Strategia gestionrii deeurile menajere n contextul unei urbanizri accelerate, asigurarea la un nivel corespunztor a elementelor de infrastructur i a celor de servicii

de gospodrire comunal (ap, canal, transport, salubritate, etc.) presupune un efort deosebit din parte ediliilor i a factorilor de decizie. n prezent Romnia se confrunt cu mari dificulti n ceea ce privete gospodrirea corect a deeurilor, n principal datorit urmtoarelor cauze : - nivel civic i educaional extrem de sczut al populaiei n probleme de via, de trai n colectiv i de sntate ; - lipsa total de informare i responsabilizare n ceea ce privete situaia i n special efectul duntor al deeurilor menajere ; - creterea impresionant a volumului ambalajelor, n special a celor din hrtie i plastic, n circuitul de consum ; - preocupri insuficiente ale primriilor oraelor n abordarea i rezolvarea problemelor de dospodrire comunal i n special de gospodrire a deeurilor menajere solide ; - lipsa de informare i de experien din partea agenilor economici i chiar a personalului tehnic din instituii, organisme abilitate privind acceai necesitate de gospodrire comunal i n special de gospodrire corect a deeurilor ; - abordarea de ctre mass-media a problematicii deeurilor, de multe ori doar ca subiect de senzaie, fr a fi analizat cu implicarea specialitilor sau a organismelor abilitate. Tipuri de deeuri
Tipul de deeu Stradal Comercial si din piee Responsabil Administraia Public Agenii comerciali Administraiile Pieelor i organelor de control Unitile industriale Direciile industriale Unitile spitaliceti Direciile sanitare Deeuri toxice i periculoase Productorii MAPPM Deeuri din construcii Beneficiarul construciei MAPPM (prin prevederile din Studiul de Impact) Primriile (prin prevederile din autorizaiile de construcie) Soluii de procesare Depozitare Compostare Incinerare Depozitare

Deeuri din industrie Deeuri spitaliceti

Depozitare Depozitare controlat Tratare Incinerare Depozitare controlat Tratare Incinerare Folosirea materialelor n : - Strate intermediare de izolare n depozitele de deuri - material de umplutur n special la crile de comunicaie - material de umplutur pentru asanarea blilor i mlatinilor

Aspecte legislative Exist o serie de prevederi ce fac referire la regimul deeurilor, n special exist o preocupare intens de a promova un set de reglementri care s orienteze i s pun bazele unei gestionri eficiente i ecologice a tuturor categoriilor de deeuri. Directiva cadru privind deeurile nr. 75/442/EEC a fost transpus n legislaia romneasc prin : - Ordonana de Urgen nr. 78/2000 privind regimul deeurilor - Hotrrea de Guvern nr. 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor. Propuneri pentru strategia de modernizare i dezvoltare a salubritii, igienei i proteciei mediului Strategia de modernizare i dezvoltare a salubrizrii, igienei i proteciei mediului va fi eficient dac va contribui la : a. Inlocuirea sistemului de aciuni ntmpltoare, ocazionale prin aciuni programate i coerente ; b. Eliminarea unor contradicii interne ntre diferitele structuri ce acioneaz n domeniu sau ntre diferite aciuni promovate pe o direcie sau alta ; c. Posibilitatea de a elabora, implementa i evalua politica de producere i dezvoltare pe etape, astfel nct s fie posibil reevaluarea periodic a acesteia ; d. Posibilitatea organizrii unui control riguros a msurilor stabilite, conforma reglementrilor i cerinelor legale. Pentru a pune n practic o strategie de gestiune a deeurilor ntr-un mod corect, autoritile naionale trebuie s ia n considerare urmtoarele etape : 1. Prioritile gestiunii deeurilor 2. Responsabilitile vizavi de gestiunea deeurilor 3. Normele minimale ale mediului pentru colectare, transport, manipulare, tratare i eliminare a deeurilor 4. Reglementrile n materie de sntate i securitate 5. Drepturi, taxe i subvenii n materie de deeuri i resurse 6. Posibliti de organizare i finanare. Totodat, trebuie luate n considerare i urmtoarele aspecte : a. Dispoziii privind deeurile - Tipuri de deeuri care trebuie colectate n diferite sisteme de stocare - Dimensiuni maximale ale deeurilor care fac obiectul unei colectri publice - Locul i data de colectare b. Dispoziii privind colectarea - Proprietarii containerelor - Tipuri i dimensiuni ale containerelor autorizate - Norme ale parcului de containere - Frecvena i itinerarele containerele - Meninerea containerelor ntr-o stare bun c. Dispoziii administrative i financiare - Taxe, drepturi i cheltuieli - Ajutoare (incurajri) financiare - Penaliti i sanciuni - Sarcini ale productorului de deeuri - Sarcini i drepturi ale organismelor de control - Asigurarea posibilitilor de a depune reclamaii vizavi de serviciul prestat. 2

Elemente necesare pentru fundamentarea unei strategii de gestiune integrat a deeurilor Colectri - containere - centre de colectare selectiv - centre de reciclare Transport - vehicule de colectare a deeurilor - staii transfer - utilaje de compactare Reciclare - centre de selectare - utilaje (prese)compactare Compostare - instalaii i cldiri - vehicule - utilaj tehnologic Producere biogaz - instalaii i cldiri - dispozitive de compostare - utilaj tehnologic - vehicule Incinerare - instalaii i cldiri - sisteme de cuptoare i recuperatoare de cldur - sisteme de turbine i generatoare - sisteme de tratare a gazelor de combustie Depozitare - bariere i talazuri - evacuare levigat - sisteme captare biogaz - sisteme de surpaveghere - cntar bascul - compactor - alte vehicule - cldiri - acoperiri (iniIl-cptuire i final) Costuri de exploatare - colectare i transport - exploatare centre de reciclare - exploatare centre de colectare selectiv - transfer i compactare ; producere biogaz - incinerare - depozitare - administrare 3

Venituri - venituri rezultate din vanzarea materialelor reciclabile - venituri rezultate din vanzarea compostului - venituri rezultate din vanzarea energiei de la incinerare Identificare problemelor legate de gestiunea deeurilor colectarea datelor i caracterizarea deeurilor colectarea deeurilor, dac este psoibil selectiv separarea deeurilor transportul deeurilor stocarea temporar a deeurilor rentabilizarea fraciunilor centre de deeuri reciclarea fraciilor deeurilor, compostarea (metod de recilcare organic) alte forme de valorificare, recuperare de enrgie a fraciilor specifice eliminarea fr pericol (depozitare, incinerare) fiecare etap necesit organizarea planificrii i finanare n prezent sistemele de gestiune a deeurilor sunt necompletate sau n devenire de fapt, gestiunea deeurilor ntodeauna se confrunt cu urmtoarele dificulti : - lipsa datelor cantitative, precise a deeurilor produse i compoziia acestora - costul realizrii operaiilor de colectare convenabile - costul construciei instalaiilor de eliminare convenabile - lipsa valorii economice pentru diferite deeuri - sensibilitatea politic a subiectului - noua diversitate a deeurilor produse i necesitatea diferitelor tehnici de tratare.

Strategia dezvoltrii spaiului urban i periurban

Uniunea European cere cooperare i schimb de informaii ntre orae, ameliorarea, mediilor urbane degradate i recunoatere importanei patrimoniului istoric i cultural pe care l prezint oraele acestea. astfel, politicile urbane trebuie s se integreze n politici de mediu de amploare. Rezoluia Consiliului nr. 91/C/33/02 privind Cartea verde a mediului urban precizeaz c Consiliul Comunitii Europene ntmpin favorabil existena acestei Cri a mediului urban i recunoate ca aceasta aduce o contribuie important la dezbaterea privind viitorul oraelor i al aglomeraiilor urbane din Europa. Consiliul Comunitilor Europene recunoate ca prima responsabilitate a definirii unei politici i a administrrii mediului urban revine autoritilor locale, regionale i guvernamentale ale fiecrui stat. Strategia Tematic pentru Mediul Urban la nivelul UE a sugerat patru domenii prioritare de aciune : a. Management urban b. Transport durabil c. Construcii d. Proiectare urban Obiectivele strategiei UE constau n : implementarea politicilor de mediu ale UE i a legislaiei la nivel local prin sprijinirea i ncurajarea autoritilor locale de a adopta o abordare mai integrat a managementului urban. Msurile luate constau n : 1. ndrumarea pentru management integrat de mediu 2. sprijin pentru schimbul larg de experien la nivelul UE 3. ndrumarea pentru planuruile de transport urban 4. folosirea altor preograme de ajutorare a comunitilor. 4

Transportul durabil Directiva Consiliului nr. 76/495/CEE privind utilizarea natural a energiei n tranportul urban de pasageri prevede: - ncurajarea autoritilor responsabile s promoveze servicii de transport public urban de pasageri, frecvente, convenabile, rapide; - sa ncurajeze reducerea lungimii navetelor cu maina privat prin construirea de parcri lng terminalurile de transport public i lng importante staii i gri din zonele urbane i suburbane; - s ncurajeze toate msurile care ajut la fluidizarea traficului, n special a transportului public, de exemplu prin sincronizarea semafoarelor pe o scara mai larg; - examinarea oportunitilor de schimbare a reglementrilor fiscale i de alt natur. n urmrirea acestor obiective este necesar luarea unor msuri complementare pentru dezvoltarea durabil n orae i n zonele urbane, precum : 1. dezvoltarea unor strategii adaptate la contextul local viznd controlul consecinelor restructurrilor economice; 2. regenerarea zonelor urbane degradate (i amestecul funciunilor i al grupurilor sociale n interiorul structurii urbane, mai ales n marile orae unde zonele de excludere social sunt pe cale s apar); 3. o gestiune prudent a ecosistemului urban (cu deosebire n ceea ce privete apa, energia i deeurile); 4. dezvoltarea mijloacelor de transport care sunt n acelai timp efeiciente i nu afecteaz mediul; 5. conservarea i valorificarea patrimoniului cultural; 6. dezvoltarea reelei de orae. Construciile n ceea ce privete protecia spaiului urban la nivelul polurii aerului obiectivele sunt: ameliorarea calitii aerului ambiental n spaiul urban eliminarea polurii atmsoferei cu poluani enerai de agenii economici reducerea emisiilor de gaze reducerea polurii cu gaze cu efect de ser n cadrul msurilor luate se numr: identificarea zonelor cu depiri ale concentraiiloe d epoluani n aerul ambiental, prin realizarea unui sistem de monitorizare a calitii aerului elaborarea unor propuneri de limitare a traficului prin devierea traseelor , limitarea orelor de acces, etc. elaborarea studiilor de fezabilitate privind traseele de ocolire a oraelor atragerea fondurilor necesare i realizarea lucrrilor d edeviere a trafocului de tranzit in afara oraelor implementarea i monitorizarea msurilor cuprinse n programele de conformare monitorizarea concentraiilor de gaz, echipamentelor i elaborarea inventarelor de emisii.

Noiuni introductive despre politicile de mediu Aerul, apa, flora i fauna au consituit i constituie elementele fundamentale ale dezvoltrii omenirii. La nceputul mileniului trei, omenirea i-a deinit principiile i a creat fundamentul pentru o abordare global a proteciei managementului mediului, integrat cu celelelate politici i strategii ale civilizaiei actuale. Cel mai bine, se reflect aceast abordare n cteva din principiile Declaraiei de la Rio 1992: Principiul 1 Fiinele umane sunt n centrul preocuprii pentru o dezvoltare durabil. Ele sunt ndreptite la ovia sntoas n armonie cu natura. Principiul 2 Statele au, n concordan cu principiile reglementrilor internaionale, dreptul suveran de a exploata propriile resurse, urmrind propria lor politic privind mediul nconjurtor i dezvoltarea. Principiul 3 Dreptul la dezvoltare trebuie n aa fel realizat nct s ndeplineasc echitabil nevoile dezvoltrii i mediului nconjurtor ale generaiilor prezente i viitoare. Principiul 4 Pacea, dezvoltarea i protecia mediului sunt interdependente i indivizibile. PROBLEME ACTUALE ALE OMENIRII Problemele de mediu fac parte din acea categorie de probleme care se acumuleaz treptat, dar ntr-un timp relativ scurt i care necesit apoi o mai mare perioad de timp pentru a fi rezolvate. Aceasta nseamn c administratia este n msur s anticipeze cel mai bine problemele de mediu nainte ca aceste probleme s ia proporii i s fie recunoscute ca probleme publice de amploare. Politica nseamn urmrirea strategic a unor obiective specifice, ce vor fi relevate de schimbarea comportamental a societii de-a lungul unei evoluii determinate. O politic de mediu preventiv trebuie s se caracterizeze prin implicarea tuturor componentelor care sunt legate de problema de mediu abordat. Succesul unei politici de mediu este strns legat de: Grupuri de persoane (ex. Organizaiile i grupurile sociale) implicate n problem i care pot contribui la elaborarea, dar i la revederea periodic a politicii de mediu; instrumente fundamentale ale politicii, care sunt mecanismele disponibile pentru a influena comportamentul persoanelor, firmelor sau altor organizaii, n raport cu necesitatea ndeplinirii diferitelor obiective ale politicii de mediu. Autoritatea Central de Protecia a Mediului Principalele categorii de sarcini ale acestei autoriti sunt: - Formularea i refurmularea periodic a unei politici generale de mediu; - Asigurarea unor condiii de implementare adecvate pentru toi partenerii implicai inclusiv pentru administratia central. Aceasta este dus la ndeplinire prin: - Stabilirea unui cadru legal solid - Asigurarea unei infrastructuri informaionale care s cuprind cunotine d emediu convingtoare, date, instrumente, criterii de implementare, msuri; - Coordonarea aspectelor de mediu care apar n politicile altor ministere. Acestea se adreseaz cu precdere efectelor secundare asupra mediului pe care le au activitile ntreprinztrilor. - Monitorizarea i evaluarea: - Strii mediului i rezultateor implementrii politicii. 6

Ca parteneri ai ACPM putem enumera: - Autoriti locale sau guvernamentale - Ageni economici - Grupuri int - Grupuri sociale - Poluatori - Cei care adopt decizii - Cei care ntreprind aciuni, etc. COMPONENTE ALE PROTECIEI MEDIULUI Se pot deosebi ase componente ale ansamblului activitilor de protecie a mediului, i anume: Legislativ Administrativ-instituional Educativ-informativ Economico-tehnologic Social De cooperare internaional

Aceste componente sunt enumerate detaliat in tabelul urmator, precizndu-se i instituiile competente pentru a soluiona sau a urmri respectivele aciuni.

PRINCIPII, COMPONENTE SI INSTRUMENTE DE BAZA IN STRATEGIA DE PROTECTIE A MEDIULUI INCONJURATOR

Elaborarea unei strategii de protectie a mediului la nivel national trebuie sa aiba la baza principii, concepte si instrumente care sa reflecte rolul si locul politicii d emediu in ansamblul politicii statului, posibilitatile si prioritatile pe termen scurt si lung, specificul si amploarea problemelor de poluare la momentul stabilirii strategiei etc. Aceste principii deriv in marea lor majoritate din principiile mediului inconjurator. Din acest punct de vedere vom avea: principii care actioneaza pe plan intern si principii care actioneaza pe plan international.

A. PRINCIPII CE ACTIONEAZA PE PLAN INTERN a. Principiul potrivit caruia protectia mediului inconjurator trebuie sa constituie un element esential al politicii economice si sociale a statului Protectia mediului inconjurator constituie un obiectiv de interes national, cu efecte directe si indirecte , pe termen lung, in toate compartimentele sistemului social-uman. Ea este o activitate complexa ce se desfasoara dupa o conceptie unitara, la nivel local si national si care reclama pe de o parte, mentinerea integritatii mediului, respectiv a sistemelor suport ale vietii printr-un control eficient al fluctuatiilor factorilor antropici in limitele de suportabilitate ale acestora, iar pe de alta parte, reconstructia si recuperarea celor degradate, fie ca urmare a unor erori in strategia de dezvoltare, fie a unor catastrofe naturale. 7

b. Principiul exercitarii de catre stat a dreptului suveran de a exploata resursele sale naturale, in asa fel incat sa nu aduca prejudecati altor state. Principiul central al Declaratiei de la Stockholm 1972 este cel potrivit caruia statele au dreptul suveran, in conformiate cu Carta ONU si principiile dreptului international de a exploata propriile lor resurse din teritoriul national, in functie de politica lor privind mediul inconjurator si au datoria de a nu provoca daune mediului inconjurator in alte state. Exploatarea resurselor naturale in concordanta cu interesul national constituie si o obligatie a statului nostru onsacrata in art.134 lit.d din Constitutie. c. Principiul prioritatilor sanatatii si bunastarii populatiei, in comparatie cu alte scoprui de folosire a resurselor naturale ale mediului inconjurator. Potrivit Constitutiei, statul garanteaza dreptul cetateanului de a se bucura de sanatate fizica si mentala. In acceptiunea sa larga, acest drept include , pe langa celalalte aspecte care privesc viata persoanei in sens fizic, si ca univers de fenomene si fapte care-i permit si dezvolta existenta fizica si asigurarea unui mediu sanatos. d. Principiul apararii factorilor naturali ai mediului inconjurator prin folosirea atenta, rationala a resurselor in functie de nevoi, in interesul generatiilor preyente si viitoare. Omul dispune de mijloace puternice pentru a interveni asupra naturii prin exploatarea bogatiei naturale ale solului si subsolului, prin constructia de baraje, lacuri de acumulare, retele dense de cai ferate si drumuri. Sub aspectul pastrarii echilibrului ecologic, o mare importanta prezinta mosul in care se folosesc resursele naturale. Relatia de folosire a naturii, in care aceasta este tratata ca un mijloc de satisfacere a tuturor nevoilor fundamentale ale oameni;lor, este unul din elementele primordiale ale raportului societate-natura. e. Principiul participarii populatiei la protectia si ameliorarea mediului incojurator. Acest principiu presupune, in primul rand, dreptul individului separat sau cuprins in diferite grupari sociale, de a fi informat in legatura cu proiectele si programele ce vizeaza relatia sa cu mediul inconjurator. In al doilea rand, indivizii pot participa la elaborarea deciziilor ce pot avea influenta asupra mediului lor. f. Principiul interzicerii poluarii Poluarea apei, a a erului, a pamantului si a fiintelor vii a atins niveluri extrem de periculoase. Sanatatea si viataomului sunt periclitate, numeroase cazuri de boala si decese constituie consecintele negative ale poluarii generate in zonele foarte dezvoltate ale societatii umane. Toate acestea au ca efect interzicerea producerii sub orice forma a poluarii, acest principiu trebuind sa constituie nu numai un principiu moral, ci si juridic, prin consacrarea expresa a legii. g. Principiul poluatorul plateste B. PRINCIPII CE ACTIONEAZA PE PLAN EXTERN a. Principiul informrii i cooperrii ntre state Conform principiului 24 al Declaraiei de la Stockholm Chestiunile internaionale raportndu-se la protecia i ameliorarea mediului ar trebui s fie abordate ntr-un spirit de cooperare de ctre toate rile mari sau mici pe picior de egalitate. O cooperare printr-un sistem de acorduro multilaterale sau bilaterale sau prin alte mijloace apropiate i indispensabile pentru a limita n mod eficace, a preveni, a reduce i a elimina atingerile aduse mediului rezultnd din activiti exercitate n toate domeniile i din respectul suveranitii i intereselor tuturor statelor. Statele au, de asemenea, datoria de a se informa n situaii critice. b. Principiul bunei vecinti Constituia rii noastre prevede n art. 10 c Romnia ntreine i dezvolt relaii panice cu toate statele i, n acest cadru, relaii de bun vecintate, ntemeiate pr principiile i pe celelalte norme general admise de dreptul internaional. Statul romn se oblig s ndeplineasc ntocmai i cu bun credin obligaiile ce-I revin din tratatele la care este parte. 8

c. Principiul notificrii i consultrii n domeniul proteciei mediului nconjurtor, acest principiu este considerat ca avnd valoarea unei recomandri. Potrivit Planului de Aciune al Conferinei de la Stockholm 1972, statele sunt invitate s procedeze la un schimb de informaii ori consultaii bilaterale sau regionale, de fiecare dat cnd condiiile mediului unei ri sau anumite activiti ale acesteia pot avea efecte pgubitoare n una sau mai multe ri. Informarea i consultarea interguvernamental sunt considerate potrivit Recomandrii Organizaiei pentruu Cooperare i Dezvoltare Economic din 1974 ca un mecanism de implementare a principiului nediscriminrii, asigurnd att oportunitatea cunoaterii activitii proiectate n statul care polueaz, ct i cea a transmiterii din timp a tuturor datelor i informaiilor relevante i disponibile. d. Principiul protejrii patrimoniului comun Prin patrimoniu comun se neleg, pe de o parte, bunuri ori resurse naionale care prezint, pe plan mondial, o importan deosebit, sub raport tiinific, estetic i conservativ. Pe plan internaional, n ultimul timp se mai manifest tendina de a se aciona pe baza unor principii specifice, dar care au deocamdat un caracter mai restrns i nc multe elemente de ellucidat pn la aplicarea lor concret. Se amintesc n acest sens: principiul preveniri; principiul interzicerii polurii; principiul nediscriminrii; principiul poluatotul pltete.

Sistemul de Monitoring Integrat al Mediului din Romania (SMIR)

SMIR reprezinta un sistem complex de achizitie a datelor privind calitatea mediului obtinute pe baza unor masuratori sistematice, de lunga durata, la un ansamblu de parametri si indicatori, cu acoperire spatiala si temporala care sa asigure posibilitatea controlului poluarii. SMIR are la baza Sistemul National de Supraveghere a Calitatii Apelor, cu cele cinci subsisteme (ape de suprafata curgatoare, lacuri, ape maritime, ape subteramne, ape uzate). Obiectivul fundamental al SMIR il constituie realizarea unui sistem adecvat de supraveghere a calitatii mediului din Romania, pentru controulul influentelor antropice, redresarii economice durabile in viitor din punct de vedere al protectiei ecologice, fundamentarii masurilor de ingineria mediului. Principalele rezultate prevazute a fi obtinute prin SMIR sunt urmatoarele: interfatarea actualelor retele si subsisteme de supraveghere a calitatii apelor, aerului, precipitatii;pr si solului, intr- etapa, intr-un sistem integrat de monitoring a parametrilor fizico-chimicei, biologici, bacteriologici si radio-chimici; restructurarea actualei ierarhizari a sectiunilor de control al mediului din punct de vedere al zonelor de fond si impact, tinandu-se cont de legislatia de mediu din Romania si problemele specifice miscarii transfrontaliere a poluarii; implementarea informatiilor specifice supravegherii pe termen lung a modificarii ecosistemelor terestre si acvatice in activitatea de monitoring integrat; elaborarea unui sistem de prezentare sinoptica a calitatii factorilor de mediu si de urmarire a dinamicii acesteia; asigurarea conditiilor de interconectare a SMIR la Sistemul global de supraveghere a mediului, cat si alte sisteme zonale si internationale de supraveghere.

Resurse naturale, zone umede, biodiversitate

Recoltare; masuratoare; analiza; asigurare; calitate date

Baze de date; procesare; analiza statica; evaluare

Strategie; decizie; prognoza; legislatie; evaluare; reajustare

Structura Sistemului de Monitoring al mediului

(Normativ metodologic MAPPM)

Surse si agenti de poluare

Natura reprezinta unul din elementele fundamentale ale mediului, iar protectia acesteia include alaturi de conservarea starii naturii si gestionarea ei, pentru a-i mentine si restabili integritatea si ciclurile si pentru a-i regenera fortele si capacitatea de a sustine viaa. Tocmai de aceea e foarte important sa cunoastem principalele surse si agenti de poluare. O clasificare a surselor de poluare ar pute sa aiba in vedere surse existente(ca rezultate auxiliare ale unor procese sau activitati desfasurate efectiv) si surse potentiale (care ar putea sa dea nastere poluarii daca s-ar produce). Pentru ca sursa sa devina efectiv daunatoare este necesara desfasurarea succesiunii de activitati prezentate mai jos.
TINTA SURSA ELIBERARE POLUANT CALEA DE MIGRARE CONTACT CU MEDIUL IMPACT MANIFEST EFECT MIGRARE MEDIUL ESTE POLUAT

Ciclul poluarii

10

Activitati antropice cu impact asupra mediului (industrie, transport, agricultura)

Apa subterana, ruri, lacuri, mare, rm

Paduri, vegetatie, sol

Clima, meteorologie

Aer, emisii, imisii

Radioactivitate naturala a componentelor de

Sol, deseuri, zone degradate

Sanatate publica

Intr-o clasificare mai detaliata, am putea imparti sursele de poluare astfel: a) dupa originea lor: naturale (generate de fenomene existente in starea naturala a globului) antropice (generate de activitatea umane) b) dupa forma lor:

punctuale lineare de suprafata de volum solida lichida gazoasa

11

c) dupa mobilitatea lor: - fixe sau stationare - mobile d) dupa regimul de emisie: continua intermitenta instantanee e) dupa activitatea care le genereaza: ardere combustibili fosili industrie petrochimie chimie industriala constructii metalurgie si siderurgie extractie minereuri transporturi agricultura viata citadina, etc. Caile de migrare definesc modul in care agentii poluanti se deplaseaza inspre tinta de mediu pe care o va afecta. Rutele uzuale pe care se deplaseaza un agent poluant pot fi: solul sau subsolul, apele de suprafata, atmosfera. Tintele sau receptorii sunt, de apt, oricare din factorii de mediu, in acceptiunea actuala a acestui termen. Tintele uzuale ale unui agent poluant sunt: populatia, flora si fauna locala, cursurile de apa de suprafata, apa freatica, solul, zonele locuibile sau de agrement, constructiile. Impactul oglindeste efectul pe care agentul poluant il are asupra tintei sai receptorului si este determinata in mod evident de succesiunea logica a urmatoarelor rationamente:
Impactul este cu atat mai semnificativ, cu cat
Agentul poluant este emis in cantitate mai mare Cu cat toxicitatea acestuia este mai mare Cu cat calea de migrare este mai facila Si cu cat tinta este mai apropiata de sursa si mai sensibila la atacul agentului

Surse si agenti poluanti ai atmosferei

Sursele naturale de poluare sunt in acest caz: omul, plantele, vulcanismul, descarcarile electrice, vanturile, radioactivitatea naturala terestra si cosmica, incendiile provocate de cauze naturale, descompunerea naturala a materiilor organice. Diversitatea agentilor poluanti este foarte mare: CO 2, fulgi, amoniac, polen, substante organice, pulberi, slfati, cloruri, metan, hidrogen sulfurat, cenusa vulcanica, oxizi de azot si de sulf, nisip etc. (acestia ajung sa fie cu adevarat periculosi in situati rare eruptii vulcanice, furtuni si vanturi extrem de puternice). Dioxidul de carbon (CO2) desi nu este o substanta toxica, prezenta acestuia in atmosfera peste limita normala este nociva, deoarece cresterea rapida a concentratiei acestruia contribuie substantial la aparitia efectului de sera, la cresterea temperaturii si la schimbarea climei pe glob. Surusele preponderente de emisie a dioxidului de carbon sunt centralele termoelectrice (46%), transportul (20%), alte industrii (20%), gospodarii casnice (12%), alte surse. 12

Aproape 120 de tari au ratificat Conventia privind clima pe Terra (19940, principalul ei obiectiv fiind reducerea emisiilor de dioxid de carbon in atmosfera. Principalele masuri luate constau in: scaderea consumului de carbune, scaderea consumului specific de caburanti la mijloacele de transport rutier, cresterea surselor de energie nonconventionala, limitarea despaduririlor si intensificarea reimpaduririlor. Monoxidul de carbon (CO) apare in principale in cadrul proceselor de ardere a hidrocarburilor in motoarele cu ardere interna. Cresterea extrem de mare a traficului rutier, precum si utilizarea unor procese asemanatoare in industria chimica, metalurgica si alimentara a facut ca poluarea atmosferei cu CO sa devina semnificativa. Oxizii si acizii sulfului (SO, SO2, SO3,S2O3,S2O7,H2SO3,H2SO4,H2S ) pot proveni atat din procesele industriale (chimice, alimentarea, metalurgice, neferoase, petrochimice, energetice), cat si din eruptiile vulcanice. Oxizii de azot (NO,NO2,N2O,N2O3,N2O5) reprezinta in concentrantii foarte scazute componenti naturali ai atmosferei, datorati reactiunii descarcarilor electrice si a razelor de lumina cu oxigenul si azotul. Emisia lor in atmosfera in cantitati mari de catre industriile extractive, chimice, petrochimice, a materialelor de constructii, metalurgice, transporturi si agricultura, face ca efectullor asupra plantelor sa devina clar fitoic, iar asupra fiintelor umane sa produca iritatii si deteriorari grave ale alveolelor pulmonare. Fluorul si compusii cu fluor isi manifesta efectul incepand cu plantele care cres pe sol, carora le deterioreaza clorofila si diverse enzime, si pana la inaltimi de pana la 35 km, unde actioneaza asupra stratului de ozon/ ca urmare a acestui aspect, se poate constata in ultima vreme o degradarea a straturilor superioare de ozon, ceea ce face ca retinerea radiatiilor ultraviolete sa fie mult diminuata si in consecinta, apare fenomenulk de ardere a plantelor si crestere a riscului imbolnavirilor de ochi si de piele la fiintele umane. Hidrocarburile (gazul metan, titeiul, benzina, etc.) cunoscute si sub denumirea de compusi organici volatili proveniti, in principal, in cursul proceselor de fabricatie din industria petrochimica, extractiva, de rafinare a produselor petroliere, precum si din transporturi, au efecte din cele mai diverse asupra mediului datorita caracterului lio inflamabil, exploziv si toxic. Efectul acestora asupra florei si faunei este de cele mai multe ori devastator. Pulberi si suspensiile din atmosfera pot fi constituite din particule de natura anorganica cum sunt: oxizii si compusii metalici (de Pb, Zn, Fe, Cu, Cr etc.), minerale (silicati, azbest, bioxid de siliciu etc.) sau de natura organica (par, lana, coloranti organici, particule d efaina, bumbac etc.). acestea din urma au o raspandire rapida pe distante mari fata de locul unde s-a produs poluarea, fiind astfel daunatoare atmosferei. Exista actualmente zone ale globului aflate sub actiunea generalizata a mai multor agenti poluanti atmosferici aflati intr-o atmosfera cu un nivel ridicat de umiditate si lipsita de curenti de aer. Fenomenul a primit denumirea de smog (smoke-fum, fog-ceata), fiin idenitificate doua tipuri: smogul londonez si smogul californian (datorat actiunii oxidante a agentilor poluanti:CO,CO2,H2S, si alti agenti rezultati din gazele de esapament ale autoturismelor). Nu poate fi neglijat astazi, efectul poluant al radiatiilor vibratiior si al radioactivitatii asupra atmosferei. Sursele care genereaza acesti poluanti sunt multiple. In afara unor surse naturale (roci radioactive aflate in sol, radiataia solara, radiatia cosmica), trebuie luate in calcul si sursele antropice, rezultate din activitatea omului. Directive europene din domeniul calitii aerului Directiva Consiliului nr.96/62/CE privind evaluarea so gestionarea calitii aerului nconjurtor Aici sunt prevzute: evaluarea calitii aerului nconjurtor, bazat pe metode i criterii comune cu cele UE; obinere informaiilor adecvate privind calitatea aerului nconjurtor i asigurarea punerii la dispoziia publicului meninerea calitii aerului nconjurtor acolo unde aceasta este corespunztoare standardelor sau mbuntirea acesteia n cazuri necorespunztoare 13

Directiva Consiliului nr.1999/30/EC privind valorile limit pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot i oxizii de azot, pulberile n suspensie i plumbul din aerul nconjurtor Obiectivele acestei directive: stabilirea valorilor limit i a pragurilor de alert pentru concentraiile de dioxidul de sulf, azot, pulberi n suspensie i plumb n scopul evitrii, prevenirii sau reducerii efectelor duntoare asupra sntii umane obinerea informaiilor potrivite despre concentraiile de dioxid de sulf meninerea calitii aerului nconjurtor Directiva Consiliului nr.2000/69/EC privind valorile limit pentru benzen i monoxid de carbon din aerul nconjurtor Directiva Consiliului nr.2002/3/EC privind ozonul din aerul nconjurtor Directiva Consiliului nr.2004/107/EC privind arseniu, cadmiul, mercurul, nichelul i hidrocarburile aromatice policiclicde n aerul nconjurtor O parte din directivele europene au fost stranspuse n legislaia romneasc prin: Hotrrea de Guvern 738/2004 privind Strategia Naional pentru protecia atmosferei

Surse si agenti poluanti ai apelor

Clasificarea surselor de poluare a apei in raport cu diferite criterii (naturale, artificiale, perenente, accidentale, fixe, mobile, in raport cu provenienta lor sau cu aria de raspandire, etc.) au facilitat o clasificare a tipurilor d epoluanti. Sursele cele mai importante de poluare ale apelor, ce trebuie luate in calcul le reprezinta cele create de activitatea fiintelor umane si care pot fi de provenienta: industriala, agricola, agrozootehnica, din centrele urbane si de marile depozite neamenajatae de deseuri sau de reziduuri solide aflate sub cerul liber. Toate aceste surse genereaza un esantion larg de agenti poluanti care pot fi clasificati in functie de apele pe care le polueaya in: poluanti ai apelor de suprafata si poluanti ai apelor subterane. Poluanti ai apelor de suprafata. Apele de suprafata sunt cele mai expuse poluarii datorita deversarii in aele a apelor reziduale incarcate cu susbtante chimice, solventi, hidrocarburi, resturi organice, anorganice, vegetale, animale si biologice, precum si ape la temperaturi ridicate, mult peste valorile uyuale ale acestora. Astfel avem:
poluanti proveniti din industria extractiva (rezulta din procesul de extractie a carbunilor si minereurilor, dar mai ales din procesul de prelucrare a acestora); poluanti proveniti din industria siderurgica (rezulta din cursul proceselor de racire a agregatelor tehnologice si a produselor, la evacuarea diverselor deseuri si subproduse); poluantii proveniti din industria metalurgica (rezulta in cadrul proceselor specifice acestei industrii si nume: acoperiri de suprafata, prelucrari la rece, tratatemente termice, vopsiri si lacuiri, furnale, otelarii); poluantii proveniti de la termocentrale si centrale nuclaro-electrice (rezulta in decursul proceselor de tratare a apei alimentare pentru circuitele functionale ale termocentralelor/centralelor nuclearo-electrice sau din circuitele de racire a aacestora. Apele din circuitul de alimentare se trateaza inainte de a fi utilizate pentru a-si indeplini rolul functional); poluantii proveniti din industria chimica si petrochimica (sunt extrem de numerosi si cu efecte care pot fi de multe ori catastrofale daca nu sunt controlati intr-un mod corespunzator. Diversitatea acestora se datoreaza multitudinii de procese, in cursul carora rezulta ape poluate, specifice acestor industrii si anume: procese de prelucrare a pesticidelor, procese de prelucrare a medicamentelor, colorantilor, procese pentru obtinerea produselor farmaceutice, procese pentru fabricarea lacurilor, vopseleleor, materialelor fotografice. Apele uzate din astfel de procese pot fi mai mult sau mai putin acide sau bazice); poluanti proveniti din industria materialelor de constructii (pot rezulta in cadrul proceselor de fabricatie a cimentului, azbocimentului, prefabricatelor, asfaltului, sticlei,etc.)

14

Poluanti ai apelor subterane. Patrunderea poluantilor in straturle de apa subterana se realizeaza ca urmare a permeabilitatii straturilor geologice pe care sunt depozitati sau unde se afla acestia. Pe langa efectul direct de poluare , se mai constat un proces de dizolvare a straturilor strabatute, precum si a straturilor suport acvifer.

Politici si strategii in domeniul gospodaririi apelor continentale

Intrucat apa conditioneaza dezvoltarea sociala si economica, fiind adesea un factor limitativ, societatea si economia se vor putea dezvolta numai in masura in care se va dezvolta si gospodarirea apelor, aceasta conditionare marcand rolul si importanta activitatii in contextul dezvoltarii durabile a Romaniei. Pentru gospodarirea durabila a resurselor de apa comunitatea internationala reunita in cadrul Conferintei privind Apa si Mediul ce a avut loc la Dublin in ianuarie 1992 si a Conferintei Natiunilor Unite privind Mediul si Dezvoltarea ce a avut loc la Rio de Janeiro in iulie 1992, a recomandat guvernelor aplicarea urmatoarelor principii: Principiul Bazinal resursele de apa se formeaza si se gospodaresc pe bazine hidrografice. O gospodarire durabila a resurselor de apa va integra utilizatorii de apa dintr-un bazin hidrografic; Principiul gospodaririi unitare cantitate-calitate - cele doua laturi ale gospodaririi apelor fiind intr-on stransa legatura, apare ca necesara o abordare unitara care sa conduca la solutii tehnico-economice optime pentru ambele aspecte; Principiul solidaritatii planificarea si dezvoltarea resurselor de apa presupun colaborarea tuturor factorilor implicati in sectorul apelor> statul, comunitatile locale, utilizatorii, gospodarii de apa si ONGuri; Principiul poluatorul plateste toate cheltuielile legate de poluarea produsa diversilor utilizatori de apa si mediului este suportata de cel care a produs poluarea; Principiul economic beneficiarul plateste apa are o valoare economiva n toate formele ei de utilizare si trebuie sa fie recunoscuta ca un bun economic. Aceste principii fundamenteaza conceptia de gospodarire integrata si nesectoriala a apelor care imbina probleme de folosire a acestora cu cele de protectie a ecosistemelor naturale prin integrarea la nivel de bazin a utilizatorilor de apa. Raurile importante din Uniunea Europeana sunt transfrontaliere. Aceste resurse de apa au fost afectate calitativ si cantitativ in decursul timpului de dezvoltarea economico-sociala a tarilor din Uneiunea Europeana. Incepand cu anii `70 Uniunea Europeana a elaborat primele norme pentru a proteja apele si pentru a preveni poluarea lor. De atunci, politica europeana in domeniul apelor a parcurs trei etape importante: - etapa I , 1970-1980, al carei obiectiv general a fost protectia folosintelor de apa; - etapa a II-a, 1981-2000, al carei obiectiv a fost reducerea poluarii la sursa; - etapa a III-a, dupa anul 2000, al carei obiectiv este gospodarirea durabila a apelor. Etapa I - protectia folosintelor de apa. Pentru realizarea acestei etape s-au stabilit standarde de calitate a amediului (EQS Environmental Quality Standards) care definesc limitele specifice pentru resursele de apa utilizate pentru producerea de apa potabila si pentru folosintele de apa. Din categoria acestora obiective fac parte: Directiva 75/440/EEC privind calitatea apelor de suprafata destinate potabilizarii Directiva 79/869/EEC privind metodele de prelevare si analiza apelor de suprafata destinate producerii de apa potabila Directiva 76/160/EEC privind calitatea apei de imbaiere 15

Directiva 78/659/EEC asupra calitatii apelor dulci ce necesia protectie sau imbunatatire pentru a asigura conditii corespunzatoare de vciata pentru anumite specii de pesti Directiva 79/923/EEC asupra calitatii apelor pentru moluste

Etapa a II-a - reducerea poluarii la sursa In aceasta categorie de directive se incadreaza urmatoarele: Directiva 80/68/EEC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii create de unele substante periculoase; Directiva 91/676/EEC privid protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole; Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uyate orasenesti prevde satabilirea aglomerarilor umane si a normelor privind epurarea si evacuarea apelor uyate orasenesti Directiva privind substantele periculoase 76/464/EEC si cele 7 Directive fiice au ca obiective stoparea poluarii cu substante prioritar periculoase prevazute in "lista neagra" (Anexa I din directiva) si reducerea poluarii pentru incadrarea in limitele ELV stabilite de directiva pentru substantele prevazute in"lista neagra" (Anexa II din Directiva). Substantele prevazute in lista neagra au fost identificate pe baza proprietatilor lor fizice, de persistenta si de bioacumulare. In anul 1982, Comisia Europeana a identificat 129 de substante perculoase candidate pentru lista neagra, dar au fost emise reglementari numai pentru 18 din acestea. Etapa a III-a - gospodarirea durabila a apelor. Directiva Cadru 2000/60/EC a Parlamentului si Consiliului European care stabileste un cadru de cautiune pentru tarile din Uniunea Europeana in domeniul politicii apei recunoaste bazinul hidrografic ca unitate naturala si fundamentala pentru formarea, utilizarea si protectia apelor. Directiva Cadru aduce o serie de elemente, cum ar fi: gospodarirea apelor se face la nivel de bazin hidrografic caracterizarea starii apelor in cinci categorii de calitate se face tinand seama in primul rand de viata din apa, respectiv de elementele biologice definirea starii de referinta pentru apele de suprafata clarificarea conceptului de reablitare a raurilor prin definirea atat a obiectivelor de mediu, a starii de referinta a apelor de suprafata cat si a apelor cu regimul foarte mult modificat antropic. n ceea ce privete protecia mrilor i oceanelor mpotriva polurii, acestea nu se limiteaz doar la polurile datorate evacurii de deeuri de pe litoral, ci se refer i la polurile nepermanente provocate de nave, fie n cazuri de accidente, fie prin evacuarea voit a unor substane nocive, de obicei a unor produse petroliere. Multe din cazurile de asemenea poluri sunt cauzate de splarea rezervoarelor de combustibil al navelor. Protecia calitii mrilor i oceanelor impune adesea msuri care nu sunt de natur hidrotehnic. Pentru a reduce riscul de devrsare d eproduse petroliere n caz de accidente navale, s-au realizat nave cu cal dubl, generalizarea utilizrii lor umnd s devin obligatorie. In Romania, prin Legea nr. 107/1996 Legea protectiei apelor, se stabileste ca "Apele fac parte integranta din patrimoniul public". Se constata existenta unei poluari naturale, precum si a unei poluari artificiale, in ultimul caz aceasta fiind datorata activitatilor umane industriale, menajere, agrozootehnice sau de alta natura. Se constata ca poluarea afecteaza toate formele existente de apa din natura si poate fi de natura: chimica, mineralogica, bacteriologica, biologica, termica, prin iradiere etc. Prin poluare apele se depreciaza si devin improprii pentru utiliare, intr/un grad mai mic sau mai mare. In Romania, datorita apelor poluate deversate in rauri, reteaua hidrografica a devenit improprie pentru orice utilizare in proportie de 18%, 12 % utilizabila numai prin depoluare cu cheltuieli mari si in proportie de 30% utilizabila ca apa potabila numai prin tratare. 16

Poluarea apelor de suprafata a dus adeseori la disparitia florei si a faunei specifice acestui mediu de viata. Poluarea marilor si a oceanelor se face, in primul rand, prin apele curgatoare poluante, care se varsa in acestea, prin apele pluviale poluate din atmosfera de deasupra acestora prin devresare, aruncare, scufundare de pe tarmuri, nave, instalatii portuare, plutitoare sau aeriene, de substante sau reziduuri toxice, radioactive, hidrocarburi sau altele, care sunt daunatoare sau periculoase pentru oameni si pentru flora sau fauna acestora. Ca urmare a formelor extrem de diverse pe care le imbraca poluarea apelor, au fost stabilite strategii multiple de protectie impotriva poluarii acestora: prin identificarea surselor de poluare (indiferent ca acestea sunt permanente, nepermanente dsau accidentale), stabilirea indicatorilor de calitate, reglementarea nivelelor de la care se considera ca apele ()in functie de natura lor devin poluate si legiferarea la nivel local, zonal, national, comunitar si international, a masurilor adecvate de protectie a acestora; prin crearea de atitudini, responsabilitati, motivatii, constintizari, comunicari si in secial, a unor cadre juridice adecvate si favorabile gestiunii si protectiei apelor si aceasta intr-un acord strans cu conditiile de mediu diferite, existente in diverse regiuni ale globului; prin aplicarea pe scara larga, in mod preventiv, a unor biotehnologii nepoluane in procesele industriale sau din alta ramura a economiei care contribuie la poluarea apelor; prin generalizarea utilizarii tehnologiilor de recuperare, reciclare si revalorificare a apelor uzate si prin imbunatatirea continua a tehnicilor de epurare a acestora; prin intelegerea, protejarea, supravegherea si mentinerea fenomenelor naturale de autepurare; prin instituirea in jurul surselor de apa amportante a unor zone de protectie sanintara. Implicatiile privind implementarea in Romania a Directivelor Europene in domeniul apei sunt de ordin legislativ, organizatoric, stiintific, tehnic si economic. Din punct de vedere legislativ au fost transpuse in legislatia romaneasca toate Directivele Europene (cu exceptia Directivei Cadru) prin modificarea Legii Apelor nr. 107/1996 Din punct de vedere organizatoric pentru implementarea Directivelor Europene s-a creat Comisia Interministeriala in cadrul Ministerului Mediuluisi Gospodaririi Apelor, formata din reprezentanti ai ministerelor si autoritatilor centrale competente si Administratiei Nationale Apele Romane. La nivelul Administratiei si al Directiilor de Apa s-au creat Colective de implementare multidisciplinara formate din minm 5-6 specialisti. Din punct de vedere stiintific este necesar ca institutiile de specialitate din domeniul apelor sa isi orienteze planul de activitate pentru a realiza cercetari care sa fundamenteze aplicarea acestor directive. Din punct de vedere tehnic si economic sunt necesare fonduri foarte importante pentru monitorizarea perametrilor caracteristici si mediului hidric si pentru realizrea planurilor de masuri, in special cele pentru asigurarea cu apa a aglomerarilor umane si pentru epurarea corespunzatoare a apelor uzate. Actiunle prevazute pentru acest domeniu vor avea ca efecte asigurarea unor resurse de ap de buna calitate pentru populaie. In concluzie, se fac eforturi semnificative pentru reabilitarea infrastructurii serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare, pentru modernizarea si extinderea acesteia, in conformitate cu normele europene. Procesul urmeaza sa se acceleze in urmatorii ani, pe de o parte ca urmare a sprijinului comunitar, pe de alta parte prin cresterea eforturilor financiare facute de autoritatile publice locale. Cu toate acestea, conformarea deplina la toate standardele Uniunii Europene nu poate fi realizata mai devreme de anul 2020.

17

Strategia de protecie a solului i subsolului

Schimbarile profunde suferite de procesele tehnologice si agricole, explozia urbanismului, au facut ca numai in ultimele decenii, solul sa sufere degradari si alterari semnificative. Acestea sunt considerate forme profunde de poluare a solului, si se manfesta asupra acestuia prin: diminuarea rezervei de humus, acidifierea solului, srturarea solului, diminuarea microelementelor. Principalii poluanti si efectele acestora ai solului pot fi : Hidrocarburile (provin de la exploatarile petroliere, depozite petroliere, instalatii de prelucrare a produselor petroliere, dar mai ales in urma accidentelor produse la conducetele de transport a petrolului sau a mijloacelor de transport maritim, rutier sau pe calea ferata) ; Acidifierea sczut (pH-ului sub 7 - se produce datorita ploilor acide, deverasii materialelor si reziduurilor industriale acide, utilizarii de fertilizanti in cantitati excesive, netratarii adecvate a solurilor cu aciditate naturala) ; Pesticidele. Folosite in agricltura, ele contribuie la degradarea sistemului hormonalafectarea sstemului nervos, provocarea unor mutatii, si afectiuni cancerigene la fiintele umane si la animale) ; Deseurile (volumul intens al deseurilor si diversitatea acestora produc leziuni atat solului, cat si subsolului. Deseurile menajere provin din orice gospodarie si spatiu unde se desfasoara activitate umana. Ele constau in hartie, plastic, textile, sticla, diverse. Cantitatea acestor deseuri diferra de la o tara la alta. Deseurile necorespunzator depozitate si tratate condus la degradarea intregii zone. Treptat acestea se dscompu si se faramiteaza, imprastiindu-se pe sol.sunt utilizate astazi sisteme complexe de colectare, transport, depozitate, compactare, compostare. Incinerare si conservare prin acoperire cu pamant vegetal, a rampelor de gunoi menajer dupa ce acestea s-au umplut) ; Deseurile industriale (sunt, de multe ori, mai toxice si mai periculoase decat deseurile menajere, daca nu sunt manipulate si tratate intr-un mod corespunzator). Autoritatile competente pentru protectia mediului conduc procedura de reglementare si emit, dupa caz, avize de mediu, acorduri si autorizatii/autorizatii integrate de mediu, n conditiile legii. n derularea procedurilor de reglementare pentru proiecte sau activitati care pot avea efecte semnificative asupra teritoriului altor state, autoritatile competente pentru protectia mediului respecta prevederile conventiilor internationale la care Romnia este parte. Solicitarea si obtinerea avizului de mediu pentru planuri si programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor si programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. Evaluarea de mediu are ca scop integrarea obiectivelor si cerintelor de protectie a mediului n pregatirea si adoptarea planurilor si programelor. Procedura de evaluare de mediu, structura raportului de mediu si conditiile de emitere a avizului de mediu pentru planuri si programe, inclusiv pentru cele cu efecte transfrontiera, sunt stabilite prin hotarre a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. Aprobarea planurilor si programelor, la orice nivel ierarhic, este conditionata de existenta avizului de mediu pentru respectivul plan sau program. Solicitarea si obtinerea avizului de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu sunt obligatorii n cazul n care titularii de activitati cu posibil impact semnificativ asupra mediului urmeaza sa deruleze sau sa fie supusi unei proceduri de: vnzare a pachetului majoritar de actiuni, vnzare de active, fuziune, divizare, concesionare sau n alte situatii care implica schimbarea titularului activitatii, precum si n caz de dizolvare urmata de lichidare, lichidare, faliment, ncetarea activitatii, conform legii. Potrivit Ordonantei de Urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului n Romnia modalitatile de implementare a principiilor si a obiectivelor strategice sunt: a) prevenirea si controlul integrat al poluarii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului; b) adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerintelor politicii de mediu; c) corelarea planificarii de amenajare a teritoriului si urbanism cu cea de mediu; d) efectuarea evaluarii de mediu naintea aprobarii planurilor si programelor care pot avea efect 18

semnificativ asupra mediului; e) evaluarea impactului asupra mediului n faza initiala a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului; f) introducerea si utilizarea prghiilor si instrumentelor economice stimulative sau coercitive; g) rezolvarea, pe niveluri de competenta, a problemelor de mediu, n functie de amploarea acestora; h) promovarea de acte normative armonizate cu reglementarile europene si internationale n domeniu ; i) stabilirea si urmarirea realizarii programelor pentru conformare; j) crearea sistemului national de monitorizare integrata a calitatii mediului; k) recunoasterea produselor cu impact redus asupra mediului, prin acordarea etichetei ecologice; l) mentinerea si ameliorarea calitatii mediului; m) reabilitarea zonelor afectate de poluare; n) ncurajarea implementarii sistemelor de management si audit de mediu; o) promovarea cercetarii fundamentale si aplicative n domeniul protectiei mediului; p) educarea si constientizarea publicului, precum si participarea acestuia n procesul de elaborare si aplicare a deciziilor privind mediul; q) dezvoltarea retelei nationale de arii protejate pentru mentinerea starii favorabile de conservare a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica ca parte integranta a retelei ecologice europene-Natura 2000; r) aplicarea sistemelor de asigurare a trasabilitatii si etichetarii organismelor modificate genetic; s) nlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav sanatatea oamenilor. Directive europene din domeniul calitii solului i subsolului Unul dintre obiectivele celui de-al 6lea PAM este de a proteja solul mpotriva polurii i a eroziunii. Directiva Consiliului nr.86/278/CEE privind protecia mediului (i n special a solului) Parlamentul European n baza acestei directive, consider c : o degradarea solului are cauze i efecte locale i regionale i c efectele sporadice transfrontaliere sunt cauzate de factori geomorfologici regionali i prin urmare necesit msuri interguvernamentale o consider c imensa diversitate a tipurilor de soluri, necesit i o strategie european care s se bazeze pe aciuni de prevenire Directiva Consiliului nr.2006/2293 privind protecia solului Aici sunt prevzute: definirea zonelor de risc, a terenurilor contaminat reabilitarea solurilor degradate necesitatea elaborrii i adoptrii unui cadru legal privind protecia solului msuri pein care se tinde la conservarea capacitii solului de a-i ndeplini funciile sale ecologice, economice, sociale i culturale.

Strategia de protecie a spaiului rural

Spaiul rural este expresia efortului ndelungat al omului pentru a pune n serviciul su componentele fizico-geografice ale spaiului, ale naturii. Noiunea de spaiu rural caracterizeaz un ansamblu care este net diferit de cel urban, i totodat convenional delimitat prin uniti statice i administrative. Conform art.2 din Proiectul de Cart European a spaiului rural, elaborat de comisia de agricultur i dezvoltare a Consiliului Europei, prin spaiul rural se nelege spaiul agricol aferent culturilor agricole i creterii animalelor, spaiului funciar neagricol afectat altor ntrebuinro dect agricultura i anume, locruirrea sau activitile oamenilor care triesc n mediul rural. Spaiul rural cuprinde att terenul agricol, ct i spaiul funciar naturale care formeaz, la un loc, un tot unitar. 19

Recomandarea nr. 1296/1996 a Adunrii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la Carta European a spaiului rural conine forma definitiv a definiiei spaiului rural, respectiv: spaiul rural cuprinde o zon interioar sau de coast, care conine sate i orae mici, n care majoritatea terenurilor sunt utilizate pentru: - Agricultur, silviculutr i pescuit - Activitile economice i culturale ale locuitorilor acestora zone - Amenajrile de zone neurbane pentru timpul liber si distracii, cu funcie de recreere i de agrement sau de rezervaii naturale - Alte folosine (cu excepia celor de locuit). Spaiul rural are cteva componente comune: Terenul cultivat, punile i fneele Aezarea rural Grupul uman

n februarie 2006 s-au adoptat o serie de orientri strategice europene privind dezvoltarea rural. Politica de dezvoltare rural a fost consolidat pentru a ajuta zonele rurale s fac fa provocrilor e conomice, politice i ecologice ale secolului XXI. Noul cadru juridic i Fondul European pentru Agricultur i DezvoltareRural pun accentul pe necesitatea stimulrii creterii i a crerii de noi locuri de muncp n aceste zone n vederea ameliorrii dezvoltrii durabile, n conformitate cu Strategia de la Lisabona i Consiliul de la Goteborg. Politica de dezvoltare rural pentru perioada 2007-2013 are la baz trei teme, n conformitate cu cele trei axe definite n noul regulament privind dezvoltarea rural: - Ameliorarea competitivitii n sectorul agricole; - Ameliorarea mediului, sprijinirea gestionrii terenurilor; - mbuntirea calitii vieii i diversificarea economiei n zonele rurale. A patra ax, axa LEADER, inspirat din experiena eniiatiei comunitare Leader, urmrete punerea n practic a unor strategii locale de dezvoltare rural prin parteneriate locale ntre sectorul public i cel privat.printre ajutoarele acordate agricultorilor i altor beneficiari din zonele rurale se numr: - Formarea n noile tehnici agricole i meteuguri rurale; - Asistena pentru instalarea tinerilor agricultori; - Asistena pentru pensionarea agricultorilor; - Modernizarea cldirilor i mainilor agricole. n ceea ce privete Politica Agricol Comun, finaneaz comunitile rurale prin dou fonduri: Fondul European Agricol de Garantare FEAGA, adresat pieelor agricole reglementate (aa numitelor piee comune organizate) i Fondul European Agricol de Dezvoltare Rural FEADR, adresat msurilor de dezvoltare rural durabil devenit al doilea pilon al aplicrii PAC dup reforma din 2003 i cu o pondere tot mai important n finanarea prin bugetul comunitar. Atenia principala a administraiilor publice locale din mediul rurale trebuie orientat ctre oportunititile de finanare prin FEADR, instrumentul cel mai bine adaptat nevoilor de dezvoltare a comunitilor rurale i care asigur un context unitar i coerent de susnere european a strategiilor locale de dezvoltare. Conform Reglementrii Consiliului EC 1698/2005, transpus n legislaia romneasc prin Ordinul 243/aprilie 2006, Fondul European Agricol de Dezvoltare Rural este structurat pe 4 axe de finanare. Fiecare ax include mai multe msuri cu rolul de a promova proiecte specifice care s contribuie la realizarea obiectivelor generale ale Politicii Agricole Comune, n concordan cu pprogramul naional de dezvoltare rural i cu strategiile locale.

20

Schematic, finanrile FEADR vor urmri: Prin Axa 1 Creterea competitivitii sectoarelor agricol i silvic Prin Axa 2 mbuntirea mediului i a spaiului rural Prin Axa 3 Calitatea vieii n spaiul rural i diversificarea economiei rurale Prin Axa 4 aciuni privind elaborarea de strateii de dezvoltare local, dezvoltarea de parteneriate publicprivat, proiectarea i implementarea strategiilor, finanarea programelor de cooperare.

Strategia dezvoltrii durabile a transporturilor

Transporturile reprezint una din cheile succesului pentru Piaa Unic deoarece contribuie la concretizarea a dou din obiectivele fundamentale ale acesteia: libera circulaie a persoanelor i libera circulaie a bunurilor. Ele constituie un sector important al activitii care, att n amonte ct i n aval, este strns legat de alte politici fundamentale cum ar fi cea economic, energetic, a mediului, social i regional. Politica Comun a Transpoturilor a necesitat mult timp pentru a se contura, primele progrese semnificative fiind nregistrate abia dup 1985. Aceasta se explic printr-un numr de factori, n special diferenele importante din structura acestei activiti de la un stat la altul i de la un tip de transport la altul; existena monopolurilor de stat; structurile tradiionale ale pieei; disparitatea regulilor fiscale, administrative i comerciale; ncrederea general n politicile naionale cu orientare modal; o multitudine de reguli tehnice diferite, deseori incompatibile. Dei complexitatea sectorului transporturilor i diferenele importante ntre structurile i politicile naionale au fcut necesar recurgerea, n domeniile cele m,ai sensibile, la perioade tranzitorii i la scutiri temporare, cadrul juridic al Pieei Interne a transporturilor este instituit, iar regulile comunitare au fost transpuse intr-un mod satisfctor n legislaiile naionale. Obiectivele UE n domeniul transporturilor sunt: 1. Politica de transporturi trebuie s ndeplineasc n primul rnd obiectivele prevzute n Tratatul de la Amsterdam (n cadrul Bazei legale) i care se refer n linii mari la completarea pieei interne. 2. n afara acestui obiectiv, care a fcut de la nceput parte din politica de transporturi i a fost n mare msur ndeplinit, politica de transporturi a primit o nou orientare: realizarea unui sistem viabil prin flexibilitate. Aceasta nseamn organizarea transporturilor astfel nct s se optimizeze consumuirle de energie, condiiile i timpii de transport, ceea ce implic n schimb asumarea costurilor infrastructurii la nivel comunitar.se va ajunge astfel la urmtoarele rezultate: se va elimina distorsionarea concurenei dintre diferitele tipuri de transport, distorsionare provocat de transferarea costurilor n mod greit ctre transporturi; transporturi combinate. 3. modernizarea i dezvoltarea axelor prioritare cu aplicarea msurilor necesare poteciei mediului nconjurtor 4. modernizarea i dezvoltarea reelelor naionale de transport, n conformitate cu principiile dezvoltrii durabile 5. promovarea transportului feroviar, naval i intermodal 6. sprijinirea dezvoltrii transportului durabil prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului i mbuntirea siguranei traficului i a sntii umane. Directive europene din domeniul turismului Directiva Consiliului nr. 2003/59/CEE privind calificarea i pregtirea conductorilor auto a anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mrfuri (transpus n legislaia romneasc prin Ordinul nr.597/2003)

21

Strategia dezvoltrii durabile n turism

Industria turistica in complexitatea si diversitatea ei presupune interdependenta a numeroase sectoare de activitate (transport, comunicatii, cazare, alimentatie, agrement) si antreneaza si stimuleaza ramuri economice conexe (comertul, industria constructoare de masini, constructiile). La nivel mondial turismul tinde sa devina cel mai mare creator de locuri de munca (atat in propriul domeniu - care in present acopera in medie 6% din populatia activa, cat si in alte sectoare constructii, cultura, artizanat) si pentru multe state ale lumii reprezinta o substantiala sursa de venituri. Pentru realizarea unei dezoltari a turismului se urmaresc trei obiective esentiale: - controlul circulatiei turistice; - amenajarea si echiparea corespunzatoare a zonelor destinatii turistice; - diversificarea produselor turistice prin introducerea de noi forme de turism integrate mediului si specializate. Procesul de lrgire a Uniunii Europene, prin integrarea unor ri caracterizate prin grade de dezvoltare diferite impune cu acuitate creterea preocuprilor n domeniul dezvoltrii regionale. Pornind de la orientrile manifestate n plan internaional si n contextul aderrii la Uniunea European, n ultimii ani Romnia a fcut eforturi pentru crearea cadrului legislativ i instituional propice dezvoltrii regionale. Importana deosebit care trebuie acordat problematicii dezvoltrii regionale se datoreaz impactului aderrii asupra creterii economice i ocuprii forei de munc, respectiv existena unor factori favorizani (deschiderea unor noi piee, extinderea cooperrii internaionale, folosirea avantajului comparativ), dar i existena riscului de cretere a ratei omajului datorit intensificrii competiiei i creterii presiunilor de ajustare a sectoarelor sensibile. n prezent, turismul practicat n zonele naturale, precum i n parcurile naionale i rezervaii ale biosferei, n rile europene dezvoltate, nu ntrunete atributele unui turism durabil. Obiectivele, principiile, cerintele dezvoltarii turistice durabile se regasesc in turismul ecologic, turismul rural, ecoturismului, turismul cultural, turismul verde sau eco-agro-turismul. Aceste forme sunt expresia dorintei ca turismul sa repreyinte nu numai in prezent un factor pozitiv si dinamic de dezvoltare si o solutie practica de pastrare nealterata a mediului. Turismul ecologic este denumirea generalizata pentru comercilizarea resurselor naturale sub forma de produse turistice in mod durabil. Unii autori sunt de parere ca turismul durabil se refera la activitatile turistice desfasurate Principalele obiective politice n cadrul strategiei de turism sunt: dezvoltarea unui sector turistic, care sub toate aspectele i la toate nivelurile, s se situeze la o calitate ridicat i nu neaprat la costuri ridicate; ncurajarea folosirii turismului n schimburile culturale i economice; repartizarea beneficiilor turismului att direct, ct i indirect; conservarea resurselor naturale i culturale ca parte i premise ale dezvoltrii turismului, care s reflecte tradiiile locale; acordarea unui larg sprijin sectoarelor unde se intersecteaz turismul local cu cel internaional prin politici i programe de dezvoltare i printr-un sistem de faciliti financiar-economice; maximizarea ncasrilor valutare pentru a asigura excedentul balanei de pli; atragerea turitilor cu posibiliti financiare ridicate; creterea populaiei ocupate, n general, i n mod deosebit direct sau indirect n turism; ncurajarea regiunilor periferice prin creterea veniturilor i a populaiei ocupate i de aici oprirea emigraiei.

22

Turismul trebuie s fie durabil astfel prejudiciile activitilor turistice asupra mediului, care vor avea un impact negativ asupra societii, vor tinde s distrug nsi baza pe care s-a cldit prosperitatea acestui sector. n ceea ce privete rolul statului n asigurarea durabilitii turismului, politicile guvernelor n materie de dezvoltare i promovare a turismului trebuie s fie axate pe urmtoarele elemente:
crearea unui cadru politic global viznd dezvoltarea durabil a turismului; un plan director, delimitnd zonele prioritare ce urmeaz a fi puse n valoare, cu determinarea tipului produselor turistice adaptabile la condiiile fiecrei zone i cu luarea n considerare a capacitilor optime ale structurilor de primire turistic; o reglementare concis i raional relativ la amenajarea turistic a teritoriului, care trebuie riguros aplicat. o politic de investiii i de incitaii pentru atragerea investitorilor care s in cont de exigenele durabilitii; elaborarea normelor i reglementrilor specifice sectorului turismului i controlarea lor pentru a menine nivelurile dorite ale calitii mediului si ale calitilor prestaiilor turistice.

Acceptarea ideii dezvoltrii durabile a turismului romnesc nu ntmpin obstacole de fond. Dificultatea const n precizarea elementelor operaionale adaptate actualei perioade de tranziie. n Romnia o atenie deosebit se acord programului de restructurare i dezvoltare durabil a formelor de turism. Procesul de restructurare a turismului, conceput ca sistem, are o reuit condiionat de capacitatea de sincronizare a respectivului proces la nivelul subsistemelor componente: subsistemul social, subsistemul regional i subsistemul managerial educaional. Acest proces are ca direcii de aciune: a) Revitalizarea turismului balnear-se impune ateniei prin necesitatea unor aciuni complexe de modernizare a staiunilor lansate n turismul internaional, de dezvoltare a spaiilor de cazare i a bazelor de tratament i crearea unor noi staiuni de interes local care s valorificefactorii naturali de cur i tratament tradiional. b) Orientarea investitorilor romni i strini pentru realizarea de noi obiective turistice n zona montan n staiunile de odihn i de sporturi de iarn, dar i n zone noi din Munii Apuseni, Climani, Fgraului, Retezatului, etc. Studiile de valorificare n turism a zonelor montane au identificat posibilitatea de amplasare a unor noi staiuni sau microstaiuni de altitudine, instalaii de transport pe cablu, deschiderea unor noi trasee turistice montane. c) Dezvoltarea accentuat a turismului cultural i automobilistic, deschiderea de noi itinerare turistice pentru valorificarea superioar a patrimoniului natural, istoric i cultural de care dispune ara noastr poate fi considerat o direcie prioritar de restructurare a turismului romnesc. d) Modernizarea infrastructurii staiunilor de pe litoralul romnesc al Mrii Negre i din Delta Dunrii care presupune modernizarea i creterea gradului de confort al unitilor hoteliere al reelelor de restaurante de pe litoral prin completarea funciunilor i dotrii acestora la nivelul criteriilor de clasificare pe stele. Este absolut necesar pe litoral s fie amenajate la nceput cteva uniti de 4 - 5 stele de capacitate medie sau mic, s se dezvolte capacitatea de cazare a staiunilor de pe litoral prin realizarea unei game diversificate de uniti de tip pensiuni, vile, bungalo-uri, minihoteluri. e) Diversificarea i restructurarea formelor de turism i ale programelor turistice. Dezbaterea strategiilor sectoriale, care compun strategia de dezvoltare durabil a turismului n Romnia, trebuie s defineasc mai bine, elementele de eficientizare din punct de vedere ecologic a activitilor economice, precum i problema reciclrii, n vederea asigurrii unei protecii mai eficiente a mediului nconjurtor. Analiza dezvoltrii durabile implic o abordare sistematic a triadei economic-social - ecologic. O serie de specialiti adaug nc o variabil, respectiv sistemul tehnologic, att din perspectiva creterii eficienei n utilizarea resurselor, ct i a producerii de tehnologii i utilaje depoluante sau pentru protecia mediului nconjurtor, toate acestea avnd efecte majore asupra dezvoltrii turismului la nivel naional. Directive europene din domeniul turismului Directiva Consiliului nr. 90/314/CEE privind pachetele de servicii pentru cltorii, vacane i circuite 23

STRATEGIA DEZVOLTARII I PROTECIEI SPAIILOR INDUSTRIALE Industria are un rol important n realizarea i meninerea unui ritm nalt de cretere economic durabil. Datorit contribuiei majore n procesul dezvoltrii, industria a fost i rmne unul din proncipalele sectoare ale economiei naionale. Pentru Guvernul Romniei obiectivul general al politicii industriale este creterea competitivitii i performanelor industriei romneti n context european i mondial. Pentru atingerea acestui obiectiv sunt luate n considerare obiectivele Stretgiei de la Lisabona a Uniunii Europene, care vizeaz: - creterea competitivitii economice a UE, stimulnd dezvoltarea durabil - economia bazat pe cunoatere, sprijinind cercetarea dezvoltarea inovarea, devoltnd modelul social bazat pe crearea de noi locuri de munc, oportuniti egale, justiie i ecoeziune social - promovarea unui management durabil al resurselor i protecia mediului - mbuntirea pregtirii profesionale i ocuparea forei de munc. n viziunea Guvernului, instrumentele pentru aplicarea politicii industriale a Romniei i care vor deteremina o influen major n atingerea obiectivului strategic al politicii industriale sunt: consolidarea unui sistem legislativ stabil, simplu, transparent i coerent, susinut de un cadru instituional adecvat, armonizat cu cel din Uniunea European n vederea dezvoltrii i consolidrii unui mediu de adaceri viabil, deschis i credibil; modernizarea rolului autoritii publice centrale n domeniul industriei, prin creterea capacitii de elaborare i de implementare a politicii industriale; asisten pentru export n vederea creterii ponderii exporturilor romneti de produse industriale cu grad avansat de prelucrare; promovarea investiiilor directe, prin asigurarea unui climat investiional transparent, stimulativ i predictibil; susinerea dezvoltrii ntreprinderilor mici i mijlocii prin facilitarea accesului la sursele de finanare i servicii de asisten, consultan i informare; dezvoltarea cooperrii industriale a parteneriatului public-privat. Strategia UE referitoare la dezvoltarea politicii industriale se bazeaz pe: crearea pieelor, prin protecia pieei interne i promovarea exporturilor, ca i pron aplicarea de politici antimonopol i de susinere a industriilor tinere; investiiile n ntreprinderi i echipamente, care au influenat dimensiunea i distribuia geografic a firmelor, raportul ntre industrii, etc. industriile noi, prin identificarea i sprijinirea unor domenii cu perspectiv de dezvoltare, n mod deosebit tehnologia informaiei, microelectronica, robotica i energetica; industriile vechi, prin facilitarea restructurrii sau restrngerii lor; tehnologiile noi, prin ncurajarea cercetrii i dezvoltrii, diseminarea cunotiinelor i lansarea de produse noi; oferta de munc, cu scopul de a crete nivelul de educaie, pregtire profesional, ambele strns legate de industriile specifice i profesii.

Directive europene din domeniul dezvoltrii spaiilor industriale - Directiva Consiliului nr.96/82/CE - privind controlul asupra riscului de accidente majore care implic substanele periculoase - Directiva Consiliului nr.2010/75/UE - privind emisiile industriale

24

STRATEGII DE MEDIU N DOMENIUL AGRICOL Zonele rurale reprezint 80% din teritoriul UE cu mai puin de 10% din populaia sa. Aceasta discrepan ntre suprafaa i densitatea populaiei caracterizeaz zonele rurale. Totui conceptul de dezvoltare risc s uniformizeze zonele rurale, de altfel att de diferite prin diversitatea reliefului i a peisajelor, diversitatea de cultur i tradiii. De aceea s-a sugerat clasificarea zonelor rurale n 3 categorii: cele supuse modernizrii prin apropierea de orae; cele aflate n declin, care supravieuiesc cu greu; cele izolate i depopulate, n general n zona de munte. De asemenea, se face distincie ntre regiunile mai prospere a cror economie este diversificat iar populaia n cretere i cele mai slab dezvoltate economic, cu populaie srac, vulnerabil, foarte dependent de agricultur tradiional. Majoritatea zonelor rurale sunt supuse unui declin lent dar continuu al populaiei (migrarea i mbtrnirea). Ele sunt relativ dezavantajoase prin standardul material de via, ofertele de munc i condiiile sociale. Se consider c viitorul acestor zone nu trebuie privit doar n termeni de dezvoltare a agriculturii ci ca un sistem social i economic. De aceea o analiz a situaiei economice, sociale i de mediu este indispensabil pentru abordarea la o dezvoltare durabil a zonelor rurale. Dintre dificultile cu care se confrunt zonele rurale, selectm: Modificarea ponderii agriculturii Agricultura, cunoate un declin (doar 5,3% din fora de munc lucreaz n agricultur fa de 21% n 1960). Pn nu demult principala surs de locuri de munc i de venituri era agricultura. Chiar i n zonele predominant rurale mai puin de un sfert din populaie lucreaz n agricultur. Apariia de noi ageni economici Oferta de locuri de munc n alte ramuri dect agricultur depinde foarte mult de nivelul serviciilor n cel mai apropiat ora i de calitatea forei de munca pe pia local. Dei au o structur divers, cele mai multe zone nu pot oferi alternative viabile agriculturii deoarece fie sunt periferice, fie lipsete infrastructura, fie nu sunt atractive pentru investitorii moderni. Cele mai multe firme sunt mici i foarte vulnerabile la competiie. Dezvoltarea sectorului de servicii Sectorul serviciilor a fost sursa multor locuri de munc i a cunoscut o cretere n ultimii ani. Dei nu au o pondere mare, serviciile contribuie la mbuntirea calitii vieii n zonele rurale (educaie, sntate, etc.) precum i la creterea economic a zonelor rurale (bnci, comunicaii, etc). Principalii factori care contribuie la slaba dezvoltare a sectorului servicii sunt densitatea sczut a populaiei, infrastructura inadecvat, costurile ridicate, lipsa transportului public i slaba dezvoltare a telecomunicaiilor. Agricultura intensiv const n folosirea crescnd a fertilizatorilor i pesticidelor care genereaz poluarea solului i apei freatice. Irigaiile contribuie i ele la acest fenomen. Dejeciile animalelor (porcine i bovine) pot fi, de asemenea, foarte duntoare mai ales pentru apele subterane. Eutroficarea (cauzat de poluarea cu fosfai i nitrai) a devenit o problem major pentru apele de suprafa din nord-estul Europei. Habitatul natural i biodiversitatea se reduc continuu datorit agriculturii intensive. Pe de alta parte, abandonarea cultivrii pmntului, mai ales n zonele sensibile ca cele montane sau mediteraniene, conduce la eroziunea solului i la srcirea biodiversitii. Agricultura constituie, prin tradiie o ramur important a economiei romneti, aceasta fiind susinut att de ponderea populaiei ocupate n agricultur (aproximativ 37%), ct i de aportul la formarea produsului intern brut (aproximativ 16%). Suprafaa agricol s-a meninut aproape la acelai nivel de-a lungul perioadei 1989-2001, aceasta reprezentnd circa 62% din suprafaa total a rii. Suprafeele ocupate cu puni i fnee au crescut n detrimental celei arabile i a celor cu vii i pepiniere viticole i a celor ocupate cu livezi i pepiniere pomicole. Principala schimbare, ca efect al aplicrii Legii fondului funciar o constituie extinderea

25

proprietii private, ce a devenit dominant (86%), i restrngerea proprietii din domeniul public (4%) i privat al statului (10%). n ceea ce privete domeniul privat are urmtoarea structur: arabil 86%, vii 80%, livezi 74% i puni 52%. Suprafaa cultivat a nregistrat modificri fa de anul 1989 att ca volum ct i ca structur, acestea datorndu-se n principal descentralizrii activitii din agricultur. Producia vegetal se caracterizeaz prin urmtoarele: caracter preponderent cerealier pe structuri de culturi 66%; oscilaii ale produciei de cereale de la an la an, n funcie de condiiile climatice, exemplu fiind creterea produciei totale de cereale n anul 2001 la 18.814 mii tone i n mod deosebit la cultura grului, ce atinge un record de 8 milioane de tone; creterea suprafeelor ocupate cu floarea-soarelui i n general cu oleaginoase, ca urmare a unei valorificri superioare i rapide a produciei obinute; scderea considerabil a suprafeelor cu sfecl de zahr unitile procesatoare prefernd prelucrarea zahrului brut din import.2 n ceea ce privete sectorul zootehnic, acesta constituie o ramur important a economiei naionale, reprezentnd 45% din volumul total al produciei agricole i peste 6% din PIB. Din cauza nearmonizrii activitilor dintre sectoarele de producie vegetal i animal cu sectorul de procesare i cele comerciale, sectorul zootehnic a devenit o afacere neatractiv, efectivele fiind n continuare scdere. Pentru punerea n valoare a imensului potenial determinat de tradiia i experiena forei de munc, de cantitile de cereale realizate i planificate pentru viitor, precum i de ncrctura redus de animale pe unitatea de suprafa a celor 4,5 milioane pajiti naturale, se are n vedere creterea numeric a efectivelor de animale. n baza Legii fondului funciar, a Legii 36/1991 privind societile agricole i alte forme de asociere n agricultur, precum i a altor legi n vigoare (Legea nr. 15/1990, Legea nr. 31/1990) n agricultura rii noastre sunt n prezent constituite i funcioneaz urmtoarele tipuri de exploataii agricole: gospodrii rneti (individuale); forme asociative de proprietari i gospodrii (asociaii agricole familiale, societi agricole); societi comerciale agricole; regii autonome i exploataii agricole ale domeniului public. n agricultura Romniei, odat cu aplicarea Legii fondului funciar, au aprut o serie de probleme referitoare la dimensiunea unitilor agricole care s-au constituit. Structurile dimensionale din agricultura noastr variaz n funcie de tipul de unitate i chiar de forma acesteia. Astfel, gospodriile rneti sau exploataiile individuale sunt structuri predominante, n numr de peste 3,9 milioane i au o dimensiune medie de 2,3 ha. n agricultura noastr este accentuat structura de producie extensiv deoarece predomin culturile cerealiere n suprafaa cultivat i n producia marf i a altor culturi care valorific slab pmntul. Dup cum s- a observat , majoritatea exploataiilor agricole au un profil vegetal (68,8%) i un mod special cerealier. Din pcate, la noi n agricultur nu se mai poate vorbi de o structur de producie intensiv deoarece ramuri i culturi intensive, ferme zootehnice n care se practicau metode intensive de producie i-au pierdut acest caracter, iar n cazul complexelor zootehnice de tip industrial sau a serelor activitatea s-a redus, au dat faliment sau se menin greu pe pia. Ponderea exploataiilor agricole cu profil animalier este de numai circa 39% n totalul exploataiilor agricole. n viitor, orientarea ctre o anumit structur de producie, nu este suficient pentru organizarea activitii unei exploataii agricole. Este necesar ca selectarea ramurilor s fie nsoit de dimensionarea fiecreia i de stabilire a unor proporii ntre ele. Aceasta trebuie s se concretizeze n specializarea i diversificarea produciei agricole.

26

Principiile de baz ale produciei agroalimentare ecologice n Romnia sunt: eliminarea oricrei tehnologii poluante; realizarea structurilor de producie i a asolamentelor, n cadrul crora rolul principal l dein rasele, speciile i soiurile cu nalt adaptabilitate; susinerea continu i ameliorarea fertilitii naturale a solului; integrarea creterii animalelor n sistemul de producie a plantelor i produselor din plante; utilizarea economic a resurselor energetice convenionale i nlocuirea acestora n mai mare msur prin utilizarea raional a produselor secundare refolosibile; aplicarea unor tehnologii att pentru cultura plantelor, ct i pentru creterea animalelor, care s satisfac cerinele speciilor, soiurilor i raselor. Directive europene din domeniul proteciei spaiului agricol Directiva Consiliului nr. 2006/144/CE privind dezvoltarea rural (transpus n legislaia romneasc prin Regulamentul 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rural acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural

27