Anghelescu Iulia Maria MTC, Grupa 201

Cap. I Prezentare generala Cuba, cu o suprafata de 110.860 kmp. si o populatie de aproximativ 12 milioane de locuitori, este un stat situat in partea de nord a Americii Centrale, pe cea mai mare insula din Antile, invecinata cu SUA si Bahamas la nord, Mexic la vest, Jamaica si insulele Cayman la vest si Haiti la sud. Cuba ocupa intreaga insula plus inca cateva insule mai mici invecinate precum Isla de la Juventud, cunoscuta si sub denumirea de Insula Pinilor si Cayo Coco Island. Relieful insulei este format din campii intinse si usor valurite, dealuri abrupte si munti in principal in partea de sus. Cel mai inalt varf este Pico Real del Turquino, cu o altitudine de 2.005 m. Clima este tropicala cu vanturi regulate, aici existand doua sezoane principale: unul uscat, ce dureaza din noiembrie pana in aprilie si altul ploios din mai pana in octombrie. Cuba este impartita in 14 provincii cu 169 de municipalitati si o municipalitate cu caracter special - Isla de la Juventud. Tabloul turistic al Cubei este format din plaje situate langa ape limpezi si o briza tropicala, plantatii de mango si guava, orase aglomerate cu o arhitectura coloniala spaniola, cu piete mari si masini clasice, tara fiind renumita dealtfel si pentru romul si trabucurile faimoase in intreaga lume, dar si pentru traditia revolutionara si mai ales pentru figura lui Fidel Castro. Havana este capitala si cel mai mare oras al tarii, cu o populatie de circa 2,5 milioane de locuitori. Alte orase importante sunt: Santiago de Cuba si Camagey. Printre cele mai cunoscute orase mici se afla Baracoa - prima asezare spaniola din Cuba, Trinidad si Bayamo. Cuba si mai ales capitala Havana, se numara printre cele mai cautate destinatii turistice din zona Caraibelor, apoi Varadero, cea mai importanta statiune turistica a tarii, unde se afla si cea mai frumoasa plaja, sau Santiago de Cuba, un oras impresionant si vechi aflat in estul tarii. Alte orase importante sunt Santiago de Cuba, Camaguey, Santa Clara, Holguin, Guantanamo, Matanzas, Cienfuegos si Pinar del Rio. Printre obiectivele turistice care nu trebuiesc ratate de catre turisti, sunt: HAVANA - Plaza de Armas, Citys Museum Palacio de los Capitanes Generales, Plaza de la Catedral, La Bodeguita del Medio, Parcul Militar Morro-Cabana, Universitatea din Havana. TRINIDAD - un oras declarat de UNESCO Patrimoniu al Umanitatii VARADERO - cu o arhitectura veche coloniala, este deosebit prin viata de noapte agitata, in cabarete, cluburi si cinematografe. 1.1 Asezare geografica Republica Cuba este o ar insular n nordul Americii centrale, situat pe cea mai mare insul din Antile, care se afl la confluena Mrii Caraibelor, al Golfului Mexic i Oceanului Atlantic. La nord se afl SUA i Bahamas, la vest Mexic, la sud Insulele Cayman i Jamaica, iar la sudest Haiti. Insula alungit Cuba este cea mai mare insul din Caraibe i este mrginit la nord de Strmtoarea Florida i de Oceanul Atlantic de Nord, la nord-vest de Golful Mexic, la vest de Canalul Yucatan, la sud de Marea Caraibelor iar la est de Strmtoarea Windward. Cuba ocup ntreaga insul i alte insulie nvecinate (n total mai mult de 4000), precum Isla de la Juventud, cunoscut i sub numele de Insula Pinilor. Excepie face Golful Guantanamo, o baz naval care a fost nchiriat de Statele Unite nc din1903. Insula principal La Isla grande este a 15-a dup mrime din lume cu o lungime de circa 1250 km i o lime de la 35 la 145 km.

Havana este cel mai mare ora al rii i capitala. Alte orae importante sunt: Santiago de Cuba i Camagey. Printre cele mai cunoscute orae mici se numr Baracoa (prima aezare spaniol din Cuba), Trinidad i Bayamo. In afara de cea mai mare insula din Caraibe, Cuba mai cuprinde alte circa 4195 insule si insulie, avnd o suprafaa totala de 110 922 kmp. Insula principala are o lungime de 1200 km. Cele mai apropiate zone de uscat de Cuba sunt: la Est, Haiti (77 km.); la Vest, Peninsula Yucatn (210 km.); la Nord, Peninsula Florida (180 km.); la Sud, Jamaica (140 km.) Teritoriul este mprit in 14 provincii si 169 de municipii, dintre care Isla de la Juventud (Insula Tinereii) are un regim special, fiind administrata direct de catre puterea centrala. Provinciile sunt: Pinar del Ro, La Habana, Ciudad de la Habana, Matanzas, Cienfuegos, Villa Clara, Sancti Espritus, Ciego de Avila, Camagey, Las Tunas, Holgun, Granma, Santiago de Cuba y Guantnamo. 1.2 Mediul natural Relieful insulei e variat: cmpii ntinse pn la cele uor vlurite, dealuri abrupte i muni n principal n partea de nord. Cel mai nalt vrf este Pico Real del Turquino (1.974 m). Cuba este caracterizata de o clima tropicala, avand un specific de savana cu ierni uscate, fiind foarte mult influentata de pozitia sa la sud de Tropicul Racului. Temperaturile medii variaza intre 28C vara si 22C iarna. Tranzitia de la un anotimp la celalalt se face simtita mai ales prin prezenta ploilor. Iernile sunt relativ uscate, mai putin atunci cand sufla vanturile nortes (vanturi de nord), care aduc un aer umed si racoros. Sezonul umed se desfasoara intre iunie si octombrie, tunci cand cantitatea de precipitatii atinge valori de 1000 - 1500 mm. Uneori, in aceasta perioada, umezeala din aer atinge valori foarte mari, devenind chiar insuportabila. Vara tarziu si toamna isi pot face aparitia cicloanele tropcale, care pot fi devastatoare pentru partea de vest a insulei. Pe tot parcursul anului, alizeele nordice aduc ploaie pe versantii muntosi cu expunere nordica. Perioada optima de vizitare este in sezonul uscat, din noiembrie pana in aprilie. 1.3 Mediul demografic Capitala: Havana Suprafata: 110 860 kmp. Tara are o lungime maxima de 1250 km si o latime cuprinsa intre 30 km si 145 km. Lungimea totala a coastelor este de aproximativ 4000 km. Locuitori:11,4milioane Densitate: 103 loc./kmp Exista 10 orase cu populaie de peste 100 000 de locuitori. Pe primul loc se afla Havana (nume oficial La Habana), capitala tarii, cu cca.2,3milioane locuitori, urmata in ordine de Santiago de Cuba, Camagey, Holgun, Santa Clara, Guantnamo, Pinar del Ro, Matanzas, Cienfuegos y Bayamo. Populaia Cubei numara aprox. 11 300 000 locuitori, 59% in asezari urbane. Densitatea demografica este de 99 locuitori pe kmp. Albi - 37%; mulatri si metisi - 51%, negri - 12%; chinezi1% .

1.4 Mediul istoric

Populaiile originale amerindiene (Taino, Siboney i Guanajatabey) au czut sub dominaia Spaniei n secolul al XVI-lea. n mai puin de 200 de ani, populaia indigen a fost practic exterminat total. Lupta coloniei pentru independen a nceput n 1868i a continut de-a lungul secolului al XIX-lea pn la Rzboiul spaniolo-american din1898. Statele Unite au ocupat insula pn cnd i s-a recunoscut independena n1902, limitat totui de Amendamentul Platt (revocat n 1934), SUA continund s aib o influen major n politica cubanez. Che Guevara, Fidel Castro Ruz, Camilo Cienfuegos, Ral Castro Ruz i armata lor de rebeli a fost unul dintre grupurile numeroase de gheril care se opuneau dictatoruluiFulgencio Batista. 'Micarea 26 iulie' a lui Castro a absorbit rapid toate aceste micri i a cucerit puterea, formnd guvernul n 1959, dup victoria mpotriva forelor militare loiale lui Batista. n momentul n care Batista a fost alungat de la putere, 75% din terenul cultivabil era proprietatea cetenilor strini i companiilor strine (n special nord-americane). Noul guvern revoluionar a adoptat reforma agrar i a confiscat cea mai mare parte a proprietilor agricole ale companiilor strine. n scurt vreme, relaiile cu SUA s-au deteriorat. La nceput, Castro nu dorea s discute planurile sale de viitor, dar n cele din urm s-a declarat comunist, explicnd c ncearc s construiasc socialismul n Cuba. Au fost stabilite relaii deplomatice cu Uniunea Sovietic. Un guvern nou, condus de renscutul Partid Comunist Cubanez, a nceput s pun n practic reformele economice promise de Castro. Printre alte lucruri,asistena medical i nvtmntul au devenit gratuite pentru toi cubanezii pentru prima oar. Cu o oarecare ntrziere, o constituie de inspiraie sovietic a fost adoptat n 1976. Pentru mai multe decenii, Cuba a primit un ajutor (subvenie) masiv din partea URSS, n schimbul zahrului cubanez, sovieticii livrnd petrol. O parte din cantitatea aceasta de petrol era consumat n Cuba, iar restul era vndut pe piaa mondial pentru un profit de cteva miliarde de dolari. n schimbul acestei subvenii sovietice, Cuba sprijinea micrle comuniste din toat America Latin (printre altele: Nicaragua, El Salvador, Guatemala, Columbia i Chile) i din Africa (Angola, Mozambic i Etiopia). Numai n Angola existau peste 50.000 de militari cubanezi. Colapsul Uniunii Sovieticedin 1991 i-a dat o lovitur economic grea Cubei, iar cnd sovieticii au ncetat acordarea ajutorului anual de 6 miliarde de dolari , guvernul comunist a chemat populaia la "perioad special" de refacere. n ciuda faptului c i-a fost interzis accesul la mprumuturile de la FMI i Banca Mondial, deoarece Cuba este n zona debitorilor Clubului de la Paris cu sute de milioane de dolari, economia rii nu s-a prbuit, dei venitul pe cap de locuitor este nc mai mic dect era n 1989 (dar n cretere lent). Economia cubanez are ca ramuri importante agricultura (tutun, zahr, citrice), mineritul (nichel) i turismul. n 1996, administraia Clinton a emis Legea Helms-Burton. Aceast lege stabilete, printre altele, c orice companie strin care "face n mod contient operaiuni comerciale n Cuba cu proprietti ale cetenilor SUA confiscate fr compensaie" va intra n litigiu cu statul american, iar conductorilor respectivelor companii li se va interzice accesul n Statele Unite. Sanciuni pot fi aplicate companiilor din afara SUA, care fac comer cu Cuba. Aceast legislaie a fost aplicat dup doborrea a dou avioane civile de ctre armata cubanez. . Aceast legislaie extrateritorial este considerat foarte controversat, iar embargoul SUA a fost condamnat pentru a 13-a oar n cadrul Adunrii Generale a ONU din 2004 de 179 de state. Mai mult, membri ai Congresului SUA din amndou partidele au criticat n mod deschis creterea cheltuielilor pentru ntrirea embargoului. Cei mai importani parteneri comerciali ai Cubei sunt: Spania, Canada, Frana, Italia, Anglia i Japonia. Embargoul SUA mpotriva Cubei se aplic

tuturor bunurilor, cu excepia produselor medicale i a mrfurilor agricole, care sunt autorizate de lege. Companiile agricole americane sunt libere s exporte n Cuba, cu condiia plii n avans n bani gheat. Cltoriile cetenilor americani sunt n mare parte interzise prin lege. Totui, unii ceteni americani viziteaz n mod ilegal Cuba, cltorind prin Mexic, Canada sau Bahamas, ei fiind mai apoi pasibili de plata unor amenzi mari dac sunt pui sub acuzare. ns, autoritile americane nu sunt foarte stricte cu turitii obinuii care nu sunt implicai n activiti criminale. Declinul puterii lui Fidel Castro n iulie 2006, datorit unor probleme de sntate, Fidel Castro pred provizoriu puterea fratelui su, Ral. n februarie 2008, Fidel anun c, dup 50 de ani de putere, renun la preedenia Cubei. Ral Castro, care se pare c va fi succesorul, anun reforme economice, avnd ca obiectiv, printre altele: sistemul de salarizare, susinerea proprietii private asupra locuinelor, a ternurilor agricole i alte drepturi i liberti (care anterior erau interzise de ctre regimul dictatorial al lui Fidel Castro), cum ar fi dreptul de a cumpra i deine un telefon mobil, un calculator. 1.5 Mediul politic Cuba este un stat socialist, sau o republic parlamentar condus de un partid comunist care deine monopolul puterii politice. (Toate partidele de opoziie sunt considerate ilegale de constituia cubanez care afirm c "Partidul Comunist Cubanez ... este fora suprem cluzitoare a societii i a statului"). Fidel Castro a fost eful statului i ef al guvernului din 1959 pn n 2008, la nceput ca prim-ministrui dup desfiinarea acestei funcii n 1976, ca preedinte al Consiliului de Stat i de Minitri. Este de asemenea membru al Adunrii Naionale a Puterii Populare din partea municipalitii oraului Santiago de Cuba din 1976, Prim Secretar al Partidului Comunist Cubanez icomandant suprem al forelor armate. Din motive de sntate, n august 2006 Fidel Castro a transferat toate prerogativele sale fratelui su,Ral Castro, care n februarie 2008 este numit preedinte al Cubei. Parlamentul unicameral cubanez este Asamblea Nacional del Poder Popular (Adunarea Naional a Puterii Populare). Cei 609 membri sunt alei pentru un mandat de cinci ani i nu exist opoziie. Candidaii, care pot fi sau nu pot fi membri ai Partidului Comunist, sunt nominalizai de organizaiile politice i sociale proguvernamentale. Partidul Comunist Cubanez este recunoscut ca singurul partid politic legal, dar i este interzis prin lege s nominalizeze candidai. Totui, nici un oponent al guvernului nu a mai fost ales n parlament de la victoria revoluiei. n 2001 Oswaldo Pay Sardias i membrii Proiectului Varela au ncercat s fac un plebiscit folosind prevederile Constituiei Cubaneze care permite iniiativa ceteneasc. Dac ar fi fost acceptat de guvern i aprobat de votul popular, amendamentele ar fi stabilit noi liberti precum cele de asociere, a cuvntului, a presei, ca i libertatea de a ncepe o afacere privat. Petiia a fost pn la urm respins de Adunarea Naional, iar msurile luate ulterior au dus la ntemniarea a 75 de prizonieri politici cu condamnri de pn la 28 de ani pentru nvinuiri de colaborare i primire de fonduri de la guvernul SUA. n august 2009 Cuba avea 208 de prizonieri politici.[8] 1.6 Mediul economic

Economia Cubei este una a proprietii de stat, cu cteva mici ntreprinderi private. Turismul a devenit principala surs de venituri, iar ntre1993 i 2004, dolarul SUA devenise moned oficial (economia folosea un sistem cu dou valute). Economia Cubanez a fost greu lovit de colapsul Uniunii Sovietice i al CAER-ului, cu statele cruia fcea comer n principal. Printre problemele mai recente se numr preul ridicat al ieiului, recesiunea pieelor principalelor sale produse de export, zahrul i nichelul, distrugerile provocate de uragane, (uraganul Charley a fcut pagube de aproximativ 1 miliard de dolari), recesiunea n turism i condiiile nesigure din economia mondial. La sfritul lui 2003 i nceputul lui 2004, att turismul ct i preul nichelului au avut creteri. Un factor important al restabilirii economiei cubaneze sunt banii expediai de americanii de origine cubanez (care reprezint aproximativ 3% din economia trii, dup unele estimri). Cuba face comer cu aproape toate rile lumii, inclusiv cu SUA. Totui, Cuba datoreaz miliarde de dolari rilor Clubului de la Paris precum Frana, Japonia i Germania. Cuba remarcat pentru iniiativa naional de practicare a agriculturii organice pentru a hrni populaia ameninat de foamete. Dup prbuirea Uniunii Sovietice, Cuba a pierdut peste 70% din importurile chimicalelor necesare agriculturii, peste 50% dintre importurile alimentare i cea mai mare parte a importurilor de petrol. Sectorul agricol, bazat pe un model puternic mecanizat i chimizat a fost imediat distrus. Prin restructurarea industriilor agricole, prin eforturi tiinifice pentru gsirea de soluii organice, Cuba a reuit rapid s converteasc cu succes toat agricultura la producia organic. n ziua de azi, numai agricultura organic este permis de lege. 1.7 Infrastructura Are o infrastructura industriala de tip extensiv si mana de lucru relativ calificata, dar ineficienta datorita sistemului birocratic, si unei planificari centralizate, ca si tehnologiilor depasite si lipsei de stimulente. 1.8 Mediul cultural Cultura cubaneza reprezinta un amestec complex de factori si influente diferite, deseori contrastante. In mod traditional Cuba reprezinta un punct de intalnire al culturilor Europeana, Africana, Amerindiana si Nord Americana. Cu toate acestea Cuba are o cultura si traditii proprii usor de recunoscut oriunde in lume, de exemplu muzica specific cubaneza este usor recunoscuta in intreaga lume. Muzica cubaneza isi are principalele radacini in Spania si Africa de Vest car in timp a primit diverse influente din diferite tari printre care cele mai importante sunt Franta, USA si Jamaica. In mod compensatoriu muzica cubaneza a avut o imensa influenta asupra stilurilor din alte tari contribuind nu numai la dezvoltarea actuala a jazz-ului si salsei, dar si a tangoului argentinian, afrobeat-ului vest african si a "noului flamenco" din Spania. Bucataria cubaneza reprezinta o fuziune intre bucatariile spaniola, africana si caraibiana. In zona Havanei se resimte si o influenta chinezeasca. Ceea ce e de obicei surprinzator pentru turisti este faptul ca bucataria cubaneza nu are aproape nimic in comun cu bucataria mexicana. Un element specific tarii este cafeaua care este de calitate superioara, insa care este produsa de obicei pentru export astfel incat cafeaua care se bea in mod obisnuit in Cuba este importata din Africa. 1.9 Mediul religios

Peisajul religios al Cubei este marcat puternic de sincretismele de diferite tipuri. n era postrevolutionar, religia a fost descurajat, iar din 1962 pn n 1992, Cuba a fost n mod oficial un stat ateu. Dup aceast dat, prin amendarea constitutiei, Cuba a devenit formal un stat secular. Desi vizita Papei Ioan Paul al II-lea a revigorat catolicismul oficial, cubanezii sunt de mai multe confesiuni, de la catolicismul popular la peste 50 de versiuni ale protestantismului sau la spiritism sau credinte originare din Africa. Cele mai importante curente necrestine suntRegla de Ocha (cunoscut si ca Santera), care deriv din credita Yoruba, Regla de Palo Monte, care deriv din credinte locale Congoleze, si Sociedad Secreta Abaku, care deriv din credintele societtilor secrete masculine din regiunea Calabar, din sud-estul Nigeriei. Alte credinte sunt bisericile Penticostale. Se crede c Santeria si catolicismul popular sunt cele mai larg rspndite religii n Cuba, desi nu este neobisnuit ca indivizii s aib mai multe credinte n acelasi timp si s fie mebri al Partidului Comunist n acelasi timp. De asemenea credinta penticostal se dezvolt rapid. Cuba avea odat o comunitate evreiasc mic dar activ, n Havana mai sunt una sau dou sinagogi n functiune. n Cuba, ziua de 6 ianuarie este ziua "Dia de los Reyes Magos", ("Ziua celor trei magi ") si comemoreaz ziua cnd n care cei trei magi au venit s se nchine lui Iisus, dup cum este scris n Evanghelii. Ca n cele mai multe tari latino-americane si n Spania, aceast zi este srbtorit mpreun sau n locul Crciunului. Alte srbtori religioase importante sunt cele ale "Virgen de la Caridad del Cobre" (Fecioarei din Cobre, sfntul patron al Cubei, sincretizat cuOchn al Santeriei) din 8 septembrie si san Lzaro (Lazr) (sincretizat cu Babalu Ay), pe 17 decembrie.

Cap.II Descrierea cererii si ofertei

A. Cererea turistica A.1 Numar sosiri internationale A.2 Continentele emitatoare

2004 2004 Africa Total America Turisti Europa Excursionisti Asia de est si Pacific in Persoane tranzit Asia de sud Oriental Mijlociu 6 2049 1026 2017 977 32 34 5 4 2

2005 2005 6 2319 1216 2261 1048 58 42 17 5 2

2006 2006 7 2221 1149 2150 1014 71 44 30 5 2

2007 2007 7 2152 1173 2119 924 33 42 7 4 2

2008 2008 8 2348 1380 2316 909 32 44 5 5 2

2009 2009 9 2430 1536 2405 838 25 41 4 4 2

A.3 Numarul turistilor cazati la diferitele unitati

2004 Total Hoteluri 5 Stele 4 Stele 3 Stele 2 Stele 1 Stea 2 914 665 2 635 128 706 813 1 223 211 479 951 198 290 26 863 2005 3,088,029 2,822,166 816,460 1,239,869 526,398 202,629 36,810 2006 2,928,246 2,746,662 829,418 1,242,496 484,204 169,596 20,948 2007 3,005,644 2,839,514 913,097 1,310,804 418,636 184,618 12,359 2008 3,243,722 3,080,511 1,052,684 1,377,538 430,992 209,704 9,593 2009 3,215,193 3,045,876 1,058,342 1,334,526 464,684 179,573 8,751

Moteluri Hoteluri- Apartament Hosteluri Campinguri Case si cabane Tabere Altele Vile turistice

60 122 14 105 22 596 13 431 2 966 576 165 741 165 610

55,765 12,036 20,964 11,668 2,205 632 162,593 160,693

30,522 7,383 23,615 12,339 1,700 550 105,475 98,230

6,454 2,353 23,907 12,038 3,530 1,809 116,039 110,909

2,463 2,017 22,971 13,770 2,206 2,254 117,530 115,679

2,019 3,408 22,217 12,127 2,583 1,960 125,003 120,026

A.4 Numar de innoptari in functie de tipul unitatii de cazare

2004 Total Hoteluri 5 Stele 4 Stele 3 Stele 2 Stele 1 Stea Moteluri Hoteluri-Apartament Hostel Campinguri Case si cabane Tabere Altele Vile turistice 14 196 353 13 170 770 3 329 820 7 346 875 1 894 310 550 019 49 746 9 841 131 698 45 597 35 298 18 112 1 881 783 156 774 224 2005 15,400,987 14,386,345 4,026,783 7,760,526 1,894,468 652,316 52,252 5,739 127,288 52,614 26,238 14,726 1,972 786,065 779,064 2006 15,235,204 14,457,194 4,063,394 7,800,436 1,992,332 561,046 39,986 3,250 112,240 60,956 27,374 13,715 1,143 559,332 546,707 2007 15,037,897 14,405,069 4,544,260 7,632,446 1,729,350 479,926 19,087 6,492 72,532 60,138 23,641 37,813 2,466 429,746 418,152 2008 16,320,990 15,711,831 5,413,366 7,975,151 1,814,024 496,134 13,156 2,514 27,784 56,764 26,473 33,186 3,158 459,280 449,273 2009 16,276,86 5 15,662,34 3 5,579,983 7,750,948 1,820,034 495,935 15,443 1,565 34,179 53,409 26,781 28,994 4,081 465,513 441,939

A.5 Numar de innoptari al turistilor autohtoni

2004 Total Hoteluri 5 Stele 4 Stele 3 Stele 2 Stele 1 Stea Moteluri Hoteluri-Apartament Hostel Campinguri Case si cabane Tabere Altele Vile turistice 6,812,845 2,067,311 25,930 200,140 660,563 538,889 641,789 417,707 32,926 11,078 2,530,233 1,042,032 36,981 674,577 674,577

2005 7,124,915 2,247,218 46,180 292,796 567,186 397,115 943,941 255,368 33,723 11,370 2,367,438 1,518,638 37,142 654,018 613,299

2006 7,592,048 2,721,495 42,224 386,975 950,232 580,828 761,236 267,153 34,431 10,119 2,654,057 1,236,167 31,125 637,501 598,993

2007 7,912,100 2,759,643 72,823 413,433 1,088,356 656,156 528,875 257,648 28,936 5,630 2,714,824 1,427,736 20,100 697,583 630,224

2008 8,296,916 3,088,369 75,190 411,513 1,254,262 936,309 411,095 222,410 23,567 3,690 2,713,638 1,272,931 12,050 960,261 855,136

2009 8,175,347 3,147,360 77,511 412,540 1,269,061 944,016 444,232 233,869 20,107 3,072 2,495,667 1,298,430 11,238 965,604 874,465

A.6 Motivatiile calatoriilor 2004 Vacante si recreere Calatorii in scop professional Altele 1830 11 2005 1982 12 2006 1931 13 2007 1989 12 2008 2190 12 2009 2289 12

176

267

206

118

114

109

A.7 Numarul turistilor plecati

Anul

2004 124

2005 162

2006 199

2007 194

2008 202

2009 206

B.Oferta turistica B.1 Unitati de cazare

2004 Total Hoteluri si moteluri Vile turistice Case si cabane turistice Apartamente Hoteluri-apartament Hosteluri Cabane de vanatoare Campinguri Pensiuni Altele 637 453 90 39 1 1 11 7 2 27 6 2005 618 450 80 39 1 1 12 7 2 19 7 2006 594 437 70 38 1 1 12 7 1 17 10 2007 580 435 65 38 1 1 12 7 1 10 10 2008 539 414 60 33 1 1 11 7 1 5 6 2009 548 425 60 32 1 1 11 7 1 5 5

B.2 Numarul de camere

Total Hoteluri si moteluri Vile turistice Case si cabane tuistice Apartamente turistice Hoteluri-apartament Hosteluri Cabane de vanatoare Campinguri

55,593 44,570 7,094 2,602 140 247 224 105 175

56,196 45,999 6,306 2,615 140 247 240 105 175

55,229 46,197 5,518 2,291 140 247 227 105 90

55,656 46,862 5,224 2,472 100 247 161 105 70

56,970 48,638 3,886 3,190 83 247 126 105 42

60,606 52,294 3,892 3,154 103 247 130 105 42

Pensiuni Altele

302 134

213 156

164 250

105 310

69 584

69 570

B.3 Numarul de locuri de cazare

Total de plazas Hoteluri si moteluri Vile turistice Case si cabane turistice Apartamente turistice Hoteluri-apartament Hosteluri Cabane de vanatoare Campinguri Pensiuni Altele 107,684 84,491 14,884 5,312 270 494 350 194 519 896 274 107,532 86,106 13,230 5,386 270 494 382 194 519 631 320 107,344 88,168 11,686 5,231 270 494 370 194 250 328 353 107,349 88,796 10,658 5,834 196 494 352 194 200 210 415 109,703 91,825 8,098 7,755 101 494 252 194 124 138 722 116,077 98,238 8,112 7,685 136 494 264 194 124 138 692

B.4 Oferta culturala

Numar de unitati Cinematografe 35MM Cinematografe 16 MM Sali video Sali de muzica Sali de spectacole Sali de teatru Sali de dans Circ Expozitii ( din care) Galerii de arte Biblioteci Muzee 2004 88 786 52 558 80 136 74 815 1 610 16 101 3 641 2 290 2 548 1 670 16 266.4 255 2005 58,395 43,169 71,450 77,441 1,988 19,546 4,355 1,480 2,763 1,605 16,373.4 251 2006 46,556 40,046 73,550 76,208 3,462 21,057 5,133 1,825 4,635 2,320 18,030.7 260 2007 34,551 27,057 72,773 75,045 3,726 20,049 4,688 2,189 2,967 1,667 19,276.8 262 2008 25,164 19,963 71,577 86,397 3,555 17,129 4,974 2,097 2,184 1,341 21,866.0 263 2009 17,625 13,575 92,056 74,431 2,407 17,353 3,674 1,252 2,024 1,357 15,380.9 226

B.5 Principalele golfuri naturale

Andancimi maxime Dimensiuni Canal Intrare Puncte de ancorare (m) 5.5 7.8 3.7 4.6 7.0 6.4 13.5 4.0 3.3 9.0 14.2 2.4 9.0 8.8 6.7 10.0 13.1 185.0 13.1 11.5 8.2 14.3 9.1 71.3 13.7 22.5 11.8 6.4 9.1 10.0 27.4 12.8 9.7 7.9 7.0 9.1 14.6 9.1 8.3 9.1 6.4 9.1 12.8 10.3 9.1 10.6 7.9 3.9 7.6 10.3 8.8 7.3 Docuri

Lungime
(km) Baha Honda - Pinar del Ro Cabaas - Pinar del Ro Mariel - La Habana La Habana - Ciudad de La Habana Matanzas - Matanzas Cienfuegos - Cienfuegos Nuevitas - Camagey Puerto Padre - Las Tunas Gibara - Holgun Banes - Holgun Nipe - Holgun Santiago de Cuba Santiago de Cuba Guantnamo - Guantnamo 6.0 2.8 4.5 4.5 14.0 20.0 24.8 2.0 3.0 11.0 21.7 8.5 20.0

Latime

B.6 Principalele rauri

Directia de curgere Almendares - Ciudad de La Habana La Palma - Matanzas San Juan - Matanzas Canmar - Matanzas Sagua la Grande - Villa Clara Sagua la Chica - Villa Clara Chambas - Ciego de vila Caonao - Camagey Chaparra - Las Tunas Nord Nord Nord Nord Nord Nord Nord Nord Nord Nord Nord Nord Nord Lungi me (km) 49.8 71.0 30.5 43.0 163.0 91.0 68.3 154.0 51.0 110.0 89.0 62.0 61.0 Ajiconal - Pinar del Ro Mayabeque - La Habana Hanbana - Cienfuegos Arimao - Cienfuegos Caunao - Cienfuegos Zaza - Sancti Spritus Agabama - Manat - Sancti Spritus Jatibonico del Sur - Sancti Spritus Majagua - Ciego de vila San Pedro - Camagey Las Yeguas - Camagey Tana - Las Tunas Jobabo - Las Tunas Lun gime (k m) 83.0 52.9 111.0 87.0 79.0 155.0 122.0 119.5 72.0 134.0 117.0 74.0 66.1

Directia de curgere Sud Sud Sud Sud Sud Sud Sud Sud Sud Sud Sud Sud Sud

Mayar - Holgun
Sagua de Tnamo - Holgun Nipe - Holgun Contramaestre - Santiago de Cuba

Toa - Guantnamo Las Nuevas - Isla de la Juventud Del Medio - Isla de la Juventud Las Casas - Isla de la Juventud Cuyaguateje - Pinar del Ro Hondo - Pinar del Ro

Nord Nord Nord Nord Sud Sud

116.2 28.0 18.0 14.5 112.0 98.4

Cauto - Granma Bayamo - Granma Cautillo - Granma Baconao - Santiago de Cuba Guantnamo Guantnamo Yateras - Guantnamo

Sud Sud Sud Sud Sud Sud

343.0 115.0 74.4 33.0 105.0 78.1

B.7 Arii protejate

Total

Importanta National Local

Suprafata (km) Total Terestru

Marin

Cuba Pinar del Ro La Habana Ciudad de La Habana Matanzas Villa Clara Cienfuegos Sancti Spritus Ciego de vila Camagey Las Tunas Holgun Granma Santiago de Cuba Guantnamo

45 6 2 2 4 7 1 5 2 5 1 2 3 2 2

29 5 1 2 6 1 1 3 1 2 3 2 2

16 1 1 2 2 1 1 4 1 2 -

10,023.8 572.4 11.8 13.6 4,235.7 1,884.1 30.4 318.9 273.3 350.6 14.9 270.3 1,221.6 49.2 769.5

6,267.6 412.9 11.8 2.9 2,859.1 382.2 13.8 191.7 92.1 198.2 14.9 270.3 1,032.2 39.7 738.2

3,756.2 159.5 10.6 1,376.6 1,501.9 16.6 127.2 181.2 152.4 189.4 9.5 31.3

Isla de la Juventud

7.7

7.7

B.8 Activitati fizice, sporturi

Total national Cuba Pinar del Ro La Habana Ciudad de La Habana Matanzas Villa Clara Cienfuegos Sancti Spritus Ciego de vila Camagey Las Tunas Holgun Granma Santiago de Cuba Guantnamo Isla de la Juventud 6 036 664 329 506 428 524 390 417 567 517 280 545 261 208 321 79 Terenuri in aer liber 4 198 545 128 203 351 357 319 325 466 305 204 435 171 106 213 70 Piscine 103 15 3 17 9 6 8 4 9 7 2 14 3 3 2 1 Sali sportive 730 98 16 84 42 53 38 73 51 57 21 86 40 24 42 5 Complex uri sportive 1 005 6 182 202 26 108 25 15 41 148 53 10 47 75 64 3

B. 9 Areale naturale ( /1000mp)

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Cuba Pinar del Ro La Habana Ciudad de La Habana Matanzas Villa Clara Cienfuegos Sancti Spritus Ciego de vila Camagey Las Tunas Holgun Granma Santiago de Cuba Guantnamo Isla de la Juventud

270,368. 4 14,462.6 13,966.9 27,408.0 15,970.0 53,374.8 9,117.3 12,706.3 14,556.3 22,482.7 8,286.7 25,352.6 14,571.8 24,609.5 9,694.3 3,808.6

283,759. 8 14,590.0 13,989.8 35,084.7 16,789.2 54,924.0 9,277.8 12,810.2 15,028.1 24,378.1 8,107.4 25,929.1 14,605.9 24,695.9 9,741.0 3,808.6

290,575.9 14,836.2 14,010.2 35,280.6 17,177.9 55,103.1 9,423.9 12,945.7 16,180.5 26,147.7 10,561.5 26,406.8 14,526.2 24,375.4 9,791.6 3,808.6

292,121. 1 14,916.8 14,064.9 33,780.9 18,841.1 54,030.2 9,507.6 13,085.3 16,778.7 26,741.4 10,593.8 26,779.7 14,777.1 24,911.8 9,503.2 3,808.6

268,175. 6 15,114.7 14,114.8 34,082.3 19,339.5 30,366.9 9,618.5 13,291.0 17,235.1 24,830.2 10,789.9 27,161.5 14,986.2 25,037.6 8,183.4 4,024.0

276,899.1 15,226.3 14,190.3 34,626.6 19,344.3 31,749.7 9,634.1 13,369.3 22,249.9 25,317.2 10,814.6 27,501.5 15,242.0 25,175.3 8,218.6 4,239.4

Cap.III Forme de turism practicate Turismul e favorizat de apropierea geografica a Cubei de S.U.A. (suprasaturarea peninsulei Florida) de unde provine un numr relativ mare de turiti din cei sosii aici, precum si de infrastructura adecvata: porturi, aeroporturiinternaionale, plus hotelurile pentru cele mai diverse categorii de turiti,cazinouri, terenuri de sport, dotri pentru sporturile nautice. Se aduga unele curiozitati naturale precum blue holes (gurile negre) in fapt peteri scufundate.

 Patrimoniul turistic e bogat, celui natural ( exotismul si bogatia florei, faunei)adaugandu-i-se cel antropic, de la vestigii ale civilizaiei taino sau mayase lamonumente istorice, de arta coloniala, muzee si construcii moderne. Factorii determinanti ai dezvoltrii turismului insular tin de geografie, istorie,cultura a locului. Factorii naturali- clima, plajele ntinse cu nisipuri fine,vegetaie specifica, favorizeaz o activitate turistica pe aproape tot parcursul anului. Se observa interferenta formelor de turism:-semiorganizat -turism cultural si de agrement -turism de litoral ( helio-marin) In ceea ce privete turismul semiorganizat, turistul isi poate angaja prinintermediul unei agenii de turism, in prealabil, prin contract, o parte din servicii,cum ar fi: servicii de transport, de exemplu zboruri de tip charter, de cazare simasa comandate cu anticipaie, de tipul Package-Tour, iar altele urmnd a fiobinute direct pe msura derulrii calatoriei. Astfel se pot mbina armonios preferinele individualizate ale turitilor, prin alegerea unor itinerariidiversificate, avnd in vedere peisajele minunate si atraciile numeroase aleoraului si ale provinciei, cu avantajele pe care le ofer cltoriile organizate. Posibilitatile de cazare, de restauraie sunt multiple, datorita reelei dense dehoteluri, vile, restaurante, baruri, la fel si posibilitatile de agrement. Atrageindeosebi grupa tanara si persoanele cu venituri mari. Turismul cultural presupune vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric, amuzeelor sau participarea la evenimente culturale. Menirea acestui tip de turismeste complexa: in primul rnd este instruirea prin imbogatirea cunoaterii, in al doilea rnd este recrearea simita pe plan spiritual prin cunoaterea unor fenomene noi. Trsturile sale sunt: -selectarea la nivelul participanilor, prin practicarea sa de ctre anumitecategorii ale populaiei, de exemplu, intelectuali;-antreneaz populaia urbana;-majoritatea excursiilor destinate cunoaterii au o durata medie de 7 zile;-distanta variaz in limite largi, in funcie de cererea si poziia in spaiu a produsului turistic. Astfel, patrimoniul natural al oraelor este completat de cel antropic reprezentat de vestigii arheologice ale civilizaiei taino, muzee, edificii religioase saumonumente de arta coloniala care alctuiesc oferta culturala a oraului. Turismul de recreere si agrement interfereaz cu turismul cultural, oferind unbun prilej de a cunoate locuri si oameni noi, istoria si cbiceiurile lor. Scopul fundamental al practicrii sale este si satisfacerea nevoilor recreative ale populaiei antrenata in munci solicitante, cu mare consum de energie fizica si psihica. Principale caracteristici sunt :-antreneaz cel mai bine un numr de persoane, majoritatea provenind din tarile puternic urbanizate si dezvoltate;-ponderea decisiva se recruteaz din rndul populaiei urbane si este practicat detoate grupele de vrsta, in special tineret si populaiei matura;-ofer posibilitatea cunoasterii de locuri si oameni noi, cultura lor;-distanta de deplasare si durata actului recreativ variaz in funcie de posibilitatileturitilor;-eficienta economica a turismului de recreare si de agrement este destul de ridicata; presupune realizarea unei infrastructuri proprii, in care unitatilor de cazare sialimentaie publica li se adaug dotri specifice de agrement: piscine, terenuri de sport, sli de jocuri diverse etc. Natura bogata si variata a provinciei Matanzas, plus peisajele minunate, ncntadin prima clipa privirile turitilor. De aceea, posibilitatile de agrement sunt multiple Poi face o plimbare pe jos sau pe unul din numeroasele poduri cu care e mpnzit oraul Matanzas, supranumit oraul podurilor, fiind asemuit cuVenetia, pentru admira a atraciile minunate ale locului, sau poi face o plimbare cu barca, pe rul Canimar, de exemplu, cu ape linitite si vegetaie luxurianta,care omagiaz farmecul oraului Matanzas

 Elementele afro-cubaneze inradacinate aici, ale folclorului insular, frumuseeadansurilor si cntecelor sale se pot regsi in diversele festivaluri ce au loc inMatanzas in colaborare cu Havana (de exemplu festivalul tobelor care are loc inoctombrie). Turismul de litoral in special cel balnear- maritim , practicat pentru curaheliomarina, bai de mare, cura climaterica, este favorizat de zestrea turistica: plaje renumite cu nisipuri fine si vegetaie exuberanta, clima plcuta a provincieiMatanzas, si de agrement de excepie.regiunea se caracterizeaz printr-un lan de staiuni turistice cu diverse forme de cazare, de la pensiuni la hoteluri de lux, cuinfrastructura adecvata: porturi, aeroporturi internaionale, cu o varietate de servicii si posibilitati de agrement, cazinouri, terenuri de sport, dotri pentru sporturi nautice. Plaja Varaderoeste cea mai cunoscuta si ceruta pe piata internaionala.Varadero este un ora-staiune in provincia Matanzas si este una din cele maintinse staiuni din Caraibe. Varadero este numita si Playa Azul. Este situata in peninsula Hicacos, de-a lungul coastei de nord, intre Golful Cardenas siStrmtoarea Florida, circa 140 km est de Havana. Aeroportul internaional Juan Gualberto Gomez, in partea de vest a peninsulei,est aeroportul staiunii Varadero, fiind al doilea aeroport ca importanta al Cubei si ofer servicii de zbor intern si internaional Orasul Varadero ofer condiii excepionale pentru scuba diving, pescuit, yachting si pentru practicarea altor sporturi nautice. Din 2006, Varadero e in principal vizitat de europeni si canadieni. mpreuna cuoraul Havana primete circa 70% din numrul total de turiti sosii in Cuba,avnd o solida si diversificata infrastructura hoteliera. Casa Du Pont e o atracieturistica si un restaurant renumit in Varadero. Turismul helio-marin mbina beneficiile unui sejur minunat petrecut intr-odestinaie exotica, cu cele ale turismului medical, datorita climei plcute sizestrei turistice bogate: vegetaie luxurianta, plaje cu nisipuri fine, si deagrement de excepie, putnd fi funcional aproape tot timpul anului .

Cap IV Principalii indicatori Gradul de ocupare

% Total Hoteluri 5 Stele 2004 63.5 63.3 63.1 2005 63.6 63.5 65.0 2006 61.3 61.3 64.0 2007 60.9 60.9 64.1 2008 60.1 60.2 64.5 2009 59.8 58.9 62.9

4 Stele 3 Stele 2 Stele 1 Stea Altele

62.8 64.3 63.7 77.6 61.1

64.3 60.2 61.3 68.0 63.3

63.0 57.0 55.2 49.6 48.7

62.5 56.3 53.2 48.2 46.7

62.5 55.0 54.2 52.5 51.3

60.6 53.7 50.4 50.8 50.2

Indicatorul modificarii cererii turisticereceptoare 2004-> 2005 : 2319/2049 * 100 = 113.17% 2005-> 2006 : 2221/2319 * 100 = 95.77% 2006-> 2007 : 2152/2221 * 100 = 96.89% 2007-> 2008 : 2348/2152 * 100 = 109.10% 2008 -> 2009: 2430/2348 * 100 = 103.49% Indicatorul modificarii cererii turistice 2004-2005 : 3088029 / 2914665*100 = 105.94% 2005-2006 : 2928246 / 3088029*100 = 94.82% 2006-2007 : 3005644 / 2928246*100 = 102.64% 2007-2008 : 3243722 / 3005644*100 = 107.92% 2008-2009 : 3215193 / 3243722*100 = 99.12% Indicatorul evolutiei innoptarilor 2004->2005:15400987 / 14196353*100 = 108.48% 2005->2006: 15235204 / 15400987*100 = 98.92% 2006->2007: 15037897 / 15235204*100 = 98.70% 2007->2008: 16320990 / 15037897*100 = 108.53% Indicatorul densitatii turistice 2004: 2914665/110860 = 26.29 2005: 3088029/110860 = 27.85 2006: 2928246/110860 = 26.41 2007: 3005644/110860 = 27.11 2008: 3243722/110860 = 29.25

Obervam ca in anul 2005 fata de 2004 cererea turistica receptoare a crescut cu 13.17 % insa a scazut in urmatorii doi ani (2006, 2007), urmand o crestere semnificatica in anii 2008 si 2009.

Observam ca in anul 2005 fata de 2004 cererea turistica generala a crescut cu aproximativ 6 procente, in 2006 a scazut cu aproximativ 5 procente, urmand sa creasca pana in 2009 cand are loc o scadere

2008->2009: 16276865 / 16320990*100 = 99.72% Observam ca indicatorul evolutiei innoptarilor fluctueaza semnificativ, avand un nivel ridicat in anii 2005 si 2008 si relative scazut in 2006,2007 si 2009.

2009: 3215193/110860 = 29.00 Densiatatea turistica calculate in functie de suprafata tarii nu fluctuat in mod semnificativ, mentinandu-se intre 26.29 ( minimul inregistrat in 2004) si 29.25 ( maximul inregistrat in 2008). Cap.V Relatia Cubei cu Romania Romania mentine relatii amicale nu Cuba, chiar daca, in prezent, nu se afla printre cei mai importanti parteneri de afaceri Comertul dintre Romania si Cuba a scazut in mod considerabil dupa 1990 si mai ales dupa 1997, cand s-au incheiat livrarile de echipamente si utilaje romanesti pentru Combinatul "Las Camariocas", livrari efectuate in conditii de credit, a caror valoare de cca.107 milioane ruble transferabile nu a fost inca recuperata si nici perspective apropiate nu se intrevad. Inainte de 1990, exporturile romanesti in Cuba se faceau pe baza unor linii de credit guvernamentale, credite a caror valoare totala plus dobanzile trec astazi de 1 miliard ruble transferabile, recuperarea lor constituind o problema dificil de solutionat. Autoritatile cubaneze nu au nici o intentie de a accepta abordarea temei datoriei si identificarii de alternative sau solutii pentru rezolvarea acestei probleme. Astazi, relatiile economice bilaterale dintre Romania si Cuba urmeaza strict legile pietei si comertului international. Datorita faptului ca piata cubaneza nu ofera conditii de achizitii decat cu plata la termen, a neincrederii exportatorilor nostri in posibilitatea de recuperare a contravalorii exporturilor, a gradului real de risc, etc., mare parte a exporturilor romanesti in Cuba se face prin intermediari straini, cu putere sau sprijin financiar, care cumpara in Romania cu plata la livrare si revand in Cuba cu plata la termen. Incepand din anul 2002 si aceasta schema a inceput sa functioneze mai greu, datorita inmultirii cazurilor de neincasari a contravalorii marfurilor vandute, inregistrate de respectivele firme intermediare, fapt ce le-a determinat sa se retraga sau sa isi limiteze operatiunile pe piata cubaneza. Valoarea schimburilor bilaterale difera dupa statisticile din cele doua tari. Statisticile romanesti indica o valoare a exporturilor noastre, in anul 2005, de 2,58 milioane dolari (produse chimice, ingrasaminte, piese de schimb, laminate de otel),iar a importurilor de 6,76 milioane dolari (in principal zahar), cu un sold al balantei comerciale favorabil Cubei cu 4,18 mil.dolari. Pentru a intra in Cuba, vizitatorii romani au nevoie de viza pentru toate tipurile de pasapoarte. Viza se obtine de la Ambasada Cubei la Bucuresti. Este recomandabil ca, o data intrat in Cuba, cetateanul roman sa respecte cu strictete normele si legile acestei tari, precum si tipul de activitate pentru care a fost emisa viza, caz contrar existand riscul retinerii de catre autoritati, sau al expulzarii si stabilirii de interdictii de a mai reveni in aceasta tara. Cap VI. Elemente care definesc Cuba la nivel international De vazut, de vizitat in Havana 1.Catedrala, Plaza de Armas, Parcul Central, exemple de arhitectura coloniala, Paseo del Prado, o promenada spaniola din sec al 19 lea si zeci de cafenele si baruri. 2. O plimare intr-o masina veche din anii 50 pe El Malecon, bulevardul de-a lungul marii. 3. Vizitati Piata Revolutiei, inima orasului si a lui Fidel Castro

4. Cayo Santa Maria - insula mica, coralifera, 13 km lungime si 2 km latime cu 12 km de plaja superba, in nordul insulei, regiunea Villa Clara. Legatura cu insulele mici se face pe poduri peste apa iar drumul de la Remedios la Cayo Santa Maria este absolut superb. 5. Trinidad - situat pe coasta de sud a insulei, in regiunea Sancti Spiritus, oras intrat in patrimoniul UNESCO- hotelul din oferta este la 12 km de oras.
De facut in Cuba 1. Savurati cea mai buna tigara de foi din lume, din tutun de Vuelta Abajo, cultivat in regiunea Pinar del Rio. 2. Beti Mojito, un cockail cubanez traditional preparat din rom cubanez, soda, zahar nerafinat, suc de lamaie, gheata si frunze proaspete de menta. Este o bautura traditionala slab alcoolica, cel mai bine preparata in Bodequita del Medio. Mojito este inspirata din bautura Draquecito, numita dupa numele faimosului pirat Sir Francisc Drake ascuns in Isla de la Juventud. 3. Dansati salsa. InCuba, nu foloseste acest cuvant. Cubanezi afirma ca danseaza casino pe muzica son. 4. Faceti snorkeling sau scuba diving Unele din cele mai frumoase recife de corali din apele planetei se gasesc in jurul Insulei Cuba. O destinatie aparte oentru iubitorii de scuba diving este Isla de la Juventud. 5. Inchiriati o masina din anii 60 dar nu va indeparati prea departe de Havana. In Havana circula masini vechi, considerata de colectie in multe tari din lume. Pentru excursii in afara orasului, inchiriati masini noi ca sa fiti mai siguri ca nu ramaneti in pana