P. 1
Doctrina Sociala a Bisericii 2012

Doctrina Sociala a Bisericii 2012

|Views: 120|Likes:
Published by Danila Stelu

More info:

Published by: Danila Stelu on May 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/21/2012

pdf

text

original

pr. lect dr.

Ovidiu Soare Doctrina Socială a Bisericii Începem cursul de Doctrina Socială a Bisericii cu o întrebare, care a facut obiectul unui articol, apărut în periodicul Calauză ortodoxă, în anul 2012, închinat Tainei Sfântului Maslu: De ce vrem să fim sănătoși? Mi se pare firesc să începem cursul, pe de o parte cu o întrebare, care poate părea destul de empirică, dar care este, în cea mai mare parte, legată de social, de societate, iar pe de altă parte amintind de Taina Sfântului Maslu, ca Taina care ne apropie de cei aflaț iîn suferinț ăși care scoate în evidență grija pe care Biserica o are față de om, mergând după învățătura, predania sau doctrina Mântuitorului, aceea de a tămădui orice boală și orice neputință ( Matei 10, 1). Iată că, încă de la început, în discursul nostru sunt deja prezente conceptele de doctrină, social și Biserică. Dar să revenim la întrebarea de care am amintit la începutul acestei prelegeri: De ce vrem să fim sănătoși? Această întrebare, la o primă analiză, pare-se că nu-și are rostul, însă nu este lipsit de importanță să știm de ce trebuie să fim sănătoși, sau cu alte cuvinte dacă am fost bolnavi și ne-am însănătoșit ce trebuie să facem după aceea. Societatea noastră se luptă din toate puterile pentru ca membrii ei să fie sănătoși, și bine face, însă, după vindecare, omul este lăsat singur să decidă ce să facă; el poate să se bucure de toate facilitățile acestei lumi moderne, să călătorească, să mănânce bine, să se distreze, să ajute, să se relaxeze, să se roage, să-și petrecă concediul cu cei dragi și lista poate continua. Iată că, Biserica vine cu anumite răspunsuri menite să dea sens adevărat acestei vieți. Pentru început, să vedem cum și de ce apare boala. Medicina modernă, ancorată dezvoltării științifice, în ultimii două sute de ani, privește boala ca pe un colaps al corpului uman, acest lucru datorându-se unui agent specific fiecărei boli, corpul și mintea putând fi tratate separat.

Pacientul este văzut ca un corp bolnav, accentul fiind pus pe vindecarea bolii și nu pe bunăstarea generală a pacientului, iar medicii specialiști ca fiind singurii experți în tratarea bolii; este așa-numita concepție a modelului biomedical1. Acestui model i s-au adus nenumărate critici arătându-se că: starea de sănătate a unui pacient are o importantă componentă social-culturală, de care nu poate fi separată, un rol în acest sens fiind acordat coeziunii sociale; opiniile pacientului și experiența bolii sunt determinante în tratament; experții medicali și spitalul nu sunt singurele alternative2. Mergând și mai mult în această direcție, pe legătura dintre sănătate și valorile cultural-spirituale împărtășite, s-a observat, prin numeroase cercetări în S.U.A., că în rândul persoanelor care se roagă la Dumnezeu și participă la slujbele religioase starea de sănătate este mai bună și mortalitatea mai scăzută3. Legătura dintre sănătate și religiozitate este mărturisită de Biserică, încă de la început. Cunoaștem grija pe care Mântuitorul nostru Iisus Hristos a avut-o față de cei aflați în suferință vindecând toată boala şi toată neputinţa în popor. (Matei, 9, 35) Tămăduirile au fost făcute de Hristos pentru a fi văzut și înțeles ca Dumnezeul cel adevărat și pentru ca oamenii să nu mai păcătuiască: Iată că te-ai făcut sănătos. De acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu-ţi fie ceva mai rău.( Ioan 5, 14). Sfântul Ioan Gură de Aur ne arată cât de importantă este pentru sănătatea noastră ferirea de păcat. Că pricina bolilor trupești este păcatul cuibărit în suflet a arătat-o slăbănogul de treizeci și opt de ani (Ioan 5, 2-15), bolnavul coborât prin acoperiș (Luca 5, 18-25), iar înainte de toți Cain (Fac. 4, 8). Dovezi despre adevărul acesta găsești câte vrei și unde vrei. Să secăm, dar, izvorul păcatelor și vom opri toate pâraiele bolilor trupești4. Nici cumpătarea nu trebuie să lipsească din viața noastră. Tot Sfântul Ioan Gură de Aur, ne îndeamnă să fim cumpătați, sfaturile lui fiind similare cu ale unui doctor nutriționist din zilele noastre.
A. Giddens, Sociologie, Editura All, București, 2010, p. 254. Ibidem, p. 255-273. 3 Hummer RA, Religious involvement and adult mortality in the United States: review and perspective, South Med J. 2004 Dec;97(12):1223-30. Review. 4 Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, trad. de pr. prof. D. Fecioru, în P.S.B., vol 23, Ed. I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1994, p. 169-170.
1 2

2

Noțiunea de odihnă. să slujească ție cu toată mulțumirea6. alături de Hristos. totul în această viață este acțiune. Iată cum forme vechi de manifestare ale comportamentului uman rezistă sau mai bine zis sunt prezente și în timpurile noastre moderne. Societatea noastră poate fi cu adevărat sănătoasă. nici chiar noțiunea de concediu nu este prezentă în limbajul Bisericii.R. din familiile noastre. Se poate greu contesta faptul că trăsăturile esențiale ale modernității – reflexivitatea sistematică. pentru că au bine fixată. slujindu-I Acestuia cu toată mulțumirea. * * * Taina Sfântului Maslu este taina tămăduirii zdrobirilor sufletești și trupești. Mântuitorul nostru. tot așa și îmbuibarea vatămă și picioarele și mâinile și capul și ochii și.După cum spinii vatămă mâinile. slujirea în bună rânduială. individualizarea. București 1992. ci dorește ca cel ce primește tămăduire. globalizarea. în sensul modern al cuvântului. ceea ce poate fi gândit ca o îmbinare a tradiției cu modernitatea. Poate în felul acesta vom înțelege mai bine de ce este condamnată lenea și trândăvia în societatea noastră tradițională. să slujească lui Dumnezeu. însă ea nu se limitează numai la atât.B. spre odihna cea veșnică. ne ajută să răspundem la această întrebare. 527. Acesta este.. să căutăm un răspuns la întrebarea de ce vrem să fim sănătoși? Taina Sfântului Maslu. pe scurt. Până atunci. poate fi cu adevărat tămăduită și izbăvită de boli. în structura lor. dacă este în Biserică. și faptul că cei bătrâni. este atunci când viața aceasta se sfârșește.O. aduce vindecare celor aflați în suferință. diferențuerea funcțională. După ce am prezentat pe scurt cauzele apariției bolii și modul în care aceasta poate fi tratată.M. Biserica nu ne dă nici un răgaz de odihnă sau ”relaxare”. ori din ce parte i-ai apuca. dacă vreți. 3 . Ca ridicându-l cu mâna Ta cea tare. Aghiazmatar. în spațiul Bisericii. a vechiului cu noul. Depărtează de la dânsul toată boala și nerputința. unul din scopurile pentru care Sfânta Taină a Maslului este prezentă în spațiu nostru social. Această sfântă taină. Ed. p. I. Faptul ca ea a rezistat până acum înseamnă că și astăzi își îndeplinește rostul pentru care a fost rânduită. pagina 140. a trecutului cu prezentul. după cum știm. nu au ”stare” și că tot timpul sunt în ”acțiune”.B. toate mădularele5. acela de a-l face pe om sănătos pentru slujire. raționalizarea și pluralismul – au diminuat puterea socială a 5 6 Ibidem.

slujim lui Dumnezeu cu toată mulțumirea11. p. Ed. este cea care ne îndeamnă să fim de ajutor. sănătatea și boala sunt afectate de influențele sociale și culturale12 ale societății din care fac parte cei ce sunt bolnavi sau sănătoși. p. dacă ne ajutăm aproapele și respectăm legea. Iași. Cu toate acestea în anumite contexte sociale modernizarea poate provoca o anumită reinvestire a religiosului7.M. vom fi sănătoși. 247. 7 8 4 . boală. neputință. atunci să-i slujim lui Dumnezeu cu toată mulțumirea și să mergem după poruncile Lui. însă mai puțin vedem mulțumirea. Vedem că sunt strâns legate noțiunile de slujire. 135. auzim sau vedem suferința.religiei. putem spune că sănătatea este strâns legată de activitatea pe care noi o desfășurăm în societate și de respectarea anumitor norme și principii. Jean –Paul Willaime. Sociologie. * * * După cum sublinia sociologul englez A. 9 Ibidem. Taina sfântului Maslu este cea care ne așează pe făgașul firesc al viețuirii noastre sociale. Giddens. boala îndelungată. 127. care nu este cunoscută în țările în curs de dezvoltare13. 2010. iar reformulat. 140. atât în spațiul familial cât și în cel public. 246. București. 13 Ibidem. întru poruncile Domnului. 2001. sănătate. 11 Ibidem.O. ci are un alt scop mult mai înalt. p. suferință. Practic sunt cuvinte pe care le auzim în fiecare zi. 12 A.. p. mulțumire. pentru că atunci când nu umblăm întru poruncile Domnului suntem batjocură celui rău10. Giddens. tămăduire. Institutul European.B. 10 Ibidem. În fiecare zi citim. Editura All. și amintea despre boala numită anorexie. Aghiazmatar. egoiste și singulare. p.R. așa. și în felul acesta ne păstrăm sănătatea. din perspectivă social-filantropică. O analiză din perspectivă social-filantropică a acestei taine scoate în evidență faptul că tămăduirea noastră vine de la Dumnezeul cel Mare și Preaînalt8 nu pentru a fi sănătoși în sine. slujirea sau vindecarea. 134. când umblăm însă întru poruncile Domnului. București 1992. Sociologia religiilor. de dragul de a fi sănătoși pentru a ne îndeplini poftele noastre. p. pentru că slujind lui Dumnezeu defapt slujim oamenilor. I. sub toate formele și înțelesurile ei. neputința.B. acela de a umbla întru poruncile Lui9. 135. p. Dacă vrem să fim cu adevărat sănătoși.

din marea familie a Bisericii. luptă pentru a îndepărta boala și a fi cât mai sănătoasă. să fie tămăduită. unii cu alții. își dau seama cu nu sunt singuri ci că fac parte dintr-o familie. are bolile ei. unul care să afirme că societățile moderne sunt bolnave și îndepărtate total de valorile și principiile pe care acestea le-au stabilit în momentul apariției lor. ceea ce face ca taina să fie actuală. la viețuirea alături de cei dragi. de cei care fac parte din familiile noastre. ceea ce demonstrează că s-a simțit nevoia în societatea creștină. și de multe ori chiar adevărate drame în familiile noastre. 5 . poate fi considerat ca un mic tratat de socializare. comunității din care ea face parte. În Taina Sfântului Maslu întâlnim texte scripturistice care cuprind sfaturi ce ne duc cu gândul la socializare. ci faptul că fiecare societate. boli care aduc suferință. ci în general. socieatea. în parte. Taina Sfântului Maslu nu se adresează unei anumite boli trupești și sufletești anume. ca boala și suferința. Deci putem afirma că o societate este bolnavă din punct de vedere social atunci când nu mai sunt respectate anumite valori și principii. de împreunăviețuire și bună înțelegere. Cunoaștem cu toții bolile societății noastre moderne. la îndepărtarea singurătății. deci nimeni nu este singur ci împreună. fiecare Apostol. rănile ei. și că există diferite modalități prin care ea. are și va avea nevoie de tămăduire. sub toate formele și manifestările ei. mai mult decât atât ea se adresează atât persoanei cât și societății. faptul că această slujbă nu a dispărut din spațiul Bisericii arată că tot timpul Biserica a avut. de asemenea ea se adresează atât celui care săvârșește taina cât și celui care primește această taină. suferințele ei. în parte. În sprijinul aceste afirmații vin cu argumentul că această Taină este prezentă în Biserică încă de la începuturile ei. valori și principii pe care membrii ei le respectă sau nu. am amintit aici de valori și principii.Ce înseamnă acest lucru? Că sănătatea și boala sunt prezente și înțelese în societate funcție de o multitudine de factori. Amintim faptul că fiecare Apostol începe cu apelativul Fraților. încă de la început. pentru că atunci când vorbim de societăți sănătoase sau bolnave se are în vedere atât sănătatea trupească cât și sănătatea spirituală. Demersul nostru nu este unul nostalgic. sau la un moment dat. la orice boală și orice neputință. acțiuni. ceea ce înseamnă că cei cărora li se adresează această taină și chiar aud rostirea cuvintelor.

trad. să iubești pe Dumnezeu.R. această evanghelie. ajutându-l pe cel care se află în suferință Fără îndoială că cel care ajută pe cel bolnav. este cel dat de Biserică și este explicat foarte bine într-o scriere a Bisericii. Acest lucru înseamnă să alegem viața. și să fericim pe cei ce au răbdare: ați auzit de răbdarea lui Iov și ați văzut sfârșitul hărăzit lui de Domnul (Iacov 5. îmi place să trăiesc.O.. pentru că Hristos îi spune acelui tânăr că pentru a câștiga viața de veci. însă toate acestea făcute prin Hristos și prin Biserica Sa. 25. Fecioru. pentru că în evanghelie nu se spune că cei care au trecut pe lângă cel aflat în suferință.B. de pr.M. Ed. însă. căci ce mulțămită aveți. vorbind în sensul scripturistic: în dar al luat în dar să dați. vol 1. în P.. 14 6 . al doilea. I. nu le face și tu altora. dar și celui ajutat.Slujind oamenilor și lui Dumnezeu cu toată mulțumirea. care poartă numele de Învățătura a celor doisprezece apostoli. nu putem sluji lui Dumnezeu decât alegând calea vieții. 1979.B..S. Același lucru este prezent și în prima Evanghelie. unde se spune că a alege calea vieții înseamnă: Mai întâi. deci pentru a se tămădui.. cea a samarineanului milostiv. D. Mai mult decât atât. unde se spune că trebuie să-l iubim pe Dumnezeu și pe aproapele nostru. Învățătură a celor doisprezece apostoli. p. primești vindecare dăruind vindecare. primești dacă dăruiești. sau tămăduind ești tămăduit. iar trupurile și sufletele noastre vor fi sănătoase. ne îndeamnă pe noi. gândurile noastre se vor îndepărta de la rele care nu ne dau pace. toată viața noastră poate fi privită ca un continuu schimb de daruri. iubiți pe cei ce vă urăsc. după cum se spune în primul Apostol din Taina Sfântului Maslu. adică bucuria de a trăi.B. pe aproapele tău ca pe tine însuți și toate câte voiești să nu ți se facă ție. Creatorul tău. cu alte cuvinte te vindeci dacă ajuți vindecarea. Binecuvântați pe cei ce vă bleastemă și rugați-vă pentru dușmanii voștri. din Taina Sfântului Maslu. prof. primește și el vindecare și tămăduire. ***. ceea ce înseamnă că grija față de aproapele aduce tămăduire deopotrivă celui care ajută. Ce filosofie înaltă este aceea de a merge pe calea Domnului! Ce înțelepciune înaltă! Să mulțumim Domnului în fiecare clipă pentru tot ceea ce El ne dă. levitul. pentru a se mântui. cel care face asemenea samarineanului milostiv. indiferent de starea noastră de sănătate sau de boală să-l ajutăm pe cel bolnav. Bucureşti. postiți pentru cei ce vă prigonesc. preotul sau samariteanul era sănătos sau nu. celui aflat în suferință. dacă iubiți pe cei ce vă iubesc? Nu și păgânii fac același lucru? Voi. sau. trebuie să facă asemenea samarineanului milostiv. 11). și nu veți avea dușman. 14.. Adevăratul sens al expresiei îmi place viața.

astăzi adică acum. deveneau un exemplu de urmat în privința comportamentului față de cei aflați în suferință. * * * Un alt lucru care aduce tămăduire trupească și sufletească.M. ne îndepărtăm de Dumnezeu. 9).R. p. nu numai el ci toată casa lui. fie că vorbim de cea absolută.. I. București. pentru că Dumnezeu este cel care pedepsește și tămăduiește. cu alte cuvinte starea de sărăcie și de bogăție nu este stabilită în cele din urmă de om. prin atitudinea lui Zaheu. Dialogul este foarte scurt între Hristos și Zaheu.Vedem că Dumnezeu ne învață și ne ajută să trăim. 7 . bogatul Zaheu s-a mântuit. mai marele casei. Sociologie. s-a vindecat. Ed. Slujind lui Dumnezeu. 1-7) Atunci când căutăm plăcerea noastră. pe de o parte pentru că-și procurau cele necesare vieții și pe de alta că el. Ele nu au un caracter absolut pentru noi oamenii. la păstrarea unei sănătăți trupești și sufletești. A. 2010. o viața veșnică. ne îmbolnăvim și murim. Sănătatea este în strânsă legătură cu sărăcia și bogăția. Din punct de vedere sociologic se poate vorbi de o sărăcie relativă și una absolută16. Iată cum 15 16 Aghiazmatar. este milostenia. București 1992. dar nu oricum. El mărturisește în fața Domnului că dă jumătate din avere săracilor iar Hristos îi răspunde că el și casa lui a primit mântuire: astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia (Luca. stăpânul casei. ci de Dumnezeu. 19. fiecare creștin care aude cuvântul Domnului trebuie să facă milostenie pentru a fi cu adevărat sănătos. slujim aproapelui purtând slăbiciunile celor neputincioși și necăutând plăcerea noastră (Rom. p. este Cel care ridică de la pământ pe cel sărac și din gunoi înalță pe cel lipsit15. 333.. o viață unică. În Evanghelia a doua. în momentul în care Zaheu a mărturisit.B. El ne oferă o viață deosebită.B. prezentă în Taina Sfântului Maslu. este clar că mergând în sensul Evangheliei. nu au hotare bine stabilite.O. toți cei ai casei s-au vindecat. Fie că vorbim de sărăcia relativă. pentru că jumătate din avere o dădea săracilor și atunci când greșea întorcea de patru ori. Editura All. 15. 143. care aduce mântuirea noastră. Averea pe care mai marele vameșilor o dădea săracilor conducea în cele din urmă la vindecarea lor. Giddens. ci în acea bucurie de a fi tot timpul alături unii de alții prin Hristos. sau cu felul în care noi înțelegem aceste două stări sociale. Zaheu.

Zaheu avea gândul la Domnul. mai mult sau mai puțin apropiate de Dumnezeu și de valorile pe care le transmite Biserica. deci toată viața lui până la întâlnirea cu Hristos și după aceea a avut grijă de cei săraci.acțiunea celui care are responsabilitatea familiei poate să aducă vindecare. ci printr-o viață dusă în bună rânduială. Nu a mai trebuit să facă nimic altceva Zaheu pentru a se mântui. și așteptăm să se întâmple minunea. peste noapte. să ne vindecăm. orgolioși. Zaheu era un om care avea dragoste față de Dumnezeu. ci a considerat că acest lucru este normal și firesc. și în acest sens a îndepărtat orice atitudine care ar fi arătat mândria față de oameni. prin atitudinea corectă față de poruncile Domnului. la o lectură superficială a acestei Evanghelii. nu s-a lăudat că el dă din averea lui săracilor. Cu alte cuvinte. mai ușor. tot timpul își împărțea averea săracilor. ca la o bază de tratament. Împărțind din avere devenim sănătoși sau reformulând printr-o întrebare: Cum poate Taina Sfântului Maslu să ne facă sănătoși și fericiți ? răspunsul este: împărțind din averea noastră. însă el. urmăm anumite proceduri spirituale. Nu era mândru deloc față de cei din jurul lui. Cele spuse de Zaheu nu au fost rostite cu mândrie. 8 . Pentru a fi sănătoși nu trebuie să fim mândri. Mai mult decât atât. fără ca tu să mai faci. te poți mântui. nimic altceva. după care ne întoarcem în spațiile noastre. însă dacă mergem în înțelesul mai adânc al textului Sfintei Scripturi vedem că această înjumătățire a averii nu a venit așa. Toate acestea sunt din cauza faptului că înțelegem fragmentar Sfânta Scriptură și că alegem de aici numai ceea ce pare. ci s-a urcat el într-un copac. nu a pretins ca cei care erau în fața lui să se dea la o parte. ca cea a lui Zaheu. pentru că îl vedem cum caută măcar să-L vadă. Zaheu. totul a fost legat de averea lui. dai jumatate din avere și gata. atunci când ai o suferință și că Dumnezeu te ajută. în afară de rugăciune. Acest gest ar putea să pară umilitor pentru o persoană cu o așa poziție și avere. pentru noi. ci cu sufletul deschis față de Dumnezeu și smeriți. după mărturisirea lui. prin grija față de cei săraci. venim la Dumnezeu. pentru ca el să-l vadă pe Hristos. Aparent pare foarte simplu. și pentru aceasta se străduiește din toate puterile. chiar dacă era mai-marele vameșilor. unde a vorbit cu El și a primit mântuirea. * * * S-a încetățenit o idee în rândul unor credincioși că este de ajuns numai ca să te rogi la Dumnezeu. Tocmai această mărturisire sinceră a adus pe Zaheu în fața Domnului.

spre vindecarea noastră. 17 Aghiazmatar.M. până la sfârșit. așa cum ne învață aceasta taina a vindecărilor: -să slujim lui Dumnezeu cu toată mulțumirea.Făcând o paralelă cu zona medicală. sprijiniți pe cei neputincioși. așa cum se rostește în primul Apostol: și rugăciunea credinței va mântui pe cel bolnav. adică putem vedea Taina Sfântului Maslu ca pe o slujbă în care Biserica îi mobilizează pe oameni să fie în acțiune. -să nu căutăm plăcerea noastră. dați mulțumire pentru toate. întreg duhul vostru și sufletul. practic depinde de felul în care viețuim sau trăim în societate. și trupul să se păzească fără de prihană. pentru că fiind în acțiune și slujind lui Dumnezeu. ci și untdelemnul este luat ca mijloc terapeutic. 9 . ajutăm pe aproapele. untdelemnul îndurării Tale17. unde dacă dorim ca să ne vindecăm de o boală. cu tămăduirea.B.B. pentru a ne vindeca. viața noastră socială este cea care ne poate aduce nouă sănătate. trebuie să ne schimbăm comportamentul și să ținem cu sfințenie regimul. echilibrat. 115. I.O. îndelunga răbdare. venim la Biserică. tot așa trebuie să ne comportăm și față de Dumnezeu. Toată slujba este spre zidirea noastră. cu însănătoșirea. urmăm procedurile și când ne întoarcem acasa trebuie să le continuăm și aici. spre întărirea în credință. atât cel material cât și cel spiritual. toată viața. dacă toate sunt făcute cu bucurie și mulțumire vom fi sănătoși și ne vom mântui. Ed. dar nu numai atât. adică trebuie să ne rugăm și să fim credincioși pentru a ne vindeca. Vedem că sănătatea noastră depinde de foarte mulți factori. pentru că dacă analizăm această slujbă vedem că pentru a fi sănătoși trebuie să facem tot ceea ce se rostește aici. -să dăm din averea noastră săracilor. ci trebuie făcute împreună. -să avem dragoste față de aproapele. Din această cauză ele sunt prezente toate în slujbă. p. Pentru aceasta este nevoie atât de rugăciune și credință cât și de acțiune socială și filantropie. spre mântuirea noastră. -să slujim oamenilor. deci dacă suntem în suferință. Dacă primul Apostol ne introduce în taina vindecării. ultimul Apostol ne prezintă o întreagă listă de acțiuni pe care trebuie să le facem alături de rugăciune neîncetată: dojeniți pe cei fără rânduială. arătându-ne că rugăciunea credinței aduce vindecare. Nu pot fi făcute numai unele.R.. pentru că în Biserica noastră mântuirea este sinonimă cu vindecarea. adică să avem un comportament normal. bunăvoință pururea. București 1992.

calea iubirii (Apostolul III). toate acestea făcându-le (ap III) alegând o cale care le întrece pe toate. priveghind la toate cele ce ne duc la întâlnirea cu Mirele Împărăției cerurilor (Evanghelia V).(Apostolul VI). știind că (ev VII)nu cei sănătoși au nevoie de doctor ci cei bolnavi: bolnavii au nevoie de vindecare (Evanghelia VII). 10 . sprijinind pe cei neputincioși. având dragoste. pentru că numai dăruind primim (Evanghelia III). după ce am primit vindecare de la Hristos. și trupul fără de prihană (Apostolul VII). fiind îndelung-răbdători în suferință. mulțumind celor care se roagă pentru noi (Apostolul V). să ne ridicăm și să slujim Lui Hristos (Evanghelia IV). asemeni soacrei lui Petru. având îndelungă răbdare. . cerând ajutorul lui Dumnezeu: Miluiește-mă Doamne ! și ajutând pe cei ce ne roagă. atunci când este în suferință (Evanghelia I). dând din averea noastră (Evanghelia I). curățindu-ne de întinarea trupului și a duhului (Apostolul IV). asemeni lui Iov (Apostolul I). pace.. răstignindu-ne patimile.Putem concluziona că Taina Sfântului Maslu ne tămăduiește: iubind pe Dumnezeu și pe aproapele nostru. dojenind pe cei fără rânduială. purtând slăbiciunile celor neputincioși (Apostolul II). mulțumind pentru toate.. asemeni lui Hristos. bunăvoință pururea. ajutându-l pe acesta din urmă... nefiind indiferenți la cei care ne cer ajutorul(Evanghelia VI). păzind întreg duhul și sufletul. bucurie. și făcând milostenie.

Învățătorule. asemenea celor zece leproși. p. 17. mila lui Dumnezeu. tămăduiți. 19). unde se face auzit acest lucru. căzând cu fața la pământ. Să luăm Evanghelia celor zece leproși. lume sau neamuri. 17. mergând pe calea mântuirii. credința ta te-a mântuit (Luca. în același timp dând slavă lui Dumnezeu.* * * A fi alături de Hristos și a-I sluji Lui înseamnă să-I cunoști învățătura Sa. Vedem că învățătura Mântuitorului nu vizează o persoană în parte ci societatea în întregimea ei. Practic titlul cursului Doctrina socială a Bisericii ar putea fi reformulat: respectarea învățăturii Mântuitorului.B. Bucureşti. așa cum îi slujea Mântuitorului samarineanul vindecat. 17. 19).R. cu predilecție.. Nu întâmplător toate cel patru evangheliile se sfârșesc în acest sens: 18 ***. mulțumindu-I. Iisuse.mergând. 28. Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Duh18.M. 15). slăvind pe Dumnezeu. Liturghier. 17. unii ar putea spune chiar cu insistență. prin răspunsurile de la ectenii: Doamne miluiește. așa cum se spune la evanghelia de la Taina Sfântului Botez: . din a treia duminică din an. ca loc de închinare și comunitate de credincioși. învățătura Mântuitorului și societate. 2000. 12-19) Vindecările Mântuitorului erau urmate de învățătura Sa. Această cale o găsim prin prezența la Sfânta Liturghie unde. (Vindecarea celor zece leproși – Luca. și samarineanului vindecat de lepră care s-a întors. Evanghelia se sfârșește cu învățătura Mântuitorului: Scoală-te și du-te. care este prima evanghelie din anul 2012 în rânduiala citirii la Sfânta Liturghie. I. cerem repetat. învățați toate neamurile (Matei.. cu glas mare slăvind pe Dumnezeu (Luca.O. toate evangheliile vorbesc despre: Biserică. 126-127. învățătură care este izvorul învățăturii Bisericii. De altfel. în totalitatea ei..B. cu alte cuvinte mergi în societatea din care faci parte și fă și acolo ceea ce ai făcut aici pentru ca și ceilalți să poată dobândi mântuirea. 13). fie-Ți milă de noi!(Luca. 11 . primele două duminici fiind cele dinainte și după Botezul Domnului. Aici vedem pe de o parte distincția care se face între vindecarea trupească și cea sufletească. iar pe de altă parte faptul că vindecarea noastră nu este deplină decât în clipa în care dăm slavă lui Dumnezeu. numai atunci putem spune că suntem pe deplin vindecați. Ed. slujindu-i acestuia cu toată mulțumirea.

mergând. până la sfârşitul veacului. să intre în Împărăția cerurilor. Amin. s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Ed. 18-20) Evanghelia de la Marcu: Deci Domnul Iisus. mulțimea minunilor dumnezeiești. (Ioan. și șirul faptelor Lui este nenumărat. Amin. învăţaţi toate neamurile. prin semnele care urmau. Drept aceea. p. 19-20) Evanghelia de la Luca: Iar ei. Amin. 24. învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă. Acestea au fost luate dintre zecile de mii.R. Iar ei. Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan. 52-53) Evanghelia de la Ioan: Dar sunt şi alte multe lucruri pe care le-a făcut Iisus şi care. cred că lumea aceasta n-ar cuprinde cărţile ce s-ar fi scris. chiar dacă n-a amintit și de celelalte. S-a înălţat la cer şi a şezut de-a dreapta lui Dumnezeu. zice Apostolul. în cer şi pe pământ.Evanghelia de la Matei: Şi apropiindu-Se Iisus. Oricine poate să constate că puterea Mântuitorului nostru a săvârșit mii de minuni. zicând: Datu-Mi-s-a toată puterea. lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu. ca să fie spre folos deplin ascultătorilor. Amin. Şi erau în toată vremea în templu. 25) Interpretând Evanghelia de la Ioan. în Hristos.B. Dar scriitorii Evangheliilor au consemnat pe cele mai strălucitoare dintre cele săvârșite pentru ca. împreună cu Sfântul Duh în vecii vecilor. Amin.. Sf. dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul. Bucureşti. plecând. Dar considerăm că și așa Cuvântul a fost cunoscut din plin. neomiţându-se nici una. Chiril al Alexandriei. Căci. ascultătorii să fie asigurați în credința neslăbită și prin faptele evlaviei. I. 28. (Matei. (Marcu. 16. dacă s-ar fi scris cele săvârșite cu de-amănuntul. cel iubitor să asculte și să învețe cele bune și să nu învinuiască pe scriitorul cărții.O. în P. mulțimea cărților n-ar fi putut încăpea în lumea întreagă.M. (Luca. după ce a vorbit cu ei. 1183. De aceea.S. să ajungă în cetatea de sus și. 2000.. prin ele. le-a vorbit lor. închinându-se Lui.B. 12 . Sfântul Chiril al Alexandriei mărturisește: Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan E foarte mare. şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele.B. vol 41. prin Care și în Care și cu Care să fie slava lui Dumnezeu-Tatăl. uniți cu Bisericacelor întâi-născuți. au propovăduit pretutindeni şi Domnul lucra cu ei şi întărea cuvântul. botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. 21.

pe care o gasim în același capitol 17. tipice scriiturii Noului Testament. 5. 19 13 . ajungem la învățătura Mântuitorului cu privire la sufletul sau viața noastră 19. de viață – Ioannis Karavidopoulos. dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul. Mergând în spiritul celor afirmate aici. 2005. cine scapă pierde și cine pierde dobândește. acela îl va dobândi (Luca 17. îi învăța zicând: Fericiți cei săraci cu duhul. Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă. Învățătura Mântuitorului despre suflet o găsim prezentă în toate cele patru evanghelii. la versetul 33: Cine va căuta să-și scape sufletul îl va pierde. Prin astfel de expimări. este scoasă în evidență lipsa de profunzime a celor aparente și trecătoare și lupta continuă pe care trebuie să o dăm pentru a dobândi mântuirea și care aparent poate însemna un întreg lanț de eșecuri și pierderi în această lume. 33). ca pe o lipsă de grijă față de noi. lupta după dobândirea de bunuri materiale și pozițiile înalte în societate duc la bunăstare și progres. acela îl va scăpa. la confortul material și spiritual de care avem nevoie. 204. cea de la Marcu spune: Căci cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde. p. ci cu înțelesul lui biblic. Comentariu la Evanghelia după Marcu. Cele două învățături. Ioannis Karavidopoulos ne spune că în cazul de față trebuie să luăm cuvântul psihi nu cu sensul filosofic. că a lor este Împărăția cerurilor ( Matei. Această învățătură se completează foarte bine cu prima fericire rostită de Mântuitorul: Și deschizându-Și gura. de componență imaterială a omului. București. ca o renunțare și o abandonare. pot fi considerate ca străine societății. 2-3). 8. în schimb. Editura Bizantină.Mergând mai departe. un slogan al lumii moderne este tocmai contrariul: lăcomia după avere. iar cine îl va pierde. pentru sufletul său? (Marcu. Karavidopoulos: Despre sensul biblic al cuvântului suflet. cu lectura evangheliilor prezente la Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. 35-37) Pentru a aduce oarece lămuriri în această privință aducem un text din Comentariu la Evanghelia după Marcu a teologului Ioannis D. am putea spune că. la o primă lectură. Avem aici o exprimare antinomică. iar cine va pierde sufletul Său pentru Mine şi pentru Evanghelie.

.. Comentariu integral la Evanghelia după Ioan. ci a ne elibera de ea. în măsura în care încearcă să câștige alte lucrui care nu au valoarea ei. Karavidopoulos... Nu cumva Iisus insinuează . Iubirea care îmbogățește cu adevărat este iubirea lipsită de egoism.. de propriul copil. sau «să se dea în schimb» pentru el. p..« în schimb» – încercarea zbuciumată a oamenilor de a dobândi o bogăție foarte mare. (Ioan. Iubirea de familie. el neavând limite și ascunzându-se sub multe forme și răutăți. prin aceste cuvinte ale lui iisus. Evanghelia de la Ioan ne arată că: Cel ce îşi iubeşte sufletul îl va pierde.Despre valoarea vieț ii În cuvintele versetelor 35-37 este accentuat în chip de maximă – amintind de cărțile sofiologice ale Vechiului Testament – prețul cel mare al fiecărei vieți omenești. București. Biserica a păstrat în amintirea ei aceste cuvinte importante... Biserica. 14 . nu se limitează la manifestările biologice. Trebuie să ne urâm viața în această lume... Ioannis D.. iar cel ce îşi urăşte sufletul în lumea aceasta îl va păstra pentru viaţa veşnică. viața noastră se lărgește către granițele vieții veșnice.. încercare care. 12.. pentru că a recunoscut în ele adevărul că viața fiecărui om etse un dar de neînlocuit al lui Dumnezeu.... atât de mare încât «lumea întreagă» să nu poată fi de valoarea lui. Comentariu la Evanghelia după Marcu. Numai atunci... și adesea chiar să-l distrugă. care domină îndeosebi în Evanghelia după Ioan. prin zdrobire și «destrămare» și deschidere.cine se iubește pe sine își reneagă viața. 2005. Andre Scrima. atrage atenția creștinilor asupra pericolului posibil de a o pierde pentru totdeaune.... prin «lume» înțelegând modul de viață ce-l înrobește pe om și îi răpește libertatea. Călugărul și intelectualul Andre Scrima ne spune că: Iubirea care îmbogăț eș te . are ca rezultat îngreunarea acestei vieți? . 204. spune Domnul.. iar egoismul îl înlănțuie și îl ucide.. 2008. să nu ne temem să urâm ce este ea.25). Și pentru că viața. în cele din urmă. poate să mascheze egoismul părinților și să-l chinuie pe copil sub pretextul ocrotirii și al asigurării fericirii lui.. de exemplu. după dimensiunile ei biblice. București. împrejurările și situațiile în care ne aflăm..« își pierde». Humanitas... eliberându-ne de egoism.. ci are perspectivă viitoare. Editura Bizantină. p. pentru a nu ne lăsa înrobiți.și la această întrebare ne duce terminologia comercială folosită: «să câștige».. Apoi: trebuie să ne urâm viața în lumea aceasta... 153-154. în fața căreia celelalte bunuri au valoare numei legate de ea și urmează ei.

sau au cunoscut pe apostoli. Practic. care poate fi considerat primul catehism creștin. de a le așeza în categorii. care ne duc cu gândul la filosofia categoriilor a lui Aristotel. Ea este rugăciunea rostită de Mântuitorul şi care ne arată cine este Dumnezeu. aceasta fiind o latură socială a rugăciunii. În aceeași frază. rugăciunea Domnească. unde găsim componente sociale. despre felul în care noi trebuie să ne manifestăm în societate. unde totul trebuie pus in forme. ne arată cum trebuie să ne rugăm și care să fie atitudinea noastră față de aproapele nostru. cel mai bine. 10. prin Biserică.Eliberarea de această viață nu înseamnă izolare și înstrăinare și prezența în lume însă fără egoism. Reformulat. * ** Doctrina socială a Bisericii este prezentă în toate acțiunile Bisericii. ne prezintă doctrina Mântuitorului. și când spun acest lucru mă gândesc la Părinții Apostolici. morală. cel de lângă noi. Găsim acest lucru la sfârșitul primei evanghelii de la Taina Sfântului Maslu: Du-te de fă și tu asemenea ( Luca. gest liturgic sau patristică. Redăm mai jos un fragment din acest catehism: 15 . în aceeași pericopă sau Evanghelie aflăm cum să ne rugăm. genuri. Sfânta Scriptură este un tot. Putem chiar să accentuăm faptul că rugăciunea are și o latură sau componentă socială. care au fost ucenicii Sfinților Apostoli. în rugăciunea Tatăl nostru. Acest lucru îl observăm. Societatea modernă are reflexul de a le separa. transmisă de către Biserică. aflăm care este adevăratul Dumnezeu și ce trebuie să facem pentru aproapele nostru. Amintim dintre aceste scrieri Învățătura celor doisprezece apostoli. pe care Biserica a mărturisit-o încă de la început. iar scrierile lor fac tranziția dintre Noul Testament și literatura patristică. specii. Practic nu se poate face o delimitare între ceea ce ține de credință. 37). Acest lucru este străin duhului Bisericii. toate alcătuiesc un tot. adică cum trebuie să ne purtăm în societate.

cel tare să se îngrijească de cel slab. însă. să iubești pe Dumnezeu.M. nu le face și tu altora.B.B. iubiți pe cei ce vă urăsc. 1979. că i-a dat să-și împlinească prin cel bogat lipsa lui.O. Dacă-ți dă cineva o palmă pe obrazul drept.S. și nu veți avea dușman. al doilea.B. Dintre Părinții Apostolici face parte și Sfântul Clement Romanul.S.B. Acest 16 . dacă iubiți pe cei ce vă iubesc? Nu și păgânii fac același lucru? Voi..M.Calea vieț ii Mai întâi. p. iar cel slab să respecte pe cel tare. p. că tatăl vrea să dea tuturor din darurile sale. ea face parte din relațiile noastre pe care le avem cu aproapele nostru.. întreg trupul nostru în Hristos Iisus și fiecare să se supună semenului său. în Epistola sa către corinteni. Vai de cel ce ia! ***. întoarce-i lui și pe celălalt și vei fi desăvârșit. ce pot fi încadrate la cele sociale. dar. Având. cum eram și ce eram când am venit pe lume. și în fapte bune. dă-i și nu cere înapoi. știind că altul este cel ce i-a dat înfrânatea. în P. Fecioru.O. dar. Amin. Ed. Epistola către corinteni. iar săracul să mulțumească lui Dumnezeu.B. înțeleptul să-și arate înțelepciunea lui. din ce mormânt și întuneric ne-a adus în lumea Lui Cel ce ne-a plăsmuit și ne-a creat. Cel curat cu trupul să nu se mândrească. așa precum a fost rânduit în harisma lui. se cuvine. vol 1. căci ce mulțămită aveți. toate acestea de la El. 66. că este nevinovat. 3. D.R. Vedem că o compomentă a Bisericii. vol 1. să-I mulțumim Lui pentru toate. dar. trad.. nu în vorbe. să ne gândim. Bucureşti. pe aproapele tău ca pe tine însuți și toate câte voiești să nu ți se facă ție. Bucureşti. Învăț ătură a celor doisprezece apostoli. Ed. I. din ce materie am fost făcuți. Clement Romanul. gătindu-ne nouă binefacerile Lui. în afară ce aceea de a ajuta pe cel aflat în suferință este mulțumirea. în P. fraților. de pr. Așa de firească este mulțumirea. Creatorul tău. postiți pentru cei ce vă prigonesc. Cel smerit să nu dea mărturie despre el însuși. Sf. prof. Fericit este cel ce dă portivit poruncii. 1. introduce multe învățături ale Bisericii. Să se mântuie. Către corinteni (I). I. înainte de a ne naște. 1979..B.R. încât ea este prezentă la fiecare slujbă. în viața Bisericii. 25-26. ci să lase ca altul să dea mărturie despre el. Depărtează-te de poftele treupești și lumești. Căruia este slava în vecii vecilor. Acesta. bogatul să ajute pe sărac. 2. Binecuvântați pe cei ce vă bleastemă și rugați-vă pentru dușmanii voștri. 4. capitolul XXXVIII. Oricui cere de la tine.

Temele sociale sunt prezente practic în fiecare cuvântare pe care a rostit-o. cuvântări.. Pentru cursul de față am luat spre cercetare o mică parte din opera marelui ierarh. Sfântul Ioan Gură de Aur găsea prilej bun.. din opera marelui ierarh. în limitele bunei cuviințe. precum și omilii. Când spun acest lucru mă gândesc la faptul că 17 . așa cum ne învață Biserica. din operele Sfinților Părinți sau din buna rânduială prezentă în viața Bisericii. să aducă îndreptare în viața noastră socială. de unde am extras. din Sfintele Scripturi. Opera Sfântului Ioan Gură de Aur reflectă pe de o parte viața socială din acele vremuri (teatru. despre împărtășirea cuvintelor dumnezeiești semenilor.) iar pe de altă parte lupta neobosită pe care acest ierarh a desfășurat-o pentru ca învățătura Bisericii să ducă la mântuire. Toate cele ce vor fi rostite în aceast curs ne privește pe noi pe toți atât studenți cât și profesori. hipodrom. Omiliile la Matei și Comentariile la unele epistole pauline. despre viața curată și viața ticăloasă. Ele sunt pentru îndreptarea noastră. asemenea celui care caută aurul în adâncul pământului și găsește acolo comoara mult dorită. spre descoperirea acelor comori mântuitoare. dar pline de adevăr și în același timp vindecătoare. de fiecare dată când ne descoperea învățătura Scripturii. Să avem ”reflexul” de a mulțumi aproapelui. și în relațiile dintre noi. cateheze. tăioase. scrisori și cărți de cult. Teme sociale în opera Sfântului Ioan Gură de Aur Opera Sfântului Ioan Gură de Aur este vastă și diversă cuprinzând tratate. Omiliile la Facere.reflex trebuie cultivat. adevărate comori duhovnicești. scrieri despre Sfânta Scriptură. Unele cuvinte ale Sfântului Ioan Gură de Aur sunt dure. a tuturor celor prezenți la această dezbatere. avere și lăcomie și lista poate continua. mustrătoare. În acest sens au fost răsfoite. în comportamentul nostru cu noi înșine și cu semenul nostru. precum și a celor care vor auzi de ea. smerenie și mândrie. Astfel a vorbit despre milostenie și lăcomie. prin care sperăm să declanșăm în sufletele dumneavoastră o mai mare aplecare spre cele duhovnicești. despre folosul citirii Sfintelor Scripturi ca îndreptar în viața noastră. cumpătare și trândăvie.

însă. Fecioru. Bucureşti. prof. adeseori abia de pot găsi o fărâmă de aur. ca o furtună. D. în P.. Aici nu-i așa.B. dar se mai cere cu multă asprime și socoteală de banii ce au rămas aici. după multe sudori și necazuri.B. pentru că ele se strâng prin faptele bune pe care le-am săvârșit în această viață. 1987. D.. această comoară materială. Ed. Omilii la Facere (I).M. aici mai cu seamă ne este de folos. p. de pr. care demonstrează pe de o parte mila și dragostea lui Dumnezeu față de om. să lovească pe cel ce a strâns avere multă și să rămână dintr-o dată mai sărac decât cei mai săraci. trad. vol 21.B. Nu se dorește a fi o analiză care să epuizeze toate aspectele vieții sociale. Omilii la Facere (I). după multă osteneală. atunci sapă sânurile pământului și așa.S.B. Sfântul Ioan Gură de Aur. Dumnezeul cel adevărat. iar pe de altă parte ușurința cu care ele pot fi găsite și urmate. Osteneala e mai mică. iar dincolo ne dă multă mângâiere. Cu băgăția duhovnicească. împrejurările vieții. nici nu caută aurul numai acolo. De multe ori. vol 21.B. Fecioru. p. I. 1987. chiar înainte de moarte. nu sapă numai la suprafață. care să ne conducă apoi spre descoperirea altora spre folosul nostru. cu măiestria lor. Bucureşti. Sfântul Ioan Gură de Aur. Ed.. Și vezi că asta se întâmplă în fiecare zi. I.. 18 . Așa sunt toate cele duhovnicești.O. Ea e sigură și statornică.M. ci când se coboară în adâncul pământului. însă. se mai întâmplă ca. ci doar o parte din ele. așa cum au fost și în trecut. Comorile duhovnicești Cei care caută aur. după multe osteneli. pentru că se sprijină pe învățătura Mântuitorului nostru Iisus Hristos.S. 99. în P. Fiecare învățătura a marelui ierarh este un izvor nesecat de sfaturi și îndemnuri. prof.R. 131. și sunt mult mai de preț decât bogățiile materiale Stăpânirea de bani și comorile duhovnicești Stăpânirea de bani este nesigură.învățăturile sunt de actualitate. nu numai că banii rămân aici când vine moartea și nu mai sunt de nici un folos celui ce i-a adunat.R. despart aurul de pământ și. Mare este folosul și mângâierea pe care ni le aduc bogățiile duhovnicești.O. de pr.B. nu te poți teme de așa ceva. iar averea nespusă. trad.

trad. Fecioru. ca să puteți urmări cu ușurință spusele.. sporește și nu se termină niciodată. nici așa nu avem vreun câștig. în Postul Mare.B. dar. Comoara duhovnicească nu se împuț inează niciodată Vreau să vă deschid astăzi. De aceea trebuie ca din amândouă părțile să întărim această zidire duhovnicească.. comoara duhovnicească. Așa e natura acestei comori! Îmbogățește pe cei ce o primesc și nu se împuținează niciodată.26). și le face pe ele. ne îndeamnă ca pe lângă învățătura sănătoasă. căci «credința fără fapte este moartă» (Iacov. că izvorul Duhului Sfânt revarsă comoara aceasta! Lucrul vostru nu este altul decât să păstrați cu grijă cele ce primiți. dar viață ticăloasă. Ed. Harul este gata să caute pe cei ce-l primesc cu inima deschisă. 1. 1987. că Hristos vrea ca noi să nu auzim numai.La învățătură sănătoasă viață curată Începem analiza noastră cu Omiliile la Facere. Vezi.O. care au fost rostite de Sfântul Ioan Gură de Aur.S. De avem învățături sănătoase. unde aflăm că La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul (Fac. p. de nici un folos nu ne sunt învățăturile. într-un text poți găsi multă putere de gândire. 177. tot așa e și cu dumnezeiasca Scriptură. în P. 67 la număr.M. «Tot cel ce aude aceste cuvinte ale Mele. îmbogățește pe toți și cu nimic nu se împuținează. 1. comoara duhovnicească. și fapta să fie la fel de curată și de sănătoasă. pe când pe cel 19 . de pr. te-ai îmbogăți mult. primele 32. La învăț ătură sănătoasă. atunci când se împarte. 7. I.1). iubiților. După cum dacă ai putea lua puțin de tot dintr-o comoară de aur. dar șchiopătăm în ce privește învățăturile. D. Hristos a numit «înțelept» pe omul ale cărui fapte urmează cuvintelor. bogăție nespusă. spune Hristos.Mai mult decât atât. să le țineți minte. prof. pe care o primim din Sfânta Scriptură. Sfântul Ioan Gură de Aur. vol 21. Sfântul Ioan Gură de Aur. ci să și facem și să ne arătăm prin fapte ascultarea. ce se împarte și niciodată nu se cheltuiește. Bucureşti.R. se va asemăna bărbatului înțelept»(Matei. viaț ă curată Viața voastră să fie pe măsura învățăturilor. să împărțim dar comorile duhovnicești pe care le primim de la Biserică. ci dimpotrivă crește. Omilii la Facere (I).B.B. iar învățăturile să predice viața. și iarăși. iar lucrul meu este acela numai de a vi le oferi cu râvnă. La Omilia a II-a de la Facere. dacă avem viață curată. iar faptele fără credință sunt tot moarte. 2.24).

Unul ca acesta. 5. ajunge prin aceste ispite mai puternic. Asta să urmărim totdeauna.Fapta bună îndeamnă pe calea adevărului În Omilia a VIII-a. prof. Prin cuvintele: vânt. ci iute a căzut. apoi învățătura. Omilii la Facere (I). de pr.. Așa sunt sufletele trândave. când ne merge bine. trad. 20 . Uită-te că întâi a pus fapta. cât la ce facem noi.26). Chiar dacă am filosofa noi de nenumărate ori cu cuvântul și am vorbi despre supunerea la voia lui Dumnezeu. ca să învățăm întâi cu fapta și apoi cu cuvântul.M. de-ar veni doar o boare trecătoare de ispită. dacă vrem să fim crezuți. dar dacă și înainte de a vorbi și după ce am vorbit arătăm prin faptă că ne supunem voii lui Dumnezeu. cu atât îi crește bărbăția.. când vin peste noi necazuri. ploaie și râuri. . 19). ci să zidească și pe alții. pentru că împlinim cu fapta ce sfătuim. Că nu e vorba aici de o clădire sau o casă. 2.B. care nu sunt întărite pe piatra cea duhovnicească.. nu din pricina naturii ispitelor. Sfântul Ioan Gură de Aur. cade. 7.. suntem crezuți când dăm sfatul. Omul tare. . ca să fim tari. Oamenii nu se uită atât la ce spunem noi.. și-a zidit casa pe nisip. este lămurită învățătura despre crearea omului după chipul lui Dumnezeu..care se mărginește la cuvinte l-a numit « fără de minte»(Matei. vol 21.B. De aceea trebuie să priveghem. Fecioru. iar dacă atunci când se ivește prilejul nu arătăm prin fapte ce am spus. cu grijă de el și treaz. Când fapta merge înainte. cât vatămă fapta. și cu cât se prelungesc necazurile. 1987. I. spunând: «Fericit cel ce face și învață»(Matei. Bucureşti. ci și prin viața și purtarea sa. însă nu este deajuns numai învățătura bună ci trebuie și fapta noastră să fie pe măsură. ci e vorba de sufletele care se tulbură din pricina oricărei ispite. și pe bună dreptate.B. să fim treji și pregătiți totdeauna spre toate. pe când omul trândav și nepăsător se clatină și cade îndată. Hristos pe aceștia i-a fericit.. și cu mintea trează.O.R. ci din pricina slăbiciunii voinței. p. nu folosește atât cuvântul nostru. nu numai prin învățătură.. fapta e de ajuns să învețe mai puternic decât glasul pe cei ce o văd. De aceea casa nici n-a putut înfrunta viforul vânturilor.. chiar dacă nu urmează învățătura.S. Ed... 44-45.. în P. Prin viaț ă ș i purtare bună mergem pe calea adevărului Dumnezeu nu vrea ca un creștin să se mulțumească numai cu mântuirea lui. Aici este arătat faptul că învățăturile bune sunt cele care dau roadă și că trebuie să avem răbdare cu cei pe care vrem să-i aducem la adevărata credință. D. Nimic nu îndeamnă pe cineva pe calea adevărului ca viața curată. Domnul a vrut să ne arate șirurile de ispite. spune Hristos.

pentru că nu după multă vreme vom da socoteală și de cuvintele și de faptele și chiar de gândurile noastre. Fecioru. prof. Bucureşti.Smerenia în viața noastră 21 ..O. vol 21. Pentru ce mai vrei să fii lăudat de oameni? De multe ori oamenii nu ne laudă. să nu urmărim deloc slava de la oameni. nu pentru răsplățile făgăduite de Stăpânul. de pr. dacă nu o facem numai pentru Acela care știe și cele tainice și cele ce se află în cugetul nostru. . I. 4. în P. trad. Sfântul Ioan Gură de Aur. ci și când facem orice faptă bună.R.B.R.B. 1987. Bucureşti.B. să nu o facem de dragul laudei de la oameni. I.S. Fecioru. măcar pentru răsplata de la Dumnezeu să facem milostenie. Omilii la Facere (I). Omilii la Facere (I). trad. prof. p. pentru ca nu cumva să facem cheltuieli și să fim lipsiți de răsplată. trebuie să ne rânduim cu atâta grijă viața noastră.Folosul milosteniei Tot în Omilia VIII-a.S. vol 21. Că nu avem nici un folos dacă postim. nici de facem milostenie.. p. Sfântul Ioan Gură de Aur ne îndeamnă să facem și milostenie pentru dragostea de aproapele. Sfântul Ioan Gură de Aur. ca să dăm sfatul cu mai multă îndrăznire. 104.Când sfătuim pe cineva să facă vreo faptă bună să ne străduim să facem noi mai întâi fapta aceea. numai să facem milostenia din belșug și nu de ochii oamenilor. Dar pentru că nu ne putem urca cu mintea până la atâta înălțime. că întorc pe dos și faptele cele bune făcute de noi. Să facem milostenia pentru dragostea de aproapele Această poruncă de a face milostenii poate să ne șteargă păcatele. Să nu căutăm asta când facem milostenia..O. Dacă suntem oameni cu judecată ar trebui să facem această faptă bună numai pentru ea însăși și pentru dragostea de cei de o fire cu noi. 3. 105.. de pr. Ed..M. ci ne pizmuiesc. nici de săvârșim vreo altă faptă bună. gândindu-ne la aceasta. Și acum te întreb: Pentru ce ții atât de mult la judecata lor stricată? Ochiului Celui neadormit nu-i este tăinuită nici una din faptele noastre.B. 1987. nici dacă ne rugăm. să ne smulgă din focul gheenei. D. Ed.B. în P. D..B.M. Sunt unii așa de răi. pentru că a fost rostită în Postul Mare.

omul trândav. are războiul în el însuși.. p. 113. care nu-și poate înfrâna cum trebuie patimile ce se nasc în el. Sfântul Ioan Gură de Aur. Sfântul Ioan Gură de Aur. iar corabia se scufundă din pricina nepriceperii corăbierului. arată cinstea dată omului și nespusa Sa iubire de oameni. De aceea și Hristos spunea: Și veți găsi odihnă sufletelor voastre.B. Fecioru.M.Cumpătarea În Omilia a X. să ai un astfel de suflet? Unul ca acesta stă necontenit în port. tot așa omul păcătos. Ed. și pornindu-se viforul duhurilor rele. și începe cu un sfat dat celor care.. pentru că sufletul său este totdeauna potolit și se gândește numei la viața și faptele sale. nu au venit la biserică. pentru că mâncarea este un lucru firesc pentru trupurile noastre.R. e scăpat de orice furtună și se bucură de liniștea gândurilor. dar acest lucru nu se poate face decât cu smerenie. nici să se mânie pe semenul său. iar cei care nu pot să țină post. arată faptul că Dumnezeu a făcut pe om după chipul și asemănarea Sa. vol 21. să luăm aminte și să ne îngrijim mereu și neîntrerupt de mântuirea sufletului nostru. o mai mare fericire decât aceea. Să mulțumim lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite. mâncând cu cumpătare. să le facă pe celelalte cu mai multă râvnă. Poate fi. în P. micșorând mândria și îngânfarea. Fericirea de a fi smerit Omul care se smerește cu adevărat pe sine nu va putea niciodată să se supere.În Omilia a IX-a. 5. oare. I.B. prof. Nevrednic este cel leneș și trândav nu cel care nu poate să postească. păcătosul ajunge sub valuri. Bucureşti. pe când cea după Scripturi aduce osteneală puțină și câștig mare. trad. de pr. Aflând acestea să căutăm să curățim sufletele noastre de cele lumești.B. 1987. deoarece mâncaseră. se frământă necontenit. D. vorbește tot despre crearea omului. După cum cel care își potolește patimile are multă liniște. se tulbură fără să-l supere cineva și îndură vifor cumplit.O. în timpul postului.S. De aceea trebuie să fim cu mintea trează. Omilii la Facere (I). Despre mâncare 22 . Din pricina asta valurile se ridică năvalnic. știind că goana după averi naște mii de rele și multă osteneală. Mulțumirea aceasta este cea mai mare jertfă care poate fi adusă lui Dumnezeu. El le spune că trebuiau să vină. Sfântul Ioan Gură de Aur.

i se întunecă mintea. ci să te îmbeți. . după cum nu e rău să bei cu cumpătare vin. D. vol 21. Nu vedeți. p.. în fiecare zi nenumărate boli pe care le aduc mesele îmbelșugate și lăcomia fără de măsură? De unde durerile de picioare? De unde durerile de cap? De unde creșterea sucurilor stomacale vătămătoare? De unde celelalte nenumărate boli ? nu. 23 . Ed. să avem în minte învățăturile primite acolo. în P. I.. stă ca un cadavru însuflețit.O. numai să ne depărtăm de lipsa de măsură. nici pentru asta să stăm nemâncați. Îmbuibarea te face să pierzi și plăcerea mâncării. trad.Nu mâncarea este un rău. Stăpânul nostru nu ne cere lucruri peste puterea noastră. Sfântul Ioan Gură de Aur.... dar când e vorba de făcut bine nu se deosebește întru nimic de un mort. .B. Chiar dacă omul a fost alungat din rai el nu a fost părăsit de Dumnezeu. că Stăpânul ne-a făcut un astfel de trup că nu-l putem menține altfel decât dacă mâncăm. 116-118. ci ca să ne desprindem de lucrurile cele lumești și să folosim tot răgazul cu cele duhovnicești.R.Frământarea învățăturilor dumnezeiești pentru a trece cu bine oceanul acestei vieți Învățăturile Bisericii ne ajută să trecem cu bine oceanul acestei vieți. Dacă mâncăm cu măsură să nu ne rușinăm niciodată..M. de pr. Nu ne cere să ne abținem de la mâncăruri și să postim așa de dragul postului.S. atunci când plecăm de la biserică. dată de Dumnezeu. oare. rele poate face adeseori. și prin lipsa de măsură să-ți strici mințile. mâncarea cumpătată ajută nespus de mult și la sănătatea noastră și al buna noastră stare. 1987. Fecioru. oare. Bucureşti. Sfârșitul omiliei ne învață... .. bunătatea și mila lui Dumnezeu. din pricina necumpătării și din pricină că turnăm în noi mai mult vin decât trebuie? După cum o corabie în care intră apă se scufundă îndată și se îneacă. prof. tot așa și omul când se pune pe băut și pe îmbuibare se aruncă în prăpastie.B. Omilia a XIV-a vorbește despre raiul ca locuință a omului și faptul că prin neascultare omul a pierdut stăpânirea pe care o avea asupra naturii..B. Omilii la Facere (I)... 6.Doamne ferește! – vătămătoare este îmbuibarea și mâncatul peste trebuință de-ți plesnește pântecele.

Omilii la Facere (I). nici sete de apă. 11). ca fiecare din voi. să cercetăm Sfintele Scripturi. Demonul cel viclean.R. cele grele vor ajunge ușoare. dar. spre a redobândi Harul. 1987.B. fiecare să spună ce a ținut minte și să primească de la celălalt cele ce el a reținut. 7. Dacă ne îngrijim de cele ale lui Dumnezeu.Împărtășirea învăț ăturilor dumnezeiești semenilor Vă rog. și având vie în minte predica. Sfântul Ioan Gură de Aur ne îndeamnă. de va vedea că sufletul vostru are atâta grijă de cele ale lui Dumnezeu. și ce gânduri când ești la teatru! Și vei vedea câtă deosebire este între o stare sufletească și alta. prof. De veți avea grijă de ele și vă veți ocupa cu ele mintea. Dumnezeul universului. D. deși în alte privințe suntem cu mult inferiori lor. Amin.. că se gândește necontenit la ele și că le frământă. vol 21. cele ce par a fi pline de tristețe vor lua sfârșit și nimic din cele prezente nu ne va putea întrista. veți putea birui cu ușurință patimile ce vă supără și veți putea scăpa și de uneltirile diavolului. Scriptura spune: Le voi da lor ”nu foamete de pâine. Și călăuziți de marele Corăbier. trad. nici nu va îndrăzni să se apropie de voi. să repetați cu semenii voștri cele auzite aici. Bucureşti. p. În acest chip să strângeți în mintea voastră tot ce ați auzit și așa să plecați acasă. Ed. podoabă și tărie. Folosul citirii Sfintelor Scripturi Vrei să știi ce mare folos ai de pe urma citirii Sfintelor Scripturi? Cercetează-te să vezi ce gânduri îți vin în minte când auzi în minte cântându-se un psalm și ce gânduri îți vin când auzi un cântec de lume! Ce gânduri îți vin când ești în biserică.B. de pr.33).S. Fecioru. alungat ca de foc de lucrarea Duhului. deși sufletul este unul! De aceea Pavel spunea: ”Vorbele rele strică obiceiurile bune” (I Cor. lipsa lor foamete cumplită.O. Cântările Duhului sunt hrană sufletului. în P.. vom ajunge la limanul iubirii Sale de oameni. fraților. 24 . 164-165. Asta ne face să fim superiori animalelor necuvântătoare. I. Cei care trăim în lume avem nevoie de leacul Sfintelor Scripturi. să frământați în voi înșivă aceste dumnezeiești învățături. 15.B. Așadar să ne ocupăm mintea cu aceste dumnezeiești învățături ca și noi să câștigăm cele mai mari daruri și ca și pe acela să-l putem birui și să atragem asupra noastră și mai mult ajutorul lui Dumnezeu. acum și pururea și în vecii nesfârșiți ai vecilor.M. după ieșirea de la biserică. ci foamete de auzirea cuvântului Domnului” (Amos 8. atunci și Dumnezeu se va îngriji de cele ale noastre și vom străbate în toată liniștea oceanul acestei vieți. Făcând așa. ci va fugi îndată.Cuvintele Sfintei Scripturi îndreptar de viață În Omilia I la Matei. pe care să le folosim cum trebuie și cu toată atenția. vom avea spor în tot ce facem. Căruia slava și puterea. Sfântul Ioan Gură de Aur. Să căutăm deci să avem necontenit în gurile noastre cântările Duhului.

spune-mi. Aceasta atrage și ura oamenilor și disprețul lui Dumnezeu.R. și de la Dumnezeu.. Sfântul Ioan Gură de Aur.. iar un cuvânt cuminte ne face curați la suflet și la trup.. răsturnăm lumea cu fapta noastră bună... a copiilor noștri. trad. a prietenilor noștri....Despre faptele bune Îndreptar de viață ne sunt nouă operele Sfinților Părinți.. dar dacă dăm câțiva bănuți unui sărac. chiar dacă n-ai făcut nici o faptă bună. De aceea cu cât facem fapte bune mai mari.. 8... ai ajuns folositor... În Omilia a III-a la Matei Sfântul Ioan Gură de Aur ne îndeamnă să nu ne lăudăm cu faptele noastre. Se cuvine să fie cercetate în fiecare zi pentru a nu uita duhul Bisericii. Noi însă facem dimpotrivă! În fiecare zi păcătuim. te rog..S. Bucureşti. de la Dumnezeu nu dobândim numai slavă.. .. nu le poți uita? Îți uiți păcatele și nu-ți uiți faptele bune? Și-ți uiți păcatele.. care este unul a smereniei și a gândului bun. Sfătuind pe cei din jurul nostru cu cuvintele lui Dumnezeu îndreptăm viața slugilor noastre. Cuvintele ne pornesc spre mânie și tot ele ne îmblânzesc din nou..M. D.. Dacă un simplu cuvânt are atât de mare putere. deși frica de pedeapsă pentru ele este mai mare..... trăiești în lux. chiar dacă ai săvârșit într-adevăr fapte bune.. cu atât vorbim mai puțin de noi. Un cuvânt de rușine ne aprinde în suflet pofta.. Să nu ne lăudăm cu faptele noastre bune Dacă spui că ești plin de fapte bune... iar faptele bune nu le poți scoate din minte. cum disprețuiești cuvintele Scripturii? Dacă un sfat omenesc poate atât de mult. mai bine spus... .. 1994. fără să ținem minte păcatele săvârșite. ci și mare plată și răsplată. Că așa vom dobândi cea mai mare slavă și de la oameni. iar pe dușmani ni-i facem prieteni.. râzi și nu știi că ai păcătuit.. Omilii la Matei.. în P. dar. când sfaturile sunt date de Duhul lui Dumnezeu! Cuvântul scos din dumnezeieștile Scripturi înmoaie mai bine decât focul un suflet învârtoșat și-l face să săvârșească orice lucru bun. 35-36. de pr. Visterie sigură a faptelor bune este uitarea faptelor bune! .Ce spui! Necontenit păcătuiești înaintea Stăpânului! Chefuiești.B. a soțiilor noastre.B..O..Dar cum putem să uităm ceea ce știm? .B. fiind străin de laudă și îngânfare.... Să ne ferim să vorbim de noi înșine. Fecioru..... prof. le-ai pierdut pe toate. vol 23. Asta-i cea mai mare nebunie și aduce numai pagubă celui ce adună în acest chip laudele oamenilor. Le-ai uitat pe toate. apoi cu mult mai mult. Ed. p. De aceea este de neapărată trebuință să uităm toate faptele noastre bune. I. Prin cuvinte ne stricăm sau ne mântuim sufletul.. dar dacă spui că nu ești bun de nimica. Nu cere deci plată ca să iei plată! 25 .

Sfântul Ioan Gură de Aur. de pr. . . Bucureşti...M. Lasă averile în seama lui Dumnezeu. 9. deși el nu a răpit nimic. Ba încă mai mult. 19.. trad.S.. scot pe cele multe câștigate bine. căci sunt păstrați pentru o pedeapsă mai mare. uitând că grăiesc oamenilor.. Fără îndoială că cei lacomi vor suferi. căci la început. în orice casă ar intra o face necurată. . și prin urmare să o știe el bine. dacă cunoști pe cei nedreptățiți. ca astfel să te folosești de cele străine ca de ale tale proprii. chiar de ar putea ei să scape. sporindu-va astfel averea» căci zice scriptura: ”Cel ce dă săracului împrumută pe Dumnezeu”(Prov.... iară către cei nedesăvârșiți aceasta zicem: «dați din averile voastre săracilor. Deci. unde condamnă lăcomia și agonisirea de averi aici pe pământ Despre avere și lăcomie Lăcomia este un aluat vechi. eu îți voi arăta și o altă cale. Aduce aminte despre acestea în Omilia a XV-a la Epistola I către corinteni. Numic nu este mai putred ca lăcomia.. D.... apoi atunci mai mult să se teamă. Dar nu știu cum se face că am ajuns cu vorba la o astfel de filosofie înaltă.. cu toate acestea stăpânea cele ale tuturor după ce intra în mijlocul lor. Toată lume a cutreierat-o Pavel și nimic nu avea cu el.. 1994... în P.. leapădă cele ale tale. mai ales. De aceea. totuși cei ce moștenesc averile lor vor pătimi aceleași... ca să-ți întoarcă plată înmiită. . Împarte toată averea ta săracilor. Dacă unii scapă acum de suferință.B..17). fie chiar ceva cât de mic. deși nu se ducea la prieteni sau rude. Omilii la Matei..B. iară de nu știi și nu cunoști pe aceia. întreaga avere ți-a dospit-o acel puțin aluat. cărora nu prea le este plăcut a lepăda din ale lor. Și totuși este foarte drept. 43-44. și nu-ți voi închide calea mântuirii.. prof. Deci.R. stăpânește pe cele ale răpitorilor. Ed. .. 26 . printre acestea aflându-se lăcomia și averea materială. că cel ce a moștenit o avere încărcată de nedreptăți..Despre lăcomie și avere Cunoaștem intransigența Sfântului Ioan Gură de Aur față de tot ceea ce ne îndepărtează de Dumnezeu. și oriunde ar fi. că este drept de a pătimi pentru asta. el era războinic cu toți. Fecioru.. . De aceea de multe ori acele puține introduse rău. vol 23. I.O..B.. p.. întoarce înapoi lucrul răpit și fă cu dânșii ceea ce a făcut Zaheu acela cu multă bunăvoință... și astfel te vei mângâia de răul făcut. cele spuse de noi sunt adresate mai cu seamă celor desăvârșiți. Chiar de ai stăpâni ceva oricât de mic prin nedreptate...

M. 15. Viața morală a soților în cadrul unirii conjugale creștine.M.B. Către corinteni (I). 7-8. anul IX.. Ed.O. I. de arhim.B. nr. p. 14. trad. Editura Christiana. Omilii la Matei. 2007. 9-10. RA. Comentarii la Epistola I către corinteni.. Idem.O. 19. 1956. 20. seria II-a... în Studii Teologice. seria II-a. Sf. 16. 2007.O. M.B. 1908. 1974. M. a dragostei. pagina 140.S. Comentariu la Evanghelia după Marcu. septembrie-octombrie.R. 2004 Dec. A. Giddens. Teologie socială. 11. 3. mai-iunie. 1987. Editura All. în P. prof. 1957.. Fecioru. 18. a păcii și a bunei înțelegeri între oameni. N. Suparschi. iulie-august.B. Ed. Bucevschi. Bibliografie Braniște. trad. Karavidopoulos. 7-8. D.B. seria II-a.R.M.M. anul V.. București..B. A. Editura Episcopiei Dunării de Jos. Liturghier. Ed. 2000.B. S. pp. seria II-a. I. Comentarii la Epistola I către corinteni. anul VII. I.O. vol 1. 6. Bucureşti. 1953. nr. București 1992. 12.R. Galați. Comentariu integral la Evanghelia după Ioan. 27 .S.. 8. Bucureşti.97(12):1223-30. Aghiazmatar. în Studii Teologice. ianuarie-februarie.. trad. 1953. Sfântul Ioan Gură de Aur.. Braniște. seria II-a. Crăciun. Humanitas. în Studii Teologice. București.B. Bucureşti. Valică. Vlad.M. ***.. M. Idem. în P. în Studii Teologice. Învățătura creștină despre iubire și dreptate. Concepția Sfântului Ioan Gură de Aut despre familie.O. 203. seria II-a. I.B. 4.B.. 2000. vol 21.. Ed. în Studii Teologice. ***. I. anul VIII. I. 2010. (coord). 2. 5-6. 1955. 1994. 13. Hummer.. nr. de arhim. 39-88. Review. București.B..B. nr.R. Scrima.R. Bucureşti.. noiembrie-decembrie.S. I. E. prof. vol 23. martie-aprilie. 2005. Religious involvement and adult mortality in the United States: review and perspective. Teodosie Atanasiu. nr. vol 41.O.S. în P. Cultul ortodox ca mijloc de propovăduire a dreptei credințe..M.Sfântul Ioan Gură de Aur. de pr. Chiril al Alexandriei.. 1. Stoleru. de pr. 1908. Editura Bizantină. Întru Lumina Ta. Clement Romanul. Idei moral-sociale în epistolele Sfântului Apostol Petru. 1-2. C. 17. Teodosie Atanasiu. I. Sf. noiembriedecembrie. anul V.. seria II-a. 7. 2008. O. Bucureşti. 9. South Med J. 1953. Fecioru. ca virtuți sociale.B. 5.. București.B. Ed.. D. Omilii la Facere (I). Bucureşti. Biserica creștină sprijină și binecuvintează orice acțiune menită să întărească familia. Principii misionare și sociale în Epistolele Sfântului Apostol Pavel.B. nr. anul XXVI. D. Bucureşti. în Studii Teologice.R. Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan. 10. în P. trad. Ed.. Sociologie. anul V. 3-4. nr. 1979.B. 9-10. Ivan. în Studii Teologice.

prof. Ed.M. ***.21. D. în P. vol 1. 28 . Bucureşti. Fecioru.S.B. I.O.B. Învățătură a celor doisprezece apostoli.R. de pr..B. 1979.. trad.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->