1. 2. 3. 4. 5. 6.

7.

8. 9. 10. 11. 12. 13.

Argument........4 Generalitati........6 Principii contabile privind organizarea contabilitatii cheltuielilor.........7 Delimitari privind contabilitatea financiara a cheltuielilor..........8 Modelul de principiu privind contabilitatea financiara a cheltuielilor.........15 Contabilitatea cheltuielilor de exploatare........15 Cheltuieli privind consumurile stocate si nestocate...........15 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti...........17 Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate...........18 Cheltuieli cu personalul............18 Alte cheltuieli de exploatare.............19 Contabilitatea cheltuielilor financiare...........19 Cheltuieli cu dobanzile.............20 Cheltuieli privind sconturile acordate............21 Cheltuieli privind titlurile de plasament............22 Cheltuieli privind diferentele de curs valutar............22 Alte cheltuieli financiare..............24 Contabilitatea cheltuielilor exceptionale.............24 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare..20 Contabilitatea cheltuielilor cu amortizari si provizioanele..............26 Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozit............24 Aplicatii practice............32 Concluzii...........36 Bibliografie............37

ARGUMENT

ORDINEA ESTE LUMINA; UNDE SE ADMINISTREAZA FONDURI FARA CONTABILITATE, CARE NU ESTE DECAT STIINTA ORDINII, ACOLO NU ESTE DECAT INTUNERIC-AFIRMA IN 1881 Theodor Stefanescu, unul din primii profesori romani de contabilitate
Dupa ce triburile normade s-au stabilit in anumite regiuni, viata economica si sociala a devenit mai organizata, s-a dezvoltat schimbul si odata cu aceasta, a aparut nevoia de a fixa, de a inregistra, cu mijloace la indemana, numarul membrilor tribului, bunurile de care dispunea comunitatea, bunurile cedate si cele primite in schimb etc.. Operatiile de schimb erau consemnate prin functii inodate sau pe raboj, tablite de lut ori de lemn si mai tarziu, pe papirus sau pergament. Codul regelui Hammurabi(1792-1750 I. e. n.) cuprinde elemente referitoare la organizarea vietii economice in Babilon. Templele, pe langa functia religioasa, erau adevarate centre de afaceri, aici efectuandu-se vanzari si cumparari de bunuri, primiri de bani in deposit, acordarea unor imprumuturi, stabilirea si incasarea arendei pentru terenurile agricole etc. Toate acestea erau minutios consemnate de catre scribe pe tablite de lut, formand adevarate register contabile. Prima lucrare de contabilitate ce a fost tiparita apartine calugarului Franciscan Luca Paciolo (1445-1514). Acesta publica in 1494 la Venetia lucrarea Summa de lArithmetica, Geometria, Proportioni e Proportionalita. Aceasta vasta lucrare de matematica cuprindea un Tratat de contabilitate in partida dubla. Autorul considera ca obiect al contabilitatii tot ce are pe lume comerciantul, ca avere miscatoare si nemiscatoare si ca datorii, precum si toate afacerile sale mari si marunte, in ordinea in care a avut loc. Este primul effort de conceptualizare incununat de success in delimitarea obiectului de studio al contabilitatii ca stiinta.

Fireste, efortul de abstractizare si conceptualizare, de cristalizare a teoriei si mai apoi a stiintei contabile, nu se incheie in 1494, continuitatea cercetarilor si perfectionarilor practicii si stiintei contabilitatii vizand noi orizonturi. In present, complexitatea relatiilor, cererea de informatii economice si financiare sunt in continua crestere.Pe parcursul anumitor etape contabilitatea, pornind de la o necessitate obiectiva, s-a cristalizat ca stiinta delimitandu-si propriul obiect de studioconcretizat in patrimoniul intreprinderii. Astfel: Contabilitatea este disciplina care are ca obiect de studiu patrimonial intreprinderii, respectiv reflecarea acestuia in expresie baneasca. Contabilitatea se imparte in: contabilitatea capitalurilor contabilitatea activelor imobilizate contabilitatea stocurilor si productiei in curs de executie contabilitatea datoriilor si creantelor contabilitatea trezoreriei contabilitatea cheltuielilor contabilitatea veniturilor

GENERALITATI
-contabilitatea cheltuielilor-

Am ales ca aceasta lucrare de specialitate sa contina un capitol important din contabilitate si anume: contabilitatea cheltuielilor intrucat consider ca acest capitol este parte integranta a contabilitatii reflectand in mod correct cheltuielile pe care le efectueaza un agent economic sau persoana fizica sau juridical, iar in urma acestei contabilitati se poate trage concluzia esentiala si anume ca firma respectiva sau persoana fizica poate sa nu fie rentabila in urma stabilirii profitului. O alta trasatura esentiala a contabilitatii cheltuielilor o reprezinta analiza amanuntita a tuturor cheltuielilor de produse, material si servicii, lucru care oglindeste starea de fapt, si situatia in care se gaseste firma sau persoana fizica intr0un anumit moment. Concluzionand pot afirma faptul ca una dintre principalele parti ale contabilitatii o reprezinta contabilitatea cheltuielilor care are un rol decisive in bunul mers al activitatii in cadrul societatii, reprezentand un barometru al tuturor cheltuielilor effectuate de catre agentul economic sau persoana fizica.

Principii contabile privind organizarea contabilitatii cheltuielilor

Pentru reflecarea corecta a cheltuielilor in contabilitate, se impune respectarea riguroasa a principiilor contabile, cum sunt: a) principiul prudentei, potrivit caruia nu este admisa subevaluarea cheltuielilor in conditiile luarii in seama a deprecierilor, riscurilor si pierderilor posibile generate de activitatiile exercitiului current, sau precedent. b) principiul permanentei metodelor, care conduce la continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea si inregistrarea cheltuielilor in contabilitate, asigurand compatibilitatea, in timp, a informatiilor si datelor furnizate de contabilitatea cheltuielilor. c) principiul continuitatii activitatii, potrivit caruia se considera ca interprinderea efectueaza continuu cheltuielii, ceea ce-i asigura functionalitatea intr-un viitor previzibil, fara a intra in starea de lichidare sau diminuare considerabila a activitatilor. d) principiul independentei exercitiului, care presupune delimitarea in timp a cheltuielilor aferente fiecarui gen de activitate inregistrandu-le in momentul efectuarii lor si repartizarii in rezultatul exercitiului la care se refera.

Delimitari privind contabilitatea financiara a cheltuielilor

Contabilitatea financiara a cheltuielilor este organizata avand la baza conceptia dualista. Astfel, contabilitatea financiara, are ca obiect evaluarea si inregistrarea cheltuielilori in functie de natura lor, iar contabilitatea interna de gestiune, in raport cu destinatia cheltuielilor. Particularizand, contabilitatea financiara reflecta cheltuielile intr-o structura diferentiata in raport cu natura actvitatilor pe care le ocazioneaza (exploatare financiara si exceptional) si natura resurselor consumate (materii prime, salarii, amortizari etc.). Aceasta strucura se regaseste astfel la nivelul grupelor de conturi principale: A. "Cheltuieli de exploatare din care: 60. Cheltuieli privind stocurile 61. Cheltuieli cu serviciile executate de terti 62. Cheltuieli cu alte servicii executate de terti 63. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 64. Cheltuieli cu personalul 65. Alte cheltuieli de exploatare B. Cheltuieli financiare: 66. Cheltuieli financiare C. Cheltuieli extraordinare: 67. Cheltuieli extraordinare 68. Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare D. Cheltuieli cu impozitul pe profit: 69. Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite Pentru reprezentarea cheltuielilor se porneste de la caracterul de proces al activitatilor consumatoare de resurse (si producatoare de rezultate). Ocazionarea cheltuielilor se deruleaza in mai multe etape successive sau simultan in timp. Astfel, in cazul procesului cheltuielilor se intalnesc patru moment:

 Angajarea Consumul Platile Imputarea a) Angajarea are loc in momentul in care se contracteaza obligatia baneasca generatoare de plati sau consumatoare de resurse. Ex.: In cazul unei aprovizionari cu material de la furnizori, angajarea cheltuielilor intervine in momentul in care s-a creat obligatia baneasca fata de furnizori de a plati materialele primite de la acestia. b) Consumul este specific utilizarii efective sau sacrificarii resurselor in scopul satisfacerii unor nevoi productive sau neproductive, dupa caz. Ex.: Utilizarea materialelor in procesul de productie in scopul obtinerii de produse, lucrari si servicii. c) Platile constau in achitarea unei sume de bani ca echivalent in cadrul relatiilor financiare. Ex.: Achitare obligatiilor fata de furnizori pentru materialele aprovizionate de la acestia, reprezinta o plata ca echivalent in schimb, plata impozitului pe profit reprezinta un transfer fara echivalent. d) Imputarea repreznta momentul cand cheltuielile sunt decontate asupra rezultatelor obtinute. Analiza de mai sus, cu privire la momentele ocazionarii cheltuielilor se regaseste si in contabilitatea financiara. Respectand principiul independentei exercitiilor, toate operatiile care determina cheltuielile sunt inregistrate in momentul producerii lor. In mod corespunzator se organizeaza o contabilitate de angajamente sau accrual accounting. Ea presupune individualizarea si reflectarea cheltuielilor in faza de angajare si construire.

Toate cheltuielile efectuate in cursul exercitiului care nu se pot atasa veniturilor realizate sunt activate sub forma cumpararilor sau consumurilor, respective a creantelor sub forma cheltuielilor inregistrate in avans (ex.: chiriile platite in mod anticipat) si cheltuielile de repartizat aspra mai multor exercitii financiare. Generalizand, se poate aprecia ca in contabilitatea financiara, cheltuielile se grupeaza in: Cheltuieli curente Cheltuieli inregistrate in avans Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii Cheltuielii de plata.

Cheltuieli curente cuprind cheltuielile ocazionate sau exigibile efectiv al caror exercitii de constatare este congruent cu cel al obtinerii rezultatului. Cheltuieli de inregistrare in avans si cele de repartizat pe mai multe exercitii sunt cheltuieli constatate (ocazionate) in exercitiul N, dar recunoscute de rezultatul exercitiului N+ , ( =1n). Cheltuieli de plata sunt consumuri effective pentru care nu s-au intocmit sau primit pana la incheierea exercitiilor documentele de constatare (ex.: drepturile cuvenite angajatilor la inchiderea exercitiilor cu titlu de concedii de platit, impozite sit axe datorate, dobanzi datorate). Pentru delimitarea si evidentierea cheltuielilor se poate folosi si criteriul contabilitatea de trezorerie sau cash-accounting. In acest caz, tranzactiile sunt separate si inregistrate in categoria cheltuielilor numai la decontarea lor la trezorerie. Respectiv cheltuielile sunt reprezentate in momentul efectuarii platilor.

10

CLASA 6-CONTURI DE CHELTUIELI

60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE A 601 Cheltuieli cu materiile prime A 602 Cheltuieli cu materialele consumabile A 6021 -Cheltuieli cu materialele auxiliare A 6022 -Cheltuieli privind combustibilul A 6022.1 -Cheltuieli privind combustibilii-deductibile A 6022.2 -Cheltuieli privind combustibilii-nedeductibile A 6023 -Cheltuieli privind materialele pentru ambalat A 6024 -Cheltuieli privind piesele de schimb A 6025 -Cheltuieli privind semintele, mat. de plantat A 6026 -Cheltuieli privind furajele A 6028 -Cheltuieli privind alte materiale consumabile A 603 Cheltuieli privind mat.de natura obiectelor inv. A 604 Cheltuieli privind materialele nestocate A 605 Cheltuieli privind energia si apa A 606 Cheltuieli privind animalele si pasarile A 607 Cheltuieli privind marfurile A 608 Cheltuieli privind ambalajele A 609 Reduceri comerciale primite P ! 61 CHELTUIELI CU SERV.EXEC.DE TERTI A 611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile A

11

611.1 -Cheltuieli cu intretinerea si repar.-deductibile A 611.2 -Cheltuieli cu intretinerea si repar.-nedeductibile A 612 Cheltuieli cu redevente,loc.de gest. si chirii A 613 Cheltuieli cu primele de asigurare A 614 Cheltuieli cu studiile si cercetarile A 62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI A 621 Cheltuieli cu colaboratorii A 622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile A 623 Cheltuieli de protocol,reclama si publicitate A 623.1 -Cheltuieli de protocol A 623.2 -Cheltuieli de reclama si publicitate A 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal A 625 Cheltuieli cu deplasari,detasari si transferari A 626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii A 627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate A 628 Alte cheltuieli cu servicii executate de terti A 63 CHELT CU ALTE IMPOZ.,TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE A 635 Cheltuieli cu alte impozite,taxe,varsam.asimilate A 64 CHELTUIELI CU PERSONALUL A 641 Cheltuieli cu salariile personalului A 642 Cheltuieli cu tichetele masa acordate salariatilor A 643 Cheltuieli cu prime repr.partic.personal la profit A

12

644 Cheltuieli remunerare in instrum. capital proprii A 645 Cheltuieli priv.asigurarile si protectia sociala A 6451 -Contr.unitatii la asigurarile sociale A 6452 -Contr.unitatii pentru ajutorul de somaj A 6453 -Contr.angajatorului pt.asig.sociale de sanatate A 6455-Contr.angajatorului la concedii si indemnizatii A 6456 -Contr.unitatii la schemele de pensii facultative A 6457 -Contr.unitatii la primele de asig.voluntara sanat. A 6458 -Alte chelt.priv. asigurarile si protectia sociala A 65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE A 652 -Cheltuieli cu protectia mediului inconjurator A 654 Pierderi din creante si debitori diversi A 658 Alte cheltuieli de exploatare A 6581 -Despagubiri,amenzi si penalitati A 6582 -Donatii acordate A 6582.2 --Cheltuieli de sponsorizare A 6582.9 --Alte donatii si subventii acordate A 6583 -Chelt.privind activele cedate, alte op.de capital A 6588 -Alte cheltuieli de exploatare A 6588.1 --Alte cheltuieli de exploatare A 6588.5 --Alte cheltuieli de exploatare (hMARFA) A 66 CHELTUIELI FINANCIARE A

13

663 Pierderi din creante legate de participatii A 664 Cheltuieli priv.investitiile financiare cedate A 6641 -Cheltuieli priv.imobilizarile financiare cedate A 6642 -Pierderi din invest. pe termen scurt cedate A 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar A 666 Cheltuieli privind dobanzile A 667 Cheltuieli privind sconturile acordate A 668 Alte cheltuieli financiare A 67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE A 671 Chelt.privind calamitatile,alte evenimente extr. A 68 CHELTUIELI CU AMORTIZARI,PROVIZIOANE,AJUSTARI DEAPR 681 Chelt.de expl.priv.amortizari,provizioane,ajustari A 6811 -Chelt.de expl.priv. amortizarea imobilizarilor A 6812 -Chelt.de expl.privind provizioanele A 6813 -Chelt.de expl.priv. ajustari depr.imobilizarilor A 6814 -Chelt.de expl.priv. ajust. pt.depr.active circul. A 686 Chelt.financ. priv. amortizarile si ajustarile A 6863 -Chelt.financ.priv.ajust.pt.pierdere val.imob.fin. A 6864 -Chelt.financ.priv.ajust.pierdere val. active circ A 6868 -Chelt.financ.priv. amort.primelor de ramb.a oblig A 69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITEA 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit A

14

698 Chelt.cu impozitul pe venit si alte impozite A

Modelul de principiu privind contabilitatea financiara a cheltuielilor

Conturile de cheltuieli au functie contabila de active. Se debiteaza cu cheltuielile effectuate in cursul anului de exercitiu financiar si se crediteaza la decontarea (repartizarea) cheltuielilor asupra rezultatelor. Conturile se inchid in urma decontarii cheltuielilor. Conturile de cheltuieli se inched la sfarsitul anului de exercitiu financiar prin contul 121 rezultatul exercitiului-. Cheltuielile se repartizeaza asupra rezultatului.

Contabilitatea cheltuielilor de exploatare Activitatea de exploatare cuprinde toate operatiile econimice si comerciale privind aprovizionarea, productia si desfacerea bunurilor, lucrarilor si serviciilor. De asemenea sunt incluse si operatiile privind investitiile prin care se realizeaza productia si constructia proprie de mijloace fixe. Structural contabilitatea operatiilor privind constatarea cheltuielilor se diferentiaza in functie de natura resurselor utilizate. A. Cheltuieli privind stocurile Prin aceste categorii sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime, materialele consumabile, energia si apa, marfurile. In toate cazurile cand se foloseste metoda inventarului permanent cheltuielile colectate in cursul exercitiului se inregistreaza prin articolul contabil:

15

6 cont de cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri

3 cont de stocuri si productie in curs de executie

Daca se utilizeaza metoda inventarului intermittent la contul de cheltuieli se inregistreaza cumpararea de stocuri, iar consumurile stocate se determina pe baza relatiei: -cumparari consummate=intrari prin cumparari de la furnizori + stocuri initiale stocuri finale Pentru marfuri se calculeaza cheltuielile component ale costurilor vandute, folosind relatia: -costul marfurilor vandute= intrari prin cumparari de la furnizori + stocuri initiale stocuti finale Tipurile de inregistrare care intervin in aceste conditii sunt: a) preluarea la cheltuieli la deschiderea exercitiului, a stocurilor initiale de materii prime, material si marfuri: 60 cont de cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri = 3 cont de stocuri si productie in curs de executie

b) inregistrarea cumpararilor de stocuri efecuate in cursul exercitiului: 60 cont de cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri 4426 T.V.A.- deductibila c) preluarea de stocuri la incheierea exercitiului, a stocurilor determinate si evaluate pe baza de inventor: = 40 conturi de furnizori si conturi de assimilate

16

3 conturi de stocuri si productie in curs de executie

60 conturi de cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri

La contul 604 cheltuieli privind materialele nestocate se inregistreaza toate materialele concumabile, nestocate de intreprindere, care nu trec printr-un cont de gestiune (inventor) si a caror existent, in final de exercitiu, este tratata in calitate de cheltuieli inregistrate in avans in debitul contului 471 cheltuieli inregistrate in avans. B. Cheltuieli cu serviciile executate de terti Cheltuieli ocazionate cu serviciile executate de terti sunt grupate in doua categorii: a) cheltuieli privind serviciile ocazinate direct de desfasurarea activitatii, in ansamblu a interprinderilor cum sunt:lucrarile de intretinere si reparatiile; redeventele; locatiile de gestiune si chiriile; primele de asigurare; studiul si cercetarile. Toate aceste cheltuieli se inregistreaza in conturile din grupa 61 Cheltuieli cu serviciile executate de terti. b) cheltuieli privind serviciile legate indirect de activitatile de ansamblu, desfasurate de intreprinderi, cum sunt: colaborarile cu tertii, comisioanele si onorariile; protocol, reclame si publicitate; transport de bunuri si personal; deplasari, detasari si transferari; posta si telecomunicatii; alte servicii executate de terti. Aceste cheltuieli sunt inregistrate la conturile reunite in grupa 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terti. Colectarea cheltuielilor in cursul perioadei genereaza inregistrarea: 61 cont de cheltuieli cu serviciile executate de terti sau 62 = 40 conturi de furnizori si conturi assimilate 51 conturi la banci

17

conturi de cheltuieli cu alte servicii executate de terti

53 conturi de casa

C. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate Prin aceasta categorie sunt delimitate toate cheltuielile privind taxele asupra terenurilor, impozitele pe cladiri, impozitul suplimentar datorat de interprindere pentru depasirea fondului de salarii admisibil, impozitul pe circulatie si accizele datorate de unitate, alte impozite si taxe. Toate aceste cheltuieli sunt delimitate si inregistrate prin conturile din grupa 63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate. Pe baza documentelor justificative privind calculul impozitelor si taxelor se face inregistrarea: 63 conturi de cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele D. Cheltuieli cu personalul La aceasta grupa de cheltuieli sunt contabilizate: cheltuieli cu salariile personalului, cheltuieli pricind contributia interprinderii la asigurariel sociale si contributia interprinderii la fondul de somaj. Inregistrarea contabila este de forma: 54 conturi de cheltuieli cu personalul = 42 conturi de datorii fata de terti 43 conturi de datorii privind asigurarile sociale, protectia = 44 conturi de datorii fata de bugetul statului, alte organisme publice si conturi asimilate

18

sociala si conturile asimilate

E. Alte cheltuieli de exploatare Prin grupa 65 Alte cheltuieli de exploatare se inregistreaza cheltuieli ocazionate de pierderile din creante suportate de interprindere, pierderile din lichidarea dobanzilor si creantelor, precum si alte cheltuieli de exploatare. Inregistrarea contabila este de forma: 65 conturi de cheltuieli de exploatare = 4118 clienti incerti sau in litigiu 167 alte imprumuturi si datorii asimilate 267 creante imobilizate 4 conturi de datorii si creante fata de terti(40, 41, 42, 43, 44, 45, 46)

Contabilitatea cheltuielilor financiare

Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creante legate de participanti, pierderile din vanzarea titlurilor de plasament, diferentele de curs valutar din operatiile curente si disponibilitatile in devize la incheierea exercitiului financiar, dobanzile curente aferente imprumuturilor primite si altor datorii privind exercitiul in curs: sconturile acordate clientilor; alte cheltuieli financiare. Toate operatiile privind cheltuielile financiare sunt inregistrate prin conturile din grupa 66 Cheltuieli financiare. Semnificative sunt urmatoarele inregistrari:

19

A) Cheltuieli cu dobanzile: 666 = cheltuieli privind dobanzile

168 dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate 456 decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul 4511 asociatii/actionarii-conturi curente 511 valori de incasat 518 dobanzi 519 credite bancare pe termen scurt

>>Marimea cheltuielilor este determinata de felul dobanzii (simpla sau compusa), marimea creditului si durata de rambursare. Daca se aplica dobanda simpla, relatia de calcul a dobanzii (d) este: D=(C*t*r):100 C-reprezinta capitaulu imprumutat t- timpul de rambursare r- rata dobanzii 20 in care:

In situatia in care intra in rol durata exprimata in luni, relatia devine: D=[C*(t:12)*r]:100 In cazul in care durata este exprimata in zile, relatia este: D=[C*(1:360)*r]:100 In situatia in care se aplica dobanda compusa, relatia de calcul a dobanzii (D) este: D=Ct- Co in care:

Ct- reprezinta capitalul fructificat la termenul t. Co- capitalul initial Ct=Co(1+r) B) Cheltuieli privind stocurile acordate In cadrul relatiilor de decontare cu clientii, inclusiv a celor privind efectele comerciale de primit in cazul in care decontarea lor se face inainte de termen, se contabilizeaza prin relatia: 667 cheltuieli privind sconturile acordate clienti 413 efecte de primit de la clienti 461 debitori diversi Marimea scontului (S) este egala cu: S=[Vr*(t:360)*r]:100 V- reprezinta valoarea nominala a creantei in care: = 411

21

t- timpul de zile r- rata scontului C) Cheltuieli privind investitiile financiare cedate Reprezinta deferenta nefavorabila intre pretul de cesiune (vanzarea) si valoarea contabila de intrare (pretul de cumparare) al valorilor mobiliare de plasament. Se contabilizeaza prin formula: 6641 cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate D) Cheltuieli privind diferentele de curs valutar Cuprind diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate in urma lichidarii creantelor si datoriilor in devize alte interprinderii si cele constatate la evaluarea la zi a desponibilitatilor bancare in devize, disponibilitatilor in devize existente in caserie si creditele deschise in devize. In cazul creantelor si disponibilitatilor, diferentele nefavorabile de curs valutar apar in situatia in care valoarea contabila de intrare, din momentul derularii operatiei, este mai mare decat valoarea la cursul zilei din momentul incasarii creantei sau evaluarii disponibilitatilor. Pentru datorii diferentele nefavorabile apar in situatia inversa. Exemplu: Daca o interprindere are in caserie 1$ procurat cu 500 lei, iar la incheierea exercitiului cursul de schimb este de 480, diferenta de 20 lei reprezinta o cheltuiala. Pentru datorii, situatia se interpreteaza in sens invers. Cheltuielile se inregistreaza prin relatia: 665 cheltuieli din diferente de curs valutar = 16 conturi de imprumuturi si datorii asimilate 267 = 50 titluri de plasament

22

conturi de creante imobilizate 401 furnizori 41 conturi de clienti si conturi asimilate 45 conturi de decontari in cadrul grupului si cu asociatii 461 debitori diversi 511 valori de incasat 512 conturi curente la banci 531 Casa 541 acreditive 542 avansuri de trezorerie

23

E) Alte cheltuieli financiare Se identifica de regula, cu minusvalorile de cesiune ale instrumentelor de trezorerie si cu minusvalorile create ca diferenta intre valoarea contabila si valoarea de piata a instrumentelor de trezorerie imediat negociabile, evaluate la valoarea de piata. Inregistrarea care se face in aceste conditii este de forma: 668 alte cheltuieli financiare = 50 investitii pe termen scurt

Contabilitatea cheltuielilor extraordinare

Prin sistemul de conturi sunt delimitate de cheltuieli ocazionate de operatiile de gestiune si cele ocazionate de operatiile de capital. Cheltuieli privind calamitatile naturale si alte evenimente extraordinare se identifica dupa caz, cu: valoarea pierderilor din calamitati inregistrate la stocuri si productia in curs de executie: valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili scosi din evidenta; valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor, donatiilor si subventiilor acordate. Colectarea cheltuielilor genereaza inregistrarea: 671 cheltuieli privind calamitatile naturale si alte evenimente = 3 conturi de stocuri si productia in curs de executie

24

456 decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul

512 conturi curente la banci 531 casa 20 imobilizari necorporale 21 imobilizari corporale 26 Imobilizari financiare 501 actiuni detinute la entitatile afiliate

25

Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare

Sunt cheltuieli de exploatare, financiare sau exceptionale ocazionate de deprecierea activelor amortizabile si neamortizabile, precum si cele determinate de constituirea provivioanelor pentru riscuri si cheltuieli si a provizioanelor reglementat. Contabilitatea acestor cheltuieli se face prin relatia: 68 cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare = 14 castiguri sau pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii 15 provizioane 28 amortizari privind imobilizarile 29 ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor 39 ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie

26

49 ajustari pentru deprecierea creantelor 59 ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie Delimitarea si inregistrarea distincta a acestei categorii de cheltuieli, in raport cu cheltuieli de exploatare, financiare si exceptionale, se intemeiaza pe calitatea lor de componenta a capacitatii de autofinantare. Sunt cheltuieli care nu genereaza plati pentru activitatea de trezorerie. Ca o componenta a cash-flow-ului ele reprezinta o sursa de autofinantare a activitatii de investitii. De aceea se mai numesc si cheltuieli calculate. Din prezentarea operatiilor privind cheltuielile se constata ca regula generala cea a debitarii conturilor de cheltuieli si creditarea conturilor care evidentiaza felul resursei utilizate sau modalitatea de plata. Totusi, un cursul exercitiului sunt si unele operatii care determina creditarea conturilor de cheltuieli cum sunt: a) Inregistreaza la incheierea exercitiului, in conditiile metodei inventarului intermitent a stocurilor finale de materii si materiale, marfuri si alte valori materiale: 30 stocuri de matrii prime si materiale 32 stocuri in curs de aprovizionare 36 animale = 60 cheltuieli cu materi prime, materiale si marfuri

27

37 Marfuri Similar se inregistreaza si plusurile cantitative constatate la inventar. b) Cheltuielile constatate la incheierea exercitiului ca fiind aferente exercitiului urmator: 471 cheltuieli inregistrate in avans = clasa 6 conturi de cheltuieli

c) Stornarea unor operatii prin care s-au inregistrat cheltuieli de plata fara a se fi primit documentele justificative. Exemplu: Facurile pentru consumurile nestocate, lucrarile si serviciile primite de la terti. I. La incheierea exercitiului pentru facturile neprimite se face inregistrarea: 6 conturi de cheltuieli 4428 T.V.A. neexigibila II. La deschiderea exercitiului urmator se face inregistrarea: 408 furnizori- facturi nesosite = 6 conturi de cheltuieli 4428 T.V.A. neexigibil Toate cheltuielile de plata pentru care nu s-au primit documentele de la terti sau nu s-au intocmit documentele de plata (ex. salariile de plata) inregistrate le incheierea exercitiului financiar sunt delimitate in cadrul fiecarei grupe de conturi de datorii prin conturile: 408 Furnizori- facturi nesosite = 408 furnizori- facturi nesosite

28

428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul 438 Alte datorii si creante sociale 448 Alte datorii si creante in bugetul statului Asa cu s-a mai aratat, in cazul cheltuielilor de plata se poate folosi si varianta in care se inregistreaza numai diferentele in plus sau in minus in exercitiile urmatoare, fata de cheltuilei estimate in exercitiul expirat.Daca diferentele sunt in plus, se inregistreaza pe debitul conturilor de cheltuieli, iar diferentele in minus pe creditul conturilor de cheltuilei.

Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite

Exprima relatii economico-sociale in forma baneasca ce se manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe da alta parte, in procesul de repartizare si utilizare a resurselor financiare ale statului, in vederea indeplinirii atributilor acestuia. Cuprind toate cheltuielile ce se efectueaza in sectorul public fiind acoperite fie de la bugetul de stat sau local, ale asigurarilor sociale de stat, fie din bugetele proprii ale institutiilor si din bugetele fondurilor extrabugetare. Destinatiile imbraca forma platilor efectuate de stat pentru acgizitie de bunuri si prestari de servicii (ex. Cheltuieli pentru actiuni economice, sanatate, invatamant, armata). Gruparea cheltuielilor se realizeaza astfel: din punct de vedere administrativ, se clasifica dupa criteriul institutiilor prin care se efectueaza: ministere, departamente, unitati administrativ-teritoriale. din punct de vedere economic, se impart in doua criterii de grupare: cheltuieli curente cheltuieli de capital cheltuieli ale serviciilor publice cheltuieli de transfer

29

din punct de vedere functional, criterii- domeniile, ramurile, sectoarele spre care sunt dirijate resursele financiare. dupa rolul cheltuielilor publice: cheltuieli reale cheltuieli economice

Cheltuieli pentru finantarea actiunilor social-culturale Acestea au drept scop realizarea unor servicii in mod gratuit, cu plata redusa sau sub forma unor transferuri banesti. Cheltuielile social-culturale se refera la: invatamant, cultura, culte, actiuni sportive, sanatate, securitate sociala. Cheltuieli destinate ocrotirii cetatenilor prin sistemul Asigurarilor Sociale a) cheltuieli pentru securitatea sociala cuprind cheltuielile pentru acordarea de ajutoare, alocatii, pensii, indemnizatii unor persoane salariate sau nesalariate. Cea mai importanta componenta a cheltuielilor pentru securitate sociala o reprezinta asigurarile sociale. Asigurarile sociale: deoarece cetatenii pot sa ajunga in imposibilitatea de a mai munci si , deci de a-si dobandi prin munca bunurile si serviciile necesare traiului lor si al familiilor lor datorita diferitelor cauza, cum sunt: accidentele, bolile, maternitatea, etc. Este necesar ca statul, regiile autonome, societatile comerciale, asociatiile sa ia din timp masurile corespunzatoare pentru protectia cetatenilor, asigurandu-le veniturile necesare traiului acestora si familiilor lor. Pensiile: reprezinta cea mai importanta componenta a asigurarilor sociale. Acestea se impart in: Pensia pentru limita de varsta si vechime integrala Pensia anticipata Pensia anticipata partiala Pensia de urmas Concediul medical in caz de boala sau de accident: se acorda salariatilor, in caz de boala sau de accident;

30

 Trimiterile la tratament balneoclimateric si odihna: are rol important in prevenirea imbolnavirilor si refacerea sanatatii pensionarilor si a salariatilor. b) Cheltuieli privind administratia, ordinea interna si apararea nationala. Existenta statului si indeplinirea serviciilor sale necesita cheltuieli pentru intretinerea si functionarea organelor statului.

In Romania aceste cheltuieli sunt inscrise in bugetul de stat in doua pozitii distincte: Cheltuieli cu autoritatile publice ce cuprind cheltuieli pentru: administratia prezidentiala, autoritati legislative, judecatori etc. Cheltuieli cu ordinea publica si securitatea nationala ce cuprind cheltuieli cu: administratia centrala, politia protectia si paza contra incendiilor, jandarmerie, siguranta nationala etc.

31

Aplicatii

1. O intreprindere cumpara materii de prima necesitate, fara a le stoca. In valoare de 10.000.000 lei cu TVA 19%, conform documentului Factura. Avem o achizitionare de materii prime de la furnizori; pentru firma aceasta reprezinta o cheltuiala redata de contul 601 Cheltuieli cu materii prime, cont de activ care se va debita, la care se adauga 4426 TVA deductibila, contde activ care se va debita, in corespondenta cu contul 401 Furnizori, cont de pasiv care se va credita. Documentul folosit: factura. % 601 4426 = 401 11.900.000 10.000.000 1.900.000

Contul de cheltuieli se inchide prin contul de rezultate 121 Profit si pierdere 121 = 601 10.000.000

2. Intreprinderea a inregistrat colectarea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate, conform facturilor tertilor, cu TVA 19%, astfel: 5.000.000 lei c intretinerea si reparatiile, 3.000.000eicu chirii, 1.000.000 leu primele de asiurare si 2.500.000 lei cu un studiu e piata. Vom inregistra colectarea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti prin conturile 611, 612, 613, 614 conturi de activ, se vro debita, la care vom calcula TVA deductibila, in corespondenta cu contul 401 Furnizori cont de pasiv, care se va credita. % 611 612 613 = 401 13.685.000 5.000.000 3.000.000 1.000.000

32

614 4426

2.500.000 2.185.000

Conturile de cheltuieli se inchid prin contul de rezultate 121 Profit si pierdere 121 = % 611 612 613 614 11.500.000 5.000.000 3.000.000 1.000.000 2.500.000

3. Intreprinderea datoreaza 15.000.000 lei contributie, la fondul special de rosc si accidente, suma pe care o achita prin banca la termanul legal. Vom inregistra datoria unitatii ce reprezinta o cheltuiala pentru aceasta prin contul 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, cont de activ care se va debita, concomitent cu contul 447 Fonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate, cont de pasiv care se va credita. 635 = 447 15.000.000

Achitarea sumei prin cont; inchiderea contului 447 Fonduri speciale-taxe si varsaminte, cont de pasiv se va debita, concomitent cu contul 5121 Conturi curente la banci in lei, cont de activ se va credita. 447 = 5121 15.000.000

Contul de cheltuieli se va inchide prin contul de rezultate 121 Profit si pierdere. 121 = 635 15.000.000

33

4. Unitatea a calculat remuneratii totale, in valoare de 30.000.000 lei, pe baza documentului Stat de plata si indemnizatii pentru concedii de odihna, in valoare de 10.000.000 lei. Are loc inregistrarea de remuneratii si indemnizatii ce reprezinta o cheltuiala pentru unitate; vom utiliza contul 641 Cheltuieli cu salriile personalului, cont de activ se va debita, concomitent cu conturile 421 Personal- salarii datorate si 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul, conturi de pasiv care se vor credita. 641 = % 421 428 40.000.000 30.000.000 10.000.000

Contul de cheltuieli se inchide prin contul de rezultate 121 Profit si pierdere. 121 = 641 40.000.000

5. In timpul lunii, intreprinderea inregistreaza la imprumuturile pe termen lung, pierderi, in suma totala de 2.500.000 lei. Are loc inregistrarea pierderilor din imprumuturile pe termen lung; aceasta reprezentand o cheltuiala pentru intreprindere redat de contul 633 Pierderi din creante legate de participatii, cont de activ care se va debita, concomitent cu contul 267 Creante imobilizate, cont de activ care se va credita. 663 = 267 2.500.000

Contul de cheltuieli se inchide prin contul de rezultate 121 Profit sau pierdere. 121 = 663 2.500.000

6. Intreprinderea a inregistrat in cursul exercitiului: amenzi platite prin banca cu suma de 5.500.000 lei, debitori insolvabili 2.500.000 lei, marfuri distruse de inghet 7.000.000 lei, materii prime donate unei case de copii in valoare de 5.000.000 lei si o subventie de 6.000.000 lei.

34

Vom inregistra datoriile unitatii ce reprezinta cheltuieli; vom utiliza contul 671 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare cont de activ care se va debita, concomitent cu conturile 5121 Conturi la banci in lei, 461 Debitori diversi, 371 Marfuri, 301 Materii prime si contul 5311 Casa in lei, conturi de activ care se vor credita. 671 = % 5121 461 371 301 5311 26.000.000 5.500.000 2.500.000 7.000.000 5.000.000 6.000.000

Contul de cheltuieli se inchide prin contul de rezultate 121 Profit sau pierdere. 121 = 671 26.000.000

7. Conform planului de amortizare liniara, se inregistreaza amortizarea aferenta mijloacelor fixe in valoare de 2.000.000 lei. Se inregistreaza amortizarea aferenta a mijloacelor fixe ce reprezinta o cheltuiala pentru intreprindere; vom utiliza conturile 281 Amortizarea privind imobilizarile corporale, cont de pasiv care se va credita si 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor, cont de activ care se va debita. 6811 = 281 2.000.000

Contul de cheltuieli se inchide prin contul de rezultate 121 Profit si pierdere. 121 = 6811 2.000.000

35

Concluzii

Cum inca din antichitate contabilitatea a deschis drumul spre o viata si o activitate ordonata si eficienta, intrebarea Cum pot sa aflu exact cheltuielile unei intreprinderi? este prezentata si in lucrarea mea de specialitate. Aceasta lucrare reprezinta o sinteza a unei teme importante cu care se confrunta o parte a contabilitatii. Activitatea oricarui titular de patrimoniu presupune efectuarea de cheltuieli sub forme diverse; astfel procesele de productie a bunurilor materiale destinate vanzarii, de prestare a serviciilor sau de comercializare genereaza consumuri. Aceste consumuri sunt desemnate in contabilitate prin categoria de cheltuieli. In prima parte a lucrarii am accentuat asupra gruparii si dezvoltarii fiecarui component al contabilitatii cheltuielilor unei unitati patrimoniale ce reprezinta sumele platite pentru: consumuri de bunuri materiale; lucrarile de constructii montaj; reparatii capitale; achitarea drepturilor salariale si sociale, stingerea unor obligatii contractuale sau legale. In cea de-a doua parte am aplicat teoria studiata in probleme practice, lucru care ma ajuta la perfectionarea studiilor economice. La finalizarea acestei lucrari am avut in vedere toate materialele instrumentate prin publicare de Ministerul Finantelor si Colegiul Consultativ al Contabilitatii precum si diversele lucrari si studii la tema aparute in presa cotidiana si de specialitate.

36

BIBLIOGRAFIE

1. *** 2. Violeta Isai

Legea contabilitatii nr.82/1991 Contabilitate financiara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000

3. Violeta Isai

Aplicatii de contabilitate financiara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000

4. Radu Sibinescu Ion Popovici Consultanti: Barry Hoye Radu Radut Dr. Traian Dutia 5. Violeta Isai 6. Nicolaie Baltes

Introducere in contabilitate, Institutul Bancar Roman, 2000

Contabilitate- manual pentru clasa a XI-a Ed. ALL Educational, Bucuresti, 2001 Contabilitatea financiara Ed. Continent, Sibiu, 2001

7. ***

OMF 94/2001 privind aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a VI-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate.

37