GEOGRAFIE URBANA Curs I

1.Promovarea globala a urbanizarii Viitorul planetei urbane

Asezarile urbane: I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. Definitia orasului Evolutia procesului de urbanizare Repartitia centrelor pe Glob Raportul dintre orase si conditiile naturale Originea si evolutia Evolutia teritoriala a oraselor Forme. Organizari urbane Functii urbane Fizionomia urbana Raporturile dintre orase si

I.

Definirea orasului

Aspectele definirii oraselor care le diferentiaza de zonele rurale inconjuratoare sunt:      Originea Compactivitatea Dimensiunea demografica Aspectul si dotarile edilitare Functionalitatea

Originea oraselor: desemneaza intotdeauna o anumita dreapta a evolutiei societatii umane Compactivitatea oraselor: se deosebeste de sat prin densitatea constructiilor – exista limite de densitate a populatiei pentru a stabili statutul urban (ex: Franta -5500 loc/km2, Germania 1000 loc/km2, Marea Britanie 2500 loc/km2). Dimensiunea demografica: 2000 loc. –Olanda, Franta, Grecia   2500 loc S.U.A. 4000 loc Coreea de Sud

S.A. State foarte slab urbanizate  Izolate.. State slab urbanizate -20-40%  Sud-Estul Asiei.000 Asia Centrala Evolutia procesului de urbanizare Procesul de urbanizare a fost lent pana la 1700 dupa care a cunoscut un ritm mai accentuat. Clasificare: 1.. State mediu urbanizate 40-70%  State europene: Portugalia. Belgia.U.. Taiwan. Burundi si Rwanda in Africa Regiune America de Nord America Latina+ Caraibe Europa Rusia China Asia Sud-Est Africa Tarile dezvoltate Tarile slab dezvoltate World 1950 64 42 51 45 13 15 15 53 29 79 76 74 73 37 38 36 76 47 2005 87 85 80 78 61 61 54 82 64 2030 . majoritatea statelor Africane  Dominatia activitatilor agricole si implicit a populatiei rurale  In aceasta categorie este un mare potential de crestere urbana d. dupa al Doilea Razboi Mondial. estimandu-se ca in anul 2020.  II. State puternic urbanizate:  in Europa 90% populatie urbana. Noua Zeelanda si Japonia  Cazuri particulare: Singapore (oras stat) sau o serie de tari de la Golful Persic cu un mediu geografic nefavorabil agriculturii dar bogat in petrol b. Insa explozia procesului de urbanizare s-a produs in perioada contemporana. Olanda Suedia. India. Coreea de Sud. 5000 loc India 10. Orientul Apropiat c. In Marea Britanie.000-12. Dupa gradul de urbanizare deosebim cateva categorii de state: a. pentru ca procesul de urbanizare s-a plasat spre zonele dens populate ale Asiei si Africii. Polonia  State cu o legislatie restrictive in acordarea statutului urban (Austria si Elvetia)  State asiatice aflate in expansiune: Malaysia. Australia.Sec XIX nucleul este reprezentat de Europa Concluzii: societatea umana a intrat in era dominatiei orasului. Romania. desii cu unele discontinuitati. circa 60% din populatia globului va trai in mediul urban. inafara circuitelor mojore cu mai putin de 10% populatie urbana: Nepal si Bhutan in Asia.

Tel Aviv  fatada atlantica a Americii de Sud : Salvador. orasele din bazinele carbonifere ale Germaniei (Essen. Bruxelles. Yokohama. Dusselfort) e) Marile centre portuare: Hamburg. Liverpool 3. Berlin.  SE Australiei – Sidney. Melbourne  Africa. Sankt Petersburg c) Capital ex-financiare: Milano.000-500. Bagdad. Madrid. Calcutta. Buenos Aires  crestere incetinita in ultimul timp: Mexico. Otawa)  Orasele din regiunea Marilor Lacuri  Megalopolisul Boston-Washington  Aglomerari urbane si mai recente de pe fatada pacifica si regiunea din Golful Mexic si Peninsula Florida. Tunis. Bangkok. Asia musonica  Zona aflata in plina dezvoltare economica si are o populatie foarte numeroasa  Sunt caracteristice orasele foarte mari situate in pozitie litorala (Bombay. Montevideo. Glasgow. centre de comanda ale unor mari imperii coloniale : Paris. Tokyo.marile centre urbane sunt izolate: Johanesburg. Sao Paulo. Categorii de orase.000 loc) Marile concentrari urbane de pe Glob: 1.III. Damasc. Cape Town. Ryad.A. N-E-ul S. rio de Janeiro. Teheran. Osaka-Kobe) 2. Lisabona. Koln d) Orase industriale si industrii portuare: porturile englezesti.000-100. Munchen. Alger .000 loc) Orase mari (100. conform ONU:      Orase foarte mici (sub 2000 loc) Orase mici (2000-10. Londra. Barcelona.000 loc) Orase foarte mari ( peste 500. Repartitia centrelor urbane pe glob Asezarile urbane formeaza o retea discontinua si punctuala. Orientul Apropiat si Mijlociu  marile capital dintr-o zona cu vechi traditii urbane: Cairo. 4. Lima.U. Santiago de Chile. Bogota. Caracas. Copenhaga. b) Capitalele unor foste imperii: Istambul. Moscova. si S-E-ul Canadei  Orase mult mai recente ce au functii economice complexe  Functiile politice administrative rezervate unor orase cu functii mai mici (Washington. Europa:  Majoritatea marilor orase se concentreaza in 40-60˚ lat N  Au o functionalitate complexa si un nivel edilitar ridicat a) Capitalele unor state mari.000 loc) Orase mijlocii (10. Viena.

din cauza dificultatilor de adaptare ( nu mai satisface necesitatea navigatiei moderne) 1. odata cu dezvoltarea mijloacelor tehnice. intr-un sit impropriu. fara golfuri importante . constituit pe la 1700 de Petru I. un sens pozitiv sau unul negative.Curs II IV. Orasul Sankt Petersburg. unele orase pot dobandii functii portuare marindu-si astfel aria de atractie:  Basel pe Rin in Elvetia car edupa 1940 devine port la Rin odata cu amenajarea cursului mijlociu al acestuia. ramas astazi la nivelul unui centru pescaresc si touristic de interes local. Ex: Constanta s-a dezvoltat in conditii naturale nu foarte favorabile. Astazi este un important centru al industriei chimice. Raportul dintre orase si conditiile naturale. devenind un pol regional pentru intreaga Dobroge. Pozitia de intersectie 2. Pozitia geografica Se refera la acele elemente natural care faciliteaza relatia orasului cu zona din jur. pe o zona de coasta liniara.  Se pot distinge trei mari pozitii geografice: 1. la varsarea fluviului Neva in Golful Finlandei. Pozitia geografica a capatat astazi. Pozitia de litoral Aspecte negative induse in timp de pozitia geografica:  Orasul Sulina – port important la inceputul sec XX. Pozitia de contact 3. se bucura insa de o pozitie geografica foarte buna. Odata cu contruirea unui pod peste Dunare la Cernavoda duce la marirea ariei sale de influenta. Pozitia de intersectie Apare acolo unde se intalnesc. se intersecteaza o serie de cai de comunicatie de importanta majora: culoare fluvial. pasuri sau inseuari Pozitia de intersectie de convergenta: . mlastinos. influenta sa manifestandu-se atat in Elvetia cat si in Germania si Franta. De exemplu prin amenajarea unei artere fluviale pentru navigatie. pozitia geografica   Conditiile natural au un rol deosebit in aparitia si dezvoltarea oraselor Potentialul dat de conditiile natural adecvate este de dorit a fi dublat de nivelul tehnic si de capacitatea de organizare a societatii respective. drumuri transversal.

Cursul inferior al Senei insasi asigura legatura cu Marea Manecii si Oceanul Atlantic. la convergenta Senei cu mai multi afluenti importanti: Marna. Yonne. 2 zone biogeografice diferite. Bacau.    Milano – la intersectia principalelor drumuri care coboara di pasurile alpine Praga se afla in central patrulaterului Boem pe fluvial Elba San Louis se afla la confluenta dintre Mississippi si Misouri. Kursk. Pozitia de contact  Apare la intalnirea unor unitati naturale diferite (relief. Voronei sau orasele aparute la contactul dintre Campia Jijiei si Dealurile Siretului si Podisul Central Moldovenesc . Orasele etapa de pe valea Siretului: Roman. Parma. 2 zone climatice) Ex:contactul dintre Campia Padului si Alpii Italieni. Loing. Onesti Imkruck situate pe valea Inului la intersectia acestuia cu o cale transversal. Pozitia de divergent    Apare atunci cand orasul este punctual de plecare a unor mari axe de comunicatie. Campulung. Contactul biogeografic :  Orasele aparute la contactul dintre padurea boreala si silvostepa precum in E Europei pe linia Kiev. spre Vest Marea Baltica in lungul Dvinei de Vest Pozitia de intersectie intramontana Este cazul oraselor situate in depresiuni intramontane   Brasov. Focsani. Se inscribe printr-o veritabila contura urbana cu multe orase de prima importanta: Torino. Ploiesti. Verona. Bergamo. Buzau. Adjud. in lungul unor vai fluvial Moscova se afla in centrul Podisului Rusiei Centrale. drumul dinspre Bavaria spre pasul Brenner Pozitia etapa    In lungul unei mari cai de comunicatie de multe ori in zone de confluenta. Parisul se afla in partea centrala a Bazinului Parizian. De aici pleaca drumuri spre Nord in lungul Dvinei de Nord spre Sud in lungul fluviilor Don si Nipru Spre E in lungul Volgai si al afluentului Oka. orasele etapa sunt distantate intre ele la circa 40-50 km. Din lungu Dunarii 2. Oise.

sare. La Nord-Est se afla Padurea Vieneza si Bazinul Vienei Pozitia de intersectie data de valea Dunarii si Valea Leithei Lyon – contactul intre: Masivul Central Francez in V cu resurse de lemn. orasele din bazinul Petrosani. zootehnie. lemn. carbine si zootehnic si in est formatiunile Mtii Jura si Alpii francezi Pozitia de intersectie a Lyonului : Valea Ronului ii asigura o larga deschidere spre N sis pre S iar afluentii acestuia ii asigura legatura spre S-V spre bazinul carbonifer Saint Etienne si spre N-E spre Geneva    3. Cairo. b) Pozitia litorala favorabila relatiilor cu exteriorul  Atunci cand litoralul este barat de un sistem montan(ex: Geneva. orase din bazinul Donetk Este important ca orasele din bazinele carbonifere sa capete functii noi (industrie chimica. Calafat-Vidin. Buenos Aires. Calcutta. industrie mecanica) pt a se evita regresul . a)    Pozitia litorala Pozitia litorala favorabila penetratiei spre interior Apare acolo unde este zona de varsare a marilor artere fluvial Orasele situate in zone de estuare: Londra. Fetesti-Cernavoda Pozitia favorabila fata de anumite resurse ale subsolului:    Daca acestea sunt favorabile si exploatate pe termen lung Orasele din bazinele carbonifere: orase din zona carbonifera Ruhr. Rio de Janeiro sau Cape Town)  Pozitia litorala in care orasul este dezvoltat in apropierea unei importante intersectii maritime: Singapore si St. constructii de masini. decaderea acestora in cazul incetarii exploatarii carbunilor . hidroenergie) si aria cristalina din sudul patrulaterului Boem cu resurse de granit. Malacca Alte tipuri de pozitie geografica a orasului: Pozitia favorabila in raport cu traversarea unui obstacol:   Ex: orasele dublete create de o parte si de alta a pasurilor montane In lungul raurile apare pozitia de cap de pod: Giuriu-Russe.Contactul unor zone climatice  In Nordul Africii la limita dintre Sahara si Mtii Atlas unde populatiile nomade din Sahara se intalnesc cu cele agricole sedimentare din Mtii Atlas Pozitia de contact si intersectie  Viena – se afla la contactul dintre Alpii Austriei (cu resurse de minereu de fier. carbuni fier. Hamburg Daca estuarul devine neincapator pentru vasele de mare capacitate exista posibilitatea estinderii spre aval (ex: Bremern si Bremerhaven)  Deltele sunt mai putin favorabile navigatiei dar prezinta un potential urbigen important: Marsellia. .

Generatia oraselor medievale . Orasul marcheaza trecerea de la o societate predominant rurala la una in care activitatile neagricole devin predominante. S-a infiintat Liga hanseatica ( liga asociata mestesugarilor) care a actionat si in SV Europei si care a jucat un rol important in aparitia unor noi centre urbane. modern si contemporane 1. In Evul Mediu se consolideaza breslele ( corporatii profesionale). sub forma de castel sau palat). Tisa.Hr. precum: Venetia (de la 1422la 130000 de loc) sau Florenta Comertul si mestesugurile se intensifica in orasele germane: Brugge.  Elemental ecleziastic (biserica) Asemeni Islamului in Orientul Mijlociu biserica .diminuarea numarului de locuitori. Genova) Unele orase medievale au cunoscut o crestere a populatiei. au cunoscut o mare dezvoltare in special in orasele italiene (Venetia.Germania.Curs III V. inregistreaza o stagnare a fenomenului urban . Florenta. inca un rol important politic si militar. Originea si evolutia fenomenului urban pe Glob Orasul este un fenomen relative nou comparativ cu satul.in structura orasului feudal distingem 3 caracteristici de baza:  Elementul feudal (curtea stapanului. Exita patru generatii: generatia oraselor antice.marile migratii asiatice au bulversat orasele din Bazinul Mediteranean. bazata ins ape o agricultura primitiva itineranta care a dus la epuizarea fertilitatii solurilor . Multe orase medievale au aparut sub protectia unui castel sau cetati  Elementul commercial mestesugaresc: a asigurat progresul orasului. exprima decaderea vietii urbane . Uneori biserica avea in proprietate un oras (Salzburg). Solca-Romania) In a2a parte a Evului Mediu incep sa se dezvolte puternic capital - a) Civilizatia maya (sec 4-17) Civilizatie urbana avansata. alteori orasele dezvoltate din manastiri ( Brandesburg. populatiile migratoare fiind in primul rand distructive . a oraselor medieval.sec 5-15 d.multe orase romane au disparut definitiv . Hamburg.

ex: Madrid (Spania). palate regale. Liverpool America Latina Ibericii au constituit o retea urbana coerenta in America Latina : portughezii in Brazilia. orase cu un sprijin pentru comertul tot mai intens. Orasele se disting prin geometrizare cu un plan in forma de table de sah. bazine de acumulare a apei de ploaie c) Civilizatia azteca Este cea mai tarzie dar si cea mai evoluata. in centru se afla o piata rectangular dominate de catedrale si cladiri administrative. canale pe care circulau barcile autohtonilor. Constructia de noi capital in conditia dezvoltarii retelei de asezari urbane in Europa. pe 2 insule unite prin diguri. avand perioada de maxima dezvoltare in sec 14-15. Rio de Janeiro Zacamintele de metale pretioase duc la aparitia unor orase de mare altitudine precum in Bolivia la Potosi (4100 m). incepand cu sec 11 si a fost distrusa de spanioli in sec 16. Londra devine cel mai mare oras al lumii si ramane asa timp de un secol: in anul 1700 avea 700. . locuinte. Sant Petersburg (Rusia). si spaniolii in Buenos Aires. A fost intemeiat in anul 1325. Metropolele comerciale cunosc o dezvoltare accentuate in perioda moderna: Amsterdam. Iar in 1800 avea circa 1 mil de loc. Machu Picchu – oras sapat in granit la peste 4000 m in Anzii Peruvieni. Anvern.000 loc. Lima. Ciudad de Guatemala. Bristol.- - Astazi civilizatia maya a disparut in urma extinderii padurii tropicale b) Civilizatia inca S-a dezvoltat pe baza culturii porumbului. Generatiile de orase Generatia orasului modern Factorii care au influentat dezvoltarea orasului modern: Marile descoperiri geografice Generalizarea oraselor capitaliste Expanisiunea colonial Astefel a rezultat dezvoltarea unei noi retele de asezari urbane in lumea noua. numara 200 de cladiri fortificatii. Dispuneau si de un apeduct care aducea apa dulce in oras. la 130 km distant. Bordo (Franta).

S. Monreal (1608) si apoi orasele olandeze: New Amsterdam ( astazi New York) Caracteristicile orasului American Nordic: Strazi mai largi Densitatea cladirilor mai mica O dezvoltare timpurie pe verticala Deiferenta dintre centru si periferie Orasele nord americane s-au dezvoltat in stransa legatura cu instalarea retelei feroviare. Silezia Superioara.R. Multimea de orase ciuperci (orase efemere aparute in legatura cu exploatarea unor resursegoanna dupa aur) Perioada moderna este caracterizata prin aparitia oraselor industriale . in sec XVIII in Europa si in sec XIX in America de Nord. initial destinat unei clientele de lux. . circulatia intense.S. complexe. Generatia orasului contemporan . . interiorul Braziliei. .distruse total in cel de-al Doilea Razboi Mondial . Romania: Onesti .R. Caracteristicile orasului industrial modern: Dezvoltare haotica intr-o totala dezordine fara reguli de urbanism Amestec complicat de fabric.Polonia. Vatra Dornei etc 4.. au generat orase in imediata lor apropiere: Bazinul Ruhr-Germania.Remodelarea oraselor distruse in cel de-al Doilea Razboi Mondial . cartiere muncitoresti si cladiri publice Probleme grave de gestionare a transportului si problem de calitate a mediului A doua generatie de orase industriale dezvoltata pe baza altor resurse: hidroenergie (Norvegia.Sec XVIII apar primele orase in America de Nord.S. dupa 1900 devin populare: Canne. Intre bazinele carbonifere si primele orase industriale este o stransa legatura . nevoia de spatii verzi. Cehia. Varsovia. mai intai cele costruite de francezi: Qubec. terenuri de sport si alte necesitati sociale.Orasele contemporane industriale se deosebesc de cele moderne printr-o zonarefunctionala mai riguroasa si prin atentia acordata calitatii mediului si locuirii. jumatatea vestica a Chinei.S-a incercat evitarea inconvenientelor anterioare si asigurarea unei calitati sporite a spatiului de locuit.Exista planuri de urbanizare sistematica. Canada) Orasele dezvoltate pe baza pozitiei favorabile fata de caile de comunicatii: porturile si nodurile feroviare (Japonia-legate de importanta materiei prime) Orasul touristic balnear sau climacteric dupa 1850 se dezvolta. Sinaia. capabile sa raspunda necesitatilor actuale.S. Nisa.Creare de noi orase in partea Asiatica a fostului U. ex: Dresda. inaintand paralal cu acestea spre V. caracteristice sunt orasele aparute in fostele tari comuniste: fostul U.

Cartiere rezidentiale foarte vaste Cartierele populate foarte sarace construite adesea din material preccare Aparitia de noi orase capital ale unor state de dimensiuni continetale: Ex: Brazilia.In fostele tari comuniste remodelarea oraselor in perioada contemporana a insemnat de multe ori distrugerea unor cartiere istorice. teoria este aplicata ulterior si in Germania si S.Aparuta tot in Anglia in scopul descentralizarii marilor metropole hiperaglomerate . b) Teoria orasului satelit: Paris.A. Sevenage. Londra – . sip e baza dezvoltarii unei retele de transport bine dezvoltata ( trenuri suburbane) .. Basilton. comerciale. Initial avea doar o functie administrative-politica.U. Hilton. Cartiere moderne destinate afacerilor. Canberra – este echilibrata intre metropolele rivale: Sydney si Melbourne.Astazi orasele satelit au ajuns sa fie absorbite de metropola.Brasilia.Aparitia unor orase complet noi dupa o serie de teorii riguros stabilite: a) Teoria orasului gradina pusa la punct in Anglia si inspirata din necesitatea restructurarii vechilor orase industriale. insa era slab populata. Cartiere coloniale. Australia-Canberra Brasilia a fost ridicata la mijlocul sec XX in interiorul tarii. Keynes Orasul contemporan in tarile in curs de dezvoltare:      Mostenirea coloniala si incapacitatea gestionarii fenomenelor complexe legate de cresterea rapida a populatiei urbane au impus acestor orase o structura eterogena: Nuclee medievale. orasele gradina poarta denumirea uneori de Greenvilage. . ulterior s-a imbogatit cu functiile: industriale. . Greenville sau Grunbelt.Orase noi Londra: Bedfors.Se caracterizeaza prin conditii optime de locuire si functii tertiare mai ales . bancare. este un oras de dimensiuni mai mici iar functiile se limiteza la cele politice si administrative.

este caracteristica oraselor vechi medievale. in maniera continua fara spatii libere si fara directii preferentiale. fiind separate de trei elemente:  Suprapunerea locuintei cu locul de munca  Dimensiunea unica a vetrei urbane si lipsa unor mijloace rapide de transport  Necesitatea de aparare. 1.VI. stelara: Existenta unor directii preferentiale de crestere.1 Evolutia aglutinanta: .prima centura este cea a Kremlinului A doua centura este cea a Kitaigorod ( la sfarsitul Evului Mediu) A treia centura Belȋigorod A patra centura Zemlianȋigorod Astazi in locul vechilor centre apar bulevarde intens circulate. In lungul cailor de comunicatii in functie de conditiile locale de relief sau hidrografie.2 Evolutia tentaculara. ceea ce impune deplasari cotidiene din ce in ce mai lungi Tentaculele urbane pleaca de la nucleul vechi in lungul unor axe ce asigura transportul rapid si sigur - .Consta in extinderea treptata a vetrei orasului dinspre centru spre exterior. Evolutia spontana: 1. Moscova) - Moscova. Viena.Este cea mai simpla . Evolutia teritoriala a oraselor 1. ajungandu-se la o succesiune a acestora (ex: Paris. impuneau compactitatea in inetriorul centrului de fortificatie A impus construirea unor noi centri de fortificatie. city . Este specifica orasului modern si contemporan Este conditionata de dezvolatarea mijloacelor de transport in comun Locuinta este disociata de locul de munca.

chiar daca fizic satele sunt inglobate in orase. respective nuclee dezvoltate inafara centurii de fortificatii . Popesti-Leordeni. adminstratia declara ca facand parte din oras. altadata agricole sunt ocupate de intreprinderi.Ex: Tokyo. Cucu) s-a extins in lungul vailor si in albia majora a Bahluiului In fostele state coloniale clasele cele mai bogate locuiesc in cartierele - - city - - - - tentaculare. Fundeni. locuinte.Pantelimoni). Chitila) In unele state din Vestul Europei. 1. fiecare cu un specific functional cu o fizionomie aparte. orasul este pe cale sa inglobeze o noua centura de asezari rurale (Voluntari. sunt mentionate vechile limite si administratii In Estul Europei. de multe ori cu character comercial mestesugaresc. In prezent. Buenos Aires Caz tipic de evolutie tentaculara este orasul Iasi. De multe ori asezarile rurale isi pastreaza vechiul nume care aminteste de originea lui. iar structura profesionala a populatiei se modifica.4 Evolutia polinucleara Consta in asimilarea intr-un singur organism urban a mai multor spatii urbane diferite. unele sate aflate la o distanta apreciabila. Clasele sarace se aglomereaza aglutinant. Orasul nou are particularitatile religioase si entice. care pleaca de la un nucleu compact (Tg. deoarece au posibilitatea de deplasare spre centru.cazul oraselor infiintate de hunghenotii refugiati din Franta in Germania 2. Ex: . considerand ca ceva imminent absorbtia acestor state. Evolutia polinucleara poate fi determinata de forma unei asezari urbane noi in apropierea uneia mai vechi.ulterior aceste fanbourguri au fost incluse in oras ( ex: Brasov. Sibiu. Timisoara). depozite. Baneasa. . Paris : dezvoltarea orasului in afara centurii de fortificatie a condus la inglobarea fanbourgurilor apropiate. Ex: Berlinul care a inglobat mai multe centuri succesive de asezari rurale Bucurestiul – prin extindere a inglobat complet satele din lungul Colentinei si Dambovitei (Tei. 1. multe orase ajung la juxtapunere cu asezarile rurale vecine pe care cu timpul le integreaza in organismul sau Fostele asezari rurale se urbanizeaza complet: terenurile.3 Evolutia prin absorbtie a asezarilor rurale vecine: Este frecventa si cvasi-generala Prin crestere rapida. Ex: multe orase accidentale medievale erau dublate de fanbourguri.

vanatoarea. mici industrii. Dupa secole de modificare a ecosistemelor naturale putem afirma ca modificarile in peisaj au fost durabile inclusiv umidificari durabile. reteaua de drumuri etc. Asezarile rurale se pot clasifica prin dominanta unor activitati (agricultura. inclusive reteaua hidrografica. interfluviile). la acestea se adauga crearea unei retele diverse de drumuri si poteci. Populatia Crearea si amenajarea spatiului rural: a) In zona temperata : Initial au fost ocupate cu asezari rurale doar teritoriile cele mai favorabile (terasele. comune periurbane si comune multipolarizante. spatiile rurale au fost organizate de la inceput cu scopul unei eficiente. exploatarea lemnului). Caracterul dominant torential al precipitatiilor determina adesea degradarea si epuizarea solurilor. Asezarile rurale reprezinta cea mai veche forma de ocupare antropica a spatiului. cladirile publice. comert local. In America de Nord. Satul este alcatuit din : Vatra satului: care include gospodariile si anexele lor. Ulterior presiunea demografica a determinat ocuparea teritoriilor mai putin favorabile (versantii) . ceea ce genereaza o instabilitate relative a retelei de asezari rurale. De asemenea asezarile rurale se mai desting prin morfologia si fizionomia lor. . spre deosebire de Europa. regiunile cu exces de umiditate . Uneori activitatile din sectorul primar pot fi dublate de minerit. Formarea unor retele de asezari rurale a fost in stransa legatura cu expansiunea agriculturii. Spatial dominant rural este format din: rural sub influenta urbana. prin desecari. pescuitul. b) In zona intertropicala Eliminarea vegetatiei naturale (forestiere) a fost dificila (padurea tropical se reface repede). disparitia unor pasuni sau aparitia unor perdele forestiere etc. periferia urbana.Geografie rurala Spatial urban se imparte in : centrul orasului. maximul de principii geometrice. alte servicii elementare. Mosia sau hotarul satului: spatial stapanit de comunitatea rurala si utilizat in scopul dominant agricol. deoarece erau destinate pt a produce pentru piata si mai putin pentru nevoile personale. asanari si prin modificarea vegetatiei. polri rurali. Astazi proprietatile au caractere unice dand impresia unui peisaj artificial. commune periferice polilor rurali si ruralul profund.

Au devenit important odata cu mecanizarea activitatilor agricole si capata o tendinta de dispersie a satelor in legatura cu necesitatea unui spatiu de stationare si modernizare a tehnicilor agricole. . Factori istorici: . lucrate cu ajutorul taranilor aserviti sau in fostele state comuniste satele erau grupate in jurul fermelor de stat (C.- Exceptie: campiile si vaile Asiei musonice. genereaza peisaje durabile si armonioase. deoarece terenurile fertile.P) 3. Conditii naturale: . Factorii care intervin in gruparea sau dispersia habitatului rural: 1. unde amenajarea complexa a terenurilor. terasare si popularea straveche.Calitatea solurilor: uneori asezarile rurale se inghesuie in zone mai putin favorabile.Prezenta apei considerata un factor de baza in aparitia asezarilor rurale. In Europa de Sud sunt specifice satele asezate pe inaltimi( mai usor de aparat) . precum cele rurale europene. irigabile sunt pastrate pentru agricultura.Formele de oraganizare sociala in legatura stransa cu regimul proprietatilor. Factorii tehnici: .Lupta impotriva insecuritatii care determina gruparea oamenilor in scopul apararii. De exemplu in feudalism erau specifice proprietatile intinse.A. 2. adesea fiind grupate in jurul fantanelor (bazine de apa) .Climatul este un factor restrictiv in extinderea asezarilor rurale . prin irigatie.