Sunteți pe pagina 1din 4

Costinkara

Primele elemente de arta crestina


nceputurile artei cretine Arta cretin timpurie din vremea persecuiei romane era extrem de circumspect fa de redrile plastice, iar obiectele iconice utilizate, petele sau punul, de exemplu, aveau o funcie strict simbolic. Reprezentarea paleocretin s-a dezvoltat ntr-un imperiu care aproape c nu a cunoscut antiiudaismul[6], fiind tolerant att pe plan social ct i religios. Treptat, se pune din ce n ce mai acut problema operrii unei distincii clare ntre ecclesia i sinagog, pe un fundal de confuzii doctrinare dar i de vdit rivalitate. Reprezentrile iconografice, din ce n mai caracteristice pentru arta cretin, vizau cu prioritate ilustrarea textelor sacre, i ca modalitate comod de popularizare. Ilustrarea lor face parte, ntr-un fel, i dintr-un demers exegetic, pentru c se urmrea o traducere, o explicitare a respectivelor texte. n acest context intervine, absolut firesc, o raportare la sursele Vechiului Testament, deci la tradiia iudaic. Treptat, arta reprezentativ s-a structurat, semantic, ca lectur dirijat a evangheliilor ca reflex al dezbaterilor teologice i clieelor populare, presupunnd: detaarea de iudaism, justificarea rzboaielor sfinte, lupta mpotriva ereziilor, universalizarea cretinismului. Autorii diverselor artefacte operau n conformitate cu prescripiile canonului oficial, practicnd stereotipia. Din momentul n care era probat i acceptat, imaginea era preluat, conservat n tipare cvasiidentice, cu unele detalii care adaptau mesajul la particularitile zonale, la noile strategii teologice etc. Simbolul, fabula, alegoria se pliau pe teologia oficial pentru interpretarea dirijat a Bibliei, dar i pe gndirea artistic a vremii. Rolul unei astfel de arte era cu precdere acela de a forma cultura sracilor. Ea trebuia s exprime identitatea religioas, dar i pe cea etnic a unei colectiviti.

Aspecte ale problemei iudaice n arta cretin a Europei

Arta bizantin se limiteaz n general la identificarea evreului, proces care ns nu presupune conotaii infamante. Preocuprile de identificare sunt ecoul unor dispute teologale purtate ntre
[

Costinkara

prinii bisericii i rabbini i chiar a unor pamflete ce datau din secolul al II-lea. Deoarece ncercarea elitei teologice de a-i discredita pe evrei nu coincidea cu statutul lor socio-economic din Bizan, aprecierile defavorabile nu au constituit o baz pentru delimitare, respectiv identificare. n Bizan nu sunt impuse semnele distinctive infamante, aa cum nu se nregistreaz nici devastri de sinagogi, expulzri sau pogromuri. n ntreaga iconografie bizantin acele tefilim (dou cutiue cubice de piele neagr, la care sunt ataate, dup prescripiile tradiionale, curele de piele numite reios, care se purtau pe frunte i pe braul stng n timpul slujbei de diminea, n zilele de lucru), gluga cu itoth (ciucurii de la cele patru coluri ale tales-ului, mantaua de rugciune) apar ca semne pregnante de identificare religioas. Arta Bizanului folosete aadar semnul de identificare iudaic conotat religios, cea medieval vest-european caricatural- infamant. Acest aspect desparte cele dou arii culturale n privina receptrii alteritii evreieti. Andr Grabar subliniaz, ca o particularitate a iconografiei bizantine, faptul c evreul are o fizionomie accentuat semitic-sirian[7]. Aceast remarc este valabil i pentru iconografia romneasc, ruseasc i srbeasc: Maria, Iisus, ngerii, apostolii, martirii, sfinii prini, toi sunt ilustrai n acest mod. n vest se impune cu timpul o reprezentare caricaturizat i hipercaricaturizat: nasul coroiat, barba ascuit, ochiul uor oblic i cu tendin exoftalmic, o vizibil rouelle. Se ajunge practic la o manipulare estetic a individului, care este integrat unor stereotipii fizionomice, alturi de altele cromatice, cu efect propagandistic antisemit. Clieele, adversitatea cultivat n mod deliberat i care ajunge s constituie o veritabil politic ecclesiastic, acioneaz practic anamorfotic, contorsionnd, pn la a le face irecognoscibile, trsturile. Din perspectiva fizionomiei, evreul iconografiei rsritene aparine tipului semitic general: faa mslinie, prul cre, tuns scurt, ochii mari negri; nu poart semne particulare ale rului. Lipsa elementelor antiiudaice se explic n bun parte i printr-o estetic a identitii fundamentat pe o preluare de motive verificate, canonizate, cu un mesaj bine structurat, iar aceste motive bizantine nu erau caricatural-infamante. Referirea la textul vetero-testamentar se face aadar sub aciunea coercitiv a canonului artistico-religios, impunndu-se un mod de tratare consacrat, care face ca posibilitile de imixtiune, de inovaie s fie foarte reduse, cvasiinexistente. Astfel stnd lucrurile, clieele antiiudaice s-au strecurat mai greu, funcionnd o cenzur generat de prestigiul unei tradiii tolerante, fr ca acel parti pris cretin s intervin n mod decisiv i s determine o tratare n registru negativ. n Evul Mediu, imaginea s-a dovedit a fi de regul aservit cuvntului n (rs)tlmcirea Evangheliei. Nu se poate totui formula o acuz general la adresa artei medievale n privina atitudinii fa de evrei, ntruct, alturi de nenumrate producii ostile, s-au remarcat i creaii
[

Costinkara

nemarcate de iudeofobie, vdind un caracter just, obiectiv. Dar este incontestabil c ostilitatea prevaleaz. Arta plastic a contribuit la transformarea disputei teologale n adversitate interuman, vehiculnd i sfrind prin a impune cliee. Ideea unei manipulri, ideologizri colective prin imagine s-a dovedit a fi o arm deosebit de eficient. Simboluri animale si vegetale Agnus Dei (Mielul Domnului, Mielul bland): simbol al nevinovatiei si rabdarii lui Isus (Isaia 53,7, Ioan 1,29,36, Petru 1,19). Porumbel (Sf.Spirit): reprezentarile Bunei Vestiri, Botezului, Rusaliilor, incoronarii Sf.Maria. Pasarea Phoenix: simbolul autosacrificarii si invierii lui Isus. Pelican (pasare despre care in vechime se credea ca-si zmulge penele de pe piept, spre a-si hrani puii cu propriul sange): simbolul sacrificiului lui Isus si simbolul Comuniunii (sacrament catolic). Inorogul (faptura fabuloasa): simbolul Fiului incarnat si al Bunei Vestiri. Cei 4 Evanghelisti: Vulturul (ridicarea la cer a lui Ioan) Unicornul simbolul divin Biblia ofera si o explicatie la intrebarea de ce unicornul nu a fost vazut de atit timp. In timpul potopului care a zguduit lumea timp de 40 de zile si 40 de nopti, Noe a luat doua din fiecare specie de animale pentru a le proteja; dar unicornii nu s-au aflat printre acestea. O anecdota evreiasca mentioneaza ca, initial, inorogii s-au aflat in arca, dar ca aveau nevoie de atit de mult spatiu si necesitau o atentie deosebita incit Noe i-a aruncat in apa. Acestia fie s-au inecat fie au reusit sa se salveze si inca supravietuiesc undeva in lume, sau, asa cum cred unii, a evoluat in narval sau unicornul polar, o balena cu corn. In Vechiul Testament exista sapte referiri clare la unicorn, iar Talmudul de asemenea face referiri similare despre el. In mitologia evreiasca se spu ICHTUS - Semnul pestelui Ce semnificatie are? Simbolul pestelui este cel mai timpuriu dintre simbolurile crestine si a fost cea mai utilizata reprezentare a lui Iisus Christos incepand cu secolul al doilea pana in secolul al patrulea. De ce este acest simbol semnificativ pentru crestini? Biblia relateaza cateva ocazii in care pestele a fost un aspect semnificativ al lucrarii lui Christos. Cu una din aceste ocazii (Ev. Matei cap.14, v.19), Iisus a hranit cateva zeci de familii cu doar doua

Costinkara

paini si trei pesti. Cu alta ocazie (Ev Matei, cap.4, v.19), Iisus i-a chemat pe Petru si Andrei spunand: "Veniti dupa mine, si va voi face pescari de oameni." Multi din primii crestini au fost persecutati si astfel fortati sa se inchine in secret. Simbolul pestelui a servit ca o forma secreta de comunicare. Adesea crestinii persecutati schitau pe pamant acest simbol pentru a se identifica ca frati crestini. Curand, crestinii au inceput sa ataseze o semnificatie cuvantului "peste". In limba greaca, literele componente ale cuvantului ichtus (inseamna "peste") au devenit un acronim: I=Iisus; X=Christos; O=(al lui) Dumnezeu; Y=Fiu; E=Mantuitor. Astazi, persoana care foloseste simbolul pestelui a acceptat aceleasi invataturi ale Noului Testament pe care primii crestini le-au acceptat: ca Iisus Christos este Domnul si Mantuitorul lor. Printr-un act de credinta, aceasta persoana a intrat intr-o relatie personala cu Dumnezeu si cunoste realitatea iertarii Lui Dumnezeu. Simbol divin Biblia ofera si o explicatie la intrebarea de ce unicornul nu a fost vazut de atit timp. In timpul potopului care a zguduit lumea timp de 40 de zile si 40 de nopti, Noe a luat doua din fiecare specie de animale pentru a le proteja; dar unicornii nu s-au aflat printre acestea. O anecdota evreiasca mentioneaza ca, initial, inorogii s-au aflat in arca, dar ca aveau nevoie de atit de mult spatiu si necesitau o atentie deosebita incit Noe i-a aruncat in apa. Acestia fie s-au inecat fie au reusit sa se salveze si inca supravietuiesc undeva in lume, sau, asa cum cred unii, a evoluat in narval sau unicornul polar, o balena cu corn. In Vechiul Testament exista sapte referiri clare la unicorn, iar Talmudul de asemenea face referiri similare despre el. In mitologia evreiasca se spune ca inorogul este cel mai feroce dintre toate animalele si poate ucide un elefant numai cu o singura lovitura de corn. De-a lungul istoriei, biserica a interpretat inorogul in diferite feluri. In epoca medievala, el a devenit simbolul lui Christos, iar cornul sau simboliza uniunea dintre Christos si Dumnezeu. Pe de alta parte, in cartea lui Isaia se vorbeste despre unicorn ca despre simbolul diavolului. In general insa, inorogul este privit ca un animal pur si virtuos. Indiferent de pozitia unicornului in teoriile biblice, este evident ca exista credinta in existenta animalului, atit in vremurile biblice, cit si secole mai tirziu. Faptul ca apare in Biblie inseamna ca nici un crestin adevarat nu se poate indoi de existenta sa.
Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate