Sunteți pe pagina 1din 6

Ecosisteme antropizate

I.

CARACTERISTICILE ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE

1. Definitia ecosistemului: unitatea functionala, elementara, concreta a biocenozei 2. Alcatuire: BIOTOP reprezinta totalitatea factorilor abiotici: climatici, apa, aer, sol; BIOCENOZA reprezinta totalitatea populatiilor diferitelor specii legate territorial si prin relatii de interdependenta 3. Definitia ecosistemelor antropizate (amenajate): sisteme ecologice naturale, optimizate fie pentru obtinerea unor productii vegetale sau animale sporite, fie pentru alte scopuri umane Sunt influentate specific de existenta si activitatea umana; Depend de om din punct de vedere structural organizatoric 4. Structura unui ecosistem antropizat: Elementele principale sunt: a) BIOCENOZA reprezentata de: - fitocenoza naturala; - plante de cultura; - zoocenoza naturala; - animalele domestice b) Totalitatea OAMENILOR din ecosistem; c) ANSAMBLUL PRODUSELOR NATURALE (natura transformata) create prin activitati umane Exemple :masini, constructii, obiecte de uz divers d) Depozitele de deseuri si reziduri stagnante 5. Caracteristici ale unui ecosistem antropizat: Gradul de antropizare = intensitatea influentelor de origine antropogena asupra mediului natural; este diferit de la o zona la alta Simplificarea biocenozei: nr. mic de specii 1

Saracirea biocenozei:prin diminuarea numarului de legaturi interne Fragilitate a echilibrului ecologic 6. Tipuri de ecosisteme antropizate: - ecosisteme acvatice antropizate: lacurile de baraj, lacurile de acumulare, iazurile si helesteiele piscicole - ecosisteme terestre antropizate: ecosistemele agricole sau agroecosistemele - complexele zootehnice; - sistemele rurale si urban industriale

A. AGROSISTEMELE
Inlocuirea formelor naturale de plante sau animale cu varietati cultivate si animale domestice pentru asigurarea unei productivitati mari Plante: cereale, leguminoase, radacinoase, pomi fructiferi, specii horticole Animale: porcine, ovine, rumegatoare, pasari Caracterizare ecologica a componentelor agrosistemelor: a) Biocenoza: - Producatorii primari au fost selectionati artificial, omul ameliorand atat productia cat si rezistenta plantelor cultivate - Consumatorii sunt reprezentati de animalele din fermele zootehnice sau piscicole - Numarul actiunilor biotice nefavorabile este redus; - Omul controleaza consumatorii rapitori (mai ales parazitii) - In ferme apar boli metabolice si de stres la animale b)Biotopul: - fiecare biotop este realizat si controlat de catre om; - solul este transformat, devenind un corp artificial in care fenomenele naturale sunt diminuate; - se investeste o cantitate apreciabila de energie; - se asigura conditii optime necesare speciei crescute: o anumita intensitate si cantitate de lumina, o anumita umiditate, o fertilizare corespunzatoare, etc

B. COMPLEXELE ZOOTEHNICE

- cuprinde crescatoriile de animale in scopul obtinerii de productii mari si constant a) Biocenoza: - apartine unei singure specii , iar de multe ori unei rase cu performante productive ridicate; - indivizii sunt intretinuti in adaposturi si boxe, pe categorii de varsta si sexe; - populatiile sunt omogene genetic si fenotipic; 2

- animalele si-au pierdut instinctual de teritorialitate si instinctual matern; - se remarca cresterea agresivitatii si a stresului; - alte specii de consumatori devin cocncurente pentru hrana: soareci, sobolani - predomina organismele patogene producatoare de pneumonii, gastroenterite, salmoneloze, trichineloze - baza trofica a animalelor este reprezentata de culturile furajere b)Biotopul: - are un anumit microclimat interior generat de temperature, umiditate si luminozitate - insusirile ecologice ale biotopului asigura fiecarei specii o productivitate maxima;

C. ECOSISTEMELE ASEZARILOR UMANE

in asezarile umane, oamenii se gasesc in interactiune cu factorii abiotici, biotici naturali si cu factorii artificiali introdusi sau produsi de om Tipuri de asezari : rurale si urbane

a) Ecosistemele de tip rural: catunele, satele, comunele Caracteristici: Contact strans cu mediul natural; Folosesc in mica masura energia neconventionala, hidroenergia; Aprovizionarea cu apa se face din surse imediate, locale( fantani sau izvoare naturale) Sursa de hrana provine direct din ecosistemele naturale si agrosisteme b) Ecosistemele de tip urban:orasele Contact redus cu mediul natural; Folosesc in mare masura energia produsa in centralele electrice, de termoficare, nucleare Aprovizionarea cu apa se face prin sisteme hidrografice special amenajate; Sursa de hrana provine din agrosistemele limitrofe sau de la distanta, precum si din industria alimentara Au productie industriala; Sunt dotate cu spatii de depozitare a reziduurilor si deseurilor , de epurare a apei uzate. In ambele tipuri de ecosisteme, OMUL este factorul care determina optimizarea conditiilor de mediu si araportului om societate natura Indiferent de tipul de asezare umana, oamenii trebuie sa actioneze pentru diminuarea si inlaturarea factorilor poluanti care sunt rezultatul activitatii lor. 3

II.

IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE

Cauzele naturale ce au provocat deteriorari ale mediului sunt: seisme, eruptii vulcanice, inundatii, furtuni de praf, etc. Intre om si mediu exista un schimb permanent de materie, energie si informatie. Impactul uman asupra mediului inconjurator reprezinta toate modificarile care se situeaza in afara legilor ecologice, suferite de mediul natural, ca urmare a activitatilor omenesti. Impactul este direct proportionalci numarul populatiei si cu volumul activitatilor umane.Impactul este invers proportional cu marimea biotopului Forme ale impactului uman asupra mediului inconjurator: Defrisari masive ale padurilor; Desertificarea stepelor; Eroziunea solurilor; Poluarea apelor; Poluarea atmosferei; Distrugerea unor specii de plante si animale; Extensiunea rapida a cailor de comunicatie moderne; Vanatoarea si pescuitul; pastoritul etc 1. Degradarea habitatelor: o Crearea agrosistemelor in care fitocenoza naturala este inlocuita cu o vegetatie controlata; o Domesticirea animalelor prin modificarea conditiilor naturale de viata; o Exploatarea fara discernamant a padurilor a dus la desertificare o Pescuitul intensiv a saracit anuite zone ( exemplu: sardinele din Oceanul Pacific) a dus la scaderea numarului de specii sau chiar la disparitia lor; o Practicarea intensiva a vanatoarei a condus la rarirea populatiilor unor animale salbatice 2. Introducerea de specii noi in ecosisteme: o Intentionat sau neintentionat pot genera cresteri neobisnuite ale numarului indivizilor acestora (explozie ecologica) , rezulta catastrofe ecologice si economice aducerea catorva tantari anofel din Africa de Vest pe coasta rasariteana a Braziliei a dus la epidemie de malarie; filoxera adusa din America in Franta a distrus culturile de vita de vie , ceea ce a dus la altoirea de soiuri de vie europene cu americane rezistente la filoxera; gandacul de Colorado adus in Europa in mod accidental : nici o metoda de combatere nu a reusit sa-l distruga Exemple de introducere intentionata a speciilor straine in diferite biocenoze: plante de cultura (alimentare, decorative); 4

animale

Efectele acestor introduceri sunt neprevazute, nedorite si paguboase pentru ecosistemele naturale care se deterioreaza. 3. Deteriorarea ecosistemelor prin supraexploatarea resurselor biologice Interventia omului in biosfera a dus la saracirea speciilor si la cresterea instabilitatii biocenozelor, cu dereglarea echilibrelor naturale. Cauze: a) Defrisarea padurilor: - a contribuit la degradarea solurilor, la cresterea ariditatii climatului, intensificarea vitezei vanturilor si aparitia inundatiilor - padurile reprezinta factorul determinant de mentinere a echilibrului ecologic, climatic si hidric, reprezentand ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decat oricare ecosistem natural b) Suprapasunatul: - pasunatul intensiv determina distugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem - se intensifica activitatea pradatorilor; - creste frecventa bolilor si a parazitilor - apare suprapopularea pasunilor si o dezgolire accentuata a biotopului, care isi pierde posibilitatile sale de regenerare. c) Supraexploatarea faunei terestre: - s-a realizat atat direct prin vanatoare, pescuit, combaterea unor daunatori - cat si indirect producand dezechilibre ecologice, cu efecte intarziate asupra florei si faunei - cel mai mult au avut de suferit pasarile si mamiferele d) Supraexploatarea resurselor oceanice: Biocenozele marine sunt foarte complexe , cu un numar mare de lanturi trofice . Pescuitul abuziv al mamiferelor mari a dus la disparitia unor specii .Grav amenintate cu disparitia sunt :specii de balene, heringul, batogul, scrumbia albastra, merlucius,broastele testoase de apa, etc e) Urbanizarea si industrializarea: - cresterea vertiginoasa a oraselor a dus la dezvoltarea industriei; - dezvoltarea industriei in marile orase a atras dupa sine migrarea populatiei de la sate la oras - explozia urbana, dezvoltarea industriilor si a transporturilor a dus la formarea noxelor orasului :smog, particule de praf, de fum, compusi chimici - toate acestea duc la slabirea rezistentei organismului uman,la aparitia unor boli ale sisemului nervos, endocrin, respirator, etc 4. Deteriorarea ecosistemelor prin poluare Reprezinta o modificare daunatoare pentru om si pentru speciile din ecosystemele naturale si artificiale, a factorilor de mediu (abiotic si biotic) datorita introducerii in mediu a poluantilor Poluantii sunt deseuri ale activitatii umane. Factori poluanti:- substante chimice: pesticide, gaze, titei, substante organice -fizici: caldura, radiatiile - biologici: virusuri, bacterii patogene Poluarea creste direct proportional cu cresterea numerica a omenirii, cresterea necesitatilor umane si dezvoltarea de noi tehnologii. 5

Deoarece nu se cunosc in amanunt limitele admisibile ale poluarii atat pentru securitatea omului, cat si a securitatii principalelor ecosisteme, exista o tendinta de subapreciere a efectelor acesteia. a) Poluarea fizica: Poluarea temica sau calorica: diverse gaze din atmosfera duc la incalzirea globala prin efectul de sera efectele incalzirii globale sunt catastrofale (topirea calotelor polare, cresterea nivelului marilor si oceanelor, inundarea tarmurilor) Poluarea radioactiva: prin radiatii si radionuclizi are ca surse depunerile radioactive care au ajuns in apa odata cu ploaia, apele folosite in uzinele atomice, deseurile atomice ; Poluarea sonora sau fonica:zgomote puternice sau emisiuni de sunete cu vibratii neperiodice , de o anumita intensitate si care produc o senzatie dezagreabila consecinte negative( dereglarea auzului, contractile arterelor, accelerarea pulsului si aritmului respiratiei, diminuarea reflexelor, stresul). b) Poluara chimica: Substantele chimice utilizate in industrie si agricultura sunt cele mai raspandite si periculoase forme de poluare. Noxele eliminate in mediu : pesticidele, metale grele, DDT, se acumuleaza de-a lungul lanturilor trofice in concentratii din ce in ce mai mari prin fenomenul de amplificare biologica.Aceste substante sunt in general nebiodegradabile sau greu biodegradabile , de aceea persista un timp indelungat in ecosistem. Exemple de substante poluante: Gaze: monoxidul de carbon , dioxidul de sulf care in combinatie cu apa din precipitatii produce ploile acide ; Compusi ai azotului contribuie la formare asmogului; Derivatii halogenilor provoaca arsuri la plante si boala numita fluoroza la animale(deformarea oaselor si caderea dintilor) Pulberile:particule de cuart, calciu, azbest, funingine , particule de plumb, mercur, zinc,etc c) Poluarea biologica: Se produce prin: Poluarea biologica a apei si alimentelor se produce in mod direct prin deversarea apelor menajere si a celor industriale uzate in cursurile de apa sau indirect prin contaminarea lor cu substante organice fermentescibile; Eutrofizarea apelor : proces natural de acumulare in timp a unor cantitati crescute de substante organice pe fundul apei favorizeaza dezvoltarea in masa apei a unor microorganisme care acoper masa apei in intregime si distrug echilibrul ecologic din ecosistemul respective.

Andreea Marian Ruxandra Opric Ana Maria Iwada Cls. a XI-a I