GEOGRAFIE URBANA Curs I

1.Promovarea globala a urbanizarii Viitorul planetei urbane

Asezarile urbane: I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. Definitia orasului Evolutia procesului de urbanizare Repartitia centrelor pe Glob Raportul dintre orase si conditiile naturale Originea si evolutia Evolutia teritoriala a oraselor Forme. Organizari urbane Functii urbane Fizionomia urbana Raporturile dintre orase si

I.

Definirea orasului

Aspectele definirii oraselor care le diferentiaza de zonele rurale inconjuratoare sunt:      Originea Compactivitatea Dimensiunea demografica Aspectul si dotarile edilitare Functionalitatea

Originea oraselor: desemneaza intotdeauna o anumita dreapta a evolutiei societatii umane Compactivitatea oraselor: se deosebeste de sat prin densitatea constructiilor – exista limite de densitate a populatiei pentru a stabili statutul urban (ex: Franta -5500 loc/km2, Germania 1000 loc/km2, Marea Britanie 2500 loc/km2). Dimensiunea demografica: 2000 loc. –Olanda, Franta, Grecia   2500 loc S.U.A. 4000 loc Coreea de Sud

Insa explozia procesului de urbanizare s-a produs in perioada contemporana. Polonia  State cu o legislatie restrictive in acordarea statutului urban (Austria si Elvetia)  State asiatice aflate in expansiune: Malaysia. State foarte slab urbanizate  Izolate.A.  II. desii cu unele discontinuitati. pentru ca procesul de urbanizare s-a plasat spre zonele dens populate ale Asiei si Africii. Clasificare: 1. majoritatea statelor Africane  Dominatia activitatilor agricole si implicit a populatiei rurale  In aceasta categorie este un mare potential de crestere urbana d. In Marea Britanie. State slab urbanizate -20-40%  Sud-Estul Asiei. Noua Zeelanda si Japonia  Cazuri particulare: Singapore (oras stat) sau o serie de tari de la Golful Persic cu un mediu geografic nefavorabil agriculturii dar bogat in petrol b. Olanda Suedia. State mediu urbanizate 40-70%  State europene: Portugalia.000 Asia Centrala Evolutia procesului de urbanizare Procesul de urbanizare a fost lent pana la 1700 dupa care a cunoscut un ritm mai accentuat. circa 60% din populatia globului va trai in mediul urban. Dupa gradul de urbanizare deosebim cateva categorii de state: a.Sec XIX nucleul este reprezentat de Europa Concluzii: societatea umana a intrat in era dominatiei orasului. Australia. 5000 loc India 10. Coreea de Sud.U..000-12. Romania.. Taiwan. dupa al Doilea Razboi Mondial.S. State puternic urbanizate:  in Europa 90% populatie urbana.. estimandu-se ca in anul 2020. Burundi si Rwanda in Africa Regiune America de Nord America Latina+ Caraibe Europa Rusia China Asia Sud-Est Africa Tarile dezvoltate Tarile slab dezvoltate World 1950 64 42 51 45 13 15 15 53 29 79 76 74 73 37 38 36 76 47 2005 87 85 80 78 61 61 54 82 64 2030 . Orientul Apropiat c. Belgia. India. inafara circuitelor mojore cu mai putin de 10% populatie urbana: Nepal si Bhutan in Asia.

000 loc) Marile concentrari urbane de pe Glob: 1. orasele din bazinele carbonifere ale Germaniei (Essen. Sankt Petersburg c) Capital ex-financiare: Milano.000 loc) Orase foarte mari ( peste 500.III. si S-E-ul Canadei  Orase mult mai recente ce au functii economice complexe  Functiile politice administrative rezervate unor orase cu functii mai mici (Washington. Dusselfort) e) Marile centre portuare: Hamburg. Liverpool 3.000 loc) Orase mari (100. rio de Janeiro. Caracas. Calcutta. Damasc. Categorii de orase.marile centre urbane sunt izolate: Johanesburg. Bangkok. Sao Paulo. Londra. Ryad. Moscova. Munchen. Otawa)  Orasele din regiunea Marilor Lacuri  Megalopolisul Boston-Washington  Aglomerari urbane si mai recente de pe fatada pacifica si regiunea din Golful Mexic si Peninsula Florida. Santiago de Chile. Tel Aviv  fatada atlantica a Americii de Sud : Salvador. centre de comanda ale unor mari imperii coloniale : Paris. Bogota. Montevideo. N-E-ul S. Osaka-Kobe) 2. Tokyo.000-100.U.000-500. Lisabona. Berlin. Glasgow. Cape Town. Copenhaga. Repartitia centrelor urbane pe glob Asezarile urbane formeaza o retea discontinua si punctuala. Teheran. Buenos Aires  crestere incetinita in ultimul timp: Mexico. Barcelona. Alger . 4. Bruxelles.000 loc) Orase mijlocii (10. Orientul Apropiat si Mijlociu  marile capital dintr-o zona cu vechi traditii urbane: Cairo. Madrid. b) Capitalele unor foste imperii: Istambul. Asia musonica  Zona aflata in plina dezvoltare economica si are o populatie foarte numeroasa  Sunt caracteristice orasele foarte mari situate in pozitie litorala (Bombay. Melbourne  Africa. Viena. Tunis. Bagdad. Lima.  SE Australiei – Sidney. Koln d) Orase industriale si industrii portuare: porturile englezesti. conform ONU:      Orase foarte mici (sub 2000 loc) Orase mici (2000-10. Yokohama.A. Europa:  Majoritatea marilor orase se concentreaza in 40-60˚ lat N  Au o functionalitate complexa si un nivel edilitar ridicat a) Capitalele unor state mari.

unele orase pot dobandii functii portuare marindu-si astfel aria de atractie:  Basel pe Rin in Elvetia car edupa 1940 devine port la Rin odata cu amenajarea cursului mijlociu al acestuia. Orasul Sankt Petersburg. ramas astazi la nivelul unui centru pescaresc si touristic de interes local. Raportul dintre orase si conditiile naturale. mlastinos. Pozitia geografica a capatat astazi. pozitia geografica   Conditiile natural au un rol deosebit in aparitia si dezvoltarea oraselor Potentialul dat de conditiile natural adecvate este de dorit a fi dublat de nivelul tehnic si de capacitatea de organizare a societatii respective. Pozitia de intersectie 2. fara golfuri importante . devenind un pol regional pentru intreaga Dobroge. De exemplu prin amenajarea unei artere fluviale pentru navigatie.Curs II IV. pasuri sau inseuari Pozitia de intersectie de convergenta: . Pozitia geografica Se refera la acele elemente natural care faciliteaza relatia orasului cu zona din jur. se bucura insa de o pozitie geografica foarte buna. un sens pozitiv sau unul negative. Astazi este un important centru al industriei chimice. intr-un sit impropriu. din cauza dificultatilor de adaptare ( nu mai satisface necesitatea navigatiei moderne) 1. Pozitia de contact 3. se intersecteaza o serie de cai de comunicatie de importanta majora: culoare fluvial. Pozitia de litoral Aspecte negative induse in timp de pozitia geografica:  Orasul Sulina – port important la inceputul sec XX. influenta sa manifestandu-se atat in Elvetia cat si in Germania si Franta. constituit pe la 1700 de Petru I. pe o zona de coasta liniara. Ex: Constanta s-a dezvoltat in conditii naturale nu foarte favorabile. drumuri transversal. Pozitia de intersectie Apare acolo unde se intalnesc. Odata cu contruirea unui pod peste Dunare la Cernavoda duce la marirea ariei sale de influenta. odata cu dezvoltarea mijloacelor tehnice. la varsarea fluviului Neva in Golful Finlandei.  Se pot distinge trei mari pozitii geografice: 1.

spre Vest Marea Baltica in lungul Dvinei de Vest Pozitia de intersectie intramontana Este cazul oraselor situate in depresiuni intramontane   Brasov. Ploiesti. Adjud. Buzau. Pozitia de divergent    Apare atunci cand orasul este punctual de plecare a unor mari axe de comunicatie. drumul dinspre Bavaria spre pasul Brenner Pozitia etapa    In lungul unei mari cai de comunicatie de multe ori in zone de confluenta. Yonne. la convergenta Senei cu mai multi afluenti importanti: Marna. Campulung. Bacau. Loing. Parma. Din lungu Dunarii 2. Parisul se afla in partea centrala a Bazinului Parizian. in lungul unor vai fluvial Moscova se afla in centrul Podisului Rusiei Centrale. Onesti Imkruck situate pe valea Inului la intersectia acestuia cu o cale transversal. De aici pleaca drumuri spre Nord in lungul Dvinei de Nord spre Sud in lungul fluviilor Don si Nipru Spre E in lungul Volgai si al afluentului Oka. Bergamo. Cursul inferior al Senei insasi asigura legatura cu Marea Manecii si Oceanul Atlantic. 2 zone biogeografice diferite. Contactul biogeografic :  Orasele aparute la contactul dintre padurea boreala si silvostepa precum in E Europei pe linia Kiev. Orasele etapa de pe valea Siretului: Roman. Voronei sau orasele aparute la contactul dintre Campia Jijiei si Dealurile Siretului si Podisul Central Moldovenesc . orasele etapa sunt distantate intre ele la circa 40-50 km. Pozitia de contact  Apare la intalnirea unor unitati naturale diferite (relief. Kursk. Verona. Se inscribe printr-o veritabila contura urbana cu multe orase de prima importanta: Torino.    Milano – la intersectia principalelor drumuri care coboara di pasurile alpine Praga se afla in central patrulaterului Boem pe fluvial Elba San Louis se afla la confluenta dintre Mississippi si Misouri. Oise. 2 zone climatice) Ex:contactul dintre Campia Padului si Alpii Italieni. Focsani.

Cairo. carbuni fier. . constructii de masini. zootehnie. b) Pozitia litorala favorabila relatiilor cu exteriorul  Atunci cand litoralul este barat de un sistem montan(ex: Geneva. Malacca Alte tipuri de pozitie geografica a orasului: Pozitia favorabila in raport cu traversarea unui obstacol:   Ex: orasele dublete create de o parte si de alta a pasurilor montane In lungul raurile apare pozitia de cap de pod: Giuriu-Russe. Calcutta.Contactul unor zone climatice  In Nordul Africii la limita dintre Sahara si Mtii Atlas unde populatiile nomade din Sahara se intalnesc cu cele agricole sedimentare din Mtii Atlas Pozitia de contact si intersectie  Viena – se afla la contactul dintre Alpii Austriei (cu resurse de minereu de fier. orase din bazinul Donetk Este important ca orasele din bazinele carbonifere sa capete functii noi (industrie chimica. La Nord-Est se afla Padurea Vieneza si Bazinul Vienei Pozitia de intersectie data de valea Dunarii si Valea Leithei Lyon – contactul intre: Masivul Central Francez in V cu resurse de lemn. Hamburg Daca estuarul devine neincapator pentru vasele de mare capacitate exista posibilitatea estinderii spre aval (ex: Bremern si Bremerhaven)  Deltele sunt mai putin favorabile navigatiei dar prezinta un potential urbigen important: Marsellia. hidroenergie) si aria cristalina din sudul patrulaterului Boem cu resurse de granit. Fetesti-Cernavoda Pozitia favorabila fata de anumite resurse ale subsolului:    Daca acestea sunt favorabile si exploatate pe termen lung Orasele din bazinele carbonifere: orase din zona carbonifera Ruhr. a)    Pozitia litorala Pozitia litorala favorabila penetratiei spre interior Apare acolo unde este zona de varsare a marilor artere fluvial Orasele situate in zone de estuare: Londra. sare. orasele din bazinul Petrosani. Buenos Aires. decaderea acestora in cazul incetarii exploatarii carbunilor . Calafat-Vidin. industrie mecanica) pt a se evita regresul . Rio de Janeiro sau Cape Town)  Pozitia litorala in care orasul este dezvoltat in apropierea unei importante intersectii maritime: Singapore si St. lemn. carbine si zootehnic si in est formatiunile Mtii Jura si Alpii francezi Pozitia de intersectie a Lyonului : Valea Ronului ii asigura o larga deschidere spre N sis pre S iar afluentii acestuia ii asigura legatura spre S-V spre bazinul carbonifer Saint Etienne si spre N-E spre Geneva    3.

Florenta. inregistreaza o stagnare a fenomenului urban .marile migratii asiatice au bulversat orasele din Bazinul Mediteranean.in structura orasului feudal distingem 3 caracteristici de baza:  Elementul feudal (curtea stapanului. precum: Venetia (de la 1422la 130000 de loc) sau Florenta Comertul si mestesugurile se intensifica in orasele germane: Brugge. Orasul marcheaza trecerea de la o societate predominant rurala la una in care activitatile neagricole devin predominante.  Elemental ecleziastic (biserica) Asemeni Islamului in Orientul Mijlociu biserica . Generatia oraselor medievale . S-a infiintat Liga hanseatica ( liga asociata mestesugarilor) care a actionat si in SV Europei si care a jucat un rol important in aparitia unor noi centre urbane. Originea si evolutia fenomenului urban pe Glob Orasul este un fenomen relative nou comparativ cu satul.Hr. inca un rol important politic si militar.Germania. Genova) Unele orase medievale au cunoscut o crestere a populatiei. populatiile migratoare fiind in primul rand distructive .sec 5-15 d.Curs III V. au cunoscut o mare dezvoltare in special in orasele italiene (Venetia. Hamburg. sub forma de castel sau palat). Multe orase medievale au aparut sub protectia unui castel sau cetati  Elementul commercial mestesugaresc: a asigurat progresul orasului. Tisa.diminuarea numarului de locuitori. In Evul Mediu se consolideaza breslele ( corporatii profesionale). a oraselor medieval.multe orase romane au disparut definitiv . Uneori biserica avea in proprietate un oras (Salzburg). alteori orasele dezvoltate din manastiri ( Brandesburg. Exita patru generatii: generatia oraselor antice. Solca-Romania) In a2a parte a Evului Mediu incep sa se dezvolte puternic capital - a) Civilizatia maya (sec 4-17) Civilizatie urbana avansata. bazata ins ape o agricultura primitiva itineranta care a dus la epuizarea fertilitatii solurilor . modern si contemporane 1. exprima decaderea vietii urbane .

incepand cu sec 11 si a fost distrusa de spanioli in sec 16. Iar in 1800 avea circa 1 mil de loc. la 130 km distant.- - Astazi civilizatia maya a disparut in urma extinderii padurii tropicale b) Civilizatia inca S-a dezvoltat pe baza culturii porumbului. pe 2 insule unite prin diguri. locuinte. Orasele se disting prin geometrizare cu un plan in forma de table de sah. Liverpool America Latina Ibericii au constituit o retea urbana coerenta in America Latina : portughezii in Brazilia. Dispuneau si de un apeduct care aducea apa dulce in oras. Ciudad de Guatemala. Londra devine cel mai mare oras al lumii si ramane asa timp de un secol: in anul 1700 avea 700. Machu Picchu – oras sapat in granit la peste 4000 m in Anzii Peruvieni. Bristol. orase cu un sprijin pentru comertul tot mai intens. avand perioada de maxima dezvoltare in sec 14-15. Anvern. in centru se afla o piata rectangular dominate de catedrale si cladiri administrative. . Sant Petersburg (Rusia). Generatiile de orase Generatia orasului modern Factorii care au influentat dezvoltarea orasului modern: Marile descoperiri geografice Generalizarea oraselor capitaliste Expanisiunea colonial Astefel a rezultat dezvoltarea unei noi retele de asezari urbane in lumea noua. ex: Madrid (Spania). Bordo (Franta). Rio de Janeiro Zacamintele de metale pretioase duc la aparitia unor orase de mare altitudine precum in Bolivia la Potosi (4100 m). numara 200 de cladiri fortificatii.000 loc. Lima. A fost intemeiat in anul 1325. Metropolele comerciale cunosc o dezvoltare accentuate in perioda moderna: Amsterdam. bazine de acumulare a apei de ploaie c) Civilizatia azteca Este cea mai tarzie dar si cea mai evoluata. Constructia de noi capital in conditia dezvoltarii retelei de asezari urbane in Europa. canale pe care circulau barcile autohtonilor. palate regale. si spaniolii in Buenos Aires.

R. Monreal (1608) si apoi orasele olandeze: New Amsterdam ( astazi New York) Caracteristicile orasului American Nordic: Strazi mai largi Densitatea cladirilor mai mica O dezvoltare timpurie pe verticala Deiferenta dintre centru si periferie Orasele nord americane s-au dezvoltat in stransa legatura cu instalarea retelei feroviare.S. initial destinat unei clientele de lux. dupa 1900 devin populare: Canne. in sec XVIII in Europa si in sec XIX in America de Nord. ex: Dresda. mai intai cele costruite de francezi: Qubec. Vatra Dornei etc 4. caracteristice sunt orasele aparute in fostele tari comuniste: fostul U.Orasele contemporane industriale se deosebesc de cele moderne printr-o zonarefunctionala mai riguroasa si prin atentia acordata calitatii mediului si locuirii. ..Remodelarea oraselor distruse in cel de-al Doilea Razboi Mondial . Varsovia.Creare de noi orase in partea Asiatica a fostului U.S. Caracteristicile orasului industrial modern: Dezvoltare haotica intr-o totala dezordine fara reguli de urbanism Amestec complicat de fabric. circulatia intense. Multimea de orase ciuperci (orase efemere aparute in legatura cu exploatarea unor resursegoanna dupa aur) Perioada moderna este caracterizata prin aparitia oraselor industriale .R. Nisa. au generat orase in imediata lor apropiere: Bazinul Ruhr-Germania. terenuri de sport si alte necesitati sociale. complexe. Silezia Superioara. . Canada) Orasele dezvoltate pe baza pozitiei favorabile fata de caile de comunicatii: porturile si nodurile feroviare (Japonia-legate de importanta materiei prime) Orasul touristic balnear sau climacteric dupa 1850 se dezvolta. cartiere muncitoresti si cladiri publice Probleme grave de gestionare a transportului si problem de calitate a mediului A doua generatie de orase industriale dezvoltata pe baza altor resurse: hidroenergie (Norvegia. Romania: Onesti . Cehia.Exista planuri de urbanizare sistematica.S-a incercat evitarea inconvenientelor anterioare si asigurarea unei calitati sporite a spatiului de locuit. Sinaia.Sec XVIII apar primele orase in America de Nord. capabile sa raspunda necesitatilor actuale. . nevoia de spatii verzi.Polonia. Intre bazinele carbonifere si primele orase industriale este o stransa legatura .distruse total in cel de-al Doilea Razboi Mondial . inaintand paralal cu acestea spre V. interiorul Braziliei. jumatatea vestica a Chinei.S.S. Generatia orasului contemporan .

teoria este aplicata ulterior si in Germania si S.Orase noi Londra: Bedfors.Aparuta tot in Anglia in scopul descentralizarii marilor metropole hiperaglomerate . comerciale.Astazi orasele satelit au ajuns sa fie absorbite de metropola. Londra – . Greenville sau Grunbelt.. Hilton. sip e baza dezvoltarii unei retele de transport bine dezvoltata ( trenuri suburbane) . ulterior s-a imbogatit cu functiile: industriale. bancare. Canberra – este echilibrata intre metropolele rivale: Sydney si Melbourne. Australia-Canberra Brasilia a fost ridicata la mijlocul sec XX in interiorul tarii.U. Initial avea doar o functie administrative-politica. b) Teoria orasului satelit: Paris. Keynes Orasul contemporan in tarile in curs de dezvoltare:      Mostenirea coloniala si incapacitatea gestionarii fenomenelor complexe legate de cresterea rapida a populatiei urbane au impus acestor orase o structura eterogena: Nuclee medievale.Se caracterizeaza prin conditii optime de locuire si functii tertiare mai ales . . insa era slab populata. Cartiere coloniale. Cartiere moderne destinate afacerilor. orasele gradina poarta denumirea uneori de Greenvilage.Brasilia. Sevenage.A.Aparitia unor orase complet noi dupa o serie de teorii riguros stabilite: a) Teoria orasului gradina pusa la punct in Anglia si inspirata din necesitatea restructurarii vechilor orase industriale.In fostele tari comuniste remodelarea oraselor in perioada contemporana a insemnat de multe ori distrugerea unor cartiere istorice. este un oras de dimensiuni mai mici iar functiile se limiteza la cele politice si administrative. Cartiere rezidentiale foarte vaste Cartierele populate foarte sarace construite adesea din material preccare Aparitia de noi orase capital ale unor state de dimensiuni continetale: Ex: Brazilia. . Basilton.

Evolutia teritoriala a oraselor 1. ceea ce impune deplasari cotidiene din ce in ce mai lungi Tentaculele urbane pleaca de la nucleul vechi in lungul unor axe ce asigura transportul rapid si sigur - . Este specifica orasului modern si contemporan Este conditionata de dezvolatarea mijloacelor de transport in comun Locuinta este disociata de locul de munca. Moscova) - Moscova.prima centura este cea a Kremlinului A doua centura este cea a Kitaigorod ( la sfarsitul Evului Mediu) A treia centura Belȋigorod A patra centura Zemlianȋigorod Astazi in locul vechilor centre apar bulevarde intens circulate. 1. stelara: Existenta unor directii preferentiale de crestere. in maniera continua fara spatii libere si fara directii preferentiale. fiind separate de trei elemente:  Suprapunerea locuintei cu locul de munca  Dimensiunea unica a vetrei urbane si lipsa unor mijloace rapide de transport  Necesitatea de aparare. impuneau compactitatea in inetriorul centrului de fortificatie A impus construirea unor noi centri de fortificatie. Viena.Este cea mai simpla .2 Evolutia tentaculara. city . Evolutia spontana: 1. ajungandu-se la o succesiune a acestora (ex: Paris.1 Evolutia aglutinanta: .este caracteristica oraselor vechi medievale.VI.Consta in extinderea treptata a vetrei orasului dinspre centru spre exterior. In lungul cailor de comunicatii in functie de conditiile locale de relief sau hidrografie.

Ex: Berlinul care a inglobat mai multe centuri succesive de asezari rurale Bucurestiul – prin extindere a inglobat complet satele din lungul Colentinei si Dambovitei (Tei. Cucu) s-a extins in lungul vailor si in albia majora a Bahluiului In fostele state coloniale clasele cele mai bogate locuiesc in cartierele - - city - - - - tentaculare.Ex: Tokyo. multe orase ajung la juxtapunere cu asezarile rurale vecine pe care cu timpul le integreaza in organismul sau Fostele asezari rurale se urbanizeaza complet: terenurile. Popesti-Leordeni. 1. depozite. Baneasa. Ex: . Chitila) In unele state din Vestul Europei. Clasele sarace se aglomereaza aglutinant. locuinte. Fundeni. chiar daca fizic satele sunt inglobate in orase. Timisoara). Ex: multe orase accidentale medievale erau dublate de fanbourguri. considerand ca ceva imminent absorbtia acestor state. iar structura profesionala a populatiei se modifica. deoarece au posibilitatea de deplasare spre centru. .Pantelimoni). De multe ori asezarile rurale isi pastreaza vechiul nume care aminteste de originea lui. 1. adminstratia declara ca facand parte din oras. In prezent. Orasul nou are particularitatile religioase si entice. altadata agricole sunt ocupate de intreprinderi. care pleaca de la un nucleu compact (Tg. Evolutia polinucleara poate fi determinata de forma unei asezari urbane noi in apropierea uneia mai vechi. Buenos Aires Caz tipic de evolutie tentaculara este orasul Iasi.cazul oraselor infiintate de hunghenotii refugiati din Franta in Germania 2.3 Evolutia prin absorbtie a asezarilor rurale vecine: Este frecventa si cvasi-generala Prin crestere rapida. de multe ori cu character comercial mestesugaresc.4 Evolutia polinucleara Consta in asimilarea intr-un singur organism urban a mai multor spatii urbane diferite.ulterior aceste fanbourguri au fost incluse in oras ( ex: Brasov. respective nuclee dezvoltate inafara centurii de fortificatii . fiecare cu un specific functional cu o fizionomie aparte. sunt mentionate vechile limite si administratii In Estul Europei. Sibiu. unele sate aflate la o distanta apreciabila. orasul este pe cale sa inglobeze o noua centura de asezari rurale (Voluntari. Paris : dezvoltarea orasului in afara centurii de fortificatie a condus la inglobarea fanbourgurilor apropiate.

asanari si prin modificarea vegetatiei. b) In zona intertropicala Eliminarea vegetatiei naturale (forestiere) a fost dificila (padurea tropical se reface repede). Asezarile rurale reprezinta cea mai veche forma de ocupare antropica a spatiului. mici industrii. Populatia Crearea si amenajarea spatiului rural: a) In zona temperata : Initial au fost ocupate cu asezari rurale doar teritoriile cele mai favorabile (terasele. maximul de principii geometrice. disparitia unor pasuni sau aparitia unor perdele forestiere etc. De asemenea asezarile rurale se mai desting prin morfologia si fizionomia lor. In America de Nord. Satul este alcatuit din : Vatra satului: care include gospodariile si anexele lor. commune periferice polilor rurali si ruralul profund. vanatoarea. prin desecari. alte servicii elementare. regiunile cu exces de umiditate . Mosia sau hotarul satului: spatial stapanit de comunitatea rurala si utilizat in scopul dominant agricol. la acestea se adauga crearea unei retele diverse de drumuri si poteci. Uneori activitatile din sectorul primar pot fi dublate de minerit. deoarece erau destinate pt a produce pentru piata si mai putin pentru nevoile personale.Geografie rurala Spatial urban se imparte in : centrul orasului. interfluviile). Astazi proprietatile au caractere unice dand impresia unui peisaj artificial. Caracterul dominant torential al precipitatiilor determina adesea degradarea si epuizarea solurilor. pescuitul. periferia urbana. Asezarile rurale se pot clasifica prin dominanta unor activitati (agricultura. . Spatial dominant rural este format din: rural sub influenta urbana. reteaua de drumuri etc. comune periurbane si comune multipolarizante. spre deosebire de Europa. cladirile publice. Ulterior presiunea demografica a determinat ocuparea teritoriilor mai putin favorabile (versantii) . Dupa secole de modificare a ecosistemelor naturale putem afirma ca modificarile in peisaj au fost durabile inclusiv umidificari durabile. exploatarea lemnului). ceea ce genereaza o instabilitate relative a retelei de asezari rurale. inclusive reteaua hidrografica. spatiile rurale au fost organizate de la inceput cu scopul unei eficiente. polri rurali. Formarea unor retele de asezari rurale a fost in stransa legatura cu expansiunea agriculturii. comert local.

lucrate cu ajutorul taranilor aserviti sau in fostele state comuniste satele erau grupate in jurul fermelor de stat (C. Factorii tehnici: . Factorii care intervin in gruparea sau dispersia habitatului rural: 1.Formele de oraganizare sociala in legatura stransa cu regimul proprietatilor. .- Exceptie: campiile si vaile Asiei musonice. 2.Calitatea solurilor: uneori asezarile rurale se inghesuie in zone mai putin favorabile.Prezenta apei considerata un factor de baza in aparitia asezarilor rurale.A. In Europa de Sud sunt specifice satele asezate pe inaltimi( mai usor de aparat) .Au devenit important odata cu mecanizarea activitatilor agricole si capata o tendinta de dispersie a satelor in legatura cu necesitatea unui spatiu de stationare si modernizare a tehnicilor agricole. Factori istorici: . prin irigatie. irigabile sunt pastrate pentru agricultura.Lupta impotriva insecuritatii care determina gruparea oamenilor in scopul apararii. De exemplu in feudalism erau specifice proprietatile intinse. unde amenajarea complexa a terenurilor. deoarece terenurile fertile.Climatul este un factor restrictiv in extinderea asezarilor rurale .P) 3. adesea fiind grupate in jurul fantanelor (bazine de apa) . terasare si popularea straveche. genereaza peisaje durabile si armonioase. precum cele rurale europene. Conditii naturale: .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful