Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
O industrie este o ramur a produciei materiale i a economiei naionale, care cuprinde totalitatea ntreprinderilor (uzine, centrale electrice, fabrici, mine etc.) ocupate cu producia uneltelor de munc, cu extracia materiilor prime, a materialelor i combustibililor i cu prelucrarea ulterioar a produselor obinute.
Industria, a devenit sectorul principal de producie al rilor europene i nord-americane n timpul revoluiei industriale, care a rsturnat vechea economie negustoreasc i agrar-feudal prin salturi rapide, succesive n tehnologie, aa cum au fost inventarea motorului cu aburi, rzboiului mecanic de esut i cuceririle tehnice i tehnologice importante n producia la scar mare a oelului i crbunelui. rile industriale au adoptat o politic economin de tip capitalist. Cile ferate i vapoarele cu aburi au nceput s lege pieele foarte deprtate, dnd posibilitatea noilor companii private s dezvolte niveluri de volum de afaceri i bogie nemaintlnite pn atunci. n acest sens, industria se clasific n: industria grea, care se ocup cu producerea mijloacelor de producie, i industria uoar, care se ocup cu producerea mrfurilor de larg consum.
Belturile
Belturile reprezinta cele mai mari concetrari industriale la nivel mondial. Ele se suprapun in general megalopolisurilor, dar le si depasesc ca suprafata. Beltul din N-E SUA-Cuprinde complexele din Noua Anglie si C. Atlanticului. Beltul din N-E SUA Cuprinde complexele din Noua Anglie si C. Atlanticului. Caracteristic: -puternica polarizare a productiei industriale; -structura radiata; -prezenta mai multor cicluri industriale: carbonifer, siderurgic, constructoare de masini, chimica; -nu este o continuitate a spatiului industrial (exista in interior si alte spatii cu alte utilizari);
Factorii care au favorizat aparitia beltului a. Marile resurse ale solului, in special: carbuni, minereuri de Fe (Lacul Superior, Scutul Canadian) resurse hidroenergetice, resurse cu caracter complementar intre spatiul montan appelechian si piemontul appalachian si Campia litorala. Aceste resurse au antrenat o forta de munca autohtona si alahtona impresionanta (imigratI mai ales din Europa) si au conturat mari centre industriale grupari industrialeurbane. b. Primii emigranti s-au asezat in Noua Anglie si s-au deplasat spre NV. Intrarea timpurie a regiunii in procesul cunoasterii sale, a valorificarii potentialului au fost realizate dinspre litoral spre interior, in primul rand in lungul estuarelor unice cai de acces, facile si pe mari distante. c. Prezenta estuarelor. d. Dezvoltarea unei puternice infrastructuri portuare, sustinuta de un sistem complex de cai de comunicatie (feroviare, rutiere, fluviale, aeriene) care au impulsionat dezvoltarea unor multiple relatii de schimburi interne si internationale. Toti acesti factori au favorizat dezvoltarea in spatiul atlantic al SUA a unei puternice arii economice, reprezentata prin centrale ce formeaza megalopolisul Boswach (42 mil. locuitori), centrele situate la Marile Lacuri si cele care compun Chipitts (29 mil. locuitori), in total aproximativ 75 mil. locuitori. Caracteristici detine 22% din populatia SUA; peste 25% din industria prelucratoare; 50% din forta de munca din industria SUA; o mare pondere a populatiei urbane; existenta unor mari centre ce polarizeaza activitatea pe spatii extinse: New York, Boston, Philadelphia,Baltimore, Washington, centre care se constituie in mari aglomerari urbane; la interferenta transportului minereurilor de fier spre Pennsilvanya s-au dezvoltat mai multe centre, legate de fluxurile de minereuri de fier si de carbune; datorita resurselor naturale proprii cat si importate, s-a dezvoltat o industrie cu o larga paleta de ramuri si subramuri. Productia industriala este dominata de industria siderurgica (New York, Philadelphia, Baltimore, Pittsburg), petrochimica (New York, Baltimore, Philadelphia), constructii de masini (New York, Baltimore,
Chicago, Detroit), constructii de nave (New York, Boston, Baltimore), complexul portuar Hampton Roads, industria textila (New York, Philadelphia, Washington); in ultimii ani se inregistreaza o scadere a ponderii sale, legata de faptul ca au inceput sa se dezvolte tot mai multe regiuni: Golful Mexic (pe baza petrolului), Vestul SUA (zona Sansan - San Francisco, Los Angeles - San Diego megalopolisul californian).
1. Aglomerari industriale urbane de la G. Massachusetts, Cod, Buzzards pana la estuarul fluviului Hudson Cuprinde: Boston, Providence - Warwick, Hartford, New Hawen. Sunt centre cu o industrie diversificata si cu o intensa activitate in transportul general al marfurirlor, sustinute de activitati ale unor mari firme si banci de prima marime. Are o structura diversificata, cu centre ale industriei chimic, electrotehnice, constructoare de masini (nave, avioane), industria lemnului.
2. Aglomerari industriale urbane de la estuarul fluviului Hudson Graviteaza in jurul metropolei New York; are o industrie diversificata. Este alcatuit din cinci districte, fiecare cu cate o specializare: Brooklyn - constructii navale, petrochimice; Queens - industria electrotehnica si poligrafica; Bronx - siderurgie si constructii de masini; Manhattan - industria textila si confectii; Richmond.
Activitatea industriala este sustinuta de o infrastructura a transporturilor deosebita: 11 magistrale, mari autostrazi, 3 aeroporturi (John Kennedy, La Guardia, Newark - trafic anual peste 40 mil. calatori), avanporturi - Bayonne,Newark, Jersy City.
MACROAXE INDUSTRIALE
Se desfasoara in lungul marilor fluvii, concentrand un numar impresionant de locuitori si centre industrial-urbane. Cele mai semnificative axe sunt: Rhne - Rhin; Londra - Birmingham - Liverpool; Sf. Laurentiu - Marile Lacuri; Gange; Chang Jiang (cu 4 poli industriali: Shanghai, Nanjing, Wuhan, Chonzeing-Chengdu).
1)Macroaxa Rhne - Rhin Se desfasoara in lungul Rhne - Rhin si a afluentilor sai si cuprinde centre industriale din Franta (ex.: Lyon, Dijon,Montpelier, Marsilia - spre sud), lungul Rhnului, Germania si Olanda - axa Renana (Rhinului - Marea Nordului). 2)Macroaxa Londra - Birmingham - Liverpool Este alcatuita din mai multe concentrari industriale, de tipuri diferite: a. metropolitan: Londra - Birmingham -Manchester; rezultata in urma fenomenului de exurbanizare industriala, rezultand repartitia industrieiin aria metropolitana; b. activitati portuare: Mersey Side; c. carbonifere: Sheffield. Aparitia a fost favorizata de prezenta unor importante resurse de materii prime (minereuri feroase, carbune), sustinute de o infrastructura a transporturilor deosebita (fluviala, rutiera, maritima - locul III in flota maritima dupa Liberiasi Japonia), aeriana si a comertului in special cu CEE, SUA, tarile Commonewealth-ului. Se suprapune practic megalopolisului englez, care include conurbatiile engleze: Londra - cu cele 11 orase satelit, Liverpool, Birmingham, cu densitati ale populatiei intre 2000 - 4000 loc./km2. Se remarca prin imbinarea ramurilor traditionale cu cele portuare. Dezvoltarea industriei a fost favorizata de existenta unor importante resurse ale subsolului, in principal minereuri de fier, ceea ce a condus la dezvoltarea puternica a siderurgiei: Manchester, Birmingham, Leicester, a unor importante resurse de carbune (ex.:
Midlands) si a metalurgiei neferoase (Liverpool - Londra). Industria textila (prelucrarea lanii, bumbac, matase, confectii). Ca ramuri noi: petrochimia, industria cauciucului si maselor plastice (produse destinate exportului), iar ca ramuri de varf: industria aeronautica, electronica, optica, automobile. In limitele acestei macroaxe se intalnesc poli de atractie: Liverpool - Manchester si poli de dezvoltare: Londra -Birmingham.
Concentrari majore
REG. METROPOLITANA NEW YORK simbolul civilizatiei industriale americane,metropola economica americana peste 33.000 intreprinderi,in oras si in suburbii :Paterson, Clifton, Garfield, Newark, Orange, Hillside,Maplewood,Jersey City predomina ind. confectiilor (Manhattan),constructii navale, prelucrarea petrolului, chimie, pielarie, incaltaminte(Brooklyn),chimie,electronica,poligrafie,alimentara
(Quenns), siderurgie,constructii de masini, chimie(Bronx,Staten Island), santiere navale (Bayonne si Jersey City) ARIA MATROPOLITANA BALTIMORE dominat de siderurgie, santiere navale, constructii de avioane (Martin ), uzine de prelucrare a cuprului, rafinarii de petrol, constructii de masini combinate chumice, fabrici de textile,confectii alimentare Washington DC- in extremitatea sudica axa Baltimore - Washington - exemplu de abandon al industriilor legate de C. F. si zone portuare si aparitia noilor industrii,legate de axe rutiere si aeroport dezvoltarea de noi orase,centre ale industriei de varf ( Restone si Crystal City)
EUROPA DE VEST
Europa de Vest - a doua regiune industriala majora a lumii. Nucleele industriale care alcatuiesc aceasta regiune se succed pe directia nord - sud , din Anglia de nord-est pana in aria metropolitana londoneza, se continua cu bazinul Ruhr din Germania, vechile regiuni industriale din nord-estul Frantei, Lorena si Alsacia, si se termina in nordul Italiei. Primul val de industrializare s-a derulat pe parcursul unui secol din 1750 si pana in 1850, incluzand trei faze intermediare. Cel de-al doilea val de industrializare, care a debutat la mijlocul secolului XIX, a inclus difuzia activitatilor industriale spre Europa continentala, datorita noului context tehnologic pe care se baza dezvoltarea industriala,
reprezentat de exploatarea carbunelui, producerea otelului si fabricarea uneltelor si utilajelor, utilizarea energiei aburului si sistemului de transporturi feroviare. Al treilea val de industrializare, declansat in 1870, a determinat extinderea activitatilor industriale in noi regiuni europene care au inclus Olanda, sudul tarilor scandinave, nordul Italiei, estul Austriei, regiunea spaniola, Catalonia si consolidarea "vechilor" nuclee din Marea Britanie, Franta, Germania, Belgia.
GERMANIA
singura tara europeana cu o revenire spectaculoasa pe scena industriala a lumii dupa cel de-al doilea razboi mondial, se situeaza in prezent pe locul 4 in lume dupa valoarea adaugata in industrie. Ca si celelalte economii ale tarilor dezvoltate vest-europene, si cea a Germaniei a inregistrat un proces de dezindustrializare si de intensificare a tertializarii. Cele doua procese s-au compensat in structura fortei de munca: intre 1960 si 1986 numarul salariatilor din servicii a crescut cu 4,3 milioane de angajati (Bade, Kunzmann, 1991, p.77). Diferentierile regionale sunt substantiale, regiunea vestica a Germaniei, NordrheinWestfalen, unul din nucleele industriale cele mai importante, desi a inregistrat cresteri ale productiei si valorii adaugate in industrie sub media nationala in ultimii 30 de ani, produce inca 27% din PIB. Aceasta regiune include unul dinre cele mai vechi bazine carbonifere ale Europei, Ruhrgebiet, care a generat de-a lungul secolului XX cea mai importanta regiune industriala si cea mai mare concentrare demografica si urbana a Germaniei. Avantajata de bogate resurse de carbune si fier, industria grea s-a dezvoltat incepand din a doua jumatate a secolului XIX, regiunea cuprinsa intre vaile raurilor Ruhr si Rin a devenit una din "inimile" industriale ale Europei. Extractia carbunelui, energia termica, siderurgia au dominat economia regiunii, desi si alte ramuri industriale, ca industria chimica, textila si mecanica au inregistrat evolutii ascendente. In 1960 industria concentra 62,7% din forta de munca a regiunii, in timp ce serviciile ocupau doar 35,4%. Din anii '70, industria si-a redus dominanta, ajungand la sfarsitul anilor '80 sa reprezinte 49,4% din structura fortei de munca, in comparatie cu ponderea in crestere a sectorului tertiar, de 49,7%. Aceste schimbari radicale au fost rezultatul pierderii a peste 1,5 milioane locuri de munca din industrie, desi numai 420.000 de locuri de munca au fost create in servicii. Declinul fortei de munca din industria extractiva a fost cel mai spectaculos: in 1960, 560.000 de persoane lucrau in minerit, in 1900 ramasesera doar 98.000 de salariati in activitatile extractive. Impactul declinului industrial a fost considerabil asupra dezvoltarii regionale, cu atat mai mult cu cat dominanta economica era reprezentata de industrii traditionale, bazate pe resurse naturale. Puternicele firme industriale, Thyssen, Krupp, Veba, Hoesch, Mannesmann, au dominat dezvoltarea economica a regiunii pentru multe decenii. Desi intens subventionate de guvernul federal, marile corporatii au fost nevoite sa inoveze si sasi diversifice productia odata cu accentuarea competitiei internationale.
Influenta locala a acestor mari firme a creat un mediu social si politic putin favorabil pentru dezvoltarea firmelor mici si mijlocii din industrii de varf sau servicii. Un alt handicap al regiunii, in afara celui legat de dominanta industriilor grele aflate in declin la nivel mondial si de structura nefavorabila a firmelor industriale pe categorii de marime, este reprezentat de specializarea stricta a fortei de munca si de capacitatea redusa a acesteia de ase reprofila rapid. Inainte de 1965, in regiune nu exista decat o singura universitate, deci schimbarile structurale iminente in economia industriala a regiunii nu au beneficiat de relatiile de cooperare cu institutiile de invatamant superior sau centre de cercetare. Lipsa fortei de munca calificate in noile domenii economice aflate in crestere alaturi de capacitatea inovativa redusa a firmelor dominante in regiune au generat o dezvoltare sub media nationala a serviciilor. Mediul inovativ precar al regiunii a determinat migrarea chiar si a industriei de armament, care desi este genetic legata de industria siderurgica dominanta in Ruhr, are si o componenta importanta de cercetare-dezvoltare. Un exemplu il reprezinta firma Krupp, unul din marii producatori de armament din Germania, localizata in Ruhrinainte de al doilea razboi mondial, care a migrat spre centrele moderne, inovative din regiunea Mnchen si Baden-Wrttemberg.