Sunteți pe pagina 1din 25

Benelux- arile de jos

Benelux este o uniune economic n Europa de Vest, compus din trei monarhii vecine: Belgia, Olanda (rile de Jos) i Lux emburg. Numele este format din nceputul numelui fiecrei ri componente i a fost creat iniial pentru Uniunea Vmilor Benelux, ns este folosit n prezent ntr-un mod ceva mai generic.

Pop. Olanda Belgia Luxemburg

Supraf

Moneda Euro () Euro ()

Lat/long. 52030N, 5045E 50050N, 4000E

Capitala Amsterdam Bruxelles

15.9 Mil. 33.9 Mii km2 10.2 Mil. 32.8 Mii km2 512 Mii

2,586 Mii km2 Euro ()

4936N 67E Luxemburg

Cuprins:
Olanda
Amsterdam Geografia Olandei Puncte Turistice

Luxemburg:
-Diviziuni administrative -Luxemburg (oras) -Atractii Turistice

Belgia
Regiunea Capitalei Bruxelles Primaria orasului Bruxelles Subdiviziunile Belgiei Atractii Turistice

Bibliografie

Olanda
Olanda are o populaie estimat la 16 491 852 mil loc. (8 martie 2009). Este a 11a ar ca populaie din Europa i a 68-a n lume. ntre 1900 i 1950 populaia aproape s-a dublat, de la 5,1 mil loc la 11 mil. loc. Din 1950 populaia a crescut de la 10 mil loc la 15,9 mil loc. Sperana de via este ridicat n Olanda - 82 de ani pentru fetele nou-nscute i 77 de ani pentru bieii nounscui.

Amsterdam
Prima atestare documentar a numelui Amsterdam o reprezint un document emis la 27 octombrie 1275 de contele Floris al V-lea de Olanda i Zeelanda. Data exact la care Amsterdam a primit drepturile de ora este incert, dar cel mai probabil este c episcopul de Utrecht Guy de Avesnes a fost cel care a conferit aceste drepturi n 1306.

Geografia Olandei
Olanda este situat pe cmpia Europei de Nord i acoper o suprafa de 41.526 km, din care 33.881 km este pmnt i 7645 km este ap. Poziionare: Nordul Europei, la grani cu Marea Nordului, ntre Belgia i Germania. Coordonate geografice: 51 NB, 5 OL Suprafa: total: 41.526 km pmnt: 33.881 km ap: 7645 km Grani: total: 1027 km ri vecine: Belgia i Germania Linie de coast: 451 km Climat: ierni i veri moderate. Teren: cmp, dealuri mici n sudul rii i multe lacuri n nordul rii. Insule n sudvestul i nordul rii. Extremele altitudinii: cel mai scund punct: Nieuwekerk aan den IJssel, -6,71 m cel mai nalt punct: Vaalseberg, 321 m Ruri importante: Rin, IJssel, Meuse, Waal, Lek

12 provincii olandeze ofere pduri ntinse si bogate, dealuri ondulate cu podgorii de vit de vie, superbe rezervatii naturale si nu n ultimul rnd pajisti ntinse pline de vestitele lalele.

Puncte turistice

Muzeul National Olandez sau Rijksmuseum Amsterdam detine o mare colectie de picturi datand din perioada de aur olandeza. Printre cei mai proeminenti artisti se numara Rembrandt van Rijn, Johannes Vermeer si Frans Hals and Jan Steen.

Palatul Regal - a fost construita initial ca Primarie, in secolul XVII. Apoi cladirea a devenit palatul regal al regelui Louis Napoleon si mai tarziu Casa Regala Olandeza. Palatul Regal se afla in vestul pietei Dam, vis-a-vis de Memorialul Razboiului si langa biserica Nieuwe Kerk.

Vangogh Boots Painting

Muzeul Van Gogh - din Amsterdam detine peste 200 de picturi ale marelui artist, dar si corespondenta sa, schitele si incercarile artistice.

Populaia

Structura populaiei: 0 14 ani: 18,38%; 15 64 ani: 67,9%; 65 ani i peste: 13,72%. Rata de cretere a populaiei: 0,55% pe an; Rata natalitii: 11,85 nateri/1.000 locuitori; Rata mortalitii: 8,69 decese/1.000 locuitori; Rata net a migrrii: 2,34 migrri/1.000 locuitori; Rata mortalitii infantile: 4,37 decese/1.000 nscui

Belgia
Belgia are unul dintre cele mai dens populate teritorii din Europa, 97% din populaie locuind n mediul urban. Densitatea populaiei, 342 loc/km, este a doua din Europa dup Olanda (cu excepia microstatelor). n 2004, 92% din populaie erau ceteni belgieni iar 6% erau ceteni ai celorlalte state UE. n 2007 populaia Regiunii Flamande era de 6.117.440 locuitori avnd Anvers, Gent / Gand / Ghent i Bruges drept cele mai populate orae, cea a Regiunii Valone era de 3.435.879 locuitori cu Charleroi, Lige i Namur drept cele mai populate orae, iar cea a Regiunii Bruxelles era de 1.031.215 locuitori din care 2 din cele 19 comune aveau peste 100.000 locuitori.

Regiunea Capitalei Bruxelles

Regiunea Capitalei este predominant francofon aproximativ 85-90%[2] din populaie sunt vorbitori de francez (inclusiv imigrani), i aproximativ 10-15%[3] sunt vorbitori de neerlandez. n ianuarie 2006, 73.1% din populaie sunt ceteni belgieni, 4.1% sunt ceteni francezi, 12.0% ceteni din alte state ale Uniunii Europene (care se exprim de obicei ori n francez ori n englez), 4.0% ceteni marocani, iar 6.8% ali ceteni din afara UE.[4] n anul 2006 n Regiunea Capitalei Bruxelles erau oficial nregistrai ca rezideni peste 3000 ceteni romni.

Primaria orasului Bruxelles - o capodopera gotica


Constructia cladirii a reprezentat puterea in continua crestere a orasului Bruxelles ca si capitala a Ducatului de Brabant. Pana la sfarsitul secolului al 14-lea niste hanuri si case mici din lemn se gaseau pe terenul pe care mai tarziu avea sa se construiasca cladirea Primariei din Bruxelles. Datorita rolului tot mai important al orasului, administratorii acestuia au decis sa cumpere aceste case vechi una cate una pentru a le demola si a construi o noua primarie pe masura nevoilor unui centrul administrativ mai important. Piatra de temelie a fost pusa in primavara anului 1402.

Subdiviziunile Belgiei
Belgia este un stat federal i este compus din trei comunit i, trei regiuni i patru regiuni lingvistice. Aceste subdiviziuni sunt definite de ctre Constituia Belgiei i mpreun acoper ntreg teritoriul statului. Regiunile lingvistice au fost definite n 1963 i au fost incluse n constituie n 1970. O serie de reforme instituionale din anii 1970 i 1980 au dus la regionalizarea statului unitar i au creat o federaie cu trei niveluri: nivelul federal, cel al comunitilor i cel al regiunilor.

Atrac ii turistice
Manneken Pis este pentru Bruxelles ceea
ce Turnul Eiffel este pentru Paris, sau Statuia Libertatii pentru New York. Mica statuie de bronz reprezinta spiritul nerusinat al orasului. Exista o multime de legende pe seama statuetei - se spune ca ar fi ispirata de un copil care s-a suit in copac si a urinat pe soldatii invadatori, astfel alungandu-i; sau ca ar fi vorba de statuia promisa pentru gasirea unui copil disparut; iar altii spun ca Manneken Pis e un copilas transformat in stana de o vrajitoare, cand acesta a urinat pe proprietatea ei.

Memorialul Poarta Menin


Memorialul Poarta Menin in onoarea celor disparuti Menenpoort is een herdenkingsmonument - a fost dedicat in 24 iulie 1927 memoriei soldatilor britanici si din Commonwealth disparuti in primul razboi mondial in Belgia, inainte de 16 august 1917. Memorialul include placi uriase pe care sunt inscrise numele celor de 54.896 soldati si ofiteri din Imperiul britanic ce au morminte necunoscute, precum si numele celor 34.984 de soldati disparuti.

Bellewaerde
Bellewaerde este cel mai vechi parc de distractie din Belgia si unul dintre cele mai apreciate din Europa.

Luxemburg

Marele Ducat de Luxemburg (Groussherzogtum Ltzebuerg n luxemburghez) este un stat n fr ieire la mare din vestul Europei, vecin cu Belgia, Frana i Germania. Are dou regiuni principale: Regiunea Oesling n nord parte a masivul Ardeni i Gutland n sud. Luxembourg are o populaie de peste jumtate de milion ntr-un teritoriu de aproximativ 2.586 kilometri ptrai. Este o democraie reprezentativ cu un monarh constituional, fiind condus de un Mare Duce. ara are o economie foarte dezvoltat, cu cel mai mare PIB per capita din lume conform FMI.

Diviziuni administrative
ara este mprit n 3 districte, 12 cantoane i 118 comune. 12 comune au statut de ora, iar oraul Luxembourg, capitala, este cel mai mare din ar. Luxemburgul este una dintre cele mai mici ri din Europa. Are o suprafa de circa 2,586 km. n vest se mrginete cu provincia belgian Luxembourg, care (la 4.443 km) are aproape o suprafa dubl fa de cea a rii. Nordul rii face parte din Munii Ardeni, e format din dealuri i muni joi, cel mai nalt punct fiind Kneiff, de 560 m. Restul rii este de asemena deluros. Districtele din Luxemburg: 1.Diekirch, 2. Grevenmacher, 3.Luxemburg

Luxemburg (ora)
Luxemburg este capitala Marelui Ducat de Luxemburg, una din cele trei capitale aleUniunii Europene. Situat la confluena rurilor Alzette i Ptrusse, este un important centru bancar i administrativ. Printre industriile bine dezvoltate se gsesc industria fierului, a oelului, a mobilei, a bunurilor din piele, a textilelor, a berii i a mncrii.

CAZEMATELE PTRUSSE
Construite de spanioli n anul 1644, aceste cazemate au fost fortificate de mai multe ori de-a lungul timpului i sunt o mrturie a istoriei agitate a Ducatului de Luxemburg Cazematele luxemburgheze reprezinta niste vestigii foarte bine conservate ale trecutului istoric al orasului. Plimbandu-te de-a lungul celor 23 de kilometri ai cazematelor, iti poti cu usurinta imagina o frantura din viata indepartata a Evului Mediu timpuriu.

CATEDRALA NOTRE DAME


Catedrala Notre Dame - Kathedral Notre-Dame, o magnifica structura gotica, a fost construita intre anii 1613-1621. Adaposteste cavoul familiei regale, precum si un sarcofag de dimensiuni impresionante al lui John cel Orb, care poate fi vazut numai cu aprobare.

Bibliografie:
Geografia Continentelor Europa,Editura Azimuth Iasi,Autor:Daniela Larion Marile orase ale Europei Produs publicat in 2005 la Meteor Press Capitalele statelor Europei Produs de la Meronia,Autori:Matei Horia C.,Nicolae Ion,Negut Silviu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Luxembourg http://ro.wikipedia.org/wiki/Olanda http://ro.wikipedia.org/wiki/Belgia

S-ar putea să vă placă și