Sunteți pe pagina 1din 14

GEOGRAFIE URBANA Curs I

1.Promovarea globala a urbanizarii Viitorul planetei urbane

Asezarile urbane: I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. Definitia orasului Evolutia procesului de urbanizare Repartitia centrelor pe Glob Raportul dintre orase si conditiile naturale Originea si evolutia Evolutia teritoriala a oraselor Forme. Organizari urbane Functii urbane Fizionomia urbana Raporturile dintre orase si

I.

Definirea orasului

Aspectele definirii oraselor care le diferentiaza de zonele rurale inconjuratoare sunt: Originea Compactivitatea Dimensiunea demografica Aspectul si dotarile edilitare Functionalitatea

Originea oraselor: desemneaza intotdeauna o anumita dreapta a evolutiei societatii umane Compactivitatea oraselor: se deosebeste de sat prin densitatea constructiilor exista limite de densitate a populatiei pentru a stabili statutul urban (ex: Franta -5500 loc/km2, Germania 1000 loc/km2, Marea Britanie 2500 loc/km2). Dimensiunea demografica: 2000 loc. Olanda, Franta, Grecia 2500 loc S.U.A. 4000 loc Coreea de Sud

II.

5000 loc India 10.000-12.000 Asia Centrala Evolutia procesului de urbanizare

Procesul de urbanizare a fost lent pana la 1700 dupa care a cunoscut un ritm mai accentuat, desii cu unele discontinuitati. Insa explozia procesului de urbanizare s-a produs in perioada contemporana, dupa al Doilea Razboi Mondial, pentru ca procesul de urbanizare s-a plasat spre zonele dens populate ale Asiei si Africii..Sec XIX nucleul este reprezentat de Europa Concluzii: societatea umana a intrat in era dominatiei orasului, estimandu-se ca in anul 2020, circa 60% din populatia globului va trai in mediul urban. Clasificare: 1. Dupa gradul de urbanizare deosebim cateva categorii de state: a. State puternic urbanizate: in Europa 90% populatie urbana, In Marea Britanie, Belgia, Olanda Suedia.,S.U.A., Australia, Noua Zeelanda si Japonia Cazuri particulare: Singapore (oras stat) sau o serie de tari de la Golful Persic cu un mediu geografic nefavorabil agriculturii dar bogat in petrol b. State mediu urbanizate 40-70% State europene: Portugalia, Romania, Polonia State cu o legislatie restrictive in acordarea statutului urban (Austria si Elvetia) State asiatice aflate in expansiune: Malaysia, Coreea de Sud, Taiwan, Orientul Apropiat c. State slab urbanizate -20-40% Sud-Estul Asiei, India, majoritatea statelor Africane Dominatia activitatilor agricole si implicit a populatiei rurale In aceasta categorie este un mare potential de crestere urbana d. State foarte slab urbanizate Izolate, inafara circuitelor mojore cu mai putin de 10% populatie urbana: Nepal si Bhutan in Asia, Burundi si Rwanda in Africa Regiune America de Nord America Latina+ Caraibe Europa Rusia China Asia Sud-Est Africa Tarile dezvoltate Tarile slab dezvoltate World 1950 64 42 51 45 13 15 15 53 29 79 76 74 73 37 38 36 76 47 2005 87 85 80 78 61 61 54 82 64 2030

III.

Repartitia centrelor urbane pe glob

Asezarile urbane formeaza o retea discontinua si punctuala. Categorii de orase, conform ONU: Orase foarte mici (sub 2000 loc) Orase mici (2000-10.000 loc) Orase mijlocii (10.000-100.000 loc) Orase mari (100.000-500.000 loc) Orase foarte mari ( peste 500.000 loc)

Marile concentrari urbane de pe Glob: 1. Asia musonica Zona aflata in plina dezvoltare economica si are o populatie foarte numeroasa Sunt caracteristice orasele foarte mari situate in pozitie litorala (Bombay, Calcutta, Bangkok, Tokyo, Yokohama, Osaka-Kobe) 2. Europa: Majoritatea marilor orase se concentreaza in 40-60 lat N Au o functionalitate complexa si un nivel edilitar ridicat a) Capitalele unor state mari, centre de comanda ale unor mari imperii coloniale : Paris, Londra, Madrid, Bruxelles, Lisabona, Berlin, Copenhaga. b) Capitalele unor foste imperii: Istambul, Viena, Moscova, Sankt Petersburg c) Capital ex-financiare: Milano, Barcelona, Munchen, Koln d) Orase industriale si industrii portuare: porturile englezesti, orasele din bazinele carbonifere ale Germaniei (Essen, Dusselfort) e) Marile centre portuare: Hamburg, Glasgow, Liverpool 3. N-E-ul S.U.A. si S-E-ul Canadei Orase mult mai recente ce au functii economice complexe Functiile politice administrative rezervate unor orase cu functii mai mici (Washington, Otawa) Orasele din regiunea Marilor Lacuri Megalopolisul Boston-Washington Aglomerari urbane si mai recente de pe fatada pacifica si regiunea din Golful Mexic si Peninsula Florida. 4. Orientul Apropiat si Mijlociu marile capital dintr-o zona cu vechi traditii urbane: Cairo, Damasc, Bagdad, Teheran, Ryad, Tel Aviv fatada atlantica a Americii de Sud : Salvador, rio de Janeiro, Sao Paulo, Montevideo, Buenos Aires crestere incetinita in ultimul timp: Mexico, Bogota, Lima, Caracas, Santiago de Chile. SE Australiei Sidney, Melbourne Africa- marile centre urbane sunt izolate: Johanesburg, Cape Town, Tunis, Alger

Curs II
IV. Raportul dintre orase si conditiile naturale; pozitia geografica

Conditiile natural au un rol deosebit in aparitia si dezvoltarea oraselor Potentialul dat de conditiile natural adecvate este de dorit a fi dublat de nivelul tehnic si de capacitatea de organizare a societatii respective. Ex: Constanta s-a dezvoltat in conditii naturale nu foarte favorabile, pe o zona de coasta liniara, fara golfuri importante . Odata cu contruirea unui pod peste Dunare la Cernavoda duce la marirea ariei sale de influenta, devenind un pol regional pentru intreaga Dobroge. Pozitia geografica

Se refera la acele elemente natural care faciliteaza relatia orasului cu zona din jur. Pozitia geografica a capatat astazi, odata cu dezvoltarea mijloacelor tehnice, un sens pozitiv sau unul negative. De exemplu prin amenajarea unei artere fluviale pentru navigatie, unele orase pot dobandii functii portuare marindu-si astfel aria de atractie: Basel pe Rin in Elvetia car edupa 1940 devine port la Rin odata cu amenajarea cursului mijlociu al acestuia. Astazi este un important centru al industriei chimice, influenta sa manifestandu-se atat in Elvetia cat si in Germania si Franta. Orasul Sankt Petersburg, constituit pe la 1700 de Petru I, intr-un sit impropriu, mlastinos, se bucura insa de o pozitie geografica foarte buna, la varsarea fluviului Neva in Golful Finlandei.

Se pot distinge trei mari pozitii geografice: 1. Pozitia de intersectie 2. Pozitia de contact 3. Pozitia de litoral Aspecte negative induse in timp de pozitia geografica: Orasul Sulina port important la inceputul sec XX, ramas astazi la nivelul unui centru pescaresc si touristic de interes local, din cauza dificultatilor de adaptare ( nu mai satisface necesitatea navigatiei moderne)

1. Pozitia de intersectie Apare acolo unde se intalnesc, se intersecteaza o serie de cai de comunicatie de importanta majora: culoare fluvial, drumuri transversal, pasuri sau inseuari Pozitia de intersectie de convergenta:

Parisul se afla in partea centrala a Bazinului Parizian, la convergenta Senei cu mai multi afluenti importanti: Marna, Oise, Loing, Yonne.

Cursul inferior al Senei insasi asigura legatura cu Marea Manecii si Oceanul Atlantic. Milano la intersectia principalelor drumuri care coboara di pasurile alpine Praga se afla in central patrulaterului Boem pe fluvial Elba San Louis se afla la confluenta dintre Mississippi si Misouri.

Pozitia de divergent Apare atunci cand orasul este punctual de plecare a unor mari axe de comunicatie, in lungul unor vai fluvial Moscova se afla in centrul Podisului Rusiei Centrale. De aici pleaca drumuri spre Nord in lungul Dvinei de Nord spre Sud in lungul fluviilor Don si Nipru Spre E in lungul Volgai si al afluentului Oka, spre Vest Marea Baltica in lungul Dvinei de Vest

Pozitia de intersectie intramontana Este cazul oraselor situate in depresiuni intramontane Brasov, Campulung, Ploiesti, Buzau, Onesti Imkruck situate pe valea Inului la intersectia acestuia cu o cale transversal, drumul dinspre Bavaria spre pasul Brenner

Pozitia etapa In lungul unei mari cai de comunicatie de multe ori in zone de confluenta, orasele etapa sunt distantate intre ele la circa 40-50 km. Orasele etapa de pe valea Siretului: Roman, Adjud, Focsani, Bacau. Din lungu Dunarii

2. Pozitia de contact Apare la intalnirea unor unitati naturale diferite (relief; 2 zone biogeografice diferite; 2 zone climatice) Ex:contactul dintre Campia Padului si Alpii Italieni. Se inscribe printr-o veritabila contura urbana cu multe orase de prima importanta: Torino, Parma, Bergamo, Verona. Contactul biogeografic : Orasele aparute la contactul dintre padurea boreala si silvostepa precum in E Europei pe linia Kiev, Kursk, Voronei sau orasele aparute la contactul dintre Campia Jijiei si Dealurile Siretului si Podisul Central Moldovenesc

Contactul unor zone climatice In Nordul Africii la limita dintre Sahara si Mtii Atlas unde populatiile nomade din Sahara se intalnesc cu cele agricole sedimentare din Mtii Atlas

Pozitia de contact si intersectie Viena se afla la contactul dintre Alpii Austriei (cu resurse de minereu de fier, sare, lemn, zootehnie, hidroenergie) si aria cristalina din sudul patrulaterului Boem cu resurse de granit, carbuni fier. La Nord-Est se afla Padurea Vieneza si Bazinul Vienei Pozitia de intersectie data de valea Dunarii si Valea Leithei Lyon contactul intre: Masivul Central Francez in V cu resurse de lemn, carbine si zootehnic si in est formatiunile Mtii Jura si Alpii francezi Pozitia de intersectie a Lyonului : Valea Ronului ii asigura o larga deschidere spre N sis pre S iar afluentii acestuia ii asigura legatura spre S-V spre bazinul carbonifer Saint Etienne si spre N-E spre Geneva

3. a)

Pozitia litorala Pozitia litorala favorabila penetratiei spre interior Apare acolo unde este zona de varsare a marilor artere fluvial Orasele situate in zone de estuare: Londra, Buenos Aires, Hamburg Daca estuarul devine neincapator pentru vasele de mare capacitate exista posibilitatea estinderii spre aval (ex: Bremern si Bremerhaven) Deltele sunt mai putin favorabile navigatiei dar prezinta un potential urbigen important: Marsellia, Calcutta, Cairo. b) Pozitia litorala favorabila relatiilor cu exteriorul Atunci cand litoralul este barat de un sistem montan(ex: Geneva, Rio de Janeiro sau Cape Town) Pozitia litorala in care orasul este dezvoltat in apropierea unei importante intersectii maritime: Singapore si St. Malacca Alte tipuri de pozitie geografica a orasului: Pozitia favorabila in raport cu traversarea unui obstacol: Ex: orasele dublete create de o parte si de alta a pasurilor montane In lungul raurile apare pozitia de cap de pod: Giuriu-Russe, Calafat-Vidin, Fetesti-Cernavoda

Pozitia favorabila fata de anumite resurse ale subsolului: Daca acestea sunt favorabile si exploatate pe termen lung Orasele din bazinele carbonifere: orase din zona carbonifera Ruhr, orase din bazinul Donetk Este important ca orasele din bazinele carbonifere sa capete functii noi (industrie chimica, constructii de masini, industrie mecanica) pt a se evita regresul , decaderea acestora in cazul incetarii exploatarii carbunilor ; orasele din bazinul Petrosani.

Curs III
V. Originea si evolutia fenomenului urban pe Glob

Orasul este un fenomen relative nou comparativ cu satul. Orasul marcheaza trecerea de la o societate predominant rurala la una in care activitatile neagricole devin predominante. Exita patru generatii: generatia oraselor antice, a oraselor medieval, modern si contemporane 1. Generatia oraselor medievale - sec 5-15 d.Hr. inregistreaza o stagnare a fenomenului urban - marile migratii asiatice au bulversat orasele din Bazinul Mediteranean, populatiile migratoare fiind in primul rand distructive - multe orase romane au disparut definitiv - diminuarea numarului de locuitori, exprima decaderea vietii urbane - in structura orasului feudal distingem 3 caracteristici de baza: Elementul feudal (curtea stapanului, sub forma de castel sau palat). Multe orase medievale au aparut sub protectia unui castel sau cetati Elementul commercial mestesugaresc: a asigurat progresul orasului. In Evul Mediu se consolideaza breslele ( corporatii profesionale); au cunoscut o mare dezvoltare in special in orasele italiene (Venetia, Florenta, Tisa, Genova) Unele orase medievale au cunoscut o crestere a populatiei, precum: Venetia (de la 1422la 130000 de loc) sau Florenta Comertul si mestesugurile se intensifica in orasele germane: Brugge, Hamburg. S-a infiintat Liga hanseatica ( liga asociata mestesugarilor) care a actionat si in SV Europei si care a jucat un rol important in aparitia unor noi centre urbane. Elemental ecleziastic (biserica) Asemeni Islamului in Orientul Mijlociu biserica , inca un rol important politic si militar. Uneori biserica avea in proprietate un oras (Salzburg), alteori orasele dezvoltate din manastiri ( Brandesburg- Germania, Solca-Romania) In a2a parte a Evului Mediu incep sa se dezvolte puternic capital

a) Civilizatia maya (sec 4-17) Civilizatie urbana avansata, bazata ins ape o agricultura primitiva itineranta care a dus la epuizarea fertilitatii solurilor

Astazi civilizatia maya a disparut in urma extinderii padurii tropicale b) Civilizatia inca S-a dezvoltat pe baza culturii porumbului, incepand cu sec 11 si a fost distrusa de spanioli in sec 16. Machu Picchu oras sapat in granit la peste 4000 m in Anzii Peruvieni, la 130 km distant; numara 200 de cladiri fortificatii, palate regale, locuinte, bazine de acumulare a apei de ploaie c) Civilizatia azteca Este cea mai tarzie dar si cea mai evoluata, avand perioada de maxima dezvoltare in sec 14-15. A fost intemeiat in anul 1325, pe 2 insule unite prin diguri, canale pe care circulau barcile autohtonilor. Dispuneau si de un apeduct care aducea apa dulce in oras.

Generatiile de orase
Generatia orasului modern Factorii care au influentat dezvoltarea orasului modern: Marile descoperiri geografice Generalizarea oraselor capitaliste Expanisiunea colonial

Astefel a rezultat dezvoltarea unei noi retele de asezari urbane in lumea noua, orase cu un sprijin pentru comertul tot mai intens. Constructia de noi capital in conditia dezvoltarii retelei de asezari urbane in Europa; ex: Madrid (Spania), Sant Petersburg (Rusia). Londra devine cel mai mare oras al lumii si ramane asa timp de un secol: in anul 1700 avea 700.000 loc. Iar in 1800 avea circa 1 mil de loc. Metropolele comerciale cunosc o dezvoltare accentuate in perioda moderna: Amsterdam, Anvern, Bordo (Franta), Bristol, Liverpool America Latina Ibericii au constituit o retea urbana coerenta in America Latina : portughezii in Brazilia, Ciudad de Guatemala, Lima; si spaniolii in Buenos Aires, Rio de Janeiro Zacamintele de metale pretioase duc la aparitia unor orase de mare altitudine precum in Bolivia la Potosi (4100 m). Orasele se disting prin geometrizare cu un plan in forma de table de sah, in centru se afla o piata rectangular dominate de catedrale si cladiri administrative.

Sec XVIII apar primele orase in America de Nord, mai intai cele costruite de francezi: Qubec, Monreal (1608) si apoi orasele olandeze: New Amsterdam ( astazi New York) Caracteristicile orasului American Nordic: Strazi mai largi Densitatea cladirilor mai mica O dezvoltare timpurie pe verticala Deiferenta dintre centru si periferie Orasele nord americane s-au dezvoltat in stransa legatura cu instalarea retelei feroviare, inaintand paralal cu acestea spre V. Multimea de orase ciuperci (orase efemere aparute in legatura cu exploatarea unor resursegoanna dupa aur) Perioada moderna este caracterizata prin aparitia oraselor industriale , in sec XVIII in Europa si in sec XIX in America de Nord. Intre bazinele carbonifere si primele orase industriale este o stransa legatura ; au generat orase in imediata lor apropiere: Bazinul Ruhr-Germania, Silezia Superioara- Polonia, Cehia.

Caracteristicile orasului industrial modern: Dezvoltare haotica intr-o totala dezordine fara reguli de urbanism Amestec complicat de fabric, cartiere muncitoresti si cladiri publice Probleme grave de gestionare a transportului si problem de calitate a mediului

A doua generatie de orase industriale dezvoltata pe baza altor resurse: hidroenergie (Norvegia, Canada)

Orasele dezvoltate pe baza pozitiei favorabile fata de caile de comunicatii: porturile si nodurile feroviare (Japonia-legate de importanta materiei prime) Orasul touristic balnear sau climacteric dupa 1850 se dezvolta, initial destinat unei clientele de lux, dupa 1900 devin populare: Canne, Nisa, Sinaia, Vatra Dornei etc 4. Generatia orasului contemporan - Creare de noi orase in partea Asiatica a fostului U.R.S.S., interiorul Braziliei, jumatatea vestica a Chinei. - Exista planuri de urbanizare sistematica, complexe, capabile sa raspunda necesitatilor actuale; nevoia de spatii verzi, circulatia intense, terenuri de sport si alte necesitati sociale. - Orasele contemporane industriale se deosebesc de cele moderne printr-o zonarefunctionala mai riguroasa si prin atentia acordata calitatii mediului si locuirii, caracteristice sunt orasele aparute in fostele tari comuniste: fostul U.R.S.S. , Romania: Onesti - Remodelarea oraselor distruse in cel de-al Doilea Razboi Mondial - S-a incercat evitarea inconvenientelor anterioare si asigurarea unei calitati sporite a spatiului de locuit; ex: Dresda, Varsovia- distruse total in cel de-al Doilea Razboi Mondial

- Aparitia unor orase complet noi dupa o serie de teorii riguros stabilite: a) Teoria orasului gradina pusa la punct in Anglia si inspirata din necesitatea restructurarii vechilor orase industriale, teoria este aplicata ulterior si in Germania si S.U.A. orasele gradina poarta denumirea uneori de Greenvilage, Greenville sau Grunbelt. b) Teoria orasului satelit: Paris, Londra - Aparuta tot in Anglia in scopul descentralizarii marilor metropole hiperaglomerate - Se caracterizeaza prin conditii optime de locuire si functii tertiare mai ales - Astazi orasele satelit au ajuns sa fie absorbite de metropola, sip e baza dezvoltarii unei retele de transport bine dezvoltata ( trenuri suburbane) - In fostele tari comuniste remodelarea oraselor in perioada contemporana a insemnat de multe ori distrugerea unor cartiere istorice. - Orase noi Londra: Bedfors, Basilton, Sevenage, Hilton, Keynes Orasul contemporan in tarile in curs de dezvoltare: Mostenirea coloniala si incapacitatea gestionarii fenomenelor complexe legate de cresterea rapida a populatiei urbane au impus acestor orase o structura eterogena: Nuclee medievale; Cartiere coloniale; Cartiere moderne destinate afacerilor; Cartiere rezidentiale foarte vaste Cartierele populate foarte sarace construite adesea din material preccare

Aparitia de noi orase capital ale unor state de dimensiuni continetale: Ex: Brazilia- Brasilia; Australia-Canberra Brasilia a fost ridicata la mijlocul sec XX in interiorul tarii, insa era slab populata. Initial avea doar o functie administrative-politica, ulterior s-a imbogatit cu functiile: industriale, comerciale, bancare. Canberra este echilibrata intre metropolele rivale: Sydney si Melbourne; este un oras de dimensiuni mai mici iar functiile se limiteza la cele politice si administrative.

VI.

Evolutia teritoriala a oraselor

1. Evolutia spontana: 1.1 Evolutia aglutinanta: - Este cea mai simpla - Consta in extinderea treptata a vetrei orasului dinspre centru spre exterior, in maniera continua fara spatii libere si fara directii preferentiale.

city

- este caracteristica oraselor vechi medievale, fiind separate de trei elemente: Suprapunerea locuintei cu locul de munca Dimensiunea unica a vetrei urbane si lipsa unor mijloace rapide de transport Necesitatea de aparare, impuneau compactitatea in inetriorul centrului de fortificatie A impus construirea unor noi centri de fortificatie, ajungandu-se la o succesiune a acestora (ex: Paris, Viena, Moscova)

Moscova- prima centura este cea a Kremlinului A doua centura este cea a Kitaigorod ( la sfarsitul Evului Mediu) A treia centura Beligorod A patra centura Zemlianigorod

Astazi in locul vechilor centre apar bulevarde intens circulate. 1.2 Evolutia tentaculara, stelara: Existenta unor directii preferentiale de crestere. In lungul cailor de comunicatii in functie de conditiile locale de relief sau hidrografie. Este specifica orasului modern si contemporan Este conditionata de dezvolatarea mijloacelor de transport in comun Locuinta este disociata de locul de munca, ceea ce impune deplasari cotidiene din ce in ce mai lungi Tentaculele urbane pleaca de la nucleul vechi in lungul unor axe ce asigura transportul rapid si sigur

Ex: Tokyo, Buenos Aires Caz tipic de evolutie tentaculara este orasul Iasi, care pleaca de la un nucleu compact (Tg. Cucu) s-a extins in lungul vailor si in albia majora a Bahluiului In fostele state coloniale clasele cele mai bogate locuiesc in cartierele -

city -

tentaculare, deoarece au posibilitatea de deplasare spre centru. Clasele sarace se aglomereaza aglutinant. 1.3 Evolutia prin absorbtie a asezarilor rurale vecine: Este frecventa si cvasi-generala Prin crestere rapida, multe orase ajung la juxtapunere cu asezarile rurale vecine pe care cu timpul le integreaza in organismul sau Fostele asezari rurale se urbanizeaza complet: terenurile, altadata agricole sunt ocupate de intreprinderi, depozite, locuinte, iar structura profesionala a populatiei se modifica. De multe ori asezarile rurale isi pastreaza vechiul nume care aminteste de originea lui. Ex: Berlinul care a inglobat mai multe centuri succesive de asezari rurale Bucurestiul prin extindere a inglobat complet satele din lungul Colentinei si Dambovitei (Tei, Baneasa, Fundeni,Pantelimoni). In prezent, orasul este pe cale sa inglobeze o noua centura de asezari rurale (Voluntari, Popesti-Leordeni, Chitila) In unele state din Vestul Europei, chiar daca fizic satele sunt inglobate in orase, sunt mentionate vechile limite si administratii In Estul Europei, adminstratia declara ca facand parte din oras, unele sate aflate la o distanta apreciabila, considerand ca ceva imminent absorbtia acestor state. 1.4 Evolutia polinucleara

Consta in asimilarea intr-un singur organism urban a mai multor spatii urbane diferite, fiecare cu un specific functional cu o fizionomie aparte. Ex: multe orase accidentale medievale erau dublate de fanbourguri, respective nuclee dezvoltate inafara centurii de fortificatii ; de multe ori cu character comercial mestesugaresc.ulterior aceste fanbourguri au fost incluse in oras ( ex: Brasov, Sibiu, Timisoara). Evolutia polinucleara poate fi determinata de forma unei asezari urbane noi in apropierea uneia mai vechi. Orasul nou are particularitatile religioase si entice. Ex: - cazul oraselor infiintate de hunghenotii refugiati din Franta in Germania 2. Paris : dezvoltarea orasului in afara centurii de fortificatie a condus la inglobarea fanbourgurilor apropiate.

Geografie rurala

Spatial urban se imparte in : centrul orasului, periferia urbana, comune periurbane si comune multipolarizante. Spatial dominant rural este format din: rural sub influenta urbana, polri rurali, commune periferice polilor rurali si ruralul profund. Asezarile rurale reprezinta cea mai veche forma de ocupare antropica a spatiului. Formarea unor retele de asezari rurale a fost in stransa legatura cu expansiunea agriculturii. Asezarile rurale se pot clasifica prin dominanta unor activitati (agricultura, pescuitul, vanatoarea, exploatarea lemnului). Uneori activitatile din sectorul primar pot fi dublate de minerit, mici industrii, comert local, alte servicii elementare. De asemenea asezarile rurale se mai desting prin morfologia si fizionomia lor. Satul este alcatuit din : Vatra satului: care include gospodariile si anexele lor, cladirile publice, reteaua de drumuri etc. Mosia sau hotarul satului: spatial stapanit de comunitatea rurala si utilizat in scopul dominant agricol. Populatia

Crearea si amenajarea spatiului rural: a) In zona temperata : Initial au fost ocupate cu asezari rurale doar teritoriile cele mai favorabile (terasele, interfluviile). Ulterior presiunea demografica a determinat ocuparea teritoriilor mai putin favorabile (versantii) , regiunile cu exces de umiditate . Dupa secole de modificare a ecosistemelor naturale putem afirma ca modificarile in peisaj au fost durabile inclusiv umidificari durabile, inclusive reteaua hidrografica, prin desecari, asanari si prin modificarea vegetatiei; disparitia unor pasuni sau aparitia unor perdele forestiere etc. la acestea se adauga crearea unei retele diverse de drumuri si poteci. In America de Nord, spre deosebire de Europa, spatiile rurale au fost organizate de la inceput cu scopul unei eficiente, maximul de principii geometrice, deoarece erau destinate pt a produce pentru piata si mai putin pentru nevoile personale. Astazi proprietatile au caractere unice dand impresia unui peisaj artificial.

b) In zona intertropicala Eliminarea vegetatiei naturale (forestiere) a fost dificila (padurea tropical se reface repede). Caracterul dominant torential al precipitatiilor determina adesea degradarea si epuizarea solurilor, ceea ce genereaza o instabilitate relative a retelei de asezari rurale.

Exceptie: campiile si vaile Asiei musonice, unde amenajarea complexa a terenurilor, prin irigatie, terasare si popularea straveche, genereaza peisaje durabile si armonioase, precum cele rurale europene.

Factorii care intervin in gruparea sau dispersia habitatului rural: 1. Conditii naturale: - Prezenta apei considerata un factor de baza in aparitia asezarilor rurale, adesea fiind grupate in jurul fantanelor (bazine de apa) - Climatul este un factor restrictiv in extinderea asezarilor rurale - Calitatea solurilor: uneori asezarile rurale se inghesuie in zone mai putin favorabile, deoarece terenurile fertile, irigabile sunt pastrate pentru agricultura. 2. Factori istorici: - Lupta impotriva insecuritatii care determina gruparea oamenilor in scopul apararii. In Europa de Sud sunt specifice satele asezate pe inaltimi( mai usor de aparat) - Formele de oraganizare sociala in legatura stransa cu regimul proprietatilor. De exemplu in feudalism erau specifice proprietatile intinse, lucrate cu ajutorul taranilor aserviti sau in fostele state comuniste satele erau grupate in jurul fermelor de stat (C.A.P) 3. Factorii tehnici: - Au devenit important odata cu mecanizarea activitatilor agricole si capata o tendinta de dispersie a satelor in legatura cu necesitatea unui spatiu de stationare si modernizare a tehnicilor agricole.