GEOGRAFIE URBANA Curs I

1.Promovarea globala a urbanizarii Viitorul planetei urbane

Asezarile urbane: I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. Definitia orasului Evolutia procesului de urbanizare Repartitia centrelor pe Glob Raportul dintre orase si conditiile naturale Originea si evolutia Evolutia teritoriala a oraselor Forme. Organizari urbane Functii urbane Fizionomia urbana Raporturile dintre orase si

I.

Definirea orasului

Aspectele definirii oraselor care le diferentiaza de zonele rurale inconjuratoare sunt:      Originea Compactivitatea Dimensiunea demografica Aspectul si dotarile edilitare Functionalitatea

Originea oraselor: desemneaza intotdeauna o anumita dreapta a evolutiei societatii umane Compactivitatea oraselor: se deosebeste de sat prin densitatea constructiilor – exista limite de densitate a populatiei pentru a stabili statutul urban (ex: Franta -5500 loc/km2, Germania 1000 loc/km2, Marea Britanie 2500 loc/km2). Dimensiunea demografica: 2000 loc. –Olanda, Franta, Grecia   2500 loc S.U.A. 4000 loc Coreea de Sud

U.S.Sec XIX nucleul este reprezentat de Europa Concluzii: societatea umana a intrat in era dominatiei orasului. Clasificare: 1. State puternic urbanizate:  in Europa 90% populatie urbana. Noua Zeelanda si Japonia  Cazuri particulare: Singapore (oras stat) sau o serie de tari de la Golful Persic cu un mediu geografic nefavorabil agriculturii dar bogat in petrol b.. Romania. Coreea de Sud..000-12.  II. India. pentru ca procesul de urbanizare s-a plasat spre zonele dens populate ale Asiei si Africii. In Marea Britanie. State foarte slab urbanizate  Izolate. Polonia  State cu o legislatie restrictive in acordarea statutului urban (Austria si Elvetia)  State asiatice aflate in expansiune: Malaysia. Orientul Apropiat c. State mediu urbanizate 40-70%  State europene: Portugalia. Olanda Suedia. State slab urbanizate -20-40%  Sud-Estul Asiei. Taiwan. 5000 loc India 10. Dupa gradul de urbanizare deosebim cateva categorii de state: a. dupa al Doilea Razboi Mondial.A. Burundi si Rwanda in Africa Regiune America de Nord America Latina+ Caraibe Europa Rusia China Asia Sud-Est Africa Tarile dezvoltate Tarile slab dezvoltate World 1950 64 42 51 45 13 15 15 53 29 79 76 74 73 37 38 36 76 47 2005 87 85 80 78 61 61 54 82 64 2030 . circa 60% din populatia globului va trai in mediul urban.. majoritatea statelor Africane  Dominatia activitatilor agricole si implicit a populatiei rurale  In aceasta categorie este un mare potential de crestere urbana d. Insa explozia procesului de urbanizare s-a produs in perioada contemporana.000 Asia Centrala Evolutia procesului de urbanizare Procesul de urbanizare a fost lent pana la 1700 dupa care a cunoscut un ritm mai accentuat. inafara circuitelor mojore cu mai putin de 10% populatie urbana: Nepal si Bhutan in Asia. desii cu unele discontinuitati. estimandu-se ca in anul 2020. Belgia. Australia.

Munchen. 4. Dusselfort) e) Marile centre portuare: Hamburg. conform ONU:      Orase foarte mici (sub 2000 loc) Orase mici (2000-10. Lisabona. Repartitia centrelor urbane pe glob Asezarile urbane formeaza o retea discontinua si punctuala.U.000 loc) Marile concentrari urbane de pe Glob: 1. Montevideo. Madrid. Liverpool 3. Berlin. Bagdad. Cape Town.000 loc) Orase mijlocii (10. Tunis. Glasgow. Viena.  SE Australiei – Sidney. Barcelona. Copenhaga. Damasc. rio de Janeiro. orasele din bazinele carbonifere ale Germaniei (Essen. Alger . Bogota. Moscova. Lima. si S-E-ul Canadei  Orase mult mai recente ce au functii economice complexe  Functiile politice administrative rezervate unor orase cu functii mai mici (Washington.III. Bruxelles.000 loc) Orase mari (100.marile centre urbane sunt izolate: Johanesburg.000-100. N-E-ul S. Osaka-Kobe) 2.A. centre de comanda ale unor mari imperii coloniale : Paris. Asia musonica  Zona aflata in plina dezvoltare economica si are o populatie foarte numeroasa  Sunt caracteristice orasele foarte mari situate in pozitie litorala (Bombay.000 loc) Orase foarte mari ( peste 500. Calcutta. Buenos Aires  crestere incetinita in ultimul timp: Mexico. Categorii de orase. Tel Aviv  fatada atlantica a Americii de Sud : Salvador. Caracas. Koln d) Orase industriale si industrii portuare: porturile englezesti. Sankt Petersburg c) Capital ex-financiare: Milano. Melbourne  Africa. Tokyo.000-500. Europa:  Majoritatea marilor orase se concentreaza in 40-60˚ lat N  Au o functionalitate complexa si un nivel edilitar ridicat a) Capitalele unor state mari. Bangkok. Santiago de Chile. Otawa)  Orasele din regiunea Marilor Lacuri  Megalopolisul Boston-Washington  Aglomerari urbane si mai recente de pe fatada pacifica si regiunea din Golful Mexic si Peninsula Florida. b) Capitalele unor foste imperii: Istambul. Teheran. Sao Paulo. Orientul Apropiat si Mijlociu  marile capital dintr-o zona cu vechi traditii urbane: Cairo. Ryad. Yokohama. Londra.

devenind un pol regional pentru intreaga Dobroge. Ex: Constanta s-a dezvoltat in conditii naturale nu foarte favorabile. Pozitia geografica Se refera la acele elemente natural care faciliteaza relatia orasului cu zona din jur.Curs II IV. Odata cu contruirea unui pod peste Dunare la Cernavoda duce la marirea ariei sale de influenta. fara golfuri importante . la varsarea fluviului Neva in Golful Finlandei. drumuri transversal. constituit pe la 1700 de Petru I. pe o zona de coasta liniara. un sens pozitiv sau unul negative. se intersecteaza o serie de cai de comunicatie de importanta majora: culoare fluvial. Orasul Sankt Petersburg. De exemplu prin amenajarea unei artere fluviale pentru navigatie. unele orase pot dobandii functii portuare marindu-si astfel aria de atractie:  Basel pe Rin in Elvetia car edupa 1940 devine port la Rin odata cu amenajarea cursului mijlociu al acestuia. Pozitia de litoral Aspecte negative induse in timp de pozitia geografica:  Orasul Sulina – port important la inceputul sec XX. Pozitia geografica a capatat astazi. mlastinos. odata cu dezvoltarea mijloacelor tehnice. din cauza dificultatilor de adaptare ( nu mai satisface necesitatea navigatiei moderne) 1. pasuri sau inseuari Pozitia de intersectie de convergenta: . se bucura insa de o pozitie geografica foarte buna. Pozitia de intersectie Apare acolo unde se intalnesc. intr-un sit impropriu.  Se pot distinge trei mari pozitii geografice: 1. Pozitia de intersectie 2. Pozitia de contact 3. Raportul dintre orase si conditiile naturale. influenta sa manifestandu-se atat in Elvetia cat si in Germania si Franta. pozitia geografica   Conditiile natural au un rol deosebit in aparitia si dezvoltarea oraselor Potentialul dat de conditiile natural adecvate este de dorit a fi dublat de nivelul tehnic si de capacitatea de organizare a societatii respective. ramas astazi la nivelul unui centru pescaresc si touristic de interes local. Astazi este un important centru al industriei chimice.

Adjud. Orasele etapa de pe valea Siretului: Roman. Buzau. drumul dinspre Bavaria spre pasul Brenner Pozitia etapa    In lungul unei mari cai de comunicatie de multe ori in zone de confluenta. Kursk.    Milano – la intersectia principalelor drumuri care coboara di pasurile alpine Praga se afla in central patrulaterului Boem pe fluvial Elba San Louis se afla la confluenta dintre Mississippi si Misouri. spre Vest Marea Baltica in lungul Dvinei de Vest Pozitia de intersectie intramontana Este cazul oraselor situate in depresiuni intramontane   Brasov. orasele etapa sunt distantate intre ele la circa 40-50 km. Se inscribe printr-o veritabila contura urbana cu multe orase de prima importanta: Torino. la convergenta Senei cu mai multi afluenti importanti: Marna. De aici pleaca drumuri spre Nord in lungul Dvinei de Nord spre Sud in lungul fluviilor Don si Nipru Spre E in lungul Volgai si al afluentului Oka. Voronei sau orasele aparute la contactul dintre Campia Jijiei si Dealurile Siretului si Podisul Central Moldovenesc . Loing. in lungul unor vai fluvial Moscova se afla in centrul Podisului Rusiei Centrale. 2 zone climatice) Ex:contactul dintre Campia Padului si Alpii Italieni. Campulung. Ploiesti. Pozitia de divergent    Apare atunci cand orasul este punctual de plecare a unor mari axe de comunicatie. Bacau. Onesti Imkruck situate pe valea Inului la intersectia acestuia cu o cale transversal. Oise. Din lungu Dunarii 2. Cursul inferior al Senei insasi asigura legatura cu Marea Manecii si Oceanul Atlantic. Verona. Bergamo. 2 zone biogeografice diferite. Yonne. Focsani. Pozitia de contact  Apare la intalnirea unor unitati naturale diferite (relief. Parisul se afla in partea centrala a Bazinului Parizian. Contactul biogeografic :  Orasele aparute la contactul dintre padurea boreala si silvostepa precum in E Europei pe linia Kiev. Parma.

Buenos Aires. constructii de masini. Calcutta. sare. zootehnie. Cairo. La Nord-Est se afla Padurea Vieneza si Bazinul Vienei Pozitia de intersectie data de valea Dunarii si Valea Leithei Lyon – contactul intre: Masivul Central Francez in V cu resurse de lemn.Contactul unor zone climatice  In Nordul Africii la limita dintre Sahara si Mtii Atlas unde populatiile nomade din Sahara se intalnesc cu cele agricole sedimentare din Mtii Atlas Pozitia de contact si intersectie  Viena – se afla la contactul dintre Alpii Austriei (cu resurse de minereu de fier. industrie mecanica) pt a se evita regresul . Hamburg Daca estuarul devine neincapator pentru vasele de mare capacitate exista posibilitatea estinderii spre aval (ex: Bremern si Bremerhaven)  Deltele sunt mai putin favorabile navigatiei dar prezinta un potential urbigen important: Marsellia. carbine si zootehnic si in est formatiunile Mtii Jura si Alpii francezi Pozitia de intersectie a Lyonului : Valea Ronului ii asigura o larga deschidere spre N sis pre S iar afluentii acestuia ii asigura legatura spre S-V spre bazinul carbonifer Saint Etienne si spre N-E spre Geneva    3. b) Pozitia litorala favorabila relatiilor cu exteriorul  Atunci cand litoralul este barat de un sistem montan(ex: Geneva. orasele din bazinul Petrosani. Rio de Janeiro sau Cape Town)  Pozitia litorala in care orasul este dezvoltat in apropierea unei importante intersectii maritime: Singapore si St. Malacca Alte tipuri de pozitie geografica a orasului: Pozitia favorabila in raport cu traversarea unui obstacol:   Ex: orasele dublete create de o parte si de alta a pasurilor montane In lungul raurile apare pozitia de cap de pod: Giuriu-Russe. carbuni fier. Calafat-Vidin. . lemn. orase din bazinul Donetk Este important ca orasele din bazinele carbonifere sa capete functii noi (industrie chimica. Fetesti-Cernavoda Pozitia favorabila fata de anumite resurse ale subsolului:    Daca acestea sunt favorabile si exploatate pe termen lung Orasele din bazinele carbonifere: orase din zona carbonifera Ruhr. hidroenergie) si aria cristalina din sudul patrulaterului Boem cu resurse de granit. a)    Pozitia litorala Pozitia litorala favorabila penetratiei spre interior Apare acolo unde este zona de varsare a marilor artere fluvial Orasele situate in zone de estuare: Londra. decaderea acestora in cazul incetarii exploatarii carbunilor .

Originea si evolutia fenomenului urban pe Glob Orasul este un fenomen relative nou comparativ cu satul. Exita patru generatii: generatia oraselor antice.in structura orasului feudal distingem 3 caracteristici de baza:  Elementul feudal (curtea stapanului. populatiile migratoare fiind in primul rand distructive . Multe orase medievale au aparut sub protectia unui castel sau cetati  Elementul commercial mestesugaresc: a asigurat progresul orasului. inca un rol important politic si militar. Genova) Unele orase medievale au cunoscut o crestere a populatiei. Generatia oraselor medievale . Uneori biserica avea in proprietate un oras (Salzburg).  Elemental ecleziastic (biserica) Asemeni Islamului in Orientul Mijlociu biserica . a oraselor medieval. S-a infiintat Liga hanseatica ( liga asociata mestesugarilor) care a actionat si in SV Europei si care a jucat un rol important in aparitia unor noi centre urbane. exprima decaderea vietii urbane .sec 5-15 d. bazata ins ape o agricultura primitiva itineranta care a dus la epuizarea fertilitatii solurilor .Germania.Curs III V. Orasul marcheaza trecerea de la o societate predominant rurala la una in care activitatile neagricole devin predominante. au cunoscut o mare dezvoltare in special in orasele italiene (Venetia. Solca-Romania) In a2a parte a Evului Mediu incep sa se dezvolte puternic capital - a) Civilizatia maya (sec 4-17) Civilizatie urbana avansata. In Evul Mediu se consolideaza breslele ( corporatii profesionale). inregistreaza o stagnare a fenomenului urban . Tisa. modern si contemporane 1.Hr. alteori orasele dezvoltate din manastiri ( Brandesburg.marile migratii asiatice au bulversat orasele din Bazinul Mediteranean.diminuarea numarului de locuitori. sub forma de castel sau palat).multe orase romane au disparut definitiv . precum: Venetia (de la 1422la 130000 de loc) sau Florenta Comertul si mestesugurile se intensifica in orasele germane: Brugge. Hamburg. Florenta.

Anvern. avand perioada de maxima dezvoltare in sec 14-15. palate regale. Iar in 1800 avea circa 1 mil de loc. A fost intemeiat in anul 1325. Londra devine cel mai mare oras al lumii si ramane asa timp de un secol: in anul 1700 avea 700. la 130 km distant. locuinte. Dispuneau si de un apeduct care aducea apa dulce in oras. Liverpool America Latina Ibericii au constituit o retea urbana coerenta in America Latina : portughezii in Brazilia. orase cu un sprijin pentru comertul tot mai intens. numara 200 de cladiri fortificatii. Bordo (Franta). Metropolele comerciale cunosc o dezvoltare accentuate in perioda moderna: Amsterdam. bazine de acumulare a apei de ploaie c) Civilizatia azteca Este cea mai tarzie dar si cea mai evoluata. Ciudad de Guatemala. Orasele se disting prin geometrizare cu un plan in forma de table de sah. ex: Madrid (Spania). Rio de Janeiro Zacamintele de metale pretioase duc la aparitia unor orase de mare altitudine precum in Bolivia la Potosi (4100 m). si spaniolii in Buenos Aires. Generatiile de orase Generatia orasului modern Factorii care au influentat dezvoltarea orasului modern: Marile descoperiri geografice Generalizarea oraselor capitaliste Expanisiunea colonial Astefel a rezultat dezvoltarea unei noi retele de asezari urbane in lumea noua. Bristol.- - Astazi civilizatia maya a disparut in urma extinderii padurii tropicale b) Civilizatia inca S-a dezvoltat pe baza culturii porumbului. canale pe care circulau barcile autohtonilor. Constructia de noi capital in conditia dezvoltarii retelei de asezari urbane in Europa.000 loc. Lima. pe 2 insule unite prin diguri. in centru se afla o piata rectangular dominate de catedrale si cladiri administrative. Machu Picchu – oras sapat in granit la peste 4000 m in Anzii Peruvieni. . Sant Petersburg (Rusia). incepand cu sec 11 si a fost distrusa de spanioli in sec 16.

Multimea de orase ciuperci (orase efemere aparute in legatura cu exploatarea unor resursegoanna dupa aur) Perioada moderna este caracterizata prin aparitia oraselor industriale ..Remodelarea oraselor distruse in cel de-al Doilea Razboi Mondial .R.S.Sec XVIII apar primele orase in America de Nord. jumatatea vestica a Chinei.Polonia. Varsovia. capabile sa raspunda necesitatilor actuale. nevoia de spatii verzi. . caracteristice sunt orasele aparute in fostele tari comuniste: fostul U. ex: Dresda.distruse total in cel de-al Doilea Razboi Mondial . Nisa. Monreal (1608) si apoi orasele olandeze: New Amsterdam ( astazi New York) Caracteristicile orasului American Nordic: Strazi mai largi Densitatea cladirilor mai mica O dezvoltare timpurie pe verticala Deiferenta dintre centru si periferie Orasele nord americane s-au dezvoltat in stransa legatura cu instalarea retelei feroviare. Silezia Superioara. terenuri de sport si alte necesitati sociale. Cehia. in sec XVIII in Europa si in sec XIX in America de Nord. initial destinat unei clientele de lux. Sinaia. Romania: Onesti .S-a incercat evitarea inconvenientelor anterioare si asigurarea unei calitati sporite a spatiului de locuit. Caracteristicile orasului industrial modern: Dezvoltare haotica intr-o totala dezordine fara reguli de urbanism Amestec complicat de fabric.Exista planuri de urbanizare sistematica. Generatia orasului contemporan .S.Creare de noi orase in partea Asiatica a fostului U. interiorul Braziliei. complexe.Orasele contemporane industriale se deosebesc de cele moderne printr-o zonarefunctionala mai riguroasa si prin atentia acordata calitatii mediului si locuirii. au generat orase in imediata lor apropiere: Bazinul Ruhr-Germania. mai intai cele costruite de francezi: Qubec. cartiere muncitoresti si cladiri publice Probleme grave de gestionare a transportului si problem de calitate a mediului A doua generatie de orase industriale dezvoltata pe baza altor resurse: hidroenergie (Norvegia.S. Canada) Orasele dezvoltate pe baza pozitiei favorabile fata de caile de comunicatii: porturile si nodurile feroviare (Japonia-legate de importanta materiei prime) Orasul touristic balnear sau climacteric dupa 1850 se dezvolta. . dupa 1900 devin populare: Canne. circulatia intense.R. inaintand paralal cu acestea spre V.S. Vatra Dornei etc 4. . Intre bazinele carbonifere si primele orase industriale este o stransa legatura .

Aparitia unor orase complet noi dupa o serie de teorii riguros stabilite: a) Teoria orasului gradina pusa la punct in Anglia si inspirata din necesitatea restructurarii vechilor orase industriale. Londra – . Greenville sau Grunbelt.. ulterior s-a imbogatit cu functiile: industriale. teoria este aplicata ulterior si in Germania si S.Astazi orasele satelit au ajuns sa fie absorbite de metropola. Cartiere moderne destinate afacerilor.Se caracterizeaza prin conditii optime de locuire si functii tertiare mai ales . orasele gradina poarta denumirea uneori de Greenvilage. .U. Initial avea doar o functie administrative-politica. Canberra – este echilibrata intre metropolele rivale: Sydney si Melbourne.Orase noi Londra: Bedfors. b) Teoria orasului satelit: Paris.A. Cartiere coloniale. Sevenage. Keynes Orasul contemporan in tarile in curs de dezvoltare:      Mostenirea coloniala si incapacitatea gestionarii fenomenelor complexe legate de cresterea rapida a populatiei urbane au impus acestor orase o structura eterogena: Nuclee medievale. sip e baza dezvoltarii unei retele de transport bine dezvoltata ( trenuri suburbane) .Brasilia.Aparuta tot in Anglia in scopul descentralizarii marilor metropole hiperaglomerate . bancare. . insa era slab populata. este un oras de dimensiuni mai mici iar functiile se limiteza la cele politice si administrative. Australia-Canberra Brasilia a fost ridicata la mijlocul sec XX in interiorul tarii. Hilton. comerciale.In fostele tari comuniste remodelarea oraselor in perioada contemporana a insemnat de multe ori distrugerea unor cartiere istorice. Basilton. Cartiere rezidentiale foarte vaste Cartierele populate foarte sarace construite adesea din material preccare Aparitia de noi orase capital ale unor state de dimensiuni continetale: Ex: Brazilia.

este caracteristica oraselor vechi medievale.2 Evolutia tentaculara. Evolutia spontana: 1. city . fiind separate de trei elemente:  Suprapunerea locuintei cu locul de munca  Dimensiunea unica a vetrei urbane si lipsa unor mijloace rapide de transport  Necesitatea de aparare.Este cea mai simpla .prima centura este cea a Kremlinului A doua centura este cea a Kitaigorod ( la sfarsitul Evului Mediu) A treia centura Belȋigorod A patra centura Zemlianȋigorod Astazi in locul vechilor centre apar bulevarde intens circulate. in maniera continua fara spatii libere si fara directii preferentiale.1 Evolutia aglutinanta: . impuneau compactitatea in inetriorul centrului de fortificatie A impus construirea unor noi centri de fortificatie. In lungul cailor de comunicatii in functie de conditiile locale de relief sau hidrografie. Viena.VI. 1. Este specifica orasului modern si contemporan Este conditionata de dezvolatarea mijloacelor de transport in comun Locuinta este disociata de locul de munca. Evolutia teritoriala a oraselor 1. Moscova) - Moscova. ceea ce impune deplasari cotidiene din ce in ce mai lungi Tentaculele urbane pleaca de la nucleul vechi in lungul unor axe ce asigura transportul rapid si sigur - . ajungandu-se la o succesiune a acestora (ex: Paris.Consta in extinderea treptata a vetrei orasului dinspre centru spre exterior. stelara: Existenta unor directii preferentiale de crestere.

iar structura profesionala a populatiei se modifica.Pantelimoni). de multe ori cu character comercial mestesugaresc. locuinte. Paris : dezvoltarea orasului in afara centurii de fortificatie a condus la inglobarea fanbourgurilor apropiate. Evolutia polinucleara poate fi determinata de forma unei asezari urbane noi in apropierea uneia mai vechi. Buenos Aires Caz tipic de evolutie tentaculara este orasul Iasi. chiar daca fizic satele sunt inglobate in orase.4 Evolutia polinucleara Consta in asimilarea intr-un singur organism urban a mai multor spatii urbane diferite.Ex: Tokyo. 1. Clasele sarace se aglomereaza aglutinant. altadata agricole sunt ocupate de intreprinderi. 1. orasul este pe cale sa inglobeze o noua centura de asezari rurale (Voluntari. care pleaca de la un nucleu compact (Tg. Sibiu. Fundeni. depozite. unele sate aflate la o distanta apreciabila. sunt mentionate vechile limite si administratii In Estul Europei. De multe ori asezarile rurale isi pastreaza vechiul nume care aminteste de originea lui. . Timisoara). Ex: . fiecare cu un specific functional cu o fizionomie aparte. Cucu) s-a extins in lungul vailor si in albia majora a Bahluiului In fostele state coloniale clasele cele mai bogate locuiesc in cartierele - - city - - - - tentaculare.3 Evolutia prin absorbtie a asezarilor rurale vecine: Este frecventa si cvasi-generala Prin crestere rapida. Baneasa. Orasul nou are particularitatile religioase si entice. Chitila) In unele state din Vestul Europei. Ex: Berlinul care a inglobat mai multe centuri succesive de asezari rurale Bucurestiul – prin extindere a inglobat complet satele din lungul Colentinei si Dambovitei (Tei. considerand ca ceva imminent absorbtia acestor state. adminstratia declara ca facand parte din oras. respective nuclee dezvoltate inafara centurii de fortificatii . multe orase ajung la juxtapunere cu asezarile rurale vecine pe care cu timpul le integreaza in organismul sau Fostele asezari rurale se urbanizeaza complet: terenurile.cazul oraselor infiintate de hunghenotii refugiati din Franta in Germania 2. In prezent.ulterior aceste fanbourguri au fost incluse in oras ( ex: Brasov. Popesti-Leordeni. Ex: multe orase accidentale medievale erau dublate de fanbourguri. deoarece au posibilitatea de deplasare spre centru.

ceea ce genereaza o instabilitate relative a retelei de asezari rurale. inclusive reteaua hidrografica. polri rurali. maximul de principii geometrice. deoarece erau destinate pt a produce pentru piata si mai putin pentru nevoile personale. Formarea unor retele de asezari rurale a fost in stransa legatura cu expansiunea agriculturii. la acestea se adauga crearea unei retele diverse de drumuri si poteci. disparitia unor pasuni sau aparitia unor perdele forestiere etc. prin desecari. comert local. Asezarile rurale se pot clasifica prin dominanta unor activitati (agricultura. Asezarile rurale reprezinta cea mai veche forma de ocupare antropica a spatiului. interfluviile). cladirile publice. Dupa secole de modificare a ecosistemelor naturale putem afirma ca modificarile in peisaj au fost durabile inclusiv umidificari durabile. regiunile cu exces de umiditate . mici industrii. Caracterul dominant torential al precipitatiilor determina adesea degradarea si epuizarea solurilor. . alte servicii elementare. asanari si prin modificarea vegetatiei. Uneori activitatile din sectorul primar pot fi dublate de minerit. exploatarea lemnului). reteaua de drumuri etc. comune periurbane si comune multipolarizante. Mosia sau hotarul satului: spatial stapanit de comunitatea rurala si utilizat in scopul dominant agricol. Ulterior presiunea demografica a determinat ocuparea teritoriilor mai putin favorabile (versantii) . b) In zona intertropicala Eliminarea vegetatiei naturale (forestiere) a fost dificila (padurea tropical se reface repede). Spatial dominant rural este format din: rural sub influenta urbana. vanatoarea. Astazi proprietatile au caractere unice dand impresia unui peisaj artificial. pescuitul. periferia urbana. commune periferice polilor rurali si ruralul profund. De asemenea asezarile rurale se mai desting prin morfologia si fizionomia lor.Geografie rurala Spatial urban se imparte in : centrul orasului. Satul este alcatuit din : Vatra satului: care include gospodariile si anexele lor. In America de Nord. Populatia Crearea si amenajarea spatiului rural: a) In zona temperata : Initial au fost ocupate cu asezari rurale doar teritoriile cele mai favorabile (terasele. spre deosebire de Europa. spatiile rurale au fost organizate de la inceput cu scopul unei eficiente.

Formele de oraganizare sociala in legatura stransa cu regimul proprietatilor. lucrate cu ajutorul taranilor aserviti sau in fostele state comuniste satele erau grupate in jurul fermelor de stat (C. Factorii care intervin in gruparea sau dispersia habitatului rural: 1.Calitatea solurilor: uneori asezarile rurale se inghesuie in zone mai putin favorabile. De exemplu in feudalism erau specifice proprietatile intinse. adesea fiind grupate in jurul fantanelor (bazine de apa) . prin irigatie.- Exceptie: campiile si vaile Asiei musonice.Au devenit important odata cu mecanizarea activitatilor agricole si capata o tendinta de dispersie a satelor in legatura cu necesitatea unui spatiu de stationare si modernizare a tehnicilor agricole.Prezenta apei considerata un factor de baza in aparitia asezarilor rurale.P) 3. precum cele rurale europene. unde amenajarea complexa a terenurilor. Factorii tehnici: . deoarece terenurile fertile.A. Conditii naturale: . irigabile sunt pastrate pentru agricultura. 2.Lupta impotriva insecuritatii care determina gruparea oamenilor in scopul apararii. terasare si popularea straveche. genereaza peisaje durabile si armonioase. . In Europa de Sud sunt specifice satele asezate pe inaltimi( mai usor de aparat) .Climatul este un factor restrictiv in extinderea asezarilor rurale . Factori istorici: .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful