Universitatea Dimitrie Cantemir Tg.

Mures Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei Disciplina: Psihologie medical

TULBURAREA ANXIOASA-GENERALIZATA

ntocmit:student GHERMAN CRISTINA Anul III

-2012-

Cuprins

1.Cuvinte cheie 2. Introducere 3. Evaluarea si diagnosticul tulburarilor de anxietate 4. Concluzii 5. Bibliografie

Cuvinte cheie : Anxietate Afectiune Diagnostic Implicare Psihoterapeut Terapie Consiliere Terapie cognitiv-comportamentala Introducere

Anxietatea generalizata
Descriere si diagnostic Tulburarea de anxietate generalizata este una dintre cele mai frecvente tulburari anxioase ,fiind frecventa la toate grupele de varsta.Tulburarea de anxietate generalizata este de doua ori mai frecventa la femei comparativ cu barbatii. Elementele esentiale ale anxietatii generalizate sunt anxietatea excesiva si simptome fizice de neliniste,dificultate de concentrare,iritabilitate si perturbarea somnului.Pe plan mental ,tulburarea de anxietate generalizata ,se prezinta prin sentimente de teama si neliniste.La nivelul corpului se percep una sau mai multe din senzatiile urmatoare: -tremuraturi -agitatie-tensiune musculara -transpiratie -ritm cardiac rapid -maini reci si umede -senzatia de gol in stomac. Tulburarea de anxietate generalizata a fost pentru prima data definita ca o identitate separata,o data cu aparitia DSM III in anul 1980,cand a fost abandonat

conceptul de nevroza anxioasa,iar tulburarea de anxietate generalizata a fost diferentiata de tulburarea de panica.Conceptualizarea tulburarii de anxietate generalizata s-a schimbat gradat de la DSM III la DSM IV.Initial aceasta tulburare era considerata ca fiind un diagnostic rezidual in DSM III pentru pacientii care nu indeplineau criteriile pentru o alta tulburare anxioasa.In DSM IV lista de simptome somatice asociate s-a restrans de la 18 la 6 si s-a acordat o importanta mai mare persistentei ingrijorarii. Tulburarea de anxietate generalizata se caracterizeaza prin simptome generalizate si persistente de anxietate, induse de ingrijorare .Ingrijorarile au dimensiuni exagerate in raport cu evenimentul temut , sunt universale si greu de controlat.In general subiectul acestor preocupari acopera mai multe domenii, in special familia, bani,serviciul si sanatatea personala .Cei care sufera de aceasta tulburare sunt de obicei firi sensibile, predispuse la nervozitate, iar perioadele de ingrijorare sunt indelungate .In mod obisnuit, prin simptomele anxietatii se numara tensiunea motorie ( de ex.neastampar, tremuri sau tensiuni musculare )si supraexcitabilitatea (sentimentul de incordare sau de a sta ca pe ghimpii)iritabilitate sau dificultate de concentrare .Nelinistea si anxietatea de lunga durata pot genera o stare de oboseala permanenta , cefalee tulburari epigastice si insomnie. Cercetarile recente au aratat ca tulburarea de anxietate generalizata este o afectiune frecventa,cronica asociata cu un nivel semnificativ de incapacitare . Tulburarea de anxietate generalizata reprezinta un diagnostic clinic frecvent la nivelul primar al asistentei medicale(Burvil 1990)Goldberg si Lecrubier 1995)insa rar intalnita in cadrul centrelor de tratament specializate .Procentul comparativ scazut de persoane cu tulburare de anxietate generalizata care apeleaza la servicii medicale de specialitate poate fi un indiciu al faptului ca majoritatea nu sunt suficient de afectate incat sa caute un tratament specific sau considera anxietatea drept o componenta a personalitatii lor care, prin urmare nu necesita tratament (Rapee 1990).De asemenea, dificultatea diagnosticarii tulburarii la nivelul asistentei medicale primare si amanarea trimiterii la un medic de specialitate poate reprezenta o problema .Pe langa aceasta persoanele cu tulburare de anxietate generalizata tind sa se prezinte mai tarziu pentru un tratament initial , in comparatie cu alti pacienti cu tulburari de panica (Nisita 1990). Tulburarea de anxietate generalizata se manifesta printr-o evolutie cronica in cazul unor pacienti durata afectiunii se intinde pe toata viata (Andersan ,Barlow ). Caracteristicile principale ale tulburarii de anxietate generalizate sunt conceptul de grija si simptomele somatice aferente , respectiv tensiunea motorie si atentia .Se cunosc putine aspecte legate de etiologia specifica , insa este posibil ca tulburarea de anxietate generalizata sa aiba o anumita vulnerabilitate in comun cu alte tulburari anxioase si depresive ,au fost elaborate o serie de modele teoretice, iar studiile care continua sa se fundamenteze pe acestea isi vor aduce contributia la intelegerea tulburarii . Studiile epidemiologice au aratat ca tulburarea de anxietate generalizata este prevelenta , cronica si in general permanenta .In pofida incapacitarii asociate cu tulburarea , majoritatea celor afectati nu urmeaza un

tratament.Cu toate acestea sunt disponibile tratamente ce determina progrese de durata , semnificative din punct de vedere clinic. Aproximativ 7% din populatie prezinta simptome de anxietate generalizata.Femeile dezvolta aceasta tulburare cu o probabilitate de doua ori mai mare decat barbatii.Aceasta tulburare are o latura cronica,cele mai multe persoane admitand ca au fost toata viata persoane ingrijorate.Majoritatea persoanelor cu anxietate generalizata prezinta o serie de probleme adintionale,cum ar fi :fobii,depresie,sindromul colonului iritabil si probleme de relatie.O parte dintre persoanele cu anxietate generalizata,spun ca evita alte persoane de frica respingerii,sau ca devin excesiv de dependente de altii tocmai datorita lipsei lor de incredere.

Care sunt cauzele anxietatii generalizate?

Aproximativ 30% dintre cazurile de anxietate generalizata sunt mostenite .Exista anumite trasaturi care ii determina pe unii sa dezvolte aceasta tulburare,cum ar fi :nivel general de nervozitate,depresie,inabilitatea de a tolera frustrarea si sentimentul de inhibare.Deasemenea persoanele cu anxietate generalizata raporteaza mai multe evenimente de viata stresante recente(conflicte cu alte persoane,schimbari la locul de munca,sarcini suplimentare)decat peroanele fara anxietate generalizata.Persoanele cu anxietate generalizata s-ar putea sa nu fie la fel de eficiente in rezolvarea problemelor zilnice de viata,pe cat ar putea sa fie.

Cum influenteaza gandirea anxietatea generalizata?

Persoanele cu anxietate generalizata par sa fie ingrijorate datorita faptului ca ,de cele mai multe ori li se vor intampla lucruri rele.Ele prezic ca li se vor intampla evenimente cumplite,chiar si atunci cand aceasta probabilitate este foarte redusa. In prezent exista posibilitati variate de tratament a tulburarii de anxietate generalizata atat psihofarmacologice cat si psihoterapeutice.Un tratament eficient al tulburarii de anxietate generalizata are ca scop reducerea anxietatii persistente ,prevenirea recaderilor si realizarea unei aliante terapeutice puternica. Tratamentul poate include mijloace psihofarmacologice (benzodiazepine,antidepresive de tipul inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei,ascultarea empatica ,relaxarea sau psihoterapia cognitivcomportamentala. Terapia cognitivcomportamentala este de foarte mare ajutor persoanelor care prezinta anxietate generalizata.Unele studii au dovedit faptul ca terapia cognitivcomportamentala este mai eficienta in interventia anxietatii generalizate decat tratamentul medicamentos.Acest rezultat duce la reducerea folosirii tratamentului medicamentos,iar in unele cazuri ,unii pacienti continua sa-si imbunatateasca starea si dupa terminarea interventiei.Aproximativ 50% dintre pacienti cu anxietate

generalizata prezinta imbunatatiri semnificative in functionare dupa terapia cognitiv comportamentala. Multi pacienti cu anxietate generalizata beneficiaza si de tratament medicamentos care poate sa le reduca nivelul de anxietate si teama.Rolul tratamentului medicamentos este de a reduce nivelul anxietatii.Tratamentul medicamentos poate fi o parte esentiala a interventiei ,paralel cu invatarea in cadrul terapiei-,a modului in care puteati sa rezolvati problemele cat mai eficient.

Plan general de interventie pentru anxietatea generalizata Evaluare

-Evaluarea clinica initiala a simptomelor anxioase -Aplicarea de teste si alte evaluari -Luarea in considerare a tratamentului medicamentos -Familiarizarea cu interventia -Training de relaxare -Evaluarea si confruntarea evitarii.Expunerea si alte tehnici. -Desensibilizarea :combinarea expunerii cu relaxarea -Evaluarea cognitiva a naturii ingrijorarii -Reducere stresului si training de optimizare a abilitatilor de rezolvare de probleme -Terminarea interventiei.

STUDIU DE CAZ
Jill este o pacienta in varsta de 29 de ani ,manager,casatorita si fara copii,acuzand simptome anxioase si de ingrijorare inca din adolescenta.La prima evaluare scorul ei de depresie era unul moderat(21 la BDI),nivel ridicat de anxietate(29 la BAI),simptome obsesiv compulsive si depresie la SCL-90R.Testul de adaptare maritala Locke Wallace(137) indica niveluri foarte ridicate de insatisfactie in viata de cuplu,desi de-a lungul terapiei aceste aspecte au fost puse sub semnul intrebarii. Pacienta a relatat ca nu consuma mai mult de o ceasca de cafea pe zi si nu consuma deloc bauturi alcoolice.Evenimente stresante recente includ agravarea bolii canceroase ale fratelui ei ,diagnosticul ei cu melanom si tratamentul acestuia ,pierderea recenta a unei sarcini ,si tensiune si suprasolicitare la locul de munca.Este casatorita de sase ani ,iar sotul ei a avut o problema de abuz de alcool ,dar care s-a redus destul de mult in ultimii doi ani.Locuiesc impreuna cu parintii ei intr-o casa cu doua etaje (tinerii locuiesc la etaj ,iar parintii la parter).Pacienta a marturisit ca deseori este indispusa de simptomele depresive ale tatalui ei.

In vederea familiarizarii pacientei cu interventia,terapeutul i-a oferit fise de lucru despre anxietate generalizata .Deasemenea pacientei i s-a oferit spre lectura volumul lui David Burns intitulat Manual despre cum sa te simti bine si i s-a spus ca a fost diagnosticata cu anxietate generalizata si depresie majora cu accent pe anxietate si ingrijorare.Pacienta a decis sa isi trateze problemele in cadrul terapiei si a refuzat tratamentul medicamentos.Scopurile ei proximale au fost:reducerea ingrijorarilor legate de serviciu si a autocriticii.Atat scopurile proximale cat si cele distale vizau rezolvarea problemelor emotionale induse de boala fratelui ei si de posibilele agravari ale propriei ei boli.Terapeutul i-a explicat ca ,deseori ,gandurile induc sentimente ,iar scopul final al interventiei ar fi reducerea nivelului general al anxietatii pacientei prin tehnici de relaxare si prin identificarea si modificarea stilurilor ei de gandire.Deasemenea, s-a facut diferenta dintre ingrijorarile productive si cele neproductive ale lui Jill,subliniind faptul ca ,deseori ,ingrijorarea ei neproductiva viza unele probleme pe care nu le putea controla.S-a mai abordat ingrijorarea ei legata de ingrijorare,indicand faptul ca pacienta se ingrijoreaza nu doar din cauza unor deznodamante nedorite ,ci si din cauza fricii de a pierde controlul. Terapeutul i-a cerut lui Jill sa-si monitorizeze ingrijorarile cu ajutorul Jurnalului ingrijorarii pacientului Jill a invatat relaxarea musculara progresiva si a fost incurajata sa examineze modul in care ar putea deveni mai asertiva la serviciu si cum si-ar putea gestiona mai bine timpul.Jurnalul ingrijorarilor ei a evidentiat faptul ca nu se ingrijora pentru eventuala agravarea a bolii ei ,ci mai degraba se temea ca nu cumva boala fratelui ei sa fie terminala. Initial ,terapia s-a axat pe ingrijorarile ei legate de serviciu si pe presiunea de la locul de munca.Jill a fost instruita cum sa aplice tehnica timpului pentru ingrijorare,adica cum sa reduca timpul petrecut prin ingrijorare la o perioada si un loc prestabilit(de obicei 30 minute ,acasa, dupa serviciu). Presiunile de la locul de munca ale lui Jill erau cauzate in mare masura de sarcini complexe ,pe care trebuia sa le rezolve fara echipament tehnic si personal necorespunzator.Aceste presiuni erau insa accentuate si de gandurile automate perfectioniste ale lui JILL,de exemplu:Nu este perfect,nu este asa cum ar trebui sa fie ,nu voi reusi ,sunt o ratata,nu pot controla aceasta situatie.Terapeutul a ajutat-o pe Jill sa-si categorizeze aceste ganduri(cum ar fi prezicerea,etichetarea ,personalizarea ,catastrofarea etc si a rugat-o sa evalueze :increderea in acuratetea evaluarii ei si intensitatea emotiilor asociate acestora.Apoi terapeutul a folosit tehnici cognitive prin care sa o ajute in schimbarea acestor stiluri de gandire. Mai intai impreuna cu terapeutul ,pacienta a evaluat posibilele surse ale problemelor(lipsa sustinerii,limite tehnice,cereri nerealiste,greselile colegilor,apoi Jill a impartit responsabilitatile pentru probleme utilizand tehnica

placintei. La sfarsit ea a evaluat din nou gandurile si emotiile ei originale si a dezvoltat ganduri noi si adaptative. De-a lungul terapiei lui Jill ,sotul ei a inceput sa consume alcool mult mai des ,ceea ce a dus la conflicte maritale mai frecvente.Ea a fost incurajata sa isi spuna punctul de vedere,s-a optimizat abilitatea de asculta activ(mai ales parafrazarea,empatia si validarea) si de a evita etichetarea si enuntarea unor judecati de valoare legate de sotul ei.Multi pacienti intra in terapie focalizanduse pe ingrijorari specifice sau disconfort fizic ,recunoscand de-a lungul terapiei importanta problemelor maritale.A reusit sa devina deosebit de asertiva cu sotul ei ,ceea ce a contribuit intr-o oarecare masura la ameliorarea problemelor maritale si la reducerea consumului de alcool al sotului. Dupa evaluare , exista cateva probleme importante care trebuie discutate cu pacientii la inceputul tratamentului .Adesea, persoanele care se prezinta pentru tratament dupa ce au suferit de anxietate generalizata timp de mai multi ani , uneori aproape intrega lor viata .Prin urmare sunt inclinati sa-si considere dificultatile drept o componenta stabila daca nu chiar integrala a personalitatii . De asemenea,trebuie subliniat foarte clar la inceputul tratamentului faptul ca pacientii vor fi solicitati sa-si asume responsabilitatea pentru modificarile propriului comportament si,prin urmare sa exerseze abilitatile pe care le vor invata. Ca si in cazul tratamentului tuturor celorlalte tulburari anxioase , acentul trebuie sa cada asupra regularitatilor temelor pentru casa.Pe tot parcursul tratamentului, trebuie subliniata importanta practicarii regulate a tehnicilor in intervalele dintre sedinte, cand anxietatea are un nivel relativ scazut .

PLAN DETALIAT DE INTERVENTIE PENTRU ANXIETATE GENERALIZATA

TERAPIA PRIN RELAXARE Deoarece multi pacienti reclama nivelul ridicat de tensiune si consecintele acesteia, relaxarea este o tehnica utila , care ii ajuta sa-si controleze simptomele somatice.Practica regulata a exercitiilor de relaxare este intodeauna incurajata , insa nu se recomanda ca o sedinta de tratament sa fie dedicate doar acestei componente . TERAPIA COGNITIVA

In tulburarea anxietatii generalizate, nelinistea are drept caracteristica interpretarea catastrofica, exprimata adesea in termenii deficientelor personale .Aceste interpretari se preteaza in special la interventii cognitive standard, care au drept obiect ideile, atitudinile si asteptarile nerealiste si eronate.De obicei ,gandirea persoanelor cu TAG poarta amprenta unei perceptii generale a amenintarii , iar reactia acestora la o multitudine de stimuli din existenta cotidiana este una de alarmare.Printre aceste amenintari se numara soneria telefonului(care aduce vesti despre un dezastru), intalnirile cu colegii de serviciu ( care isi vor da seama in cele din urma de incompetenta individului)sau simptomele unei gripe ( un virus mortal pe care doctorii il vor ignora din nou).In acest moment este utila identificarea unor modele sau teme generale asupra carora sa se axeze tratamentul..Punerea in discutie a temerii principale ( de ex.Sunt incompetent, dar ca nimeni nu a observat inca si convingerea persoanei sa ia in considerare argumente obiective ( de ex; Am in continuare o slujba, nimeni nu s-a plans de ceea ce fac , prietenii ma simpatizeaza, intotdeuna reusesc sa ma achit de indatoriri) pot evita anumite anxietati cotidiene.Persoana trebuie sa puna la indoiala si sa combata gandirea defectuasa ori de cate ori se confrunta cu stimuli care o pot declansa.In acest caz efectuarea in scris a exercitiilor cognitive in primele etape ale tratamentului are o importanta vitala pentru succesul terapiei cognitive, oferind o modalitate de distantare si control asupra gandurilor care astfel par incontrolabile. Intoleranta la incertitudine reprezinta o componenta esentiala a modelului cognitiv comportamental al TAG elaborat de Dugas si colaboratorii sai (1998) .In consecinta unul dintre principalele scopuri ale tratamentului va fi acela de a-i invata pe pacienti sa manifeste o mai mare toleranta la incertitudine atunci cand se confrunta cu ambiguitati, fie in mod direct prin punerea la indoiala a ideii, certitudinea poate fi obtinuta sau este necesara , fie indirect , prin utilizarea experimentelor comportamentale. In final deoarece unul dintre scopurile importante ale tratamentului este ca pacientul sa functioneze independent de terapeut, trebuie evitata asigurarea, care poate descuraja pacientul sa evolueze si sa puna la indoiala propriile ganduri inutile.

OPTIUNI DE INTERVENTIE PAS CU PAS

Tinand seama de natura cronica ,de lunga durata si deseori rezistenta la interventie a anxietatii generalizate ,se recomanda ca planul de interventie sa fie conceput pentru cel putin 20 de sedinte cognitiv-comportamantale individuale cu posibilitatea reevaluarii periodice si dupa terminarea acestui set de sedinte.

CONCLUZII

Terapiile cognitiv comportamentale se dovedesc a fi cel putin la fel de eficiente pe termen scurt ca si farmacoterapia, nu determina reactii adverse de tipul efectelor secundare si al sindromului de sevraj si au drept scop sporirea capacitatii de a face fata problemelor si, prin urmare , consolidarea sentimentului de control si de stapanire de sine al pacientilor .Informatiile actuale sugereaza ca tratamentul trebuie sa includa macar unele elemente educative referitoare la natura tulburarii si sa aiba in vedere ideile, atitudinile si asteptarile relevante din perspectiva nelinistilor si temerilor specifice. -Fundamentele tratamentului bazate pe modelulabilitatilor de a face fata a terapiei cognitiv comportamentale, prin care pacientii invata sa-si dezvolte capacitatea de a-si controla anxietatea si de a-si asuma responsabilitatea pentru schimbarea si controlul gandurilor, sentimentelor si comportamentului : -terapia cognitiva, ce are drept scop controlul procesului de ingrijorare de catre pacient -practicile de relaxare, de obicei o forma de relaxare progresiva a muschilor, reprezinta un supliment util al tratamentului, in special in cazurile in care persoana este deranjata de efectele si intensitatea sporita a tensiunii musculare cronice.

BIBLIOGRAFIE: -Robert Leahy,Stephen J.Holland,Planuri de tratament si interventii pentru depresie si anxietate,Editura ASCR,Cluj-Napoca,2010 -Ardelean Mihai,Suciu Radu,Nirestean Aurel,Anxietate,tulburari ale anxietatii,Editura Medicala Calisto,Bucuresti,2006 -Michele Montreuil,Jack Doron,Tratat de psihopatologie,Editura Trei,Bucuresti,2009 psihologie clinica si