Sunteți pe pagina 1din 19

CAPITOLUL I CONSIDERATII INTRODUCTIVE CU PRIVIRE LA FAMILIE $I DREPTULUI

FAMILIEI
Sec{iunea

No{iunea qi func{iile familiei


1.1. No{iunea de

familie

Definita drept ,,elementul fundamental qi natural al societdfii", familia reprezintd, obiectul de anahzd. a mai multor ramuri ale qtiinlei. S-a considerat cd familia este (i) o realitate biologicd, prrn uniunea dintre bdrbat qi femeie Ei prin procreare; (ii) o realitate sociald, prin comunitatea de viala care se creeazd intre cei care o formeazd.; (iii) o realitate juridicd, prin reglementarea ei qi a celor mai importante relalii din cadrul acesteia de cdtre normele juridice. Familia desemneazd grupul de persoane intre care existd drepturi qi obligalii care izvordsc din cdsdtorie, rudenie, precum gi din alte raporturi asimilate relaliilor de familie. Pe ldngd aceastd accepliune de drept comun a familiei, existd diverse reglementdri in care familia are accepliuni diferite. Cu titlu de exemplu, vom reda ?n continuare cAteva dintre aceste
reglementdri.

Potrivit art. 8 alin. 4 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 ,,prinfamilie se inlelege solii;i copiii necdsdtorili, dacd gospoddresc impreund cu pdrinlii lor." Legea locuinlei nr. ll4l1996 prevede in art. 17 cd,prinfamilie, in sensul prezentei legi, se inlelege solul, solia, copiii Si pdrinlii solilor, care locuiesc Si gospoddresc impreund." Legea nr.41612001 privind venitul minim ganntat prevede in art. 2 alin. I cd,,termenul familie desemneazd so{ul Si solia sau solul, solia, Ei copiii lor necdsdtorili, aflatri tn intrelinerea acestora, care locuiesc Si gospoddresc impreund." 'Potrivit alin.2alart.2 -Se considerdfamilie Si persoana care locuieSte Si gospoddreSte impreund cu copiii aflali in intrelinerea sa Si se afld in una dintre urmdtoarele situalii: a) este necdsdtoritd; b) este vdduvd; c) este divorlatd; d) al cdrei sol/solie este declarat/declaratd dispdrut/dispdrutd prin hotdrdre judecdtoreascd; e) nu a implinit vdrsta de l8 ani Si se afld in una dintre situa{iile prevdzute Ia lit. a)-d)." Alin. 3 al art.2 dispune cd ,,Se considerd familie Si fralii fird copii, care gospoddresc lmpreund qi care nu au domiciliul sau reqedinla comund cu pdrinlii." De asemenea, qi alin. 4 al art. 2 asimileazd termenului familie ,,bdrbatul qi femeia necdsdtorili, cu copiii lor Si ai fiecdruia dintre ei, aflatri tn tntrelineree acestora, care locuiesc Ei gospoddresc impreunir."' Legea nr.27212004 privind proteclia ;i promovarea drepturilor copilului prevede in art. 4 lit. b) cd familia este compusd din ,pdrinlii Si copiii acestora." Potrivit lit. c) al aceluiaqi articol prin familie extinsd se inlelege ,,copilul, pdrin[ii Si rudele acestuia pdnd la gradul IV inclusiv." Iar lit. d) define;te familia substitutivd ca,persoanele, altele decdt cele care aparlinfamiliei extinse, care, fn conditriile legii, asigurd creEterea Si ingrijirea copilului." Legea nr. 27712010 privind alocaJia pentru suslinerea familiei defineqte familia in art. 2 alin. 1 ca ,,formatd din soJ, solie qi copiii aflaJi in intrelinerea acestora, care locuiesc impreund." De
Potrivit Normei metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 41612001 privind venitul minim garantat din 19.01 .2011: ,,(l) Prin sintagma locuiesc si gospoddresc impreund, prevdzutd la art. 2 alin. (l) din lege, se inplege persoanele care indeplinesc cumulativ urmdtoarele conditrii: a) locuiesc impreund in acelasi imobil,4ocuin(d Si/sau, dupd caz, au domiciliul ori reSedinfu comund, inscrisd in actele de identitate; b) contribuie impreund la achizilionarea sau la realizarea unor bunuri Si a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora; c) constituie o familie, a$a cum este definitd aceasta la art. 2 din lege." t Potriuit alin. 5 al aceluia;i articol, prin termenul copil se inlelege ,,copilul provenit din cdsdtoria solilor, copilul unuia dintre soli, copilul adoptat, precum Si copilul dat in plasament familiei sau persoanei ori pentru care s-ct instituit tutela sau curatela, potrivit legii." Iar, alin. 6 define;te termenul persoani singurd ca frind ,persoana care a implinit vdrsta de lB ani, care locuieSte singurd Si nu se mai afld in intrelinerea pdrinlilor."
t

2 alin.3 familia este definitd ca fiind ,,bdrbatul Si femeia necdsdtorili, cu copiii lor ai fiecdruia dintre ei, care locuiesc Si gospoddresc impreund, dacd aceasta se consemneazd in Ei ancheta sociald." in alin. 2 al art.2 este definitd gi familia monoparentald, ca ,famitia formatd din persoana singurd qi copiii aflali fn intre{inerea acesteia Ei care locuiesc impreund cu qceesta."
asemenea, in art. 1.2.

Funcliile familiei

Literatura juridicd a admis cd familia indeplineqte trei funclii: demograficd, educativd gi economicd. Potrivit funcliei demografice (sau cum a mai fost denumitd de perpetuare a speciei umane, biologicd), familia asigurd perpetuarea speciei umane, care este condilia esenliald a existenlei societd{ii. Prinfunclia educativd familia asigurd copilului primele noliuni ale educafiei, care vor avea o influenld hotdr6toare asupra caracterului qi personahtdlii acestuia. Familia reprezintd din aceastd perspectivd, punctul de plecare in educalia copilului. Viala qi atmosfera familiald, precum qi relaliile dintre membrii familiei au o influenld deosebitd asupra formdrii Ei dezvoltdrii personalitdlii copilului, precum ;i asupra dezvoltdrii sale frzice, educaliei, inv5ldturii qi pregatirii sale profesionale. Aqa cum prevede art. 5 abn. 2 din Legea rtr. 27212004 privind proteclia Ei promovarea drepturilor copilului, cu modificdrile qi completdrile ulterioare, ,,ritspunderea pentru creSterea Si asigurarea demoltdrii copilului revine in primul rdnd pdrinlilor, aceqtia avdnd obligalia de a-Si exercita drepturile Ei de a-qi indeplini obligaliile fatrd de copil lindnd seama cu prioritate de interesul superior al acestuia." De asemenea, existd o serie de reglementdri cu privire la diverse institulii cu rol in asigurarea deruldrii instrucfiei, educaliei Ei pregdtirii copilului. Funclia economicd se rcahzeazd prin traiul in cotnun a membrilor familiei, regimul matrimonial Ei obligalia legald de intrelinere. Aceastd funclie asigurd mijloacele materiale necesare familiei.
Sec{iunea a II-a Dreptul familiei ca ramuri a sitemului de drept

Cum s-a afirmat deja in literatura juridicd introducerea principalelor reglementdri privind raporturile de familie in Codul civil, ca rilmare a abrogdrii Codului familiei, nu poate avea drept rezultat disparilia dreptului familiei, ca ramura de drept de sine stdtdtoare, deoarece nu existenfa unui cod al familiei asigurd autonomie acestei ramuri de drept, ci obiectul qi metoda de reglementare, principiile aplicabile qi calitatea subiectelor de drept.
2.1. Defini{ia qi obiectul de reglementare a dreptului familiei 2.1.1. Defini{ia dreptului familiei

Dreptul familiei reprezintd acea ramurd de drept care cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeazd raporturile personale Si patrimoniale ce imordsc din: cdsdtorie,
rudenie ffireascd sau civild) Ei raporturile asimilate de lege, sub anumite aspecte, cu raporturile de familie, tn scopul ocrotirii, denoltdrii ;i consoliddrii familiei.
2.1.2. Obiectul dreptului familiei Obiectul de reglementare al normelor dreptului familiei Acestea sunt:

il

formeazd,

raporturile

de

familie.

2.1.2.1. Raporturile de cdsitorie Familia are la bazd, cdsdtoria liber consimlitd intre soli. Potrivit Codului civil, statul este obligat sd sprijine incheierea cdsdtoriei, dezvoltarea gi consolidarea familiei, prin mdsuri economice

gi sociale. In acest scop, normele dreptului familiei reglementeazd o serie de probleme referitoare la cdsdtorie: incheierea cdsdtoriei, raporturile personale qi patrimoniale dintre soli, incetarea, desfiinJarea qi desfacerea acesteia.

2.1,2.2. Raporturile care rezulti din rudenie (fireasci) Prin rudenie se inlelege legdtura dintre mai multe persoane care coboard unele din altele sau care, frrd a cobori unele din altele, au un ascendent comun. in primul caz, rudenia este in linie directd, iar in cel de-al doile a caz rudenia este in linie colaterald. Dreptul familiei reglementeazd, raporturile dintre pdrinli gi copii, precum qi alte raporturi dintre rude in linie dreapt6, indiferent de grad, qi in linie colaterald, p6nd la un anumit grad.

rezulti din adop{ie (rudenie civili) 451 C. civ. defineEte adoplia ca fiind ,,operaliunea juridicd prin care se creeazd legdtura de filialie tntre adoptator ;i adoptat, precum ;i legdturi de rudenie intre adoptat Ei rudele adoptatorului." Efectele adop{iei diferd dupd cum este vorba de adop}ia cu efecte restrAnse sau de aceea cu efectele unei filialii fireqti - in prezent, este reglementatd ultima formd. Dacd p6nd la intrarea in vigoare a Codului civil, in data de 01 octombrie 2011, adopfia cu efecte restrAnse i;i producea efectele aldturi de adopfia cu efecte depline, dupd aceastd datd, efectele viitoare ale adopliei, chiar dacd a fost incheiatd cu efecte restrAnse, vor fi cele prevdzute de Codul civil. Potrivit art. 6 alin.6 C. civ. ,,Dispoziliile legii noi sunt de asemenea aplicabile qi efectelor viitoare ale situa{iilor juridice ndscute anterior intrdrii tn vigoare a acesteia, derivate din starea Si capacitatea persoanelor, din cdsdtorie, filialie, adoplie qi obligalia legald de tntrelinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, Ei din raporturile de vecindtate dacd aceste situalii juridice subzistd dupd intrarea fn vigoare a legii noi."
2.1.2.3. Raporturile care

\rt.

2.1.2,4. Unele raporturi care sunt asimilate de lege, sub anumite aspecte, cu raporturile de

familie
Aparfin astfel dreptului familiei: unele relalii rezult6nd din luarea unei mdsuri de proteclie speciald a copilului lipsit de ocrotirea pdrinlilor sdi; unele raporturi dintre un so{ qi copiii celuilalt soj; unele raporturi dintre mogtenitorii unei persoane care a fost obligatd la intreJinerea unui minor sau care i-a dat intreJinerea fdrd, a avea obligalialegald, qi minorul indreptdlit la intre{inere; unele rela{ii intre fogtii soti. Raporturile de familie prezintd, aspecte personale, nepatrimoniale gi aspecte patrimoniale. Raporturile care se stabilesc intre membrii familiei nu aparfin in totalitate dreptului familiei, ci numai acelea care se nasc din: cdsdtorie, rudenie fireascd, adoptie (rudenie civilS) qi cele asimilate de lege, sub anumite aspecte, cu acestea. Tot astfel, nu aparlin dreptului familiei raporturile succesorale dintre membrii familiei.
2.2. Metod,a de reglementare

Cu toate cd dreptul familiei, la fel ca qi dreptul civil, supune reglementdrii juridice


raporturile patrimoniale gi cele nepatrimoniale in care pdrlile au o pozilie juridicd egald., majoritatea normelor dreptului familiei au caracter imperativ. Un alt element specific al metodei de reglementare in dreptul familiei constd in subordonarea drepturilor persoanelor care ocrotesc interesului superior al copilului (persoanei ocrotite). De asemenea, specificitatea metodei de reglementare rezultd gi faptul cd norma juridicd de dreptul familiei cuprinde doar o reglementare genericd a conduitei de urmat, conlinutul concret al acesteia fiind stabilit de autoritatea competentd, care, de regul6, este instan{a de tutel5.

2.3. Principiile generale ale dreptului familiei


Cunoaqterea acestor principii ajutd la stabilirea solutiei in acele materii in care legislatia nu este suficient de explicitd sau nu conline nicio reglementare gi la determinarea mdsurii in care dreptul familiei se completeazd cu dreptul civil. Apreciem cd sunt principii generale ale dreptului familiei:

2.3,1. Principiul ocrotirii cisitoriei qi familiei, mamei;i copilului Statul ocroteqte cdsdtoria gi familia. Principiul este prevdzut de art. 258 alin. 2 qi 3 C. civ. prin care se instituie dreptul familiei la ocrotire din partea societdlii gi a statului, qi obligalia ca statul sd sprijine incheierea cdsdtoriei, dezvoltarea qi consolidarea familiei, prin mdsuri economice qi sociale. Pentru a asigura stabilitatea familiei, codul reglementeazd riguros condiliile de fond qi cele de formd ale cdsdtoriei, drepturile qi obliga{iile personale qi patrimoniale ale sofilor, precum pi desfacerea cdsdtoriei prin divorf prevede c5 prin lege se reglementeazd condi{iile de incheiere, de desfacere gi de nulitate a cdsdtoriei. De asemenea, ocrotirea cdsdtoriei se realizeazd prin egalitatea dintre soJi qi raporturile lor cu copiii gi prin obligaJia de intre{inere pe care so}ii o au unul fa{d de celdlalt. O importanld deosebitd in ocrotirea familiei au dispoziliile Codului civil privitoare la drepturile gi indatoririle pdrinlilor fala de copiii lor minori. Asigurarea ocrotirii a cdsdtoriei ;i familiei, precum qi apdrarea intereselor mamei qi copilului nu se realizeaz\, numai prin norme cuprinse in Codul civil, ci Ei prin alte acte normative, precum proteclia qi promovarea drepturilor copilului, concediul de maternitate Ei pentru creqterea copilului etc. 2.3.2. Principiul cisitoriei liber consim{ite intre so{i civil familia arc labazd, cdsdtoria liber ^ Codul sens, prevede, in art.258 alin. 1, cdprevede cd familia se intemeiaz1,peconsimtitd intre so!i. In acest art.48 alin. 1 din Constitujie cdsdtoria liber consimlitd intre soli. in sensul legii, oamenii trebuie sd se indrepte spre cdsdtorie numai datoritd afecliunii qi inclina{iei lor reciproce. Potrivit dispozi}iilor art. 44 ahn.2 din Constitufie, reluate qi de art.259 alin. 3 C. civ. cdsdtoria religioasd se incheie dupd incheierea cisdtoriei civile. 2.3.3, Principiul monogamiei Codul civil dispune, prin art. 273, cd este interzis sd se cdsdtoreascd bdrbatul cdsdtorit sau femeia care este cdsdtoritd. Monogamia este o consecinjd fireascd a dragostei, ca fundament al cdsdtoriei. Acest sentiment, avAnd un caracter exclusivist, inseamnd cd o cdsdtorie intemeiatd pe dragoste nu poate fi dec6t monogamd. 2.3.4. Principiul egafitnfii intre sofi Acest principiu vizeazd nu doar relatiile de familie, ci se aplicd in intreg domeniul relaliilor sociale. Codul civil se referd la egalitatea femeii cu bdrbatul in mod expres in art.258 alin. 1. Potrivit acestui articol, relaliile personale qi patrimoniale dintre soli qi cele dintre pdrinli qi copii sunt reglementate in lumina egalitdlii dintre bdrbat qi femeie. $i acest principiu este consacrat de Constitulie care prevede prin art. 48 alin. 1 cd familia se intemeiazd" pe egalitatea solilor. 2.3.5. Principiul interesului superior al copilului Acest principiu este expres prevdzut in art. 263 C. civ., conform cdruia ,,Orice mdsurit privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie sd fie luatd cu respectarea interesului superior

al copilului."

Alin. 5 al art. 263 C. civ. defineqte copilul ca acea persoana care nu a implinit vdrsta de 18 ani gi nici nu a dob6ndit capacitatea deplind de exerci{iu, potrivit legii.

principiul men{ionat este realizat prin toate dispoziliile cuprinse in Codul civil sau Legea nr. se referd la exercitarea 27212004 privind proteclia gi promovarea drepturilor copilului, fie cd acestea pe copii in drepturiloi de c6tre pdrinli, ia-exercitarea drepturilor de cdtre alte persoane care ocrotesc lipsa parin{ilor. Trebuie menlionat cd ocrotirea interesului copiilor minori nu inseamni nesocotirea membrilor intereselor p[rinlilor, deoarece in familie nu trebuie sd existe contradiclii. Interesele familiei ,. ufla in deplina concordanld qi au o finalitate precisd - intirirea familiei. Copiii din afara cdsdtoriei sunt egali infalalegii cu cei din cdsdtorie qi cu cei adoptali.
2.3.6. principiul potrivit

ciruia membrii familiei sunt datori s[-qi acorde unul altuia sprijin

moral qi material sunt Principiul este Prevdzut de art. 309 alin. 1 qi art. 325 alin.l c. civ. care prevdd cd solii o comunitate obligaJi sd igi acorde sprijin moral ;i material ,."ip.o.. intre membrii familiei existd
de interese materiale qi spirituale. in tot ceea ce priveEte casatoria 9i asupra tuturor masurilor privitoare la persoana qi bunurile copiilor, soiii hotdrdsc de comun acord. familiei' Codul civil reglem enteazdpe larg obliga{ia de intre{inere intre anumili membri ai

Principiul alegerii regimului matrimonial de Dacd anterior" Codul-familiei prevedea un singur regim matrimonial, cel al comunitdlii absolute a unei bunuri, ca regim exclusiv, legal, unic, imperativ gi imutabil, sub sancliunea nulitalii regimuri convenlii contrare acestuia, Codul civii prevede posibilitatea alegerii intre mai multe
2,3.7 .

matrimoniale. Art. 3 12 alin.1 C. civ prevede cd, ,,viitorii soli pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legald, separalia de bunuri sau comunitatea convenlionald." De;i solii nu sunt obligali sd se pronunle explicit dacd aleg unul dintre regimurile matrimonial, trebuie convenlionale sau acceptd regimul legal, dacd aceEtia opteazdpentru un regim civ. trebuie sd imbrace forma sd incheie o convenlie matriironiald, care potrivit art. 330 alin. 1 C. inscrisului autentificat de notarul public. --^"-- --1, convenlii a solilor, sau in cazul nulitSlii convenliei incheiate, intte soli se va fipru "*i terlii de bund-credinfd' aplica regimul comunitdlii legale, frrd afi afectate drepturile dobdndite de regimul existent poate suferi Regimul matrimonial poate fi schimbat in timpul cdsdtoriei sau fie in temeiul modificdri fie prin convenlia sofilor, dupd cel pulin un an de la incheierea cdsdtoriei, so!i, poate pronunla separa{fa unei hotdr6ri judecdtoreqti, prin care instan{a, iu ..r.r.u unuia dintre patrimoniale ale de bunuri, atunci cand celalalt soj incheie acte care pun in pericol interesele familiei, dac6 regimul matrimonial al solilor este cel al comunitd{ii legale sau conveniionale'
qi educarea copiilor 2.3.g. principiul dreptului qi indatoririi pirin{ilor de a asigura cre;terea reglementat de art. 48 alin' 1 din $i acest principiu are o cons u"r*Z conititulional[ fiind pdrinfilor de a Constitutie conform caruia ,,familia se tntemeiazd (...) pe dreptul :ii indatorirea C. civ' prevede ci finald asigura creEterea, educalia si instruirea copiilor." $i art. 258 alin. ! teza pdrinlilor de a asigura cre;terea Si educarea ,familia se intemeiaza 1...1'pe dreptul qi iidatorirea

copiilor lor." Potrivit art.26l C. civ. ,pdrinlii sunt cei care aL6 in primul rdnd, indatorirea de creqtere Si educare a copiilor lor minori." de sdndtatea qi dezvoltarea ,,pdrinlii au dreptul si indatorirea de a creste copilul, ingrijind qi pregdtirea profesionald a acestuia' lui fizicd, psfhfca qi iitelectuald, de educalia, invdldtura poiirit propriilor lor convingeri, insusirilor si nevoilor copilului; ei sunt datori sd dea copilului pe care legea le orientarea Si sfaturile necesare exercitdrii corespunzdtoare a drepturilor recunoaste acestuia."

Indatoririle specifice pe care pdrinfii le au fafd de copii sdi constau in creEterea acestora in condilii care sd asigure dezvoltarca safrzicd, mentald, spirituald, morald qi socialS ?n mod armonios. Astfel, pdrinlii sunt obligali: a) sd coopereze cu copiii qi s5le respecte viaJa intimd, privatd qi demnitatea; b) sd prezinte qi sd permitd informarea qi ldmurirea copiilor despre toate actele qi faptele care l-ar putea afecta gi sd ia in considerare opinia acestora; c) sd ia toate misurile necesare pentru protejarea qi realizarea drepturilor copiilor; d) sd coopereze cu persoanele fizice gi persoanele juridice cu atribuJii in domeniul ingrijirii, educdrii qi formdrii profesionale a copiilor.
2.4. Calitatea subiectelor

Specific dreptului familiei este faptul cd subiectele raporturilor juridice trebuie sd aibd o anumitd calitate izvordtd, din raporturile juridice care fac obiectul acestei ramuri de drept, respectiv, calitatea de logodnic, so!, pdrinte, rudd, adoptat, adoptator, afin, tutore, curator etc.

CAPITOLUL LOGODNA
Sec{iunea

II

Considerafii introductive. Reglementare, nofiune qi naturi

juridici

viitor.

Logodna este reglementatd de art. 266-270 ale Capitolului I al Titlului II, intitulat Cdsdtoria, din Cartea aII-a, intitulatd Despre familie, din Codul civil. Alrt. 266 alin. 1 C. civ. defineqte logodna ca fiind ,promisiunea reciprocd de a fncheia cdsdtoria." AvAnd in vedere aceastd definilie legald, putem defini logodna ca fiind acordul de voinfe realizat intre un bdrbat ;i o femeie, anterior cdsdtoriei, in condiliile legii, in sensul de a se cdsdtori in Considerdm cd legea foloseqte acest termen intr-o tripld accepfiune.

- ansamblul normelor juridice care reglementeazd logodna. In al doilea r6nd, logodna inseamnd actul juridic pe care il incheie aceia care iqi promit reciproc sb incheie cdsdtoria in viitor. In al treilea r6nd, logodna inseamnd situalia juridicd a celor logodili. Aceastd situatie juridicd este determinatd de reglementarea legald privind logodna, care devine aplicabild prin incheierea actului juridic al logodnei, gi existd pAnd la incheierea cdsdtoriei. Cu toate cd din definilia legald a logodnei ar putea rezulta cd aceasta reprezintd un antecontract, apreciem cd logodna nu este un contract, fa!6 de libertatea de a incheia sau nu o
cdsdtorie.

tn primul rdnd, logodna poate avea inlelesul de institulie juridicd

Este adevdrat cd in Codurile Calimach, Caragea gi Donici logodna era reglementatd, ca un contract, care obliga la incheierea cdsdtoriei, insd, ulterior, Codul civil qi apoi Codul familiei n-au mai reglementat logodna. Actul juridic prin care se incheie logodna nu poate fi considerat un contract, chiar dacd promisiunea de cdsdtorie are un caracter bilateral, in principal pentru motir,rrl cd prin logodnd nu se naqte obligalia de a incheia o cdsdtorie. Intre logodnd qi contract existd mai multe deosebiri. a) Logodna poate fi incheiatd numai ?ntre un bdrbat qi o femeie (deci numai intre persoane frzice), spre deosebire de contract care poate fi incheiat qi intre persoane juridice, intre persoane frzice qi persoane juridice sau intre persoane fizice de acelaqi
SCX.

b)

c)
d) e)

In cazul contractului, fiecare pafie urmdregte un scop diferit de al celeilalte pdrti, pe cdnd in cazul logodnei ambele p6(i urmdresc un scop comun, care este pregdtirea incheierii in viitor a cdsdtoriei. Viciile de consimldmdnt in cazul logodnei, ca Ei in cazul cdsdtoriei, sunt mai limitate decdt in cazul contractului, fiind aplicabile doar eroarea asupra identitalii frzice a celuilalt logodnic, dolul sau violenfa. Efectele juridice ale contractului sunt determinate de pdrfi, ?n anumite limite stabilite de lege (art.l1, 1229,1236,1237 C. civ.), putdnd imbrdca cele mai diferite aspecte, in timp ce efectele logodnei sunt mai limitate. in principiu, contractul poate fi susceptibil de modalitdli, pe cdnd logodna nu poate fi
afectatd. de asemenea modalitdli.

rezolu{iunea/rezlherea, pe cdnd logodna poate inceta prin realizarea scopului acesteia, constAnd in ?ncheierea cdsdtoriei, moartea unuia dintre logodnici, sau ruperea acesteia. g) Nulita{ile logodneiprezintd anumite particularit1\ifa\d de cele ale contractului qi ale celorlalte acte juridice. Logodna nu trebuie confundatd cu concubinajul, sau cum mai este denumit uniune liberd, ,,cdsdtorie de probd" sau ,,cdsdtorie nelegitimd", eare rcprezintd convieluirea in fapt dintre un b6rbat Ei o femeie pentru o perioadd relativ indelungatd de timp. Deqi concubinajul nu constituie obiectul unei interdiclii legale, lipsa unei astfel de interdiclii nu constituie premisa aplicdrii dispoziliilor legale din materia cdsdtoriei. Bunurile dobAndite de concubini constituie obiectul proprietdlii comune pe cote-pdrfi, iar proba cahtAtii acestora, precum qi a cotelor ce revin exclusiv fiecdruia dintre aceqtia se va face conform dreptului comun atAt intre concubini, cdt qi intre aceqtia qi te4i. In ceea priveEte aplicarea dispoziliilor care reglementeazd institulia logodnei, art. 24 din Legea nr.7ll20l1 pentru punerea in aplicare a Legii nr.28712009 privind Codul civil prevede cd acestea sunt aplicabile numai in cazul in care logodna a fost incheiatd dupd data intr5.rii in vigoare a Codului civil.

in cazul contractului,

dacd o parte nu-qi executd obliga{iile, cealaltd parte poate cere

Sec{iunea a

II-a

Condi{iile de validitate a logodnei


2.1. Condiliile de fond pentru incheierea logodnei

Art.266 aIin.2 C. civ. prevede cd ,,Dispozi{iile privind condisiile de fond pentru incheierea cdsdtoriei sunt aplicabile fn mod corespunzdtor, cu exceplia avizului medical Ei a autorizdrii instanlei de tuteld." Avdnd in vedere dispoziliile legale care reglementeazd condiliile de fond la incheierea cdsdtoriei, putem spune cd sunt condilii de fond ale logodnei: vdrsta, consimldm6ntul, diferenfa de
SEX.

Excepliile reglementate de teza finald a alin. 2 al art.266 vizeazd logodna minorului de 16 ani implinili qi logodna intre rudele in linie colaterald de gradul al patrulea, care se pot incheia frrd vreun aviz medical qi autorizare. Pentru incheierea logodnei este necesard indeplinirea condiliilor de fond pozitive (vArsta, consimfdmAntul gi diferenla de sex), dar Ei inexistenla condiliilor de fond negative, care mai sunt denumite qi impedimente (starea de persoand cdsdtoritd sau logoditd, rudenia fireascd, adopfia, tutela qi aliena{ia mintald sau debilitatea mintald).
2.1.1. Conditiile de fond pozitive

2.1.1.1.

Virsta pentru logodni

Regula este cd logodna se incheie de cdtre persoanele in vdrstd de minim 18 ani, sau, dupd caz, care au dob6ndit capacitate de exerciliu anticipatd potrivit art. 40 C. civ. Pe cale de exceplie, minorul cate a implinit vdrsta de 16 ani se poate logodi cu incuviinlarea pdrinfilor sau, dupd caz, a tutorelui, a persoanei sau instituliei care exercitd drepturile pdrinteqti, numai dacd existd motive temeinice. Aqa cum am ardtat deja, spre deosebire de cdsdtoria minorului in vdrstd de 16 ani, pentru logodna acestuia nu sunt necesare avizul medical qi autorizarea instanlei de tuteld. Ca gi in cazul cdsdtoriei, legiuitorul romAn a consacrat aceastd condilie de fond a incheierii logodnei numai din perspectiva vdrstei minime. Diferenla de v6rstd intre logodnici qi v0rsta maximd pAnd la care se poate incheia logodna nu constituie obiectul niciunei reglementdri legale. Lipsa unei interdicJii exprese ne indreptdJegte sd afirmdm cd logodna se poate incheia la orice vdrstS, chiar in extremis vitae momentis (inpragul morfii). in ceea ce priveqte ,,motivele temeinice" pentru incheierea logodnei de cdtre minorul care a implinit vArsta de 16 ani, Codul civil, ca qi Codul abrogat al familiei, nu definesc conlinutul acestora. Astfel, se cuvine sd facem trimitere la doctrina care a apreciat cd pot fi considerate asemenea motive graviditatea, naqterea, boala gravd etc. 2.1.1.2. Consim{imff ntul la logodni Reprezintd manifestarea de voinld a doud persoane de sex diferit cu scopul de a incheia o logodnd. Astfel, o cerere in cdsdtorie nu reprezintd consimldmdnt la logodnd. Pentru a fi valabil exprimat consimldmdntul trebuie sd indeplineascd urmdtoarele condilii cumulative: a) sd provind de la o persoand cu discerndmdnt, adicd de la o persoand care are, deopotrivd, capacitatea intelectiv5 qi volitiva; b) sdfie liber, adicd sd nu fie afectat de vicii. in aceastd materie, ca qi in rncazul instituliei cdsdtoriei, viicile de consimldmAnt sunt eroarea asupta identitdlii frzice a celuilalt logodnic, dolul sau violenfa; c) safie deplin, frind exclusd afectarea de modalitdli (termen, condilie, sarcind) a actului juridic al logodnei;

d) sd fie

exprimat personal de viitorii logodnici, fiind exclusd incheierea logodnei prin


qui tacet consentire videtur.

reprezentare;

e) sd fie exprimat tn mod expres. Nu este incident principiul

2,1.1.3. Diferen{a de sex Cu toate cd nu era necesara o menliune expres6, avdnd in vedere prevederile art.266 alin.2 C. civ., potrivit alin. 5 al art.266 C. civ. ,,Logodna se poate incheia doar intre bdrbat ;i femeie." Astfel, ca qi in cazul instituliei cdsdtoriei, logodna intre persoane de acelaqi sex este j interzis6. 2.1.2. Condifiile de fond negative (Impedimentele la logodnl) 2.1.2,1. Starea de persoani clsdtoritd sau logoditi Av6nd in vedere cd art. 273 C. civ. reglementeazd bigamia ca Ei impediment la cdsdtorie, fafd de prevederile art.266 ahn.2 C. civ., rezultd" cd atdt persoana cdsdtoritd, cdt qi persoana deja logoditd, nu se pot logodi. 2.1.2.2. Rudenia fireasci

'

Cdsdtoria intre persoane de acelagi sex este recunoscutd in mai multe state, printre care enumerdm Olanda Belgia, Marea Britanie, Canada, Spania, Norvegia, Suedia, Portugalia g.a.
8

Ca qi in cazul cdsdtoriei, este interzisS logodna intre rude, in linie dreaptd, indiferent de grad, iar in linie colaterald, pAnd la gradul al patrulea inclusiv. Rudele in linie colaterald de gradul al patrulea, verii primari, ca qi minorul de 16 ani implinili se pot logodi pentru motive temeinice. 2.1.2.3. Adop{ia Este interzisd logodna at6t intre cei care au devenit rude prin adop{ie, cdt qi intre cei a cdror rudenie fireascd a incetat prin efectul adopfiei, ca gi in cazul c[sdtoriei. 2.1.2.4. Tutela Este interzisd logodna intre tutore gi minorul aflat sub tutela sa, ca qi in cazul cdsdtoriei. 2.1.2.5. Aliena{ia sau debilitatea mintali Reprezintd impediment la logodn6, indiferent dacd alienatul mintal sau debilul mintal a fost pus sau nu sub interdiclie judecdtoreascd. De asemenea, aceqtia nu se pot logodi nici in momentul in care s-ar afla intr-o perioadd de luciditate pasagerd.

2.2. Condi{iile de

forml

ale logodnei

Ar1-.266 alin. 3 C. civ. prevede cd, ,.incheierea logodnei nu este supusd niciunei.formalitd1i
Si poate

Din aceste dispozilii legale, rczultd in mod expres cd nu existd formalitSli premergdtoare incheierii logodnei sau condilii de forma ale logodnei, cum mai pot fi denumite, precum procurarea unei bijuterii sau alt dar, convieluireo g.o., insd nu inseamnd cd logodna nu poate fi incheiatd intr-un
cadru solemn, incheindu-se in formd scrisd. Existd posibilitatea incheierii logodnei prin act autentic legalizat de un notar public, cazin care acesta va trebui sd verifice indeplinirea condiliilor de fond la logodnd, cu exceplia prevdzutd, de art. 266 alin. 2 C. civ., respectiv avizul medical gi autorizarea instanlei de tuteld, in cazul minorului de 16 ani implinili Ei a rudelor in linie colaterald de gradul al patrulea. Referitor la proba logodnei, aqa cum prevede art. 266 alin. 3 C. civ. aceastd dovadd poate fi fbcutd cu orice mijloc de probd.

fi

doveditd cu orice mijloc de probd."

Secfiunea a III-a Efectele logodnei

Cu toate cd legea nu reglementeazd efectele logodnei, avAnd in vedere institulia ruperii logodnei qi efectele acesteia, a;a cum s-a relinut deja in literatura de specialitate, apreciem cd, potrivit modului de reglementare a instituliei logodnei, in mod aproximativ identic cu institulia cdsdtoriei, din situalia juridicd a celor logodili rezultd, mai multe consecinle atdt de ordin moral, cdt gi juridic. Astfel intre logodnici se nasc o serie de drepturi qi indatoriri personale, precum in cazul solilor, ftrd a suprapune aceste drepturi Ei indatoriri cu cele ndscute dintr-o cdsatorie. In plus. va trebui sd avem in vedere cd intre logodnicii pot exista;i alte drepturi qi obligafii dec6t cele care ar putea decurge din situatia de logodnici, aqa cum acegtia hotdrdsc de comun acord. Art,266 aIin. 4 C. civ. dispune cd ,,Incheierea cdsdtoriei nu este condilionatd de incheierea logodnei." Pe cale de consecintd, logodna nu reprezintd nici o condilie prealabilS qi nici o garanlie a incheierii a cdsdtoriei.

Sec{iunea a IV-a Ruperea logodnei

4.1. Condi{ii
Ruperea logodnei reprezinld,uncaz de incetare a acesteia.

Urm6nd reglementarea instituliei incetdrii cdsdtoriei, apreciem cd.in afaru cazului de rupere (denunfare) a logodnei, aceasta inceteazd, si in momentul incheierii cdsdtoriei intre cei doi logodnici, la moartea fizic constatatd sau la declararea judecdtoreascd a morlii unuia dintre logodnici. Degi legea nu prevede cazurile in care logodna poate fi ruptd, avdnd in vedere cd aceasta se incheie prin simplul acord de voinld al logodnicilor, tot astfel aceqtia pot conveni sd o qi rupa. Totodatd, in afara de ruperea logodnei de comun acord, existd posibilitatea ca numai unul dintre logodnici sd rupd logodna fie cd invocd sau nu motive temeinice. Considerdm cd temeinicia motivelor de rupere a logodnei trebuie analizatd. de la cazla caz. Motivele de rupere a logodnei prezintd, importanfd din punct de vedere al acliunii in rdspundere. Indiferent dacd logodna a fost sau nu incheiatd qi in forml scris6, instan{a de judecatd va fi cea care va aprecia asupra temeiniciei ruperii logodnei. {rt.267 alin. 3 C. civ. prevede cd ,,Ruperea logodnei nu este supusd niciunei formalitdtri Si poate fi doveditd cu orice mijloc de probd." Astfel, acest text de lege dd expresie principiului simetriei actelor, in privinfa condiliilor de formd ale ruperii logodnei, ca ;i in cazul incheierii acesteia, Codul civil nu impune nicio formalitate. Codul civil nu reglementeazd. un termen in care logodna poate fi ruptd. in acest sens, apreciem cd logodna poate fi ruptd oric6nd pdnd la incheierea cdsdtoriei dintre cei doi logodnici sau moartea unuia dintre acestia.

4.2.Efecte
Faptul cd logodna poate fi ruptd oricdnd in mod unilateral nu inseamnd cd nu se produce nicio consecinfd juridicdin cazul unei asemenea denun!5ri. Principalul efect al ruperii logodnei constd in incetarea drepturilor Ei obligafiilor ndscute la
incheierea acesteia. Potrivit art. 267 alin. I C. civ. ,,Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrdns sd tncheie cdsdtoria." Iar alineatul 2 al aceluiaqi articol prevede cd ,,Clauza penald stipulatd pentru ruperea logodnei este consideratd nescrisd." Expresie a consimldm6ntului liber exprimat al viitorilor soli la incheierea cdsdtoriei, este firesc cd prin logodnd nu se nagte obligatia de a incheia o cdsdtorie qi se instituie interdiclia unei convenlii anticipate asupra despdgubirilor pentru ruperea logodnei, actul juridic al logodnei neputdnd fi considerat un contract, chiar dacd promisiunea de cdsdtorie are un caracter bilateral. In ceea ce prive;te efectele patrimoniale ale ruperii logodnei, Codul civil reglementeazd doud asemenea efecte: (i) restituirea darurilor Ei (ii) rdspunderea pentru ruperea logodnei. 4.2.1. Restituirea

darurilor Art. 268 alin. 1 C. civ. impune restituirea darurilor ,pe care logodnicii le-au primit in

considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, in vederea incheierii cdsdtoriei." In acest context trebuie sd avem in vedere Ei dispoziliile art. 1030 C. civ. conform c6rora donaliile afectate de condilia rezolutorie a incheierii cdsdtoriei, fEcute unuia dintre viitorii sofi sau amdndurora, nu produc efecte in cazul in care cdsdtoria nu se incheie. Potrivit tezei frnale a alin.l al art. 268 C. civ. sunt exceptate de la restituire darurile obiqnuite.
t0

este posibild, principiul restituirii in echivalent qi in mdsura imbogdlirii. Legea nu condilioneazd restituirea darurilor primite de logodnici de existenla culpei vreunuia dintre ei la ruperea logodnei. Cu privire la modalitdlile de restituire a darurilor, aceasta se poate face prin executare voluntard, sau in baza hotdrdrii judecdtoreqti prin care a fost solulionatd acliunea in restituire. Evident cd in situalia in care hotdr6rea judecdtoareascd nu va fi executatd in mod voluntar, aceasta va putea fi adusd la indeplinire prin executare silitd. Potrivit art. 270 C. civ. acliunea in restituirea darurilor primite de logodnici se prescrie in termen de un an de la data ruperii logodnei. Alin. 3 aI art.268 prevede cd, ,,Obligalia de restituire nu existit dacd logodna a tncetat prin moartea unuia dintre logodnici." Astfel, in cazul morlii fizic constatate sau la declararea judecdtoreascd a morlii unuia dintre logodnici, darurile primite de unul sau ambii logodnici in considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, in vederea cdsdtoriei, nu se restituie. in afara acestui caz in care logodnicii sunt exonerali de obligafia de restituire a darurilor, considerdm cd qi in cazul in care logodnainceteazd.prin incheierea cdsdtoriei intre cei doi logodnici, aceqtia sunt exonerafi de obligalia de restituire. Ne putem pune intrebarea care va fi solulia in privinla darurilor primite de unul sau ambii logodnici in considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, in vederea cdsitoriei, in situalia in care dupd incheierea logdnei, logodnicii sau numai unul dintre ei rupe logodna, ?nsd ulterior |.afi a mar avea calitatea de logodnici se cisdtoresc? Apreciem cd rdspunsul ar trebui sd fie acelaqi, in sensul cd darurile primite vor trebui restituite, sub rezerva cd cei care au gratificat pe foEtii logodnici nu confirmd intenlia de a le gratifica in continuare acele daruri, avdnd in vedere cd textul de lege condilioneazd restituirea darurilor de ruperea logodnei. 4.2.2. Rlspunderea pentru ruperea abuzivi a logodnei Art.269 alin. 1 ;i 2 C. civ. prevede cE at6i' ,partea care rupe logodna in mod abuziv", cdt qi ,partea care, in mod culpabil, l-a determinat pe celdlalt sd rupd logodna" ,,poate fi obligatd la despdgubiri pentru cheltuielile .ftcute sau contractate tn vederea cdsdtoriei, tn mdsura in care au fost potrivite cu tmprejurdrile, precum Si pentru orice alte prejudicii cauzate." Cu privire la natura juridicd a rdspunderii pentru ruperea abuzivd, a logodnei au fost dezvoltate doud teorii, respectiv teoria rdspunderii civile delictuale, qi cea a rdspunderii civile contractuale. Fdrd a intra ?ntr-o analizd. a acestor douS teorii, considerim cd aceastd rdspundere este delictualda dacd se constatd cd denunlarea unilaterald a logodnei a fost abuzivd,. Aqadar, temeiul rdspunderii nu este actul logodnei, ci ruperea abuzivd, neintemeiatd a logodnei. Prin aceastd rdspundere se sancfioneazd, modalitatea intempestivd qi injustd de rupere unilaterald qi abuzivd a losodnei.

in care restituirea in naturd nu mai

Prin daruri obi;nuite ar trebui sd inlelegem acele daruri frcute pentru a respecta un obicei qi care au o valoare micd in raporl cu starea materiald a donatorului. Darurile cu valoare mare, frcute in considerarea cdsdtoriei, sunt supuse restituirii. Alin. 2 al art. 268 instituie principiul restituirii in naturd a darurilor qi, in subsi diar, in cazul

A se vedea art. 15 C. civ. care dispune cd,,Niciun drept nu poatefi exercitat in scopul de a vdtdma sau pdgubi pe altul ori intr-un mod excesiv qi nerezonabil, contrar bunei-credinle", coroborat cu art. 1353 C. civ. conform cdruia ,,Cel care cauzeazd un prejudiciu prin chiar exerciliul drepturilor sale nu este obligat sd il repare, cu exceplia cazului in care dreptul este exercitat abuziv" qi art. 1357 alin. 1 C. civ. .,Cel care cauzeazd altuia un prejudiciu printr-o faptd ilicitd, sdvdr;itir cu intenlie sau din culpd, este obligat cd il

repare.''

Intr-o acliune in rispundere pentru ruperea abuzivd, a logodnei, reclamantul va trebui si ilicitd const6nd in ruperea abuzivd, a logodnei, culpa celuilalt logodnic (respectiv a pdrAtului) qi prejudiciul suferit. In legdturd cu prejudiciul, deoarece textul de lege nu distinge (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus), rezultd. cd orice prejudiciu suferit de unul dintre logodnici poate fi reparat, fie
dovedeascd fapta cd este prejudiciu material qi/sau moral.

Ca Ei in cazul acliunii in restituirea darurilor primite de logodnici, potrivit art.270 C. civ. qi acliunea in rdspundere pentru ruperea abuzivd, a logodnei se prescrie in termen de un an de la data ruperii logodnei. Spre deosebire de restituirea darurilor primite de logodnici, despdgubirile pentru tepatarea prejudiciului vor putea fi oblinute doar printr-o hotdrdre judecdtoreascd, avdnd in vedere necesitatea stabilirii culpei pentru ruperea abuzivda logodnei. Aqa cum am ardtat anterior, clauza penald, prin care logodnicii ar determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a ruperii logodnei, este lipsitd de eficienld juridicd, aceasta ftind ..c ons i de r at d ne s cr i s d" .

CAPITOLUL

cAsAronra
Secfiunea

III

Considera{ii introductive. Reglementare, no{iune qi naturi

juridici

Codul civil foloseqte termenul cdsdtorie in mai multe accepliuni. in primul rAnd, cdsdtoria reprezintd o institulie juridicd, respectiv totalitatea normelor j uridice^care re glement e azd cdsdtona. In al doilea r6nd, cdsdtoria inseamnd actul juridic pe care il incheie un bdrbat qi o femeie care vor sd se cdsdtoreascS. Pentru incheierea cdsdtoriei este necesar acordul de voinJd al viitorilor soli, dar, odatd incheiatd, ea devine independentd de acest acord de voinfd pentru a fi c6rmuitd in intregime de normele legale. Codul civil folosegte, de exemplu, termenul de cdsdtorie in sens de act juridic in art. 258 alin. l, art. 259 alin. 1 (,,cdsdtoria liber consim!it6"), in art. 293 alin. I (care dispune cd ,,este lovitd de nulitate absolutd cdsdtoria incheiatd cu incdlcarea dispoziliilor,.,"). In al treilea rdnd, cdsdtoria inseamnd situa{ia juridicd, in principiu permanentd, a celor cdsdtorili. Aceastd situalie juridicd este determinatd de reglementarea legald privind cdsdtoria, care devine aplicabila prin incheierea actului juridic al cdsdtoriei, qi existd pe tot timpul cdt dureazd, raportul de cdsbtorie. in acest sens, Codul civil foloseqte, de exemplu, termenul de cdsdtorie in art.3l1 alin.1, potrivit cdruia ,,solii sunt obligali sd poarte numele declarat la incheierea cdsdtoriei." in al patrulea rAnd, cdsdtoria reprezintd.dreptul fundamental al unei persoane frzice de a se cdsdtori in scopul intemeierii unei familii. Art.259 alin. 1 C. civ. defineqte cdsdtoria ca fiind ,,uniLtnea liber consim{itd intre un bdrbat ;i o femeie, tncheiatd in condiliile legii." AvAnd in vedere aceastd definilie legald, putem defini cdsdtoria ca fiind uniuneas liber consimlitd tntre un bdrbat Si o femeie, incheiatd potrivit dispozi{iilor legale, cu scopul de a tntemeia o familie Si reglementatd de normele imperative ale legii. Actul juridic prin care se incheie cdsdtoria nu poate ft considerat un contract, chiar dacd actul cdsdtoriei are un caracter bilateral.6 intre acestea existd mai multe deosebiri.

Termenul de uniune din definilie poate sugera atAt ideea de act juridic, cAt gi ideea unor raporturi juridice statornice intre soli.
I2

a)

Cdsdtoria poate fi incheiatd numai intre un bdrbat gi o femeie (deci numai intre persoane fizice), spre deosebire de contract care poate fi incheiat gi intre persoane juridice, intre persoane frzice qi persoane juridice sau intre persoane fizice de acelagi
SEX.

b)

in

cazul contractului, fiecare parte urmdreqte un scop diferit de al celeilalte pdrti, pe c6nd in cazul cdsdtoriei ambele pdrfi urmdresc un scop comun, care este intemeierea

unei familii.
c) Efectele juridice ale contractului sunt determinate de pdrfi, in anumite limite stabilite de lege, put6nd imbrdca cele mai diferite aspecte, in timp ce efectele cdsdtoriei sunt

d)
e)

s)

prestabilite de lege, voinla p64ilor neavdnd decdt rolul de a determina aplicarea statutului legal al cdsdtoriei, fbrd posibilitatea de a-l modifica in vreun fel. Cei care se cdsdtoresc au deci numai posibilitatea de a accepta ori nu statutul legal al cdsdtoriei, a;a cum este el stabilit de lege. In principiu, contractul poate fi susceptibil de modalitAli, pe cdnd cdsdtoria nu poate fi afectatd de asemenea modalitdli. Contractul, fiind stabilit prin voinla pdrfilor (mutuus consensus), poate inceta prin acordul 1or de voinld ?n acest sens (mutuus dissensu,r), pe cAnd cdsdtoria poate fi desftcutd prin acordul de voinld al solilor, in condiliile legii. in cazul contractului cu duratd nedeterminatd se admite cd acesta poate inceta, in principiu, prin vointa unilaterald a uneia din pdrfi, pe cdnd cdsdtoria, se ?n]elege, nu poate inceta in asemenea mod. in sfdrgit, contractul poate fi modificat de cdtre pdrfi, prin acordul lor, ceea ce nu este posibil?n cazul cdsdtoriei. In cazul contractului, dacd o parte nu-qi executa obligaliile, cealaltd parte poate cere rezolufiuneaJreziherca. pe cdnd cdsdtoria poate fi desfbcutS. numai prin divor!, in condiliile stabilite de lege. Nulitalile cdsdtoriei prezintd, anumite particularitlL\ifaIFL de cele ale contractului qi ale celorlalte acte juridice.

II-a Caracterele cisltoriei


Sec{iunea a

Prin incheierea cdsdtoriei, bdrbatul qi femeia dobAndesc o stare civild nou6, aceea de soJi, din care decurg o serie de consecinle stabilite de lege. Din reglementdrile legale aplicabile, in vigoare, rezultd. cd institulia juridicd a cdsdtoriei prezintd,urmdtoarele caractere:
a) Cdsdtoria este o uniune dintre un bdrbat qi o femeie. Aceastd uniune se intemeiazd pe consimldmdntul celor care se cdsdtoresc qi, odatd incheiatS, este reglementatd, de normele legale, aplicabile prin asemenea consimldmdnt. Cdsdtoria se incheie intre bdrbat gi femeie. b) Cdsdtoria este liber consimlitd. Exprimarea consimldmAntului liber al celor care se cdsdtoresc este garantatd prin dispoziliile legale, care permit incheierea cdsStorieibazatd,pe afecfiunea reciprocd a viitorilor soli. c) Cdsdtoria este monogamd. Acest caracter decurge in mod firesc din fundamentul cdsdtoriei,

anume afecfiunea reciprocd a sofilor. Caracterul exclusivist al dragostei implicd monogamia. Dispoziliile legale asigurd caracterul monogam al cdsdtoriei. d) Cdsdtoria are un carocter solemn, se incheie in formele cerute de lege. Acest caracter se exprim6, printre altele, prin aceea cd se incheie numai intr-un anumit loc, in fala unei autoritdli de stat, intr-o zi dinainte fixatd qi in prezenJa efectivd qi concomitenti a ambilor viitori so{i qi a martorilor.

qi

Faptul cd solii sau viitorii soli iqi pot alege regimul matrimonial apreciem

actului juridic al cisdtoriei in contract.

ci nu schimbd

natura

juridici

l3

Cdsdtoria are Ltn caracter civil. Incheierea gi inregistrarea cdsdtoriei sunt de competenla exclusivd a autoritdlii de stat. Potrivit dispoziliilor constitulionale care garanteazd, tttturor cetdfenilor libertatea conqtiin{ei qi libertatea exercitdrii cultului religios, so}ii au posibilitatea sd procedeze gi la celebrarea religioasd a cdsdtoriei, dar aceasta numai dupd incheierea cdsdtoriei in fa\a autoritdlii de stat. Aceastd celebrare religioasd nu produce niciun efect juridic. Tot astfel, uniunea incheiatd numai religios nu are valoare juridicd, neproduc6nd efecte juridice. f) Cdsdtoria se incheie pe via(d. Cu toate cd, in principiu, cdsdtoria se incheie intre so{i pe tot timpul vie{ii lor, nu inseamnd cd aceasta nu se poate desface prin consim{dmdntul mutual al solilor, in condiliile legii. s) Cdsdtoria se tntemeiazd pe deplina egalitate in drepturi dintre bdrbat Si femeie. Codul civil se referd expres la egalitatea femeii cu bdrbatul in mod expres in art. 258 alin. 1. Potrivit acestui articol, relaJiile personale qi patrimoniale dintre soli qi cele dintre pdrin{i gi copii sunt reglementate in lumina egalitafi dintre b6rbat qi femeie. Egalitatea in drepturi se referd atAt la condiliile in care se incheie cdsdtoria, cdt qi la relaliile dintre soJi sau dintre aceqtia qi copiii 1or. Egalitatea dintre bdrbat qi femeie depSgegte sfera relafiilor de familie, exist6nd in toate domeniile vie{ii sociale. h) Cdsdtoria se incheie in scopul intemeierii unei familli. Cdsdtoria este ocrotitd de lege deoarece constituie baza farniliei. Intemeierea relaliilor de familie constituie con{inutul
e)

cdsdtoriei, scopul acesteia.

Sec{iunea a

III-a

incheierea cisitoriei

Incheierea valabila a cdsdtoriei reclamd respectarea unor cerinte legale a cdror tipologie presupune realizareaunei distinc{ii intre condilii de fond qi conditii de formd. Clasfficarea conditriilor de fond la incheierea cdsdtoriei in condi1ii de fond pozitive qi condi\ii de fond negative sau impedimente are relevanld prin prisma faptului cd ?ndeplinirea condiliilor de fond ale incheierii cdsdtoriei trebuie dovedite de viitorii so{i, spre deosebire de impedimente, care nu trebuie dovedite. Este necesar gi suficient ca viitorii soJi sd declare cd nu existd piedici la incheierea cdsdtoriei.
3.1. Condi{iile de fond pozitive

CondiJiile de fond pozitive trebuie sd existe pentru a se putea incheia cdsdtoria. Sistemul rom6n de drept a consacrat trei condi{ii de fond pozitive la incheierea cdsdtoriei: 3.1.1. consimfimintul viitorilor so{i (art. 271C. civ.); 3.1.2. vArsta matrimoniali (art. 272 C. civ.); 3.1.3. diferenfa de sex.

Potrivit vechii reglementdri, art. 10 teza I al Codului familiei, literatura de specialitate a considerat comunicarea reciprocd a stdrii de sdnitate ca ;i condifie de fond la incheierea cdsbtoriei, aldturi de vArsta matrimonialS, consimldmdnt qi diferenJa de sex. In actuala reglementare, av6nd in vedere cd art.2l8 C. civ. impune condilia comunicdrii reciproce a stdrii de sdndtate ca qi condilie de formd la incheierea cdsdtoriei, literatura de specialitate include in categoria condiliilor de fond doar vArsta, consimtdm6ntul si diferenta de sex.
3.1.1. Consim{imintul

viitorilor so{i

Obligativitatea exprimdrii consimtamdntului viitorilor soli instituitA expres de dispozitiile art. 271 C. civ.

la

?ncheierea cdsdtoriei este

l4

Art. 258 C. civ. prevede cd,familia se tntemeiazd pe cdsdtoria liber consimlitd tntre soli, pe egalitatea acestora, precum Si pe dreptul Si indatorirea pdrinlilor de a asigura creSterea Ei educarea copiilor lor." Potrivit art.48 alin. 1 din Constitulia Romdniei, familia se intemeiazd pe c5sdtoria liber consimlitd intre soli, pe egalitatea acestora qi pe dreptul gi indatorirea pdrinlilor de a asigura creqterea, educalia qi instruirea copiilor. De asemenea, potrivit dispoziliilor art. 16 pct.2 din Declara{ia Universald a Drepturilor Omului, cdsdtoria nu poate fi incheiatd decdt cu consimlSmAntul liber qi deplin al viitorilor so1i. Criteriile de apreciere a conditiei de fond a consimlSmdntului la incheierea cdsdtoriei presupun indeplinirea cumulativd a urmdtoarelor condilii : a) consimtdmdntul trebuie sd provind de la o persoand cu discerndmdnt, adicd de la o persoand care are, deopotrivd, capacitatea intelectivd qi volitivd. b) consimJdmdntul trebuie sd.fie liber, adicd, sd nu fie afectat de vicii. c) consimldmitntul trebuie sd fie deplin, adicd este exclusd afectarea de modalitdJi a actului juridic al cdsdtoriei. d) consim(Smitntul trebuie sd fie actual, adicd exprimat in momentul incheierii cdsdtoriei. Promisiunile de cdsdtorie, precum Ei logodna nu au valoare de consimldmAnt. e) consim{dmdntul trebuie sd fie exprimat personal Si simultan de viitorii soli, frind exclusd incheierea cdsdtoriei prin reprezentare. 0 consimjSmdntul trebuie sd fie exprimat ln mod expres, prin rdspunsuri succesive qi afirmative ale celor doi viitori so{i, la intrebarea ofiJerului de stare civi16 dacd vor sd se cdsdtoreascd unul cu celdlalt. Astfel nu este aplicabil principiul qui tacet consentire videtur.T La incheierea cdsdtoriei intre cetdfeni strdini sau intre acegtia qi cetdleni rom6ni, dacd nu cunosc limba romAn6, precum gi in cazul in care unul sau ambii viitori soli sunt surdomu{i, se va folosi interpret autorizat, incheindu-se in acest sens un proces-verbal. g) consim{dmdntul trebuie sd fie constatat direct de ofilerul de stare civild care oftciazd. cdsdtoria, intocmind actul de cdsdtorie. h) consimtdmdntul trebuie sdfie exprimat in mod public,inprezen\a a doi martori. In sistemul rom6n de drept, lipsa consimldmAntului la incheierea cdsdtoriei este reglementatd de arl. 276 C. civ. in ipoteza alienatului, respectiv, debilului mintal, precum qi in ipoteza celui lipsit vremelnic de facultdlile mintale. Cele doud ipoteze evidenjiate de art. 276 C. civ. se subsumeazd categoriei condiliilor de fond negative sau impedimente la incheierea cdsdtoriei. De asemenea, lipsa consimldmdntului poate fi determinatd de starea de ebrietate, hipnozd, delir etc. Un alt exemplu al lipsei consimldm6ntului la cdsdtorie il constituie cdsdtoria fictivd (aceea care se incheie in alt scop decAt acela al intemeierii unei familii). Regimul juridic al viciilor de consim{dm6nt are caracter special in materia cdsdtoriei. Doud sublinieri se impun a fr precizate. in primul rdnd, dispo zitiile art. 298 C. civ. reglementeazd posibilitatea anuldrii cdsdtoriei la cererea so{ului al cirui consimldmdnt a fost viciat prin eroare cu privire la identitateafizicd a celuilalt sol, prin dol sauprrnviolenld. Caracterul special al leziunii este consacrat de sus-menfionata dispozilre legald prin nereglementarea acestei institu{ii in materia viciilor de consim{dmAnt ale incheierii cdsdtoriei. Astfel, in aceastd materie iqi gdsesc aplicare doar eroarea, dolul qi violen{a. in al doile a rdnd, sfera de aplicare a viciilor de consim!5mdnt reglementate expres de art. 298 alin.1 C. civ. este delimitatd de legiuitorul romdn. o Eroarea constituie viciu de consimJdmdnt numai dacd poartd asupra identitd{ii frzice a celuilalt so!. Aceastd limitare face ca anularea clsdtoriei, pentru acest motiv, sd fie aproape imposibild, avAnd in vedere condiliile in care aceasta se incheie. o Dolul - eroaree provocatd - are un domeniu de aplicare mai pulin restrictiv decAt cel a erorii, in sensul c[ poate constitui viciu de consimldmdnt chiar dacd poartd asupra altor elemente decdt identitatea frzicd. a celuilalt soJ. Dolul cuprinde un element subiectiv ' Cine
tace

pare sdfie de acord.


l5

intenlia de a induce tn eroare qi un element obiectiv - mijloacele dolosive. El trebuie sd provind de celdlalt so{. Pentru afr o cauzd, de anulare a cdsdtoriei, mijloacele viclene folosite de unul dintre soli trebuie si fie determinante pentru ca celdlalt so! sd-qi manifeste consimfdmdntul, in sensul cd,, dacd acesta le-ar fi cunoscut, nu ar mai fi incheiat cdsdtoria. Problema caracterului determinant se rezolvd, de Ia caz la caz, in concreto, instanlele de judecatd trebuind sd aprecieze, lindnd seama de experienJa de via{d, pregdtirea gi de alte date privind pe cel care se pretinde victimd a mijloacelor viclene. De exemplu, dacd viitorul so1 a fost indus in etoare, prin mijloace viclene, de cdtre celdlalt so{ cu privire la starea sa materiald, sociald sau adevdrata v6rst6, nu suntem in prezen{a vicierii consimtdmdntului. Dimpotriv5, eroarea provocatd prin mijloace viclene asupra stdrii sdndtdtii viitorului so{ constituie viciu de consimldmdnt Ia cdsdtorie, deoarece viitorii soli sunt obligati sd-gi comunice reciproc starea sdndtAfi. Violenla vicrazd consimldmdntul viitorului so{ prin teama care i-a fost provocatd ca urrnare a constrdngern frzice sau morale exercitate impotriva sa. Violenta cuprinde un element obiectiv - constrdngerea, qi un element subiectiv - teama insuflatd. Argumentul de interpretare ubi lex non distinguit, nec nos distringuere debemus, ar justifica punctul de vedere potrivit cdruia atdt violen{a frzic6, cdt gi violenla morald pot constitui viciu de consimldm6nt. Din perspectivd practicd, violenta frzicd, nu poate constitui viciu de consim{dm6nt in materia ?ncheierii cdsdtoriei. Violenta psihicd presupune luarea in considerare a unor aspecte precum vdrsta, pregdtirea gi experienJa pretinsei victime q.a. In ceea ce priveqte ,,temerea reveren{ioasd", rezultdnd din respectul datorat pdrintilor sau altor rude, nu constituie viciu de consim{dmdnt.8

3.1.2. Vffrsta matrimoniali Dispoziliile art. 272 alin. 1 C. civ. instituie regula potrivit cdreia vArsta minimd la care se poate incheia cdsdtoria este de optsprezece ani. Pentru motive temeinice, minorul eare a implinit vdrsta de Eaisprezece ani se poate cdsdtori in temeiul unui aviz medical, cu incuviintarea pdrinlilor sdi ori, dupd caz, a tutorelui gi cu autorrzarea instanlei de tutelS in a cdrei circumscriplie minorul iqi are domiciliul. Astfel, pe cale de excepfie, cdsdtoria poate fi incheiatd de minorul in vdrstd de p6nd la 18 ani, insd numai cu indeplinirea urmdtoarelor condilii cumulative: a) minorul sE fi implinit vdrsta de 16 ani; b) sd existe motive temeinice; c) sd existe rn avrz medical; d) sd existe incuviinlarea ocrotitorului legal qi autorizarea instanlei de tutel6. In ceea ce priveqte motivele temeinice, ca qi vechea reglementare, Codul civil nu le defineqte. Astfel, putem avea in continuare in vedere imprejurdrile considerate in literatura de specialitate drept motive temeinice: boala, graviditatea, naqterea etc. Referitor Ia avizul medical, de asemenea, Codul civil nu face nicio precizare cu privire la conlinutul acestuia sau persoana care il poate elibera. Aqa cum s-a ardtat in doctrind, avizul medical poate fi emis de reguld de medicul de familie, prin care sd certifice aptitudinea fizicd, psihicd qi intelectuald a minorului de a incheia o cdsdtorie valabild. Cu privire la ?ncuviinfare, dacd unul dintre pdrinli refuzd sd incuviinleze cdsdtoria, instanla de tuteld hotirdqte qi asupra acestei divergenfe, av6.nd in vedere interesul superior al copilului. Dacd unul dintre pdrinli este decedat sau se afld in imposibilitate de a-qi manifesta voinJa, incuviinlarea celuilalt pdrinte este suficientd. De asemenea, in cazul in care exercitarea autoritArii pArinteqti se face de cdtre un singur pdrinte, este suficientd incuviin\arca pdrintelui care exercitd autoritatea pdrinteascd.

tA se vedea aft. l2I9 C. civ. conform cdruia ,,Simpla temere imordtd din respect, fdrd atr a ge anul ar e a c ontr actului."

sd

fi fost violenld,

nu t6

Dacd nu existd nici pdrinli, nici tutore care sd poatd incuviin{a cdsdtoria, este necesard incuviinlarea persoanei sau a autoritdlii care a fost abilitata sd exercite drepturile pdrinteqti. Dupd cum se poate obsera, legiuitorul romdn a consacrat aceastd condilie de fond a incheierii cdsdtoriei numai din perspectiva vdrstei minime. DiferenJa de vdrstd ?ntre soli qi v6rsta maximd pdnd la care se poate incheia cdsdtoria nu constituie obiectul niciunei reglementdri legale. Lipsa unei interdic{ii exprese indreptd{egte formularea urmdtorului punct de vedere: cdsdtoria se poate incheia la orice vdrstd, chiar in extremis vitae momentis (in pragul mo(ii), iar diferen{a de vdrstd intre soji nu poate constitui, ?n principiu, un motiv de fictivitate a cdsdtoriei.
3.1.3. Diferen{a de sex Cu toate cd nu constituie o condi{ie de fond reglementatd expres de sistemul romdn de drept, aceasta rezultd" din mai multe texte de lege qi este retinutd de majoritatea autorilor de dreptul

familiei.

Din definilia noliunii de soli cuprinsd in Codul civil, prin care se inlelege ,,bdrbatul ;i unili prin cdsdtorie", precum Ei din definilia cdsdtoriei, ,stniunea consimlitd intre un bdrbat femeia ;i o femeie", rezultd. in mod evident cd in Romdnia cdsdtoria nu poate fi incheiatd decdt intre persoane de sex diferit. Mai mult, art.277 alin. 1 C. civ. trterzice in mod expres cisdtoria dintre persoane de acela;i sex. De asemenea, ahn.2 al aceluiaqi articol dispune cd nu sunt recunoscute in RomAnia cdsdtoriile dintre persoane de acelaqi sex incheiate sau contractate in strdindtate fie de cetd{eni romdni, fie de
cetd{eni strdini. 3.2. Condifiile de fond negative (Impedimentele) la clsdtorie

o categorie speciald ^ mod Impedimentele la incheierea cdsdtoriei constituieindeplinirea anumitor a condiliilor de fonc. juridic presupune In normal, valabilitatea unui act condilii de fond gi de
formd. Impedimentele sunt piedici la incheierea cdsdtoriei, in sensul cd nu trebuie sd existe. Potrivit dispoziliilor art. 28I C. civ., in declaralia de cdsdtorie, viitorii soli vor ardta cd nu existd nicio piedicd legald la cdsdtorie. O datd cu declaraJia de cdsdtorie, viitorii so{i vor prezenta dovezile cerute de lege pentru incheierea cdsdtoriei. De asemenea, potrivit art. 285 C. civ., orice persoand poate face opozilie la cdsdtorie, dacd existd o piedicd legald ori dacd alte cerinle ale legii nu sunt indeplinite. Opozilia la cdsdtorie se va face numai in scris, indicdndu-se dovezile pe care ea se intemeiazd. Reglementarea actuald a impedimentelor la incheierea cdsdtoriei este rcprezentatd de art. 273-277 C. civ. Literatura de specialitate a instituit o tipologie a impedimentelor la cdsdtorie in funclie de doud criterii: (i) criteriul sanctiunii aplicabile in ipoteza incheierii cdsdtoriei prin nesocotirea acestora, precum qi (ii) criteriul persoanelor intre care este opritd cdsdtoria. Potrivit primului criteriu al sanc{iunii aplicabile in ipoteza incheierii cdsdtoriei prin nesocotirea acestora, impedimentele sunt dirimante qi prohibitive. Impedimentele dirimante nesocotirea acestora atrage nulitatea cdsdtoriei. Sunt impedimente dirimante - existenla unei cdsitorii anterioare valabile, rudenia fireascd ?n gradul prevdzut de lege, adop{ia, alienafia qi debilitatea mintald ori lipsa temporard a facultAlilor mintale. Categoria impedimentelor prohibitive - nesocotirea lor nu atrage nulitatea cdsdtoriei, dar poate fundamenta incidenta unor sancfiuni a ofilerului de stare civila care a oficiat incheierea cdsdtoriei cu nesocotirea acestora. Sunt impedimente prohibitive - tutela, precum gi lipsa aprobdrii conducdtorului instituliei la care este angajat preotul militar. Potrivit celui de-al doilea criteriu, al persoanelor intre care este opritd cdsdtoria unei persoane cu o altd persoand, impedimentele sunt absolute Sirelative. Impedimentele absolute sunt acelea care opresc incheierea cdsitoriei cu orice alt6 persoand, precum existenla unei cdsdtorii anterioare valabile, alienalia qi debilitatea mintald.
t7

Impedimentele relative sunt acelea care opresc incheierea cdsdtoriei unei persoane cu o anumitb altd persoand, precum sunt tutela, rudenia, adoplia, lipsa aprobdrii conducdtorului instituliei la care este angajat preotul militar. Facem precizarea, cd alienatul gi debilul mintal nu se pot cdsdtori atdtin momentele in care nu se gdsesc in stare de luciditate, cdt qi atunci c0nd au luciditate pasagerd, spre deosebire de cazul celor lipsiJi vremelnic de facultSlile lor mintale, cbrora le este opritd cdsdtoria numai cdt timp nu au discemdmdntul faptelor lor.
3.2.1. Existen{a unei cisitorii anterioare valabile Art. 273 C. civ. dispune cd ,,este interzisd tncheierea unei noi cdsdtorii de cdtre persoana cqre este cdsdtoritd." Astfel este consacrat principiul monogamiei, care std la baza cdsdtoriei. incdlcarea monogamiei se numeqte bigamie Ei este sancfionatd potrivit art. 293 alin. 1 C. civ. cu nulitatea absolutd a celei de-a doua cdsdtorii. Un caz aparte constd in in cazul in care solul unei persoane declarate moarte s-a recdsdtorit gi, dupd aceasta, hot[r6rea declarativd de moarte este anulatd, noua cdsdtorie rdmAne valabil5, dacd solul celui declarat mort a fost de bund-credin{d. Prima cdsdtorie se considerd desfbcutd pe data incheierii noii cdsdtorii. in consecinld, nu existd bigamie in cazul sofului recdsdtorit. 3.2.2. Rudenia fireasci Ar1. 274 alin. 1 C. civ. prevede cd. ,,este interzisd incheierea cdsdtoriei fntre rudele in linie dreaptd, precum Ei intre cele in linie colaterald pdnd la al patrulea grad inclusiv." Astfel este interzisd cdsdtoria intre rudele in linie dreaptd indiferent de gradul de rudenie,e iar in linie colaterald,pdnd,la gradul patru inclusiv,l0 atdt din considerente de ordin moral, cAt gi medical, biologic. Rudenia este impediment la cdsdtorie indiferent dacd este din cdsdtorie sau din afara cdsdtoriei. Pentru motive temeinice, cdsdtoria intre rudele in linie colaterald de gradul al patrulea poate fr autorizatd de instanta de tuteld in a cdrei circumscripfie iqi are domiciliul cel care cere autorizarea pebaza unui aviz medical special dat in acest sens.

civili (adopfia) Art,274 alin. 3 C. civ. prevede cd qi in cazul adopliei, este interzisd incheierea cdsdtoriei at6t intre cei care au devenit rude prin adoplie, cAt qi intre cei a cdror rudenie fireascd a incetat prin efectul adopfiei. De asemenea, ca Ei ?n cazul rudeniei fireqti, pentru motive temeinice cdsdtoria intre rudele in linie colaterald de gradul al patrulea poate fr autoizatd de instan{a de tuteld ?n a cdrei circumscrip{ie iqi are domiciliul cel care cere autorizarea, pe bazaunui aviz medical special dat in acest sens.
3.2.3. Rudenia 3.2.4. Tutela

Potrivit art.275 C. civ. ,,cdsdtoria este opritd tntre tutore

Si

persoana minord care se aflir

sub tutela sa." Acest impediment se intemeiazd pe considerente de ordin moral. avdnd in vedere cd tutela este una dintre formele de ocrotire a minorului. 3.2.5. Aliena{ia qi debilitatea mintali Art. 276 C. civ. dispune cd ,,este interzis sd se cdsdtoreascd alienatul mintal Si debilul

mintal."

" Tatdl cu fiica, mama cu fiul, bunicul cu nepoata, bunica cu nepotul etc. l0 '" Fratele cu sora. unchiul cu nepoata, mdtuga cu nepotul, vdr gi veriqoard primari.
18

Potrivit art.211 din Legea nr.7Il20l1 pentru punerea ?n aplicare a Legii nr.28712009 privind Codul civil, cu ultimele modificdri, ,,in sensul Codului civil, precum Si al legislaliei civile in vigoare, prin expresiile alienalie mintald sau debilitate mintald se in{elege o boald psihicd ori un handicap psihic ce determind incompetenla psihicd a persoanei de a ac{iona critic si predictiv privind consecinlele social-juridice care pot decurge din exercitarea drepturilor Si obligatriilor civile." Alienalia qi debilitatea mintald reprezintd impedimente la cdsdtorie fie cd alienatul gi debilul mintal au fost sau nu puqi sub interdicfie. Debilul qi alienatul mintal nu se pot cdsdtori atdt in momentele in care nu se gdsesc in stare de luciditate, c6t qi in momentele ?n care se gdsesc in stare de luciditate pasagerd. Spre deosebire de vechea reglementare a Codului familiei" care deosebea pe de o parte intre alienalii qi debilii mintali qi, pe de altd parte, cei lipsili vremelnic de facultdlile mintale, precizdnd ci ultimii nu se pot cdsdtori cdt timp au discemdmdntul faptelor lor, Codul civil nu mai face aceastd distinclie.
3.2,6. Lipsa diferen{ei de sex Art.277 alin. 1 C. civ. interzice ?n mod expres cdsdtoria dintre persoane de acelaqi sex. De asemenea, altn.2 al aceluiaqi articol dispune cd nu sunt recunoscute in RomAnia cdsdtoriile dintre persoane de acelagi sex incheiate sau contractate in strdindtate fie de cetSleni romdni, fie de cetdleni strdini. Potrivit jurisprudenlei Curjii Europene a Drepturilor Omului persoanele transsexuale se pot cdsdtori, avAnd in vedere cd art. 12 din Convenlia europeand a drepturilor omului qi libertdlilor fundamentale garanteazd, dreptul bdrbatului ;i al femeii de a se cdsdtori qi a-qi intemeia o familie, iar incapacitatea unui cuplu de a concepe sau a creEte un copil nu poate fi motiv de lipsire a dreptului la cdsdtorie. TotodatS, deqi parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelaqi sex incheiate sau contractate in strdindtate fie de cetdleni romAni, fie de cetdleni strdini nu sunt recunoscute in Rom6nia, dispoziliile legale privind libera circulalie pe teritoriul Romdniei a cetSlenilor statelor membre ale Uniunii Europene qi Spaliului Economic European sunt aplicabile. Astfel, dreptul de a insoli sau de a se aldtura unui cetdlean al Uniunii Europene este acordat membrilor de familie, in categoria cdrora intrd atAt soful, cdt Ei partenerul. Art. 2 alin. 1 pct. 7 al O.U.G. r:tr. 10212005 privind libera circulalie pe teritoriul Romdniei a cetd{enilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spa}iului Economic European qi a cetdlenilor Confedera{iei ElveJiene defineste partenerul ca acea ,,persoand care convieluieEte cu cetdleanul Uniunii Europene, dacd parteneriatul este inregistrat conform legii din statul membru de origine sau de provenienld sau, in cazul in care parteneriatul nu este inregistrat, relalia de convieluire poate fi doveditd."

aprobirii conducitorului institu{iei la care este angajat preotul militar Potrivit dispoziliilor art.l8 lit.a din Legea nr.19512000 privind constituirea qi organizarea clerului militar, ,,cdsiitoria preotului militar cu o persoand apatridd sau care nu are exclusiv cetdlenia romdnd este condi{ionatd de obtrinerea aprobdrii prealabile a conducdtorului instituliei in
3.2.7. Lipsa care este fncadrat."

tt Art. 9 C. fam. conform cdruia ,,Este oprit sd se cdsdtoreascd alienatul mintal, debitut mintal, precum qi cel care este lipsit vremelnic de facultdtrile mintale, cdt timp nu are discerndmdntul faptelor sale." l9

S-ar putea să vă placă și