Sunteți pe pagina 1din 2

Omul - o formula chimica? Sunt binecunoscute rolul si importanta chimiei in productia materiala a societatii moderne.

Intr-adevar este greu de gasit un domeniu in care aplicatiile chimiei, produsele chimice sa nu contribuie la binefacerile civilizatiei contemporane. Se poate stabili cu precizie formula chimica a zaharului, a untdelemnului, a unei substante plastice. Este posibila alcatuirea formulei chimice a unui om ? Raspunsul este de la inceput:imposibil.Nu pentru ca ar exista dificultati tehnice, ci pentru ca o asemenea formula chimica nu exista si nici nu poate fi alcatuita. Omul este format din mii si mii de substante. Pentru a exprima compozitia sa chimica ar trebui sa le cunoastem formula tuturor, ceea ce deocamdata nu este posibil. Dupa o apreciere a savantului american Linus Pauling, corpul uman ar fi constituit din aproximativ 100 de mii de tipuri de proteine din care astazi nu se cunosc bine nici zece. Daca s-ar intrebuinta un limbaj prescurtat in care fiecare proteina ar putea fi reprezentata de un paragraf format din numai o suta pana la doua sute de cuvinte, omul intreg ar putea fi exprimat intr-o carte care ar cuprinde doar douazeci de mii de pagini. Este vorba numai de una dintre familiile de substantecare alcatuiesc corpul omenesc, proteinele, fara a tine cont de glucide, de lipide, de saruri etc. Daca se numara tripletele de baze continute in cei 46 de cromozomi ai omului se gaseste un numar corespunzand la peste 10 milioane de proteine diferite.Ar trebui deci o enciclopedie de mai multe sute de volume pentru a le cuprinde. Revenind la om, un adult cantarind 70 kg consta din aproximativ 46 kg apa si 24 kg substante solide. Din acestea cam 12 kg sunt alcatuite din protide, 7,5 kg din grasimi, 3,8 kg din saruri si 0,7 kg din glucide. Proteinele au o importanta deosebita formand majoritatea greutatii corpului daca excludem apa. Alcatuite din carbon, hidrogen, oxigen, azot si uneori si sulf, prezente in alcatuirea protoplasmei celulelor vii si indeplinind in organism functii vitale, proteinele au fost adeseori numite si caramizile vietii, in limba greaca protos avand semnificatia de cele mai importante. Sa aratat ca proteinele sunt alcatiute din componenti chimici inruditi numiti aminoacizi, uniti intre ei prin legaturi chimice de tip peptidic. Amino-acizii cuprind in alcatuirea lor chimica atat grupari cu caracter acid cat si grupari cu caracter bazic. Greutatea moleculara a substantelor rezultate din unirea mai multor amino-acizi constituie o fidela oglinda a marimii lor. Proteinele intalnite in natura au greutati moleculare dintre cele mai diferite, de obicei cuprinse intre 12 mii si 40 milioane ( la virusi ). Dupa cum proteinele se pot desface prin hidroliza in substante care pun in libertate numai amino-acizi sai si alte substante ele au fost clasificate in proteine simple si protide. Intre proteinele simple s-au putut de asemenea stabili categorii bazate pe diferente de solubilitate. Cele insolubile au o structura filiforma, adica moleculele lor se aseamana unor lanturi liniare de grupe chimice caracteristice aminoacizii sudati intre ei.

Datorita energiei de coeziune foarte mari, aceste macromolecule stau strans unite unele de celelalte si rezista actiunii de dislocare exercitata de solventi asupra lor. Acest fel de proteine le intalnim la tot pasul. Firele de lana, bucata de piele, cornul unui animal, fire de matase naturala sunt toate alcatuite din proteine insolubile fibroase. Printre proteinele insolubile fibroase exista si altele in care lanturile moleculare sunt atat de incolacite incat au un aspect globular. Spre deosebire de proteinele fibroase intre moleculele proteinelor globulare se manifesta forte de atractie atat de scazute incat moleculele de solvent patrund usor intre ele, dizolvandu-le. Nici aceste proteine nu trebuie cautate departe de noi. Le purtam in alcatuirea celulelor vii din muschi, din serul sangelui. Albuminele din oua, din lapte, globulinele intalnite in semintele unor plante sunt proteine globulare solubile in apa, in solutii diluata de saruri, acizi sau baze.
Compozitia chimica a omului

Lista elementelor pe care le contine omul dateaza din cel de-al XVIII-lea veac.In ultimul timp aceasta lista s-a marit considerabil. Daca luam in considerare din nou un om cu masa 70 g, obtinem urmatoarea alcatuire:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

OXIGEN 40 kg ( =56,1%) CARBON 19,6 kg ( =28%) HIDROGEN 6,5 kg ( =9,3%) AZOT 1,4 kg ( =2%) CALCIU 1,4 kg ( =2%) CLOR 0,7 kg ( =1%) FOSFOR 0,7 kg ( =1%) SULF, FIER, SODIU, MAGNEZIU, FLUOR 0,4 kg ( =0,6%)

In afara acestora corpul omenesc mai contine si alte elemente cum sunt cuprul, manganul, zincul etc. De fapt aproape toate elementele tabelului lui Mendeleev par a fi cuprinse in corpul omenesc. Unii oameni curiosi, cu spirit de calculator, s-au apucat chiar sa socoteasca la valoarea pietei cam cat valoreaza aceste substante in organismul unui om. Indiferent de pret, omul poarta in alcatuirea sa elemente chimice si poate ca asa este dat ca el sa se prezinte intotdeauna ca fiinta rationala si nu ca o formula chimica.