Sunteți pe pagina 1din 8

Colegiul National Vasile Alecsandri

Nume:Bncil Alexandru Clasa: IX G Profesor coordonator: Bejan Daniel

2011-2012

Traditii si obiceiuri de Paste


Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestin-ortodoxa a anului care anunta Invierea Domnului Isus Hristos, biruinta omenirii, triumful asupra suferintei si spalarea pacatelor. Foarte multe traditii de Paste sunt pastrate si acum si foarte asteptate de cei mici. Sarbatoarea Pastelui poate fi asociata si cu primavara. Retrezirea naturii la viata simbolizeaza noua viata pe care crestinii au castigat-o prin crucificarea si Invierea lui Iisus. Pastele crestin este similar cu doua traditii antice: una evreiasca si alta pagana. Ambele traditii sarbatoresc Invierea, trezirea la viata. Saptamana mare, care porneste de la duminica Floriilor, atunci cand Isus Hristos intra in Ierusalim si se termina cu duminica Pastelui, atunci cand Hristos invie. In aceasta saptamana se fac ultimele pregatiri pentru marea sarbatoare, se fac oua rosii si cozonaci, drop de miel si pasca si tot aceasta saptamana simbolizeaza chinurile prin care trece Mantuitorul, de la tradarea lui de catre Iuda, pana la rastignirea pe cruce pe dealul Golgota, precedata de moartea lui si incheiata cu Invierea. Joia Mare, numita si Joia Patimilor, se duce la biserica mancare si bautura, pentru a se sfinti si apoi pentru a se da de pomana pentru sufletul mortilor. Tot atunci se vopsesc ouale, deaorece se spune ca daca se inrosesc in Joia Mare, acestea se vor pastra fara ca sa se strice tot anul si daca se doarme in acesta zi, traditia spune ca respectivul va fi lenes tot anul. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor o traditie care nu s-a pierdut este ducerea de flori la biserica pentru Hristos si trecerea pe sub masa de 3 ori, ce semnifica potignirile pe care le-a avut Mantuitorul atunci cand si-a carat in spate propria cruce pentru rastignire. Tot acum foarte multi crestini tin post negru, fara apa si mancare, fiindca se mai numeste si Vinerea Seaca, pentru a fi feriti de boli si pentru a avea spor tot anul. Cine se spovedeste si se impartaseste in Vinerea Mare, va fi spovedit si impartasit pentru tot anul. Traditia mai spune ca daca va ploua in aceasta zi, anul va fi unul roditor si imbelsugat, daca nu va ploua va fi unul secetos. O alta traditie este cea a scaldatului, care spune ca cel care se va scalda in apa rece de 3 ori, exact cum Ioan Botezatorul ii boteza pe oameni si chiar si pe Hristos in apele Iordanului, va fi sanatos pe tot parcursul anului.

Sambata Mare spre Duminica Invierii, toata lumea merge la biserica pentru a asista la Invierea Domnului, pentru a lua lumina ca sa o duca la cimitir mortilor din familie, dar si acasa, pentru a avea lumina in viata si in suflet, pentru a lua traditionalele Sfinte Pasti anafura sfintita si pentru a lua flori sfintite, dintre cele care au fost duse in Vinerea Mare la biserica, pentru a le pune acasa la icoane. Duminica Invierii, obiceiul este ca oamenii sa poarte haine noi, semnificatie a primenirii trupului si a sufletului, iar dimineata se pune intr-un ibric apa rece, un ou si un ban de argint si se spala cu aceasta apa pentru a fi rumenit in obraji ca oul, pentru a fi tari ca banul si pentru a avea belsug. Tot acum vine si iepurasul, mult asteptat de copii, simbol al fertilitatii, care a fost o pasare ranita si pentru a nu muri a fost transformata de o zeita in iepuroaica, pastrandu-si capacitatea de a depune oua si de aici, zicala ca vine iepurasul cu oua. In acesta saptamana mare, traditia este ca toate gospodinele sa faca curatenie generala in casa, in curte si gradini, simbol al renasterii. Acesta sarbatoare, este una dintre cele mai mari si nu are numai o semnificatie religioasa, ci si una de reunire a familiilor, de impacare si bucurie. SIMBOLURI PASCALE: Ouale rosii Ouale simbolizeaza mormintul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la invierea sa din morti. De aceea, cind sparg ouale prin ciocnire, dar si cind se saluta crestinii isi spun: Hristos a inviat! Adevarat a inviat!. Culoarea rosie a oualelor simbolizeaza singele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mintuirea lumii. Exista credinta ca cei care ciocnesc se intilnesc pe lumea cealalta. Ouale simbolizeaza si reintinerirea, primavara. In Egiptul antic, oul era simbolul legamantului vietii si reprezenta, totodata, sicriul ori camera mortuara. In traditia populara de la noi, ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, te apara de rele.

Originea colorarii oualor se pierde n negura epocii precrestine, din timpurile cand Anul Nou se sarbatorea la echinoctiul de primavara. Ele erau date n dar, ca simbol al echilibrului, creatiei si fecunditatii. Si la romani, colorate n rosu, ouale faceau parte dintre darurile sarbatorii lui Janus si erau folosite la diferite jocuri si ceremonii religioase. Obiceiul colorarii oualor s-a transmis crestinilor si este nca practicat mai ales la popoarele Europei si Asiei. Spre deosebire de alte tari ale Europei, unde obiceiul s-a restrans sau a disparut, la romani a nflorit, atingand culmile artei prin tehnica, materiale, simbolica motivelor si perfectiunea realizarii. Ouale incondeiate (impistrite sau muncite) s-au constituit, la romani, intr-o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, integrandu-se intre elementele de o deosebita valoare ale culturii spirituale populare, care definesc particularitatile etnice ale poporului nostru. Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se nrosesc ouale de Pasti si de ce ele au devenit simbolul sarbatorii Invierii Domnului. Cea mai raspandita relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a pus cosul cu oua langa cruce si acestea s-au nrosit de la sangele care picura din ranile lui Isus. Domnul, vazand ca ouale s-au nrosit, a spus celor de fata: De acum nainte sa faceti si voi oua rosii si impestritate intru aducere aminte de rastignirea mea, dupa cum am facut si eu astazi. Ciocnitul oualor semnifica sacrificiul divinitatii primordiale si se face dupa reguli precise: persoana mai n vrsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mna de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula. Pasca Gospodinele coc, o singura data pe an, de Sfintele Pasti, pasca. Aceasta are o forma rotunda, pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Avand la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit.

Mielul Mielul il simbolizeaza chiar pe Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat. Mielul este simbolul lui Iisusi in intreaga traditie crestina. Rugaciunile pentru binecuvantarea mieilor dateaza din secolul al VII-lea. Ulterior, mielul fript a devenit un fel principal pe masa de Paste a tuturor crestinilor. n Europa sunt foarte populari si mieii din unt, paste sau zahar. Iepurasul Se presupune ca Iepurasul de Pasti isi are originea in credintele pre-cristiane ale fertilitatii. Iepurele, cel mai fertil animal, era vazut ca un simbol al renasterii intregii naturi in aceasta perioada a primaverii. Prima aparitie a iepurasului ca simbol al Pastelui a avut loc in Germania, aparand mentionat in carti in jurul anului 1500. Primii iepurasi comestibili au fost facuti tot in Germania, la inceputul secolului 17, din aluat si zahar. In America, traditia iepurasului de Pasti care aduce cadouri oua vopsite copiilor cuminti a fost adusa de emigrantii germani. Astfel, iepurasul de Pasti a fost alaturat lui Mos Craciun in inimile copiilor din lumea intreaga.

Religiile Mesopotamiei
Religia mesopotamian este cea mai veche religie cunoscut. Mesopotamienii credeau c lumea
este un disc plat, nconjurat de un spaiu uria, gol, i deasupra, raiul. Ei mai credeau c apa se gsete peste tot, i c universul a aprut din aceast mare enorm. Religia mesopotamian era politeist adic oamenii credeau n mai muli zei. Dei credinele descrise mai sus erau comune tuturor mesopotamienilor, au existat i variaii regionale. Cuvntul sumerian pentru univers este an-ki, care face referire la zeul An i la zeia Ki. Fiul lor era Enlil, zeul aerului. Ei credeau c Enlil este cel mai puternic zeu. El era stpnul zeilor din panteon, similar cu Zeus de la greci, sau cu Jupiter al romanilor. Sumerienii i puneau de asemenea ntrebri filozofice, cum ar fi: Cine suntem?, Unde suntem?, Cum am ajuns aici?. Ei rspundeau acestor ntrebri cu explicaii din sfera supranaturalului. Dac cineva era bolnav, ei se rugau la zei pentru nsntoirea persoanei respective. Cum s-a menionat mai sus, doctorii meopotamieni nu erau foarte avansai din punct de vedere medical, aa c oamenii preferau s cear ajutor de la zei. Religia Mesopotamiei antice se prezint n dou etape succesive, sumero-akkadian i asirobabilonian. Prima etap se leag de venirea sumerienilor n bazinul Tigrului i Eufratului, care a dat natere unei civilizaii nfloritoare n partea de sud a Mesopotamiei. Venirea akkadienilor n contact cu sumerienii a dus la un prim sincretism cultural i religios, cci ntlnirea celor dou popoare a reprezentat ntlnirea a dou spiritualiti diferite: una nesemit, a sumerienilor, i alta semit, a akkadienilor. A II-a etap ncepe odat cu nflorirea Babilonului i dureaz pn la distrugerea definitiv a lui de ctre peri.

Zeitile principale
An era zeul sumerian al cerului, cunoscut mai trziu sub numele de Anu. El era cstorit cu Ki, ns n unele credine mesopotamiene, soia sa se numea Ura. Marduk era zeul principal al Babilonului. Oamenii l preamreau, pentru ca el s permit evoluia Babilonului de la un mic stat la un mare imperiu. Gula, numit i Niniina, era zeia vindecrii. Cnd cineva era bolnav, ea era una dintre zeiele la care se rugau. Nanna (numit i Suen, Nanna-Suen sau Sin) era zeul lunii. El era unul dintre fiii lui Enlil. Utu (numit i ama sau Sahamash) era zeul soarelui. Dumnezeu - primul dumnezeu din prima religie mesopotamian. Enlil era cel mai puternic zeu din religia mesopotamian. Soia sa se numea Ninlil, iar copiii si erau Inanna, Ikur, Nanna-Suen, Nergal, Ninurta, Pabilsag, Nushu, Utu, Ura Zababa i Ennugi. Nabu era zeul mesopotamian al scrisului. Era foarte nelept, i foarte ludat pentru abilitatea sa de a scrie. n unele locuri se credea c el controleaz raiul i pmntul. Ikur (sau Adad) era zeul furtunilor. Ninurta era zeul sumerian al rzboiului i al eroilor. Inanna, zeia sumerian a rzboiului, era i soia lui Ninurta. Pazazu, numit i Zu, era o zeitate malefic, ce a furat tabletele destinului lui Enlil, i a fost omort din acest motiv. Tot el a adus i bolile nevindecabile.

Demonii
Credina n demoni era o parte important a religiei Mesopotamiei antice. Oamenii se temeau de sufletele rele, i de aceea aezau statuete i picturi pentru a speria fantomele nedorite. Asemenea zeilor, existau diferii demoni, fiecare cu numele su propriu, specializai n diferite aciuni negative .

Ritualuri funerare
Arheologii au descoperit sute de morminte n unele pri ale Mesopotamiei. Aceste morminte relev multe informaii legate de ritualurile funerare mesopotamiene. n oraul Ur, majoritatea oamenilor erau ngropai n morminte familiale sub cas. Copiii erau pui n recipiente mari, i dui la capela familiei. Alii erau pur i simplu ngropai n cimitirele oraului. Unii erau nfurai n covoare i giulgiuri. n majoritatea cazurilor, unele lucruri ale oamenilor ngropai se aflau n morminte. Au fost de asemenea descoperite 17 morminte cu obiecte foarte valoroase, i deci se presupune c aparineau unor persoane de rang nalt, posibil regi.

Zigguratele
Zigguratele erau temple uriae construite pentru venerarea zeilor. Erau construite din lut i argil i aveau trei sau patru seciuni. Erau construite foarte nalte, pentru a rmne uscate n timpul inundaiilor. Era nevoie de munca multor oameni pentru a construi un ziggurat. Trebuia spat lutul, fabricate crmizile iar aceste crmizi trebuiau transportate i mbinate. Numai zigguratul din Ur a rmas n picioare, deoarece constructorii din epocile mai trzii au nvat c arderea crmizilor le va face mai rezistente.