Sunteți pe pagina 1din 2
www.aserules.xtreemhost.com Dreptul Muncii

www.aserules.xtreemhost.com

Dreptul Muncii

Pg.1

Curs 1 (05-10-2009)

Intr-o societate data exista mai multe categorii de raporturi juridice in care se presteaza munca. Unele nu sunt raporturi juridice de munca , deci nu fac parte din dreptul muncii.

Munca poate fi prestata pe baza: raportului civil; raportului comercial; raportului voluntariat (la cel comercial si voluntariat cel care munceste nu este subordonat si nu primeste salariu, ci o plata.)

Raporturile juridice de munca : -

Salariati

- Demnitari

- Functionari publici

Nu fac parte toate din dreptul muncii ci doar a salariatilor si a persoanelor care au contract individual de munca. Intre salariati si angajatori se incheie si un contract colectiv de munca. Dreptul muncii in strictosens (sens strict) este dreptul contractelor individuale si colective de munca. Celelalte raporturi de munca apartin dupa caz: dreptului constitutional, administrativ, cooperatist. Se poate vorbi de dreptul muncii in latosens (sens larg) care ar cuprinde si analiza acestor rapoarte juridice de munca. Daca in codul muncii, o reprezentare nu e suficient de completa se va apela la dreptul civil ca drept comun care se va aplica daca nu ar contraveni specifiului raporturilor de munca ale angajatilor. Dreptul muncii e la randul sau drept comun pentru reglementarile din alte ramuri de drept ale rapoartelor de munca la care ne-am referit Codul muncii este drept comun pt rapoartele de munca ale salariatilor.

Principii generale ale dreptului

Functionarii publici sunt numiti intr-o funcie publica printr-un act de numire in functie de care se considera eronat ca ar fi un act unilateral, ca s-ar naste raportul de functie publica, deoarece in realitate, acest act de numire in functie da expresie vontei autoritatii publice care se intalneste cu vointa persoanei in cauza, care va deveni functionar public, deci exista un acord de vointa de unde rezulta un contract. El este un contract administrativ si nuun contract de munca. Ceea ce deosebeste functionarul public de salariat ese ca el exercita puterea publica, lucreaza pentru statul respectiv, in autoritatea unde este functionar, in timp ce salariatul nu exercita puterea publica.

Raportul de functie publica e in realitate un raport de munca avand particularitati care determina existenta unei legi speciale (Legea 188/’99 de drept administrativ) – Statutul functionarilor publici

Este insa util ca in dreptul muncii sa se faca referiri si la Functionarii Publici si invers (in dreptul public referiri la salariati) comparative privind pe functionarii publici si in dreptul administrativ, in codul

(Va rugam scrieti la aserules@gmail.com cuvantul lipsa) In lege reglementarile pot fi

valabile doar pentru unii functionari publici.

Curs 1 (05-10-2009)

pot fi valabile doar pentru unii functionari publici. Curs 1 (05-10-2009) www.aserules.xtreemhost.com aserules@gmail.com

www.aserules.xtreemhost.com

pot fi valabile doar pentru unii functionari publici. Curs 1 (05-10-2009) www.aserules.xtreemhost.com aserules@gmail.com

aserules@gmail.com

www.aserules.xtreemhost.com Dreptul Muncii

www.aserules.xtreemhost.com

Dreptul Muncii

Pg.2

De exemplu: daca Lege 188/’99 prezinta unele neclaritati se poate apela in completare la Codul muncii Codul civil Principii generale ale dreptului

Izvoarele dreptului

- reprezinta modalitatea in care sunt stabilite normele juridice.

Legile: 1. Fundamentala (Constitutia)

2. Legile organice (cvorum mare)

3. Legile obisnutie (cvorum obisnuit: 50%+1)

Ordonantele de urgenta

Hotararile guvernului (nu pot sa cuprinda norme primare ci numai norme pentru a o pune in aplicare

Ordinele si instructiunile ministrilor

Hotararile organelor locale

Obiceiul juridic (o anumita regula care se aplica cu continuitate) si este recunoscuta de comunitate ca obligatorie (In sistemul nostru nu se aplica decat daca legea pentru o situatie prevede in mod expres). In alte sisteme de drept, obiceiul este recunoscut ca atare. In viitor, in noul cod civil, obiceiul va capata caracter general in toate situatiile in care legea nu reglementeaza si obiceiul exista ca atare.

Practica juridica sau procedeul judiciar nu constituie izvor de drept

Hotararile inaltei curti de casatie si justitie date in recursurile cazurilor de procurorul general sunt obligatorii pentru instantele judecatoresti. Toate obligatiile sunt hotarate de curtile de justitie europene. Toate obligatiile sunt hotarate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), dar numai ce priveste statul roman.

Curs 1 (05-10-2009)

Omului (CEDO), dar numai ce priveste statul roman. Curs 1 (05-10-2009) www.aserules.xtreemhost.com aserules@gmail.com

www.aserules.xtreemhost.com

Omului (CEDO), dar numai ce priveste statul roman. Curs 1 (05-10-2009) www.aserules.xtreemhost.com aserules@gmail.com

aserules@gmail.com