Mk Social politic 2 an 3 TRUE/FALSE

Spoturile politice care au folosit imaginea obisnuita a stirilor pentru prima data au aparut in Statele Unite in perioada de adolescenta a marketingului electoral. ANS: T 5. Motivatia implicarii subscriptorilor in activitatea organizatiilor sociale este scutirea de taxe si impozite. ANS: T 6. Motivatia implicarii militantilor in activitatea organizatiilor sociale este una religioasa ANS: T 7. Motivatia implicarii prescriptorilor in activitatea organizatiilor sociale este sincrederea pe care o au in misiunea organizatiei. ANS: T 17. In marketingul electoral, imaginii de marca din marketingul clasic ii corespunde personalitatea candidatului. ANS: T 20. Atunci cand consumatorul alege produsul cu scorul global cel mai mare, realizand o compensare intre scorurile mici ale unor atribute se cele mari ale celorlalte, el aplica regula compensatorie. ANS: T 23. Piata electorala potentiala este data de limitele cele mai largi in acre urmeaza sa aiba loc confruntarea electorala ANS: T 25. In marketingul electoral, imaginii de marca ii corespunde imaginea candidatului ANS: T

28. Atunci cand consumatorul alege produsul cu scorul global cel mai mare realizand o compensare intre scorurile mici ale unor atribute si cele mari ale celorlalte, aplica regula compensatorie. ANS: T

32. Strategia apartenentei partinice se aplica intr-o circumscriptie care sustine in mod traditional un anumit partid, candidatul trebuind doar sa aminteasca alegatorilor ca el este reprezentantul partidului pentru a fi votat ANS: T 36. Marketingul societal reprezinta acea orientare a conducerii firmei care recunoaste ca sarcina prioritara a acesteia este aceea de a studia nevoile si dorintele pietelor vizate, de a le satisface mai eficient decat concurenta, dar si de a mentine bunastarea consumatorilor. ANS: T 41. In marketingul social, beneficiile grupurilor tinta nu sunt, intotdeauna, corelate cu platile efectuate de acestea. ANS: T 46. Analiza comparativa intre marketingul electoral si cel politic arata ca, in primul caz, obiectivele sunt mai clar precizate si mai concrete. ANS: T 49. Una dintre cele patru reguli generale dupa care se fundamenteaza campaniile electorale este coerenta, conform careia o decizie de campanie este luata dupa ce a fost evaluata in raport cu alte campanii ale candidatului anterior, mai ales daca sunt recente. ANS: T 53. Marketingul social se particularizeaza in raport cu celelalte specializari ale marketingului prin

doua aspecte: vizeaza rezolvarea unor probleme sociale, iar cele care urmaresc sa le rezolve sunt organizatii nelucrative.
ANS: T 54. Marketingul social se aplica organizatiilor, persoanelor, locurilor, ideilor, bunurilor si servici-

ilor, pe cand marketingul clasic se aplica bunurilor si serviciilor si, in mai mica masura, ideilor.
ANS: T 55. Alegatorii joaca in marketingul electoral acelasi rol pe care cumparatorii il joaca in marketingul

clasic, respectiv acela de decidenti.

ANS: T 57. Rolul jucat de mediul tehnologic in cazul organizatiilor sociale sau politice este mai putin im-

portant decat in cazul intreprinderilor, datorita faptului ca organizatiile fara scop lucrativ nu se implica decat in mica masura in procesul de productie
ANS: T 64. Produsele organizatiilor sociale se imparte in idei, comportamente si obiecte tangibile.

ANS: T 65. Spre deosebire de produsul clasic, produsul electoral, candidatul, nu poate

fi creat pornind de la zero, el exista, are un trecut, are anumite obligaii, gndete ntr-un anumit fel.
ANS: T

67. Printre obiectivele de pret ale organizatiei sociale se poate numara supravietuirea organizatiei prin atragerea de fonduri de la subscriptori. ANS: T 69. Un candidat care nu face nici o promisiune este un produs slab, pentru care pretul cerut - este prea mare. ANS: T 70. In marketingul social-politic, unele dintre activitaile de distribuie au i un pronunat caracter promoional ANS: T 71. n marketingul electoral, esenialul politicii de distribuie este reprezentat de

prezena fizica a candidatului n toate locurile unde se petrece ceva important.

ANS: T

75. Organizaiile sociale i, mai ales, partidele politice utilizeaza cu succes

tehnici de marketing direct

ANS: T 76. Nota de recunoatere ne permite sa aflam cte persoane au reinut elemen-

tul de comunicare dupa ce le-au fost prezentate elementele campaniei

ANS: T 79. Puterile publice si administrative au constientizat importanta marketingului politic in momentul

aparitiei unei rupturi intre nevoile si asteptarile cetatenilor, pe de o parte si intentiile si actiunile guvernantilor, pe de alta parte.
ANS: T 80. Studierea componentelor macromediului este mult mai importanta pentru organizatiile sociale

sau chiar politice care isi desfasoara activitatea in alte tari, ale caror realitati le sunt mai putin cunoscute.
ANS: T

81. Prescriptorii sunt acele persoane care pot determina un individ sa contribuie cu o donatie la ac-

tivitatea unei organizatii sociale.

ANS: T 83. Nu exista nici un motiv sa consideram comportamentul-individului cetatean in cabina de vot, fundamental diferit de cel al individului-consumator intr-un supermagazin. ANS: T 85. In cercetarea calitativa, sunt folosite ca instrumente de culegere a datelor reportofonul, camera

video, videorecorderul, ghidul de conversatie.

ANS: T MULTIPLE CHOICE Alegeti raspunsul corect: 1. Printre principalele diferente existente intre marketingul social si cel clasic se numara: a. in marketingul social, beneficiile grupurilor tinta sunt corelate cu platile efectuate de acestia, pe cand in marketingul clasic, beneficiile consumatorilor nu sunt reflectate de pretul platit; b. in marketingul social, cele mai multe schimburi sunt de natura financiara, pe cand in marketingul clasic, predomina schimburile de natura nefinanciara; c. piata organizatiilor sociale cuprinde relatiile cu grupurile tinta si cu subscriptorii, pe cand piata intreprinderii cuprinde doar relatiile cu clientii. 2. Marketingul electoral, raportat la cel politic, se particularizeaza prin: a. mobilizarea de resurse financiare si umane importante si alocarea echilibrata a acestora pe perioade indelungate; b. caracterul continuu al activitatiilor; c. inclinatia mai mare spre actiune. 3. Practica confruntarii decisive a fost utilizata pentru prima data in SUA: a. in perioada copilariei marketingului electoral; b. in perioada adolescentei marketingului electoral; c. in perioada maturitatii marketingului electoral; 4. Confruntarea decisiva a devenit o practica obisnuita a campaniilor electorale din SUA: a. in perioada copilariei marketingului electoral; b. in perioada adolescentei marketingului electoral;

c. in perioada maturitatii marketingului electoral; 5. Organizatiile sociale, care dispun de o structura organizatorica specifica si de facilitati corespunzatoare de productie, oferind servicii vandabile unei clientele posibile, profitul fiind supus regulii nondistributivitatii, sunt: a. organizatiile receptor-distributive; b. organizatiile producator-distributive; c. organizatiile paralucrative. 6. Electoratul care sprijina partidele cu orientare de dreapta cuprinde preponderent: a. femei; b. functionari si alegatori tineri; c. persoane cu un nivel de venit mai mare decat cel educational. 7. Electoratul partidelor de stanga cuprinde preponderent: a. alegatori cu venituri mari; b. varstnici; c. persoane cu un nivel de instruire mai inalt decat cel al venitului. 8. Una dintre regulile care trebuie respectate in fundamentarea campaniilor electorale este distantierea minima, conform careia: a. consilierii de marketing refuza sa anticipeze un eveniment viitor a carui realizare este incerta; b. o campanie electorala de succes va fi reluata la urmatoarele alegeri, intrucat trebuie sa existe o continuitate; c. fiecare om politic trebuie sa-si evidentieze in campanie calitati pe care ceilalti nu le au. 9. Primele spoturi publicitare destinate minoritatilor etnice au fost realizate: a. in Europa, in anii 70; b. in SUA in anii 60; c. in Franta in anii 80 10. Obiectivul principal urmarit de marketingul politic international este: a. cunoasterea problemelor care afecteaza comunitatea careia i se adreseaza; b. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate; c. modificarea opiniilor si atitudinilor anumitor segmente ale comunitatii. ANS: B 11. Obiectivul urmarit de puterile publice si administrative in activitatea lor de marketing este: a. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate; b. castigarea alegerilor;

c. imbunatatirea comunicarii cu cetatenii cu privire la masurile intreprinse pentru rezolvarea problemelor comunitatii. ANS: C 12. Piata organizatiilor social-politice se caracterizeaza prin: a. caracterul preponderent tangibil al prestatiei efectuate de organizatie; b. necesitatea existentei unor surse gratuite de finantare; c. caracterul preponderent monetar al contraprestatiei efectuate de grupurile tinta. ANS: B 13. Alegatorii care, la un moment dat, au o preferinta pentru unul din concurentii candidatului analizat sunt: a. alegatorii fragili; b. alegatorii potentiali; c. alegatorii exclusi. ANS: B 14. Printre trasaturile specifice ale pietei electorale se numara: a. invingatorul ia totul; b. caracterul continuu al intalnirilor dintre candidat si electorat; c. dezvoltarea cestei piete se face doar pe cale intensiva. ANS: B 15. Electoratul care sprijina partidele cu orientare de dreapta cuprinde: a. femei; b. functionari si alegatori tineri; c. persoane cu un nivel de venit de venit mai mare decat cel educational. ANS: C 16. Electoratul partidelor de stanga cuprinde: a. alegatori cu un nivel al veniturilor mai mare decat cel educational; b. varstnici; c. persoane cu un nivel de instruire mai ridicat decat cel al venitului. ANS: C 17. Obiectivul urmarit de puterile publice si administrative in activitatea lor de marketing este: a. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate;

b. castigarea alegerilor; c. imbunatatirea comunicarii cu cetateniicu privirela masurile intreprinse pentru rezolvarea problemelor comunitatii. ANS: C 18. Precizati care din urmatoarele obiective de marketing sunt vizate de puterile publice si administrative: 1. cunoasterea problemlor care afecteaza comunitatea careia i se adreseaza; 2. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate; 3. modificarea opiniilor, atitudinilor sau a comportamentului anumitor grupuri tinta; 4. imbunatatirea comunicarii cu cetatenii cu privire la masurile intreprinse pentru rezolvarea problemelor comunitatii; 5. imbunatatirea imaginii institutiilor publice si administrative; a. 1+5; b. 3+4; c. 2+4; d. 2+3. ANS: D 19. Atunci cand cererea este negativa, rolul marketingului este de demistificare a cererii, strategia numindu-se: a. strategie de dezvoltare; b. strategie de conversiune; c. strategie de demarketing. ANS: B 20. Marketingul, care a aparut ca o critica a conceptului clasic si conform caruia intreprinderea trebuie sa aiba in vedere atat clientii cat si celelalte componente ale mediului intern cat si extern, este a. marketingul societal; c. Human Concept of Marketing; b. marketingul situational; ANS: C 21. Marketingul social nu cuprinde: a. marketing cultural; b. marketing religios; ANS: C 22. Marketingul puterilor publice si administrative este marketingul practicat: a. in scopul promovarii imaginii tarii in strainatate; b. in scopul asigurarii unui dialog permanent cu cetatenii; c. in scopuri electorale; ANS: B c. marketing turistic; d. marketing militar. d. marketingul social.

23. Marketingul activitatilor nelucrative cuprinde; a. marketing sportiv; b. marketingul bunurilor industriale; c. marketingul serviciilor. ANS: A 24. Marketngul politic cuprinde: a. marketing religios; b. agromarketing; c. marketingul puterilor publice si administrative. ANS: C 25. Componenta macromediului cu influenta cea mai mica asupra activitatii organizatiilor sociale este: a. mediul economic; b. mediul natural; c. mediul tehnologic. ANS: C 26. Din macromediu fac parte: a. grupurile tinta; b. subscriptorii; c. militantii; d. populatia existenta in zon vizata de organizatia sociala sau politica ANS: D 27. Micromediul organizatiilor sociale si politice cuprinde; a. mediul international; b. mediul politico-institutional c. organismele publice. ANS: C 28. Grupurile tinta sunt formate din: a. acele persoane izice sau juridice care contribuie financiar la buna desfasurare a activitatii organizatiilor sociale sau politice; b. acele persoane izice dispuse sa ajute la desfasurarea activitatii organizatiei sociale sau politice prin efectuarea unor activitati cu caracter voluntar; c. acele persoane izice care se incadreaza in anumite segmente ale populatiei si catre ajutorarea carora se indreapta activitatea organizatiilor sociale sau politice;

d. persoanele fizice sau juridice angajate de organizatiile sociale sau politice pentru rezolvarea unor probleme specifice. ANS: C 29. Subscriptorii sunt: a. acele persoane care ocupa o anumita pozitie sociala din care pot influenta comportamentul altor persoane; b. acele persoane dispuse sa presteze activitati cu caracter voluntar; c. acele persoane dispuse sa contribuie financiar la indeplinirea obiectivelor organizatiilor sociale sau politice. ANS: C 30. Persoanele fizice sau juridice, carora organizatiile sociale sau politice se adreseaza si care ocupa locul central in activitatea de marketing a acestor organizatii, sunt: a. subscriptorii; b. concurentii; c. militantii; d. grupurile tinta. ANS: D 31. Persoanele fizice, care sunt in masura sa influenteze inclinatia spre consum de bunuri sociale a anumitor segmente ale populatiei, sunt: a. grupurile tinta; b. militantii; c. prescriptorii; d. subscriptorii. ANS: C 32. Faptul ca sarcina primordiala a intreprinderii este de a-si adapta activitatea nu numai la satisfactiile pe care le poate procura consumatorilor, ci si la necesitatea asigurarii bunastarii individuale si colective este o ipoteza caracteristica: a. marketingului clasic c. mega-marketingului b. marketingului situational ANS: D 33. Organizatiile a caror activitate are o finalitate mai complexa, iar succesul sau esecul nu pot fi d. marketingului societal

masurate strict in termeni financiari, beneficiile nefiind in mod obligatoriu corelate cu platile efectuate sunt:
a. intreprinderile ANS: C 34. Marketingul medical se incadreaza: a. in sfera activitatilor de marketing social b. in sfera activitatilor de marketing lucrativ, intrucat serviciile medicale sunt platite c. in sfera activitatilor marketingului serviciilor b. organizatiile sociale c. organizatiile lucrative

ANS: A 35. Pentru prima data, reprezentantii audiovizualului au capatat o importanta majora in marketingul

electoral din SUA si au impus o simplificare a discursului politic:

a. in etapa copilariei b. in etapa adolescentei ANS: A 36. Etapa maturitatii marketingului electoral din SUA se caracterizeaza prin: a. inventarierea prim-planului b. simplificarea temelor de campanie c. inregistrarea primelor spoturi publicitare destinate minoritatilor etnice d. alianta dintre text si imagine ANS: B 37. Prima tara din lume care a utilizat marketingul puterilor publice si administrative, la nivel guc. in etapa de maturitate d. in etapa actuala

vernamental este:
a. Franta ANS: B 38. Relatiile existente intre membrii societatii in privinta producerii si repartizarii bunurilor neceb. SUA c. Germania d. Marea Britanie

sare compun:
a. mediul politic b. mediul socio-demografic ANS: C 39. Persoanele care sunt bolnave dar care nu urmeaza un tratament sub supravegherea unui spital, reprezinta pentru acesta: a. grupuri tinta b. subscriptori c. prescriptori d. nu fac parte din mediul de marketing al spitalului respectiv ANS: A 40. Motivatia pentru care oamenii se implica in activitatile nonprofit: a. increderea pe care o au in misiunea organizatiei c. mediul economic d. mediul politic

b. obtinerea de profit c. imbunatatirea relatiilor cu clientii d. imbunatatirea relatiilor cu autoritatile publice ANS: A 41. Sindicatele sunt: a. organizatii orientate pe beneficial public; b. organizatii filantroprice; c. organizatii bazate pe principiul beneficial reciproc al membrilor lor; d. organizatii centrate pe actiuni politice menite a convinge guvernul; ANS: C 42. Organizatiile sociale de caritate si filantropice: a. cluburile civice, organizatii ce ofera ajutor material pentru saraci; b. biserici, temple, moschei; c. fundatii finantatoare, grupuri pentru bunastare; d. organizatii ce apara drepturile civile, serviciile sociale pentru refugiati; ANS: C 43. Cererea diversificata pentru produsele sociale apare atunci cand: a. diversitatea preferintelor consumatorilor este dispersata geografic b. diversitatea preferintelor consumatorilor este concentrata geografic c. consumatorii au tendinta de a evita utilizarea anumitor bunuri si servicii d. nevoile consumatorilor nu pot fi satisfacute de bunurile sau serviciile existente la un

moment dat
ANS: A 44. Persoanele care nu au drept de vot, nu au implinit 18 ani, debilii si alienatii mintali pusi sub in-

terdictie, persoanele condamnate fac parte din:

a. non-alegatorii relativi; b. nu fac parte din populatia de referinta; ANS: D 45. Alegatorii care vor vota cu certitudine cu unul din concurentii candidatului analizat, sunt: c. alegatori; d. non-alegatorii absoluti.

a. alegatorii fragili; b. alegatorii potentiali; ANS: C

c. alegatorii exclusi; d. alegatorii castigati.

46. Reactia comportamentala generata de un anumit motiv depinde de tipul nevoii la baza careia se

afla si va fi: a. difuza daca este rezultatul unei nevoi de baza sau a unei nevoi superioare;
b. puternica daca este rezultatul unei nevoi de baza sau a unei nevoi superioare; c. mai puternica daca este rezultatul unei nevoi de baza, sau mai difuza, daca este

rezultatul uni nevoi superioare;

d. mai difuza daca este rezultatul unei nevoi de baza, sau mai puternica, daca este

rezultatul uni nevoi superioare.

ANS: C 47. Cei mai puternici concurenti pentru o organizatie sociala sunt: a. organizatiile sociale care vizeaza aceleasi nevoi b. organizatiile sociale care vizeaza aceleasi grupuri tinta c. organismele publice care nu aproba campaniile sociale d. obiceiurile existente si inertia e. preturile in continua crestere ale bunurilor si serviciilor de care au nevoie grupurile tinta ANS: D 48. Unul dintre cele patru modele de schimbare a comportamentului consumatorului identificate de

Philip Kotler care presupune ca atitudinea unei persoane se va deprecia daca atributul dorit de aceasta nu va corespunde cu cel oferit de organizatie, iar informatiile despre produs sunt acceptate cu o intensitate scazuta se numeste: a. puterea de receptionare c. invat cumpar simt
b. cumpar simt invat ANS: A 49. Organizatiile sociale vizeaza: a. o modificare indirecta a unui comportament al unui individ sau al unui grup tinta, d. invat simt cumpar

impotriva dorintei acestuia si in conditiile unor resurse precare;

b. o modificare indirecta a unui comportament al unui individ sau al unui grup tinta, cu

acordul acestuia si in conditiile unor resurse precare;

c. o modificare indirecta a unui comportament al unui individ sau al unui grup tinta, cu

acordul acestuia si in conditiile unor resurse suficiente;

d. o modificare directa a unui comportament al unui individ sau al unui grup

tinta, impotriva dorintei acestuia si in conditiile unor resurse precare.

ANS: D 50. Pentru a cunoaste si modela comportamentul electoral, sunt utilizate modele operationale care coreleaza decizia electorala cu atitudinile politice ale individului. Acestea sunt: a. modele psiho-sociologice; c. modele socio-demografice b. modele de inspiratie psihanalitica ANS: D 51. Consumatorul care compara produsele din punctul de vedere al celui mai important atribut si l va alege pe cel cu scorul cel mai mare iar daca mai multe produse obtin scorul cel mai mare, va trece la atributul urmator ca importanta, utilizeaza in decizia sa: a. regula lexicografica c. regula compensatorie b. regula conjunctiva ANS: A 52. In functie de obiectivul urmarit, cercetarile de marketing social-politic pot fi: a. exploratorii, instrumentale, descriptive, explicative sau predictive; b. cercetari calitative si cercetari cantitative; c. cercetari de teren si cercetari de birou; d. cercetari neutre si cercetari proprii; ANS: A 53. Cecetarile care se desfasoara pe grupuri mici de persoane, de regula nereprezentative ca strucd. regula disjunctiva d. modele atitudinale

tura, iar rezultatele obtinute nu pot fi extrapolate la ntreaga colectivitate sunt: a. cercetarile neutre c. cercetarile proprii
b. cercetarile calitative ANS: B 54. Anchete selective se refera la: a. cercetarile neutre b. cercetarile calitative ANS: D c. cercetarile proprii d. cercetarile cantitative d. cercetarile cantitative

55. Definirea scopului cercetarii reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in: a. faza initiala ANS: A 56. Elaborarea planului de analiza a datelor reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in: a. faza initiala b. faza de planificare c. faza de realizare ANS: B 57. Redactarea raportului de cercetare si prezentarea acestuia reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in: a. faza initiala b. faza de planificare c. faza de realizare ANS: C 58. Sursele interne din care sunt culese datele secundare pot fi: a. ziarele; c. rezultatele activitatii de marketing; b. datele publicate de Asociatiile Pad. studiile private. b. faza de planificare c. faza de realizare

tronale;
ANS: C 59. Printre dezavantajele studiului documentar ca modalitate de obtinere a informatiilor secundare de marketing se numara: a. presupune costuri ridicate; b. presupune un demers de lunga durata; c. pot fi depasite (ca timp).

ANS: C 60. Pentru ca datele detinute de organizatia sociala sau politica sa reprezinte o sursa credibila, aceasta trebuie sa actualizeze permanent informatiile de care dispune si care sunt, de regula pastrate n fisiere. Fisierul care cuprinde numele si adresa persoanelor fizice si juridice care au finantat sau ar putea

sa finanteze activitatea organizatiei, date despre corespondenta purtata cu acestea, precum si sumele donate si data efectuarii donatiei este:
a. fisierul media b. fisierul concurentilor ANS: D 61. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informaiei, precum "tehnica benzilor desenate", care face parte din categoria: a. tehnicilor de asociere c. tehnicilor de completare c. fisierul membrilor grupului-tinta vizat d. fisierul subscriptorilor

b. tehnicilor de construcie ANS: B

d. tehnicilor de exprimare

62. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informaiei, precum "continuarea povestirii", care face parte din categoria: a. tehnicilor de asociere c. tehnicilor de completare b. tehnicilor de construcie ANS: C 63. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informaiei, precum "sinectica", care face parte din categoria: a. tehnicilor de asociere c. tehnicilor de intuitive b. tehnicilor de raionale ANS: C 64. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informaiei, precum "matricea descoperirilor", care face parte din categoria: a. tehnicilor de asociere c. tehnicilor de intuitive b. tehnicilor de raionale ANS: B 65. Convocarea mai multor grupuri a cte 3-5 persoane, care, de regula, participa la derularea anud. tehnicilor de exprimare d. tehnicilor de exprimare d. tehnicilor de exprimare

mitor teste de marketing sau la aplicarea unor tehnici de creativitate specifice este
a. metoda grupului nominal; b. metoda focus-grupului; ANS: D 66. Band-wagon effect presupune ca: a. o parte a electoratului care ar fi votat cu candidatul mai slab cotat de sondaje renuna sa se prezinte la vot, considernd nfrngerea inevitabila b. o parte a electoratului, care ar vota cu candidatul favorit, considera ca acesta va ctiga i fara ajutorul lor i are tendina de a absenta de la vot c. o parte a electoratului are, ntr-adevar, tendina de a vota cu candidatul pe care sondajele l considera drept favorit d. o parte a electoratului, care n mod normal ar fi absentat de la vot, va sari n ajutorul celui mai slab ANS: C c. metoda reuniunii de grup clasice; d. metoda mini-grupurilor.

67. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere negativa, rolul marketingului este de: a. creare a cererii c. dezvoltare a cererii b. revitalizare a cererii ANS: D 68. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere fluctuanta, rolul marketingului este de: a. distrugere a cererii c. regularizare a cererii b. meninere a cererii ANS: C 69. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere negativa, specialistii in marketing vor recomanda aplicarea: a. strategiei de conversiune c. strategiei de dezvoltare b. strategiei de remarketing ANS: A 70. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere fluctuanta , specialistii in marketing vor recomanda aplicarea: a. strategiei de demarketing c. strategiei de sincromarketing b. strategiei de antimarketing ANS: C 71. Candidatul care se prezinta distant, rece, mereu solemn, superior, omul de d. strategiei de ntreinere d. strategiei de stimulare d. reducere a cererii d. demistificare a cererii

excepie, eful providenial i, adesea, un idol, adopta o imagine de: a. erou;

b. lider seducator; c. parinte nelept al naiunii d. om obinuit; e. parinte al naiunii cu autoritate eroico-paterna ANS: A

72. Candidatul care se prezinta sever, dar drept, plin de nvaaminte i de rai-

une, mai apropiat ca imagine de rolul omului obinuit, avand o vrsta i o profesie care sa i confere credibilitate, adopta o imagine de: a. erou;

b. lider seducator; c. parinte nelept al naiunii d. om obinuit; e. parinte al naiunii cu autoritate eroico-paterna ANS: C 73. Candidatul care, prin activitai de relaii publice, contacte i aliane cu alte

formaiuni politice se vizeaza crearea unor aliane ntre grupuri de alegatorii cu interese diverse (grupuri etnice, grupari religioase, sindicate, asociaii profesionale, fundaii etc.), care, dintr-un motiv sau altul, l prefera pe respectivul candidat, aplica: a. strategia apartenenei partinice;
b. strategia crearii unei imagini pozitive; c. strategia copleirii oponenilor prin resurse financiare; d. strategia crearii unei distincii ideologice; e. strategia constituirii de diverse coaliii; ANS: E

74. Candidatul i va concentra atenia asupra punctelor slabe ale adversarului,

atacndu-le cu multa hotarre, folosind: a. strategia crearii unei imagini negative;

b. strategia propunerii unice; c. strategia constituirii unei organizaii; d. strategia crearii unui contrast clar; e. strategia constituirii de diverse coaliii; ANS: A 75. Strategia adoptata de catre favorii, care se vor folosi de toate mijloacele fi-

nanciare, materiale i umane considerabil, de particularitaile sistemului electoral i vor ine cont de posibilele riposte ale oponenilor dnd campaniei electorale un caracter concurenial mult mai pronunat, este: a. Strategia ctigarii alegerilor
b. Strategia maximizarii scorului c. Strategia promovarii ideilor ANS: A

76. n funcie de candidaii adversari, candidatul poate aborda: a. strategia difereniata, nedifereniata sau concentrata; b. strategia promovarii ideilor, strategia maximizarii scorului sau

strategia ctigarii alegerilor;

c. strategie deschisa sau strategie nchisa; d. strategie pozitiva, strategie negativa sau strategie pasiva; e. strategia austeritaii, strategia echilibrului sau strategia copleirii

adversarului.
ANS: D 77. Strategia utilizata de catre favorii n direcia segmentelor de alegatori inde-

cii, sau de catre personalitaile politice care urmaresc doar convingerea unui anumit grup de persoane, care presupune mobilizarea ntregului efort asupra unui singur segment sau a unui numar restrns de segmente de alegatori, existnd riscul etichetarii candidatului respectiv drept reprezentant al intereselor unei singure categorii electorale, este: a. strategia difereniata;
b. strategia concentrata; c. strategia nedifereniata. ANS: B

78. Strategia care poate fi adoptata de catre favoritul foarte sigur pe poziia sa,

care are interesul de a evita confruntarile directe i adoptarea unor poziii tranante, care i-ar putea afecta negativ imaginea, este: a. strategia nchisa; d. strategia deschisa;
b. strategia pozitiva; c. strategia pasiva; ANS: C e. strategia negativa.

79. Gradul de utilizare a politicii de produs in organizatiile din domeniul educatiei este: a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut ANS: A 80. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile din domeniul educatiei este: a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut ANS: C 81. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile profesionale este:

a. inalt ANS: E

b. mediu-inalt

c. mediu

d. mediu-scazut e. scazut

82. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile din domeniul educatiei este: a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediue. scazut scazut ANS: D 83. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile profesionale este: a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut ANS: C 84. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile din domeniul educatiei este: a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut ANS: A 85. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile profesionale este: a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediue. scazut scazut ANS: D 86. Intr-o campanie de planificare familiala, produsul de baza oferit este: a. utilizarea mijloacelor contraceptive; b. pilula contraceptive; c. cresterea natalitatii. ANS: A 87. Reportajele i comentariile la televiziune i radio, articolele n presa scrisa,

zvonurile reprezinta:
a. componentele corporale ale produsului politic; b. componentele acorporale ale produsului politic; c. comunicaiile cu privire la produsul politic; d. imaginea produsului politic. ANS: C 88. Se poate vorbi despre mai multe categorii de imagine. Imaginea ppe care fiecare alega-

tor i-o formeaza despre respectivul candidat i care poate fi diferita de cea transmisa, datorita capacitaii de nelegere i a sistemului de valori al persoanei receptoare, este: a. imaginea difuzata; c. imaginea dorita; e. imaginea reala.

b. imaginea efectiva;

d. imaginea

re-

cepionata;
ANS: D 89. Componenta preponderent cantitativa a imaginii, care releva ct de puternica,ct de bine este

conturata o anumita imagine, reprezinta: a. notorietatea

b. coninutul imaginii c. intensitatea imaginii ANS: C

d. claritatea imaginii e. istoricul imaginii

90. Poziionarea candidatului innd cont de poziiile contracandidailor i de

distanele ntre acestea i ateptarile alegatorilor reprezinta: a. teoria maximizarii voturilor;

b. teoria maximizarii performantelor; c. teoria maximizarii pluralitaii. ANS: C

91. Din contraprestatiile solicitate de organizatiile sociale, partea din taxele i impozitele

platite la bugetul statului destinata acoperirii unor cheltuieli legate de sanatate, cultura, nvaamnt, sigurana publica, reprezinta: a. contraprestaii directe pentru acoperirea unor costuri
b. contraprestaii indirecte pentru acoperirea unor costuri c. contraprestaii directe imateriale d. contraprestaii indirecte imateriale ANS: B 92. In marketingul electoral sunt utilizate urmatoarele forme de distribuie: a. amplasarea sediului partidului, contactul cu ceilalti candidati; b. contactul direct ntre candidat si alegatori, mass media, utilizarea voluntarilor

pentru difuzarea ideilor candidatului n rndurile alegatorilor;

c. contactul cu autoritatile publice, contactele personale. ANS: B 93. In marketingul social: a. schimburile sunt de natura financiara;

b. intreprinderile se adreseaza segmentelor de piata profitabile; c. organizatiile sociale se adreseaza unor grupuri-tinta cu o putere de cumparare

redusa;
d. finalitatea activitatii este reprezentata, in general, de sporirea vanzarilor . ANS: C 94. Spre deosebire de marketingul politic, in marketingul electoral a. obiectivele sunt greu de precizat, depinzand de preferintele electoratului; b. activitatea are un caracter continuu; c. trebuie pastrata o legatura permanenta intre candidat si alegatori; d. sunt mobilizate mari resurse financiare care se consuma in perioade relativ scurte ANS: D 95. Gradul de utilizare a politicii de produs in organizatiile de sanatate este: a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut ANS: A 96. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile de sanatate este: a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut ANS: B 97. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile de sanatate este: a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediue. scazut scazut ANS: D 98. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile de sanatate este: a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediue. scazut scazut ANS: D 99. Marketingul electoral, in comparatie cu marketingul activitatilor lucrative, se caracterizeaza prin: a. canalele de comunicatie folosite de partidele politice si candidatii acestora sunt contactele personale, pe cand intreprinderile comunica prin mass media; b. obiectivele urmarite sunt mai clar precizate si mai concrete in marketingul electoral decat in cazul marketingului clasic; c. organizatiile si partidele politice isi desfasoara activitatea intr-un mediu concurential de intensitate medie. ANS: B

Stabiliti daca enuntul urmator este adevarat sau fals: 100. Obiectivul principal urmarit de marketingul politic international este: a. cunoasterea problemelor care afecteaza comunitatea careia se adreseaza; b. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate; c. modificarea opiniilor si atitudinilor anumitor segmente ale comunitatii. ANS: B 101. Una dintre strategiile de marketing mai putin folosite in viata politica este: a. strategia de intretinere; b. strategia de sincromarketing; c. strategia de remarketing. ANS: B 102. Philip Kotler a lansat conceptul de: a. Human Concept of Marketing; b. marketing situational; c. megamarketing. ANS: C COMPLETION 1. Atunci cand rolul marketingului este de a identifica si analiza factorii care au determinat o

reactie negativa a alegatorilor fata de un candidat si de a minimizeza efectul, subliniind aspecte ale personalitaii candidatului care sa-l faca macar suportabil, se aplica strategia de ......................
ANS: conversiune 2. O strategie practic inexistenta n viaa politica este cea

de .............................., care presupune cheltuirea unor resurse foarte importante pentru aplatizarea curbelor de sezonalitate.
ANS: sincromarketing