P. 1
G.U.G.R

G.U.G.R

|Views: 53|Likes:
Published by Eveline Mull

More info:

Published by: Eveline Mull on May 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/21/2012

pdf

text

original

GEOGRAFIE URBANA Curs I

1.Promovarea globala a urbanizarii Viitorul planetei urbane

Asezarile urbane: I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. Definitia orasului Evolutia procesului de urbanizare Repartitia centrelor pe Glob Raportul dintre orase si conditiile naturale Originea si evolutia Evolutia teritoriala a oraselor Forme. Organizari urbane Functii urbane Fizionomia urbana Raporturile dintre orase si

I.

Definirea orasului

Aspectele definirii oraselor care le diferentiaza de zonele rurale inconjuratoare sunt:      Originea Compactivitatea Dimensiunea demografica Aspectul si dotarile edilitare Functionalitatea

Originea oraselor: desemneaza intotdeauna o anumita dreapta a evolutiei societatii umane Compactivitatea oraselor: se deosebeste de sat prin densitatea constructiilor – exista limite de densitate a populatiei pentru a stabili statutul urban (ex: Franta -5500 loc/km2, Germania 1000 loc/km2, Marea Britanie 2500 loc/km2). Dimensiunea demografica: 2000 loc. –Olanda, Franta, Grecia   2500 loc S.U.A. 4000 loc Coreea de Sud

000 Asia Centrala Evolutia procesului de urbanizare Procesul de urbanizare a fost lent pana la 1700 dupa care a cunoscut un ritm mai accentuat. Belgia.A. Polonia  State cu o legislatie restrictive in acordarea statutului urban (Austria si Elvetia)  State asiatice aflate in expansiune: Malaysia. Olanda Suedia.000-12.. State foarte slab urbanizate  Izolate. 5000 loc India 10. Clasificare: 1. circa 60% din populatia globului va trai in mediul urban. State slab urbanizate -20-40%  Sud-Estul Asiei. majoritatea statelor Africane  Dominatia activitatilor agricole si implicit a populatiei rurale  In aceasta categorie este un mare potential de crestere urbana d. estimandu-se ca in anul 2020. dupa al Doilea Razboi Mondial. Orientul Apropiat c. Coreea de Sud.U.  II. pentru ca procesul de urbanizare s-a plasat spre zonele dens populate ale Asiei si Africii. Burundi si Rwanda in Africa Regiune America de Nord America Latina+ Caraibe Europa Rusia China Asia Sud-Est Africa Tarile dezvoltate Tarile slab dezvoltate World 1950 64 42 51 45 13 15 15 53 29 79 76 74 73 37 38 36 76 47 2005 87 85 80 78 61 61 54 82 64 2030 .. Taiwan. State puternic urbanizate:  in Europa 90% populatie urbana. desii cu unele discontinuitati. State mediu urbanizate 40-70%  State europene: Portugalia. Dupa gradul de urbanizare deosebim cateva categorii de state: a. inafara circuitelor mojore cu mai putin de 10% populatie urbana: Nepal si Bhutan in Asia. In Marea Britanie.Sec XIX nucleul este reprezentat de Europa Concluzii: societatea umana a intrat in era dominatiei orasului. Insa explozia procesului de urbanizare s-a produs in perioada contemporana. Australia.. Romania. Noua Zeelanda si Japonia  Cazuri particulare: Singapore (oras stat) sau o serie de tari de la Golful Persic cu un mediu geografic nefavorabil agriculturii dar bogat in petrol b. India.S.

Madrid.000-500. Damasc.000 loc) Orase mijlocii (10. Moscova. Lima. Londra. Alger . Asia musonica  Zona aflata in plina dezvoltare economica si are o populatie foarte numeroasa  Sunt caracteristice orasele foarte mari situate in pozitie litorala (Bombay. Koln d) Orase industriale si industrii portuare: porturile englezesti. Lisabona. Cape Town. Categorii de orase. N-E-ul S. Tel Aviv  fatada atlantica a Americii de Sud : Salvador. si S-E-ul Canadei  Orase mult mai recente ce au functii economice complexe  Functiile politice administrative rezervate unor orase cu functii mai mici (Washington. Copenhaga. Bagdad.A.000 loc) Marile concentrari urbane de pe Glob: 1.000 loc) Orase mari (100. Buenos Aires  crestere incetinita in ultimul timp: Mexico. 4. Barcelona. Yokohama. Bangkok. Melbourne  Africa. conform ONU:      Orase foarte mici (sub 2000 loc) Orase mici (2000-10. Osaka-Kobe) 2. Santiago de Chile. Caracas. Otawa)  Orasele din regiunea Marilor Lacuri  Megalopolisul Boston-Washington  Aglomerari urbane si mai recente de pe fatada pacifica si regiunea din Golful Mexic si Peninsula Florida.U. centre de comanda ale unor mari imperii coloniale : Paris. Viena. Sao Paulo. rio de Janeiro.000 loc) Orase foarte mari ( peste 500. Orientul Apropiat si Mijlociu  marile capital dintr-o zona cu vechi traditii urbane: Cairo. Bruxelles. Calcutta. Tunis.  SE Australiei – Sidney. b) Capitalele unor foste imperii: Istambul. Ryad. Dusselfort) e) Marile centre portuare: Hamburg. Munchen. Berlin. Montevideo. Liverpool 3. orasele din bazinele carbonifere ale Germaniei (Essen. Tokyo. Repartitia centrelor urbane pe glob Asezarile urbane formeaza o retea discontinua si punctuala.000-100. Europa:  Majoritatea marilor orase se concentreaza in 40-60˚ lat N  Au o functionalitate complexa si un nivel edilitar ridicat a) Capitalele unor state mari.marile centre urbane sunt izolate: Johanesburg. Teheran. Glasgow. Bogota. Sankt Petersburg c) Capital ex-financiare: Milano.III.

pe o zona de coasta liniara. De exemplu prin amenajarea unei artere fluviale pentru navigatie. Ex: Constanta s-a dezvoltat in conditii naturale nu foarte favorabile. Pozitia de litoral Aspecte negative induse in timp de pozitia geografica:  Orasul Sulina – port important la inceputul sec XX. drumuri transversal. Astazi este un important centru al industriei chimice. pozitia geografica   Conditiile natural au un rol deosebit in aparitia si dezvoltarea oraselor Potentialul dat de conditiile natural adecvate este de dorit a fi dublat de nivelul tehnic si de capacitatea de organizare a societatii respective. un sens pozitiv sau unul negative. la varsarea fluviului Neva in Golful Finlandei. Pozitia de contact 3. se bucura insa de o pozitie geografica foarte buna. odata cu dezvoltarea mijloacelor tehnice. influenta sa manifestandu-se atat in Elvetia cat si in Germania si Franta. Pozitia de intersectie 2. din cauza dificultatilor de adaptare ( nu mai satisface necesitatea navigatiei moderne) 1. ramas astazi la nivelul unui centru pescaresc si touristic de interes local.Curs II IV. mlastinos. constituit pe la 1700 de Petru I. unele orase pot dobandii functii portuare marindu-si astfel aria de atractie:  Basel pe Rin in Elvetia car edupa 1940 devine port la Rin odata cu amenajarea cursului mijlociu al acestuia. fara golfuri importante .  Se pot distinge trei mari pozitii geografice: 1. devenind un pol regional pentru intreaga Dobroge. Orasul Sankt Petersburg. intr-un sit impropriu. Raportul dintre orase si conditiile naturale. Pozitia geografica Se refera la acele elemente natural care faciliteaza relatia orasului cu zona din jur. Odata cu contruirea unui pod peste Dunare la Cernavoda duce la marirea ariei sale de influenta. Pozitia de intersectie Apare acolo unde se intalnesc. pasuri sau inseuari Pozitia de intersectie de convergenta: . se intersecteaza o serie de cai de comunicatie de importanta majora: culoare fluvial. Pozitia geografica a capatat astazi.

Bergamo. De aici pleaca drumuri spre Nord in lungul Dvinei de Nord spre Sud in lungul fluviilor Don si Nipru Spre E in lungul Volgai si al afluentului Oka. Din lungu Dunarii 2. la convergenta Senei cu mai multi afluenti importanti: Marna. Yonne. Adjud. Ploiesti. Kursk. Loing. Parma. Parisul se afla in partea centrala a Bazinului Parizian. Buzau. Voronei sau orasele aparute la contactul dintre Campia Jijiei si Dealurile Siretului si Podisul Central Moldovenesc . Pozitia de contact  Apare la intalnirea unor unitati naturale diferite (relief. Onesti Imkruck situate pe valea Inului la intersectia acestuia cu o cale transversal. orasele etapa sunt distantate intre ele la circa 40-50 km. in lungul unor vai fluvial Moscova se afla in centrul Podisului Rusiei Centrale. Cursul inferior al Senei insasi asigura legatura cu Marea Manecii si Oceanul Atlantic. Contactul biogeografic :  Orasele aparute la contactul dintre padurea boreala si silvostepa precum in E Europei pe linia Kiev. Se inscribe printr-o veritabila contura urbana cu multe orase de prima importanta: Torino. 2 zone biogeografice diferite. Verona. 2 zone climatice) Ex:contactul dintre Campia Padului si Alpii Italieni. Pozitia de divergent    Apare atunci cand orasul este punctual de plecare a unor mari axe de comunicatie. Campulung.    Milano – la intersectia principalelor drumuri care coboara di pasurile alpine Praga se afla in central patrulaterului Boem pe fluvial Elba San Louis se afla la confluenta dintre Mississippi si Misouri. Orasele etapa de pe valea Siretului: Roman. Bacau. spre Vest Marea Baltica in lungul Dvinei de Vest Pozitia de intersectie intramontana Este cazul oraselor situate in depresiuni intramontane   Brasov. drumul dinspre Bavaria spre pasul Brenner Pozitia etapa    In lungul unei mari cai de comunicatie de multe ori in zone de confluenta. Focsani. Oise.

zootehnie.Contactul unor zone climatice  In Nordul Africii la limita dintre Sahara si Mtii Atlas unde populatiile nomade din Sahara se intalnesc cu cele agricole sedimentare din Mtii Atlas Pozitia de contact si intersectie  Viena – se afla la contactul dintre Alpii Austriei (cu resurse de minereu de fier. Malacca Alte tipuri de pozitie geografica a orasului: Pozitia favorabila in raport cu traversarea unui obstacol:   Ex: orasele dublete create de o parte si de alta a pasurilor montane In lungul raurile apare pozitia de cap de pod: Giuriu-Russe. sare. hidroenergie) si aria cristalina din sudul patrulaterului Boem cu resurse de granit. Fetesti-Cernavoda Pozitia favorabila fata de anumite resurse ale subsolului:    Daca acestea sunt favorabile si exploatate pe termen lung Orasele din bazinele carbonifere: orase din zona carbonifera Ruhr. carbine si zootehnic si in est formatiunile Mtii Jura si Alpii francezi Pozitia de intersectie a Lyonului : Valea Ronului ii asigura o larga deschidere spre N sis pre S iar afluentii acestuia ii asigura legatura spre S-V spre bazinul carbonifer Saint Etienne si spre N-E spre Geneva    3. a)    Pozitia litorala Pozitia litorala favorabila penetratiei spre interior Apare acolo unde este zona de varsare a marilor artere fluvial Orasele situate in zone de estuare: Londra. b) Pozitia litorala favorabila relatiilor cu exteriorul  Atunci cand litoralul este barat de un sistem montan(ex: Geneva. Calcutta. decaderea acestora in cazul incetarii exploatarii carbunilor . . Rio de Janeiro sau Cape Town)  Pozitia litorala in care orasul este dezvoltat in apropierea unei importante intersectii maritime: Singapore si St. Cairo. orasele din bazinul Petrosani. carbuni fier. industrie mecanica) pt a se evita regresul . Calafat-Vidin. lemn. La Nord-Est se afla Padurea Vieneza si Bazinul Vienei Pozitia de intersectie data de valea Dunarii si Valea Leithei Lyon – contactul intre: Masivul Central Francez in V cu resurse de lemn. Buenos Aires. constructii de masini. Hamburg Daca estuarul devine neincapator pentru vasele de mare capacitate exista posibilitatea estinderii spre aval (ex: Bremern si Bremerhaven)  Deltele sunt mai putin favorabile navigatiei dar prezinta un potential urbigen important: Marsellia. orase din bazinul Donetk Este important ca orasele din bazinele carbonifere sa capete functii noi (industrie chimica.

Hamburg. Exita patru generatii: generatia oraselor antice. alteori orasele dezvoltate din manastiri ( Brandesburg. S-a infiintat Liga hanseatica ( liga asociata mestesugarilor) care a actionat si in SV Europei si care a jucat un rol important in aparitia unor noi centre urbane. populatiile migratoare fiind in primul rand distructive . Multe orase medievale au aparut sub protectia unui castel sau cetati  Elementul commercial mestesugaresc: a asigurat progresul orasului.Germania. Orasul marcheaza trecerea de la o societate predominant rurala la una in care activitatile neagricole devin predominante. Uneori biserica avea in proprietate un oras (Salzburg). In Evul Mediu se consolideaza breslele ( corporatii profesionale). Genova) Unele orase medievale au cunoscut o crestere a populatiei. inregistreaza o stagnare a fenomenului urban . precum: Venetia (de la 1422la 130000 de loc) sau Florenta Comertul si mestesugurile se intensifica in orasele germane: Brugge. sub forma de castel sau palat).in structura orasului feudal distingem 3 caracteristici de baza:  Elementul feudal (curtea stapanului. bazata ins ape o agricultura primitiva itineranta care a dus la epuizarea fertilitatii solurilor . exprima decaderea vietii urbane . au cunoscut o mare dezvoltare in special in orasele italiene (Venetia.  Elemental ecleziastic (biserica) Asemeni Islamului in Orientul Mijlociu biserica . Tisa. Florenta.multe orase romane au disparut definitiv .sec 5-15 d.diminuarea numarului de locuitori. Generatia oraselor medievale .Hr. Solca-Romania) In a2a parte a Evului Mediu incep sa se dezvolte puternic capital - a) Civilizatia maya (sec 4-17) Civilizatie urbana avansata. Originea si evolutia fenomenului urban pe Glob Orasul este un fenomen relative nou comparativ cu satul. a oraselor medieval.marile migratii asiatice au bulversat orasele din Bazinul Mediteranean.Curs III V. modern si contemporane 1. inca un rol important politic si militar.

pe 2 insule unite prin diguri. bazine de acumulare a apei de ploaie c) Civilizatia azteca Este cea mai tarzie dar si cea mai evoluata. Iar in 1800 avea circa 1 mil de loc.- - Astazi civilizatia maya a disparut in urma extinderii padurii tropicale b) Civilizatia inca S-a dezvoltat pe baza culturii porumbului. Constructia de noi capital in conditia dezvoltarii retelei de asezari urbane in Europa. Sant Petersburg (Rusia). in centru se afla o piata rectangular dominate de catedrale si cladiri administrative. Orasele se disting prin geometrizare cu un plan in forma de table de sah. canale pe care circulau barcile autohtonilor. numara 200 de cladiri fortificatii. Liverpool America Latina Ibericii au constituit o retea urbana coerenta in America Latina : portughezii in Brazilia. A fost intemeiat in anul 1325. Generatiile de orase Generatia orasului modern Factorii care au influentat dezvoltarea orasului modern: Marile descoperiri geografice Generalizarea oraselor capitaliste Expanisiunea colonial Astefel a rezultat dezvoltarea unei noi retele de asezari urbane in lumea noua. palate regale. la 130 km distant. Metropolele comerciale cunosc o dezvoltare accentuate in perioda moderna: Amsterdam. . ex: Madrid (Spania).000 loc. Anvern. Bristol. Bordo (Franta). Londra devine cel mai mare oras al lumii si ramane asa timp de un secol: in anul 1700 avea 700. si spaniolii in Buenos Aires. Dispuneau si de un apeduct care aducea apa dulce in oras. Lima. Ciudad de Guatemala. orase cu un sprijin pentru comertul tot mai intens. locuinte. incepand cu sec 11 si a fost distrusa de spanioli in sec 16. Machu Picchu – oras sapat in granit la peste 4000 m in Anzii Peruvieni. Rio de Janeiro Zacamintele de metale pretioase duc la aparitia unor orase de mare altitudine precum in Bolivia la Potosi (4100 m). avand perioada de maxima dezvoltare in sec 14-15.

S.S. dupa 1900 devin populare: Canne. Romania: Onesti . nevoia de spatii verzi.Creare de noi orase in partea Asiatica a fostului U.R.Orasele contemporane industriale se deosebesc de cele moderne printr-o zonarefunctionala mai riguroasa si prin atentia acordata calitatii mediului si locuirii. terenuri de sport si alte necesitati sociale. Generatia orasului contemporan . capabile sa raspunda necesitatilor actuale.Sec XVIII apar primele orase in America de Nord. in sec XVIII in Europa si in sec XIX in America de Nord. ex: Dresda. Cehia. caracteristice sunt orasele aparute in fostele tari comuniste: fostul U. au generat orase in imediata lor apropiere: Bazinul Ruhr-Germania. Caracteristicile orasului industrial modern: Dezvoltare haotica intr-o totala dezordine fara reguli de urbanism Amestec complicat de fabric.S. initial destinat unei clientele de lux.S.Polonia. Nisa. jumatatea vestica a Chinei. Vatra Dornei etc 4. cartiere muncitoresti si cladiri publice Probleme grave de gestionare a transportului si problem de calitate a mediului A doua generatie de orase industriale dezvoltata pe baza altor resurse: hidroenergie (Norvegia. . Varsovia. .. Monreal (1608) si apoi orasele olandeze: New Amsterdam ( astazi New York) Caracteristicile orasului American Nordic: Strazi mai largi Densitatea cladirilor mai mica O dezvoltare timpurie pe verticala Deiferenta dintre centru si periferie Orasele nord americane s-au dezvoltat in stransa legatura cu instalarea retelei feroviare. Silezia Superioara. complexe. inaintand paralal cu acestea spre V. . Multimea de orase ciuperci (orase efemere aparute in legatura cu exploatarea unor resursegoanna dupa aur) Perioada moderna este caracterizata prin aparitia oraselor industriale .Remodelarea oraselor distruse in cel de-al Doilea Razboi Mondial . circulatia intense. Sinaia.Exista planuri de urbanizare sistematica.distruse total in cel de-al Doilea Razboi Mondial . Intre bazinele carbonifere si primele orase industriale este o stransa legatura . Canada) Orasele dezvoltate pe baza pozitiei favorabile fata de caile de comunicatii: porturile si nodurile feroviare (Japonia-legate de importanta materiei prime) Orasul touristic balnear sau climacteric dupa 1850 se dezvolta.R. interiorul Braziliei.S-a incercat evitarea inconvenientelor anterioare si asigurarea unei calitati sporite a spatiului de locuit. mai intai cele costruite de francezi: Qubec.

Aparitia unor orase complet noi dupa o serie de teorii riguros stabilite: a) Teoria orasului gradina pusa la punct in Anglia si inspirata din necesitatea restructurarii vechilor orase industriale.. orasele gradina poarta denumirea uneori de Greenvilage. b) Teoria orasului satelit: Paris. Australia-Canberra Brasilia a fost ridicata la mijlocul sec XX in interiorul tarii. ulterior s-a imbogatit cu functiile: industriale.Astazi orasele satelit au ajuns sa fie absorbite de metropola. sip e baza dezvoltarii unei retele de transport bine dezvoltata ( trenuri suburbane) .In fostele tari comuniste remodelarea oraselor in perioada contemporana a insemnat de multe ori distrugerea unor cartiere istorice. Sevenage.Orase noi Londra: Bedfors.Se caracterizeaza prin conditii optime de locuire si functii tertiare mai ales . Hilton.U. Cartiere rezidentiale foarte vaste Cartierele populate foarte sarace construite adesea din material preccare Aparitia de noi orase capital ale unor state de dimensiuni continetale: Ex: Brazilia. Cartiere coloniale. bancare.Brasilia. Cartiere moderne destinate afacerilor. comerciale. Canberra – este echilibrata intre metropolele rivale: Sydney si Melbourne. Londra – . este un oras de dimensiuni mai mici iar functiile se limiteza la cele politice si administrative.A. Basilton. . Keynes Orasul contemporan in tarile in curs de dezvoltare:      Mostenirea coloniala si incapacitatea gestionarii fenomenelor complexe legate de cresterea rapida a populatiei urbane au impus acestor orase o structura eterogena: Nuclee medievale. teoria este aplicata ulterior si in Germania si S. Greenville sau Grunbelt. . insa era slab populata.Aparuta tot in Anglia in scopul descentralizarii marilor metropole hiperaglomerate . Initial avea doar o functie administrative-politica.

Este cea mai simpla .Consta in extinderea treptata a vetrei orasului dinspre centru spre exterior. Este specifica orasului modern si contemporan Este conditionata de dezvolatarea mijloacelor de transport in comun Locuinta este disociata de locul de munca.VI. In lungul cailor de comunicatii in functie de conditiile locale de relief sau hidrografie. 1. Evolutia spontana: 1. ceea ce impune deplasari cotidiene din ce in ce mai lungi Tentaculele urbane pleaca de la nucleul vechi in lungul unor axe ce asigura transportul rapid si sigur - .2 Evolutia tentaculara. stelara: Existenta unor directii preferentiale de crestere. Viena. in maniera continua fara spatii libere si fara directii preferentiale. Moscova) - Moscova. impuneau compactitatea in inetriorul centrului de fortificatie A impus construirea unor noi centri de fortificatie. fiind separate de trei elemente:  Suprapunerea locuintei cu locul de munca  Dimensiunea unica a vetrei urbane si lipsa unor mijloace rapide de transport  Necesitatea de aparare.prima centura este cea a Kremlinului A doua centura este cea a Kitaigorod ( la sfarsitul Evului Mediu) A treia centura Belȋigorod A patra centura Zemlianȋigorod Astazi in locul vechilor centre apar bulevarde intens circulate.1 Evolutia aglutinanta: . city .este caracteristica oraselor vechi medievale. ajungandu-se la o succesiune a acestora (ex: Paris. Evolutia teritoriala a oraselor 1.

Baneasa. Evolutia polinucleara poate fi determinata de forma unei asezari urbane noi in apropierea uneia mai vechi. Paris : dezvoltarea orasului in afara centurii de fortificatie a condus la inglobarea fanbourgurilor apropiate. 1.4 Evolutia polinucleara Consta in asimilarea intr-un singur organism urban a mai multor spatii urbane diferite.3 Evolutia prin absorbtie a asezarilor rurale vecine: Este frecventa si cvasi-generala Prin crestere rapida. Sibiu. Chitila) In unele state din Vestul Europei.Ex: Tokyo. Timisoara). depozite.Pantelimoni). . unele sate aflate la o distanta apreciabila.cazul oraselor infiintate de hunghenotii refugiati din Franta in Germania 2. deoarece au posibilitatea de deplasare spre centru. locuinte. Clasele sarace se aglomereaza aglutinant. orasul este pe cale sa inglobeze o noua centura de asezari rurale (Voluntari. Fundeni. adminstratia declara ca facand parte din oras. Popesti-Leordeni.ulterior aceste fanbourguri au fost incluse in oras ( ex: Brasov. Orasul nou are particularitatile religioase si entice. considerand ca ceva imminent absorbtia acestor state. respective nuclee dezvoltate inafara centurii de fortificatii . In prezent. Ex: . Buenos Aires Caz tipic de evolutie tentaculara este orasul Iasi. altadata agricole sunt ocupate de intreprinderi. sunt mentionate vechile limite si administratii In Estul Europei. iar structura profesionala a populatiei se modifica. De multe ori asezarile rurale isi pastreaza vechiul nume care aminteste de originea lui. 1. de multe ori cu character comercial mestesugaresc. Cucu) s-a extins in lungul vailor si in albia majora a Bahluiului In fostele state coloniale clasele cele mai bogate locuiesc in cartierele - - city - - - - tentaculare. care pleaca de la un nucleu compact (Tg. Ex: Berlinul care a inglobat mai multe centuri succesive de asezari rurale Bucurestiul – prin extindere a inglobat complet satele din lungul Colentinei si Dambovitei (Tei. multe orase ajung la juxtapunere cu asezarile rurale vecine pe care cu timpul le integreaza in organismul sau Fostele asezari rurale se urbanizeaza complet: terenurile. chiar daca fizic satele sunt inglobate in orase. fiecare cu un specific functional cu o fizionomie aparte. Ex: multe orase accidentale medievale erau dublate de fanbourguri.

Ulterior presiunea demografica a determinat ocuparea teritoriilor mai putin favorabile (versantii) . Formarea unor retele de asezari rurale a fost in stransa legatura cu expansiunea agriculturii. Satul este alcatuit din : Vatra satului: care include gospodariile si anexele lor. regiunile cu exces de umiditate . ceea ce genereaza o instabilitate relative a retelei de asezari rurale. Uneori activitatile din sectorul primar pot fi dublate de minerit. comert local.Geografie rurala Spatial urban se imparte in : centrul orasului. maximul de principii geometrice. Populatia Crearea si amenajarea spatiului rural: a) In zona temperata : Initial au fost ocupate cu asezari rurale doar teritoriile cele mai favorabile (terasele. Mosia sau hotarul satului: spatial stapanit de comunitatea rurala si utilizat in scopul dominant agricol. spre deosebire de Europa. In America de Nord. comune periurbane si comune multipolarizante. Asezarile rurale se pot clasifica prin dominanta unor activitati (agricultura. reteaua de drumuri etc. Spatial dominant rural este format din: rural sub influenta urbana. De asemenea asezarile rurale se mai desting prin morfologia si fizionomia lor. disparitia unor pasuni sau aparitia unor perdele forestiere etc. exploatarea lemnului). asanari si prin modificarea vegetatiei. Astazi proprietatile au caractere unice dand impresia unui peisaj artificial. vanatoarea. Caracterul dominant torential al precipitatiilor determina adesea degradarea si epuizarea solurilor. inclusive reteaua hidrografica. cladirile publice. spatiile rurale au fost organizate de la inceput cu scopul unei eficiente. b) In zona intertropicala Eliminarea vegetatiei naturale (forestiere) a fost dificila (padurea tropical se reface repede). commune periferice polilor rurali si ruralul profund. periferia urbana. interfluviile). pescuitul. Asezarile rurale reprezinta cea mai veche forma de ocupare antropica a spatiului. mici industrii. polri rurali. alte servicii elementare. prin desecari. . la acestea se adauga crearea unei retele diverse de drumuri si poteci. Dupa secole de modificare a ecosistemelor naturale putem afirma ca modificarile in peisaj au fost durabile inclusiv umidificari durabile. deoarece erau destinate pt a produce pentru piata si mai putin pentru nevoile personale.

- Exceptie: campiile si vaile Asiei musonice.P) 3.A.Calitatea solurilor: uneori asezarile rurale se inghesuie in zone mai putin favorabile.Lupta impotriva insecuritatii care determina gruparea oamenilor in scopul apararii. deoarece terenurile fertile. precum cele rurale europene. lucrate cu ajutorul taranilor aserviti sau in fostele state comuniste satele erau grupate in jurul fermelor de stat (C. Factorii tehnici: . In Europa de Sud sunt specifice satele asezate pe inaltimi( mai usor de aparat) . Factorii care intervin in gruparea sau dispersia habitatului rural: 1. . genereaza peisaje durabile si armonioase.Au devenit important odata cu mecanizarea activitatilor agricole si capata o tendinta de dispersie a satelor in legatura cu necesitatea unui spatiu de stationare si modernizare a tehnicilor agricole. prin irigatie.Climatul este un factor restrictiv in extinderea asezarilor rurale . irigabile sunt pastrate pentru agricultura. Conditii naturale: . Factori istorici: . unde amenajarea complexa a terenurilor. 2.Prezenta apei considerata un factor de baza in aparitia asezarilor rurale.Formele de oraganizare sociala in legatura stransa cu regimul proprietatilor. adesea fiind grupate in jurul fantanelor (bazine de apa) . De exemplu in feudalism erau specifice proprietatile intinse. terasare si popularea straveche.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->