1.

Analiza ca metoda de cercetare , are la baza descompunerea respectiv desfasurarea unui obiect sau fenomen economic in parti component sau elementele sale simple. Astfel se analizeaza fiecare parte component, se stabilesc relatiile de cauzalitate , se stabilesc factorii care le genereaza, se formuleaza concluzii, s econtureaza cadrul activitatii viitoare. 2.Clasificarea analizei: a)-dupa nivelul la care se desfasoara avem - analiza microeconomica se desfasoara la nivel de ramura economica si studiaza comportamentul individual sau cel al firmei in activitatea economica. -analiza macroeconomico studiaza fenomenele la nivel de ramura economica, economie nationala sau economie mondiala si opereaza cu marimi globale b)-dupa criteriile de studiere a fenomenelor avem -analiza tehnico-economica imbina caracterul tehnic cu cel economic -analiza economico-financiara se regasesc corelatiile dintre activitatea economica de exploatare si cea financiara -analiza financiara-urmareste fluxurile financiare care se formeaza la nivelul intreprinderii, modelele de gestionare si amplasare a capitalului c)-dupa modul de urmarire in timp a factorilor avem -analiza statica-studiaza fenomenele la un moment dat,relevand relatiile dintre elementele si factorii care determina o anumita pozitie a fenomenului cercetat -analiza dinamica-cerceteaza fenomenele economice in schimbarea lor,relevand pozitia acestora intr-un sir de moment d)-dupa raportul intre momentul efectuarii analizei si momentul desfasurarii fenomenului, avem -analiza post-factum priveste trecutul si prezentul fenomenului respective, furnizeaza informatii privind incadrarea sau neincadrarea rezultatului obinut in limitele estimate ca fiind normale si presupune cercetarea rezultatelor acesteia potrivit relatiilor causal-functionale -analiza previzionala-face referire la viitorul realizarii obiectivului si presupune determinbarea evolutiei viitoare a unui fenomen economic pe baza cercetarii factorilor, a actiunii lor in perspective, constituie o etapa premergatoare in elaborarea strategiei activitatii ec-fin a intreprinderii. 3.Etapele analizei -delimitarea obiectului analizei -determinarea elementelor,factorilor si cauzelor fenomenului studiat -stabilirea relatiilor de conditionare dintre factori si fenomenul analizat pe de o parte, cat si dintre factorii care actioneaza asupra acestuia.In acest scop este necesar a se determina relatia cauza-efect. -masurarea influentelor diferitelor elemente sau factori asupra fenomenului analizat.in aceasta etapa intervine analiza cantitativa -sinteza rezultatelor analizei,constituie etapa stabilirii concluziilor asupra activitatii desfasurate 4.Cerintele analizei -analiza nu tb sa contina contradictii -analiza tb sa fie complexa si sa imbratiseze toate laturile activitatii ec-fin a intreprinderii -analiza tb sa fie operative si sistematica ceea ce presupune ca tb efectuata periodic si la momentul oportun -orice analiza tb sa se incheie cu un program de masuri concrete,operationale,fundamentate,care sa vizeze imbunatatirea activitatii ec-fin a intreprinderii 5.Metodele calitative sunt -diviziunea si descompunerea rezultatelor -comparatia -stabilirea sistemului factorial-cauzal al explicarii fenomenului -modelarea fenomenelor economice

-interpretarea rezultatelor -generalizarea sau evaluarea rezultatelor 6.Tipuri de comparatii -comparatii in timp -comparatii in spatiu -comparatii in functie de un criteriu prestabilit -comparatii cu caracte special 7.Sursele informationalein activitatea de productie si comercializare sunt -contul de rezultate -date din evident contabila -bugetul de venituri si cheltuieli 8.Valoareaadaugata Qa-reprezinta valoarea realizata de activitatea firmei, respective capacitatea acesteia de a crea bogatie.Daca din rezultatul intregii activitati a firmei deduce consumurile provenind de la terti obtinem valoarea adaugata 9.Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor din vz mf si produselor intr-o anumita perioada determinate 10.Obiectivele analizei cifrei de afaceri sunt -analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri -analiza factoriala a cifrei de afaceri Analiza cifrei de afaceri in corelatie cu cererea si capacitatea de productie -analiza cifrei de afaceri de echilibru 11.Etapele metodei ABC sunt -ordonarea nomenclatorului de produse in sensul descrescator al valorii vanzarilor pe articole -determinares vanzarilor cumulate -stabilirea grupelor de semnificatie -trasarea curbei teoretice si a celei reale -interpretarea rezultatelor economice si propunerea unor eventuale masuri pt. efiencitizarea activitatii 12.Valoarea adaugata defineste dimensiunea reala a activitatii intreprinderii si reprezinta plusul de bogatie,obtinut peste consumurile intermediare provenite de la terti,prin valorificarea tuturor resurselor economice proprii, permite aprecierea ontributiei intreprinderii la realizarea PIB si reprezinta aportul specific al intreprinderii in productia si comercializarea de bunuri si servicii prin utilizarea resurselor sale tehnice, umane si financiare Beneficiile val adaugate sunt -personalul -statul -actionarii -institutiile de credit -intreprinderea 13.Elementele insumabile prin metoda aditiva in cazul val adaugate sunt -salariile -contributiile pt asigurari si protective sociala -amortizarile -provizioanele - ch cu impozite si taxe(nu include impoz itul pe profit) -rezultatul exploatarii -ch financiare 14.Etapele analizei costurilor de produs sunt

-stabilirea produselor care urmeaza a fi supuse analizei-sunt cercetate cu prioritate produsele la care sau deposit costurile antecalculate sau normate -explicarea modificarii costului pe fiecare produs prin prisma categoriilor de ch,stabilindu-se contributia absoluta si procentuala a fiecarei categorii,la modificarea totala a costului pe produs -analiza elementelor de ch prin prisma factorilor directi de influenta 15.Riscul de lichiditate const n probabilitatea c societatea s nu-i poat onora plile fa de clieni ca urmare a devierii proporiei dintre structura pasivelor i structura activelor att n scaden, ct i n valori. Problema lipsei de lichiditate nu se pune n sensul c n-ar fi posibil obinerea de lichiditi, ci n sensul preului lor, a costului de obinere a acestor lichiditi i a ncrederii clienilor n societate Lichiditatea societatii se poate defini ca fiind capacitatea unei societati de a efectua, n orice moment, pli din conturile pe care titularii le au deschise la societate la solicitarea acestora. n acest sens, societatea trebuie s dispun de rezerve suficiente, rezerve care n esen nu sunt altceva dect active ce pot fi utilizate ca mijloc de plat sau care pot fi transformate operativ n astfel de mijloace. Lichiditatea arat n acest caz capacitatea instituiei de a mri capitalurile la un cost rezonabil n permanen. Aceast capacitate depinde, n realitate, de doi factori distinci: lichiditatea pieei i lichiditatea instituiei. Lichiditatea pieei. Astfel, n perioada unei tensiuni conjuncturale, obinerea de fonduri de pe aceste piee devine dificil i costisitoare; lichiditatea pieei afecteaz direct capacitatea de mrire a capitalului unei societati. Lichiditatea instituiei. Facilitatea accesului la capital depinde, de asemenea, de caracteristicile proprii ale instituiei: nevoile sale de capital i regularitatea lor legate de calitatea semnturii sale, care relev riscul de contrapartid i altele de nevoile de lichiditate. 16.Metodele de evaluarea ale riscului de lichiditate difer doar prin modul de calcul al indicelui de lichiditate, ele avnd n comun graficul de rate scadente. Metodele evalurii expunerii la risc se bazeaz pe calculele indicelui de lichiditate, corelnd activele i pasivele societatii sensibile la risc cu scadentele lor. Practic toate metodele au comun faptul construirii graficului de rate scadente care are urmtoarele caracteristici: categoriile de scadenta sunt mai mult sau mai puin fixe n funcie de termenele activelor i pasivelor; scadenele apropiate sunt incluse n clase cu durate scurte, scadentele ndeprtate sunt incluse n clase cu durate lungi; activele i pasivele la vedere nu sunt luate n calcul; graficul scadenelor se modific permanent, de aceea el se va construi zilnic; n consideraie se vor lua scadenele reale, nu juridice 17.Gestiunea riscului de lichiditate n mod practic, gestiunea riscului de lichiditate al unei bancii const n: cedarea, ipotecarea sau gajarea titlurilor de crean din portofoliul bncii fr a suferi pierderi excesive; gsirea unor resurse noi cu costuri marginale inferioare randamentului mediu al investiiilor bncii. Gestiunea riscului de lichiditate pe termen scurt permite msurarea cu precizie a riscului de lichiditate a bncii. Gestiunea trezoreriei permite determinarea unei structuri optime a activului bncii n aa fel nct prin asumarea riscului de lichiditate banca s nu nregistreze pierderi. Gestiunea pe termen lung a riscului de lichiditate permite bncii s elaboreze politica ei de creditare tiindu-se faptul c lichiditate este un factor de constrngere a bncii vis-a-vis de activitatea de

creditare. Totodat gestiunea pe termen lung a riscului de lichiditate permite bncii s-i afieze plafoane pe diferite categorii de active i pasive, n funcie de caracterul acestora: lichide i nelichide. stabile i volatile n funcie de politica de creditare pe care aceasta vrea s o promoveze n viitor. 19.Riscul solvabilitii este consecina manifestrii unuia sau mai multor riscuri bancare i pe care banca nu le-a previnit. Riscul de insolvabilitate arat ct din valoarea fondurilor proprii ale bncii poate decdea nainte ca poziia creditorilor ei s fie pus n pericol. Riscul de solvabilitate este cel de a nu dispune de fonduri proprii suficiente pentru absorbia pierderilor eventuale. n schimb, riscul de credit arat riscul degradrii solvabilitii contrapartidelor, nu a instituiei mprumuttoare. Acest risc rezult, pe de o parte, din suma total a fondurilor proprii disponibile i pe de alt parte din riscurile ce se produc (de credit, de pia, de rat, de schimb etc.). 20.Evaluarea riscului de solvabilitate Dificultile de evaluare a fondurilor proprii economice adecvate la riscuri sunt metodologice i practice. Aceast evaluare necesit evaluarea cu probabilitatea pierderilor posibile i a nivelului de protecie, astfel nct fondurile proprii s fac fa acestor pierderi. Fondurile proprii economice sunt fondurile proprii necesare pentru a fac fa riscurilor msurate ct mai obiectiv posibil i nu forfetar. Prin definiie, fondurile proprii permit acoperirea pierderilor posibile cu probabilitate fixat n avans. Ele sunt estimate plecnd de la msurri obiective, nu forfetare, ale riscurilor. Probabilitatea ca pierderile s depeasc fondurile proprii economice este pragul de toleran. Pragul de toleran nu este altceva dect probabilitatea de default" a instituiei, fiind o msur a riscului su de solvabilitate. Alegerea pragului de toleran este critic. Din punct de vedere subiectiv, el reprezint aversiunea fa de risc. Ideal este s se fixeze pragul de toleran la o valoare egal cu rata de default statistic corespunztoare rating-ului dorit. Fondurile proprii economice sunt definite plecndu-se de la pierderile care trebuie absorbite. Trebuie acoperite pierderi medii i pierderi neateptate, care apar n cazul unor evoluii adverse. 21.Gestiunea riscului de solvabilitate Gestiunea riscului solvabilitii ine de mrimea fondurilor proprii ale bncii, deoarece indiferent de eficacitatea aciunilor ntreprinse pentru a gestiona riscurile, apariia pierderilor este posibil mereu, de unde necesitatea mririi permanente a fondurilor proprii. Bncile care accept un nivel mare de riscuri sunt obligate s-i consolideze fondurile proprii chiar peste nivelul prevzut de autoritile bancare (norma Cooke 8%). Creterea fondurilor proprii se poate realiza fie prin emisiune de aciuni, fie prin prelevri din profit. Gestiunea riscului de solvabilitate se va efectua prin titlurizare. Fenomenul de titlurizare aduce importante transformri, dar i avantaje n domeniul bancar. Posibilitatea bncilor de a-i revinde creanele asigur o mare lichiditate activului bancar i diminueaz expunerea lor la riscuri. Ieirea acestor creane permite realizarea de economii ale fondurilor proprii, putnd fi orientate spre alte destinaii. n aceast ipostaz, titlurizarea constituie un instrument de gestiune a bilanului, permind modularea n acelai timp a nivelului fondurilor proprii i a rentabilitii lor. 22.Reglementri privind solvabilitatea bncii. Reglementarea prudenial a solvabilitii bncii se refer la adecvarea (suficiena) fondurilor proprii la riscurile asumate, fondurile proprii reprezentnd ultimul garant al solvabilitii n faa ansamblului riscurilor. De asemenea, fondurile proprii reprezint o referin obligatorie pentru toi indicatorii de performan, datorit condiiei imperative de remunerare satisfctoare a acionarilor.

Dac fondurile nu sunt adaptate la nivelul riscurilor, pentru un motiv oarecare, nici riscul de solvabilitate, nici alte riscuri, nici msurrile performanelor, nu sunt bine stpnite. n temeiul legislaiei n vigoare, fondurile proprii ale unei societi bancare sunt formate din urmtoarele categorii de capital: capitalul propriu: capitalul social varsat, prime legate de capital, vrsate; profitul reportat de capital, vrsate; profitul rezultat din exerciiile precedente; profitul rezultatului curent; fondul de rezerv constituit conform legii; fondul imobilizrilor corporale; fondul de dezvoltare. capitalul suplimentar se compune din : alte rezerve, alte fonduri, imprumuturi subordonate primite (datoria subordonata). 23.Ch fixe propriu zise sunt acele ch a caror marime ramane relativ constanta, indiferent daca volumul vol prod creste sau scade, in cadrul unei capactati de productie date(ch privind amortizarile,serv telef,ab.radio-tv,chcu impozite si taxe locale 24.Ch relativ fixe sunt ch de prod care manifesta o sensibilitate fata de modificarea vol fizic al productiei,respective in raport cu masura in care este utilizata capacitatea de prod a intreprinderii(salariile personalului,ch cu protectia mediului,ch de birou si alte ch de natura administrative) 25.Ch cu personalul reprez ch cu sal precum si impoz si taxele uportate de intrep pt. plata salariilor( CASS,fond de asigurare,fond de somaj,de risc si accidente,commission pt. ITM, 26.Ch de exploatare sunt effectuate pt derularea obiectului de activitate si isi imprumuta valoarea in mod direct veniturilor(ch cu mat prime,mat. auxiliare,ch cu lucrari si servicii executate de terti,ch cu impozite si taxe) 27.Ch extrardinare aceste ch nu sunt permanente,nu se pot prevedea,nu au character previzibil(ch legate de operatii de gestiune,penelitati,amenzi,ch legate de operatii de capital valoarea ctb a imobilizarilor cedate)