GEOGRAFIE URBANA Curs I

1.Promovarea globala a urbanizarii Viitorul planetei urbane

Asezarile urbane: I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. Definitia orasului Evolutia procesului de urbanizare Repartitia centrelor pe Glob Raportul dintre orase si conditiile naturale Originea si evolutia Evolutia teritoriala a oraselor Forme. Organizari urbane Functii urbane Fizionomia urbana Raporturile dintre orase si

I.

Definirea orasului

Aspectele definirii oraselor care le diferentiaza de zonele rurale inconjuratoare sunt:      Originea Compactivitatea Dimensiunea demografica Aspectul si dotarile edilitare Functionalitatea

Originea oraselor: desemneaza intotdeauna o anumita dreapta a evolutiei societatii umane Compactivitatea oraselor: se deosebeste de sat prin densitatea constructiilor – exista limite de densitate a populatiei pentru a stabili statutul urban (ex: Franta -5500 loc/km2, Germania 1000 loc/km2, Marea Britanie 2500 loc/km2). Dimensiunea demografica: 2000 loc. –Olanda, Franta, Grecia   2500 loc S.U.A. 4000 loc Coreea de Sud

000-12.U. Belgia. Orientul Apropiat c. State puternic urbanizate:  in Europa 90% populatie urbana. India. State mediu urbanizate 40-70%  State europene: Portugalia. Romania.000 Asia Centrala Evolutia procesului de urbanizare Procesul de urbanizare a fost lent pana la 1700 dupa care a cunoscut un ritm mai accentuat.. State foarte slab urbanizate  Izolate.A. Noua Zeelanda si Japonia  Cazuri particulare: Singapore (oras stat) sau o serie de tari de la Golful Persic cu un mediu geografic nefavorabil agriculturii dar bogat in petrol b.Sec XIX nucleul este reprezentat de Europa Concluzii: societatea umana a intrat in era dominatiei orasului. Olanda Suedia. State slab urbanizate -20-40%  Sud-Estul Asiei. dupa al Doilea Razboi Mondial.. Coreea de Sud. majoritatea statelor Africane  Dominatia activitatilor agricole si implicit a populatiei rurale  In aceasta categorie este un mare potential de crestere urbana d. Dupa gradul de urbanizare deosebim cateva categorii de state: a. Australia. inafara circuitelor mojore cu mai putin de 10% populatie urbana: Nepal si Bhutan in Asia. Burundi si Rwanda in Africa Regiune America de Nord America Latina+ Caraibe Europa Rusia China Asia Sud-Est Africa Tarile dezvoltate Tarile slab dezvoltate World 1950 64 42 51 45 13 15 15 53 29 79 76 74 73 37 38 36 76 47 2005 87 85 80 78 61 61 54 82 64 2030 . estimandu-se ca in anul 2020. circa 60% din populatia globului va trai in mediul urban.. desii cu unele discontinuitati. Insa explozia procesului de urbanizare s-a produs in perioada contemporana. 5000 loc India 10. Taiwan.S. Clasificare: 1.  II. In Marea Britanie. pentru ca procesul de urbanizare s-a plasat spre zonele dens populate ale Asiei si Africii. Polonia  State cu o legislatie restrictive in acordarea statutului urban (Austria si Elvetia)  State asiatice aflate in expansiune: Malaysia.

Moscova. Europa:  Majoritatea marilor orase se concentreaza in 40-60˚ lat N  Au o functionalitate complexa si un nivel edilitar ridicat a) Capitalele unor state mari.marile centre urbane sunt izolate: Johanesburg. Montevideo. Ryad. Alger . si S-E-ul Canadei  Orase mult mai recente ce au functii economice complexe  Functiile politice administrative rezervate unor orase cu functii mai mici (Washington. Tel Aviv  fatada atlantica a Americii de Sud : Salvador. orasele din bazinele carbonifere ale Germaniei (Essen. Bruxelles. Buenos Aires  crestere incetinita in ultimul timp: Mexico. Dusselfort) e) Marile centre portuare: Hamburg. Liverpool 3. Repartitia centrelor urbane pe glob Asezarile urbane formeaza o retea discontinua si punctuala. Asia musonica  Zona aflata in plina dezvoltare economica si are o populatie foarte numeroasa  Sunt caracteristice orasele foarte mari situate in pozitie litorala (Bombay. Orientul Apropiat si Mijlociu  marile capital dintr-o zona cu vechi traditii urbane: Cairo. Sankt Petersburg c) Capital ex-financiare: Milano.000 loc) Orase mijlocii (10. Calcutta. b) Capitalele unor foste imperii: Istambul. Osaka-Kobe) 2. rio de Janeiro. Copenhaga. Bogota. Berlin. Cape Town. conform ONU:      Orase foarte mici (sub 2000 loc) Orase mici (2000-10. N-E-ul S.A. Sao Paulo. Teheran.000 loc) Marile concentrari urbane de pe Glob: 1. Glasgow.III. Londra. Santiago de Chile. Melbourne  Africa. Barcelona. Caracas. Lima.U. Madrid.  SE Australiei – Sidney. Damasc.000-100. Koln d) Orase industriale si industrii portuare: porturile englezesti. Munchen.000-500.000 loc) Orase foarte mari ( peste 500. Categorii de orase. Otawa)  Orasele din regiunea Marilor Lacuri  Megalopolisul Boston-Washington  Aglomerari urbane si mai recente de pe fatada pacifica si regiunea din Golful Mexic si Peninsula Florida. Tokyo. Lisabona. Bagdad. Tunis. centre de comanda ale unor mari imperii coloniale : Paris. Viena.000 loc) Orase mari (100. 4. Bangkok. Yokohama.

Pozitia de intersectie Apare acolo unde se intalnesc. se intersecteaza o serie de cai de comunicatie de importanta majora: culoare fluvial. devenind un pol regional pentru intreaga Dobroge. influenta sa manifestandu-se atat in Elvetia cat si in Germania si Franta. Odata cu contruirea unui pod peste Dunare la Cernavoda duce la marirea ariei sale de influenta. drumuri transversal. constituit pe la 1700 de Petru I. Astazi este un important centru al industriei chimice. Orasul Sankt Petersburg. Pozitia de intersectie 2.Curs II IV. ramas astazi la nivelul unui centru pescaresc si touristic de interes local. Pozitia geografica a capatat astazi. Pozitia de litoral Aspecte negative induse in timp de pozitia geografica:  Orasul Sulina – port important la inceputul sec XX. fara golfuri importante . se bucura insa de o pozitie geografica foarte buna. Pozitia geografica Se refera la acele elemente natural care faciliteaza relatia orasului cu zona din jur. Ex: Constanta s-a dezvoltat in conditii naturale nu foarte favorabile. De exemplu prin amenajarea unei artere fluviale pentru navigatie. pasuri sau inseuari Pozitia de intersectie de convergenta: . mlastinos. pozitia geografica   Conditiile natural au un rol deosebit in aparitia si dezvoltarea oraselor Potentialul dat de conditiile natural adecvate este de dorit a fi dublat de nivelul tehnic si de capacitatea de organizare a societatii respective. pe o zona de coasta liniara. din cauza dificultatilor de adaptare ( nu mai satisface necesitatea navigatiei moderne) 1.  Se pot distinge trei mari pozitii geografice: 1. odata cu dezvoltarea mijloacelor tehnice. Raportul dintre orase si conditiile naturale. la varsarea fluviului Neva in Golful Finlandei. unele orase pot dobandii functii portuare marindu-si astfel aria de atractie:  Basel pe Rin in Elvetia car edupa 1940 devine port la Rin odata cu amenajarea cursului mijlociu al acestuia. intr-un sit impropriu. Pozitia de contact 3. un sens pozitiv sau unul negative.

Campulung. 2 zone biogeografice diferite. Loing. Oise. Voronei sau orasele aparute la contactul dintre Campia Jijiei si Dealurile Siretului si Podisul Central Moldovenesc . Focsani. Parisul se afla in partea centrala a Bazinului Parizian. la convergenta Senei cu mai multi afluenti importanti: Marna. Cursul inferior al Senei insasi asigura legatura cu Marea Manecii si Oceanul Atlantic. Verona. Adjud. orasele etapa sunt distantate intre ele la circa 40-50 km. Parma. Buzau. Pozitia de contact  Apare la intalnirea unor unitati naturale diferite (relief. 2 zone climatice) Ex:contactul dintre Campia Padului si Alpii Italieni. Bergamo. Contactul biogeografic :  Orasele aparute la contactul dintre padurea boreala si silvostepa precum in E Europei pe linia Kiev. in lungul unor vai fluvial Moscova se afla in centrul Podisului Rusiei Centrale. Onesti Imkruck situate pe valea Inului la intersectia acestuia cu o cale transversal. drumul dinspre Bavaria spre pasul Brenner Pozitia etapa    In lungul unei mari cai de comunicatie de multe ori in zone de confluenta. Pozitia de divergent    Apare atunci cand orasul este punctual de plecare a unor mari axe de comunicatie. Ploiesti. De aici pleaca drumuri spre Nord in lungul Dvinei de Nord spre Sud in lungul fluviilor Don si Nipru Spre E in lungul Volgai si al afluentului Oka. Din lungu Dunarii 2. Orasele etapa de pe valea Siretului: Roman. Yonne. spre Vest Marea Baltica in lungul Dvinei de Vest Pozitia de intersectie intramontana Este cazul oraselor situate in depresiuni intramontane   Brasov. Bacau. Kursk.    Milano – la intersectia principalelor drumuri care coboara di pasurile alpine Praga se afla in central patrulaterului Boem pe fluvial Elba San Louis se afla la confluenta dintre Mississippi si Misouri. Se inscribe printr-o veritabila contura urbana cu multe orase de prima importanta: Torino.

a)    Pozitia litorala Pozitia litorala favorabila penetratiei spre interior Apare acolo unde este zona de varsare a marilor artere fluvial Orasele situate in zone de estuare: Londra. lemn.Contactul unor zone climatice  In Nordul Africii la limita dintre Sahara si Mtii Atlas unde populatiile nomade din Sahara se intalnesc cu cele agricole sedimentare din Mtii Atlas Pozitia de contact si intersectie  Viena – se afla la contactul dintre Alpii Austriei (cu resurse de minereu de fier. Rio de Janeiro sau Cape Town)  Pozitia litorala in care orasul este dezvoltat in apropierea unei importante intersectii maritime: Singapore si St. orasele din bazinul Petrosani. constructii de masini. carbine si zootehnic si in est formatiunile Mtii Jura si Alpii francezi Pozitia de intersectie a Lyonului : Valea Ronului ii asigura o larga deschidere spre N sis pre S iar afluentii acestuia ii asigura legatura spre S-V spre bazinul carbonifer Saint Etienne si spre N-E spre Geneva    3. b) Pozitia litorala favorabila relatiilor cu exteriorul  Atunci cand litoralul este barat de un sistem montan(ex: Geneva. Buenos Aires. Malacca Alte tipuri de pozitie geografica a orasului: Pozitia favorabila in raport cu traversarea unui obstacol:   Ex: orasele dublete create de o parte si de alta a pasurilor montane In lungul raurile apare pozitia de cap de pod: Giuriu-Russe. Calafat-Vidin. . La Nord-Est se afla Padurea Vieneza si Bazinul Vienei Pozitia de intersectie data de valea Dunarii si Valea Leithei Lyon – contactul intre: Masivul Central Francez in V cu resurse de lemn. decaderea acestora in cazul incetarii exploatarii carbunilor . Cairo. orase din bazinul Donetk Este important ca orasele din bazinele carbonifere sa capete functii noi (industrie chimica. industrie mecanica) pt a se evita regresul . Calcutta. Fetesti-Cernavoda Pozitia favorabila fata de anumite resurse ale subsolului:    Daca acestea sunt favorabile si exploatate pe termen lung Orasele din bazinele carbonifere: orase din zona carbonifera Ruhr. sare. hidroenergie) si aria cristalina din sudul patrulaterului Boem cu resurse de granit. Hamburg Daca estuarul devine neincapator pentru vasele de mare capacitate exista posibilitatea estinderii spre aval (ex: Bremern si Bremerhaven)  Deltele sunt mai putin favorabile navigatiei dar prezinta un potential urbigen important: Marsellia. zootehnie. carbuni fier.

multe orase romane au disparut definitiv . Originea si evolutia fenomenului urban pe Glob Orasul este un fenomen relative nou comparativ cu satul.  Elemental ecleziastic (biserica) Asemeni Islamului in Orientul Mijlociu biserica .Hr. Florenta. populatiile migratoare fiind in primul rand distructive .in structura orasului feudal distingem 3 caracteristici de baza:  Elementul feudal (curtea stapanului.Germania. bazata ins ape o agricultura primitiva itineranta care a dus la epuizarea fertilitatii solurilor . exprima decaderea vietii urbane . sub forma de castel sau palat).Curs III V. inregistreaza o stagnare a fenomenului urban . au cunoscut o mare dezvoltare in special in orasele italiene (Venetia. inca un rol important politic si militar. Uneori biserica avea in proprietate un oras (Salzburg). Solca-Romania) In a2a parte a Evului Mediu incep sa se dezvolte puternic capital - a) Civilizatia maya (sec 4-17) Civilizatie urbana avansata. Generatia oraselor medievale .sec 5-15 d. In Evul Mediu se consolideaza breslele ( corporatii profesionale). modern si contemporane 1. a oraselor medieval. Tisa. Exita patru generatii: generatia oraselor antice.marile migratii asiatice au bulversat orasele din Bazinul Mediteranean. Multe orase medievale au aparut sub protectia unui castel sau cetati  Elementul commercial mestesugaresc: a asigurat progresul orasului. precum: Venetia (de la 1422la 130000 de loc) sau Florenta Comertul si mestesugurile se intensifica in orasele germane: Brugge. S-a infiintat Liga hanseatica ( liga asociata mestesugarilor) care a actionat si in SV Europei si care a jucat un rol important in aparitia unor noi centre urbane. Hamburg. alteori orasele dezvoltate din manastiri ( Brandesburg. Genova) Unele orase medievale au cunoscut o crestere a populatiei.diminuarea numarului de locuitori. Orasul marcheaza trecerea de la o societate predominant rurala la una in care activitatile neagricole devin predominante.

Orasele se disting prin geometrizare cu un plan in forma de table de sah. Anvern. Ciudad de Guatemala. orase cu un sprijin pentru comertul tot mai intens. numara 200 de cladiri fortificatii. in centru se afla o piata rectangular dominate de catedrale si cladiri administrative.000 loc. Lima. Metropolele comerciale cunosc o dezvoltare accentuate in perioda moderna: Amsterdam. Bristol. ex: Madrid (Spania). incepand cu sec 11 si a fost distrusa de spanioli in sec 16. A fost intemeiat in anul 1325. pe 2 insule unite prin diguri. Machu Picchu – oras sapat in granit la peste 4000 m in Anzii Peruvieni. Dispuneau si de un apeduct care aducea apa dulce in oras. Generatiile de orase Generatia orasului modern Factorii care au influentat dezvoltarea orasului modern: Marile descoperiri geografice Generalizarea oraselor capitaliste Expanisiunea colonial Astefel a rezultat dezvoltarea unei noi retele de asezari urbane in lumea noua. Constructia de noi capital in conditia dezvoltarii retelei de asezari urbane in Europa.- - Astazi civilizatia maya a disparut in urma extinderii padurii tropicale b) Civilizatia inca S-a dezvoltat pe baza culturii porumbului. . Rio de Janeiro Zacamintele de metale pretioase duc la aparitia unor orase de mare altitudine precum in Bolivia la Potosi (4100 m). Bordo (Franta). bazine de acumulare a apei de ploaie c) Civilizatia azteca Este cea mai tarzie dar si cea mai evoluata. canale pe care circulau barcile autohtonilor. Londra devine cel mai mare oras al lumii si ramane asa timp de un secol: in anul 1700 avea 700. Iar in 1800 avea circa 1 mil de loc. la 130 km distant. avand perioada de maxima dezvoltare in sec 14-15. Sant Petersburg (Rusia). locuinte. palate regale. Liverpool America Latina Ibericii au constituit o retea urbana coerenta in America Latina : portughezii in Brazilia. si spaniolii in Buenos Aires.

au generat orase in imediata lor apropiere: Bazinul Ruhr-Germania. ex: Dresda. Varsovia. . caracteristice sunt orasele aparute in fostele tari comuniste: fostul U. terenuri de sport si alte necesitati sociale.Orasele contemporane industriale se deosebesc de cele moderne printr-o zonarefunctionala mai riguroasa si prin atentia acordata calitatii mediului si locuirii.R. Silezia Superioara.S.S.S-a incercat evitarea inconvenientelor anterioare si asigurarea unei calitati sporite a spatiului de locuit. Multimea de orase ciuperci (orase efemere aparute in legatura cu exploatarea unor resursegoanna dupa aur) Perioada moderna este caracterizata prin aparitia oraselor industriale . . jumatatea vestica a Chinei. mai intai cele costruite de francezi: Qubec. Canada) Orasele dezvoltate pe baza pozitiei favorabile fata de caile de comunicatii: porturile si nodurile feroviare (Japonia-legate de importanta materiei prime) Orasul touristic balnear sau climacteric dupa 1850 se dezvolta. Nisa. Generatia orasului contemporan . Caracteristicile orasului industrial modern: Dezvoltare haotica intr-o totala dezordine fara reguli de urbanism Amestec complicat de fabric. Intre bazinele carbonifere si primele orase industriale este o stransa legatura . inaintand paralal cu acestea spre V. circulatia intense. Romania: Onesti .Remodelarea oraselor distruse in cel de-al Doilea Razboi Mondial . Sinaia. cartiere muncitoresti si cladiri publice Probleme grave de gestionare a transportului si problem de calitate a mediului A doua generatie de orase industriale dezvoltata pe baza altor resurse: hidroenergie (Norvegia. interiorul Braziliei.distruse total in cel de-al Doilea Razboi Mondial .. Monreal (1608) si apoi orasele olandeze: New Amsterdam ( astazi New York) Caracteristicile orasului American Nordic: Strazi mai largi Densitatea cladirilor mai mica O dezvoltare timpurie pe verticala Deiferenta dintre centru si periferie Orasele nord americane s-au dezvoltat in stransa legatura cu instalarea retelei feroviare. Vatra Dornei etc 4.Exista planuri de urbanizare sistematica.Creare de noi orase in partea Asiatica a fostului U. Cehia.S.Sec XVIII apar primele orase in America de Nord. dupa 1900 devin populare: Canne. in sec XVIII in Europa si in sec XIX in America de Nord. nevoia de spatii verzi.Polonia.R. . complexe.S. capabile sa raspunda necesitatilor actuale. initial destinat unei clientele de lux.

teoria este aplicata ulterior si in Germania si S.In fostele tari comuniste remodelarea oraselor in perioada contemporana a insemnat de multe ori distrugerea unor cartiere istorice. Greenville sau Grunbelt. . Initial avea doar o functie administrative-politica.A.Aparitia unor orase complet noi dupa o serie de teorii riguros stabilite: a) Teoria orasului gradina pusa la punct in Anglia si inspirata din necesitatea restructurarii vechilor orase industriale.Astazi orasele satelit au ajuns sa fie absorbite de metropola. insa era slab populata. Cartiere moderne destinate afacerilor. b) Teoria orasului satelit: Paris. Londra – .Brasilia. Australia-Canberra Brasilia a fost ridicata la mijlocul sec XX in interiorul tarii.Orase noi Londra: Bedfors.Se caracterizeaza prin conditii optime de locuire si functii tertiare mai ales . Keynes Orasul contemporan in tarile in curs de dezvoltare:      Mostenirea coloniala si incapacitatea gestionarii fenomenelor complexe legate de cresterea rapida a populatiei urbane au impus acestor orase o structura eterogena: Nuclee medievale. Canberra – este echilibrata intre metropolele rivale: Sydney si Melbourne. Cartiere rezidentiale foarte vaste Cartierele populate foarte sarace construite adesea din material preccare Aparitia de noi orase capital ale unor state de dimensiuni continetale: Ex: Brazilia.U. este un oras de dimensiuni mai mici iar functiile se limiteza la cele politice si administrative. comerciale. bancare.Aparuta tot in Anglia in scopul descentralizarii marilor metropole hiperaglomerate . sip e baza dezvoltarii unei retele de transport bine dezvoltata ( trenuri suburbane) . . Basilton. Hilton. ulterior s-a imbogatit cu functiile: industriale. orasele gradina poarta denumirea uneori de Greenvilage. Sevenage.. Cartiere coloniale.

ceea ce impune deplasari cotidiene din ce in ce mai lungi Tentaculele urbane pleaca de la nucleul vechi in lungul unor axe ce asigura transportul rapid si sigur - .este caracteristica oraselor vechi medievale. Moscova) - Moscova. Evolutia spontana: 1.prima centura este cea a Kremlinului A doua centura este cea a Kitaigorod ( la sfarsitul Evului Mediu) A treia centura Belȋigorod A patra centura Zemlianȋigorod Astazi in locul vechilor centre apar bulevarde intens circulate. Evolutia teritoriala a oraselor 1.Este cea mai simpla . stelara: Existenta unor directii preferentiale de crestere. fiind separate de trei elemente:  Suprapunerea locuintei cu locul de munca  Dimensiunea unica a vetrei urbane si lipsa unor mijloace rapide de transport  Necesitatea de aparare.2 Evolutia tentaculara. Viena. Este specifica orasului modern si contemporan Este conditionata de dezvolatarea mijloacelor de transport in comun Locuinta este disociata de locul de munca.1 Evolutia aglutinanta: . in maniera continua fara spatii libere si fara directii preferentiale. 1. city . In lungul cailor de comunicatii in functie de conditiile locale de relief sau hidrografie.Consta in extinderea treptata a vetrei orasului dinspre centru spre exterior. ajungandu-se la o succesiune a acestora (ex: Paris. impuneau compactitatea in inetriorul centrului de fortificatie A impus construirea unor noi centri de fortificatie.VI.

cazul oraselor infiintate de hunghenotii refugiati din Franta in Germania 2. iar structura profesionala a populatiei se modifica. Ex: multe orase accidentale medievale erau dublate de fanbourguri. de multe ori cu character comercial mestesugaresc.4 Evolutia polinucleara Consta in asimilarea intr-un singur organism urban a mai multor spatii urbane diferite. care pleaca de la un nucleu compact (Tg. Buenos Aires Caz tipic de evolutie tentaculara este orasul Iasi. chiar daca fizic satele sunt inglobate in orase. altadata agricole sunt ocupate de intreprinderi. . Ex: Berlinul care a inglobat mai multe centuri succesive de asezari rurale Bucurestiul – prin extindere a inglobat complet satele din lungul Colentinei si Dambovitei (Tei. Sibiu.Pantelimoni). adminstratia declara ca facand parte din oras. sunt mentionate vechile limite si administratii In Estul Europei. De multe ori asezarile rurale isi pastreaza vechiul nume care aminteste de originea lui. considerand ca ceva imminent absorbtia acestor state. 1. Chitila) In unele state din Vestul Europei. Orasul nou are particularitatile religioase si entice. orasul este pe cale sa inglobeze o noua centura de asezari rurale (Voluntari. deoarece au posibilitatea de deplasare spre centru. Timisoara).ulterior aceste fanbourguri au fost incluse in oras ( ex: Brasov. Ex: . fiecare cu un specific functional cu o fizionomie aparte. Baneasa. 1. unele sate aflate la o distanta apreciabila. respective nuclee dezvoltate inafara centurii de fortificatii .Ex: Tokyo. multe orase ajung la juxtapunere cu asezarile rurale vecine pe care cu timpul le integreaza in organismul sau Fostele asezari rurale se urbanizeaza complet: terenurile. Paris : dezvoltarea orasului in afara centurii de fortificatie a condus la inglobarea fanbourgurilor apropiate. Evolutia polinucleara poate fi determinata de forma unei asezari urbane noi in apropierea uneia mai vechi. Clasele sarace se aglomereaza aglutinant. In prezent. Cucu) s-a extins in lungul vailor si in albia majora a Bahluiului In fostele state coloniale clasele cele mai bogate locuiesc in cartierele - - city - - - - tentaculare. locuinte. depozite.3 Evolutia prin absorbtie a asezarilor rurale vecine: Este frecventa si cvasi-generala Prin crestere rapida. Popesti-Leordeni. Fundeni.

polri rurali. cladirile publice. mici industrii. spre deosebire de Europa. interfluviile). alte servicii elementare. ceea ce genereaza o instabilitate relative a retelei de asezari rurale. vanatoarea. prin desecari. disparitia unor pasuni sau aparitia unor perdele forestiere etc. Formarea unor retele de asezari rurale a fost in stransa legatura cu expansiunea agriculturii. Mosia sau hotarul satului: spatial stapanit de comunitatea rurala si utilizat in scopul dominant agricol. In America de Nord. reteaua de drumuri etc. Satul este alcatuit din : Vatra satului: care include gospodariile si anexele lor. Populatia Crearea si amenajarea spatiului rural: a) In zona temperata : Initial au fost ocupate cu asezari rurale doar teritoriile cele mai favorabile (terasele. maximul de principii geometrice. exploatarea lemnului). deoarece erau destinate pt a produce pentru piata si mai putin pentru nevoile personale.Geografie rurala Spatial urban se imparte in : centrul orasului. pescuitul. comert local. Asezarile rurale se pot clasifica prin dominanta unor activitati (agricultura. la acestea se adauga crearea unei retele diverse de drumuri si poteci. asanari si prin modificarea vegetatiei. b) In zona intertropicala Eliminarea vegetatiei naturale (forestiere) a fost dificila (padurea tropical se reface repede). De asemenea asezarile rurale se mai desting prin morfologia si fizionomia lor. spatiile rurale au fost organizate de la inceput cu scopul unei eficiente. periferia urbana. Caracterul dominant torential al precipitatiilor determina adesea degradarea si epuizarea solurilor. commune periferice polilor rurali si ruralul profund. regiunile cu exces de umiditate . comune periurbane si comune multipolarizante. Ulterior presiunea demografica a determinat ocuparea teritoriilor mai putin favorabile (versantii) . Spatial dominant rural este format din: rural sub influenta urbana. . Dupa secole de modificare a ecosistemelor naturale putem afirma ca modificarile in peisaj au fost durabile inclusiv umidificari durabile. Astazi proprietatile au caractere unice dand impresia unui peisaj artificial. Uneori activitatile din sectorul primar pot fi dublate de minerit. Asezarile rurale reprezinta cea mai veche forma de ocupare antropica a spatiului. inclusive reteaua hidrografica.

Prezenta apei considerata un factor de baza in aparitia asezarilor rurale.- Exceptie: campiile si vaile Asiei musonice. terasare si popularea straveche. De exemplu in feudalism erau specifice proprietatile intinse. precum cele rurale europene. adesea fiind grupate in jurul fantanelor (bazine de apa) . Conditii naturale: .Formele de oraganizare sociala in legatura stransa cu regimul proprietatilor. deoarece terenurile fertile. . irigabile sunt pastrate pentru agricultura.Lupta impotriva insecuritatii care determina gruparea oamenilor in scopul apararii.Au devenit important odata cu mecanizarea activitatilor agricole si capata o tendinta de dispersie a satelor in legatura cu necesitatea unui spatiu de stationare si modernizare a tehnicilor agricole. unde amenajarea complexa a terenurilor. Factorii tehnici: . Factorii care intervin in gruparea sau dispersia habitatului rural: 1. 2. prin irigatie. In Europa de Sud sunt specifice satele asezate pe inaltimi( mai usor de aparat) .P) 3. genereaza peisaje durabile si armonioase.Calitatea solurilor: uneori asezarile rurale se inghesuie in zone mai putin favorabile. lucrate cu ajutorul taranilor aserviti sau in fostele state comuniste satele erau grupate in jurul fermelor de stat (C. Factori istorici: .A.Climatul este un factor restrictiv in extinderea asezarilor rurale .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful