DOPPLER CURS

Modificarea aparenta a frecventei ultrasunetelor ca rezultat fie a deplasarii sursei de emisie a ultrasunetelor, fie a tintei Pentru ECO CORD si VASE: sursa este fixa si tinta mobila (sange: in principiu eritrocite + leucocite+ trombocite)

PRINCIPIUL (Christian DOPPLER Doppler 1803 57)

2 x Fe x V x cos ECUATIA F = c DOPPLER: F = diferenta de frecventa intre sunetul emis si cel

reflectat Fe = frecventa de emisie V = velocitatea deplasarii tintei Cos = cosinusul unghiului pe care il face fasciculul de ultrasunete cu directia de miscare a tintei; unghi O0 tinta vine spre transductor; unghi 1800 tinta se deplaseaza direct in sens invers; unghi 900 perpendicular. Ideal cos 00 = 1 c Velocitatea de deplasare apropagare a undelor prin = (celeritatea) viteza de tintei (v. curegerii sang.) cxF mediul respectiv (1540 m/s)constanta V = 2Fe x cos

ANALIZA SEMNALULUI DOPPLER

Semnalul Doppler da sunet diferit dupa ANALI ANALI ZA ZA AUDITI AUDITI VA VA curgerea fluxului LAMINARA TURBULENTA INTENSA (STENOZE, REGURGITARI, SUNTURI) = = TONALITATE DULCE

TONALITATE ASPRA,

Analiza in timp real a spectrului vitezelor sanguine pornind de la semnalul Doppler brut gratie tehnicii de transformare Fourier

ANALI ANALI ZA ZA GRAFI GRAFI CA CA

VITEZELE

INREGISTRATE

SUB

FORMA

UNEI

CURBE

SPECTRALE SE REPARTIZEAZA PE UN OSCILOSCOP CA AMPLITUDINE DUPA VALOAREA LOR ABSOLUTA (EXPRIMATA IN m/sec.) SI DUPA DIRECTIA LOR, DE O PARTE SI DE ALTA A UNEI LINII DE ZERO CONSIDERATE DE REFERINTA UN FLUX CARE SE APROPIE DE SONDA (ANTEGRAD): POZITIV (DEASUPRA LUNIEI
0

); UN FLUX CARE SE DEPARTEAZA

(RETROGRAD): NEGATIV (SUB LINIA DE 0)

CURBA

FLUXULUI

SPECTRAL

ESTE

SINCRONIZATA

CU

I. D.SPECTRAL
1. PULSAT (LPRF)

TEHNICILE DOPPLER

2. PULSAT REPETITIV CU FRECVENTA INALTA (HPRF) 3. CONTINUU

II. DOPPLER COLOR BIDIMENSIONAL CODIFICAT (D. PULSAT

COLOR) MONO

DOPPLER PULSAT
ULTRASUNETELE SUNT EMISE DE SONDA DISCONTINUU CRISTALUL PIEZOELECTRIC UNIC FUNCTIONEAZA

ALTERNATIV CA EMITATOR SI RECEPTOR FRECVENTA LA CARE CRISTALUL ESTE ACTIVAT

DEFINESTE FRECVENTA DE REPETITIE A IMPULSURILOR (PRF = PULSED REPETITIV FREQUENCY)

DOPPLER PULSAT CU FRECV.JOASA (LPRF)

= UN SINGUR FRONT (PACHET) DE ULTRASUNETE SE PROPAGA PE AXA FASCULULUI = VITEZELE SE MASOARA CU ESANTIONUL DE VOLUM (TALIA SI POZITIA SE ALEG IN FUNCTIE DE REPERUL ECO 2D) -- INCONVENIENT: AMBIGUITATEA IN VITEZA: FRECVENTA DE REPETITIE PREA JOASA PT.MASURAREA VITEZELOR SANG. INALTE (> 1-1,5 m/s). FENOMENUL DE ALIEZARE SAU REPLIERE

SPECTRALA: SPECTRUL ESTE DECAPITAT DE VITEZELE INALTE CARE APAR IN OGLINDA IN SENS INVERS LOCALIZARE BUNA A ZONELOR DE TURBULENTA (METODA

DOPPLER CU FRECV.A IMPULS.INALTA (HPRF)

= NUMEROASE IN PACHETE TIMP DE PE ULTRASUNETE TOATA SE

PROPAGA

ACELASI

LUNGIMEA

FASCICULULUI SONOR. MASOARA FARA ALIASING VITEZA SANG. - - LOCALIAREA SUFLURILOR MAI PUTIN PRECISA

DOPPLER CONTINUU
EMITEREA SI RECEPTIA VS SE FACE CONTINUU PRIN DOUA CRISTALE DIFERITE = SPECTRUL REZULTA PRIN SUMAREA TUTUROR VITEZELOR INTALNITE IN TRAIECTUL FASCICULULUI DE ULTRASUNETE SE POT MASURA VITEZE CRESCUTE (FARA LIMITARE) DAR CU PRETUL AMBIGUITATII IN PROFUNZIME (ABSENTA REZOLUTIEI SPATIALE) CW SE POATE UTILIZA CUPLAT CU ECO 2 D SAU ORB (SONDA PEDOFF 2,25 Mhz) CW = CURBA SPECTRALA E PLINA = REFLECTAND DIVERSITATEA VITEZELOR MASURATE PW = CURBA SPECTRALA ESTE NETEDA, BINE DEFINITA, DELIMITAND UN SPATIU LIBER (VID) IN INTERIOR

DOPPLER COLOR
= CARTOGRAFIE UNI BIDIMENSIONAL PRIN DOPPLER PULSAT A FLUXURILOR INTRACARDIACE - CD

- CD = ANALIZA SIMULTANA A ANSAMBLULUI BIDIMENSIONA LESANTIOANELOR DE VOLUM INTRODUSE PE MAI MULTE LINII CARE
BALEIAZA SECTORUL EXPLORAT (DE 30-600) - SEMNUL DOPPLER E CODIFICAT IN CULORI DUPA DIRECTIA FLUX
SANG. VITEZA GRADUL DE ORGANIZARE A FLUXULUI

FLUXURILE LAMINARE
- CARE SE APROPIE DE SONDA (ANTEROGRAD) - CARE SE INDEPARTEAZA (RETROGRAD) - CU CAT VITEZA TONUL CULORII = ROSU

= ALBASTRU

FLUXURILE TURBULENTE

= VERDE (ROSU

- F.T. ANTEROGRADE = MOZAIC PRED. PORTOCALIU + VERDE) - F.T. RETROGRADE = MOZAIC PRED. TURCOAZ (ALBASTRU + VERDE)

- CD FIIND UN PW = FEN DE ALIASING

APARE PT. VITEZE < 1 m/s CA INVERSARE A CULORILOR

+ STUDIUL IN TIMP REAL A FLUX.SANG.SUPRAPUNE PE 2D (NU NECESITA CA PW MAPPING PUNCT CU PUNCT PT. RECONSTITUIRE FLUX). - NU PERMITE MASURAREA VITEZELOR SANGUINE INALTE

FLUXURILE NORMALE
FLUX MITRAL FLUX MITRAL
ALINIERE IDEALA FLUX / / FASCUL U.S.: APICAL 4 CAVITATI ASPECT IN DIASTOLA - POZITIV - DIFAZIC - UNDA E: UMPLERE PROTODIASTOLICA A VS 0,9 m/s (0,6 1,3 m/s) UNDA A: UMPLERE PRESISTOLICA A < E

IN SISTOLA

FLUXURILE NORMALE
FLUX AORTIC FLUX AORTIC
FERESTRE ECO SUPRASTERNAL ASPECT IN SISTOLA -MONOFAZIC CU ASCENSIUNE SI SCADERE RAPIDA VITEZA 1,35 m/s (1-1,7 m/s) NEGATIVA: IN APICAL; SUPRASTERNAL PE AORTA DESCEDENTA POZITIVA: SUPRASTERNAL PARASTERNAL DR. IN DIASTOLA -MICA UNDA DE REFLECTARE (OPUSA CA SENS FLUX. SISTOLIC) PROTODIASTOLICA AORTA ASCENDENTA, BUNE: APICAL, PARASTERNAL DR.,

FLUXURILE NORMALE
FLUX FLUX TRICUSPIDIAN TRICUSPIDIAN FERESTRE ECO
BUNE: PARASTERNAL STG. FERESTRE ECO (TRANSVERSAL LA MARILE VASE); APICAL 4 CAVITATI; SUBCOSTAL IN DIASTOLA - POZITIV - DIFAZIC - UNDA E: 0,5 m/s (0,3 0,7 m/s) - UNDA A < E IN SISTOLA NU EXISTA FLUX TRANSTRICUSPIDIAN

ASPECT

FLUXURILE NORMALE
FLUX PULMONAR FLUX PULMONAR
FERESTRE ECO BUNE: PARASTERNAL TRANSVERSAL LA MARILE VASE; SUBCOSTAL ASPECT IN SISTOLA - NEGATIV - v = 0,75 m/s (0,6-0,9 m/s) IN DIASTOLA - LA ADULT: FLUX NUL - LA COPIL SI TINERI: FLUX DIASTOLIC DE VITEZA JOASA DE INSUFICIENTA PULMONARA FIZIOLOGICA

FLUXURILE NORMALE

FLUX IN CAMERA DE EFECTIE A VS FLUX IN CAMERA DE EFECTIE A VS (SUBAORTIC) (SUBAORTIC)

- SISTOLIC NEGATIV - MONOFAZIC - V = 1 m/s

DEBITUL = aria x integrala viteza timp x AV (la un orificiu)

DEBITUL BATAIE VITEZA TIMP

= aria x integrala (EJECTIONAL)

INTEGRALA VITEZA TIMP = viteza medie respectata un interval de timp notiune distanta intuitiva timp Unitate de masura = viteza x timp = x timp = cm

cunoscut a

ECUATIA DE ARIACONTINUITATE IVT

X

la orificiul cunoscut

ARIA necunos cuta

IVT

r2

PW

la orificiul necunos cut

CW

PENTRU STENOZA AORTICA ARIA CUNOSCUTA = aria (diametrul) camerei de ejectie a VS in sistola (sect.longitudinala parasternala) IVT CUNOSCUT = IVT cam.de ejectie VS (subaortic) (apical 5 cavitati) PW IVP LA ORIF.NECUNOSCUT = IVT al fluxului la stenoza CW (suprasternal, parasternal r2 . IVTS.Ao = dr.)

X.IVT

CALCULUL ARIEI (A SUPRAFETELOR VALVULARE) I. ECUATIA DE CONTINUITATE

VOLUMUL DE SANGE (DEBITUL) CARE TRECE PRINTRUN ORIFICIU VALVULAR SAU O CAMERA CARDIACA ESTE EGAL CU CEL CARE CURGE PRIN ORIFICIUL (SAU CAMERA CARDIACA) URMATOR (IN CONTINUITATE)

SE APLICA INTR-UN CILINDRU IN CARE CURGEREA ESTE LAMINALA SI DEBITUL LA INTRARE = DEBITUL LA IESIRE

CONDITIILE NECESARE PT.CALCULUL DEBITELOR 1. DEBITUL POATE FI MASURAT PRINTR-O VALVA NORMALA (SAU CU REGURGITARE) NU PRINTR-O V. STENOZATA (CU SUPRAFATA NEDETERMINABILA) 2. PROFILUL UNDEI, VITEZELOR SA FIE PLAT (SAU REZONABIL) NU PARABOLIC VITEZA E MASURATA INTR-UN PUNCT; EA TREBUIE SA FIE REPREZENTATIVA PT.ANSAMBLUL DIN SECTIUNEA CONSIDERATA 3. DATELE DE ARIE (DIAMETRUL) SI VITEZA OBINUTE IN ACEIASI ZONA ANATOMICA 4. MASURATOARE CORECTA A SUPRAFETELOR (DIAMETRU SI NU COARDA)

PT.ECUATIA DE CONTINUITATE SE FOLOSESC

- ARIA (DIAMETRUL) CAMEREI DE EJECTIE A VS ARIA ORIF.AORTIC ACCEPTATE CA AVAND

SUPRAFATA - ARIA ORIF.PULMONAR CONSTANTA IN CURSUL

SE EVITA SISTOLEI
- ARIA MITRALEI - ARIA TRICUSPIDEI SUPRAFATA LOR AR VARIA DE-A LUNGUL DIASTOLEI ASPECTUL DE ELIPSA CU DIAMETRUL LUNG

(INTERCOMISURAL) CONSTANT SI DIAM.SCURT (INTRE

LA UTILIZARI ORICE DETERMINARE DE ARIE (STENOZE VALV., PROTEZE) :

IN ABSENTA REGURGITARILOR SEMNIFICATIVE SI A SUNTURILOR INTRACARDIACE

! ALTA DETERMINARE A DEBIT BATAIE = VOLUM END-DIASTOLIC VOL.ENDSISTOLIC

DEBIT CARDIAC =
SISTOLIC) X AV

(VOL.E-DIASTOLIC

VOL.E-

FOLOSIND MASURATOAREA VOLUMELOR (METODA DISCURILOR: EC.SIMPSON)

II. CALCULUL ARIEI FOLOSIND TIMPUL DE INJUMATATIRE A PRESIUNII (PRESSURE HALF - TIME)
T presiunii: timpul necesar ca gradientul sa scada cu 50% fata de valoarea sa initiala Se masoara pe curba vitezelor!
2

Relatia cvadratica intre presiune si velocitate: se divide pic-ul velocitatii cu 1.4 ( )si se masoara timpul intre velocitatea maxima si acest punct (~70% din inaltime) PT V.MITRALA (HATLE SI ANGHELSEN) 220 (ms) EMPIRIC: ORIFICIUL DE 1 cm2 T = 220 ms 1
T
2

(ms)

ARIA MITRALEI = PT.V.TRICUSPIDA

? (190) T
1 2

150ms

ARIA TRIC. =

Normal = 90 140 ms; Stenoza tric.> 150-420 ms

III. MASURAREA, PLANIMETRIA ARIEI ORIFICIILOR VALVULARE

MITRAL = TTE (DIASTOLA) AORTIC = TEE (SISTOLICA)

IV. ZONA DE CONVERGENTA A FLUX (+ Ec.de continuitate) (PISA)

2 x raza izovelocitatii proximale x
(trecerea de la rosu la albastru) Viteza de aliasare x (unghiul format de V.Mi) / 1800 = aria necunoscuta

velocitatea (CW)

2 r2

izovelocit

x V aliasing x /1800 = X x Vcw

~ de obicei 900 1800 = 0,5

2 r2 V PWcolor 0,5 = X x Vcw

Se obtine aria mitrala efectiva Nu depinde de debit ! A se folosi viteze de aliasare mici

CALCULUL GRADIENTULUI DOPPLER

FORMULA BERNOULLI 2 2 2 P1 P2 = ( V -1V ) x dv / dt x ds + R (V)5 2 1 P1 P2 = gradient presional = densitate fluid V2 = velocitate maxima dupa obstacol V1 = velocitate maxima inainte de obstacol dv/dt x ds = variatia velocitatii / variatia timpului x modificarea distantei FORMULA BERNOULLI Rv = rezitenta vascoasa 2 2 SIMPLIFICATA P = 4 ( 1 - V ) V 2 Coeficientul Velocitatea proximala Pt.sange = 3,98 mica 1 m/s neglijata cu exceptia stenoze in succesiune - situatii cu flux FORMULA BERNOULLI rapid 2 SIMPLIFICATA - obstructii lungi P = 4 V2

GRADIENTUL INSTANTANEU MAXIM

din EC. BERNOULLI

GRADIENT MEDIU
- PRIN MASURATORI MULTIPLE ALE GRAD. INSTANTANEE - MASURATOARE AUTOMATA PRIN DESENAREA PROFLULULUI FLUXULUI ~ GRADIENTUL MAXIM LA ECO ESTE MAI MARE CA GRAD. PEAK-TO-PEAK DE LA CATETERISM LA STENOZA Ao. (INTARZIERE IN TIMP INTRE MAXIMUL PRESIUNII VS SI AORTA)