Relatia cu publicul in cadrul administratei publice centrale si administratiei publice locale

Serviciul Relaii publice (secie, departament, birou etc.) este o structur prin intermediulcreia autoritile administraiei publice locale furnizeaz un serviciu public de interes local, oferind relaii (informaii) utile cetenilor asupra activitii curente a consiliului, primriei,precum i despre alte instituii (Preedinie, Parlament, Guvern, alte instituii ale autoritilor centrale i locale) i constituie un mijloc de comunicare bidirecional cu cetenii, prin careautoritatea local i face cunoscute inteniile i consult cetenii n probleme de interes deosebit. Strategia de reform a administraiei publice centrale document aprobat prin Hotrrea Guvernu nr. 1402 din 30.12.2005, care are drept scop identificarea msurilor pentru asigurarea modernizrii administraiei publice centrale n baza reorganizrii ministerelor, altor autoriti administrative centrale, inclusiv organe i instituii administrative autonome (n continuare - AAPC), optimizrii procesului decizional, mbuntirii managementului resurselor umane i al finanelor publice. Administraia Public Central potrivit articolului 24 a Legii cu privire la Guvern nr. 64-XII din 31.05.1990, administraia public central este compus din ministere i alte autoriti administrative centrale (total 28 de organe centrale de specialitate ale Administraiei Publice): Ministere: 1. Ministerul Economiei i Comerului 2. Ministerul Finanelor 3. Ministerul Industriei i Infrastructurii 4. Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare 5. Ministerul Transporturilor i Gospodrii Drumurilor 6. Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale 7. Ministerul Educaiei i Tineretului 8. Ministerul Sntii 9. Ministerul Proteciei Sociale, Familiei i Copilului 10. Ministerul Culturii i Turismului 11. Ministerul Justiiei

12. Ministerul Afacerilor Externe i Integrrii Europeane 13. Ministerul Afacerilor Interne 14. Ministerul Aprrii 15. Ministerul Dezvoltrii Informaionale 16. Ministerul Reintegrrii 17. Ministerul Administraiei Publice Locale Alte autoriti administrative centrale: 18. Serviciul Standardizare i Metrologie 19. Serviciul Vamal 20. Serviciul Grniceri 21. Biroul Naional de Statistic 22. Biroul Relaii Interetnice 23. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei 24. Camera de Liceniere 25. Agenia Agroindustrial Moldova-Vin 26. Agenia pentru Silvicultur Moldsilva 27. Agenia Relaii Funciare i Cadastru 28. Agenia pentru Dezvoltarea Regional 29. Agenia Rezerve Materiale, Achiziii Publice i Ajutoare Umanitare 30. Agenia Sportului 31. Agenia Apele Moldovei Ministerele se organizeaz numai n subordinea Guvernului. Alte organe de specialitate se pot organiza n subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autoriti administrative autonome. Autoritate public orice structur organizatoric sau organ, instituite prin lege sau printr-un act administrativ normativ, care acioneaz n regim de putere public n scopul realizrii unui interes public.

Unitatea de coordonare a reformei administraiei publice (Unitatea RAP) Grupul de experi din cadrul Aparatului Guvernului responsabil de elaborarea i monitorizarea implementrii Strategiei de reform a administraiei publice centrale n Republica Moldova i a Planului de implementare a acesteia. Unitatea RAP este condus de consilierul Prim-ministrului pe problemele reformei administraiei publice. Prima etap a analizei funcionale (analiza funcional pe orizontal) analiza funciilor i a procesului decizional ale organelor centrale de specialitate ale administraiei publice la nivel central, precum i altor autoriti ale administraiei publice la nivel central. A doua etap a analizei funcionale (analiza funcional pe vertical) - analiza funciilor serviciilor publice desconcentrate ale organelor i instituiilor publice administrative centrale incluse n analiza funcional pe orizontal. Factori interesai categorii de persoane, instituii, organizaii care particip la realizarea reformei APC sau asupra crora reforma are un anumit impact: funcionari publici, societatea civil, comunitatea donatorilor, ageni economici etc. Subiecte vizate de reforma administraiei publice centrale ministerele, alte autoriti administrative centrale, inclusiv organe i instituii administrative autonome, precum i serviciile publice desconcentrate ale acestora. Comisia guvernamental pentru reforma administraiei publice centrale - organ creat pentru conducerea politic a reformei administraiei publice centrale. Preedintele comisiei Vasile TARLEV, Prim-ministru; vicepreedintele comisiei Igor Dodon, ministrul economiei i comerului; membrii comisiei: Zinaida Greceani, Prim-viceprim-ministru; Ion Ababii, ministrul sntii; Oleg Reidman, consilier al Preedintelui Republicii Moldova; Vitalie Prlog, ministrul justiiei; Mihai Pop, ministrul finanelor; Nicolae Gumeni, eful Aparatului Guvernului; Nicolae Ungureanu, consilier principal de stat n domeniul economic i financiar-bancar. Serviciul public totalitatea autoritilor publice i activitatea persoanelor ce ocup posturi n aparatul acestor organe, ndreptat spre realizarea mputernicirilor acestor autoriti n scopul dezvoltrii economiei, culturii, sferei sociale, promovrii politicilor externe, aprrii ordinii de drept i asigurrii securitii naionale, ocrotirii drepturilor, libertilor i intereselor legitime ale cetenilor. Funcionar public persoan care ocup funcie remunerat i care dispune de ranguri i grade, stabilite n conformitate cu principiile Legii RM cu privire la serviciul public. Optimizarea funcional atribuirea clar a responsabilitilor i competenelor, evitnd ambiguitatea, dublarea i suprapunerea acestora. Optimizare instituional crearea unei structuri moderne a executivului central, conform bunelor practici ale rilor membre ale UE. Aquis-ul comunitar legislaia statelor membre ale Uniunii Europene. Fond fiduciar forma cooptrii i gestionrii mijloacelor financiare n form de granturi oferite de donatori conform regulilor i procedurilor stabilite n prealabil de acetia.

nfiinarea Ministerele se nfiineaz, se organizeaz i funcioneaz potrivit legii. Guvernul i ministerele, cu avizul Curii de Conturi, pot nfiina organe de specialitate, n subordinea lor, numai dac legea le recunoate aceast competen. Autoriti administrative autonome se pot nfiina prin lege organic. Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala n orase, comune si municipii sunt: consiliile locale (organe alese) si primarii (organ ales). Prin consacrarea acestor doua categorii de organe, practic legiuitorul constituant a consacrat si dubla natura a comunei si orasului, de colectivitate teritoriala si de unitate administrativ-teritoriala. Comunele, orasele si judetele sunt persoane juridice. Ele au patrimoniu, un buget propriu si hotarasc n tot ceea ce priveste administrarea intereselor publice locale, exercitnd n conditiile legii autoritatea n limitele administrativ-teritoriale stabilite. Pentru coordonarea activitatii consiliilor locale comunale, orasenesti si municipale n domeniile afectate serviciilor publice de interes judetean, se alege n fiecare judet un consiliu judetean, organ cu dubla natura, de autoritate a autonomiei judetene si de autoritate a administratiei publice locale (art. 122 din Constitutie, art. 101 alin. 1 din Legea nr. 215/2001).1[6] Consiliul judetean alege, din rndul membrilor sai, pe presedinte si pe vicepresedinti. Deci, n conceptul de administratie publica locala se cuprind att comuna, orasul si municipiul ct si judetul. fundamentarea functiilor administratiei publice locale se realizeaza pe baza principiilor: a) AUTONOMIA LOCALA- reprezinta dreptul recunoscut unitatilor administrativteritoriale de a-si satisface interesele proprii dupa cum considera oportun, cu respectarea legalitatii, dar fara interventia puterii centrale; - acest principiu, care este si un drept, se aplica de consiliile locale, primari, precum si de consiliile judetene si presedintii acestora;

b) DESCENTRALIZAREA- procesul de transfer de competenta administrativa si financiara de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul administratiei publice locale sau catre sectorul privat; c) DECONCENTRAREA SERVICIILOR PUBLICE- se refera la stabilirea in teritoriu a unor ramificatii exterioare ale ministerelor aflate in coordonarea prefectului, care este intre administratia publica centrala si cea locala; Toate aceste principii si toate aceste organe ale administratiei publice locale isi desfasoara activitatea in cadrul unei competente teritoriale (marginita de limitele unitatilor administrativ teritoriale in care au fost numite sau alese) si materiala (in cadrul legal existent) asupra unei colectivitati locale. Prin colectivitate locala intelegem totalitatea locuitorilor din unitatile administrativ teritoriale; CONSILIUL LOCAL- este deliberativul local; - Consiliul Local este reglementat de Legea 215/2001 privind administratia publica locala; - Consiliul Local se alege prin vot universal, direct, secret, egal si liber exprimat; el se alege pe circumscriptii electorale pe baza scrutinului de lista, potrivit principiului reprezentarii proportionale; - Numarul membrilor fiecarui Consiliu Local se stabileste in functie de populatia din unitatile administrativ teritoriale; Pentru a fi ales in functia de consilier local, persoana fizica ce candideaza trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : - sa aiba minim 23 de ani impliniti; - sa aiba domiciliul pe teritoriul unitatii administrativ teritoriale; - sa nu ii fie interzisa asocierea in partide politice; Dupa validarea scrutinului, persoanele declarate alese de Biroul Electoral de Circumscriptie se prezinta la sedinta de constituire a Consiliului Local convocata de prefect in cel mult 25 de zile de la desfasurarea alegerilor, sau cel mult 5 zile de la validarea acestora. Validarea mandatului fiecarui consilier se realizeaza prin votul majoritatii consilierilor locali declarati alesi. Dupa validare, fiecare consilier depune juramantul de credinta, sub sanctiunea considerarii acestuia ca demisionat de drept, daca nu indeplineste aceasta procedura.

Dupa constituire, Consiliul Local isi alege un presedinte pe o perioada de 3 luni. Consiliul Local are un mandat de 4 ani. ATRIBUTIILE CONSILIULUI LOCAL: - adopta bugetul local si aproba contractarea de imprumuturi; - stabileste organizarea si dezvoltarea urbanistica a teritoriului; - stabileste taxe si impozite locale; - stabileste asocierea cu persoane juridice sau autoritatile publice romane sau straine; - administreaza patrimoniul localitatii; ACTELE CONSILIULUI LOCAL : - acesta adopta hotarari cu majoritatea consilierilor prezenti, exceptie facand hotararile privind patrimoniul care se adopta cu votul a 2/3 din nnumarul total al consilierilor; - pentru hotararile privind bugetul sau exercitarea altor atributii importante, legea stabileste o majoritate calificata pentru adoptarea acestora; - hotararile Consiliului Local sunt acte administrative; RASPUNDEREA CONSILIERILOR SI A CONSILIULUI LOCAL - pentru actele si faptele lor, in exercitarea mandatului, consilierii locali pot raspunde in conditiile legii: administrativ, civil, penal. Raspunderea poate fi in nume propriu sau solidara. Daca un consilier local este arestat preventiv, acesta este suspendat de drept din functie. Mandatul de consilier local inceteaza in urmatoarele situatii: a) DEMISIE b) INCOMPATIBILITATE c) SCHIMBAREA DOMICILIULUI INTR-O ALTA UNITATE ADMINISTRATIVTERITORIALA d) LIPSA NEMOTIVATA DE LA MAI MULT DE 3 SEDINTE ORDINARE CONSECUTIVE DE CONSILIU LOCAL e) IMPOSIBILITATEA EXERCITARII MANDATULUI PE O PERIOADA MAI MARE DE 6 LUNI CONSECUTIVE

f) PUNEREA SUB INTERDICTIE g) PIERDEREA DREPTURILOR ELECTORALE h) CONDAMNAREA PRIN HOTARARE JUDECATOREASCA RAMASA DEFINITIVA LA O PEDEAPSA PRIVATIVA DE LIBERTATE In privinta raspunderii Consiliului Local, dizolvarea Consiliului Local poate interveni de drept sau prin referendum local; Consiliul Local se dizolva de drept daca nu a adoptat timp de 3 sedinte ordinare consecutive nici o hotarare, precum si atunci cand nnumarul consilierilor locali se reduce sub jumatate si nu poate fi completat de supleanti; Prin referendum local se dizolva Consiliul Local atunci cand se adreseaza o solicitare in acest sens prefectului de cel putin 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale din acea unitate administrativ teritoriala si se organizeaza referendumul in cadrul caruia mai mult de jumatate din cei care se prezinta la vot voteaza pentru dizolvare.

Termenul deontologie provine din grecescul deontor care inseamna ceea ce se cuvine si logos care inseamna stiinta. Deontologia poate fi desemnata ca fiind ansamblul normelor etico-juridice care contureaza un comportament profesional sau privat. Funcia public - este un complex de atribuii specifice, prestabilite legal, cu care sunt dotate serviciile publice, atribuii exercitate n mod continuu de ctre persoane fizice legal investite, n vederea satisfacerii intereselor generale ale membrilor societii. Funcionarul public - este persoana numit, ntr-o funcie public i investit n mod legal cu atribuiile acesteia, persoan titular de drepturi i obligaii chemat s le exercite n scopul realizrii competenei autoritii publice sau instituiei publice din care face funcia public. Pornind de la definitia generala data deontologiei, putem sa particularizam deontologia functionarului public si sa o definim ca fiind ansamblul normelor ce guverneaza comportamentul profesional si privat al functionarului public, ca titular al functiei publice. In situatia in care functionarul public a incalcat normele privind deontologia functiei publice, respectiv, si-a incalcat obligatiile profesionale deduse din raportul de functie publica precum si normele de comportament in interiorul si in afara institutiei publice, intervine raspunderea disciplinara a acestuia. Prin astfel de abateri disciplinare,

functionarul public isi lezeaza demnitatea si prestigiul, statutul sau socio-profesional si moral. Reglementarea comportamentului profesional al functionarului public se face atat prin dispozitii constitutionale cu val Functia in cadrul administratiei publice, poate fi definita ca un ansablu de atributii stabilite prin lege sau prin actele juridice emise pe baza si in executarea legii, atributii pe care le indeplineste o persoana fizica angajata intr-un organ al administratiei publice si care are abilitatea legala de a indeplini aceste atributii ale administratiei publice. oare de principiu, cat si prin acte juridice emise de organul legislativ, alte categorii de acte normative, dar si cu ajutorul normelor cutumiare, in special in domeniul diplomatiei sau al jurisprudentei.