia romneasc are cutare pe piaa intern. Se fabric i cmi, fuste, rochii.

Concurena blugilor turceti Jeans-ii au revenit n mare for n moda internaional. Pentru urmtorii doi ani, specialitii prognozeaz o cretere a cererii acestor produse. Comercianii vnd mai mult numere mici, principalii cumprtori fiind adolescenii. Concurena pe piaa romneasc a jeans-ilor este foarte mare. Pe lng mrcile de calitate, blugii turceti, de proast calitate, au ajuns la mare cutare din cauza preului sczut. O pereche de blugi cost n pia 500.000 de lei, una de firm de 5-6 ori mai mult, dar pot fi purtai i 10 ani. n staiile de metrou din Paris, se pot cumpra blugi de la automate. Azi, nu mai conteaz marca aa mult, important e ca blugii s fie frumoi i la mod, adic rupi, tocii, decolorai, peticii. Femeile prefer pantalonii cu talie foarte joas, adolescenii blugi largi, cu turul lsat. Blugii au ncetat demult s mai fie o inut sport. Sraci sau bogai, tineri sau btrni, rockeri sau rapperi, cu toii avem n garderob cel puin o pereche de blugi. Pantalonii albatri au devenit mbrcmintea cea mai popular a secolului XXI.

Pantalonii marinarilor Termenul de jeans a fost utilizat pentru prima dat n anul 1567 ca derivat al cuvntului genoese (genovez, n englez). Acesta desemna pantalonii marinarilor din Genova, dintr-un bumbac special, fcut chiar n ora. Abia n secolul XIX, n oraul Nimes din Frana avea s nceap fabricarea industrial a denimului, un serj special destinat confecionrii copertinelor. Denimul a fost exportat mai apoi n America, devenind unul dintre cele mai vechi materiale, dar despre care se spune c-i pstreaz i azi tinereea.

Blugii de Pacani n timpul regimului comunist, Romnia a vrut s demonstreze c poate i ea s fabrice buni la fel ca cei din rile imperialiste. O fabric romneasc a fost dotat cu un utilaj care putea produce materialul pentru confecionarea mult doriilor blugi. n 1977, la Pacani, au nceput s se fabrice blugi. Dei artau jalnic, pantalonii erau cutai, din lips de altceva, i costau 200 de lei, cam de 10 ori mai puin dect cei originali. Singura fabric romneasc ce producea blugi primea comenzi uriae, imposibil de satisfcut. Cu toate acestea, n magazine nu ajungeau dect cteva din cele 70.000 de perechi fabricate lunar. Se vindeau pe sub mn sau pe liste de ateptare.

Blugi ecologici n curnd, rafturile magazinelor vor fi invadate de jeans-ii colorai cu ajutorul bacteriilor. Cercettorii de la o societate californian au reuit s dezvolte nite microorganisme capabile s produc minusculele molecule de indigo pentru colorarea pnzei. Noul procedeu a strnit senzaie, fiind unul cu adevrat ecologic, spre deosebire de tehnologia folosit n prezent, care se bazeaz pe chimicale.

nsemnele originalului Numai stilul de design 501 este marca Levi Strauss adevrat. Are nasturi n loc de fermoar, nituri din cupru la tivul buzunarelor, o etichet de piele cusut n dreptul taliei, un W pe buzunarele de la spate i o etichet roie cu marca Levis cusut de tivul buzunarului drept de la spate. n plus, blugii snt confecionai din denim greu, care intr la ap un centimetru sau doi la prima splare. n 1886, Levi a cusut pe pantaloni o etichet din piele cu imaginea a doi cai care trag n pri opuse de o pereche de blue jeans. Meritul lui Strauss este i acela c a colorat materialul cu indigo, nota specific blugilor care au fcut carier.