P. 1
Libera Circulatie a Serviciilor

Libera Circulatie a Serviciilor

|Views: 58|Likes:
Published by Simona Nacreala

More info:

Published by: Simona Nacreala on May 23, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/07/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA „SPIRU HARE T” FACULTATEA DE DREPT Drept Comunitar General MASTERAT

REFERAT

Cursant: AGACHE ALICE VIOLETA

referat.clopotel.ro

prin AUE. referat. 8A in Tratat ) . putand fi invocate in fata tribunalelor nationale ale statelor membre. intr-un grad diferit se pot circumscrie aproape oricareia dintre actiunile si politicile comunitare. persoanelor. a persoanelor. deja in cursul perioadei de tranzitie. capitalului si serviciilor.clopotel. restrictii ori interdictii.a treia – intitulata “ Politicile Comunitatii “. in consonanta cu “ Cartea Alba ” in 1985 a Comisiei. sa adopte masuri in scopul stabilirii progresive intr-o perioada expirand la 31 decembrie 1992 a pietei interne care sa cuprinda o zona fara frontiere interne in care libera circulatie a marfurilor.Prin Tratatul de la Maastricht.13 ( devenit art.7 ).ro . abstentiuni. astfel incat dispozitiile in aceasta privinta sunt considerate a avea efect direct. Acest fapt a determinat mentinerea inca la inceputul acestei Parti. Partile a doua – “ Fundamentele Comunitatii “ – si a treia – “Politicile Comunitatii “ – din Tratatul de la Roma au fost regrupate intr-o singura Parte . prin dispozitii de procedura si actiuni. Astfel. Este vorba de dispozitiile privind libera circulatie a marfurilor. isi pastreaza aceasta finalitate. piata interna este definita ca un spatiu fara frontiere interne care trebuie sa functioneze in aceleasi conditii ca o piata nationala : marfurile. Aproape toate dispozitiile procedurale de realizare a acestor libertati nu mai sunt de actualitate. dar dupa aceasta perioada Tratatul garanteaza aceste libertati. art. Comunitatea europeana s-a angajat. a capitalurilor si serviciilor sa fie asigurata potrivit prevederilor Tratatului. care. ca un element calauzitor al tuturor actiunilor si politicilor comunitare a unor aspecte privind fundamentele Comunitatii. desi nu se mai regasesc in aceasta formulare. avand in vedere ca perioade de tranzitie pentru stabilirea pietei comune a expirat la 31 decembrie 1969 ( art. Pe de alta parte. potrivit Tratatului. Aceste libertati au fost realizate. in cea mai mare parte a lor. Asadar. care. s-a procedat la o reorganizare a materiilor reglementate prin tratatele constitutive ale Comunitatilor europene si s-a recurs la o mai buna sistematizare.

Art. asupra tuturor problemelor practice care pot sa survina dupa 1 ianuarie 1993 reletiv la functionarea acestei piete .capitalurilor si platilor . Conform art. precum si la libera circulatie a marfurilor. referat. activitatile cu caracter industrial. in masura in care ele nu sunt carmuite de prevederile privind libertatea de circulatie a marfurilor. nu poate sa-si gaseasca traducerea sa concreta si efectiva decat daca el priveste toate marfurile.la libera circulatie a persoanelor si serviciilor. orice interpretare a art. Conventia Europeana prezentata Consiliului European la Roma pe 18 iulie 2003 avea sa reglementeze in Titlul III –Sectiunea I aspectele privitoare la instituirea pietii interne . Libera circulatie a serviciilor consta in dreptul de a oferi servicii pe teritoriul statelor membre plecand de la un sediu (principal sau secundar ) stabilit in Uniunea Europeana.persoanele. care nu ar putea fii indeplinita daca ansamblul controalelor la frontiera ( si efectele aferente ) nu sunt suprimate. in special. capitalurile si serviciile trebuie sa circule in cadrul ei fara nici un control la frontierele dintre statele membre. pentru Comunitate si.ro . de asemenea. Acest spatiu fara frontiere interioare. 59-66) din Tratatul de la Roma (CEE). 8A care ar conduce la a limita efectele doar la resortisantii comunitari ar lipsi aceasta dispozitie de orice efect util. asadar. 93/72 a Comisiei s-a constituit un Comitet consultativ pentru coordonarea in domeniul pietei interne. Ea este o componenta importanta pentru functionarea pietii unice .49-55 (ex. . iar daca este vorba in cazul particular al persoanelor. si ele includ.III-30 din Conventia Europeana sunt considerate servicii. pentru statele membre a obligatiilor de rezultat. comercial .clopotel. in interpretarea Comisiei. El poate fi consultat potrivit competentei ce I-a fost stabilita. 8A stabileste. dupa exemplul absentei controlului la frontierele dintre regiunile unui stat.activitatile artizanale si cele prestate in cadrul profesiunilor liberale . serviciile si capitalurile care circula in cuprinsul lui. capitalului si persoanelor. Prin Decizia Nr. Baza legala se regaseste in art. acelea care sunt in mod normal furnizate contra unei remuneratii.

Prestatia trebuie sa fie furnizata contra unei remuneratii. Aceasta interdictie este o aplicare a principiului nediscriminarii asa cum este formulat la art. referat.52 si a art.ro . in special companii si firme. dar poate fi clarificata in baza a trei criterii stabilite prin jurisprudenta CJCE de la Luxemburg: a) Prestatorul serviciilor trebuie sa fie stabilit intr-un stat membru al Uniunii Europene. ceea ce inseamna dreptul de acces la asemenea activitati si dreptul de a infiinta si administra intreprinderi. Libertatea de stabilire presupune interzicerea discriminarii avand drept criteriu de referinta conditiile stabilite pentru proprii resortisanti de legea tarii unde se efectueaza acea stabilire. in intelesul art.clopotel. inclusiv societatile cooperative si alte persoane juridice carmuite de dreptul public sau privat. conform art. 59 din Tratatul de la Roma (CEE). acest fapt avand ca fundament necesitatea asigurarii unei repartizari optime tuturor factorilor de productie la nivel comunitar. afara de acelea care nu sunt producatoare de profit. 2. in acelasi timp. Aplicarea art. administratia lor centrala sau principalul lor stabilament pe teritoriul comunitar si care au fost constituite potrivit dreptului civil sau comercial. dreptul de a incepe si continua activitati ca persoane nesalariate ( independente ). economice si comerciale. Dar ea trebuie sa fie solicitata. Ea are. astfel incat mobilitatea acestora sa permita exercitarea activitatilor productive si comerciale in cele mai favorabile medii sociale.52.6 din Tratat. alin. altul decat acela al destinatarului prestatiei astfel incat sa existe o trecere a unei frontiere interioare UE . adica acelea care au sediul lor statuar. b) c) Prestatorul trebuie sa fi fost stabilit in spatiul Pietei unice europene.In dreptul comunitar prin notiunea de „servicii“ se intelege ansamblul prestatiilor care nu cad sub incidenta dispozitiilor referitoare la libera circulatie a marfurilor. un caracter „rezidual“ sau „subsidiar“. Libertatea de stabilire in scopul exercitarii unui comert sau unei profesii poate fi considerata ca o componenta a libertatii de circulatie a persoanelor in cadrul Comunitatilor. si libertatii de furnizare a serviciilor.58. capitalurilor sau persoanelor. asadar. Libertatea de stabilire include.

punandu-I pe distribuitorii intermediari din alte state membre care doresc sa exercite o activitate pe teritoriul respectiv in imposibilitatea de a folosi anumite forme de stabilire. ale carui prevederi sunt direct aplicabile.clopotel. astfel incat ei sunt obligati sa suporte cheltuieli suplimentare comparate cu cele ale propriilor nationali si. calificarile profesionale mentionate in legislatia comunitara. din domeniul valorilor mobiliare transferabile.ro . procedand astfel. de asemenea. statele membre se obliga sa nu introduca nici o noua restrictie. in interpretarea acestei Directive. Art. la companii sau firme al caror sediu inregistrat se afla pe teritoriul sau. restrictiile privind infiintarea de agentii. cu desavasire. filiale sau sucursale pe teritoriul oricarui stat membru.afara daca in Tratat nu se dispune astfel.75/362 din 16 iunie 1975 permitea expres statelor membre sa pretinda in completare o perioada prealabila de pregatire intr-o perioada prealabila de pregatire intr-o perioada de tranzitie de cinci ani la sfarsitul careia un stat membru nu mai era indreptatit sa impuna o astfel de conditie sau sa ceara alta pregatire profesionala a medicilor care se stabilesc ei insisi pe teritoriul acelui stat membru ca medici de medicina generala practicanti si care sunt detinatori de diplome obtinute intr-un alt stat membru si recunoscute in baza acelei Directive.1. Directiva Consiliului Nr.52 si 59 – a aratat Curtea de Justitie – impiedica un stat membru sa limiteze activitatile de intermediere.53. precum o filiera sau o agentie.52. 1 Curtea de justitie a hotarat. ca orice referat. Aceasta inlaturare progresiva priveste. prin aceasta. Libertatea de stabilire nu poate fi pe deplin infatuita daca statele membre pot sa refuze beneficiul dreptului comunitar acelora dintre resortisantii lor care sau prevalat ei insisi de libertatea de circulatie si de dreptul de stabilire si care au obtinut.Art. Aceasta reglementare constituie o regula de drept comunitar susceptibila de a crea drepturi individuale pe care tribunalele nationale trebuie sa le protejeze. a impus ca orice restrictie la libertatea de stabilire a resortisantilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru sa fie inlaturata in etape progresive in cursul perioadei de tranzitie. Prin art. privind dreptul de stabilire pe teritoriile lor a resortisantilor altor state membre. de a face uz de libertatea lor de a furniza servicii . statul aplica o diferenta de tratament care nu este obiectiv justificata. intr-un alt stat decat statul al carui resortisant este. par.

52 este de competenta institutiilor comunitare. respectiv pentru servicii .se va asigura ca lucratorii dintr-un stat membru care au lucrat pe teritoriul altui stat membru. in special. 54. in absenta lui. actionand in prezent potrivit art. iar in aplicarea acestui program sau. indiferent ca rezulta din legislatia nationala ori din acorduri incheiate anterior intre statele membre. 189 B.73/148 din 21 mai 1973 pentru suprimarea restrictiilor la suprimarea restrictiilor la deplasarea si sederea resortisantilor statelor membre in interiorul Comunitatii in materie de stabilire de servicii si Directiva Nr. In consecinta.75/34 din 17 decembrie 1974 relativa la dreptul resortisantilor statelor membre de a ramane pe teritoriul statului membru dupa ce au exercitat aici o activitate nesalariata (independenta).se vor inlatura acele proceduri si practici.2 referat. a unui program general de inlaturare a restrictiilor existente in aceasta privinta care sa cuprinda conditiile generale potrivit carora aceasta libertate urma sa fie realizata in cazul fiecarui tip de activitate si. prin emiterea unor directive. prin elaborarea de catre Consiliu.par. 2 In cele doua programe de liberalizare au fost prevazute nelimitativ masurile pe care Consiliul si Comisia trebuie sa le ia in realizarea obligatiilor ce le incumba. Consiliul a adoptat in anul 1962 doua programe generale de 1 liberalizare pentru persoane. chiar daca statul membru in cauza face practicarea acelei profesii de catre posesorii diplomele obtinute pe teritoriul sau dependenta de cerinte.39. Implementarea dispozitiilor privind libertatea de stabilire asa cum sunt prevazute la art.clopotel. precum si mai multe directive intre care mentionam Directiva Nr.se va acorda tratament prioritar activitatilor in care libertatea de stabilire aduce in special o contributie apreciabila la dezvoltarea productiei si comertului .discriminare in acest sens din partea organismelor profesionale nu este admisibila. etapele necesare. a caror mentinere ar constitui un obstacol la libertatea de stabilire . pot sa ramana in acel teritoriu in scopul de a intreprinde activitati ca persoane nesalariate . Intre altele: .sa se dea posibilitatea unui resortisant al unui stat membru sa dobandeasca proprietate funciara si cladiri situate pe teritoriul altui stat membru. conform art. in masura in care aceasta nu contravine art.ro .

al comertului cu amanuntul si al industriei si artizanatului. respectiv indeplinire. este recunoscut faptul ca in diverse state au existat si exista unele diferente privind exercitarea unui comert sau a unei profesii. din aceste agentii.sa se asigure ca nu sunt denaturate conditiile de stabilire prin ajutoarele acordate de statele membre.ro . in masura necesara. De aceea s-a impus armonizarea legislatiilor nationale divergente. sucursale sau filiale pe teritoriul altui stat membru si conditiile de intrare a personalului stabilimentului principal in posturi de gestiune ori de supraveghere. In primul rand . Spre exemplu. prin Directiva Nr. pentru protectia intereselor membrilor si a altora ( creditori si angajati ).se vor inlatura progresiv restrictiile privind conditiile de infiintare de agentii. Consiliului asa cum este prevazuta Aceasta situatie justifica actiunea la art. inlaturandu-se. ceea ce ar contribui la mentinerea unor restrictii la libertatea de stabilire. cu efect temporar. sunt diferite. In aplicarea art.se vor coordona.57 prin care prevederile nediscriminatorii ale art. 57 Consiliul a stabilit masuri specifice prin unele directive in domeniul comertului cu ridicata. sunt cerute de statele membre companiilor si firmelor. 52 sunt extinse in vederea garantarii liberei exercitari a unui comert sau a unei profesii in spatiul intracomunitar in infaptuirea obiectivelor esentiale ale comunitatii ( dispozitia nu are aplicabilitate directa ). al caror mod de dobandire. ce pot sa fie probate de activitati asemanatoare in alte state membre timp de trei ani.. filiale sau sucursale . obstacolele privind libertatea de stabilire a strainilor rezultand din cerintele de calificare profesionala si de cunostinte comerciale.64/427 din 7 iulie 1964 s-au fixat prevederi specifice. cu scopul de a face aceste garantii echivalente in intreaga Comunitate . Pe de alta parte. ea fiind destinata sa faciliteze realizarea libertatii de stabilire si de furnizare a serviciilor in acest larg grup de activitati referat.clopotel.in cele mai multe profesiuni si ocupatii accesul este subordonat obtinerii de diplome sau unor conditii specifice. privind masuri tranzitorii cu privire la activitatile persoanelor nesalariate in industriile prelucratoare apartinand ISIC ( industrie mica si industrie artizanala ). garantiile care. detaliate.

ori activitatilor profesionale ( liberale ). la o integrare durabila a intreprinderilor pe piata tarii de primire a serviciilor. in ce priveste persoanele fizice. care printr-o reglementare deosebita erau protejate contra concurentei si in interesul beneficiarilor. si ele include. cand furnizeaza astfel de servicii. capitalului si persoanelor.clopotel. In sfarsit. Curtea de justitie a aratat ca daca acest fapt a parut posibil. Sunt considerate “servicii” ( art. in primul rand. sa se orienteze. piata germana a serviciilor era inchisa pentru serviciile altor resortisanti decat cei nationali in legatura cu asigurarile. cat priveste marile riscuri. activitatile cu caracter industrial.ro . nefiind incheiat referat.comerciale pana cand se vor fi armonizat conditiile de acces la comertul in cauza in diferitele statele membre. statelor membre si institutiilor notariale sa elaboreze reforme care sa permita suprimarea conditiei de nationalitate pentru accesul la profesie ca si extinderea recunoasterii reciproce actelor notariale. in special. mai mentionam ca prin Rezolutia din 18 februarie 1994 a Parlamentului asupra situatiei si organizarii notariatului in cele 12 state membre se cere Comisiei. Asfel. Libera circulatie a serviciilor nu conduce prin sine insasi precum dreptul la libera stabilire.reglementarea interna nu se justifica. nu de putine ori intreprinderile si beneficiarii serviciilor ramanand stabiliti in statele sediilor lor. Spre exemplu. a fost defunit ca fiind “servicii” faptul unei intreprinderi. mai ales pe anumite piete ale serviciilor. Aceasta face ca intreprinderile ofertante sa fie autorizate.60 ) acele servicii care sunt in mod normal furnizate contra unei remunerari. comercial sau mestesugaresti ( artizanale ). in masura in care ele nu sunt carmuite de prevederile privind libertatea de circulatie a marfurilor. In practica au fost constatate situatii in care o obligatie de stabilire impusa de legislatia nationala nega complet libertatea de prestare a serviciilor. dupa piata lor de provenienta si dupa cadrul lor juridic. lucru admisibil din motive de nediscriminare sau de inlaturare a unor cerinte care ar duce la interzicerea sau afectarea activitatii prestatorilor de servicii.

ca atare. activitatea in sine a intreprinderii constituind o profesie care satisface conditiile par. a caror desfacere aceasta publicitate este destinata sa o promoveze.cel putin cand furnizorul se deplaseaza in scopul de a presta serviciile sale -. 1 al art. periodicitatii si continuitatii. Dupa cum rezulta din art. el nu poate fi restrans.cu beneficiarul vreunui contract de angajare. in masura in care acest interes nu este salvgardat prin prevederile carora le este supus furnizorul de servicii in statul membru al stabilimentului sau . unui stat membru nu i se poate nega dreptul de a lua masuri spre a impiedica exercitarea de catre o referat. nu pentru scopuri de stabilire aici.clopotel. in consecinta. ci pentru a continua in acest loc activitatea sa baza temporara. aparate si alte produse folosite pentru difuzare este supus regulilor privind libera circulatie a marfurilor. Asociind aceste doua libertati. . dintr-un stat membru in alt stat membru.60 alin. cabinete sau camere de consultere ) in masura necesara pentru scopul executarii serviciilor in discutie. Aceasta natura temporara a activitatilor in discutie trebuie sa fie determinata in lumina duratei lor. Transmiterea de semnale de televiziune. dar comertul cu marfuri. filme. 60 din Tratat. unul dintre principiile fundamentale ale Tratatului. 3. a regularitatii. spre a avea efectul restrictiv. situatia in care o persoana se deplaseaza. a fost considerata ca intra. tuturor persoanelor sau intreprinderilor care functioneaza in statul membru in care serviciul urmeaza sa fie furnizat. inregistrari sonore. s-a statuat ca drepturile excusive de care beneficiaza o intreprindere de a transmite publicitate prin televiziune nu sunt compatibile cu libera circulatie a produselor.ro . Situatia ar fi diferita atunci drepturile exclusive ar fi destinate sa favorizeze in cadrul Comunitatii anumite canale comerciale ori anumite relatii economice in raport cu altii. inclusiv cele de natura publicitara. regulile privind libertatea de a furniza servicii cuprind. in sfera regulilor Tratatului privind serviciile ( avand in vedere caracterul ei ). Libertatea de a furniza servicii fiind. In acelasi timp. asadar. dar aceasta nu inseamna ca furnizorul de servicii in intelesul Tratatului nu se poate dota el insusi cu o anumita forma de suprastructura in statul-gazda ( incluzand un birou. decat numai prin prevederi care sunt justificate de interesul public general. Curtea de justitie a considerat ca aceste prevederi trebuie sa fie impuse.

a libertatii garantate de Tratat. O varianta intermediara este cea in care nici furnizorul de servicii.ro . asa cum s-a intamplat in cazul unui contract de recrutare de personal incheiat intre resortisanti ai unui stat membru ( Germania. nici destinatarul lor nu se deplaseaza intr-un alt stat membru al UE dar furnizarea referat. atat timp cat aceasta dispozitie interzice restrictiile la libertatea de a furniza servicii. libera circulatie a serviciilor este prin natura sa transfrontaliera si evidentiaza doua legislatii nationale aceea a statului de unde emana prestatia si cea a statului destinatarului prestatiei. Libera circulatie a serviciilor pasiva determina clientul sa se deplaseze in statul membru unde se afla stabilit prestatorul pentru a lua contact cu el sau a incheia un contract.59 ca. Curtea a mai decis in legatura cu aplicarea art. limite privind exercitarea unor activitati aconomice care isi au originea lor in aplicarea legislatiei nationale pentru protectia proprietatii intelectuale. afara de cazul cand aceasta aplicare constituie un mijloc de discriminare arbitrara ori o restrictie disimulata asupra comertului intre statele membre. Libera circulatie a serviciilor poate fi impartita in doua categorii: libera circulatie a serviciilor active si libera circulatie a serviciilor pasive. in speta ) privind. muncitorii resortisanti ai aceluiasi stat si care se incadreaza in intreprinderi ele insele stabilite in acelasi stat membru. in scopul de a evita regulile care ar fi aplicabile daca ea s-ar fi stabilit in cadrul acelui stat. Cea activa presupune ca furnizorul sa fie „activ’’ adica sa se deplaseze la clientul care locuieste in alt stat membru decit acela unde este el stabilit . prin urmare. In antiteza cu libertatea de stabilire. Art.clopotel. a carei activitate este complet sau in principal indreptata spre teritoriul sau. ea nu cuprinde. adica faptul ca prestatorul si destinatarul lor sa fie stabiliti in doua state diferite. 59 nu poate fi invocat cand situatia nu prezinta nici un factor de legatura cu aspectul comunitar al liberei prestari a serviciilor.persoana care furnizeaza servicii. de asemenea.

pentru ca numai astfel se poate realiza efectul util al Tratatului de la Roma (CEE) . pot conduce la limitari ale liberei circulatii a serviciilor . - Interdictia discriminarii in functie de criteriul nationalitatii sau al rezidentei prestatorului Cu exceptia activitatilor mentionate in articolul 45 (ex-55) al Tratatului de la Roma (CEE) respectiv exercitarea autoritatii publice. 1. terminale de calculator transmitere de publicitate etc. ceea ce are ca efect diminuarea sau anihilarea avantajelor pe care prestatorul le-ar putea avea din faptul ca este stabilit intr-un alt stat membru. declaratii la organele administrative) a anumitor activitati si care .Interdictia masurilor nationale restrictive aplicate in mod nediscriminatoriu Exista o gama larga de masuri nationale care reglementeaza accesul la exercitarea cotidiana (ex. telegrama. fax. Regimul juridic al liberei circulatii a serviciilor active Legislatia nationala nu trebuie sa puna piedici persoanelor care vor sa beneficieze de libera circulatie a serviciilor. exista principiul recunoasterii reciproce a diplomelor certificatelor sau atestatelor profesionale in virtutea caruia autoritatile statelor referat.ro . In absenta unei armonizari statele membre sunt libere sa fixeze un nivel minim al calificarii necesare pentru exercitarea unei profesii astfel incat sa fie garantata calitatea prestatiilor furnizate pe teritoriul lor. . aplicate nediscriminatoriu. contabilitate.serviciilor se produce prin posta. Sunt de asemenea interzise masurile prin care prestatorul de servicii ar fi supus unor sarcini sau cotizatii pe care acesta le suporta deja in tara de origine. nu pot fi admise discriminari directe.clopotel. indirecte sau deghizate .pe baza nationalitatii prestatorului sau a sediului acestuia. Desigur. Acest lucru poate insa conduce la aplicarea „tratamentului national“ al statului unde se presteaza serviciul astfel ingreunand libera circulatie a serviciilor.: controale administrative. Un prim set de masuri se refera la faptul ca accesul la unele profesii este conditionat de detinerea unor titluri. diplome sau calificari profesionale sau de detinerea unor autorizatii administrative prealabile. telefon. telex.

totusi. referat.ro . libera circulatie a serviciilor nu se aplica: . probe sau stagii de adaptare.clopotel. 2. Sistemele juridice ale statelor membre ale UE sunt foarte diferite. 3. Fata de oricare alte subiecte de drept. Jurisprudenta CJCE a stabilit si unele criterii generale pentru identificarea masurilor nationale restrictive fata de libera circulatie a serviciilor.membre trebuie sa aprecieze cunostintele sau diplomele obtinute in statele de origine ale prestatorilor si sa organizeze examene. Beneficiarii liberei circulatii a serviciilor Tratatul de la Roma (CEE) stabileste ca beneficiarii liberei circulatii a serviciilor sunt persoane fizice si persoane juridice care prin specificul sau activitatile lor se plaseaza in campul de aplicare al dreptului comunitar. Este rezident comunitar orice persoana care are cetatenia unui stat membru al UE. desi ambii furnizeaza in mod legal servicii similare in respectivul stat. astfel incat ei sa aiba acces la toate serviciile.persoanele juridice. in articolul 48 (ex-58) al Tratatului de la Roma (CEE) au fost instituite anumite reguli ce asigura recunoasterea reciproca a societatilor in domeniul libertatii de stabilire si a liberei circulatii a serviciilor. In dreptul comunitar nu exista un sistem general de recunoastere a societatilor si a persoanelor juridice. masuri care aplicate in mod uniform pot conduce la dificultati mai mari pentru un prestator de servicii transfrontaliere decat pentru un prestator national.persoanele fizice. libertatea lor trebuie sa fie respectata de toate statele membre ale UE. Regimul juridic al liberi circulatii a serviciilor pasive Atunci cand destinatarii serviciilor se deplaseaza si accepta implicit sa la protectia dreptului lor national. fara restrictii impuse in considerarea nationalitatii sau a rezidentei lor . .

referat.ro .clopotel.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->