Dac prin alte pri oamenii au tiut s profite de trecutul lor, au scos de sub ape insule ntregi cu tot

cu temple sau au inventat un trecut care nu a existat vreodat, miznd pe turism, la noi nu se gsesc bani nici mcar pentru cteva brci i o pereche de ochelari subacvatici, lucruri care ar putea atrage iubitorii de vestigii. n urm cu doi ani, o echip de scafandri a gsit cetatea antic a Callatisului, scufundat n apele Mrii Negre. Jeno Szabo este singurul romn care a fcut parte din echipa lui JacquesYves Cousteau i are la activ peste apte mii de scufundri prin apele din toat lumea, unde a gsit nenumrate comori. n 2004, echipa de scafandri specializai n arheologie subacvatic condus de Jeno Szabo a nceput s fac primele investigaii pentru a putea demara aciunile de cutare ale vechiului Callatis. Trei ani mai trziu au obinut ajutorul scafandrilor unguri care au venit i cu aparatura necesar unei astfel de aciuni. Au fcut un plan de cheltuieli estimative i l-au naintat secretarului general al Ministerului Culturii i Cultelor de la acea vreme, Virgil Niulescu, care a aprobat iniial bugetul. ntr-o sptmn de scufundri au gsit ruine, strzi, coloane i o epav a unei corbii care folosea la transportarea marmurei. n apropierea epavei au fost gsite i fragmente ceramice. Tot ntr-o sptmn au cheltuit i peste 15 mii de euro din buzunarele propriii, iar ministerul s-a fcut c plou. Investigaiile s-au oprit i nu au fost reluate nici pn n zilele noastre. Fascinai de descoperirea senzaional, membrii echipei au ncercat s strng bani de pe unde s-a putut, au nfiinat un Centru de Cercetri Subacvatice, toate fr prea mare succes. Dei iniial nu au vrut s fac public povestea de teama cuttorilor de comori care ar putea distruge vestigiile, scafandrii arheologi s-au hotrt s cear ajutor de la alii i i-au chemat pe cei de la Discovery Channel, care ar putea da o parte din banii necesari, n schimbul exclusivitii. OPT KILOMETRI TICSII DE COMORI Am luat legtura cu Ambasadorul ONU n Romnia, doamna Soknan Han Jung, despre care tiam c e pasionat de scufundri. Am luat-o de mn i am dus-o pe strzile pavate de sub ap, i-am artt ce am gsit, iar doamna ambasador s-a artat foarte entuziasmat de potenialul cultural al descoperirii. I-a trimis o scrisoare ministrului Culturii de atunci, Adrian Iorgulescu, n care i aducea la cunotin c perimetrul investigat a fost doar de 0,0025%

din aria detectat de aparate, iar cercetarea ntregii suprafee poate scoate la lumin valori culturale nemsurate i, n acelai timp, poate contribui la dezvoltarea turismului n zona litoralului romnesc. n final, i-a sugerat includerea Callatisului n proiectul Romnia frumoas, care fusese demarat. Nu am mai auzit nimic de atunci, s-a aternut tcerea, povestete Jeno Szabo. Coordonatele relevate de aparatura folosit n sptmna de cercetri au evideniat o arie de opt kilometri ptrai unde au fost nregistrate aanumitele anomalii- puncte care se difereniaz de relieful natural. Tehnologia folosit cost cteva sute de mii de euro i nu exist n Romnia, ea a fost adus de colegii unguri care au participat la scufundri. Degeaba ne scufundm o sut de ini, fr s avem ce ne trebuie. n prima faz se face o survolare instrumental n care se detecteaza anomaliile, apoi un computer analizeaz care dintre acestea merit cercetate. Se scufund apoi un robot ROV teleghidat de la suprafa, dotat cu lumini i camere video, ca la Titanic. Abia apoi merg scafandrii. Interpretarea sonarului este clar, sunt foarte multe anomalii, nu poate fi nici o ndoial c acolo este un sit, povestete Rasty, unul dintre membrii Centrului de Cercetri Subacvatice. LA ALII SE POATE Vestigiile scufundate ale Callatisului au mai fost ns semnalate i prin anii 60, cnd scafandrii militari Constantin Scarlat i Vasile Cozma au gsit n aceeai arie piese arheologice, amfore, ancore ale unor corbii antice, piese care se afl la muzeul din Constana. Jeno Szabo spune c n acea perioad tehnica nu permitea ns o cercetare foarte precis, iar ei nu erau specialiti i nu puteau identifica toate indiciile. Oriunde s-ar ntmpla aa ceva, toat lumea ar sri s valorifice acest potenial, s-ar relansa turismul. La noi nu s-a ntmplat nimic. n Grecia siturile subacvatice sunt acoperite cu grilaje metalice pentru a nu se putea lua nimic de acolo, vine turistul i face scuba-diving. Altele sunt scoase la suprafa. n SUA se acoper cu o cupol de sticl, iar turitii vin cu un mini-submarin i se uit. Se pot face i tuneluri sub ap, depinde de buget. Mai mult dect s gseti un ora subacvatic pentru a relansa turismul, nu mai e nimic. Am zis c bgm bani de la noi pentru a continua, dar a venit criza i nu s-a mai putut. O sptmn de cercetri cost minim 20 de mii de euro, fr a pune la socoteal instrumentele. Dar nu este normal ca o descoperire de genul sta s fie finanat din buzunarul meu. Eu am fost

de mic fascinat de aceast poveste, am citit despre Callatis i mereu am avut acest avnt de a-l cuta, mai spune Jeno Szabo. IMPORTAN ZERO Specialitii n arheologie sunt ns moderai n ceea ce privete descoperirile scafandrilor i afirm c nu se pot pronuna pn nu vd cu propriii ochi ce este n adncurile apelor. Eu nu spun c nu cred, dar spun c vreau dovezi, ce am vzut nu mi ajunge. Ceea ce cred ei c sunt strzi, eu cred c este roc natural. Mangalia, din punct de vedere arheologic, este de importan zero. Asemenea descoperiri nu sunt importante, sunt senzaionale. Este foarte plauzibil s fie acolo ce spun ei, ns zona este nisipat, trebuie aspiratoare subacvatice, e o munc de Sisif. n plus, nici nu se pune problema s gsim fonduri, abia avem bani pentru o aa -zis reprezentare, susine dr. Sorin Marcel Colesniuc, cercettor tiinific, directorul Muzeului de Arheologie Callatis din Mangalia. n contrapartid, Jeno Szabo afirm c aparatura subacvatic folosit pentru prima oar n Romnia de echipa sa nu las loc de ndoieli: Din cele 27 de anomalii identificate nu am apucat s cercetm n acea sptmn dect patru dintre ele. n toate cele patru locuri am descoperit vestigii. Pentru a verifica toate punctele detectate de radar este nevoie de cteva sptmni de scufundri. n lipsa banilor pentru a analiza ceea ce se afl n adncurile de lng Mangalia, un tezaur cultural i un potenial punct de interes turistic fascinant rmne ns nnecat i acoperit de nisipurile mrii. CALLATIS, ORAUL ANTIC GSIT SUB APE n aprilie 2007, civa scafandri romni ajutai de colegi din Ungaria au nceput o expediie pentru cercetarea subacvatic, dotai cu tehnologie de ultim or, similar celei care a dus la descoperirea Titanicului. Sonarele au detectat o anomalie ciudat n adncurile apelor de lng Mangalia. La aproximativ 6 metri adncime, sub nisipul de pe fundul mrii, scafandrii au descoperit artefacte, perei, coloane i strzi pavate. Au realizat c au gsit ceea ce cutau, vechiul ora pierdut al Callatisului, ntemeiat de greci la porunca oracolului din Delfi, pe locul unei aezri getice. Documentele Antichitii las loc de interpretri n ceea ce privete data la care s-a pus temelia cetii. Dei este menionat n scrieri nc din sec. VI .Hr, nu exist dovezi arheologice mai vechi de sec. IV .Hr. Cert este c oraul cunoate o perioad de nflorire rapid, apoi decade o dat cu nceputul erei noastre, ns prosper din nou n decurs de cteva secole.

Nici data distrugerii cetii nu se tie cu exactitate. Unele ipoteze susin c o parte a oraului s-a scufundat n urma unui cutremur, altele aveanseaz ideea c cetatea a fost nghiit ncet de ape, din cauza procesului de eroziune. Dei toi specialitii n arheologie recunosc c o astfel de descoperire este fabuloas i afirm c vestigiile scoase la lumin pn acum pe rmul romnesc atest miracolul i geniul arhitecturii greceti, majoritatea se abine s se pronune n lipsa vzutului cu propriii ochi. Fr alocarea unor fonduri pentru o cercetare serioas a perimetrului, Romnia va rmne cu un tezaur arheologic necunoscut i cu un potenial turistic fascinant n zona Mrii Negre, scufundat ca i oraul pierdut al Callatisului.

Orasul antic de sub Marea Neagra

Arheologii spun ca situl scufundat in mare, langa Mangalia, a fost intemeiat de grecii dorieni in secolul al VI-lea inainte de Hristos. Cercetarile din ultimii 50 de ani au evidentiat ca fortareata are dimensiuni impresionante aproape doua mile in largul marii si tot doua mile de-a lungul tarmului actual.

 Relatari despre orasul scufundat in Marea Neagra exista inca din secolul XV, cand un navigator burgund a vazut "zidurile care ieseau din mare" in dreptul portului Panguala (Mangalia).

O cetate antica s-ar afla in acest moment pe fundul Marii Negre, scufundata in dreptul orasului Mangalia. De acest lucru sunt convinsi mai multi arheologi si scafandri romani si straini care incearca acum sa obtina o finantare europeana pentru a continua cercetarile si a scoate la lumina orasul de sub mare. Este vorba despre cetatea Callatis, intemeiata de grecii dorieni in secolul al VI-lea inainte de Hristos. Toata aceasta constructie s-a scufundat in timpuri imemoriale, cea mai plauzibila explicatie a oamenilor de stiinta fiind cutremurele, din cauza carora au avut loc rupturi [ARBOinteractive] succesive ale malurilor. Asa s-au dus la fund zidurile, dar si alte amenajari din incinta cetatii de la strazi pana la diverse edificii cu caracter civil sau militar. Conform cercetarilor din ultimii 50 de ani, fortareata antica si portul aferent se intind pana la aproape doua mile in largul marii.

De-a lungul uscatului, cetatea atinge tot doua mile marine. De remarcat ca toate constructiile antice incep de la cativa metri de malul actual al marii. Desi presa a mai relatat despre aceste descoperiri, pana acum autoritatile nu au facut nimic pentru scoaterea la lumina a vestigiilor de langa Mangalia. Ultima speranta a cercetatorilor a ramas obtinerea unei finantari europene.

Strada antica

Suntem pe faleza Mangaliei, in dreptul statiei meteorologice. Din zona aceasta incep zidurile cetatii antice Callatis. E partea doriana a constructiei, cea mai veche. "Cum intri in mare, la cativa metri distanta, dai de ruine", ne spune arheologul Liliana Vioiu, de la muzeul local. Mai departe, in dreapta noastra, vedem actualul port Mangalia. Acolo se afla, tot scufundate, alte ziduri ale cetatii, ceva mai "moderne", din perioada romanilor. Strabatem repede strazile pustii, de noiembrie, ale orasului, ajungand la un hotel de patru stele, in apropiere de portul turistic.

Intram in cladire si coboram spre subsol. Aici avem ocazia sa mergem pe o strada antica. La extinderea hotelului, cu vreo zece ani in urma, s-au facut sapaturi in urma carora au fost descoperite vestigii de o valoare inestimabila. Cladirea cea noua pastreaza astfel in pantecele sale o farama de istorie. Calcam pe pietrele atent slefuite ale unei strazi antice, lata de cativa metri. Pe marginea caii de acces se intinde sistemul de canalizare. Toate au fost facute de romani. "Daca cercetarile ar continua, s-ar vedea ca strada aceasta se intinde spre vechea cetate, care acum e sub apa", ne explica arheologul Liliana Vioiu.

"Coltii" uriasi ai Mangaliei Exista descrieri din diverse epoci ale zidurilor scufundate in mare, dupa cum ne povesteste Sorin Colesniuc, directorul Muzeului de Arheologie din Mangalia. Calatorul burgund Walerand de Wawrin noteaza, in 1445, ca ajungand in portul "Panguala" una dintre diversele denumiri de peste timp ale Mangaliei a vazut ziduri de mari dimensiuni care ies din mare, in largul portului cel nou de la vremea aceea. Din aceeasi sursa se stie ca multe corabii s-au scufundat dupa ce s-au lovit de acei "colti" uriasi. Peisajul lugubru l-a impresionat, in 1652, si pe negustorul turc Evlia Celebi, referindu-se la orasul "Mankalia", iar un fracez Xavier Hommaire de Hell vorbeste in 1928 despre "ziduri vechi iesind din rapa argiloasa unde e asezat orasul, ceea ce arata ca marea a invadat toata aceasta parte a litoralului". O harta

a Mangaliei, din 1924, prezinta zidul de nord al cetatii antice, o constructie care se prelungeste in largul Marii Negre. Harta este rodul studiilor incepute in 1901 de Pamfil Polonic.

Scafandrii militari au studiat Callatisul Cercetari de anvergura asupra cetatii Callatis au fost demarate abia in 1962, fiind desfasurate, timp de zece ani, de capitanul-comandor Constantin Scarlat, o figura emblematica pentru Marina Militara. El a infiintat prima unitate de scafandri din Armata Romana. Datorita lui exista azi o harta detaliata a cetatii scufundate. Cu toate astea, Constantin Scarlat arata, intr-un articol publicat in 1973, ca pana la momentul respectiv fusesera descoperite cel mult 20% din totalul vestigiilor submarine din dreptul Mangaliei. Investigatiile au fost reluate abia in 1994, de data asta sub auspiciile Muzeului de Arheologie din Mangalia, care a colaborat, pana in 1998, cu cercetatorii italieni de la "Cooperativa Metambuco" din Padova. Dupa ei au venit, in 2007, specialistii de la "Octopus Archeological Research Association" din Budapesta si de la Centrul de Scafandri "Carpatica" din Bucuresti.

Cercetari pe bani proprii Un alt mare pasionat de povestea Callatisului este Jeno Szabo. El a infiintat in judetul Covasna unicul centru din Romania in care se pregatesc scafandri arheologi. Jeno a facut parte din echipa lui Jacques-Yves Cousteau. Dupa tot ce a vazut in lumea intreaga, Jeno Szabo ne spune ca cetatea scufundata de langa Mangalia e unica in lume. "E unica tocmai prin intinderea sa", zice romanul, care a inceput sa studieze cetatea Callatis inca din 2004, in colaborare cu Muzeul de Arheologie din Mangalia. Pentru ca nu avea cine sa-l ajute cu bani, Jeno Szabo a scos din propriul buzunar peste 20.000 euro.

Avea nevoie de bani pentru combustibil, cazare si masa pentru oamenii de stiinta. Noroc ca au mai venit sponsorizari de la colegii sai din strainatate, pentru acoperirea unui buget total de 75.000 euro, cat a costat intreaga operatiune de la acea vreme, care insemna folosirea unor echipamente sofisticate, inclusiv a unui minisubmarin. "Am batut pe la multe usi, pe la ministere, sa obtin bani pentru continuarea cercetarilor. Toti te asculta, promit, dar pana la urma nu fac nimic", e mahnit interlocutorul nostru.

Directorul-scafandru Poti merge pe "strazi", vezi peste tot pavaje, mai sunt resturi ale unor constructii coloane si capiteluri, la care se adauga fragmente din vase ceramice. Se vad ziduri din caramida antica, dale din piatra. Toate acestea pot fi observate si atinse pe fundul Marii Negre, in dreptul Mangaliei. Asa ne povesteste Sorin Colesniuc, directorul Muzeului de Arheologie din Mangalia, care a imbracat, cu cativa ani in urma, echipamentul de scafandru si a studiat zona, cu ochiul arheologului, pana la o adancime de 12 metri. "Potentialul turistic al acestui sit arheologic este de neimaginat. O cercetare amanuntita ar scoate la lumina valori inestimabile", spune directorul muzeului.

Noua atractie turistica in Egipt muzeele submarine Aflam ce fac strainii care au norocul unor vestigii antice scufundate in apropierea tarmurilor lor. Egiptul va demara anul viitor un proiect in valoare de 140 milioane dolari, pentru construirea unui muzeu subacvatic. Turistii vor avea ocazia sa admire la fata locului ruinele palatului Cleopatrei. Constructia a fost inghitita de apa din cauza mai multor cutremure. Ideea e ca turistii sa coboare pe fundul marii, de-a lungul unor culoare din sticla. China vrea sa construiasca un muzeu asemanator, fiind dispusa la o investitie de 20 milioane dolari. De data asta, e vorba despre posibilitatea vizitarii unei epave scufundate cu 800 de ani in urma. Corabia se afla in apropierea coastei, in provincia Guangdong, la o adancime de 24 de metri.

Specialistii au spus ca vasul "Marea de Sud 1" ar putea fi distrus in cazul in care s-ar decide scoaterea lui la suprafata. Asa ca mai bine se duc oamenii in adancuri, prin culoare din sticla, sa-l viziteze.

Ambasadoarea ONU a vizitat cetatea scufundata Toti cei pe care i-am cunoscut cu aceasta ocazie sunt pesimisti. Cel mai transant a fost Jeno Szabo. El a spus clar: "Nu se va face nimic". Tocmai il intrebasem cum vede viitorul Callatisului in materie de turism. Ne spune apoi si motivul dezamagirii sale: in 2007, a invitat-o la Mangalia pe ambasadoarea Organizatiei Natiunilor Unite in Romania, Soknan Han Jung. Oficialul a facut chiar o scufundare, sa vada cu ochii ei ruinele de pe fundul Marii Negre.

La intoarcerea pe mal, ambasadoarea a promis ca va trimite o scrisoare autoritatilor de la Bucuresti, cerandu-le sprijinul atat pentru continuarea cercetarilor, cat si pentru amenajarile ulterioare, astfel incat cetatea submarina sa devina o atractie turistica. "Nici pana azi nu s-a primit un raspuns la acea scrisoare", zice Jeno Szabo. Daca a vazut cum merg treburile, omul nostru a vrut sa stranga singur banii necesari. Din pacate, a venit criza economica, asa ca speranta unor sponsorizari a disparut.

Ultima speranta un proiect european Dezamagit de aceasta situatie este si directorul Muzeului de Arheologie din Mangalia, Sorin Colesniuc. Ne povesteste ca a facut si el solicitari la nenumarate foruri din Bucuresti. Nimic concret n-a obtinut. Dar inca mai spera intr-o minune un proiect european pe care a inceput sa-l puna pe hartie. Calculele estimative arata ca ar fi suficiente 180.000 euro pentru cercetari amanuntite asupra cetatii. "Am putea scoate de sub apa valori culturale inestimabile", e convins directorul. El crede ca nu e nevoie decat de trei luni de cercetari, in care sa fie folositi cel mult opt specialisti, atat

arheologi, cat si scafandri. Cu tot cu dotarile necesare echipamente autonome pentru scufundare, sisteme de comunicatii, un sonar, aparate de fotografiat si de filmat subacvatice, un minisubmarin si un mecanism pentru ridicarea la suprafata a diverselor obiecte cu valoare istorica.

Tot in acest buget ar fi incluse si agregate speciale, ca niste aspiratoare. Cu ajutorul lor ar fi scoase in relief zidurile si restul constructiilor de pe fundul marii, prin indepartarea malului. Turistii vor putea in acest fel sa "citeasca" mai usor o buna parte din istoria incatusata de ape. Desi suntem pe malul Marii Negre, arheologul Liliana Vioiu ne spune, la sfarsitul vizitei noastre, ca "aici, la Mangalia, stam pe un munte de miracole". Dar intrebarea de baza e urmatoarea: pe cine intereseaza acest lucru?