Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fond de Rulment-Capital de Lucru: Lect - Univ.drd. Emil Chirilă
Fond de Rulment-Capital de Lucru: Lect - Univ.drd. Emil Chirilă
Ca parte componenta a echilibrului economic, echilibrul financiar are o functionalitate si forme de exprimare distincte. Analiza echilibrului financiar se poate realiza conformconceptului francez, cu ajutorul indicatorilor:situatia neta, fond de rulment, necesarul de fond de rulment si trezoreria neta. Dupa gradul de lichiditate al activelor, imobilizarile se numesc alocari permanente, in timp ce activele circulante poarta numele de alocari ciclice (temporare). Structura pasivelor reflecta gradul de exigibilitate (termenul de scadenta). De regula alocarile permanente sunt acoperite de surse permanente (capitaluri proprii si datorii financiare pe termen lung). Surplusul de surse permanente degajat de ciclul de finantare al invenstitiilor poate fi rulat pentru reinnoirea stocurilor si creantelor. Aceasta utilizare potentiala a lui a marcat si denumirea lui, de fond de rulment, conform conceptului francez. Fondul de rulment apare ca o marja de securitate financiara care permite intreprinderii sa faca fata, fara dificultate, riscurilor diverse pe termen scurt, fiind expresia realizarii echilibrului fiananciar pe termen lung si a contributiei acestuia la infapturirea echilibrului financiar pe termen scurt. Notiunea de fond de rulment poate avea mai multe formulari, doua dintre ele prezentand un interes deosebit: fondul de rulment net sau permanent (FRF) si fondul de rulment propriu, cu urmatoarea formula de determinare: FRF=SURSE PERMANENTE-ALOCARI PERMANENTE FRF=(Capitaluri proprii+ Datorii pe termen lung)-Imobilizari nete In aceasta situatie, FRF e o parte a capitalurilor permanente degajata de etajul superior al bilantului pentru a acoperi nevoi de finantare din partea de jos a bilantului. Managementul capitalului de lucru, conform conceptului american, a atras atentia corporatiilor din doua motive: 1. Ratele mari ale dobanzilor i-a determinat pe manageri sa examineze in amanunt fondurile investite in efectele comerciale de primit si in stocuri. 2. Noile tehnologii o monitorizare mai atenta a nivelului activelor curente si o comunicare mai rapida si mai adecvata cu furnizorii si clientii. Conform conceptelor americane: capitalul de lucru(fondul de rulment), uneori numit capital de lucru brut, inseamna, pur si simplu, active curente, iar prin capitalul de lucru net (K ) se inteleg activele curente (lichiditati propriu-zise, cash sau cont curent, valori mobiliare lichide, efecte comerciale de primit-creante comerciale- si stocuri, care presupun ca pot fi conventibile in bani lichizi in decursul unui an) minus pasivele curente (sursele de fonduri, sumele cu care s-a depasit contul in banca -overdrafts, imprumuturi bancare, efecte comerciale emise de firma, salarii si impozite de platit) . 148
O politica agresiva implica finantarea prin credite pe termen scurt a unor active curente permanente si chiar a unor active fixe. O politica conservatoare implica finantarea prin credite pe termen lung a tuturor activelor fixe si a unei parti din activele curente temporare . Astfel, in urma prezentarii pe scurt a unor paralele intre cele doua concepte (francez si american), unde cel francez are in vedere analizarea echilibrului finanaciar iar cel american determinarea lichiditatii pe baza unor rate, putem spune ca exista doua reguli principale ale finantarii: 1. Nevoile permanente de alocare a fondurilor banesti se vor acoperi din capitalurile permanente si indeosebi, din capitalurile prorpii. 2. Nevoile ciclice se vor acoperi din surse ciclice. 3. Abaterile de la aceste reguli pot determina o situatie financiara critica in sensul nevoii de rambursare a datoriilor pe termen scurt, inainte ca activele cumparate din aceste surse sa intre in functiune, sau inainte de degajarea surplusului monetar din vanzari, corespunzator amortizarii respectivelor active fixe.
BIBLIOGRAFIE
M. Niculescu- Diagnostic global strategic, Ed. Economica, 1997 M. Ristea-Contabilitatea rezultatului intreprinderii, Ed. Economica, Bucuresti L. Olimid-Masurarea rezultatului contabil, Ed. Economica, Bucuresti, 1998 A.I.Giurgiu-Finantele firmei, Presa universitara clujeana, 2000 I. Stancu-FINANTE-Teoria pietelor financiare, Finantele intreprinderilor, Analiza si gestiunea financiara, Ed. Economica, 1997 6. M. Niculescu-Diagnostic global strategic, Ed. Economica, 1997 7. P. Halpern, J. Fred Weston, E. F. Brighham, Finante manageriale-Modelul canadian, Ed. Economica, 1998 1. 2. 3. 4. 5.
150