Scurta prezentare pentru notiunea de recuperare medicala, fizioterapie, masaj si kinetoterapie (gimnastica medicala)

Eficiena procesului de recuperare medicala depinde de corectitudinea diagnosticului, de buna intelegere din punct de vedere biomecanic a producerii traumatismului, de starea generala sau locala pe care pacientul o are in perioada respectiv. Diagnosticul este pus de catre medicul specialist si nu punem la indoiala corectitudinea acestuia, ci ne referim doar la evaluarea modului de producere a traumatismului care ofera multe informaii despre structurile osoase si tesuturile moi implicate n traumatism. De exemplu, daca luxatia unei articulatii s-a produs fara cadere sau faraun soc mecanic evident,diagnosticul trebuie extins si asupra cauzelor metabolice si endocrine sau trebuie avute in vedere unele aspecte de anamneza sportiva, prin care se pot identifica eventualele microtraumatisme tratate necorespunztor,prezenta unor carene minerale etc. Evaluarea gradului de recuperare medicala post traumatica nu este numai un rezumat al procesului de vindecare pentru un caz clasic de ortopedie, ci este un demers de mare interes pentru managementul sportului de performanta si pentru societatile de asigurari care incep sa schimbe politica asigurarilor, de la recuperare medicala la prevenire. Procesul de recuperare medicala in sportul de performanta nu vizeaza numai restaurarea starii de sanatate, ci sportivului i se cere sa practice cat mai repede sportul la nivelul de performanta de dinaintea accidentului si chiar sa faca progrese, depasind performanele anterioare in pofida sechelelor ulterioare traumatismului. Acesta este motivul pentru care obiectivele kinetoterapiei vor viza nivelul de pregatire sportiva, varsta, etiologia bolii, precum si sportul practicat. De aceea, este extrem de important sa se respecte principiile generale n aplicarea tratamentului. Cand elaboram un program de recuperare medicala ( kinetoterapie, fizioterapie si masaj) kinetoterapeutul trebuie sa colaboreze in permanenta cu medicul din specialitatea afectiunii de care sufera pacientul, precum si cu un psiholog. Numai o abordare interdisciplinara, in echipa, a unei probleme atat de complexe, poate oferi rezultate bune intr-un timp cat mai scurt. De aceea, stabilirea precoce si corecta a diagnosticului este de competena medicului specialist si la recomandarea lui se efectuieaza un program de recuperare medical fizioterapie si masaj. In ceea ce priveste programul de kinetoterapie, insa, interventia medicului se va limita la precizarea obiectivelor recuperarii medicale, urmand ca programul propriuzis sa fie intocmit de kinetoterapeut. Evaluarea periodica a eficienei tratamentului kinetic trebuie realizata n echipa. Kinetoterapia trebuie inceputa imediat ce se stabileste un diagnostic. In caz contrar prelungindu-se durata imbolnavirii i diminuandu-se eficiena tratamentului kinetic prin apariia unor reactii sau atitudini compensatorii. Procesul de recuperare medicala (gimnastica medicala, masaj si fizioterapieultrasunet, electroterapie, laserterapie) trebuie abordat progresiv, deoarece gradarea efortului este obligatorie i de o importanta hotaratoare in actul recuperator. Se va tine cont de toleranta la efort a pacientului si de capacitatea sa motrica n momentul inceperii tratamentului kinetic. Solicitarea va creste rational in privinta numarului de repetari, a amplitudinii, a vitezei de miscare si a incarcarii a efortului. Fiecare pacient are o reactie diferita fata de traumatism si de aceea el trebuie abordat individual, n functie de natura si faza bolii, de reactivitatea organismului si de prezenta eventualelor complicaii. La unii pacienti s-a constatat o recuperare medicala mai rapida a mobilitaii articulare, iar la altii a fortei musculare. O parte dintre pacienti cu afectiuni ce necesita tratament prelungit,datorita efectelor recuperatorii induse mai incet, au o stare psihica nefavorabila. Acestea sunt cazurile cele mai delicate, in care prezenta psihologului este obligatorie. In celelalte cazuri prezenta lui nu este intotdeauna

imperios necesara , deoarece medicul specialist i/ sau kinetoterapeutul, prin incurajari, sugestii si exemple pozitive pot crea stari de buna dispozitie si de incredere in fortele proprii. Scurta descriere a profesiei de kinetoterapeut Profesia de kinetoterapeut are o lunga istorie intrucat modalitati diferite de practicare a ei au existat inca inainte de aparitia sa ca si notiune. Dezvoltarea ei s-a desfasurat pe fundalul practic si a vizat largirea sferei de tratament. Ea apartine insa unui domeniu mai cuprinzator si anume kinetologiei medicale definita ca fiind o tiin biologic interdisciplinar care se ocup exclusiv cu studiul micrii corpului omenesc, a elementelor anatomo-funcionale care concur la realizarea acesteia i a modalitilor de corectare i / sau compensare a perturbrilor reversibile, parial reversibile sau ireversibile. (M. Cordun, 1999). Interdisciplinaritatea ei este asigurata de elemente de anatomie, fiziologie, biochimie, biomecanica, psihologie etc., pe baza carora se elaboreaza o metodologie specifica pentru cercetarea stiintifica. Kinetoterapia utilizeaza in scop profilactic sau terapeutic mijloace specifice (miscarea sub diversele ei forme), nespecifice (reprezentate de agenti fizici naturali si artificiali, mijloace psihice, imobilizare, dieta etc) si asociatii ale acestora, utilizate frecvent in practica. Kinetoterapia (Kinesiterapia), reprezinta un termen creat de francezi pentru a defini o tiin care se ocup cu studiul mecanismelor complexe (nervoase, musculare, osteo-articulare, ale organelor, aparatelor i sistemelor ) ale activitii motrice normale a omului, n vederea stabilirii msurilor terapeutice cu scopul corectrii prin folosirea exerciiului fizic ca mijloc de baz tulburrilor, deficienelor i sechelelor generate de boal sau traumatism. (Motet Dr. Morzas, 1995). n rile anglofone, noiunea este cunoscut ca physical therapy i, la noi, este de multe ori tradus greit ca fizioterapie, n loc de terapie prin micare. Kinetoterapia este procesul educativ terapeutic recuperator prin care se urmrete optimizarea strii de sntate fizic i psihic n vederea integrrii sau reintegrrii sociale i profesionale a persoanelor care nu au avut sau i-au pierdut capacitile psihomotrice n urma unor traumatisme. Kinetoterapia nglobeaz prin obiective kinetoprofilaxia secundar i teriar, n timp ce kinetoprofilaxia primar este lipsit de obiective terapeutice Invatamantul superior de kinetoterapie are misiunea de a asigura ansamblul de conditii de continut, administrative, organizatorice si de baza materiala al intregii activitati, astfel incat, elementul uman selectionat in urma concursului de admitere, sa poata fi pregatit pentru a deveni un bun specialist al domeniului, pregatire care sa acopere real si eficient calificarea de licentiat in kinetoterapie. Implicatiile sociale ale kinetoterapiei Kinetoterapia si cursuri de masaj are valoare curativa i formativa, prin contribuia adusa in directia compensarii, conservarii i imbunatatirii capacitatii de munca. Un procent crescut de morbiditate i mortalitate pe plan mondial este dat de bolile cardio-vasculare, kinetoterapia avand si din acest punct de vedere o importanta deosebita in diminuarea unor astfel de consecine negative ale sedentarismului. Rolul i importana kinetoterapiei in corectarea deficienelor fizice, in educarea, reeducarea si recuperarea sechelelor si tulbursrilor datorate multiplelor cauze, consts in finalitatea integrarii persoanelor cu probleme speciale in activitatile socio-economice, in profesii, reducandu-se in acelasi timp costurile protectiei sociale si asistentei medicale.

Obiectivele kinetoterapiei constau in restabilirea aliniamentului normal al corpului, redobandirea amplitudinii de miscare, a fortei i rezistentei musculare, recuperarea coordonarii, controlului si echilibrului, reeducarea sensibilitatii, corectarea deficitului respirator, redobandirea capacitatii de efort, la care se adauga formarea capacitatii de relaxare. Kinetoterapia este naturala, deoarece foloseste ca mijloc principal de tratament si prevenire a complicatiilor bolii de baza sau asociate, exercitiul fizic, adica functia fundamentala a materiei vii, care este miscarea. Kinetoterapia este activa, pentru ca pacientul trebuie sa participe activ, fizic si psihic la propria recuperare. Kinetoterapia dispune de mijloace proprii de tratament, care nu se regasesc in alte forme de terapie. De asemenea, unele dintre rezultatele ei nu se pot obine pe alte cai. Din aceste considerente, kinetoterapia reprezinta o forma specifica de tratament. Un program de recuperare medicala ( gimnastica medicala, fizioterapie si masaj) trebuie sa se ghideze dupa urmatoarele principia: -Stabilirea precoce a diagnosticului tine de competena medicului specialist. - Precocitatea instituirii tratamentului este un principiu care deriv din promptitudinea stabilirii diagnosticului. Temporizarea terapiei are drept efect prelungirea duratei mbolnvirii i scderea eficienei tratamentului -Progresivitatea sau dozarea i gradarea efortului sunt obligatorii i de o importan hotrtoare n actul recuperator. Se realizeaz n concordan cu tolerana la efort a pacientului. Solicitarea va crete raional, n privina numrului de repetri, a amplitudinii, a vitezei micrii i a ncrcturii efortului. Gradarea efortului are la baz reguli cunoscute: de la uor la greu, de la simplu la complex, de la cunoscut la necunoscut. - Individualizarea tratamentului are o deosebit importan, deoarece ca i n medicin, tratm bolnavi i nu boli. Principiile psihopedagogice sunt obligatorii. Cominicarea kinetoterapeutului cu pacientul are rolul informrii acestuia n legtur cu durata, scopul i modul de aciune a mijloacelor folosite. Astfel, pacientul nu se va supune tratamentului pasiv i resemnat, ci va participa activ i cu ncredere. O parte dintre pacienti, cu afeciuni care necesit un tratament prelungit, din cauza efectelor care se induc lent, au o stare psihic depresiv. Acestea sunt cazurile cele mai delicate, n care prezena psihologului este obligatorie. Asocierea cu alte mijloace terapeutice optimizeaz eficiena celor deja folosite, confirmnd tendina modern de aplicare a unei terapii complexe. -Continuarea tratamentului pn la recuperarea integral este un principiu greu de neles pentru muli pacieni, care se consider recuperai n momentul constatrii vindecrii somatice. Aceasta ns, trebuie continuat pn la obinerea unei recuperri complete, care include i vindecarea funcional. -Psihopedagogia contemporan vede n optimizarea procesului instructiv-educativ i principii care s determine subiectul s acioneze individual in cadrul propriului proces de recuperare. Principiul contientizrii presupune nelegerea de ctre pacient a efectelor induse de mijloacele utilizate i a raiunii pentru care se aplic ntr-o anumit succesiune. -Principiul activitii independente este obligatoriu; pacientul trebuie s repete i n afara edinelor din sala de recuperare, procedee metodice sau tehnici de psihoreglare (antrenament mental) recomandate de catre kinetoterapeut -Principiul motivaiei presupune gsirea modalitilor de a-l determina pe pacient s vin cu ncredere la tratament, s-i doreasc efortul fizic, s nu se sperie de acesta sau de celelalte mijloace folosite. Exercitiul fizic este un mijloc de intarire a sanatatii. Intarirea sanatatii prin exercitii fizice este o preocupare din cele mai vechi timpuri. A inceput spontan si apoi s-a stabilit o conceptie si preocupari asupra acestei probleme. Medicul Kung-Fu, Yo-Fei a creat un sistem de gimnastica Yoga, Hipocrate la greci antici

este numit si ,,parintele medicinei, la romani Galen etc. Exercitiile de gimnastica medicala (kinetoterapie) trebuie alcatuite in functie de varsta, nivel de pregatire,sexul, ocupatie, profilul calitatilor fizice ce trebuie dezvoltate si selectionate special si de particularitatile individuale, de prevenirea sau corectarea unor deficiente fizice. La baza gimnasticii medicale sta exercitiul fizic. Se poate aplica individual ca sedinta de tratament dar si asociata cu hidroterapie, impachetari calde sau reci, electroterapia si chiar reflexoterapia. La principiile enumerate mai sus putem adauga urmatoarele: - participarea constienta a pacientului - continuitatea tratamentului pana la recuperare medicala, - asigurarea conditiilor de igiena a pacientului, conditiilor de igiena a salii de kinetoterapie (gimnastica medicala) . Exercitiile de gimnastica medicala se clasifica asfel: 1. Exercitii dupa influenta lor asupra organismului 2. Exercitii dupa scopul si actiunea principala 3. Exercitii dupa caracterul contractiei musculare, capacitatea de contractie si relaxare a muschilor Inainte de inceperea unei sedinte de Kinetoterapie (gimnastica medicala), kinetoterapeutul trebuie sa se asigure despre urmatoarele: - recomandarilor medicului de specialitate - pacientul sa nu prezinte stari febrile, stari acute ale bolilor, viroze respiratorii - igiena salii de tratament - igiena sa personala si igiena pacientului - pacientul sa aibe o costumatie lejera, adecvata activitatii de gimnastica medical - kinetoterapeutul trebuie sa fie bine pregatit profesional, echilibrat psihic, sa aiba o tinuta curata si ingrijita - kinetoterapeutul sa doreasca sa se implice in problemele de sanatate a celor din jurul sau, sa fie optimist - inainte de sedinta de gimnastica medicala, kinetoterapeutul trebuie sa faca o testare a articulatiilor, grupelor de muschi interesate, sa masoare constant tensiunea arteriala, sa verifice pulsul pacientului - sa elaboreze un program de recuperare medicala cu exercitii fizice specifice pentru boala pacientului