Capitala : PARIS Imn national : La Marseillaise Limba oficiala : Franceza Sistem politic: Republica semi-prezidentiala Presedinte : Nicolas Sarkozy

Suprafata : 674.843 km (locul 42 in lume) Populatie : 62.662.842loc. (locul 20 in lume) Densitate : 92,86 loc./km Moneda : Euro Membru U.E din 25 Martie 1957.

Franta,oficial Republica Francez, este o ar situat n Europa de Vest (Franta metropolitana)care cuprinde i diverse insule i teritorii situate n alte pri ale planetei (Franta de peste mari). Dintre marile state europene, Frana este cel mai vechi stat constituit n jurul unui domeniu regal, iniial organizat n jurul regiunii Ile-de-France, a crei capital este Parisul. Frana este membr a Consiliului Europei, membr fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euroi a Spaiului Schengen. Este de asemenea unul din membrii fondatori ai Organizaiei Naiunilor Unite i unul din cei cinci membri permaneni ai Consiliului de securitate ONU. Face parte i din Uniunea Latin, Organizaia Internaional a Francofoniei.

Republica Francez este un stat unitar fiind o democraie organizat ca o republic semi-prezidenial. Este o naiune dezvoltat avnd cea de-a cincea economie mondial n 2008. Valorile pe care aceasta le apr i de care se simte foarte ataat sunt exprimate n Declaratia Drepturilor Omului i Ceteanului.
Este considerata una din marile puteri ale lumii dupa cel de-al doilea Razboi Mondial.

Politic Republica Francez este o republic unitar semi-prezidenial cu puternice tradiii democratice guvernat conform constituiei celei de-A Cincea Republici Franceze aprobat prin referendum n 28 septembrie 1958. Puterea executiv este reprezentat de Preedinte, ales prin sufragiu universal pe o durat de 5 ani (pn n 2002 durata mandatului era de 7 ani) i de guvern, condus de un Prim Ministru numit de ctre preedinte Puterea legislativ este reprezentat de Parlamentul Francez ,bicameral, compus din Adunarea Naional (francez Assemble Nationale) i Senat (francez: Snat). Deputaii Adunrii Naionale reprezint circumscripiile locale i sunt alei prin vot universal uninominal pe o durat de 5 ani. Adunarea are puterea de a demite guvernul, astfel nct acesta este determinat de majoritatea parlamentar. Senatorii sunt alei pe o perioad de 6 ani de ctre un colegiu electoral format din aleii locali din teritoriu (consilieri municipali, departamentali, regionali). Puterile legislative ale Senatului Francez sunt limitate, amndou camerele trebuind s i dea acordul asupra legilor, dar n cazul disconcordanelor, Adunarea Naional este cea care decide, cu excepia legilor constituionale i ale unor legi organice.

Puterea judecatoreasca
Titlul VIII al Constitutiei franceze, intitulat " Despre autoritatea judecatoreasca", stabileste in articolul 64 ce " Presedintele Republicii este garantul independentei autoritatii judecatoresti. El este asiatat de catre Consiliul Superior al Mgistraturii". Aceasta nu inseamna ca seful statului ar fi component al puterii judecatoresti sau ca ar avea atributii jurisdictionale. Articolul 65 din Constitutie aduce o serie de precizari in legatura cu Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, se arata ca acest organism este prezidat de Presedintele Republicii, iar Ministrul Justitiei este de drept vicepresedinte al Consiliului, putand tine locul Presedintelui Republicii. Consiliul Superior al Magistraturii cuprinde noua membri desemnati de catre Presedintele Republicii, in conditiile stabilite prin legea organica. Atributiile acestui Consiliu sunt urmatoarele: face propuneri pentru numirile de judecatori la Curtea dde Casatie, pentru acelea de primpresedinte de Curte de apel si pentru acelea de truibunale de mare instanta;isi da avizul, in conditiile fixate de o lege organica, asupra propunerilor ministrului justitiei referitoare la numirea celorlalti magiostrati ai presedintelui; este consultat in privinta gratierilor, in conditiile stabilite printro lege organica. Inalta Curte de Justitie este compusa din memrii alesi in numar egal, de catre Adunarea Generala si de catre Senat, din randurile lor, dupa fiecare innoire totala sau partiala a acestor adunari. Membrii Curtii isi aleg presedintele dintre membrii sai. In Franta, functia judiciara are un intreit aspect: penal, civil si administrativ. Justitia penala are rolul de a apara ordinea piblica stabilita prin legislatia adoptata de Parlament si de a sanctiona persoanele vinovate de savarsirea infractiunilor. Justitia civila are rolul sa solutioneze conflictele de drept privat, indiferent cine ar fi titularul drepturilor incalcate sau al obligatiilor contractuale nerespectate. Cat priveste justitia administrativa, ea reprezinta o caracteristica a sistemului francez si are drept scop sa judece plangerile particularilor impotriva diferitelor acte sau decizii ale autoritatilor administrative.

Principalele grupuri parlamentare Sunt organizate n jurul a dou grupri politice opuse: gruparea de stnga, organizat n jurul Partidului Socialist (francez: Parti Socialiste) i gruparea de dreapta organizat n jurul UMP (francez: Union pour un Mouvement Populaire). Partidul de extrem dreapta Frontul Naional (francez: Front National) este actualmente al treilea partid francez, cu o cot relativ constant de peste 10% din voturi. n ciuda procentajului important al acestui partid, el nu este reprezentat n parlament datorit alegerilor de tip uninominal. Actualmente, partidul de guvernmnt este UMP care este singurul partid reprezentat n guvern. Puterea judiciar este un sistem de drept civil organizat sub form de coduri bazate pe Codul Napoleonian i respectnd principiile Declaraiei Drepturilor Omului i ale Ceteanului. Sistemul juridic este divizat n dou mari domenii: Drept public i Drept privat, dreptul privat incluznd Dreptul civil i Dreptul penal, iar dreptul public incluznd Dreptul administrativ i Dreptul constituional. n cadrul fiecrui jurisdicii, cu excepia dreptului constituional unde exist doar Curtea Constituional, exist o serie de tribunale i curi organizate ierarhic.

Tipul de sistem electoral folosit Deputatii din Adunarea Nationala sunt alesi prin system majoritar uninominal n doua tururi de scrutin, alegerile desfasurndu-se n 577 de circumscriptii electorale uninominale. Senatul prezinta originalitatea ca pentru alegerea membrilor sai sa fie folosite doua tipuri de sisteme - sistem majoritar n departamentele mici (n care se aleg cel mult 3 senatori) si sistem proportional n celelalte. Cei 331 de senatori sunt alesi pentru un mandat de 6 ani, rennoibil. La fiecare 3 ani se organizeaza alegeri pentru din numarul senatorilor. Senatorii sunt alesi de catre un colegiu electoral format din peste 145.000 de persoane: deputati, consilieri regionali sau generali, delegatii consiliilor locale membri ai Consiliului Superior al francezilor din strainatate.n departamentele n care sunt alesi cel mult 3 senatori, alegerile se desfasoara prin sistem majoritar cu scrutin uninominal n doua tururi. Pentru a fi ales din primul tur, candidatul trebuie sa fi obtinut majoritatea absoluta a voturilor valabil exprimate si n numar egal cu cel putin un sfert dintre electorii nscrisi. n turul al doilea, majoritatea relativ este suficienta, n caz de egalitate perfecta candidatul cel mai n vrsta avnd cstig de cauza. n departamentele n care sunt alesi cel putin 5 senatori,alegerile au loc ntr-un singur tur, prin sistem proportional cu scrutin de lista (cu lista blocata). Acelasi sistem este folosit si pentru cei 12 senatori reprezentnd francezii rezidenti n strainatate.

Modul n care voteaza alegatorul Fiecare alegator primeste mai multe buletine de vot fiecare continnd, dupa caz, fie numele unui candidat (cazul Adunarii Nationale si al senatorilor alesi n departamente mici), fie o lista de candidati (cazul senatorilor alesi n departamente mari). El trebuie sa introduca unul din buletinele de vot respective ntr-un plic purtnd stampila sectiei de votare, dupa care sa introduca plicul respectiv n urna de vot. Votul alb, neexprimat (votul alegatorului care introduce n urna plicul gol, fara vreun buletin de vot) este luat in considerare n cazul scrutinului uninominal, cnd trebuie stabilit daca un candidat ntruneste conditia legata de numarul celor care s-au prezentat la urne . Modul n care se stabilesc rezultatele si se atribuie mandatele n cazul Adunarii Nationale, pentru a fi ales din primul tur, un candidat trebuie sa obtina peste 50% din voturile valabil exprimate n circumscriptie si mai mult de 25% din voturile celor nscrisi n listele de alegatori din circumscriptia respectiva. n circumscriptiile n care nici unul dintre candidati nu ndeplineste aceste doua conditii, se organizeaza un al doilea tur de scrutin, la care au dreptul sa participe candidatii care au obtinut 12,5% din voturile exprimate la primul tur si n urma caruia este declarat ales candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi. La alegerile pentru Senat, n cazul departamentelor mici, se aplica aceeasi regula ca n cazul alegerilor pentru Adunarea Nationala; n cazul departamentelor mari, n primul rnd se stabileste numarul de mandate care revin fiecarei liste aplicndu-se regula celui mai mare.

SFARSIT

GRUPA 6:PREZENTARE FRANTA 1.POPESCU POMPILIU-ION 2.PORUSNIUC DAVID EDUARD 3.SMARANDA IONUT 4.SUSANU KARINA RALUCA