REGULI SI PROCEDEE TACTICE IN EFECTUAREA UNOR ACTE DE Drept REGULI SI PROCEDEE TACTICE N EFECTUAREA UNOR ACTE DE URMARIRE PENALA

Procedura de urmarire si judecare a unor infractiuni flagrante Aceasta procedura speciala are drept scop apropierea momentului aplicarii pedepsei de momentul comiterii infractiunii, avnd o importanta si eficienta deosebita pentru cresterea rolului preventiv al pedepsei aplicate. Infractiunea este flagranta atunci cnd este descoperita n momentul savrsirii sau imediat dupa savrsire, cnd faptuitorul, imediat dupa savrsire, este urmarit de persoana vatamata, de martorii oculari sau de strigatul public, ori este surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura a-l presupune participant la savrsirea infractiunii. Particularitati n cercetarea infractiunilor flagrante Sesizarea organelor de cercetare penala n legatura cu savrsirea unor infractiuni flagrante n cazul carora se aplica procedura speciala prezinta unele particularitati, si anume: a) Este o procedura mai simplificata si rapida, avnd drept scop apropierea momentului aplicarii pedepsei fata de momentul savrsirii infractiunii. b) n cazul infractiunii flagrante, orice persoana are dreptul sa prinda pe faptuitor si sa-l conduca n fata autoritatii; c) Constatarea infractiunilor flagrante o poate face orice ofiter sau agent de politie, chiar daca se afla n afara orelor de program. d) Procesul-verbal de constatare a infractiunii flagrante are un dublu rol: constituie mijloc de proba si totodata este act de nceperea urmaririi penal 21121q166v e. Acest proces-verbal de constatare a infractiunii flagrante va cuprinde n plus fata de prevederile art. 91 C.p.p. urmatoarele: constatarile organului de urmarire penala cu privire la fapta savrsita; declaratiile nvinuitului; declaratiile partii vatamate (cnd exista); declaratiile martorilor cu respectarea prevederilor referitoare la aceasta activitate (depunerea juramntului conform prevederilor art. 85 din C.p.p. si punerea n vedere ca, daca nu va spune adevarul, savrseste infractiunea de marturie mincinoasa prevazuta de art. 260 Cod penal). Daca este cazul, organul de urmarire penala strnge si alte probe.

Procesul-verbal se citeste nvinuitului, precum si persoanelor ascultate, carora li se atrage atentia ca pot completa declaratiile sau ca pot face obiectii cu privire la acestea. Procesul-verbal va fi semnat de organul de urmarire penala, de nvinuit si persoanele ascultate (martori, parte vatamata etc.). e) Calcularea prejudiciului cauzat n urma savrsirii infractiunii si recuperarea acestuia se fac, operativ, la preturile pietei la data cnd s-a comis infractiunea si, deci, recuperarea este prin restituire n natura. f) Luarea masurilor preventive este obligatorie. Cercetarea infractiunilor flagrante se face cu retinerea obligatorie a nvinuitului care dureaza 24 de ore, timp n care urmarirea penala se poate termina, dar cu respectarea prevederilor legale de asigurare a dreptului la aparare si de informare a familiei n legatura cu luarea acestei masuri. Tactica efectuarii confruntarii Confruntarea, activitate de tactica criminalistica si urmarire penala, consta n ascultarea simultana a doua persoane care au fost audiate anterior, ntre care exista contradictii si neclaritati (Emilian Stancu). Reguli tactice: n etapa pregatirii confruntarii; n etapa confruntarii propriu-zise. Tactica efectuarii prezentarii pentru recunoastere Etapele prezentarii pentru recunoastere Pregatirea prezentarii pentru recunoastere: studierea materialului cauzei; ascultarea prealabila a persoanei care face recunoasterea; organizarea prezentarii pentru recunoastere; etapele prezentarii pentru recunoastere. Tactica efectuarii perchezitiei si a ridicarii de obiecte si nscrisuri Notiune si importanta Perchezitia este un act de urmarire penala si de tactica criminalistica prin care se cauta si se ridica, din anumite locuri sau asupra unor persoane, obiecte ce prezinta importanta pentru descoperirea si administrarea probelor ntr-o cauza penala sau pentru demascarea infractorului (Nicolae Volonciu). Perchezitiile pot fi clasificate dupa mai multe criterii: locul de efectuare; temeiul legal; timpul de efectuare; persoanele participante; numarul persoanelor la care se efectueaza. Etapele efectuarii perchezitiei . Deplasarea echipei la locul perchezitiei se face, cum am precizat, cu operativitate, pentru realizarea elementului surpriza. Mijlocul de transport folosit va fi oprit ntr-un loc care sa nu fie vizibil din locuinta ce urmeaza a fi perchezitionata. . Seful echipei va lua masuri de blocare si supraveghere a cailor de acces ale obiectivului perchezitionat. . Intrarea n locul ce urmeaza a fi perchezitionat se face potrivit particularitatilor fiecarui caz (se bate la usa sau se patrunde n forta). . Prevenirea ncercarilor de semnalizare n exterior. . Contracararea actiunilor violente si a ncercarilor de sinucidere. . Perchezitia corporala a persoanelor gasite la locul perchezitiei. . Punerea sub control a mijloacelor de comunicare cu exteriorul: telefoane, sonerii,

interfoane etc. . Perchezitia se va efectua cu minutiozitate, metodic si sistematic, dintr-o anumita directie. . n prezenta martorilor asistenti, se va solicita persoanei perchezitionate sa predea toate bunurile, nscrisurile sau valorile ce au legatura cu cauza penala, precum si cele detinute contrar dispozitiilor legale. . Se trece apoi la efectuarea controlului n toate ncaperile si dependintele, inclusiv n spatiile folosite n comun cu alte persoane. . Obiectele, nscrisurile sau valorile descoperite vor fi fotografiate, prezentate martorilor asistenti si persoanei perchezitionate, mpachetate si sigilate, cu redarea locurilor n care au fost gasite sau ascunse. . Descoperirea si clarificarea unor mprejurari negative sau controversate. . Nu se permite iesirea din locuinta a persoanelor gasite acolo la nceperea perchezitiei. . Persoanele care intra n locuinta n timpul efectuarii perchezitiei vor fi legitimate si li se va cere sa ramna pe loc. . Daca bunurile descoperite sunt lasate n custodia altei persoane, i se atrage atentia ca nu are voie sa le foloseasca, sa le nstraineze, sa le distruga ori sa le schimbe destinatia, n caz contrar savrsind infractiunile de rupere de sigilii (art. 243 alin. 2 C. pen.) si sustragere de sub sechestru (art. 244 alin. 1 si 2 C. pen.). . Pe ntreaga durata a perchezitiei se va urmari starea emotionala a persoanei perchezitionate: dereglarea respiratiei, schimbarea vocii, congestionarea fetei, modificarea timpului de latenta, crisparea, efectuarea unor gesturi si miscari nefiresti etc. . Perchezitia trebuie efectuata cu respectarea riguroasa a dispozitiilor legale si a regulilor care impun o comportare civilizata. Fixarea rezultatelor perchezitiei Potrivit art. 108 alin. 1 C. pr. pen., despre efectuarea perchezitiei si ridicarea de obiecte si nscrisuri se ntocmeste proces-verbal. Acesta constituie mijloc de proba n procesul penal. Procesul-verbal trebuie sa cuprinda, n afara de mentiunile prevazute n art. 91 C. pr. pen., si urmatoarele elemente: data si locul ncheierii; baza legala a efectuarii perchezitiei; datele de identificare ale martorilor asistenti; precizarea faptului ca organul judiciar s-a legitimat, a aratat scopul sosirii si, dupa caz, a prezentat autorizatia emisa de instanta; mentiuni despre legitimarea persoanelor gasite n locuinta; precizarea ca i s-a solicitat persoanei perchezitionate sa predea bunurile, nscrisurile sau valorile ce intereseaza cauza penala ori pe cele detinute contrar dispozitiilor legale; raspunsul dat de cel perchezitionat; numarul ncaperilor, dependintelor, anexelor si spatiilor folosite n comun, supuse perchezitiei; rezultatul cautarilor, obiectele, nscrisurile si valorile descoperite si locurile unde acestea se aflau; precizarea ca obiectele, nscrisurile sau valorile descoperite au fost aratate persoanei perchezitionate si martorilor asistenti, au fost nsemnate spre neschimbare, ambalate si sigilate; mentiunea expresa ca, n afara bunurilor, nscrisurilor ori valorilor descoperite si descrise n procesul-verbal, nu s-a mai ridicat altceva; eventuale obiectii ale perchezitionatului si martorilor asistenti; conditiile de luminozitate, ora nceperii si ora terminarii perchezitiei.

Ridicarea de obiecte si nscrisuri Ridicarea de obiecte si nscrisuri este definita ca activitatea de urmarire penala si de tactica criminalistica prin intermediul careia organul de urmarire sau instanta de judecata asigura obiectele si documentele ce pot servi ca mijloc de proba n procesul penal. Obiectele si nscrisurile ce pot servi ca mijloc de proba n procesul penal pot fi clasificate astfel: obiecte si nscrisuri care au fost folosite ori erau destinate sa serveasca la savrsirea infractiunii; obiecte ce reprezinta produsul infractiunii; obiecte si nscrisuri care contin sau poarta o urma a faptei comise; orice alte obiecte si nscrisuri care pot servi la aflarea adevarului n cauza investigata. Ca si perchezitia, ridicarea de obiecte si nscrisuri are caracterul de procedeu auxiliar de descoperire si strngere a unor mijloace de proba. Tactica efectuarii reconstituirii Aspecte de drept procesual Potrivit art. 130 C. pr. pen., organul de urmarire penala sau instanta de judecata, daca gaseste necesar pentru verificarea si precizarea unor date, poate sa procedeze la reconstituirea locului faptei, n ntregime sau n parte, a modului si a conditiilor n care a fost savrsita fapta. Din punct de vedere terminologic, desi n actualul Cod de procedura penala legiuitorul a folosit cu consecventa termenul de reconstituire, n literatura de specialitate si n practica s-au folosit si expresii ca "experiment judiciar" sau "experiment de ancheta" (Dumitru Ceacanica) considerate improprii de alti specialisti. (Aurel Ciopraga). Apreciem ca termenul consacrat, de reconstituire, este preferabil pentru a se evita orice confuzii. Principalele categorii de reconstituiri: reconstituirea efectuata pentru verificarea posibilitatii de observare, percepere, memorare si reproducere n raport cu factori obiectivi si subiectivi; reconstituirea efectuata pentru stabilirea posibilitatilor de savrsire a infractiunii ntr-un anumit mod, la conditiile date de timp si spatiu; reconstituirea efectuata pentru a stabili daca nvinuitul sau inculpatul poseda deprinderile necesare pentru savrsirea unei anumite fapte; reconstituirea destinata verificarii posibilitatii de producere a unor rezultate de catre activitati determinate; reconstituirea destinata stabilirii traseului parcurs de faptuitor pna la locul faptei, n cmpul infractional si la parasirea acestuia. Valoarea probatorie a reconstituirii este data de masura n care se coroboreaza cu celelalte probe administrate n cauza. Nu trebuie neglijat faptul ca reconstituirea conduce la descoperirea unor probe noi sau contribuie decisiv la retinerea ca probe concludente a unor simple indicii ori la nlaturarea acestora ca fiind lipsite de valoare (Vasile Berchesan). Dispunerea si organizarea reconstituirii. Reconstituirea se dispune n orice moment al desfasurarii procesului penal, prin rezolutie a organului judiciar, dupa nceperea urmaririi penale sau, n faza de judecata, printr-o ncheiere dispusa de catre instanta; organul judiciar trebuie sa aprecieze necesitatea si oportunitatea folosirii acestui procedeu, nefiind statornicita o regula potrivit careia reconstituirea s-ar efectua n faza finala a cercetarilor. Reguli generale de efectuare a reconstituirii. Reconstituirea presupune o organizare

judicioasa pe baza unui plan, care are n vedere, n principal, urmatoarele: determinarea scopului reconstituirii; stabilirea activitatilor care urmeaza a fi executate; stabilirea persoanelor participante (nvinuiti, inculpati, martori, persoane vatamate ale caror declaratii se verifica, specialisti de profil, martori asistenti); asigurarea mijloacelor tehnice necesare. Reconstituirea se efectueaza n conditii ct mai apropiate de loc, timp si mod cu cele n care s-a savrsit fapta cercetata. Reguli speciale: nu se reproduc fapte care pun n pericol siguranta statului, avutul public, viata, integritatea corporala, sanatatea, onoarea si demnitatea persoanelor; daca instrumentul utilizat este vulnerant, poate fi nlocuit cu o imitatie (pistol, cutit etc. care ar putea primejdui viata participantilor); infractorul aflat n arest, pe timpul reconstituirii nu va fi tinut ncatusat; nu vor fi reconstituite: scenele propriu-zise ale infractiunilor sexuale, nu se va folosi cadavrul victimei pentru reconstituirea omorului, nu se vor reproduce scenele de vatamare n locuri periculoase; nu se va trage cu arma de foc la locul faptei, ci doar n poligoane si nu se vor folosi materiale explozive sau de incendiere dect n locuri special amenajate. Fixarea rezultatelor reconstituirii se va face prin proces-verbal, n care vor fi consemnate toate activitatile desfasurate, cu indicarea procedeelor utilizate, a rolului ndeplinit de fiecare participant.