Page 23 of 256

3. PREDICA iN VECHIUL TESTAMENT.

CATEVA REPERE
Una dintre carentele predicii zilelor noastre este eli extrem de putin
Vechiul Testament!, ignorand totodata pe cei care, prin ravna exemplara, pot fi numiti pe
drept cuvant propovaduitori ai voii Domnului. in conditiile in care astiizi oficiul
Amvonului are 0 responsabilitate crescanda, deodata cu a celorlalte slujiri, desigur,
propoviiduitorii trebuie sii reconsidere cu atentie maximii toate izvoarele autentice ale
demersului omiletic. in acest scop, nu trebuie ignorata nici 0 sursa care poate servi slujirii
intre care Vechiul Testament ocupa, lara indoiala, un loc prioritar. Nu
trebuie sa uitam, de asemenea, ca Biserica Ortodoxa se confrunta astiizi intr-o masurii din
ce in ce mai ingrijoriitoare cu "propovaduitori" sectari tot mai intre care foarte
multi exploateaza scrierile vetero-testamentare cu un zel cantitativ apreciabil.
"Cantitativ" doar, pentru ca, cum se sub aspectul calitiitii al corectitudinii
ermineutice propoviiduirea lor este, de fapt, un act anti-omiletic. Trebuie sa
insa cinstit cii zelullor este real, cii citesc comenteaza pasaje intregi din Legea Veche,
chiar daca 0 fac fora pricepere, cum inspirat se exprima pentru astfel de cazuri Sf'antul
Apostol Pavel: "Caci Ie marturisesc cii au ravna pentru Dumnezeu, dar sunt rara
pricepere!,,2 (Romani 10, 2). Ei bine, chiar lara aceasta pricepere ei "propovaduiesc", iar
acest fapt se rasfrange dureros asupra sutelor miilor de ascultatori, nefericite victime
ale ignorantei separarii de Biserica cea una. Concluzia este limpede: daca predicatorii
autentici nu vor include in actul omiletic Vechiul Testament, nu vor explica ei
cele cuprinse in el, multi dintre potentialii beneficiari, ascultatori domici ai cuvantului
Domnului, vor pleca urechea, sau nu, catre ,,misionarii" sectari, care 0 fac cu
atata zel, cum spuneam.
Din aceste motive consideriim oportun sii readucem in atenpe acest subject, in care
s-a mai scris, de altfel, cu multa competenta in literatura omiletica romaneasca
3
, dar care
se cere actualizat iara oJi iara.
Pomim la drum remarcand faptul ca Mantuitorul Iisus Hristos racea deseori
referiri la inviitiiturile din Legea Veche, aprobativ falii de unele, critic fata de altele,
incepand de obicei cu expresia "Ali au zit ca s-a zis ..." Era aprobativ fatii de ce1e cu
valabilitate critic cu cele care nu mai corespundeau mesajului evanghelic.
Spunem "critic" nu in sensul strict al dezaprobarii, ci al precizarii unei impliniri a ceea ce
s-a spus s-a scris a fi valabil pana la El. Sa ne amintim cii celor care-L suspectau de
nerespectarea sau "stricarea" Legii, Mantuitorul le-a spus limpede neinviiluit, tocmai
pentru a nu ingadui cuiva ispita interpretiirii echivoce: "Sii nu socotiti ca am venit sa stric
Legea sau proorocii; n-am venit sii stric, ci sa implinesc!" (Matei 5, 17). "Sa implinesc"
se refera la acele prescriptii cu valabilitate limitata, care s-au implinit in El, care nu
mai trebuia sa constituie 0 povarii in Legea Harului (multitudineajertfelor, ziua sambetei
etc.). AItele au primit, tnsa, confirmare prin poruncile pildele Sale (cele zece
porunci, iubirea de Dumnezeu .Ji aproapele etc.) carora le-a imprimat un nou sens, acela
I Aftrmalia noastra se bazeaza pc un test Iacut unui numar de peste 100 de studenli de la Sectia Teologie Pastorala a
Facultatii din dintre care foarte putini au putut aduce marturie ca la bisericile pe care Ie frecventeaza
yreo!ii utilizeaza Vechiul Testament in predici.
Fara in unele editii ale Sfintei Scripturi, ceca cc insearnna, practic, lucru.
3 Ciiteva repere bibliografice vor fi consernnate la sraritul acestei prelegeri.
Printed on Samsung by Alexandru Popovici
4/27 Page 1 of 112
Page 24 of 256
al Retinem, ca Mantuitorul nu a inlaturat tezaurul vetero-testamentar,
ci a cliidit pe et, cum un constructor inte1ept procedeaza la ridicarea unei case,
racandu-i mai inmi temelia. Predica cretina s-a ciadit, astfe1, pe stradaniile omiletice ale
predicatorilor V echiului iar ca 0 confinnare imediata amintim faptul ca insai
omilia, ca termen i ca gen at predicii, a fost preluata de la Templul iudaic. De altfel,
Evangheliile sunt pline de miirturii in care ni se ca Mantuitorul intra adesea in
sinagogi, citea din "Scripturi" tftlcuia intelesul lor (racea, adidi, 0 omi/ie), in fata
ascultatorilor fascinati de intelepciunea puterea cuvantului Sau. Caci ne spune Sffintul
Evanghelist Matei: " ... ii invata pe ei ca unul care are putere, iar nu cum ii invatau
ciirturarii lor" (7, 29), iar Sfantul Evanghe1ist loan completeaza exciama!ia de admiratie a
fericitilor Sai ascultatori: "Niciodata n-a vorbit vreun om ca Omul Acesta!" (7, 46).
De aceea, mergand pe unne1e Mantuitorului, yom incerca in cele ce unneaza sa
redeschidem "Vechile Scripturi", dupa indemnul Sau (Cerceta!i Scripturi/e ... , loan 5,39),
sa ne amintim de ciitiva slujitori remarcabili ai cuvantului dumnezeiesc sa evidentiem
totodatii diteva rep ere omiletice, pentru implinirea scopului marturisit deja, acela de a
valorifica mai eficient tezaurul Vecruului Testament in predica actuaUi.
Trebuie sa ne amintim sa recunoatem mai intiii faptul ca inca de la inceputul
istoriei neamului omenesc, cu toata caderea lui de la desavftrirea sfinteniei, legatura intre
Ziditorul raptura Sa nu s-a intrerupt. Dumnezeu a vorbit oamenilor necontenit i i-a
ajutat sa se ridice la "frumusetea cea dinmi", adevarul Lui fiind totdeauna marturisit. A
existat, deci, continuu, 0 revela!ie a voii Lui, lacota contiintei neamului omenesc, care a
fost comunicata, interpretata intarita printr-o lucrare omeneasca
independenta, condusa in chip supranatura!. Interpretii voin!ei cuvftntului lui
Dumnezeu, care au explicat uneori mai limpede, alteori mai obscur, se pot numi pe buna
dreptate predicatori, deoarece ei au vestit cuvftntul lui Dumnezeu, pregatind omenirea
pentru intruparea Mantuitorului Iisus Hristos. Evident, ne ducem cu gandul la prooroci,
dupa marturisirea Sf. Ap. Pavel: "Dupa ce Dumnezeu odinioara, in multe feluri i chipuri
a vorbit parintilor notri prin prooroci, in zilele acestea mai de pe unna ne-a grait noua
prin Fiu1..." (Evrei I, 1-2). Sa nu-i uitam, insa, pe predecesorii lor, intre care mai
insemnap sunt Noe, Moise i Aaron, dar, alaturi de ei, alti slujitori ai invataturii. Noe
nu a fost doar un patriarh "drept i neprihiinit intre oamenii timpului sau, care merge a pe
calea Domnului" (Facerea 6, 9), ci un miirturisitor prin cuvant al drepta!ii, cum
inspirat I-a numit Sf. Ap. Petru: "Caci Dumnezeu n-a crutat pe ingerii care au pacatuit, ci,
legandu-i cu legaturile intunericului in iad, i-a dat sa fie pazit spre judecata. n-a crutat
lumea veche, ci a pastrat numai pe Noe, ca al optulea propovaduitor al dreptap.i,
cand a adus potopul peste cei rara de credinta" (II Pt. 2, 4-5; sub!. n.). Moise, care a
condus un "exod" i a eliberat pe fratii siii din robia politic a a Egiptului, om de stat i
eminent organizator sub ascultarea nemijlocita a Domnului, nu s-a simtit, totui, in stare
sa vesteasca adevarul dumnezeiesc in adunari obteti "ca era zabavnic in grai incurcat
in limba" (leire 4, 10), lasand aceasta slujba lui Aaron. Totui, chiar i cu neiscusinta in
grai, misiunea de eliberator i organizator presupune 0 permanenta eomunicare este
exclus ca tot timpul Aaron sa fi vorbit in locul sau. El este, de altfel, unanim recunoscut
ca autor al Pentateuhutui, aadar un propoviiduitor eel pulin prin seris, dupa cum
consemneaza cartea Deuteronom: ,,Apoi a scris Moise legea aceasta i a dat-o preo!ilor,
fiilor levitilor, care purtau chivotul legii Domnului tuturor batranilor fiilor lui Israel"
(31,9),
Printed on Samsung by Alexandru Popovici
4/27 Page 2 of 112
Page 25 of 256
Din altor exemple ale slujirii didactice, afara de cea a profetilor despre care
yom vorbi in chip special, mai amintim un moment relevant. In vremea lui losafat (870
846), care a domnit in luda dupa Roboam Asa, au fost trimise "cinci dintre capeteniile
sale, Benhail, Obadia, Zaharia, Natanael Miheia, ca sa invete poporul prin cetatile
lui Iuda. Impreuna cu ei au trimis leviti... lar din preo!i pe loram.
au invatat in Iuda, avand cu ei cartea Legii Domnului; au cutreierat toate cetatile
lui Iuda au invatat poporul" (II Paral. 17, 7-9). lata, cateva repere limpezi ale
slujirii in Testamentul cel Vechi, exemplificatoare, la care se pot adauga,
desigur, muIte altele. Trebuie sa precizam ca nu numai cuvantul invatatorilor
(= predicatorilor) era pretuit ca atare de catre ascultatorii receptivi, ci vorbirea in sine,
comunicarea lata ce spune in aceasta privinta Isus, fiul lui Sirah: "Sa nu lauzi
pe nimeni Inainte de a vorbi cu el, caci cuvantul este piatra de incercare a omului ... Vorba
celui cuvios este totdeauna cu intelepciune, iar eel nebun se schimba ca luna; ... Vorbirea
este groaznidi rasullor in desratarile pacatului..." (27, 7, 9, 13).
Predica pro/efilor. Cu toate eli darul profetiei nu era ereditar ca al preo!iei,
proorocii s-au apropiat mai mult decat preotii legii vechi de propovaduitorii predicii
fiind invatatorii ai poporului. Vechiul Testament consemneaza chiar
unde erau instruili tineri, 'intr-un regim de dibdare, saracie lepadare de sine. Ei
sunt denumitifiii proorocilor (IV Regi, 2, 15: 4, 38 etc.). Scoli ale profetilor se gaseau In
Ghibeea, Rama, Ghilgal, Betel, lerihon Munte1e Efraim. lar despre instruirea in arta
muzicala duhul profetic gasim mai multe mentiuni la I Regi, X, 5, 6; I Paralip. 25, 1; II
Regi, 6, 5 etc.
Cel mai vechi sens al cuvantului ebraic "profet" (nabi, pI. nebiim) nu este atat eel
de prezicator cat de cuvantiitor, orator, interpret. lar TTpo1j17JS' din greaca clasica
inseamna persoana care vorbete pentru altul, cineva care se sub influenta
superioara, respectiv a lui Dumnezeu, interpretand voia Lui. Practic, prin profet
Dumnezeu. profetii erau oameni din popor, chemarea lor la misiune 0 racea
direct Dumnezeu, fapt care Ie dadea 0 autoritate suprema 'in slujirea cuvantului. Profetii
spun poporului ce pacate ii pasc, rara sa se teama de cineva. Nu putine erau cazurile cand
predica lor producea cainta, inclusiv izbavire, in sanul ascultatorilor. Sa ne amintim di
cetatea Ninive a fost crutata in urma cain!ei datorate predicii lui lona, fapt evocat chiar de
Mantuitorul (Matei 12, 41). Oameni prin excelenta ai lui Dumnezeu, ei se socoteau
raspunzatori numai fata de El. De aceea mustranle lor nu-i crutau nici pe regi (cazurile
cele mai cunoscute sunt mustrarea lui David de ditre Natan a lui Ahab de catre Ilie).
Profetul marturisea adevarul credinta mai mult moral-spiritual decat dogmatic cu 0
elocin!a atat de impetuoasa patetica incat provocau adesea profunde zguduiri de

Tematica prioritara a propovaduirii lor s-a axat pe doua coordonate: monoteismul
mesianismul. Monoteismul, insotit de 0 luptii acerba impotriva idolatriei, a pregatit, de
fapt, omenirea pentru intruparea lui Mesia, Fiului Dumnezeului Celui Unic. Mesianismul
este, de altfel, frrul al Vechiului Testament, de la un cap la altul
4
, de aceeaprofefiile
mesianice, constituie miezul continutului omiletic vetero-testamentar. Alaturi de
4 Semnaiilm in acest subiect excelenta carte a Pr. prof. dr. Nicoiae NEAGA, Hristos in Vechiul Testament.
lnsemnari pe marginea texte/or mesianice, Seria Teoiogica, nr. 27, Sibiu, 1944, 149 de pagini, structuratli In
cinci capitole: I. mesianice in caqile istorice; II. Profetii mesianice in cartea loy; III. ProfeVi mesianice in
psaimi; IV. Profetii mesianice in caqile profetilor; V. Profetii mesianice in caqile necanonice.
Printed on Samsung by Alexandru Popovici
4/27 Page 3 of 112
Page 26 of 256
propovaduirea eredintei in Dumnezeul Unie 9i demasearea degertaciunii idolilor, profetii
vorbeau neeontenit de pedeapsa paeatului 9i a tuturor ratacirilor. Ei nu aduc ceva nou sau
eontrariu fata de legea lui Moise, ei, pe aeeasta temelie, zidese mai departe, adiineind,
deSaV8r9ind 9i spiritualizand 0 m09tenire transmisa posteritatii. Pe langa eontinutul ei
religios, prediea profetilor a avut migeatoare aeeente soeiale. Ei prevad 0 ordine soeiala
superioara ee se va instaura dupa venirea lui Mesia, Pastorul eel drept, ,,Parintele pacii"
(Isaia 9, 6), Care face dreptate eelor apasati, iar pe impilatori ii va bate eu toiagul gurii
Sale. Sub stapanirea Lui "sabiile se vor preface in fiare de plug 9i laneile in eosoare..."
(Isaia 2, 4). Prediea Veehiului Testament este 0 dovada a luptei lor neineetate pentru
randuirea unei lumi superioare, fiind prediea tuturor timpurilor. De aeeea prooroeii pot fi
numiti, pe drept euviint, contemporanii
Exemplifiedri. Cu toate ea fieeare profet ar merita atenpe separata, spapul propus
aeestui studiu ne obliga sa ne restrangem. Astfel, alegem trei profeti pe eare-i soeotim
reprezentativi prin raportare la temele fundamentale: lsaia i profetiile mesianice, !lie i
lupta impotriva idolatriei 9i loan Botezatorul i pregatirea propovaduirii Mantuitorului
5

/saia, numit pe buna dreptate evanghelistul Vechiului Testament, eele mai
multe profetii mesianice. Parintele Nicolae Neaga, in exeeptionala luerare, Hristos in
Vechiul Testament (Sibiu, 1944), rezerva profetului Isaia eel mai mare spatiu (p. 49-84),
analizand 18 profetii mesianiee, multe din ele eu ajutorul taleuirilor Sfintilor Parinti.
Face, totodata, analize din punet de vedere etimologie, prin expliearea termenilor ebraici
originali. Textele mesianiee ale profetului Isaia sunt in general eunoseute de
reperat (II, 2-3; II, 4; VII, 14; IX, 1,5,6 etc.). Nu Ie mai reprodueem, dar reeomandam
studierea lor eu ajutorul sus-pomenitei lueran.
Cu privire fa dimensiunea oratorica a slujirii Profetului lsaia, evidentiem cinci
aspecte (alese pe considerentuf actualita!ii, evident cu adaptarile de rigoare):
1. Forma de adresare (de aten!ionare, de fapt) este pe masura autoritatii lui,
eonforma totodata eu starea moraHi jalniea in care eazuse poporul lui Iuda, in
sanul earnia a propovaduit: ,,Aseultap euviintul Domnului, voi eonduditori ai
Sodomei, luati aminte la invatatura Domnului, voi popor al Gomorei!" (I, 10);
2. Isaia este un iscusit utilizator al proverbelor. De exemplu: "Vai de eei ee zic
raului bine binelui rau" (V, 20); sau: "Gandurile Mele nu sunt ea giindurile
voastre, eugetele Mele pre cum eugetele voastre, ziee Domnul..." (LV, 8) etc.
3. Isaia este un neobosit propovaduitor al dreptapi pacii sociale: "Invatati sa
faeeti binele, eautati dreptatea, ajutati pe eel apasat, faeeti dreptate orfanului,
aparati pe vaduva" (I, 17); "Prefaee-vor sabiile in fiare de pluguri laneile lor in
eosoare. Niei un nearn nu va mai ridiea sabia impotriva altuia nu vor mai invata
razboiul..." (II, 4) ; "Dreptatea va fi ea 0 eingatoare pentru rarunehii Lui
ea un brau pentru eoapsele Lui. Atunci lupul va loeui laolalta eu
mielul leopardul se va eu1ca langa eaprioara; vitelul .;;i puiul de leu vor manea
impreuna un eopil ii va Juniea se va duee la paseut impreuna eu ursoaiea
puii lor vor la un loe, iar leul ea boul va miinea paie; Pruneul de taFi
se va juea langa eu1cu9ul viperei in vizuina otravitor eopilul abia
5 Ultimele doua exemplifieari vor fi prezentate sub forma unor mici medalioane panegiriee, eu intentia de a Ie
furniza studentilor doua materiale omiletice oareeum de-a gata , spre utilizare la inceputul pastoratiei.
Printed on Sam sung by Alexandru Popovici
4/27 Page 4 of 112
Page 27 of 256
intarcat va intinde mana. Nu va fi nici 0 nenorocire nici un prapad in tot
muntele Meu cel srant!" (XI, 5-9).
4. Isaia utilizeaza parabolele (pildele), in predicile sale. La capitolul al V-lea al
cirtii, bunaoara, intiilnim pilda viei neroditoare, care anticipeaza profetic
parabola smochinului neroditor, rostita de Mantuitorulla trecerea a peste 700 de
ani (Luca XIII, 6-9), cu inteles: nerodirea poporului ales, astfel,
Stapanului-saditor, Dumnezeu.
5. In cadrul profetiei intalnim in special cuvantari parenetice panegirice de 0
frumusete deosebita, care pot fi reproduse si acum la amvon, flira modificari
esentiale. Din prima categorie am exempli fica pareneza despre post (cap. LVIII),
de 0' actualitate evidenta: "...Nu voi postul care Imi place? zice Domnul.
Rupeti lanturile nedreptatii, dezlegati legaturile jugului, dati drumul celor asupriti
sfiiramati jugul lor. Imparte painea ta cu eel flamiind, in casa pe cel
sarman, pe cel gol imbraca-l nu te ascunde de cel de un neam cu tine ... " (v. 6-7);
Din a doua categorie, a panegiricelor (cu accente parenetice, de altfel),
reproducem un fragment din profetia despre patirnile jertfa Mantuitorului:
" ... Dispretuit era cel din urma dintre oameni; om al durerilor cunoscator al
suferintei, unul inaintea caruia sa-ti acoperi fata; dispretuit nebagat in seama.
Dar EI a luat asupra-:;;i durerile noastre cu suferintele noastre S-a impovarat...
Chinuit a fost, dar S-a supus nu si-a deschis gura Sa; ca un rniel spre junghiere
S-a adus ca 0 oaie lara de glas inaintea celor ee 0 tund, nu deschis gura
Sa ... " (LIll, 3-12).
in concluzie, notam ca din toate aceste exemplificari se remarca 0 mare actualitate
a teme10r modalitatilor de abordare ale mare lui profet, deodata cu posibilitatea utilizarii
unor paTti insemnate din profetiile sale in predicile noastre.
llie Tesviteanul, aprig luptator impotriva idolatriei a slujitorilor ei, poate fi
nurnit, prin actualitatea temelor predicii lui, contemporan al nostru. Exemplificarile de
maijos vor fi, credem, intru-totul ilustrative:
1. Sf !lie, luptator impotriva idolatriei a fal#lor preoli. Ahab, rege nelegiut,
casatorit cu idolatra Isabela, a acceptat inchinarea la zeul pagan Baal, caruia i-a randuit
450 de preoti iar pe preotii adevaratului Dumnezeu i-a omorat. Atunci me,
dupa ce, cu puterea Domnului, a incuiat cerul spre a nu mai ploua 3 ani 6 luni, ca
pedeapsa pentru aceasta nelegiure, i-a avertizat pe toti inehinatorii la idoli: "Pana ciind
yeti de amandoua picioarele? Daca Domnul este Durnnezeu, urmati lui!" Iar cu
prilejul jertfei de pe Muntele Carmel, me
i-a flicut de ras pe preotii idolatri, care strigau in zadar pe Baal: "Strigati mai tare .. Poate
sta de yorba cu cineva, poate doarme ... ", iar poporul Uimurindu-se de lor, i-a
ucis pe loc. Ce ar face me astazi, in mijlocul idolatriilor secolului XX, al puzderiilor de
secte, al "taumaturgilor" rasariti din noaptea comunismului ateu, al "guru", al
abaterii quasi-generale de la norme1e moralei Ar striga raspicat: "Pana cand yeti
0, romanilor? Ziceti ca sunteti lui Mircea cel Batran, Alexandru cel
Bun, :;;tefan cel Mare SIant, Constantin Brancoveanul-Mucenicul, Carol I, sau Mihai I
eel Devotat? Daca da, va intreb: ee eredinta au avut? Nu eea ortodoxa? :;;i atunei, de ee
alergati dupa eredinte straine de neam dupa dumnezei straini? .." Ce ar face
predieatorilor de tot felul (in fapt, preoli mincinoi)? Le-ar demasea impostura, eu
Printed on Samsung by Alexandru Popovici
4/27 Page 5 of 112
Page 28 of 256
temeiuri biblice patristice rara drept de replica, in fel incat poporul drept
credincios, luminat, sa nu Ie mai cada in nici un feI victima.
2. Sf Ilie via lui Nabot. Ne amintim cum rege1e Ahab, prin uneltirile Izabelei a
rapit via lui Nabot, pe care 0 de la parintii lui. Ce i-a spus Hie ne1egiuitului
rege? "L-ai ucis pe Nabot i-ai rapit via? In locul au lins cainii sangele lui Nabot,
vor linge sangele tau!" Si a fost! Cum ar vorbi azi Sf. Hie tuturor uzurpatorilor de
proprietati, care nu mai vor sa paraseasca proprietatile rapite de Ahabii
cu Izabelele lor? Cam credem: "Nu va este frica de mania Domnului?
Credeti ca Yeti cu bine, uzurpatorilor? Pana Bisericii Ortodoxe, Biserica
neamului, i-ati rapit proprietati pe care nu vrep sa Ie mai cedati... Un singur exemplu va
dau: Sf. Pantelimon, altadata manastire s:ffinta, pe care ati transformat-o in
carciurna! Grabiti-va, uzurpatorilor sa reparati nedreptatea, pana nu yeti avea soarta lui
Ahab!"
3. Sf Ilie, om al rugaciunii. Sf. Ilie nu este doar un personaj aspru, justitiar
intransigent, gata sa taie sa arda cu foc pe cei nelegiuti. Este un om tandru, al
rugaciunii smerite, al ravnei exemplare, dupa cum "Cu ravna am
ravnit pentru Domnul Savaot!". Pe muntele Carmel, la vremea jertfei de seara, se roaga
staruitor: "Doamne Dumnezeullui Avraam, allui Isaac allui Israel! Auzi-ma Domne,
ca sa cunoasca astazi poporul acesta ca Tu singur Dumnezeu ... Ca Tu Ie intorci inima
la Tine!" Precurn atunci, acurn se roaga pentru cei ce-l cinstesc in Sfmtele Biserici,
caci el este un ales mijlocitor pentru toti care ingenuncheaza cu evlavie inaintea icoanei
lui.
4. Sf Ilie lasa ucenici. In timp ce un car cu cai de foc 11 rnpea spre cer, Elisei, caruia
Hie ii lasase cojocul, semn al alegerii spre slujire, striga uimit: ,,Parinte, parinte, carullui
Israel calaretii lui!" Cuvinte pe care noi, preoti ai lui Ilie in
masura in care yom urma faptelor lui, intelegem marturisim: "Doarnne, Doamne,
minunata-i scara care urca spre cer! Fa-ne vrednici sa pe ea spre a veni aproape de
Tine, precum Hie proorocul a venit in carnl cu cai de foc!".
Slimtul loan Boteziitorul, cel din urma cel mai mare dintre profeti, este 0
sinteza perfecta a slujirii educativ-morale a profetilor predecesori. Fermitatea asprimea
vieW lui au fost, insa, intelese de cei care citesc superficial Sfmtele Evanghelii. De
aceea propunem mai jos analizarea unor calitati nesesizabile la 0 lectura mai putin atenta,
calitap care anticipeaza (prole/esc, de fapt), Invatatorului Suprem, Mantuitorul
nostru Iisus Hristos.
Ce10r Ia aprecieri pripite Ii se poate intampla sa creada ca
vad in loan doar un personaj aspru, dur neiertator: un sfant cu fata incruntata mana
ridicata amenintator asupra oricarui pacatos ce i-ar in cale. Caci, spun nu
poate fi altfel cineva care striga conationalilor: "Pui de vipere" "...iata securea sta la
radacina pomilor!" Sau care, in ipostaza justitiarului intransigent, cu 0 mana ridicata, tuna
asupra pacatosului Irod Antipa: "Nu ti se cuvine sa tii de nevasta pe sotia fratelui tau"
etc. Este in care au cawt unii regizori de filme ale vietii lui Iisus, in care
Botezatorul apare doar ca un personaj pus pe strigate, tunete fulgere, asupra a tot ce
juru-i. Desigur, Sf. loan, cel nurnit fnger in profetia lui Maleahi (III, 1) nu
putea sa tolereze ipocrizia fariseilor nid concubinajul din palatul regal. Si, care
Printed on Samsung by Alexandru Popovici
4/27 Page 6 of 112
Page 29 of 256
este, de fapt, nota dominanta a personalitatii sale? Poate un Inger sa fie stapanit de
duritate, asprime, intransigenta? Sa cercetam mai atent Noul Testament.
chiar in putinele amanunte pe care Ie surprind ne un loan
Botezatorul nebanuit la prima vedere de mai-pu!in cunoscatorii textelor sfmte. In cateva
versete pe deplin graitoare, sFantul ne apare smerit, sfios, simplu, delicat, ginga$, pUn
de tandrete, afabil, indatoritor, bun $; afectuos, purtatorul unei mari discrete iubiri.
Sa exemplificam: smerit # sfios: Ii zice Mantuitorului inainte de Botez: "Eu am
trebuinta sa fiu botezat de Tine Tu vii la mine?" (Matei III, 14); simplu discret in
traiul zilnic: " ...avea imbracamintea lui din par de camiUi 0 incingatoare de piele...iar
hrana lui era lacuste miere salbatica " (Matei III, 4); indatoritor, afabil, bun-sfetnic:
"Sf mulJimile il intrebau zicand: ce safacem? Raspunzand loan Ie zicea: eel ce are doua
haine sa dea celui ce nu are cel ce are bucate asemenea; iar vame$ilor le-a zis: nu
faceti nimic mai mult peste ce va este randuit...lar osta$ilor: sa nu asupriti pe nimeni
sa fiti mu/tumiti cu sold a voastral" (Luca III, 10-14); nereceptiv la intrigi, delicat $i
ginga$: "Rabi -Ii zic unii din ucenici- iata Acela (Iisus n. n..) despre Care tu ai marturisit,
boteaza tori se duc la EI" ... (loan III, 26). Cum raspunde la aceasta provocare? Cu 0
delicatete dezannanta, in care se cuprind, deodata, ginga$ia, duio$enia # smerenia: "
Cel ce are mireasa este mire, iar prietenul mire lui, care sta asculta pe mire, se bucura cu
bucurie de glasul lui. Deci aceasta bucurie a mea s-a implinit. Acela trebuie sa creasdi,
iar eu sa rna ..."
(v. 29-30). Dupa ce am parcurs aceste marturii, ne mai apare loan Botezatorul aspru, dur
neiertator? Sau, dimpotriva, bun, delicat, indatoritor? Cu certitudine, oricine va vrea
sa fie obiectiv se va opri la aceste din unna la care se adauga celelalte
pomenite mai sus: smerit, discret, ginga$, a/abil, simplu Totodata, invatam din
aceasta analiza sa nu ne grabim niciodata sa catalogam pe cineva inainte de a-i privi cu
atentie Caci zice inteleptul Sirah: "Mai'nainte de a cerceta nu judeca;
intai apoi (XI, 7).
Incontestabilele calitati ale Sf. loan aveau sa-l impresioneze chiar pe
necioplitul, opacul Irod, cad ne zice Marcu Evanghelistul: "Irod 11 ocrotea ... cu
dragoste 11 asculta" (VI, 20). Cum va fi decurs dialogul dintre marele profet nefericitul
rege? Putem banui ca loan ii va fi vorbit cu asprime, pe buna dreptate, dar cu mila
compasiune, sperand, de ce nu, in indreptarea pacatosului. Altfel, cum ar fi fost ascultat
cu dragoste? Parca-l vedem pe lrod Iacand ochi mari, ca de copil prins in
flagrant de un invatator aspru, dar drept bun, totodata. Un Irod ascultand dodl
fascinat ...
in realitate, "asprul" Botezator n-a fost decat un mie!-fnaintemergator al
Mielului Hristos, pe care il vedem in cele din urmii supus in genunchi, in fata
caliiului tocmit de Irodiada, tacut capul spre tiiiere ... Prevestire limpede a
supunerii jertfei Mantuitorului, Care se va lasa rastignit, ca un Mie! spre junghiere,
cum profetise Isaia Proorocul (LIII, 7).
lar Sf. loan ni se senin langa tronul Imparatului Hristos, de
cealalta parte fiind Prea Sfanta Fecioara Maria, in preafrumoasa icoana ce se cheama
DElSlS (=rugaciune), stand smerit sfios in straiele-i simplitatii cunoscute rugandu
se neincetat pentru noi.
Pentru intregirea imaginii Botezatorului Inainte-mergatorului Dornnului, la
miirturiile din Evanghelii socotim potrivit sa adaugam pe cea a istoricului iudeu losif
Flaviu (aprox. 37-95), care, in lucrarea sa Antichita/i iudaice, noteaza urmatoarele: "loan
Printed on Samsung by A1exandru Popovici
4/27 Page 7 of 112
Page 30 of 256
a fost un om bun, care
le-a cerut iudeilor sa practice virtutea, sa fie drepti unii cu al!ii fata de
Dumnezeu ... " (XVIII, 117) .
*
Adaos. 0 data cu prezentarea acestor strManii reprezentative, nu
numai pentru vremea aceea ci in mare masura pentru zilele noastre, semnalam in plus
oportunitatea utilizarii in predica actuala a multor versete din Vechiul Testament,
potrivit, desigur, cu temele exigentele omiletice contemporane. In acest scop
recomandam preo1i1or incepatori 0 metoda practica de selectare distribuire a textelor:
notarea lor pe aranjate alfabetic, sau, mai eficient, intr-un caiet repertoar
6
Fiecare
text va fi trecut la litera corespunzatoare temei principale in care se incadreaza, tema care
va fi consemnata drept titlu inainte de a copia textul respectiv, iar in paranteza se vor nota
cartea, capitolul versetul. De exemplu, la litera ,'p" se va scrie, bunaoara, titlul ,'pace",
iar sub el versetul: "Cat de frumoase sunt pe munti picioarele trimisului care
pacea ... " (Isaia LII, 7). Sau, alt exemplu: sub titlul "Doctor": pe doctor cu
cinstea care i se cuvine, ca pe ell-a facut Domnul" (Sirah, XXXVIII, 1).
Pentru 0 mai buna orientare a celor interesati in sensul celor propuse, notam in
continuare alte texte, de mare folos actual (cate unul pentru fiecare litera), texte care
ne-au fost de multe ori nouii de un real sprijin in anumite predici:
Ascultare: Fii grabnic la ascultat zabavnic fa dat riispunsul (Sirah, V, l3);
Batrani (cinstirea lor): lnaintea celui batran sa te ridici; sa cinsteli fala
batranului (Levitic, XIX, 32);
Fiule, viala sa nu mat bine sa mori decat sa ceri!
(Sirah, XL, 31);
De$ertaciune: toate sunt
(Ecclesiatul, I, 2);
Educafie: Cine cru/a toiagul sau copilul, iar eel eare if fl
eearta fa vreme (Pilde, XIII, 24);
Femeie (virtuoasa): Femeia virtuoasa este 0 cununa pentru barbatul ei, iar
femeiafara cinste un cariu in oasele lui (pilde XII, 4);
Ghicit: Ghicitul, falcuirea semnelor visele sunt ca la aceea care este
gata sa nasca: inima ei aiureaza (Sirah, XXXIV, 5);
Hrana: Arunca spre Domnul grija ta El Ie va hrani... (Psalm LIV, 25);
lubire: Sa pe aproapele tau ca pe tine insuli (Levitic XIX, 18); Sa
pe Domnul Dumnezeul tau ... Deuteronom VI, 5);
intelepciune: lntelepciw::ea nu pafrunde in sujletul viclean nu in
trupul supus pacatului (Int. lui Solomon, I, 4);
Juruinte: Faceli juruin!e Ie implini!i Domnului Dumnezeului vostru (Psalm
LXXV, 11);
Luceafar: Mai'nainte de luceafar Te-am nascut (Psalm CIX, 3);
Mustrare: Mustra pe cel inlelept te va iubi (Pilde IX, 8);
6 Acest procedeu seamana in mare masura cu eel utilizat de Concordanlele (sau Caliiuzele) Biblice. Pentru ea
acestea sunt rare, iar eele care sunt se prezinta uneori intr-o forma complicata, chiar stufoasa, este recomandabil
ca fiecare preot alcatuiasca in timp propria lui concordanta , notand in ea ori de dUe ori Sfiinta
Scriptura versete care corespund cerintelor nu numai omiletice, ci pastorale, in general.
Printed on Samsung by Alexandru Popovici
4/27 Page 8 of 112
Page 31 of 256
Nume bun: Un nume este mai de pre! dedit bogii/ia; cinstea este mai de pre!
deceit aurul $i argintul (Pilde XXII, 1);
Oehi: Ochii Tai (Doamne, n. n.) sunt prea curali ca sa vada raul (A vacum I,
13);
Pdrinfi: Cel care cinste$te pe tata se va veseli de fii $i in ziua rugadunii sale va
fi auzit (Sirah III, 5);
Rdzbunare: A Mea este riizbunarea... (Deut. XXXII, 35);
Simbrie: Cel ce simbria slugii este ca eel ce varsa seinge (Sirah
XXXIV, 24);
Tiimliie: $i precum s-a aprins tamliie pentru parin!ii tai $i pentru ceilalli
regi...fa fnmormeintarea lor... (Ieremia XXXIV, 5);
Ua: U$a aceasta va rameine incuiata... did Domnul a intrat prin ea (Iezechiel
XLIV,I-2);
Vise: Ca eel care se prinde de umbra $i aleargii dupa veint, a$a este eel care
crede viselor (Sirah XXXIV, 2).
*
A.adar, dupa cum se poate observa, texte ca cele de mai sus pot fi utilizate cu
mult folos in predicile actuale, in specialla cele care au ca tema cuvintele "cheie" la care
am subscris versetele respective. Iar Vechiul Testament, se este pHn de astfel de
texte semnificative, cu mare grad de oportunitate pentru omiletica actuala, purtand de
altfel pecetea autoritatii intrucat fac parte din ceea ce numim
"cuvantul Domnului". Sa nu uitam ca in veacul de aur al teologii
parintii propovaduitori au zabovit cu mult folos pastoral asupra eartilor vetero
testamentare. Este suficient, credem, sa pomenim de omiliile biblice ale lui Origen, ale
Sfmtilor Parinti loan Gura de Aur, Vasile eel Mare, Macarie Egipteanul, Ambrozie, fer.
leronim, fer. Augustin, papa Grigorie cel Mare etc., care au predicat in mod exemplar
invatatura Domnului cuprinsa in Testamentul cel Vechi. Mare parte dintre aceste omilii
au fost traduse in limba romana, fiind astfel la indemana oricarui predicator

7
.
Concluzii. Vechiul Testament nu este numai un veritabil izvor at propovaduirii,
prin valorificarea continutului, ci un model sub aspectul tehnicii oratorice utilizate
indeosebi de profeti. R. P. Rambaud, premiat de Academia franceza pentru exceptionalul
sau Tratat de predicii, remarca urmatoarele calitati oratorice ale jrofetilor: ,Jmagini
grandioase, sujlu liric, modele ale elocinlei viguroase $i persuasive' . Sa ne amintim, de
7 Dam cateva exemple: Origen, Omilii /a Facere. Numeri. losua, Cantarea Cantarilor, Cartea
Proorocu/ui leremia. tracl. Pro T. BODOGAE, Pro Nicolae NEAGA Zorica LATCU, 1981, vol. 6
din P.S.B;
Sf. loan Gura de Aur. Omilii la Facere (l ), trad. Pro D. FECIORU, 1987 (vol. 21 din PiJrinti
scriitori Idem, Omilii /a Facere (II). trad. Pro D. FECIORU, 1989 (voI.22, P. S.B.);
Idem, Omilia despre prediciJ, Migne, P. G., L, 653-662 (vezi J. BAREILLE, Oeuvres cop/etes de Saint J.
Crysostome... , Tom. IV, Paris, 1866, p. 405-419), trad. Pro D. FECIORU, in M.A. nr. 1-311978, p. 58-66;
Sf. Vasile eel Mare, Omilii /a Hexaimeron, OmilU /a psa/mi, Omilii cuvantiJri, trad. de Pro D. FECIORU,
1986 (vol. 17 - P.S.B. );
Sf. Macarie Egipteanul, Omilii trad. Pro C. CORNITESCU, vol. 34 P.S.B., 1992.
8 Traite mod erne de predication, Lyon-Paris, 1941, p. 96.
Printed on Samsung by Alexandru Popovici
4/27 Page 9 of 112
Page 32 of 256
asemenea, ca dupa captivitatea babilonica, preotii ~ i levitii citeau legea in sinagogi, dar
nu 0 interpretau. Comentariile sau expunerile libere care urmau erau facultative ~ i putea
sa ia cuvantul OrIcme se simtea pregatit
s-o faca. A ~ a se explica faptul ca Mantuitorul intra in Sinagoga din Nazaret, sambiita,
"dupa obiceiul Sau" ~ i a explicat locul de la Isaia LXI, 1-2. La fel va proceda Sf. Apostol
Pavel in caHitoriile sale (Fapte XVI, 26; XVII, 2; XVIII, 19). Oficiul propriu-zis al
predicarii in sinagogi it aveau carturarii, numiti ~ i "invatatori de lege" (Luca V, 17).
Din scrierile Veehiului Testament ~ i - n primul rand din eele profetiee, se desprind
eateva principii omiletiee, aplieabile astazi, dintre care enumeram
9
:
1. Hirotonia obliga pe eel investit eu misiunea propovaduirii sa eonsaere intreaga
energie in oficiul invatatorese, treeand peste toate obstaeolele;
2. Propovaduirea sa fie sprijinita neaparat pe exemplul personal;
3. Propovaduirea sa tina seama ~ i de viata externa, sociala ~ i materiala a
ascultatorilor.
4. Prediea sa intervina neaparat ~ i in apararea eelor oprimati, pentru a fi sprijiniti
moral ~ i material, preeum odinioadi. procedau profetii, al earor exemplu este
de-a pururi actual.
BIBLIOGRAFIE SELECTIV A: Arhid. prof. dr. Nicolae BALCA, ami/etica, Curs daetil., Ex.
V, fase. I, BFT- Bucure9ti, cota 19351, f.a., p. 4-7; Pro prof. dr. Dumitru BELU, Curs de
omiletica, BFT-Sibiu, IDS. 485, f.a, p. 80-87; Pro prof. Nieolae PETRESCU, ami/etica,
Bucure9ti, 1977, p. 33-35; R. P. RAMBAUD, Traite moderne de predication, Lyon-Paris, 1941,
95-96; Pr. prof. dr. Nicolae NEAGA, Hristos In Vechiul Testament, Sibiu, 1944, 149 p.; Pro prof.
dr. Dimitrie BELU, Vechiul Testament ca izvor omiletic, In "Mitropolia Ardealului", 7-8, 11-12,
an. 11, 1957, p. 504-521, respeetiv 849-865.
9 Utilizam studiul Pro prof. dr. Dumitru BELU, Vechiul Testament ca izvor omi/etic, in "Mitropolia Ardealului",
an. II, 1957, nr. 11-12, p. 860-864.
Printed on Samsung by AJexandru Popovici
4/27 Page 10 of 112
Page 33 of 256
4. PREDICA MA..NTUITORULUI USUS HRISTOS
SI KERIGMA APOSTOLICA
Intentii. Prelegerea de fata propune, mai intai, studierea catorva aspecte ale
propovaduirii Mantuitorului, in dublu context: al vremii sec. I al erei in
contemporaneitate; in al doilea rand, ne propunem a descoperi "cheia" succesului
kerigmei apostolice, sub raportul continutului al tehnicii omiletice, propriu-zis cateva
dintre explicapile aparent paradoxale, adica observarea mijloacelor cuceririi unei
lumi pagane, cufundate in bezna atator credinle, curente superstitii, de catre
predicatori simp Ii, pana mai ieri atat de stcingaci in a pricepe mesajul evanghelic,
daramite a-I transmite altora, ulterior, insa, dovedindu-se invatatori ai omenirii.
Trebuie din capul locului sa facem precizarea ca ambele propuneri constituie
subiecte foarte vaste, care ar trebui tratate chiar la nivelul unor teze de doctorat
l
, aspect
care ne obliga sa ca in limitele unui simplu curs noi Yom putea doar sa
creionam date Ie mai importante, ramanand obligatia celor interesati de a Ie completa prin
consultarea bibliografiei aferente.
I. Mlintuitorul lisus Hristos, inviiliitorul nostru suprem
2
Despre nici un alt
invatator nu s-a spus vreodata niciodatii n-a vorbit om ca Omul Acesta (loan VII, 46).
Aceasta exprimare lapidara, surprinsa de evanghelist pe buzele unor simpli,
de farisei sa-L prinda pe Iisus sa-L aduca legat, reprezinta punctul de plecare al
demersului pe cat de placut pe atat de dificil de a patrunde in taini!ele oratoriei divino
umane a Mantuitorului. s-au intors cu mainile goale tocmai pentru faptul ca au
ramas fascinati de verbul unui invatator, pe care-L catalogasera initial un "agitator
oarecare". Considerata din punct de vedere istoric, predica Mantuitorului este modelul
prin excelenta al predicii El este Invatatorul unic, dupa propriile-i cuvinte: Unul
este invatatorul vostru (Matei XXIII, 8), Unul nu in sens de singular exclusiv, ci de
revelator suprem al adevarului, cu putere dumnezeiasca de a trezi spiritele, pentru a Ie
purifica face adeviirului in chipul cel mai profund
3
Mantuitorul nu a fost
elevul teologice iudaice. Dimpotriva, EI a reprezentat opozitia fata de carturarii
vremii Sale. A staruit, insa, pe talcuirea Legii a Proorocilor, lege pe care n-a venit s-o
strice ci s-o plineasca (Matei V, 17), adica sa 0 completand ceea ce lipsea,
de fapt, Testamentului Vechi: iubirea universal ii, extinsii, pe de 0 parte de la conationali
la toate neamurile, pe de alta de la cei apropia(i la totodatii, iubirea totalii,
plinii la jertfa de sine. se explica noutatea poruncii Domnului: ,,Porunca noua dau
voua, sa va iubiti unul pe altul, precum Eu v-am iubit pe voL (loan XIII, 34).
noutatea consta in El, ca model al iubirii jertfelnice. Cu alte cuvinte cine iube.$te ca Iisus
va grai ca El. Iisus este "Profetul" prin Sine, nu printr-un dar venit din alta parte. In
acest fel Mantuitorul a altoit adevarul nou absolut pe slova veche, circumscrisa in
I Pro lect. Constantin titular al catedrei de Omiletica de la a elaborat suspnut 0 teza de
doctorat in acest subiect, kerigma apostolicii, care va fi publicata curand. Cat despre predica Miintuitorului
trebuie sa ca, datorita complexitatii subiectului, nu poate fi studiata explicit la nivelul unei singure
lucrfui, nici la nivelul unei singure discipline.
2 Formularea apartine Pr. prof. dr. Constantin GALERIU, in studiul cu acest titlu, publicat in "Ortodoxia", an.
XXXV, 1983, nr. 1, p. 34-60, studiu reprezentativ din p. d. v. al propovliduirii Miintuitorului sub aspect
omiletico-dogmatic, pe care II recomandam in mod special pentru aprofundarea cursului de fata.
3 Ibidem, p. 34.
Printed on Samsung by A1exandru Popovici
4/27 Page 11 of 112
Page 34 of 256
limitele spatiului poporului ales. El a cu dragoste mila nevoile tristetile
unei lumi instrainate de Dumnezeu a evidentiat descoperirea dumnezeiasca in natura
inconjuratoare, in valea Nazaretului, in seninatatea lacului Ghenizaret, de-a lungul
vai a Iordanului, sau in tacerea muntilor pamantului ragaduintei.
Forma predicii Sale a fost variata a avut in vedere caracterul cultura
ascultatorilor. Intr-un fel a vorbit in fata carturarilor, fariseilor bogatilor, altfel in fata
oamenilor simpli umili. Mrbati femei, cuvantul Lui le-a trezit simtul
celor ce aveau sa sufere pentru Evanghelie, le-a vorbit de slava imparatiei
cerurilor. Pe cei obiditi i-a mangaiat, pe cei bolnavi i-a vindecat, pe cei morti i-a inviat,
oopn
i-a binecuvantat, iar adevarurile spirituale pe care Ie rostea erau intr-o forma
concreta sugestiva, menita sa determine punerea in a gandirii
ascultatorilor. Caci Mantuitorul s-a adresat, deopotriva, mintii inimii celor ce-L
ascultau. adevaruri esentiale, vitale, formulate simplu, limpede, firesc
insufletit, iata fondul, forma foqa predicii Sale.
Tema centrala a predicii Mantuitorului este Evanghelia Imparatiei lui Dumnezeu.
"Pocaiti-va, ca s-a apropiat Imparatia lui Dumnezeu" sunt programative in
Predica Domnului (Matei IV, 17, Mc. I, 15 etc.). Strans legate de tema centrala,
Mantuitorul a reliefat in predici trei subiecte principale: Dumnezeu, lumea, omul.
Dumnezeu - Treime a iubirii: TaHil, a Carui dragoste nemarginita, marturisita de Iisus
prin cuvintele "Atat de mult a iubit Dumnezeu lumea incat pe Fiul Sau Cel Unul-Nascut
L-a dat ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiM viata (loan, III, 16), este
reliefata indeosebi prin parabola Fiului Risipitor, a carei frumusete adancime este
inegalabila sub acest aspect; Fiul, a Carui iubire S-a dovedit prin actul suprem al jertfei,
insotit de cuvintele de pe Cruce: "Parinte, iarta-le lor ca nu ce fac" (Luca, XXIII, 34);
Duhul Scant, izvor nesecat al harului iubirii adevarului (loan XIV, 26; loan XV, 26).
Lumea este ca opera a iubirii lui Dumnezeu mediul de viata al omului.
Este, in timp, un dar # un sacrament, dupa expresia bine cunoscuta a parintelui
Dumitru Staniloae.
Omul, ca subiect el propovaduirii Domnului, este un al doilea nume al Lui
(El se pe Sine ,,Fiu al Omului"- Matei XVII, 9; XVIII, 11 etc.). Fiul lui
Dumnezeu S-a intrupat in lume pentru a releva chipul adevarat al omului in mijlocul
creatiei.
Parabolele, mijloace preferate in predica Mfmtuitorului. Cu toate ca in unele
imprejurari folosea vorbirea numita directa (predica de pe munte, de ex.),
Mantuitorul a intrebuintat cu precadere parabola, modalitate intalnita, de altfel, frecvent
la popoarele orientale. Ca termen, parabola (1TapajJo),7j) inseamna "a pune lucrurile
alaturi, a spune lucrurile in alt mod". Enumeram cateva din avantajele intrebuintarii
parabolei:
pentru ascultatorii simpli, istorioarele simple, intuitive, sunt mai de tinut
minte;
prin parabole se pot biciui mai pacatele, lara ca cei de fata sa fie
direct;
parabola solicita gandirea mai mult decat vorbirea directa, contribuindu-se,
astfel, la ascutirea mintii;
Printed on Samsung by Alexandru Popovici
4/27 Page 12 of 112
Page 35 of 256
parabola da posibilitatea de a feri unele adevliruri sfinte sau taine
Sa ne amintim de cuvintele Mantuitorului: "Voua va este dat sa tainele
imparatiei cerurilor, iar acelora (fariseilor, n. n..), nu. Pentru aceasta Ie graiesc
in pilde, ca vazand sa nu vada auzind sa nu auda sa nu inteleaga" (Matei,
4 '
XIII, 13) .
Exegetii au numarat 33 de parabole, care se intrec in frumusete unele pe altele prin care
Se fac cunoscute, in mod discret, adevliruri dogmatice care puterea de
intelegere. Ne arnintim in acest sens de principiul pedagogic enuntat de filosoful
britanic Herbert Spencer (1820-1903): "Pe cele abstracte Ie facem sensibile prin cele
cunoscute". se explica faptul ca parabolele contin tablouri luate din toate genurile de
ocupatii cunoscute atunci in Tara Smnta: agricultura, pescuit, gospodaria casnica din
farnilie, relatii1e sociale comune, tabieturile casei regale etc. La frumusetea lor stilistidi
adancimea mesajului omiletic, se adauga valoarea actualitatii: oricare dintre ele pare a fi
rostita pentru noi, cei de azi.
*
Miintuitorul Iisus Hristos este modelul suprem al predicatorului ideal, absolut
5
EI
vorbea, dupa mlirturia evanghelistului, ca Unul care are putere, iar nu cum ii invii!au
ciirturarii lor (Matei VII. 29), putere ce izvora, de fapt, din fiinta Sa dumnezeiasca,
totodata din lipsa de pacat: "Cine din voi Ma va vadi de pacat?" (loan, VIII, 16) De aici
deducem rara greutate "cheia" principala a actului omiletic: sfmtenia vietii
predicatorului. De aceea se potrivesc propovaduitorilor cuvintele Domnului: "Fiti
precum Tatal vostru Cel ceresc este" (Matei, V, 48).
lisus Hristos, Dumnezeu om era numit nu intamplator Rabi
(invatator), El marturisind ca pentru a invata a venit in lume: "Sa mergem in
satele care sunt mai aproape, ca sa vestim acolo, caci pentrn aceasta am
venit" (Marcu 1,38), sau: "Se cade Mie sa vestesc imparatia lui Dumnezeu altor ceta!i,
ciki spre aceasta sunt trimis" (Luca IV, 43). Evident, nu trebuie intelese in sens
exclusivist aceste cuvinte. 0 data en misiunea invatatoreasca sau profetica, Mantuitorul
le-a pe celelalte doua: pastoralii (imparateascii) sfmtitoare sau arhiereasca.
Vrea sa sublinieze, insa, importanta mantuitoare a predicii, exemplu ce va fi urmat indata
de Sfmtii Apostoli. Aproape la fel se va exprima Sf. Ap. Pavel, de pilda: "Caci Hristos
nu m-a trimis sa botez, ci sa binevestesc!" (I Cor., I, 17).
in conc/uzie, predica Miintuitorului are, in chip absolut, cele doua calitati necesare
actului omiletic autentic: frumusete putere de convingere. Ambele dovedesc cu
prisosinta ca "Iisus a fost cel dintai mare educator al omenirii", cum
profesorul savant Simion Mehedinti6.
4 S-ar parea, la 0 analiza izolata a acestor cuvinte, ca Mdntuitorul inadins ca numai unii sa inteleaga...
Evident, nu poate fi yorba de vreo discriminare. Explicatia 0 avem in versetul 15: "Cad inima acestui popor s-a
i cu urechile aude greu ochii lui s-au inchis, ca nu cumva sa vada cu ochii sa auda cu urechile i
cu inima sa inteleaga sa se intoarca Eu sa-i mantuiesc ..." Aadar, este yorba de un act deliberat, nu din
partea Domnului, d din partea unor ascultiitori, potrivit voin1ei libere pe care EI 0 respecta intocmai.
Vasile FLORESCU, in Retorica neoretorica, Editura Academiei, 1973 (!), afirma: "Hristos a fost
un vorbitor cu totul peste nivel., iar parabolele Sale, chiar in traducere, impresioneaza i pe cel mai adanc
adversar al cre9tinismului...", p. 91.
6 Trilogia in vol. Scrieri despre educafie inviiliimiint. Antologie, E.A., Editie ingrijitii de D. Muster,
1992, p. 216.
Printed on Samsung by Alexandru Popovici
4/27 Page 13 of 112
Page 36 of 256
II. KERlGMA APOSTOL/CA. Cuvantul kerigma provine din grecescul
KTJPVyy6J, care inseamna a ji crainie, vestitor, a anun!a. Sa ne imaginam cum se
petreceau lucrurile intr-o comunitate in care venea pentru prima oara un Apostol: spunea
cine este, in numele cui apoi, prezenta pe scurt invatatura evangbelica. Cu
alte cuvinte, anun!a, vestea ceva, adica, 0 actiune kerigmatica. Daca acea
comunitate 11 accepta, urma 0 perioada, mai mare sau mai mica (de la caz la caz) de
catehizare. Dupa catehizare cei instruiti erau botezati, participau la Sfilnta Liturghie
aici, ascultau apoi omilia altemativ, predica tematica. Revenind la kerigma apostolica,
preciziim ca ea avea, in general, urmiitoarea schema: un mic rezumat al istoriei vetero
testamentare, cu evidentierea unor profetii mesianice, apoi intruparea, activitatea,
moartea invierea Domnului, incheindu-se cu anumite sfaturi morale.
Predica Sf. Apostoli, cum ne este in Noul Testament, s-a in
patru etape: 1. predica din Ierusalim (Fapte II-VIII); 2. predica din Samaria, Damasc
Antiohia (Fapte VIII-XII); 3. predica Sf. Pavel Bamaba in Galatia Meridionala (Fapte
XIII-XIV); 4. extinderea Evangheliei in Europa, prin predica Sf. Ap. Pavel (Fp. XV
XVIII);
Din izvoarele Traditiei putem completa aria kerigmei apostolice. Bunaoara,
istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea (aprox. 260-340), bazat pe cateva informalii
preluate de la Origen, in a sa istorie bisericeasca are un capitol special intitulat in ce parp
ale lumii au propovaduit Apostolii, in care noteaza ce i-au parvenie.
Pentru a ne edifica, pe cat este posibil, asupra structurii, continutului modului
de prezentare a kerigmei, trebuie sa analiziim cuvantarile cuprinse in Faptele
Apostolilor
8
:
I. Cuvantari ale Sf Ap. Petru: la alegerea lui Matia (I, 16-22); in ziua Pogorarii
Sf. Duh (II, 14-40); in pridvoru1 lui Solomon (Ill, 12-26; doua in fata
Sinedriului (IV, 8-20 V, 19-32); in fata lui Comeliu (X, 28-43); in fata
ierusalimitenilor (XI, 5-17); la Sinodul Apostolic (XV, 7-11).
II. Cuvantari ale Sf Ap. Pavel: in Antiohia Pisidiei (XIII, 16-17); in Listra (XIV,
14-16); In fata Areopagului (XVII, 22-31); la Efes (XX, 18-35); la Ierusalim
(XXII, 1-24); in fata Sinedriului; in fata lui Felix (XXIV, 10-31); in fata lui
Festus (XXIV, 2-29).
III. Cuvantarea Sf Iacob la Sinodul I Apostolic (XV, 13-31); Cuvantarea Sf
Stefan (VII, 2-53).
Analizand aceste cuvantiiri desprindem cateva concluzii
9
:
pentru Sfin!ii Apostoli, predica este intm de toate 0 ascultare a poruncii Domnului
(Mergand, inva!aTi toate neamurile .. .), precum Sf. Ap. Pavel: "Caci
Hristos ... m-a trimis ... ca sa binevestesc" (I Cor. I, 17); ,,Porunca mare sta asupra mea.
Vai mie daca nu voi binevesti" (I Cor. IX, 16); totodata un act de ascultare a ucenicilor
7 Eusebiu de Cezareea, Scrieri. Partea i, trad. Pro prof. T. BODOGAE, Edit. Institutului Biblie de Misiune al
B.O.R., (Coleetia P.S.B., vol. 13), 1987, p. 99.
8 Pentru examen studentii vor eunoa!?te, In linii mari, eontinutul aeestor cuvantliri.
9 in formularea lor eu preeiidere studiul Pro prof. dr. Dumitru BELU, Predica apostolic(i, in "Mitropolia
Ardealului", an. XI, 1966, nr. 1-3, p. 100-108.
Printed on Samsung by Alexandru Popovici
4/27 Page 14 of 112
Page 37 of 256
Sf. Apostoli: cuvantul, cu timp lara timp" indeamna Sf.
Pavel pe Timotei (II Tim. IV, 2);
earaeterul preponderent al kerigmei este misionar, atat de neeesar in Biseriea primara;
loeul kerigmei era diferit, dupa imprejuriiri: in easele viitorilor sau
ale eelor eonvertiti deja, in Sinagogi, in piete etc.;
kerigma era structurata, in principal, pe frrul a doua procedee: 1. se pleca de la lectura
bib1ica a unui text; 2.0 anumita tema doctrinara (ex. despre Euharistie, I Cor, XI);
Sf. Aposto1i s-au dovedit buni cunoscatori ai psihologiei ascu1tiitori1or, ai menta1itatii
cu1turii lor, factori de care intelegeau sa tinii seama in activitatea predieatoria1a.
Teme1e, argumentele stilul fo1osit erau perfect adaptate la fondul aperceptiv la
posibilitiiti1e ascu1tatori1or.
predica apostolicli este strans legatii de viata harismaticii in Iisus Hristos. Cuvantului
propovaduit Ii era asociatii administrarea Sf Taine. Clici mantuirea nu se poate
dobandi prin simp1a ascultare a predicii, ci prin ascultarea predicii i prin primirea Sf
Taine. Dovada cea mai elocventa 0 avem 1a Cincizecime, cand, in urma ascultarii
cuvantarii Sf Ap. Petru, cei de fata au fost 1a inimii", botezandu-se ca 1a trei
mii (Fapte, II).
*
Precum se Sf Apostoli nu au fost ciirturari, dar Sf. Dub
le-a descoperit taine10r darullimbilor. Cunoscand bine adeviiruri1e
divine pe care aveau sa Ie predice, fiind martori ai Domnu1ui (Fapte I, 8) fiind pro fund
de aceste adevaruri, Apostolii au avut putinta sa expuna in limbajul propriu
aceste adevaruri. Exista 0 regula in retorica, dupa care cel care bine ideile,
adica cel ce are notiuni1e clare in minte, Ie poate prezenta cu in cuvinte.
Romanii spuneau: Res verba rapiunt (ideile rapesc, smulg, cuvintele), cugetare din care
desprindem ca toti retorii trebuie
contureze bine imaginea adevarului pe care il au de pentru a-I putea
transmite fiira dificultiiti.
Sf Apostoli nu au invatat retorica in vreo speciala, nici nu
cultivat 0 vorbire rafmata, in stilul celui cu care se mandreau retorii greci pagani, ci
cu smerenie darurile primite de sus, pentru a spu1bera parerea unora ca
lumea a fost cuceritii prin maiestria cuvintelor nu prin dumnezeirea
adevarurilor Este exact ceea ce a exprimat Sf. Ap. Pavel: "Iar cuvantu1 meu
propovaduirea nu stau in dovezi1e ale inte1epciunii ci in dovedirea
Duhului lui Dumnezeu" (II Cor., II, 4).
Printed on Samsung by Alexandru Popovici
4/27 Page 15 of 112
Page 72 of 256
4. Antim Ivireanul (1650-1716) este cel mai mare predicator de la se al
-lea inceputul celui de-al XVIII-lea. Didahiile sale sunt piese reprezentativ atat
pent slujirea omiletica, dlt pentru literatura romana in general. Propriu-zis ne-au
ramas de la el 28 de predici la diferite duminici sarbatori 7 cuvanHiri 0 zionale
(paren e), in manuscris, tiparite intaia oara abia in 1886 de catre Ion Bianu onstantin
Erbicean . Pentru viata si opera distinsului mitropolit, literatura omiletica omaneascli
benefici de 0 teza de doctorat, elaborata de preotul Gabriel Popescu
26
Didahiile au
fost retip . e in mai multe editii, intre care semnallim pe cele se te de Gabriel
$trempel, d tre care una va fi utilizata de noi pentru suma I predicilor
exemplificare 7. 0 interesanta caracterizare a mitropolitului, sub as ect omiletic, ne-a
lasat Nicolae I ga In a sa Istorie a Bisericii redand teva fragmente din
didahii: "Acest cuvantari (didahiile, n.n.) de mustrare de sfii ire sunt pline de 0
elocventa energi sigura. Dar mai ales aceasta interese din punctul nostru de
vedere - ele arata otararea mitropolitului de a curati 0 Bise . ii deciizuta ca moravuri.
Pornind de Ia incre . !area lui ca "are treabli cu toti oamenii ti sunt in Tara Romaneasa,
de la mic panli la m re, pana la un copil de tiitli, afarli . pagani care nu sant de 0
leage cu noi", di "de atuI sau spiinzura sufletele credinc' el tine de riiu pe boierii
a batjocori fe 'le pe care sant siliti a Ie man In posturi, "verzele, legumile",
care nu sufiir apa, ci mangaie de infranarea de frupt prin "braga, beare,
mied"; pe femeile cu "fl acuri pe obraz inele griimada pe degetele care nu
mai munci, pe ii care suduie, razand de 0 vitejie, "de leage, de cruce, de
cuminicatura, de morti, d comandare, de luma e, de suflet, de mormant, de coliva, de
prescuri, de ispovidanie, botez, de cununi de toate Tainele Sfintei Biserici", pe
cari intra prin biserici, ace cu ochiul unul altuia mai rau ca la
carciume", pe toti cei care u inchid pra aliile nu se opresc a cumpara, fie de la
negustorii turci, in zilele de pr znuire i umineci... ,,28.
Pentru exemplificare am ales pre lca rostita la instalarea ca mitropolit (in fapt 0
pareneza, adica 0 cuvantare 0 ion ii), pentru ca, prin continutul forma ei, are un
pronuntat caracter programativ. a fost rostita in ziua de 22 febr. 1708, in catedrala
mitropolitana din in pr nta domnitorului Constantin Brancoveanu, de care
smerit spre finalul c tarii: "Iar Dumnezeul cel mare inalt...sa trimita A
darul Duhului stant pre cinsf de Dumnezeu incununat cap al prea luminatului
domnului al nostru de 0 'nefiicator, Io Costandin Basarab Voevod sa-l
blagosloveasca dintru inalti ea Iaca lui sau, ca pe A vraam, inmultindu-i semin!iia din
neam in neam sa-I p- ascii cu treaga sliniitate cu linii pace, panii la adanci
batranete la preaina1tat sc nul marii sa ... ,,29.
Textul integral e e urmiitorul: Ae asta 0 am zis eiind m-am faeut mitropolit: "Veniti
dupa mine voiu face re voi pascari
30
de ameni fl. Doftorii eel desaviir,yili # fnlelep{i atunci
mal mult marese laud me,yte,yugului lor, nu c d eu hier # eu foe lupta patima sa 0 supue, dupa
cum taste liagta rii oiu/uf, ce numai ciind eta ee patime,yte cu apipaert miingaioase # eu
26 Mitropolitul Un ovlahiei Antim Ivireanul. cdrmuitor sericesc.# propovaduitor al Evangheliei, in S.T. an.
XX, 1969, nr. 1- ,p. 5-97 (i extras).
27 Predici, editi critica, studiu introductiv i giosar, Bucure i, 1962,322 p.
28 N. lorga,l aria Bisericii Bucureti, 1930, edi! II-a, vol. II, p. 57.
29 Predici... . 76.
30 in ed. E iceanu, ca in editiile Iorga P.V. Hane: viinato '. Citatul, iuat din Evanghelia de la Matei, IV, 19,
este: "V iti dupa mine i va voiu face pe voi pescari de oamen " Biblia, ed. 1936.
Printed on Samsung by Alexandru Popovici
4/27 Page 16 of 112
58
LECT: DR. CONSTANTIN PREDA
1
,
Dubului Stant $i a plinirii ragaduinlelor eshatologice (ef. FA 2, 38: 3
I
1
,
19-21. 26; 5,31; 10,43; 13,38-39),
!,
,. disc!irsurile adresate unui (ludiloriu pagan, eel mal amplu :;;i

elaborat este eel din Areopagul Ateuei 17,22-31), iar eeJ mal seun
eel din Listra (FA 14, 1 J7). Rezulta din analiza lor cil $1 ele reiau 0
schema tradillonala, atestata de 1 Tes 1, :) :;;i Evr 6, 1 II) 6,
ale carei puncte esentia!e sunt Intoarcerea de la idolatrie la adevaratui
Dumnezeu $i a$teptarea intoareerii 'ntru slava a Mantuitorului Hristos,
in timp ce Invierea e menlionatii numa! ea tiind presupusa de parusie,
nu este deloc moartea lui lislls $1 valoarea ei mantuitoare.
La fel, $i in discursul din Areopagul Atenei, intainim cele doua ele
mente In aceea!?i ordine:
- vestirea Dumnezeului Unic, Cmator, $1 polemica anti-idola
triea (tA 17, 22-29);
- anuntarea judeeatii universale ... pt:in Omul pe Care L-a riin
duit, tuturor diindu-/e proba sigudi ca L-a inviat din mor{i
(FA I 7, 30-3 . ,
C'ON'flNUTUL PRO UlRHCR
Pencn! avca 0 imagine Ul CLi'v'5nt::ir!lOr
misionare din Faptele Apostoliloi \fum ince:rca in cek c:e unncaza sa
ne oprim a:3upra a ceea ce au in com un, asupra elementeior can:
forrneaz8 aproape 0 schema comuna, care, Cli mid vClriatii, sta la b?Zf;'
tutul'or cuvanUi.rilor de aeest gen, rostite de Sfantul Petru (FA 2; :3;
4; 5; 10), fie de Stantul Pavel (FA 13; 14; 17). Este yorba de 0 schema
de baza, care a fast propusa in diferite feluri 1:n istoria ccrcetarii
64
, iTIsa
care pare a fj 0 configurare matura, prin studiile dedicate de eatn::
J. Dupont, iflcepfmd CD anul i 973. Din acestea ne vom inspira !?i noi,
chiar eu Lmele refonnulari, in particular legate de ultimele doua
e1emente
65
.
distinge elemente constitutive ale acestor euvantari:
1. un exordiu de circumstanra, C!11e rnotiveaza cuvanta!ea; 2. 0 lrilni
tere fa sliljirea publidi a lvicmluitoru/ui; 3. zmprejuriirile in care a
murii; 4. proclamarea sofemna a if1vierii Sale; 5. expDcarea pe b(c.u
Scripturii, a insemnlitL'ifii invierii; 6. conc!lizia ce cuprinde vestirea
tafii oferita celor care accepta mesajul.
a) Exordiul cuvantarilor nu numa: rcluJ de a
ascuitatoruJul sau ci ii pen'nite or2JUfului sa coreieze
",;u sitllatia 1n ("an; esle san sa rGll1emon::ze
fapte sa lepatrundil mai bine lnsemnatatea:
de Sf. Petru ceilalti Apostoli Cil::;: In 1a Cinci
2, !4-21): vindecarea 0joQ:uiui de 1a
$1 mirarea ell
(FA 3.12); propov{lduirea
dus la primul proces (FA 4, 9):
de Dumnezeu, de
Iisus (FA 5, ceJe doua vedenil care t'<lI'o;izeaza
Petru Comc!iu, Si care-l fac pc Anostol sa
64 \/czi !1ial sus propunerc8 lui
65. cr ,!. .. NUC\'1 studi /;'nl .. ') 56
4/27 Page 17 of 112
60 61 LECT. DR. CONSTANTIN PREDA
puse de puritatea rituaia (FA 10, 34-35); rernemorarea i'ntregii istorii a
lui Israel, direia ascultatorii Ii sunt direcp, pe care au ne
voie sa 0 II1!eleaga, pentru ca Dumnezeu 5i-a descoperit prin ea planul
scopul Sau mai inainte riinduit(FA 13, j 6-23); vindecarea
din Listra, care-i face pc aamenii locului sa-i eonfunde pc Barnaba
Pavel eu Zeus Hermes (FA 14, 15a); Inmultirea cultelor idolatrice
caularea filosofica a adevarului In cetatea Atcna (FA 17,22-23)66.
Cuvanti.'l.rile pomesc de la aceste fapte concrete, maiaJes de
la stupoarea pe care ele 0 provoadi printre oarnenL Astazi discursul
crqtin a pierdut aceasta fOfta provocatoare, precum capacitatea de
a-i surprinde Incanta pe oameni ca sa palticipe Ja experienra
Ne-am aplatizat am devenit nereceptivi.
b) Istoria lui Usus din Nazaret
Dupa aceasta introducere, capabiHi sa stimuleze interesul atentia
ascuIHitorilor, in general este introdusa aproape imediat referinta legata
de slujirea pamanteasca a Mantuitorului, lntemeiata pe cunoa$terea
directa a celor care 0 propovaduiesc. Prezentarea experientei istorice a
Mantuitorului Hristos este lntalnita numai In cuvantarile mai dezvoJ
tate; ea ill cele din capitolele 3, 4 $i 5.
In timp ce sunt InliHurate interpretarile false nepotrivite, se des
chide spatiu1 pentru a insera, ca element explicativ, ceea ce a experi
mentat ca Om Mantuitorul Hristos, indicat, cel mai adesea, cu titlul
care se rcfera la provenienta Sa geografica: Jisus Nazaril1eanu!, De
aceea, in cuvantarile mai dezvoltate, sunt mentionate, In pdmul rand,
foalte pe scurt, activitatea Sa publica semnele care all insotit 0 ast
fel de slujire care au celiiticat Persoana 1llsa;;;i a lui Iis.us Hristos (FA
2, 22-23); apei cadrul se amplifdi, oferinduse precizari Cll caracter
spalio-temporal, este faptul ca Dumnezeu era eu EI (FA
10, 37-39) se precizeaza raportul dintre activitatea Sa $i misiunea
Sfantului loan Botezatorul (FA 13,24-25)67.
66. Cf. J. DUPONT, "Nuovi studi Atli .. .''' 57-59; "ezi $i G. BETOR1"J dis
corsi n1!sslonari Atti degli Apostoli. II kerygma nel contesto degli cvcnti e nella
progressivita della nar!'!lzione", 'in Servile Ecclesiae. Miscellanea in onore di P. Sea
bini (Bologna, 1998) 87 - 99.
67. Cf. G. BETOR!. "I discorsi missionari .. "',93.
PROPOVADl;IREA APOSTOLICA
Doua lucruri merita subliniate In acesta parte a cuvantilrilol. Tn
primu! rand, faptu! ca se considera ca fiind cunoscute
gate de lisus din Nazaret: raportui ZeU Sf. [oan
riul peregrinarilor Sale din
moarte: {( Voi cllvantlll care a fost l trad. 11. eeea ce S-Q
in toaUi Iudeea ... (FA 10, 37). Chiar da..:a cineva ar dori sa minima ..
lizeze aceste evenimente, Mantuitorul Esus Hristos, din pUDer de ve
dere istoric, aparpne istoriei !udake din ace a perioada: contemporanii
Sai auziserii vorbindu-se des pre EI, chiar daca martori! de tncredere
erau numai eei ce mallcasera bausera eu El, adica Apostoli!.
In al doilea rand, sunt evidentiate mai ales minunile exorcisrneJe
siivar$ite asupra celor care erau posedati de diavoL AceasUi subliniere
um1iire$te sa arate eli era Mesia, Unsul Duhului stant, pe Care
Dumnezeu-TaUiI L-a trimis in lllme ca sa 0 tamaduiasdl de reJele sale,
mai ales sa 0 izbaveasca de sub puterea lui Satan: Precull1 vai
... pe lisus Nazarineanul, barbat adeverit fntre vai de Dumnezeu,
prin puteri. prin minuni prin semne pe care Dumnezeu le-a facut
prin El in myloeul vostnm (FA 2,22).
Experienta istoricii, pe care au tr:1it-o Apostolii, se l!1te
meia pe date de mare importanta greutate, care deja, prin valoarea
lor puteau sa detennine care sa creada ca lisus din Nazaret
este Mesia sau ({Profetul care trebuia sa viml In zilele din urma
FA 3,23-24).
Acestor semne)}, cbiar daca evidente cunoscute de foarte
Ie lipsea ceva mai i maret, care sa Ie pecetluiasca in mod
definitiv ca semne puternice, pc care Dumnezeu Le-a prin
Fiul Sau
68
.
c) Moartea Sa pe cruce
Existenta istorica a Fiului lui Dumnezeu, intrupat tDsa, a avut un
scop precis: sa lndeplineasca planul mantuitor ai illi Dumnezeu, ofe
rindu-Se in mod liber gratuit ca jertfa de rascumparare pentru
oamenii.
Vorbind despre rastignirea lui [isus.
niaza in mod dOUR aspecteW in
68 Cf S. C[PRIANl. ,.Missione. "'. 179 180.
69 Cf.l. DUPONT..,>-.iUG"! studi slII:!!i Atti..". 62-64.
4/27 Page 18 of 112
64 LEer. DR. CONSTANTIN PREDA
este preaslavit $i ca subiect al invierii 0.1 actu1ui de
"Atribuirea alternativa a actului Invierii, dind Tatalui,
ciind Fiului, arata 0 'impreuna-Jucrare a Lor, care include 0 intensa
impreuna-lucrare a Duhului Sffint"73,
NOlttatea vic\ii la care lisus invlat a firea umana pe care
asumat-o prin intrupare se v-a mallifesta Insa evenimentul
Inaltarii intfU slava.
Sf. Luca face distinctie intre Inviere $i Ini.l1tare. Invierea exprimil
faptul di Dumnezeu S-a aditat in trup, eli a revelat dumnezeirea Sa In
trupullui fiSHS. Iisus Hristos $i-a viata Sa pamanteasca Inaltan
du-Se eu trupulla cer (cf. Lc 24, 50-52), de-a dreapta lui Dumnezetl,
unde sta in cornuniunea Tatalui (cf. 2, 33-34; Ps. 109, 1-2), adica
In starea de slava. "in baza Invierii, va sta ca om la dreapta Tatalui,
dar poate comunica din umanitatea sa spiritualjzata, sau indumnezeita,
Duhul Sau cel Sfant prin Acesta se poate El in tot
care I se deschide. El poate fi acurn in toti poate rnantui pe toti cei
ee vor. $i pe cei ce I se deschid ii poate duee la ferieirea iar pe
cei ce nu-L Ii poate l?c.:a in iadul
Potrivit perspectivei .)tantului Luca, Iisus eel Inviat Ii pe
Apostoli ucenici, timp de patruzeci de zile (ef. FA 1,3) in legatura
eu irnparatia lui Dumnezeu. Se va Inalta apoi la cer, de unde va veni in
veacul viitor, plin de slava. "AstfeI, Iisus Hristos ne-a descoperit nu nu
mai ceca ce Dumnezeu a Iaeut face acum pentru mantuirea omului,
ci ceea ce El ca realitate ultima pentru noi. Prin ur
mare, viara este nu de simple evenimente care
formeaza istoria mantuirii, sau de 0 SUl11a de invataturi care forrneaza
tradi!ia, ci de Persoana lui Hristos Care racut posibila tre
cerea de la moarte la viata, de pe pamant 13 cer, de la robie la iibertate,
de la lumea asa cum este, la lumea cum va fi"75,
deci la cer (ef. FA 2, . 3, 21; 5,31), dupa cum
fusese anticioat de profetiile scripturistice ( cf FA 2, prin
73. Cf. Pr. Prof D. STANILOAE, Teolagia D(iZiiW!iul Ortodoxa II
32003),173,
74. Cf. Pc Prof. D. STA.NILOAE, at/u
i
Iisus Hrisros {Sibiu,
1991),278.
75. Cf. Pro Prof. 1. BRIA, Credinta pe care 0 marlul'isim (Bucure$tL 1 94.
PRopovADI)IREA APOSTOIJCA
6S
Inaltare, a fost Gonslltuit [)omnul-f(yriosul,) "Piatra din caput un
ghiului (ef. FA 2, FA. 4, I) L ManiuilOruh) (cf. FA
5,30-31), Care se manifesta ea izvor a! mantuirii 'in mijloeui cdor Ce
forrneaza Biserica fA 2, 39; 3, 4, (2), prHl Sau in
Duhul Srant (cf. FA 2,21,3, l6; 4,12; 10,43), invucat spre iel1area
pacatelor FA 2,38; 3,19; 5,31; 10,43; 13, Toti sunt
invita!i la pocain!a (cf. FA 2, 38, 40; 3,19,26; 5, 31) la credinFi (d.
FA 10,43; 13,39), prill apelul slujitorilor CuvantulLII.
Inaltarea arata, inainte de orice, ca Iisus Hristos este Domnul de 0
fiinta eu Tatal (cf. In 20, 17; I Ptr 3, 22). In Sa, S-a ara
tat pe Sine ca ({singurul Stapanitol; imparatu! imparatiior $i Domnul
domniloro (ef. I Tim 6, 15),
e) Dovada marturia Scriptul'ilor
Dupa ce este proclamat faptul Invierii lui lisus, atestat de (mar
tori, trebuie pusa In evidenta interpretarea evenimentului eu ajutorul
Seripturii. Profetii au vest it faptul ea Mesia va fi lnviat: din moment ee
aceste profetii s-au implinit in Persoana lui Iisus, El trebuie reeunoseut
ea Bind Mesia eel ragaduit.
In lurnea in rnentalitatea ebraidi, Sfanta Seriptura crea 0 eomu
nieare imediata intre cine vorbea eei ce ascultau. De aceea, referirea
permanenta la Smnta Scriptura, precum Intemeierea argumentarii
interpretarii unui eveniment pe baza ei, constituiau 0 metoda eficienta
a propovaduirii.
metoda de argumentare fusese folosHa de
(cf. Lc 24, 25-27), Care interpreteaza pentru ucenicii
tatea Invierii Sale, fiidind 0 incursiune exegetica, In cheie
pdn Scripturile ebraice.
Interpretarea hristologica a Vechiului Testament era
pentm evreii care au crezut ea lisus din Nazaret estc
Scripturi, unnarea sa demonstreze trei lucruri: a) eli moartea
Mesia nu a fost un scandal (cf. I Cor 1 23), ci a fost necesara voita
de Dumnezeu-Tfltal, pentru eEl Tacea parte din planul Sal! de restaurare
a umaniHitii cazute; iudeii, condammll1du-L pc lisus la fllo:me .. all im
pliDi!, fara sa fagaciuillte1e profetice raeute de Dum
nezeH. lncepand Cll Samuel (cf. FA 3, ! 8-24), precum unele aspecte
dureroase ale vietii lui Iosif $i Moise, care au prefigurat
.. PRopnV'\DI.;fREA Af'OS roJ.!!.
4/27 Page 19 of 112
66 LEeT. DR. CONSTANTIN PREO/\
Hristos; b) ca lnVlerea iui Hristos nu a o simpla revenire la viara
fjzldt (cf caZLt[ I ui Lazar eel \'n vial a
lucfl.!lc a S
pc care l-a luaHat de.. a '-ratalL!z intru. S::lv'!i $i pe
pHi Sf. 7n limpu! rnaniriului sau lard v,;jd 8EWpW) ceruriie
deschise .'ji pe Filll Omului stand de-a dreapra [ui Dumnezeu! (FA 7,
56) Rascumpiir<:.>rea savar$ita de Iisus In-nat FA 5, 3]; 13, 23) a
fast prefiguraHi de viata lui losif (ef. FA 7, 10), de eea a lui Moise
FA 7, 35) de cea a lui David (FA IJ, 22 e) ea mantuirea In-
de este deslinata tuturor popoarelor, iudeilor pagani.
. ioate seminpile piimantului, potrll/it Gen12, 3, trebu.ie sa fie bine
,;uvantate in unic/\ Jescendenta a lui AJraam (ef FA 3, 25
Aeeste trei puncte ale argumenU\'rii scriptMistice fusesera deja
dicate de Mantuitorul lnviat celof doi spre Emaus: Mesia tre
sa sufere s1l. Invieze din rnorti a treia zi sa se propovaciuiasca
'in numele Sau podlinta la toate popoarele (cf. Lc 24, 44-48). La fel
afirma Sf Pavel in apologia sa, inainrea lui Agripa al II-lea: co
Hrisfos uvea sa pdfimeascii !it sa fie eet dinttii fnviat din morfi sa
vesteasca lumina poporuilli (lui Israel) $i neamuriiol'}) (FA 26, 23).
Din acest motiv, iudeii din Tesalonic, dornici sa descopere adevaratu!
plan allui Dumnezeu, cercetau z.ilnic Scripturile, ca sa se asigure dacs
propovaduirea estc lntradevar I,;lIprinsa tn ele (cf. FA 17, 11).
Nu este grcu de observat c1:\ nici Llnut din textele VechlUlui Testa
ment, adoptate ca rnanurii despre l11vicrea lui Hristos, nu In
explicit despre ea. Psalmul 15, 10 (LXX) exprima spcranta de a
nu mai Vf.:C\ed stricac:iunea. Psalmul 109, i (LXX) aminte:;;te cuvintcle
iui Dumnezeu, Cne eel pe care David II cheama
sa stea de-a dreapta Sa, eu fagadulllt3 de a-l supunc pe Sai
2, 7 (LXX) rccli'l cuvintele care Dllmnezeu II pc
din\8 I'n fnvierea
Apostoli, Petru
iui Luca 111
pe care Ei L-a ni:i:.;cut$l Caruia Ii fagaduie$te
marturisqte propria ere
de eei dOl man
Credinla
llli Hristos insa constituie
J)K.()I)()VADUIK.E.4. AP(}s'ri. '/\
sau prinClpiLli
pc care II Io!ose:Fc In
turii
In eer 1ft,':
eil Hnstos a inviat.
Insa in acest eaz, Sf. Luca nn a!t
ehiar 0 taina a ';::,cdintCl pc care 0 marl:u j sirn pc care el (}
o in opera sa: ::a. moara pemnl a fi
preasiavir, dupa cum n::iese
Isaia 52, 13 - 53, 12 ( care,
in Care prin Care lotlll s-a dupa cum rezulUi. din FA 3,
13-15, I 8 FA 4, 24-28 din FA 8, teKte in in
direct.
De aiei reiese ca pe care d 0 este 0
care se a!imemeaza din Scriptura de care se penlru
tarea sa, dC'oarecc credin\a Ii permit.::: sa . Scriptura ca (1 l1lartu
rie direcla despre ceea ce e! crede. evideat Jnsa ca pentflt nu
crede, 0 astIeJ de demonstra(ie nu ollmai cil pare
putea sa para ,;hiar 0 folo::;;ire arbiitarii a
f) hrbtoiogid a <,..,.!li"\'eftirii
a cuvaniarii concentrate in .luru! sau
7t), (r . B(Jf'(!?'-i[ \S/,-L
77 ('1 J. DUPUi\T, "Nuov!
Gesi!
PRIANI. ,.i\1isC:oJ]t' .. ' iR6 - 188.

adrt:
" 1
80
nH!DELLL
167- Cf
4/27 Page 20 of 112
68 69
FA 2, 17), iar in ocesfea (cf FA 3,24) trebuie
ceo
uurare -51
FA 3,20- 2j}, h; carc Dom
se va arata ca
LEeT. DR. CONSTANTIN PREDA
eX
perienra
se
se lnlare;;te In
Domnul MantuitoruL In ziua Cindzecimii, se adreseaza
Sfantului Petru eu aeeasta lr:trebare: Ce sa facem'c>'t (cf. FA
2, 37). Aeesta este raspunsul $i atitudinea eorecta fata de mesajul ke
rygmatie: indemnul este nu 1a atitudine pas iva, ci 1a aqiune: nu 1a ce
trebuie sa ne gandim, ci la ce trebuie sa facem. Dumnezeu a$teapta din
partea omului 0 hoHirare 0 vointa practica, operativa, care II orien
teaza fie spre ve$nica, fie condamnarea Sf
ell cuvinte1e: ?oeiiifi-vii si sa se botezejieeare din
J11l1nplp lui lisus Hristos, spre iertare(.l pc/cafe/or voastre, fji
(FA 2, 38). Sf. Petru Ie propune as
cum vrea angaja
mentul Sa propriile lor lipsuri $i s3.-$i dea seama
de necesitatea schimbarii mentale $i eomp0l1amentale. In al
rand, ii invita sa demonstreze aceastii sehimbare printr-ul1 gest
lie, botezulill numele lui Hristos, prin care sa dovedeasca lor
din nou, ruperea ell propriul trecut adeziunea de credinta fata
de Persoana Sa. Acest exterior, al Tn apa, simbolizeaza
despartirea de (> Jenne veche [a 0 viata depllna prin obti
nerea iertarii pacatelor, adica a trecLltu[ lllstrainarii fata de:
Care este izvoml liber
Raspunsld faFi. de
care nu este 0 ir:forrnatie abstracta. ci 0 Per
consta 1n hotararea de schim
1n cadrul
Sfant,
adica In Biserica DOl:1nu.lui
;\cest Indemn sc 111 ct:lelalte
sionare din cartca Faptcie
istorice culturalc ale . Sf PaveL vorbind in
din Atena, nu are retineri In a din "profe\ii" pagani, cum
Petru citeaza Psalmii_ Tema InsEt 0 cOl1stituie Persoana
PRUf'( Af'OSTOLlCA
Care a irnplinir u[w1cnijor, a (jevenit Vestea
cea Buna't) pentru toti /i,ceasUi f(Veste buna) sal! evanghdie are un
un nume lstoric concret, se Fiul llli Dum
nacaL
de
CUI10S
cut deei sa vii/Ie vou1, tariJal1
tarea piicale/or cil, de taale dite
lui Moise, tnlrzl Acesta lot eel ce se
cIar ca, In acest text, Sf. Luca a vrut sa trimitere 1a doctrina
paulina des pre lnclreptarea olTIului prin
Un alt aspect care merita subliniat In aceste cuv5.ntiiri II constjPJie
perspectiva eshatologica pe care 0 intalnim In ele. In Biserica nascuta
la Cincizecime este oferita posibilitatea a face experien!a mantuirii
de a pregusta Inca de aici fericirea prin invocarea Nu
melui mantuitor allui Hristos, bctezullii $i prilllirea daru-
Duhului STant. Timpul din urma a venit $[ noi traim deja In <dieJe
vii oi eelor murti (cf. 10, 17, 3
Putem afim1a ca aceste element(; schema flll1da
mentali-i a cLlvantarilor Drezeme i,
tele . ...
teo]cgIJ, ,c-\POS:'DJ1:C!"
fidelit3te8
Dumnezeu fata de om, r $1 L-a pc: Fiul
pe .. a
a 1Hltllor Petru L ".:Tt!t in
! .,a baza ex,
sta accepw.rcil !nt"S?U {:rnrru ni
C;. G 8ET()iU,
4/27 Page 21 of 112
LEO. DR CONSTi\NT!h! i'l<.EDA
70
riU esle
cer niei un alt nt!!l1e, [fal
It'leni nu i::sJe
care, prin lucrarea Du
devine tmoul lui
l:ntr-o [onna
pe care Biserica arc datoria sa 0 faca cunoscuta
lumii: in rest, toted accesoriu, ca sa nu spun ca poate 0
piedica in calea evangheliei, ca, spre pilda, insistent3
implicare In socia!;!, ell atat mai putin in politic),.
Adevarata a omului are loe atunei cand sa se
confrunte ell este masura la care ne-a ehemal.
mora! a1 cre9tinu!lli, care nu poate sa nu imbra
t
i
g
eze
toate sferele v'iqli, fie publice sau private, este radu; $i conse
cinfa unei de ,:;are rill Sf:: produce 0
pentru totdeaunH, d jrcbuie sa fie re7nr10ita In fiecare zi.
Leu l PE
14 -<;

din punct de vedere a ;nChfla
pnntr-o evaluare teo!ogica a cuvanHirii InseSL
1 CuntextuJ
Ce loc ocupa cuvantarea Sfantului Petru de la Cincizecime 1n car
tea Faptele Apustolilor sau, mai bine cum se za K:eas
ta eu contextu! generai al en planul general ell comextul lme
diat in care se
Aceasta cuvantare, la !nceputui cartii, are 0 l'aloure pro
gmmaticii ce domina lntreg mes(ijul. Ea ilustreaza, de fapt,
propovaduirii misionare, al ;;:i aJ marturiei incredinrate de
Mantuitorul Hristos Apostolilor, Inainte de lna1tarea Sa la ceruri, dinel
le-a zis: <Iveti lua putere, venind Duhul Spinl peste VOL, .'ii 1mi veti fi Mie
martori in lerusalim ';1 in laDta [udeea .yi in Somaria f
ginea pdmdntulub> (FA 1, 8),
Cuvantarea eonstituie 0
Sfant, a
di feritelor
dimensiune
ria universa!a a Apostoli!or.
Aceasta cuvfmtarc atribLiita
tel or este rostita eli Drileiul me] '.1
cartea nu eSt't inser::,ta unci
in fata unu i audit!..'!'! U diu (oala lUl;:efi cu-
Petru nu e.s{e au...
79 Cf. (j. FERRARO, L ;ii;:fa chiesa primhivc;
terrato, 1994), 12-13; vezi Pr. Dr. S. VLRZAi'<. "F<lprcle Apostoilior $1
2). in O!'!ot.{o:fic,:1 nt, j 1\ I - aie! p ...
4/27 Page 22 of 112
Page 72 of 256
4. Antim lvireanul (1650-1716) este eel mai mare predicator de la sec. a1
XVII-lea inceputul celui de-al XVIII-lea. Didahiile sale sunt piese reprezentative atat
pentru slujirea omiletidi, cat pentru literatura romana in general. Propriu-zis ne-au
ramas de la el 28 de predici la diferite duminici sarbatori 7 euvantari ocazionale
(pareneze), in manuscris, tiparite intaia oara abia in 1886 de catre Ion Bianu Constantin
Erbiceanu. Pentru viata si opera distinsului mitropolit, literatura omiletica romaneasea
beneficiaza de 0 teza de doctorat, elaborata de preotul Gabriel Popescu
26
Didahiile au
fost retiparite in mai multe editH, intre care semnalam pe cele semnate de Gabriel
Strempel, dintre care una va fi utilizata de noi pentru sumarul predicilor
exemplificare
27
0 interesanta caracterizare a mitropolitului, sub aspect omiletic, ne-a
lasat Nicolae Iorga in a sa Istorie a Bisericii redand cateva fragmente din
didahii: "Aceste cuvantari (didahiile, n.n.) de mustrare de sratuire sunt pline de 0
elocventa energica sigura. Dar mai ales - aceasta intereseaza din punctul nostru de
vedere ele arata hotararea mitropolitului de a curati 0 Biserica decazuUi ca moravuri.
Pomind de la incredintarea lui ca "are treaba cu toti oamenii cati sunt in Tara Romaneasa,
de la mic pana la mare, pana la un copil de tatii, afara din pagani care nu sant de 0
leage cu noi", ca "de gatul sau spanzura sutletele el tine de rau pe boierii
a felurile pe care sant siliti a Ie manca in posturi, "verzele, legumile",
care nu surar apa, ci se mangaie de infranarea de la frupt prin "braga, beare,
mied"; pe femeile cu "tleacuri pe obraz cu inele gramada pe degetele care nu
mai munci, pe care suduie, razand ca de 0 vitejie, "de leage, de cruce, de
cuminicatura, de moqi, de comandare, de lumanare, de sutlet, de monnant, de coliva, de
prescuri, de ispovidanie, de botez, de cununie de toate Tainele Sfintei Biserici", pe
cari intra prin biserici, face cu ochiul unul altuia mai rau ca la
carciume", pe toti cei care nu inchid pravaliile nu se opresc a cumpara, fie de la
negustorii turci, in zilele de praznuire in Dumineci .....
28

Pentru exemplificare am ales predica rostiUi la instalarea ca mitropolit (in fapt 0
pareneza, adica 0 cuvantare ocazionala), pentru ca, prin continutul fonna ei, are un
pronuntat caracter programativ. Ea a fost rostita in ziua de 22 febr. 1708, in catedrala
mitropolitana din in prezenta domnitorului Constantin Brancoveanu, de care
smerit spre finalul cuvantarii: "Iar Dumnezeul cel mare inalt...sa trimita
darul Duhului Stant pre cinstit de Dumnezeu incununat cap al prea luminatului
domnului al nostru de bineracator, 10 Costandin Basarab Voevod sa-I
blagosloveasca dintru inaltimea sau, ca pe Avraam, inmultindu-i semintiia din
neam in neam sl1-1 plizeasca cu intreaaa sanatate cu lina pace, pana la adanci
batranete la preainaltat scaunul marii sale ... " 9.
Textul integral este urmatorul: Aeeasta 0 am zis ednd m-am fiieut mitropolit: "Veniti
dupa mine voiu face pre voi pascare
o
de oameni". Doftorii eel i inlelep/i atunci
mai mult marese lauda lor, nu ednd cu hier eu foe luptii patima sa 0 supue, dupii
cum iaste liagia razboiuiui, ee numai ednd aceia ee patimete cu apipaeri mdngiiioase i eu
26 Mitropolitul Ungrovlahiei Antim lvireanul, ciirmuitor bisericesc propoviiduitor al Evangheliei, in S.T. an.
XX, 1969, nr. 1-2, p. 5-97 extras).
27 Predici, edifie eritiea, studiu introductiv glosar, 1962, 322 p.
28 N. Iorga, Istoria Bisericii 1930, edi!ia II-a, vol. II, p. 57.
29 Predici ... , p. 76.
30 In ed. Erbiceanu, ea in edi!ii1e Iorga P.V. viiniitori. Citatul, luat din Evanghelia de la Matei, IV, 19,
este: "Veniti dupa mine i va voiu face pe voipescari de oameni", Biblia, ed. 1936.
Printed on Samsung by A1exandru Popovici
4/27 Page 23 of 112
4/27 Page 24 of 112
Page 73 of 256
doftorii dulci vor ajla leacul bolnavului # cele porunci ale doftoresc sa
Ie opreasca oarecare zile cu mancari i hranitoare potolind durerile, sa arate pre
acela ce mantuit de boala.
# preainleleptul doftor al sujletelor # trupurilor noaslre, imparatul fmparalilor Hristos,
Dumnezeul nostru, vazand lumea ca bolnaviia cu patimile necredinlii sa umjla ca 0 rana cu
cele spre fnchinaciunea idolilor, au socotit cu multe feliuri de muloace # au
purtat de grua pentru mantuirea oamenilor # a neamului omenesc, de vreme ce acesta iaste lucrul
cel dintfi al bunatalii lui, a mfntui pre omul din mfinile a-I aduce la frumusefia cea
dintfi la vredniciia de la care au ciizut pentru pacatul neascultarii al Adam nu
Irimite ploae de foc spre ingrozirea lumii, nici marea ca 0 oaste impolriva pamfntului, nici
inarmeaza puterile stihii/or impolriva necredinlii, ci numai 0 supune cu # cu minuni 0
trage spre dfnsul cu faceri de bine # cu cuvinte 0 preface sa se mute de pre dinsa patimile
cele ce sa umfla ca 0 rana otravita.
Si vrind Dumnezeu cuvintul ca so. se arate fn lume mai nainte, pina a nu sa fntrupa # a so.
face om, au trim is in lume proroci sa propoveduiasca la oameni venirea lui cea St
pentru aceasta n-au ales imparali i erai, sa faca proroci; n-au luat jilosoji i ritori, sa trimita
propoveduitorii venirii lui; n-au pogorit din ceriu intunerece mul{ime de ingeri, ce are pe lingO.
dinsul, mii de mit nesocotili nenumaraJ, ci au trimis oameni (simpli, n.n.) i mai virtos
pastori de oi, ca pre Moisi, ca pre David, ca pre Samuil toata mullimea prorocilor, prin
mulocul a carora au saminat buna-eredinJa, nu in toata lumea, ci numai la un neam, la jidovi,
carii lacuia intr-o parte a pamintului in ludeia.
Dara de vreme ce Dumnezeu va pre 10li oamenii sa-i mintuiasca la
adevarului sa vie, cad aceasta iaste mare sete la Dumnezeu a poft; a iubi sa se mintuiasca
oamenii, pentru aceasta nu sa odihniia Dumnezeu sajie numai lajidovi buna-eredinla celelalte
limbi jie lipsite de darul lui. Pentru aceasta au vrut so. rasara lumina dumnezeirii lui in toata
lumea: viind implinirea vremii, dupa cum zice feridlUl Pavel, vrut-au Dumnezeu so. vie Fiiul
lui, sa se nasca din muiare, sa se faca supt lege, ca pre cei de supt lege sa-i rascumpere; s-au
facut om din Nascatoarea de Dumnezeu pururea fecioara Mariia, au petrecut in lume
impreuna cu oamenii vrind sa traga !imbUe la dumnezeirii lui i sa-i invele lucruri
preaslavite i porunca noao # viiala cereasca, cerca so. ajle slugi acestor porund; n-au cautat
cetal, nu s-au uitat la mullime de oameni, nu s-au socotit slujba imparalilor, s-au scirbit de
puteria avuliei, au urit biruinla ritorilor, nu i-au trebuit lim bile jilosojilor, nu
s-au slujit cu arme, dupa cum e obiceiul nici cu aile asemenea acestora,
pentru ca sa nu aiba putere nimenea dintre cei sa zica ca au tras la sine Hristos
mullimea cu unele ca aces tea, ci numai s-au sluji! lara cu mijlocul cu carele au ales pre proroci.
Si ce face? Au luat iara propoveduitori Evangheliei nu pas tort, ca pre proroci, ci pascari, #
vinatori de # i-au trimis sa propoveduiasca lumii bunavestire Ie incredinleaza in miinile
lor i in /imbile doftoriia lumii, zicfndu-Ie: "Veni/i dupa mine voiu face pre voi pascari de
oameni. incetali de a va trudi deasupra marii cei neinsujlelite. Mutali pentru dragostea mea
cel pascaresc pre pamint. Acolea pre dinsul trimitel # va intinde{ mrejile. Vinal
pentru mine vinatul eredinlii. Venil dupa mine.Urmali-mi mie, ucinicii miei invalatorii lumii.
Lucrali pentru dragostea mea vostru, pentru ceriuri.
Varsata iaste ca apa marii pre piimint inchinaciunea idoleasca. Zidirea iaste acoperita cu
norul a mulli dumnezei. Adincul necredinfii ineaca toata lumea; oamenii so. cufunda de valurile
draceti. Lumea pute de impuficiunea singiurilor i sa slrica cu jirtfele cele stricacioase. Voiu pune
asupra lor ispravnici i doftori, pre voi, pre pascari. Patima aceasta chiiama vostru. So.
slujim cu iarba mintuitoare zidirea ce jaste in nevoi; venili dupa mine".
lara ei, lasfnd mrejile, mersera dupa dinsul. intr-un gind era cea!a ucinicilor cu pohta
stapinului; i ca nite oameni drepli de raotate n-au vic/en it in mintea lor, nici
prepus in inima lor de acea chiemare; ci ca oameni blinzi i far/de rautate au mers dupa
dfnsul, ca hierul dupa piatra magnitului i ca parul dupa chihribariul cel curat. Si cu puteria
Printed on Samsung by A1exandru Popovici
4/27 Page 25 of 112
Page 74 of 256
mintuitoriului Hristos au ru#nat pre cei ce i-au viizut # ca pe cu mreaja bogosloviei
au prins mullimea au vinat auzurile noroadelor au fnduplecat inimile tirani/or sujletele
impiiralilor Ie-au supus; aufocut 0 izbfndii 0 biruinfii atfta de frumoasii. cit n-au putut-o face
toate impiiriiliile lumii. Oameni/iir'de arme # nedechisi/ de ale o#irii, siiraci de avufie, de
inviiliiturii, slabi de post, blinzi pentru neriiutate au iniillat nu steaguri de oaste, ci numai crucea.
semnul piicii, propoveduind, nu cu sunet de tobe de surle, ci numai cu neputincioasii limbii #
neinvii(atii, pe Hristos credinla # fulgerund, nu zic, cu fulgerile sabiilor, celor asculite, ci
numai cu striilucirile unei vielE bune, neumplfnd piimintul de nici sii acopere marea de
corabii cu vetrile, ci numai for/de rane, for'de singe, far/de viitamare, calcii supune toatii
paginatatea, biruiesc iadul, sting izgonesc minciuna, intind numele lui Hristos
credin{a, cit iaste intins pamintul lumea.
Pentru aceia dara nu iaste minune. iubi/if mei ascultiitori # cinsti! # de bun neam boiari,
de m-au rinduit pre mine Dumnezeu m-au pus, om mic fUnd # smerit, piistor mic, fa mica
turmii, fa dumneavoastrii, pre carii eu nu vii am, nici vii fiu turmii micii, ci mare inaltii; mare
pentru buna inchiniiciune # dreapta credinlii care 0 piizil curatii # nespurcatii, jiind incungiurali
# ingradili intre hotariile celor striini de fel # impresura/i de atita nevoi vinl scirbe ce vin
totdeauna, neincetat, de la cei ce stiipinesc piimintul acesta, inaltii pentru buna ascultare
supunerea care ariita/i de-a pururea ciitrii bisericii # ciitrii arhiereu.
De vreme ce aceste doao intemeiazii intiiresc biserica, credinla la Dumnezeu buna
ascuftare la bisericii # miicar cii eu am fost mai mic mai netrebnic decit tOli, precum au fost
David mai mic intre frali in casa tatine-sau, darii Dumnezeu n-au ciiutat la miqorarea #
netrebniciia mea, nu s-au uitat la siiriiciia mea streinatatea mea, n-au socotit prostiia
mea, ci au ciiutat la bogiiliia noianul buniitiitii sale # au acoperit de catra oameni
toate spurcaciunile # fiirdelegile mele, carele sunt mai multe decit perU capului mieu # decit
niisipul miirii # m-au inii/lat, nevrednic jiind, la aceasta stepenii mare vrednicie a arhieriei. Si
m-au trimis la dumneavoastrii sii viijiiu piistor, parinte sujletesc, rugiitor catrii Dumnezeu pentru
buna siiniitatea spiiseniia dumneavoastra a dnstitelor dumneavoastrii case purtatori de grijii
la cele ce ar ji spre folosul mintuinlii sii vii jiiu mingiiare la scirbele robid cei a
lumii ca feremiia norodului lui Dumnezeu ca fosif, al unspriizecilea fedor al
patriarhului facov egiptenilor; dimpreunii cu dumneavoastrii sii piitimesc la toate cite va aduce
ceasul # vremia, pentru care lucru am datorie sii priveghiez cu osirdie # fiir'de lene. zioa #
noaptea # in tot ceasul, pentru folosul spaseniia tuturor de inviifindu-vii # fndreptindu
va cu frica lui Dumnezeu, pre calea cea dreapta.
Si dumneavoastrii inca aveli datorie, cele ce vef cii va inviil. for'de fatiirie.
fiir'de vii indemn sii Ie priimi/ sii Ie facet. pentru folosul cel sujletesc al
dumneavoastrii sii va supuneti ascultarii; ca acea ascultare ce 0 facefi mie, 0 face/lui Hristos.
Ca zice la 10 capete ale Lucai: "Cel ce asculta pre voi, pre mine ascultii cel ce sa leapiidii de
voi sii leapiidii de mine # cel ce sa leapada de mine, sa leapada de cel ce m-au trimis pre
mine". zice # feridtiul Pavel, la 13 capete ciitra ovrei: "Fra/ilor, plecafi-vii
poviituitorilor va cucerili lor, cii ei priveghiiazii pentru sujletele voastre cum ar ji sii dea
cuvint ca cu bucurie aceasta sii faca, iar nu suspinind, cii nu iaste de folos voao aceasta".
Sf mii rog bunatiilii lui # iubirii sale de oameni sii-mi lumineze mintea ca sa pod
propovedui cuvintul adevarului sii-mi intareascii inima intru frica lui, ca sii poci piistori
cuvintatoarea turma lui cea aleasii, care 0 au riiscumpiirat, cu preascump singele siiu, din mina
dupii cum adevereazii Petru apostolul zicind: " ... Stiind cii nu cu <lucruri> putrede,
cu argint sau cu aur
v-ati riiscumpiirat din cea viia/ii a voastra, ce era data de la parinli, ci cu cinstit singe ca
a unui mielfiir'de prihana nespurcat Hristos".
far Dumnezeu cel mare inalt, carele iaste inchinat de toate fopturile, izvorul
preainlelepciunii, adincul cel neurmat al buniitii/ii intru adeviirat i adincimea cea nehotiiritii a
bunii induriiri, insu$i ca un stiipin # iubitoriu de oameni, sa trimitii darul Duhului Sfint pre
Printed on Samsung by Alexandru Popovici
4/27 Page 26 of 112
Page 75 of 256
cinstit eel de Dumnezeu fneununat eap al prealuminatului domnului al nostru de de
mult bine fiieator, 10 Costandin Basarab voevod sa-l blagosloveasea dintru inal/imea
sau, ca pe Avraam, inmul/indu-i semin/iia din neam in neam sa-l piizeasca cu intreaga sanatate
cu !ina pace, pina la adinci biitrinele la preainallat scaunul marti-sale, dimpreuna cu toata
luminata easa mariel-sale. Mina eea tare puterniea # brafUl eel inalt al preainallatului
Dumnezeu sa supue pre tOli cei vazufi neviizuf podnojie picioarilor marii-sale; sa
va fntareasca pe dumneavoastra, de la mic pina la mare, impreuna cu toli ai dumneavoastra,
fntru credinla cea buna dreapta, intru adevarului intru nadejdea vielii cei de veci,
care iaste fiigaduita de nemincinosul Dumnezeu mai nainte de vremile veei/or, lui sa
va povaluiasca la tot lucrul cel bun de folos, spre placerea lui, ferindu-va in toata vremia in
tot eeasul # in tot locul, de diiavolului sa va ingradeasca cu sfinlii ingerii sai sa
va inarmeze cu arma dreptalii sa va daruiasca pacea lui cea ce toata mintea, ca sa
petrecel viia/a cinstit curata, cu pace cu sanatate; sa pazeasca inimile voastre gindurile
voastre in Hristos lisus, dupa cum zice Pavel, ca sa facet cite sunt adevarate, cite sunt cinstite,
cite sunt drepte, cite sunt curate, cite sint iubite, cite sint cu nume laudate, cu rugaciunile cu
blagosloveniia preasfinfifilor arhierei intru Hristos iubif fraf # de-a tocma slujitori. Si dupa
petrecaniia viefit sa ne invredniceasca pre noi pre tof Dumnezeul cel milostiv fa
imparafiia ceriului. ca sa auzim din noi glasul acela: "Sluga buna credincioasa.
preste pUfin ai fost credincios pre mai multe te voiu pune. Intra intru bucuriia Domnului " (Matei
XXV, 23).
Scurta analiza. Cunoscutul specialist in istoria literaturii romane vechi, Nicolae
Cartojan, considera aceasta cuvantare "un model de umilinta iar pentru a
I caracteriza pe mitropolit cercetator reproduce marturia unui discipol allui Antim
in ale tiparnitei, Mihail $tefanovici, care spune despre el ca este " ... un margantar scump,
legatu cu aur intru vindere, oarecand fiind pretuit, din lara ta scos, in partea locurilor
noastre adus nemerit, stralucit-ai ca 0 raza luminoasa ... ,,32.
Tehnica utilizata de proaspatul mitropolit este oarecum clasica, atat sub raportul
continutului, cat al mijloacelor stilistice. Continutul este structurat astfel: pleaca de la un
text biblic (Matei, 4, 19), face 0 scurta retrospectiva a propovaduirii mergand pe flfUl
revelatiei biblice, actualizeaza cu referiri la evenimentul in sine, al instaliirii, multumind lui
Dumnezeu celor de fata, iar in fmal cere smerit ascultare de la toti fiii cad
numai astfel va putea implini misiunea, sprijinindu-se pe textele scripturistice de la Luca
34
10, 16
33
Evrei 13, 17 , Dintre mijloacele stilistice remarcam utilizarea cu preponderentii
a comparatiei, remarcabila chiar de la inceputul cuvantarii: "Doftorii cei desavarsiti
intelepti atunci mai mult miiresc lauda lor, nu cand cu hier cu foe lupta
patima sa 0 supue ... ci cu doftorii dulci ... cu) oarecare zile cu manciiri
hriinitoare potolind durerile... preainteleptul doftor al sufletelor .;ii al trupurilor,
impiiratul impiiratilor Hristos, Dumnezeul nostru, v1lzand lumea ca bolnavia cu patimile
necredintei... au purtat de grija pentru mantuirea oamenilor ... ,,35. Sau, alt exemplu: "Varsata
31 Vezi Istoria literaturii romtine vechi, 1980, p. 401
32 Ibidem, p. 414; Dar, din punet de vedere omiletie, alaturi de eeea ee am reprodus mai sus din scrisul savantului
Nicolac Iorga, socotim ca una din cele mai frumoase obiective caraeterizliri omiletice 0 face Nicolae Cartojan
insul1i: "Nu se multumea numai sli rliseoleasea sufletele prin cuvinte bine gandite spuse, ei grliia eu
aeea ravnli pe care 0 gasim numai la acei ee trliiesc adine in sufletullor credinta pe care 0 propovliduiese, cu aeea
deplina eonsecvenf! mtre yorba faptli", Ibidem, p. 403.
33 "Cel ee va ascuita pe voi, pe Mine Ma ascultii .....
34 "Fratilor supuneti-vli mai-marilor v09tri ... "
35 Predici... , cit., p. 71.
Printed on Samsung by A1exandru Popovici
4/27 Page 27 of 112
Page 76 of 256
este ca apa miirii pre piimaut incrunaciunea idoleasca...,,36. Dintre calitatile stilului
gramatical, se observa indeosebi naturaletea demnitatea, care tin de notele
personalitatii mare lui ierarh-carturar.
5. Petru Maior (1756-1821), cunoscutul corifeu al ,,$colii Ardelene", istoric,
filolog, preot unit al Reghinului-sat, protopop al Gurghiului, militant pentru drepturile
romanilor din Transilvania, a lasat posteritatii nu numai lucrari istorico-filologice
deosebit de importante pentru cultura romaneasca
37
, ci opere teologice remarcabile,
intre care se inscriu cateva ciirti de predici: Propovadanii la ingropaciunea oamenilor
mortPS, Didahii, adeca invataturi pentru flilor, la ingropaciunea pruncilor
morti 39 Prediche sau inva/aturi la toate duminicile sarbatorile anului 40.
Confruntata cu zelul predicatorial protestant neo-protestant, predica ortodoxa
unita din Ardeal a stimulat preocupiirile propovaduitorilor 1ntr-o masura mai accentuata
dedit in celelalte provincii Cu deosebire, predicile de inmormautare
(necrofogurile) sunt, cel pu!in cantitativ vorbind, in topul acestor preocupiiri, pentru
faptul ca la astfel de ceremonii participau membrii altor confesiuni, fie in calitate de
vecini, prieteni sau chiar rude prin casatoriile mixte, aspect valabil paua in ziua de astazi.
Slujitorii au fost sunt nevoi!i pregateasca in mod foarte aceste predici,
pe care de fiecare data trebuie sa Ie imbrace in haina misionara. De fapt, ciirtile de predici
la lnmormantiiri se intalnesc cu deosebire in Ardeal, iar preocupiirile lui Petru Maior pe
taram omiletic confirma acest fapt. De aceea socotim potrivit sa reproducem 0 pareneza
la inmormantare, pe care sa 0 supunem analizei. Ea se intituleaza Propovedanie fa
ingropaciunea unui este, credem, reprezentativa pentru stilul autorului de care
ne ocupiim: "Iata scotea pe un mort, fiul unul nascut al maicii lui" (Luca 7, 12)
Singura legea cea a fost aceea care i-a invalat pe oameni taina cea mare de a
se folosi, precum se cuvine, de moarte. inlelep/ii cei de demult se deosebeau foarte mult intre ei
in ceea ce problema morlii, de vreme ce unii nu se gandeau deloc la moarte, allii se
gandeau la ea in mod Unii i# inchipuiau ca moartea este un lucru nevrednic de duhul
omului, socotind-o a fi una din grelele silnicii ale firii, la care nu merita sa ba inca a
carei pomenire este intristatoare foarte, i de aceea 0 izgoneau cu totul din mintea din gandul
lor; allii credeau ca nici un alt gand nu este mai vrednic de un filosof ca gandul la moarte, de
aceea singura moartea pururea # in toata vremea era linta # scopul cugetelor privirilor lor.
Jar toate sfaturile lor filosofice intr-un facea ca, rapili de slava fngamja!i. sa nu
considere in nici un fel moartea era chiar meritoriu ca mai inainte de vreme sa-i scurteze
via/a, fie cu otrava, fie cu sabia sau fn alt chip. Deci, unii nu se gandeau deloc la moarte, allii nu
se temeau deloc de moarte, i unit i al/ii fUnd, insa, cu atat mai nebuni cu cat mai in!elep/i se
socoteau a fi. Dar legea care este adevarata filosofie, ne fnva!a ca inlelepciunea
cea adevarata este sa gandim la moarte sa ne temem de ea.
Este dar 0 !ipsa in a te gandi la moarte in a te teme de moarte. A gandi la moarte, fora
a te teme de ea, este lucru pagan; a te teme de moarte, fora a te gandi la ea, este lucru
dobitocesc; iar a gandi la moarte # a te i teme de ea, este lucru Lua/i aminte!
36 Ibidem, p. 73.
37 Intre care se remarcii Istoria pentru fnceputul romani/or in Dachia, Buda, 1812 Disertalle pentru inceputul
limbel romanelti ... , Buda, 1834.
38 Buda, 1809,304 p.
39 Buda, 1809, 139 p.
40 Trei volume, Buda 1810-1811,237+296+92 p.
Printed on Samsung by A1exandru Popovici
4/27 Page 28 of 112
Page 51 of 256
7. REPERE ALE PREDICII POST-PATRISTICE
in Riisarit, dupa impresionanta preocupare omiletica din perioada patristica, in
secolele urmatoare se constata un anumit declin. Treptat, omilia patristiea a fost inlocuitli
pe aloeuri cu predica tematiea, uneori tara text seripturistic, cuvantarile avand mai mult
un caracter retoric, bombastic. De fapt, predica devine 0 raritate, cultul fiind, in unele
locuri, singura "predica". Binein!eles, preocuparile omiletice nu s-au stins total. Istoria
bisericeasca a inregistrat nume importante de predicatori, dintre care amintim selectiv:
Patriarhul Fotie al Constantinopolului (t 886). Mai cunoscute sunt doua dintre
predicile sale: la praznicul Sfintei Fecioare la tamosirea paraclisului
imparatesc, cu hramul Maicii Domnului. Ele dovedesc marele talent de predicator al lui
Fotie, cu fraze bogate, echilibrate, solemne.
Sf. Simeon Noul Teolog (t 1022). Printre scrierile sale, cele mai muIte eu
earacter moral, se gasesc 33 de cuvantiifi despre obiceiurile in general, al
monahilor, in special.
Sf. Grigorie Palama (t 1359) are mai multe cuvantari despre isihasm, cu
caracter dogmatic speculativ.
Gheorghe Seolarul (t 1460), cel dintai patriarh sub turci, dHugarit mai apoi sub
numele de Ghenadie, las a posteritatii mai muIte predici intre care se remarca: Despre
Cina cea de Tainii Despre Trupul tainic al Domnului 1. Tot el 0 cuvantare
(parenezii) in fa!a sultanului cuceritor Mahomed al II-lea, despre adevarul religiei
tradusa in
ILlE MINIAT (t 1714) este, dupa opinia noastra, cel mai insemnat cuvantator
grec din perioada post-patristica. A fost invatlitor predicator al Bisericii celei Marl din
Constantinopol, apoi episcop de Cernica Kalavrita, in Peloponez. "Didahiile" sale au
fot traduse in mai multe randuri in limba romana, ultima oara de parintele Dumitru
Fecioru
2
Cele mai recente editii ne-au fost oferite de Editura "Buna-Vestire" din Bacau,
sub titlul "Didahii Predici" (1995) de Editura Institutului Biblic de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Romane (1996) sub titlul "Didahii la Postul Mare". De fapt, continutul
ultimului volum este inclus in primul, care cuprinde, pe Hinga didahiile la Postul Mare
(repartizate in trei serii
3
) didahii la diferite duminici sarblitori: duminici dupa Rusalii:
a II-a, a Ill-a, a IV-a, a Xl-a, a XXI-a, a XXVI-a, a XXVIII-a, a apoi: Cuvdnt
despre dragoste, Cuvdnt la Sf Ierarh Nicolae, Cuvdnt la duminica dinaintea
Domnului, Panegiric la Intrarea in BisericQ a Maicii Domnufui, DOUlIJ panegirice fa
Buna-Vestire, Panegiric fa Adormirea Maicii Domnufui, Panegiric fa iniilfarea
Domnufui. Acestora se adauga doua cuvantiifi rostite in Despre credinlii
Despre dragostea de
Didahiile la Postul Mare. repartizate in patru serii, conform prezentiirii Editurii
Institutului Biblic, sunt tematice (dogmatice, morale
I Editate de RENAUDOT, Paris, 1709.
2 Editia I-a in anul 1945, a II-a in 1996, la Editura Intitutului Biblic de Misiune al BOR.
3 Sunt patru serii de fapt, dar in edilia de la Bacau se face 0 mica de numerotare, la seriile 3-4.
Printed on Samsung by Alexandru Popovici
4/27 Page 29 of 112
Page 52 of 256
liturgice) vorbind despre credin!ii, piicat, suflet, miirturisire, moarte, conoJtiin!ii, rai,
predestinafie4, invidie, judecata viitoare, Sf Cumineciiturii etc.
Pentru ilustrare am ales cuvantul din Duminica Invierii, predica ce incheie
didahiilor din Postul Mare. Am ales-o din motive didactice: este mai scum, mai
de asimilat, constituind, totodata, un model foarte apropiat de cerintele
contemporane. lata continutul predicii
5
: S-au bucurat ucenicii dmd au viizut pe Domnul"
(loan, 20, 20). Mii bucur oJi eu impreunii cu voi, 0 ucenici dumnezeieoJti ai Stiipanului
inviat! Mai cu seam ii, se bucurii impreunii cu voi toate popoarele purtiitoare de Hristos,
care au viizut in sfaroJit striilucita luminii a miirelei Duminici a invierii! Se bucurii de trei
ori fericita cetate de sus oJi ingerii piicii, care inconjoarii tronul impiiratului puterilor oJi
cantii imnul de biruinlii. Se bucurii iadul de jos, oJi se lumineazii cu totul la ariitarea
striilucitoare a Soarelui slavei Care a riisiirit, Care aduce striimooJilor intristafi ziua
neinseratii a vieliil Se bucurii striilucitoarea mireasii a lui Hristos, Biserica, oJi
imbriifi.Jeazii cu bucurie pe Mirele dumnezeiesc Care iese din mormant ca dintr-o
ciimarii de nuntii! Chiar fa!a Goigotei s-a schimbat. Acolo unde era scena
preainjricooJatii ajalnicei tragedii, acolo s-afiicut teatru preasliivit al veseliei universale,
Crucea, suli!a, cununa de spini, unelte chinuitoare ale injricooJatelor patimi, impodobesc,
intr-un chip vrednic de Dumnezeu, triumful Jnvingiitorului dumnezeiesc: mormantul,
siilaoJul nepliicut al striciiciunii de altiidatii, s-a ariitat ciimara de via!ii purtiitoare a
nestriciiciunii; iar riinile, pricinuitoarele morlii, sunt izvoarele vielii nemuritoare. "S-au
bucurat ucenicii cand au viizut pe Domnul"- sii ne bucuriim oJi noi, ascultiitori purtiitori
de lumin i, .Ji sii ne minuniim azi de harul dat de Dumnezeu sliivitei invieri a lui Hristos.
Atunci cand a fost inchisii uoJa raiului, din care a fost izgonit omul (Fac. 3, 23-24), s-a
deschis indatii uoJa piicatului prin care a intrat moartea in lume (Rom. 5, l2). Moartea a
intrat intoviirii.Jitii de blestem oJi de striciiciune. A impiiriifit ca un tiran peste neamul
omenesc, care piistra in chip nenorocit jugul greu cu trudii oJi cu obosealii oJi pliitea cu
striioJnicie datoria cu via!a. Dar, dupii cum Adam a fost primul, dintre toli oamenii, care a
piiciituit, tot aoJa trebuia ca Adam sii moarii primul dintre tofi oamenii. Cu toate aces tea,
primul dintre to!i, chiar inaintea lui Adam, a murit dreptul oJi nevinovatul Abel, ucis de
Cain - fratele invidios. Dar nu era oare drept sii inceapii moartea de la Adam .Ji nu de la
Abel, odatii ce de la Adam a inceput piicatul?
Fiecare impiiriilie, ascultiitorii mei, atunci este statornicii oJi tare cand este
intemeiata pe dreptate. Cand impiiriileoJti dreptatea oJi conducerea impiiriifiei este
nee/iitinatii, atunci oJi diiinuirea impiiriiliei este veoJnicii; dimpotrivii, impiiriifia este cu
totul nesigurii cand este nedreaptii, oJi este de foarte pu!inii duratii cand este silnicii. Cand
conduce cu nedreptate, conducerea ei este greoJitii, iar cand stiipaneoJte cu forla, este
aproape de sfaroJit. in chip jiresc nedreptatea nu dii rezultate bune, iar forla nu diiinuie.
Acum uitali-vii la opera mare a proniei iubitoare de oameni a lui Dumnezeu, care a
ingiiduit oJi n-a murit intai Adam, primul care a piiciituit, aoJa cum era drept, ci a murit
intai nevinovatul Abel. Prin aceasta, impiirii!ia morlii a inceput de la nedreptate, ca sa
aibii un inceput fals. Nu numai cii primul a murit nevinovatul Abel, dar n-a murit de
moarte jireascii, ci de moarte silnicii, ucis de fratele siiu. Prin asta, impiirii!ia morfii,
4 La Hie Miniat acest termen nu are intelesul pe care iI-au conferit teologii apuseni. De altfel, modul
specific in care intelege aceastll noliune, pe tot parcursul acestui capitol (n. red.).
5 Text preluat din Didahii la Postul Mare , trad. Pr. D. FECIORU, Editura Institutului Biblic, 1996,
p. 346 - 350.
Printed on Samsung by Alexandru Popovici
4/27 Page 30 of 112
Page 53 of 256
inceputii cu nedreptatea, are insii # forla, ca sii fie aproape de Prin
urmare, moartea a impiiriilit fn lume cu 0 fmpiiriilie nedreaptii, ca sii fie nesigurii, dar
cu una forlata, ca so. fie de pu/ina durata. Acesta-i gandul marelui Atanasie in al
riispuns-intrebare: "Cad dacii Adam ar fi murit cel dintai, moartea ar fi
avut temelie puternica, pentrn cii a primit intai pe cel care a piiciituit intai; dar pentru cii
a prim it inlai pe cel care a fost omoral pe nedrept, impiiratia ei este falsa putreda n.
Chiar de la fnceput s-a viizut cii moartea, era tiranicii, n-avea peste neamul omenesc
fmpiiralie absoluta. Din mana ei a scapat Enoh, care s-a mutat de viu (Fac. 5, 24); a
sciipat IUe, care s-a urcat la cer cu ciirnta de foc (IV Regi 3, 11). Tot Ilie a izbiivit de
tirania morlti pe fiul Saraftiei (III Regi 17, 17-23), iar Elisei, ucenicul lui, pe fiul
Sunamitencei (IV Regi 4, 32-37). in zilele din urma a venit Fiul lui Dumnezeu fntrupat
(Evr. 1, 2), Domnul vii/or al morli/or, distrngator al morlii, # i-a ariitat
cat este de neputindoasa. Cu un cuvant i-a luat pe fiica lui lair, care era moarta a
sculat-o din somn (Mt. 9, 18-25 etc). I-a luat pe fiul vaduvei, care era dus pe niisalii la
mormant, I-a inviat prin atingerea mainii (Lc. 7, 11-15). I I-a luat pe Laziir, pe care
iadul fl tinea legat de patrn zile ,Ji printr-un cuvant I-a scos din striciidune (loan 11, 1
44), I-a luat atatea trnpuri ale sfinlilor morti, adormili, linuli de ea de atata timp, pe care
i-a scos vii din morminte (Mt. 27, 52-53). Si, in sfar,Jit, a doborat pe tiran, a omorat
moartea, a tulburat impiiralia ei, cand a fnviat a Ireia zi cu slavii din morli.
Noi, striinepolii lui Adam, eram ca ni,Jte piisarele, in acel lal nenorocit, pe
care moartea il linea strans din toate parlite. in acel lal a ciizut de buniivoie # Iisus
Dumnezeu-Omul, murind de bunavoie; El a ciizut, fnsa, prin puterea lui dumnezeiasca, a
distrns lalul, a zburat El fntal dupa sliivita Lui inviere # ne-a riiscumparat pe not din
stiipanirea morlii. "Lalul s-a distrns noi ne-am izbiivU; ajutorul nostru in numele
Domnului ".
Ne-am izbiivit, ne-am izbiivit, nu mai suntem robii mor/iiI 0 vedem, dar nu ne mai
temem de vederea ei siilbaticii. inainte de invierea lui Hristos moartea era inJrico,Jiitoare
omului; dupii invierea lui Hristos, omul este inJrico,Jator morlii. Dupii ce Iisus Cel inviat
a biruit moartea, 0 dispreluiesc cu biirbii/ie ,Ji ucenidi lui Hristos. Printre mucenici, i#
bat joc de ea mid copii, fecioare pliipande. Acesta-i darul Stiipanului inviat. Acesta-i
privi/egiul sliivitei invieri.
A inviat Hristos a fost omorata moartea. A inviat Hristos s-a dezlegat
stricadunea. A fnviat Hristos # a fncetat blestemul. A fnviat Hristos a riisiirit
nemurirea. A inviat Hristos ,Ji iara,Ji s-a deschis Raiul. "Unde-li este acum moarte boldul
tau? Unde-/i este, iadule, birninla? "
(I Cor. 15, 55). Cadem muritori, dar fnviem nemuritori; ne inchidem in fnchisoarea unui
mormant fntunecos, dar # acolo ajunge sa ne fnvieze lumina fericita a invierii
Stapanului; a,Jteptam moartea, dar a,Jteptiim viala nemuritoare, a carei arvuna ne-a dat
o invierea Mantuitorului. HRISTOS A iNVIA T!
Mi-am terminat lucrul pe care mi l-ai dat sa-l fac, ilustrule # preastriilucite al
Navliei ,Ji Argosului! imi ramane, ded, datoria de mullumire. iii mullumesc pentrn prima
chemare pana acum; vii multumesc pentrn dragostea inimii voastre, pentrn concur sui
ascuitarii, pentrn rabdarea voastra, ,Ji sa spun, pentrn multumirea cu care ascultali
totdeauna cuvintele mele cele de foarte pUlin pref. Dar pentrn co. nu ajunge mulJumirea
prin cuvant, chem fn ajutor umbrirea harnlui dumnezeiesc. Preainalte Birnitor al morlii,
ve,Jnicule Mire al Sujletelor noastre, Dumnezeiescule Iisuse, spre Tine-mi indrept limba;
Printed on Samsung by A1exandru Popovici
4/27 Page 31 of 112
Page 54 of 256
In Tine privegheaza duhul meu; Tie-Ii lncredinlez sufletele iubite ale acestor ascultatori
ai mei. Acolo unde eu am aruncat samanla adevarului Tau evanghelic, trimite ploaia
harului Tau dumnezeiesc, ca sa odrasleasca rod de mantuire. 0,
Dumnezeiescule Cuvinte, cuvintele mele ca pe 0 jert/a cuvantatoare, pe care eu 0 aduc
spre slava sfantului Tau nume, spre mantuirea pacatosului meu suflet al ascultatorilor
mei. A rata-Te In Duh ca sa ne bucuri cu lumina slavitei Tale lnvieri! $i daca cumva vei
gasi fnchise inimile noastre, treci inauntru, dupa cum ai trecut prin fncuiate
la ucenicii Tai insufla acolo inauntru harul Sfantului Tau Duh al Tale
paci. Spune inca odata catre noi: " Lua/i Duh Sfant! Pace voua!" Amin.
Scurta analiza. Facem acum cateva remarci asupra continutului aeestei didahii,
care ni se pare a fi reprezentativa, amt pentru praznicul in sine, cat pentru aptitudinile
omiletice ale autorului:
- in introducere asculUitorii sunt invitati sii triiiaseii bucuria sliivitei invieri, autorul
Iacand efectiv 0 pledoarie a veseliei
- didahia se intemeiaza la fiecare pas pe texte scripturistice bine alese, dar se face
apel la un text patristic relevant: ,,Acesta este gandul marelui Atanasie in al
unulea raspuns-mtrebare: "Caci daca Adam ar fi murit cel dintai, moartea ar fi avut
temelie puternica, pentru cii a primit mtai pe eel care a pacatuit intai; dar pentru ca a
primit intai pe cel care a fost omorat pe nedrept, impiiratia ei este falsa putredii ... ";
- tonul predicatorului este cald, apropiat ascultatorilor: "...Vii mu1tumese pentru
dragostea inimii voastre, pentru concursul ascultiirii, pentru rabdarea voastra, sa va
spun, pentru multumirea cu care ascultati totdeauna euvintele mele eele de foarte putin
pret";
- incheierea merita 0 mentiune aparte, pentru ingeniozitatea ei: "...Aratii-Te
(Doamne, n. n.) in Duh ca sa ne bucuri cu lumina slavitei Tale invieri! Si daca vei gasi
inchise inimile noastre, treci Inauntru..." etc.
NICHIFOR TEOTOCHE (t 1800), originar din insula Corfu, face studii In
Italia, ajungand apoi la Constantinopol. De aici este invitat la de catre domnitorul
Grigorie Ghica, care 11 va numi Rector al Gimnaziului (177 5). Mai tarziu va ajunge
episcop de Cherson (Rusia), apoi de Astrahan, in nordul Miirii Caspice. Spre
vietii se va retrage la 0 manastire In Moscova (spun biografii lui ca a fost nevoit sa se
retraga din scaunul episcopal pentru ca a refuzat sa binecuvinteze 0 masa de dulce mtr-o
zi de post...).
Cea mai cunoscuta lucrare a sa in domeniul omiletic este Chiriacodromionul, care
cuprinde talcuirea tuturor evangheliilor duminicale de peste an. Are urmatorul titlu:
"Chiriacodromion ce cuprinde mtru sine taIcuirea tuturor evangheliilor a Duminicilor
celor de preste an, dupa t:i1cuire a evangheliei deosebit cuvant pentru
invatatura niiravurilor". Tradus intaia oara de Mitropolitul Grigorie Miculescu
("Dascalul"), in anul 1801, va mai apiirea ulterior in cinci editii6. Acest Chiriacodromion
sUi la baza Cazaniei folosite in Biseriea noastra (Editiile 1960, 1973 1987). In aceasta
Cazanie se pastreaza, practic, oranduirea din Chiriacodromion: pentru fiecare duminica
avem doua predici, una exegetica (omilia), alta tematica. Este interesanta exemplificarea
6 Ultima in anul 1912.
Printed on Samsung by A1exandru Popovici
4/27 Page 32 of 112
Page 102 of 256
este 0 prediea tematiea (dogmatica);
lungimea predicii este eontraindieata vremurilor de azi, dar de la martori
oeulari10 ea parintele Chirieu!a era ascultat tot timpul cu emotie mare bucurie.
Pentru ascultatorii lui, predicile nu erau lungi, caci psihologic erau a-I
asculta; apelativele "frate" "sora" confirma, astfel, comuniunea predicatorului cu
ascultatorii;
analizand predica de fata ne dam seama de motivatia acestei ascultan rabdatoare: are
mesaj, dinamism, putere de convingere, frumusete stilistica;
retinem in chip deosebit urmatoarele procedee omiletice: 1. Retrospectiva vietii
Mantuitorului, in scopul de a ne asupra unui fapt: 0, Doamne, cat de marl
trebuie sa fie pacatele noastre, daea Tu sa Te eobori atat de mu/t, sa Te
atat de mult, sa Te miqorezi atat de mult; ea sa ne poll mantui! 2. Raspunsul
la intrebarea "de ne bucura inaltarea Lui la cer?": pentru cl!. ne convinge ca El S-a
coborat din cer! (Indemnul pentru noi: sa nu ne desparlim de eerf) 3. Predica este un
permanent "dialog" gradat, utilizand cu precadere metoda inductivl!..
t Dr. Grigorie COMSA (1889-1935), episcop al Aradului (1925-1935), ciirturar cu
renume, membru de onoare al Academiei Romane al Societa!ii Scriitorilor Romani,
apreciat orator, deosebit de hamic pe tMam publicistic (peste 75 de lucran, volume de
predici, antisectare etc.). Este eel mai prolific autor omileRe din Ardeal, din toate
timpurile. in afara de un numar insemnat de caqi de predici II, de la el ne-a ramas
Istoria pred/eei fa romani 1921), singura istorie de aeest gen pe care 0 avem
pana la ora actuala, de asemenea doul!. volume cu pilde istorioare ilustrative
12

Prezentam in cele ce urmeaza 0 predica mai aparte, propriu-zis 0 pareneza din care ne
putem inspira in cazuri similare, care au acum 0 frecven!ii destul de mare la noi:
Predieii la eaz de nenorociri extraordinare
13
(revarsari de ape, seceta mare etc.).
, Iubifi
In viata zilnieii eand se intamplii eate 0 liEu sunt Dumnezeul tau, eel
nenorocire fratelui, vecinului # in genere ee lin dreapta ta, earele zie
altora eu eare loeuim in eomunii, ne lie: nu Ie leme" (Isaia 41, 13).
interesiim de aproape de aeea nenorocire.
Compatimlm pe eel nenorocit. Simtim durere mare ehiar daeii mal inainte nenorocitul ne-ar fi
fiieut riiu. Durerea e intemelatii mtre adeviira/i
Dar cu atat mai mare este durerea noastrii eand nenorocirea a ajuns sii niipiistuiaseii pe mal
mulll (de pildii: un foe eumplit, potop de ape, seeetii mare, grindinii sau altii nenorocire, eand
preotul va sii loealizeze). Cu eat mal mare este nenorocirea, eu atat mal mare trebuie sa fie
mangaierea # imblirblitarea. in timpurile veehi soldatU eand aveau in fata un inamie mare,
erau cu gandul fa un nume de viteaz, la numele fiirii, la numele regelui. Era destul ea un
general sii rosteaseii numele regelui soldatU toti strigau de bucurie.
10 De ex. Pro C. Voieesu (1924-1997) Pro C. Galeriu (eare-i este fin de eununie).
lJ Exemplifieam: Predici pentru toate duminicile de peste an alte ocaziuni (colab. cu Pro Gh. Maior). Arad,
1918; Pentru neam pentru lege. Patruzeci de cuvdntari impotriva adventiti/or Caransebe,
1923; Predici la sarbatorite Arad, 1925; Venifi la Hristos. Predici fa toate Duminicite anufui
bisericesc, Arad, 1926; De la leagan pdna la moarte, Arad, 1927; Brazde in ogoruf Ortodoxiei, Arad, 1932.
12 Trei sute cincizeci de pi/de pentru predici alte cuvdntiiri, Arad, 1928 (in eolab. ell Arhim. Iustin Sueiu) 9i 0
mie de pi/de pentru viala Arad, 1929 (colab. eu Pro Nicolae Popovici Pro Gh. Popovic i).
IJ De la leagan pdna la moarte, Arad, 1927, p. 31-33.
Printed on Samsung by A1exandru Popovici
4/27 Page 33 of 112
Page 103 of 256
Omul inca se in lupta permanenta in lumea aceasta cu necazuri de tot felul. Multa
suparare necaz aduc nenorocirile pe capul omului. Avem nevoie de un nume in mijlocul
nenorocililor. Un singur nume ne poate aduce atunci mangaiere, precum roua diminelii
fmprospateaza floarea frumoasa: numele lisus Hristos. in lumina acestui nume nenorocirea ce-a
ciizut asupra capului nostru trebue judecata in chipul urmator:
Fara de ispite nu se da nimanui coroana, fora lupta nu se da cununa de lauri, fara
stramtorare nu este liberare fara lama nu este vara. Cuvintele acestea Ie spusese Sf. loan
Gura de Aur in Antiohia cand 0 riiscoalli avutul multor oameni. Si sfantul
plirinte cu graiul de aur spunea ca necazurile sunt pentru om folositoare. Zicea cli precum
pamantul trebue briizdat ca sa poata fi insamiinlat, brazdeaza nenorocirile sufletul nostru,
spre a scoate din launtrullui gandurile rele i vic/ene.
Omul nesocotit a pierdut raiul, numai prin supunere smerenie il poate redobandi. Ca i
in natura. lnul ciinepa nu vor da giulgiu fin, daca nu 0 vom sadl, uda, scoate .yi.!range. #
durerea frange sufletul ca sa se curaleasca. Fara durere nu putem deveni adevara(i oameni
Precum marfa nu 0 daca nu dai bani, nici bucuriile adevarate fara dureri.
panli ciind omul are bucurii nu a aprecia ce e averea, scopul ei, nu ce rol are tinere(ea.
care trebue ferita de pacate.
lata ca Dumnezeu trimite omului incercari. Zice Sf. Pavel: "Pe care Dumnezeu fl
cearta bate pe tot fiul pe care-l (Evrei 12 v. 6). Dumnezeu trimite neeazurile, pentru
ea omul dea seama ea nu po.mantul e tara lui adevo.rata. Dumnezeu vede dind lueruriIe
pot so. devino. 0 primejdie pentru om atunci Ii trimite nenorociri ea sa se
desmeteeeasea. in adeviir, Dumnezeu prin neeazuri invatii pe om la tiirie. Arborii mari prin
Mtaia vanturilor se into.rese. Aurul nu se seoate din topitoare pand ee nu s-a euro.pt deplin.
Prin necazuri trebue sa devenim deci Si dacli ar inceta orice argument omenesc
ce ar putea fi adus spre aratarea folosului suferin(elor, atunci sa ne aducem aminte de rabdarea
lui lov care prin riibdare a primit iar avu/iile sale. "Necazul rlibdare lucreaza iar riibdarea
curiitire: iar curiilirea niidejde" (Rom. 5 v. 3-4). Sii avem deci nadejde ca incercarea venitii
asupra noastra va da roade Pe vremea Sf. loan Gura de Aur nenorocirea de la
Antiohia a fiicut pe oameni mai buni, multi oameni indiferenfi in ale credinlii s-au apropiat de
Hristos, cercetand Sf. Biserica. Azi, ciind mulli oameni nu mai cunosc calea ciitre bisericii 0 vor
pe urma nenorocirilor, cari au venit asupra noastrii.
implicati-va deci cu giindul cli trupul stli sub legi ca i acelea ale naturii, deci legi comune
cu ale naturii. De aici urmeaza cli trupul este aproape totdeauna inamic al tendinfelor noastre
morale. Legea pacatului cauta sa se impuna, sa fie mal tare (Rom. 7 v. 23), dar
atunci vin suferinfele, cari sunt 0 dovadii a intelepciunii nemarginite a lui Dumnezeu. TOfi
suferim ne trudim, caci toti suntem pacato#, iar Dumnezeu prin suferinti pe toJi sa ne
indrepteze. Dumnezeu trimiland 0 suferintii, sa desfacii legaturile cari ne legau de lume
sa vedem cii numai legiitura cu Dumnezeu poate sli ne fericeasca.
in sfiirit, iubililor, nu uitali cli # Hristos - singur este fiira de pacat - prin suferinli a
trecut in patria Sa. "Au nu trebuia a plitimi acestea Hristos a intra intru slava Sa? (Luca 24 v.
26). Per aspera ad astra, zice latinul, lar noi zicem cii prin voia lui Dumnezeu patimim
ceeace patimim, pentru cli ca: "nu sunt vrednice patimirile vremii de acum de a se asemlina
cu slava cea viitoare, care va sa se descopere intru noi" (Rom. 8 v. 18). Amin!
Scurta analiza:
predica se ins erie in categoria parenezelor ce se rostesc la momente de intristare
(inc ere are );
apreciem ca deosebit de inspirata aboradarea acestei teme, mereu actuala, pentru ca ea
ofera posibilitatea incurajarii incercati;
Printed on Samsung by A1exandru Popovici
4/27 Page 34 of 112
Page 104 of 256
re!inem in chip special doua elemente: 1. raspunsul la intrebarea "de ce i se dau
omului necazurile?1! (Dumnezeu trimite neeazurile, pentru ea omul dea seama
eii nu piimiintul e lara lui adeviirata. Dumnezeu vede eiind luerurile pot sa
devina 0 primejdie pentru om atund ii trimite nenorociri ea sii se desmeteeeaseii.
in adeviir Dumnezeu prin neeazuri lnvalii pe om la tiirie. Arborii mari prin biitaia
viinturilor se intiirese. Aurul nu se seoate din topitoare piinii ee nu s-a curiifit
deplin ...J; 2. intotodeauna, la necaz, ochii celui in cauza cauta un "salvatorI!; in cazul
"salvatorul" este Mfultuitorul Hristos. Spre E1 trebuie sa privim!
Preot prof. dr. Marin IONESCU (1891-1965), fost detinut politic in inchisorile
comuniste, apreciat profesor la mai multe din Normali1 de fete "I.
Oteteleianu", Liceul Lazar, Seminarul Pedagogic Universitar), s-a remarcat i in calitate
de al Asociatiei profesorilor de Religie din intreaga lara (pana in anul1948). 0
data cu studii i carti din domeniul predarii Religiei in a publicat dl.teva carti de
predici studii omiletice
l4
. Redam mai jos 0 predica la Duminica Samarineanului
milostiv 15: "Fra/ilor,
Nimie nu e al noslru. Totul e allui Dumnezeu. Chiar via!a nu e a noastra, ci a Celu; ce ne
a fncredin/at-o. Avem nevoie nu numai de ajutorul lui Dumnezeu in vartejul vie/ii, ci .# de
ajutorul semenilor. Cine-# inehipuie ca poate trai forii sii simlii nevoie de sprijinul celor ce-l
inconjoara, se amarnic! Si ehiar de n-ai avea nimie de cerut aproapelui, ai ceva de
dal.
indurarea .# ajutorarea Celui ce poarla nu numai chipul tau pe fata sa, dar chipul lui
Dumnezeu in jiinla sa, este sdmburele miiduva vielii noastre religioase. Ori de ce religie ori
de ee sdnge ar fi cel carui i-ai puteafi de ajutor, ajutii-l.
Lucrul acesta ni-l aratii cat se poate de deslu#t Mdntuitorul in pilda Samarineanului
milostiv. "lata cii se sculii un inva/ator de lege, ispitindu-l zicdnd: ,.invii{iitorule, ce siifac, ca
sii viata de veci?" lar EI i-a zis: ,.in lege ce-i seris? Cum Si raspunzand
acela, a zis: "Sa pe Domnul Dumnezeul tiiu din toata inima fa # din tot sufletul tau # din
toata puterea ta # din tot cugetul tiiu # pe aproapele tau ca pe tine Insuli ". Atunci lisus i-a zis:
"Drept ai riispuns; fii aceasta # vei fi viu ". Acela insii, voind sii se indreptateaseii, a zis ciitre
lisus: "Dar cine-i aproapele meu?"
Si riispunzdnd Iisus, a zis: "Un om se pogora din lerusalim fa lerihon # a ciizut in mana
unor talhari, cari desbracdndu-l, I-au riinit s-au dus lasdndu-l abia viu. Si, din fntamplare, se
pogora pe calea aeea un preot .# viizdndu-l, a trecut pe aliiturea. De asemenea un levit,
intampliindu-se la locul aeela, s-a apropiat, a privit a trecut pe alaturea. lara un samarinean
treednd a dat de el viizandu-l, i s-a focut mila: apropiindu-se, i-a legat ranele tumand
untdelemn Yin # suindu-l pe asinul sau, I-au dus la 0 casii de oaspe!i a ingrijit de el. lar a doua
zi plecand a scos doi dinari, i-a dat gazdei i-a zis: "poarta grija de dansul orice vei mai
cheltui iIi voiu plali eand ma voiu intoarce. "
14 Pentrn luminarea ta, Nestorie! Predici rostite In cursul anului 1924 in biserica Sf $tefan-Cuibu cu barza,
Bueuresti, f. a.; Predica misionara, f. a.; 1nima # suflet. Omiletica vremurilor noastre. Planuri
exerci/ii de predica, 1927; este mult, seceriitorii pulini. Predici, Bueure1?ti, 1927; Chemiiri
de departe. Predici la radio, 1929 (eolab. eu preotii Toma Chirieutii, Gh. Comana Manea Popescu);
Lumina lina. Doamne, Tu ai cuvintele vielii Material omitetic catehetic, Bueuresti, 1938; Catedra
Amvonul. SchlIe de lecfiuni practice, de predict conferinle religioase, 1942; Armele luminii. Predici
catehetice ... , 1944;
15 Din vol. este mult seceratori putini, Vol. II., f. a. p. 55-67.
Printed on Samsung by Alexandru Popovici
4/27 Page 35 of 112
4/27 Page 36 of 112
POETA NASCITUR, ORATOR FIT. Vocatia omiletica a Mitropolitului
ANTONIE PLAMADEALA
"Din intamplare nu poate rezulta nid micar 0 linie dreapti!"I. Aceste memorabile
cuvinte apaqin mitropolitului canna ii dedicam medalionul omiletic de fata se potrivesc
intru totul cu cele din titlul ales de noi. Daca unele daruri pot fi prin cum ar
fi, de pilda, al frurnusetii fizice, de bun vorbitor presupune 0 munca pe
parcursul unui numar insemnat de ani. Din acest motiv am recurs la evocarea celebrelor
cuvinte ale cunoscutului orator latin Cicero, "poeta nascitur, orator fit,,2, care exprima concis
plastic faptul ca daml oratoriei nu se ci se cultiva. Aceasta convingere apare
notata, intr-un chip asemanator, dar altfel spusa, in cursul unuia dintre cei mai mari profesori
de Omiletica pe care i-a avut Biserica noastra, parintele Dumitru Belu: ,,0 predica, se are
valoarea ostenelii ce depui la intocmirea ei,,3.
In general vorbind, "osteneala" este de toata viata: tot ce acumulam din pruncie pana
la apusul vietii. Parintele Galeriu, unanim recunoscut ca predicator harismatic, ne povestea
odata, la una din orele de curs: "M-a rugat deunazi un confrate mai tanar sa-i sugerez cateva
teme pentru predici, totodata sa-i dau niscaiva idei, ca el pur simplu nu mai despre ce sa
mai vorbeasca ... " Imi amintesc cum parintele, dupa ce a clatinat din cap de cateva ori
indignat mfihnit, ne-a zis: "Vai, vai, sarmanul! Cum sa spui ceva, cand sunt atatea
probleme, atatea intrebari ale la care raspuns?! A, alta-i pricina, de
fapt: daca nu pui la timp in "buzunare" ce trebuie, cand caufi la nevoie in ele nu
nimicl".
Tot in contextul ostenelii sau al pregatirii generale pentru predica este sugestiva
marturisirea unui profesor de teologie american, Henry Ward Beecher, lacum unui proaspat
absolvent al sau. Fostul student i-a ascultat intr-o dimineata predica impresionat de
ei, i-a spus: "Intentionez sa intru curand in pastoratie. Una din intrebarile care rna
este cat timp ar trebui sa afectez pregatirii predicii. Mi-a placut in aceasta dimineata atat de
mult predica d-voastra, incat m-am gandit sa va intreb cat timp v-a trebuit s-o pregatiti, ca sa
am pentru mine un indiciu". Profesorul i-a raspuns: "Tinere, rredica pe care am rostit-o azi
dimineafa am pregiitit-o chiar din ziua in care m-am nascutl" .
Este cat se poate de limpede, ca nici predicile atat de frumoase
convingatoare ale I.P.S. Antonie nu s-au nascut la intfimplare. Pentru a intelege mai bine acest
fapt, in cele ce urmeaza yom creiona cativa din factorii care au contribuit in mod esential la
conturarea personalitatii de predicator, in toata puterea cuvantului: ucenicia la duhovnici de
seamif Ii profesori de teologie renumiJi; inalte studii, in /arif Ii strifiniftate; osten eli
de excep/ie; om de caracter; preocupare specialif pentru redactarea # rostirea
predicilor.
1. Ucenicia Ia duhovnici de seami profesori renumiti. Cultivarea celei mai mari
virtu/i. Logica cea mai simphl ne indica faptul ca nu poti deveni dascaI, rara sa fi ucenicit tu
insuti, ani in la un dascal anume, ori la mai multi. Parintele Sebastian Chilea
5
, om de mare
I Predicll rostitll la Sf. Liturghie, 4 iunie 1995, la Oradea. Vezi "Telegraful roman", an. 142, 1995, nr. 25-28, p. 1
7.
2 "Poet te orator devii", in Tusculanae Disputationes, 5,22.
3 Pro prof. dr. Dnmitru BELU, Curs de Omileticii, dactil., Sibiu, f.a., p. 159.
4 Apud J. Daniel BAUMANN, An Introduction to Contemporary Preaching, Baker Book House, Grand Rapids,
Michigan, 1988, p. Ill.
5 Pro Sebastian CHILEA (1907-1992), detinut politic (1959-1964), a fost unul dintre cei mai strllluciti
profesori pe care i-au avut Seminariile Teologice din Craiova (1951-1959) (1965-1978), predicator
cu mare audientll al Catedralei mitroplolitane din Craiova, de asemenea la ciUeva biserici din la care a
slujit, un om de 0 sensibilitate aparte (canta admirabil la vioarll, spre exemplu), foarte iubit de elevi. Opera
4/27 Page 37 of 112
2
cultura 0 rara sensibilitate, pe vremea cand era profesor la Seminarul Teologic din
ne amintea adesea de sfatul interesant al unui filozof american, Ralph Waldo
Emerson (1809-1882): "Anina-ti carul tau de-o stea!" - cuvinte prin care ne indemna sa
intelegem cat este de important sa ne "legam" viata de oameni deosebiti: un anumit duhovnic,
unul sau mai multi etc. Observam acest fapt nu numai in viata monahiceasca, in care
fiecare "avva", indrumator de ucenici, a ucenicit la randu-i la un alt "avva" , ci in mediul
carturaresc, in general, unde fiecare maestru a avut la randul sau un anumit maestru.
In duhul acestei tradipi se inscrie educatia mitropolitului despre care scriem acum:
in fiecare etapa a vietH s-a de unul sau mai multi indrumatori, fie pe linie
duhovniceasca, fie pe cea intelectuala, fie pe amandoua la un loco
Astfel, cu privire la formarea duhovniceasca, de care se leaga hotararea de a intra in
monahism, biografia tanarului Leonida (dupa numele mirenesc) s-a impletit cu a ierom.
Arsenie Boca de la Sfunbata de Sus, dar cu a ierom. Daniil Tudor (in mirenie Sandu Tudor)
- unul dintre insufletitorii spirituale "Rugul Aprins", de la Manastirea Antim din
Marturisirile I.P.S. Sale pentru aceasta etapa sunt dit se poate de elocvente: "Prin
1946 devenise publica a religioasa de buna calitate care a cucerit repede intreaga
tara. Era initiata la Manastirea Sfunbata de Sus din judo de catre parintele
Arsenie Boca. Om cu mare autoritate duhovniceasca, bun cunoscator al Sfintilor Pannti,
student al parintelui Dumitru Staniloae la Sibiu, 0 vreme student la Arte Frumoase in
elev la cursurile de Anatomie al profesorului Reiner, pelerin la Sfantul Munte
Athos dincolo de toate acestea, un bun psiholog, 0 minte luminata clara, un duhovnic in
masura pentru tarani, ca pentru cei mai rafinati intelectuali. A fost el inchis in mai
multe randuri. Multi studenti din din Cluj ne taceam vacantele in preajma lui.
Tinea la noi ne acorda atentie deosebita. Cativa dintre dintre studente, au intrat
mai apoi in monahism. Cam tot in vremea aceea initia la scriitorul ziaristul Sandu
Tudor, cercul "Rugul Aprins" in care erau 12 studenti, dintre care doi de la
Teologie, Nicolae Leonida (Antonie) Plamadeala. Sandu Tudor a devenit
monahul Agaton, la Manastirea Antim la Schitul Crasna-Gorj, apoi Schimonahul Daniilla
schiturile Sihla Rarau, de unde a fost arestat de la Aiud, nu s-a mai intors. Nu i se
nici mormantul... Influentati de "Rugul Aprins", de "fenomenul" Sfunbata,
prin 1946 am flecat sa-l vedem sa-l ascultam pe parintele Arsenie. Eram multi. Printre
eu... " .
Profesorii de teologie care I-au marcat in chip deosebit sunt evocati cu mare admiratie,
descriindu-i drept "universitari de mare prestigiu, cultivand un stil academic autentic"S,
marturisind, totodata, mandria de a Ie fi fost student. Sunt pomeniti, astfel, mai toti profesorii
generatiei de aur ai teologiei asociind fiecaruia cate 0 scurta caracterizare sau
"porecla" - in sensul bun al cuvantului. Notam aici doar cateva dintre cele mai cunoscute
nume, evocate de I.P.S. Sa
9
: parintele Staniloae "care elabora in fata studentilor", parintele 1.
G. Coman, "poreclit Olimpianu/", prof. Vasile Ispir "pionier al ecumenismului romanesc",
diac. Nicolae Balca "care a scris cele dintai studii in despre K. Barth, Heidegger
Kirkegaard", prof. 1. Gh. Savin "ale carui studii despre argumentele rationale pentru
existenta lui Dumnezeu nu se vor invechi niciodata" etc. etc. Amintindu-ne de un sfat al Fer.
Augustin, care spune ca dacii-i cinstim pe sfinti, trebuie sii-i imitiim, constatam ca I.P.S.
publicistica Inregistreaza cateva studii omiletice, de valoare exceptionala. A publicat peste 0 suta de predici in
periodicele Amanunte la pro V. GORDON, Introducere in Omiieticii, Editura Universitatii din
2001, p. 168.
6 Fost profesor director la Seminarul Teologic din actualmente preot la biserica Sf. Silvestr'u, unde a
slujit parintele Galeriu.
7 VoL Cuvinte Sibiu, 2000, pp. 273-274.
8 Ibidem, p. 271.
9 Pentru lista profesorilor a caracterizarilor, vezi ibidem, pp. 271-272.
4/27 Page 38 of 112
3
Antonie nu doar i-a cinstit admirat pe duhovnicii profesorii pe care i-a avut, ci a invatat
efectiv de la fiecare tot ee a fost mai bun, mai folositor mai inalt, atat pe linia "ravnei", cat
pe cea a "priceperii", doua virtuti care nu pot fi despaqite dedt cu riscul
Mitropolitul Antonie a dat 0 atentie special a cuvintelor Sf. Ap. Pavel din Epistola catre
Romani: "Le marturisesc ca au ravna pentru Dumnezeu, dar sunt lara pricepere" (10, 2). Pe
baza acestui verset I.p .S. Sa a rostit 0 predica, in Catedra1a Ortodoxa din Sibiu, la 11 iulie
1983, publicata in volumul "Talcuri noi la texte vechi"lO, in care nu doar analizeaza in chip
magistral pozitia tragiea in care se gasesc eei cu ravna lipsita de pricepere (dupa unele editii
ale Scripturii, flrii dupa altele, flrii ei ofera raspuns la intrebarea "ee
inseamna sa ai ravna cu pricepere?": ,jnseamnii, fn primul rand, a urma randuielile cele
statornicite de Bisericii dintru inceput, verificate de-a lungul a douii mii de ani, panii
astiizi, ca fUnd randuieli bune,' inseamnii a urma ceea ce au crezut #
credinfa in care au triiit # au murit ei panii in zilele noastre; inseamnii a urma acea Tradifie
care a dus la unitatea noastrii de credinfii la unitatea noastrii ca neam, de-a lungul
istoriei, care s-a verificat a ji credinfa cea dreaptii. Noi, ortodoqii, am riimas dintru
inceput panii azi piistorii dreptei credinfe. TOfi ceilalfi, toate celelalte grupiiri care au apiirut
in istorie, de-a lungul secolelor, s-au rupt de la noi, de la dreapta credinfii, precum spunea
Sf Apostol Pavel, din dorinfa de dispute de slavii din increderea prea mare in
felul personal de a interpreta Sf Scripturii.
A avea ravnii ciitre Dumnezeu cu pricepere, inseamnii, a urma fnviifiitura cea
dreaptii, liisatii # transmisii prin Bisericii de-a lungui veacurilor tuturor "II.
Analiza de fata, remareabila prin finetea realismul ei, reprezinta desigur un fragment
reprezentativ de omilie exegetiea, dar 0 marturisire desprinsa parca din jurnalul personal:
toata viata, I.P.S. Sa a fost preocupat sa cultive cultive una din eele mai laudate
virtuti, discerniimantui, sau dreapta socotinfii, adiea "priceperea" despre care toemai a fost
pe urmele bunilor Parinti ai Patericuiui, nu 0 data, I.P.S. Sa a vorbit a seris
despre diseernamant ea despre cea mai mare virtute
12
Este ilustrativ, credem, fie un seurt
fragment al unei astfel de cuvantari: "Cea mai mare virtute este aceea care Ie autentifiea Ie
controleaza pe toate: dreapta socotinfii, perspicacitatea, gandirea siiniitoasii, opusul
exeeselor al exeentrismelor, buna-cuviinta eehilibrul spiritual..." 3.
lata, unul dintre cele mai importante roade ale ueenieiei I.P.S. Sale sub
aseultarea indrumarea unor duhovnici profesori remarcabili! Sa nu treaca neobservat
acest amanunt (eu "A" mare): eata diferenta intre un slujitor eu carte, reeeptiv la exemplul
duhovnicilor imbunatatiti, unul pentru care ascultarea sunt treeute in plan secund,
ori nu intra in calcul deloe! 14. I.P.S. Sa trage un semnal de alarma mai ales eu privire la
pericolul pe care n reprezinta mediocritatea in eontextul slujirii. lata 0 diagnosticare
ilustrativa: "Medioerul, ar avea motive sa aspire la ealifieativul de smerit, nu poate fi
treeut nicideeum printre smeriti. Printre da. Fiindea, lipsindu-i mijloacele valide de
limitele de cele mai multe ori nu pricepe sau nu-i vine bine sa
recunoasca faptul ca ar exista ceva mai sus de sine. Ca sa fie smerit, ar trebui sa de ceo
Ca sa de ce, ar trebui sa nu fie mediocru. Ori, inteligenta lui e slaba. Fie din fire, fie
10 De ex. Edilia a II-a, 1996, pp. 200-207.
11 Ibidem, p. 202.
12 A se vedea, buna.oara., articolul "Care este cea mai mare virtute?", in vol. Cuvinte duhovnice:jti ... , pp. 91-97.
13 Ibidem, p. 97.
14 Dureros de proaspAta. ne este inaintea ochilor imaginea nefericita. a cazului "Tanacu", care a inconjurul
lumii cu 0 Romanie "obscurantista.", numita. "medievaIA" de multi strAini, caracterizare nedreapta., in
fond! Pe de altA parte, chiar daca. nimeni dintre noi nu soar indoi ca. Daniel Corogeanu, protagonistul tristului
episod, este sineer $i evlavios, eu "ravna" adica, oricine a putut afla cli, in pofida marilor responsabilitati
pe care le-a asumat, nu are studiile terminate ca. virtutea "priceperii" nu intra in preocupanle
p.cv. sale.
4/27 Page 39 of 112
4
pentru ea nu e luerata. E ea 0 floare prin balarii de gradina parasita. Cand se pretinde smerit,
n-o erede eu adevarat. Caci, in chip paradoxal, medioerul poate fi infatuat. Cand se erede
om duhovnieese din orgoliu, vrea sa fie eonsiderat smerit. In felul aeesta e mereu lntr-un
fals ... ,,15.
2."Biserica slujitoare" "Diaconia cuvantului". inalte studii in tara
strainitate.
Literatura biografiea a I.P.S Antonie, extrem de bogata
16
, ne prezinta eu amanunte
traseul impresionant al nivnei pe linia studiilor, inclusiv eele de doetorat de la "Heythrop
College" (Oxon - Anglia), sub eondueerea prof. Robert Murray17, inc at soeotim de prisos a
insista aici eu detalii. Este mai important aeum sa amintim ea teza elaborata in Anglia va fi
sustinuta apoi in tara, intr-o forma dezvoltata, sub eoordonarea parintelui profesor Dumitru
Staniloae, eu titlul "Biseriea slujitoare in Sfanta Seriptura, in Sfanta Traditie in teologia
eontemporana", arhicunoscuta in randurile In partea a III-a a lucrarii,
"Aspecte practice ale slujirii in Rasaritul ortodox", primul capitol este intitulat "Diaconia
cuvantului,,19 se leaga direct, astfel, de preocuparea speciala a I.P.S. Antonie pentru latura
misiunii Trei sunt aspectele care ne intereseaza in acest sens: a. Caracterul
misionar al propoviiduirii; b. Implica/iile ecieziologice ale diaconiei cuwintului; c. Diaconia
cuwintului.Ji diaconiafaptei. Si acum, cateva detalii.
a. Din zorii pana astazi, propovaduirea a parcurs trei faze: kerigma,
cateheza predica propriu-zisa. Prima, cu cel mai pronuntat caracter misionar, inseamna
vestirea (anun/area) mesajului evanghelic, nu numai la paganii din trecut sau la
de azi, ci la carora trebuie sa Ie re-vestim "iara iara". Cateheza predica, la
rfindul lor, trebuie sa imbrace adesea haina misionara, mai ales in contextul puzderiei de
secte "religioase" din zilele noastre. b. "Spiritul teologiei misionare intelegerea
raspunderilor misionare ale Bisercicii in interpretare ortodoxa - spune I.P.S. Sa - sunt
fundamentate pe baze ecleziologice, intelegand prin aceasta ca misiunea este autentica
efieace numai prin luerarea tainelor ... Aeest caraeter ecIeziologie al misiunii arata ca
predicarea cuwintului nu e sujicientii, dacii e disociatii de administrarea Tainelor. Caci
numai acceptarea cuvantului completata de primirea Tainelor incorporeaza efeetiv pe
in Biseriea. Actul exterior al auzirii, implinit de actul interior al credin/ei de
participarea organic a la harul Tainelor, face din cei earora Ii se membre
depline ale lui Hristos. Prin urmare, misiunea nu po ate fi redusa la predicarea cuvfintului,
deoarece cuvfintul Tainele reprezinta cele doua mijloace nedespaqite, prin care Biserica
transmite harul mantuirii,,20. Pe de alta parte, dupa aprox. 30 de ani de la redactarea tezei de
15 Cuvinte duhovniceti ... , p. 235.
16 Printre cele mai insemnate studii bio-bibliografice se numarli cel semnat de Paul BRUSANOWSKI (licentiat
in Teologie), Coordonate biografice i bibliografie selectiva, in vol. omagial "Teologie, slujire, ecumenism",
Sibiu, 1996, p. 7-70, publicat In "Revista Teologicii", Serie noua, an. VI (78), nr. 3-4, iulie-decembrie, 1996, p.
7-60).
17 A obtinut, astfel, titlul de doctor in teologie (calificativul "magna cum laude"), cu lucrarea "The Servant
Church in Western Thought. An Ortodox Assessment".
18 Publicata tn "Studii Teologice", anul XXIV, nr. 5-8, mai-iunie-sept-oct. 1972, 656 p.
19 Ibidem, pp. 429-439.
20 Ibidem, p. 431. Mai aproape de zilele noastre, pentru raportul cuvant - Taine beneficiem de excelenta lucrare
"Propovaduirea cuvantului Sfmtele Tame", Teza de doctorat, elaborata de parintele Nicolae DURA, parohul
romanilor din Viena, publicata in "Studii Teologice", nr. 1-2, 1998, pp. 3-286. Lucrarea, de un inalt nivel
evidentiaza complementaritatea celor doua mijloace, predica i Sfintele Taine, in procesul mantuiriL
Nu doar predica, cum sustine protestantismul radical, nici Sfmtele Taine singure, cum sustin anumite
voci pretins ortodoxe. Autorul merge pan! acolo incat sa vorbeasca chiar de un caracter sacramental al
propovCiduirii. Afrrmatia ar putea sa pe cineva, daca s-ar opri doar la simplul enunt. Intrucat Sfmtele
Taine sunt unicul izvor al harului mantuitor, ar fi contraindicat sa se vorbeasca de "caracterul sacramental al
4/27 Page 40 of 112
5
doctorat, I.P.S. Sa se exprima cat se poate de categoric cu privire la importanta a
predicii, nu doar in planul misionar, cat mai ales in cel soteriologic. In cadrul unei analize
omiletice retrospective, intitulata "Preotul predica,,21, I.P.S. Sa noteaza: "A fi bun preot
inseamna a predica bine ... vrea sa se ca eu consider ca 0 slujba lara predica nu e
completa. Tot e 0 slujba lara predica buna. Sa luam aminte!,,22, pronunt.ndu-se lara
echivoc cu privire la caracterul soteriologic al ei: "Predica a ajuns, astfel, instrument de
mantuire, mijloc de indrumare spre intelegerea Scripturilor, ajungand adesea mai cautata
decat Scripturile ... ,,23.
Trebuie sa precizam, la randul nostru, ca din punct de vedere liturgic, orice slujba,
inclusiv Sfanta Liturghie, nu poate fi considerata incompleta lara predica... Altfel, ar
insemna ca efectullor sa depinda de ori indolenta slujitorilor. Dar predica,
cea de buna cali tate - se intelege, are menirea de a explicita actele cultice, de a Ie scoate in
evidenta frumusetea intelesurile profunde. lar in plan soteriologic, nu predica propriu-zisa
ofera harnl izbavitor, ci Sfintele Taine, dar ea contribuie la harnlui
credintei, dupa cum Sfantul Apostol Pavel: "Credinta este din auzire, iar auzirea
prin cuvantullui Hristos" (Rom. 10, 17).
3. "Este necesar ca viitorul preot sa se deprinda a se sluji bine de con dei, dad
vrea sa ajunga a se sluji bine de cuvant,,24. Preocuparile ale tP.S. Antonie.
Sfatul plin de realism concretete al parintelui profesor Dumitru Belu a fost ilustrat
exemplar de condeiul mitropolitului Antonie, a carui opera scrisa (ciirti, studii, articole,
predici, insemnari, comentarii, note etc.), de valoare indubitabila, cantitativ, dupa
opinia no astra, pe a oricarui ierarh roman din trecut de azi. lata ca ierarhul care a scris, cu
admiratie, despre atatia "clerici ctitori de limba cultura
romaneasca,,2 despre multi "dascaIi de cuget simtire romaneasca,,26 inscris
numele in celor mai carrurari romani, cu cinste pe veci. Cultura
vasta variata a reprezentat, astfel, 0 sursa considerabila pentru sporirea calitatii predicilor,
atat cu raportare la conti nut la modalitatile de expresie, cat la influenta asupra
cuantumului persuasiunii. "Cum trebuie sa fie 0 predica m-a intrebat candva
fostul nostru profesor de Omiletica de la Seminar, blandul parinte Anatolie Zarea (1920
2000). Surprins de intrebare, am dat un raspuns baiguit. "Nu-i prea rau ce spui, mi-a replicat,
dar asculta aici: 0 predica trebuie sa fie frumoasa convingatoaref". Miirturisesc
acum ca in acel moment n-am fost prea convins de valabilitatea acestei diagnosticari.
Ulterior in clipa de fata) mi se pare insa 0 definitie buna, suficient de explicita
cuprinzatoare: "fiumoasa" in sensul ca trebuie sa fie pliicuta auzului, prin utilizarea cu
maiestrie a limbii romane a modalitatilor ei de exprimare stilistica; "convingatoare" prin
cuvllntului lui Dumnezeu", ca notiunile de taina, sacrament, misterium, sunt sinonime. Lucrurile nu
mai par exagerate, insa, atunci clind se sustine, de fapt, ca predica are caracter sacramental doar in conlucrare cu
Sfintele Taine, cum reiese din concluzia pe care autorul 0 face la finele capitolului al V-lea: "In Biserica
drept-maritoare, unde pregl1titi curatiti prin Taina Spovedaniei primesc euharistica,
se cuminecarea duhovniceasca cu cuvintele adevarului spre viata spre mantuire. Cuvlintul
sacramental al propovaduirii liturgice conduce pe la Sfintele Taine In lucrarea harului,
deci ii inscrie pe cale mantuirii a vietii (p. 218). In context, al raportului dintre predica cult,
vezi pro V. GORDON, Predica ocazionala (pareneza), Teza de doctorat, Editura Institutului Biblic de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Romline, 2001, Cap. IV.l: Scurta analiza asupra raportului cult
predica, in general, # cult-pareneza, in special. Implicatii interconfesionale, pp. 145-155.
21 t Antonie PLAMADEALA, Preotul in Biserica, in lume, acasa, Sibiu, 1996. 175-187
22 Ibidem, pp. 180-181.
23
Ibidem, p. 177.
24 f
Pro Pro. D. BELU, Curs ... , p. 141.
25 1977,69 p.
26 1981,547 p.
4/27 Page 41 of 112
6
faptul cii trebuie sa-i pe ascultatori prin continut, logica, argumente, ilustrari etc.
Cultura de exceptie a I.P.S. Antonie exersarea neobosita a condeiului au fost, lara indoiala,
pe linia celor doua ale predicii, nominalizate de parintele Zarea.
Convins ca rara lectura preocupari pentru scris preotii nu pot rosti predici eficiente,
la cerintele vremii de azi, I.P.S. Sa a vorbit in nenumarate randuri despre importanta culturii
preotului, publicand in acest sens 0 seama de articole, prinse apoi in diferite volume. Intre
acestea de mare concretete ni se pare articolul "Cultura in ajutoruI vocatiei misiunii
preotului,,27, in care spune la un moment dat: "Preotul trebuie sa fie informat. Cu fiecare
dintre sai trebuie sa vorbeasca in limba lui. Sa fie cult cu cel cult, sa fie simplu
cu cel simplu, dar simplitatea lui, spre deosebire de a credinciosului simplu, sa izvorasca
dintr-o mare cultura, sa fie 0 ina1time care se adapteaza, nu pur simplu 0 simplitate
simplitate. Cu acestea nu l-ar putea ajuta pe cel simplu, caruia ii e de ajuns nefolositoare
propria lui simplitate. Nu se goate face misiune dupa ureche, ca alta data, doar eu
epitrahilul Molitvelnicul. ." 8. In context al pledoariei pentru cultura preotului,
citeaza un aforism al lui Marin Voiculescu: "Poezia este un rationament in metafore,,29,
caruia I.P.S. Sa ii face un comentariu splendid: "Rafionament pentru care trebuie sa
legile gandirii corecte, care se invata, metafora
30
, pentru care trebuie sa ai
asocierii de notiuni, pe care sa Ie faci sa semnifice altceva decat insearnna cuprind in ele in
continutul lor propriu-zis. Nici aceasta nu vine de la sine. Se invata. ceea ce e mai greu
decat putea inchipui un spirit ingust didactic, e ca metaforele nu se invata ea atare, ci
se alcatuiesc din totalul invataturilor care, aeumulandu-se pentru alte scopuri, se cheama
eultura ... ,,31 .
Intr-o cuvantare rostita la deschiderea festiva a cursurilor universitare de la Faeultatea
de Teologie din Sibiu
32
, I.P.S. Sa pe ton: "Exigentele lumii modeme au
erescut ... Se cere un plus de eultura. Nu mai merge cu Ceaslovul eu Molitvelnieul. Preotul
trebuie sa fie egal in cultura cu pastoritii lui, daca nu chiar superior lor ... Trebuie sa
raspunda la exigentele lor ... Lumea de azi vrea argumente, logica, de idei, stil
sobru cautat, nu se mai cu retorici ieftine cu floricele!,,33.
Aceste sfaturi multe altele, date pentru stimularea lecturii scrisului in randurile
preotimii, au fost mai intai experimentate din de sfiituitorul, dovada fiind zecile
de mii de pagini euprinse in caqile, studiile artieolele de la I.P.S. Sa.
Circula in popor, cine de eata vreme, 0 zicala suparatoare intrucatva: "Sa nu faci
ee face popa, ci sa faci ce ziee popa!" - valabila, poate, vizavi de comportamentul unor
confrati. Am cunoscut insa un preot, deosebit de serios duhovnicesc, intelept, bun familist
smerit in toate
34
, care, cu ascendentul varstei autoritatii in parohie, a spus la un moment
dat: "Dragii mei, ca circula ace a yorba sa nu faci ce face popa ... , dar eu indraznesc sa va
eer sa faceti ceca ee vedeti la mine, nimie mai mult!". sunt convins ea nimeni dintre
aseultatori nu I-a catalogat ea lipsit de smerenie, pentru ca toti ca parintele este un om
exemplar, din toate punctele de vedere. Ei bine, acest exemplu se mitropolitului
Antonie: toate indemnurile Ie cultura au totala acoperire in preocupanle
27 Publicat in vol. "Preotul in biserica, in lume acasa... ", pp. 101-120.
28 P. 107.
29 Marin VOICULESCU, Gdndirea aforistica in cultura romdneascii, 1986, p. 1331.
30 "Metafora" (gr. schimbare) este 0 figura stilistica de cuvinte (trop) in care cuvantul folosit ia un inteles nou,
rrovenit dintr-o comparatie pe care 0 facem in mintea noastra: "Voi sunteti sarea pamantului. .. "
1 Preotul in Biserica ... , p. 107.
32 Publicata in vol. "Vocatie misiune in vremea noastra", Sibiu, 1984, sub titlul "Preotulln fata lui Hristos, in
fata propriei in fata lumii", pp. 155-176.
33 Ibidem, pp. 163-164.
34 Parintele Alexie Barca, fost slujitor la bisericuta Bucur-Ciobanul din (vizavi de Manlistirea Radu
Voda).
4/27 Page 42 of 112
7
personale, evidente pentru oricine.
4. "Non posse oratorem esse, nisi virum bonum". Personalitatea predicatorului
Antonie Pliimiidealii.
Intr-adevar, bine a remarcat Quintilian (cca 35-95 d. Hr.). celebrul orator latin: ,,Nu
poate (cineva) sa fie bun orator, daca nu este barbat virtuOS!,,35. De aceea, puterea de
convingere prin predica este direct propoqionala cu puterea de convingere a exemplului
personal: "Preotul trebuie sa ca nu are 0 viata publica una particulara, ci una singura,
aceea de preot. El poate suspenda in nici 0 imprejurare calitatea de preot. Cuvantul lui
trebuie sa fie durnnezeiesc nu numai de pe amvon, nu numai cand repeta cele scrise in
caqile de slujba, ci In toate momentele vietH lui ... ,,36. Legat de aceasta, I.P.S. Antonie
adesea sa aminteasca 0 zicala, ca sfat pentru predicatori, in general: "Ori te poarta
cum ti-e yorba, ori cum ti-e portu1!". Adica, intre cuvant fapta trebuie sa existe
deplina compatibilitate, cum ne-a dat pilda Mantuitorul Iisus Hristos - Cuwlntul fntrupat.
Precizarea Evanghelistului loan ,,$i Cuvantul S-a Iacut trup" (1, 14), nu se refera numai la
intruparea Lui - ca prim inteles (evident, de altfel), ci la faptul ca invatatura Sa a fost
ilustrata, in chip prin viata pamanteasca de zi cu zi.
I.P.S. Antonie n-a fost doar un model stralucit de predicator, ci un model de om, cu 0
personalitate exemplara
37
. Cu siguranta ca a remarca Sf. loan Gura de Aur, care a spus
ca ascultatorii predicii 11 judeca pe vorbitor nu numai dupa continut, ci dupa faima
(personalitatea, n.n.) lui: "Predicatorii marl trebuie sa munceasca mai mult decat predicatorii
slabL Caci ascultatorii judeca predica, nu dupa cuvintele predicii, ci dupa faima
predicatorului. Prin urmare, cand un predicator mare intrece pe toti ceilalti predicatori in
cuvant, atunci mai cu seama trebuie sa munceasca pentru pregatirea predicilor mai mult
dedit toti ..." 38. Nu yom exagera, desigur, spunand ca mitropolitul Antonie a fost un om lara
cusur ... Numai Hristos este Dar nu ne indoim nici 0 clipa ca I.P.S. Sa, avand
neincetat inaintea ochilor exemplul suprem al Mantuitorului, s-a straduit sa-L imite,
cum trebuie, desigur, sa faca orice slujitor Nu este exc1us sa fi cunoscut
un sfat al Fer. Augustin, direct legat de acest aspect: "Sit eius quasi copia dicendi, forma
vivendi" ("Sa-i fie, vorbitorului nn., felul de a trai, precum bogatia grairii,,)39. Daca n-a
In totalitate, n-a fost cu nimic "faima" sa reali, caci in bunul
lor simt, sa faca deosebire fntre nedesavo.rirea unui om sincer i nedesavo.rirea
nemarturisita a jariseului
4o
.
Cu privire la personalitatea I.P.S. Antonie, opinam ca cea mai buna caracterizare
apaqine I.p .S. Daniel al Moldovei, exprimata la Sfintei Liturghii oficiate in ziua
prohodirii din catedrala mitropolitana din Sibiu (joi, 1 sept. 2005), in care sunt evidentiate 7
35 QUINTILIAN M. FABIUS, lnstitutio Oratoria, Liber XII, I, 3; vezi trad. rom. Arta oratorica, trad. de Maria
HETCO, Editura Minerva, 1974, vol. 3, p. 333. lata contextul frazelor in care Quintilian a rostit aceste
memorabile cuvinte: "Gandirea mea mai departe. De fapt, nu spun numai ca acela care se pretinde orator
trebuie sa fie om corect, ci cll nici nu poate ajunge orator decfi.t omul corect. Intr-adevllr, nu voi admite ell este
inteligent omul care, pus ill fata faptelor cinstite a celor rele, va prefera drumul spre cele urate, nici ca este
prudent, deoarece, neprevl:lzfind eonseeintele faptelor lui, se va expune el unor pedepse foarte grave,
adeseori din partea legilor illtotdeauna din partea unei inellreate. Caci daca nu numai soeraticii 0
spun, ei in general, ea nu e riiu decat cine e # prost, desigur prostul nu va ajunge niciodata orator ... ", Ibidem.
3 Preotul in Bisericii ... , p. 92.
37 Amanunte eu privire la personalitatea predicatorului, ill general, vezi Pro Dr. Vasile GORDON, Introducere in
Omiletica, Edit. Universitatii 2001, pp. 246-253; Idem, Introducere in Catehetica Ortodoxa, Edit.
Sophia, 2004, pp.l55-160, cu raportare la calitatile educatorului (catehetului).
38 SF. lOAN GURA DE AUR, Despre preolie, trad. Pro D. FECIORU, Edit. Inst. Biblic, 1987, p.
117.
39 Fer. AUGUSTIN, De doctrina christiana, P.L., XXXIV, 4, 61.
4() Detalii, la Pr.lect. dr. Vasile RADUC;\', Curs de Cateheticii, dactil., 1996, p. 73.
4/27 Page 43 of 112
8
daruri pe care Ie-a cultivat: "Toti oamenii au daruri de la Dumnezeu, dar nu toti Ie cultiva
cu intensitate cu pasiune. I.P.S. Antonie ramane in memoria noastra ca
fiind un om de cultura un misionar dinamic al ortodoxiei in primul
rand, Inalt Prea Sfintia Sa a fost un teo log ortodox sistematic cu deschidere sociala
ecumenica, a accentuat dimensiunea spirituala a Bisericii universalitatea Ortodoxiei,
participand la numeroase intruniri inter-ortodoxe interconfesionale in al doilea
rand, a fost un interpret al spiritualitatii ortodoxe in contextul epocii de astiizi. A aratat ca
"Patericul" "Filocalia" reprezinta 0 intelepciune pentru viata omului din to ate timpurile,
intrucat sfintenia este implinirea omului creat dupa chipullui Dumnezeu Cel Sfant
in al treilea rand, I.P.S. Antonie a fost un bun cunoscator alliteraturii romane universale.
Marturii sunt ciirtile sale de istorie literatura pe care le-a scris evocand personalitati de
cultura romaneasca in context universal. in al patrulea rand, a fost un bun organizator de
evenimente nationale intemationale, renumit pentru conc1uziile pe care Ie
formula astfelincat ele deveneau perspective pentru actiuni misionare pe termen lung. Apoi
(al cincilea, n.n.), I.P.S. Antonie a fost un restaurator de monumente istorice, ctitor de
edificii noi, ca Episcop la Buzau Mitropolit al Transilvaniei. Marturia cea mai elocventa in
acest sens este ctitoria sa de la Manastirea Sftmbata de Sus, grandioasa incinta a manastirii,
precum Academia de Spiritualitate Cultura Inalt Prea Sfintia Sa a fost, de
asemenea (al n.n.), un roman patriot, cu un vast orizont european, asemenea marilor
personalitati ale culturii Marturii sunt toate cuvantarile, scrierile atitudinile sale
de-a lungul mtregii sale vieti. Este un model de patriotism romanesc, in timp cu
deschidere universala. in al rand, I.P.S. Antonie a fost ramane in memoria
noastra ca un fascinant promotor allegaturii dinamice dintre traditii libertate, dintre peren
noutate, dintre Biserica societate ... ,,41. Consideram ca orice adaos sau comentariu din
partea noastra ar fi de prisos la acest paragrafl
5. "Le style este l'homme meme". eliteva dintre caracteristicile predicilor l.p.s.
Antonie
42

Felul de a fi al oricarui predicator se retlecta in modul de a vorbi. Suntem de acord, de
aceea, cu aceasta sintagma "stilul este omul fnsui ", a scriitorului francez Buffon (Georges
Louis, 1707-1788), rostita in discursul sau de primire in Academie. Evident ca stilul unei
creatii este expresia temperamentului persoanei autorului, dar a epocii in care acesta a trait.
I.P.S. Antonie are un stil cu pronuntat caracter personal, inconfundabil, cu
siguranta ca a fost intluentat de toate ciirtile citite, de profesorii pe care i-a avut, de toti
semenii de la care a avut de invatat ceva. Bogatia propriei personalitati, sub toate aspectele,
i-a fost insa cel mai insemnat izvor de inspiratie. In cele ce urmeaza, vom creiona cateva
elemente concrete, legate de modalitatile de redactare prezentare a predicilor, pentru 0
viziune de ansamblu.
a. "Redactarea".
Pentru acest pas tehnic, previizut teoretic in toate manuale de Omiletica, am folosit
ghilimelele, datorita marturisirii surprinzatoare a I.P.S. Sale: "Predicile mele vin dintr-o
experienta personala de predicator. N-au fost scrise, prin urmare nici invatate pe de rost. N
au fost nici macar schitate, in adevaratulinteles al cuvantului, adica organizate anterior, dupa
un plan c1asic de predica, cum se invata la orele de Omiletica. Sper ca aceasta marturisire
sa nu fie un exemplu rau pentru nimeni. Sau sa fie, dar un exemplu bun, cu conditia sa se
41 Fragment extras din editorialul ,,0 ceremonie mareata pentru un mare mitropolit", semnat de Narcisa Balaban,
aparut in "Lumina", cotidian al Mitropoliei Moldovei Bucovinei, 2 sept. 2005, p. 1.
42 Pentru acest paragraf avem in atentie trei carti de predici semnate de I.P.S. Sa, inclusiv prefetele lor: Lumina
din Lumina, Sibiu, 1985 (coordonator); Tatcuri noi La texte vechi, Sibiu, 1989 (Editia II-a, 1996, edituraAxios
SRL ); Cuvinte La zile mari, Sibiu, 1989.
4/27 Page 44 of 112
9
treadi prin fazele de meditatie asupra temei, pe care mi Ie-am impus eu. Fiecare predica a
fost gdndita, inainte de a fi rostita. Jaloanele ei i-au fost in general fixate in mintea
mea. Odata avute jaloanele, mi-a fost sa improvizez pe loc, din scaunul arhieresc, in
functie de perceptia pe care 0 aveam, privindu-mi ascultatorii, daca mai aveau sau nu nevoie
de explicatii suplimentare, de insistenta asupra unui detaliu, de un exemplu: de 0 parabola
etc.,,4 . lar ca indemnuri practice, mai ales pentru predicatorii incepatori, I.P.S. Sa spune
urmatoarele: "Predica trebuie sa se innoiasca permanent, spre a nu deveni rutina. De aceea,
preotul trebuie sa citeasca mult multe predici lucrate de altii, sa citeasca exegezele textelor
de care se ocupa. Pregatirea predicii se face toata saptiimdna, de luni dimineata pdna
duminica dimineata. Predica nu se improvizeaza, ci se lucreaza pdna la amanunte. Sa
precis cu ce incepi cu ce termini,,44.
b. Citim predicile sau Ie rostim fiber?
Este 0 intrebare aproape retorica, fiind unanim cunoscut faptul ca I.P.S. Antonie a
predicat intotdeauna liber, lara a fi nici 0 clipa robul vreunor texte scrise de altii, ori de sine,
cum ne-a miirturisit mai sus. Dar iata ce ne spune in privinta avantajelor rostirii
libere: "Vorbirea libera nu poate intotdeauna urma canoanele retoricii, atat sub raportul
succesiunii ideilor, cat sub raportul modului lor de prezentare. Dar e mai lucritoare 0
predici liberi, decat una cititi. Transilvanenilor (dar nici altora, n.n.) nu Ie place sa-l vada
pe predicator predica. Dar ei inteleg ca intr-o predica nu se poate spune totul ca,
despre tema, se poate vorbi in atatea feluri cati predicatori 0 trateazii. Ei
talcuirea textului zilei invatiimintele morale',4s.
c. Dimensiunea predicii: lungi sau scurti?
Inainte de a afla piirerea I.P.S. Sale, trebuie sa amintim ca, din punct de vedere al
"timpului psihologic", 0 predica nu trebuie catalogata lunga sau scurta, ci buna sau proasta.
Caci 0 rostire numai de cinci minute, poate sa ni se para lunga, daca ne dupa
cum, dimpotriva, una de 0 jumatate de ora ni se pare scurta, daca ne-a captivat efectiv. Am
auzit multi preoti cu experienta afirmdnd ca "cine nu spune ce are de spus in 15 minute, nu
va sa convinga nici daca ar vorbi 0 ora!". De aceea, multi predicatori sunt de piirere ca
un preot incepator e bine sa se incadreze in acest sfert de ora, iar dupa ce vechime
experienta, daca simte ca este ascultat cu mare atenlte, poate continua spre 30 de minute.
Raportat la cele doua extreme, 15 30, notiim cii pentru predica dintr-o siirbatoare
importanta a vorbi, mai putin de 10 minute inseamna a risca 0 rostire-caricatura, nu 0
predica bine conturata asemanatoare unui tablou terminat dupa toate regulile artei picturale.
Preotul simplu, care insa 30 de minute, oricat de multa ar avea, dezvaluie
lipsa de sistematizare a materialului, lipsa de realism vizavi de rabdarea relativ redusa a
omului zilelor noastre, dar mai ales /ipsa de masura. e bine sa ne amintim aici de sfatul Sf.
Isaac Sirul: miisuraface orice lucrufrumos.
Altfel trebuie viizute lucrurile in cazul ierarhilor. Riimdndnd la piirerea ca ei trebuie
sa se incadreze neapiirat in timpul psihologic optim, admitem ca timpul fizic alocat lor poate
in anumite cazuri 30 de minute (nu foarte mult, insa), daci atentia se
mentine captivati asculti cu bucurie. s-au inffimplat lucrurile cu I.P.S. Antonie,
care vizibil cele 30 de minute, intotdeauna, dar care, suntem nu plictisea
niciodati. Dar iata propria-i opinie: "Predicile rostite inchegate in fata ascultatorilor,
trebuie orientate pe loc, dupa capacitate a de receptare a celor pe care predicatorul ii are in
fata, dupa semnele lor de oboseala sau de neoboseala, dupa interesul sau indiferenta care Ii se
pe chipuri. se explici unele lungimi. Stilul colocvial, adesea sub forma de dialog
43 In loc de prefatA: "Mergand, invi1tati", vol. "Talcuri noi la texte vechi", Sibiu, 1989, p. 6-7.
44 t Antonie, eei ce invata pe altii sa se invete mat infai pe ei in "tndrumiitorul bisericesc, misionar
atriotic", Sibiu, 1985, p. 9.
5 Preotul in Bisericii... , p. 183.
4/27 Page 45 of 112
10
cu ascultatorii, tine totdeauna treaza toata atentia... Predica trebuie sa fie scurta sau
lunga? Predica scurta pare sa fie pe masura scurtimii interesului pentru ea. In vremea
no astra, mai ales in Occident, zece minute e tot ce se poate rabda. In felul acesta predica a
devenit, adesea, 0 simpla formalitate, un element obligatoriu de cult. Sf. loan Gura de Aur
vorbea mult. In zilele noastre, Parintele Cleopa de la Sihastria vorbe$te mult (anii '85-89,
n.n.). :)i e ascultat!,,46. Concluzia acestui paragraf: fiecare slujitor va vorbi in functie de
limitele capacitatii personale de expunere, dar;;i a celei de receptare din partea ascultatorilor.
d. Limbaj stil. La acest punct ar fi nevoie de un studiu amplu, pentru analize
detaliate in legatura cu limbajul ingrijit $i stilul ales utilizat d I.P.S. Sa
47
. Pe moment trebuie
sa ne limitam insa a spune ca limbajul predicilor este accesibil oricaror categorii de
ascultatori, intrucat este ferit atat de arhaisme ie$ite din uz, cat $i de neologisme pretentioase.
In general, stilul utilizat de I.P.S. Sa are toate calitatile cerute de normele in vigoare:
corectitudine, puritate, precizie, ciaritate, fine{e, armonie etc. Figurile stilistice de cuvinte
(epitete, compara{ii, metafore, alegorii etc.) $i figurile stili stice retorice (repeti{ia,
interoga{ia retorica, antiteza, eufemismul etc.) sunt utilizate cu masura ;;i echilibru.
Lungimea ;;i scurtimea frazelor $i a propozitiilor altemeaza, de la caz la caz. Uneori
propozitiile sunt foarte scurte, $ocant de scurte, aceasta fiind una din notele distincte d.p.v.
omiletic, rar intalnita la alti predicatori romani, dar cu efect cu totul deosebit. lata un mic
exemplu: "Te marni pe eel care iti face rau. Mai ales pe eel care te vorbe;;te de rau. Te superi.
Suferi. Suferi de 0 durere adanca a sufletului, mai mare decat orice durere a trupului. T e
superi indeosebi cand 0 face pe nedreptate. Cand inventeaza. Mai ales cand te judeca a$a, cu
nedreptate, suferinta ta atinge culmi care cheama razbunarea. :)i cand te judeca pe dreptate, te
superi. Ai dori sa te ierte. Nimeni nu e bucuros de gre$elile pe care le-a Iacut. Le-ar dori
uitate. Aceasta dorinta e aproape intotdeauna semn de parere de rau, de cainta. :)i te doare
profund, te arde, te mistuie cand nu ti se prime$te cainta ... ,,48.
e. Tematica predicilor. Volumul "Cuvinte la zile mari", cuprinde teme raportate de
praznicele imparate;;ti, cele mai multe la Na$terea $i Invierea Domnului. Cel de-al doilea
volum, mai raspandit $i mai utilizat, "TaIcuri noi la texte vechi", include in general teme
morale, legate de pericopele evanghelice din duminici. Aceste teme sunt sugerate de inse;;i
titlurile predicilor pe care I.p .S. Sa le-a dat, titluri formulate intr-un mod cat se poate de
sugestiv, unele originale ;;i fascinante de-a dreptul. lata cateva exemple: Disputa la nivel
inalt in pustia Quarantaniei (dum. dupa Botezul Domnului), Logica nicomidica logica
imediatului terestru (dum. dinaintea inal{arii Sj Cruci), Nu ai om? - ai Dumnezeu! (dum. a
IV-a dupa Sj Patjti), Cuvinte de plumb pe 0 inima de durere (dum a XVlI-a dupa Rusalii)
etc.
Dupa opinia parintelui prof. Sebastian :)ebu, titularul catedrei de Omiletica de la
Facultatea de Teologie din Sibiu, predicile I.P.S. Antonie pot fi imp3.r1ite in didahii, omilii ;;i
predici catehetice, ca 0 consecinta a intenpei I.P.S. Sale de a inva{a, analiza $i a catehiza,
mai ales sub regimul ateist in care au fost rostite
49
. lntenpa aceasta este marturisita de insu;;i
mitropolitul, in prefata volumului "TaIcuri noi... ": "Am gandit aceste predici ;;i ca pe un
tratat teologic despre adevarurile fundamentale de credinta $i nu rara intentia de a-I oferi $i ca
pe un catehism care sa-i ajute pe cititori, a$a cum i-a ajutat;;i pe ascuWitori, sa se inarmeze ;;i
cu argumente pentru apararea credintei lor ortodoxe, in fata celor care ar incerca sa-i
ademeneasca spre alte credinte $i grupari sectare. E 0 carte de teologie pentru teologi $i
neteologi. E 0 carte de intrebari pentru cei care i$i pun intrebari $i nu Ie raspunde nimeni;
46 Preotul in Bisericii ... , pp. 184-185.
47 Fapt pe care il avem in vedere la fIxarea unei teme speciale ca Teza de Licenta, ori Dizertatie de Master.
48 Din vol. Cuvinte ... , p. 6.
49 Pr. Prof. Dr. Sebastian Din activitatea invii{iitoreascii a mitropolituiui dr. Antonie Pliimiidealii, in
"Revista Teologica", Serie DOUa, anul VI (78), Nr. 3-4, iulie-dec., 1996, p. 403.
4/27 Page 46 of 112
11
pentru cei care nu sa puna intrebari, dar nu Ie au pe suflet"so. Mergand pe firul acestui
"catehism ortodox", vom intJni, astfel, teme dogmatice, ca de exemplu: mantuirea, Hristos
Mantuitoru!, moartea, invierea, lucrarea Sfantului Duh etc., dar un numar apreciabil de
teme morale, cum ar fi iertarea, iubirea, recuno-7tinla, discerniimantul, piicatul, pociiinla,
sjinlenia
f. I1ustratiile. Una dintre caracteristicile distincte ale predicilor I.P.S. Sale, vizibila de
departe - cum se spune, consta in abundenta ilustrarilor: pilde, istorioare, intarnplari etc.,
culese in special din Pateric din Vielile Sjinlilor, dar din operele marilor scriitori,
filozofi, etc., romani straini. Aproape ca nu exista predica tara cel putin 0 istorioara.
In medie, gasim aprox. una-doua, dar exista predici care au cate cinci!S!. Unele dintre ele
sunt cunoscute, in general, avand 0 circulatie mai larga, altele sunt inedite. Ei bine, aici I.P.S.
Sa are un merit aparte: din insemnarile Iacute in urrna atator atator lecturi, au rezultat,
astfel, 0 sumedenie de istorioare pe care, altfel, nu Ie-am fi cunoscut. inca un merit la acest
capitol: un dar aparte de a Ie fi prelucrat, chiar pe cele arhicunoscute, conferindu-Ie
spontaneitate, vioiciune 0 foarte pronuntata putere de convingere.
Utilizarea ilustrarilor reprezinta un auxiliar pretios al predicii, de orice gen, din cel
putin doua puncte de vedere, realizate simultan: 1. Explicativ: oricat de convingatoare ar fi
explicatiile teoretice asupra unui subiect, de multe ori 0 ilustrare potrivita are efect mai rapid
mai putemic; 2. Odihnitor, adica perrnite ascultatorilor 0 binevenita "respiratie", mai ales
in cazul unor subiecte mai grele.
Parintele Marin C. Ionescu este de parere ca utilizarea ilustratiilor este "cel mai fericit
mijIoc de a da viata predicilor noastre. Ilustratiile poarta cu sine 0 putere uimitoare de a
c1arifica cele mai grele cele mai abstracte idei religioase"S2. Foarte interesanta, in
sens, ni se pare opinia I.P.S. Antonie: "Istorioarele fixeaza mai bine invatatura. Ele sunt fapte
de viata, iar acestea se inteleg mai decat teoriile. Metoda a fost intotdeauna folosita de
Mantuitorul. Am vazut la Casian Romanul texte aicatuite dintr-o suita de pilde, nu mi s
a pamt deloc ca ar ingreuia textul (v. Filocalia I, p. 130
*
Concluzii asupra activitatii predicatoriale a I.P.S. Antonie pot fi conturate de catre
fiecare siujitor al cuvantului, nu atat din aceasta sumara modesta prezentare, cat mai ales
din propriile constatari, zabovind cu lectura asupra caqilor cu predici, dar asupra altor
pagini din opera ilustrului mitropolit. In acest medalion am dorit sa aratam cu precadere ca
renumele de foarte bun predicator nu I-a dobandit la intarnplare, ci a fost consecinla jireascii
a ostenelii de excepfie pe taram cultural, pastoral $i duhovnicesc. Volumele de predici ale
I.P.S. Sale, 0 data cu aspectul instructiv, placut convingator, se constituie ca un semn al
innoirii lucriirii inviiliitore$ti in sanu! Bisericii noastre, dupa cum bine remarca parintele
profesor Vasile Mihoc, un alt veritabil propovaduitor al zilelor noastre
S4
La fel ca in alte
planuri ale activitatii generale, teologic, cultural, ecumenic etc., in cel predicatorial apreciem
ca I.p .S. Sa a creat 0 veritabila mai ales sub aspectul actualizarii mesajului omiletic,
50 Ta/curi noi ... , p. 403.
51 Ca de ex. predica la Duminica I dupa Rusalii la Duminica a XI-a dupa Rusalii.
52 Pro Marin IONESCU, Inima $i suflet. Omiletica vremurilor noastre. Planuri $i exercilii pentru predica,
1927, p. 106. Tot P.C. Sa recomanda cateva reguli pentru utilizarea lor: 1. Sa nufiefabricate in
felul istorisirilor morale utilizate in cursul primar. Comunu/ $i sterilu/ fac din i/ustralii un ba/ast ucigator al
predicilor noastre; 2. Trebuie sa fie in a$a fe/ alcatuite incat sa ingaduie spiritu/ui ascu/tatorilor 0 scurtii
respiralie de intiirire spre zboru/ ca/d catre Dumnezeu; 3. A se line cont de "spiritul" timpu/ui, de$i i/ustraliile
cele maifericite sunt cele clasice, potrivite pentru toate timpuri/e; Ibidem, p. 107-108.
53 Preotul in Bisericii ... , p. 185.
54 Pr. Prof. Dr. Vasile MIHOC, ina/t Prea Sfinlitu/ui Mitropolit Antonie Cuvantiitoru/ (recenzie), in "Revista
Teologica", Serle noua, anul I (73), Nr. 2, 1991, p. 127.
II
4/27 Page 47 of 112
12
tinand seama tot timpul de ceea ce panntele profesor Sebastian Chilea numea candva
"actualitatea sufleteasca a ascultatorilor": "Predicatorii de astazi trebuie sa pIece de Ia 0
anume prezenta sufleteasca a ascultatorilor, sau de la ceea ce intelegem prin actualitatea
sufleteasca. Sa nu nadajduiasca niciodata ca atentia lor ii poate urman in orice conditii, daca
au de spus ceva de seama. Este iluzia cea mai frecventa. Atentia ascuitatorilor nu poate sa
urmareasca decat 0 dezvoltare care pomel?te de la ceva actual, cunoscut, trait l?i de inalta
valoare pentru ei ,,55.
Suntem datori sa aducem aici marturia faptului ca studentii nOl?tri teologi utilizeaza
foarte frecvent predicile l.P.S. Sale, pentru pregatirea propriilor predici la orele de Seminar,
sau pentru practica omiletica de Ia paradisul Sfanta Ecaterina, ori alte biserici la care sunt
solicitati, la fel cum sunt utilizate l?i de catre preotii Inl?il?i, indiferent de numami anilor in
preotie sau de gradul de cultura
56
Motivele sunt lesne de inteles. Predicile I.P.S. Sale au
substanta in continut, vioiciune in exprimare, 0 limba romana curata, stil ingrijit, actualitate a
mesajelor, ilustran deosebit de plastice, aplicari concrete l?i convingatoare.
Semnatarul acestor randuri, de asemenea, marturisel?te cu cea mai adanca recunol?tinta,
ca i-au fost mereu de ajutor predicile I.P.S. Sale, atat pentru pregatirea predicilor rostite in
biserica, cat l?i pentru cele publicate in volum sau in diverse reviste bisericel?ti, din
motive enumerate anterior.
Socotim acum ca eel mai potrivit mod de a incheia prezentarea de fata este de a-i da
cuvantul I.P.S. Sale, reproducand aici cateva sfaturi pe care Ie consideram, cu toata
convingerea, un veritabil testament omiletic: "Preotul trebuie sa fie la curent cu vremea sa,
cu civilizatia l?i cultura, cu operele literare, artistice, cu poezia l?i filozofia, cu l?tiinta din toate
domeniile l?i, numai in contextul lor, sa-l?i plaseze explicarea Evangheliei, tara teama ca
aceasta ar fi anacronica l?i ca elle vorbel?te despre lucruri pe care nu Ie poate in fapt apara. Sa
l?tie spre ce se indreapta interesul ca sa raspunda acestui interes, nu prin
predici abstracte, despre lucruri asupra carora credinciol?ii nu sunt informati l?i nu au
mijloacele de a Ie intelege, ci prin predici luminate, plasate in contextul interesului oamenilor
l?i a culturii din vremea noastra a capacitatii lor de intelegere.
A dori ca preotii notri sa predice in aa fel indt sa mentina in popor
continuitatea credintei ortodoxe, aceea care de-a lungul secolelor a aparat i
continuitatea noastra ca popor pe vatra stramoeasca. Sa nu uitam ca dincolo de
slujbele pe care Ie facem in biserica, avem datoria de a invata, potrivit poruncii:
Merglind, invilJaJiI"S7.
SS Pro prof. dr. Sebastian CHILEA, Consideratii omiletice actuale, in "Ortodoxia", an. XIX (1967), nr. 1, p. 72.
S6 Avern rnarturii concrete de la preotii care se lnscriu la cursurile anuale de perfecponare.
57 Preotul in Bisericii..., p. 187.
4/27 Page 48 of 112
Pro Prof. Dr. Vasile Gordon
MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA $i AMVONUL
1
:
L Schilii de portret omiletic; IL Pastoralele (studiu de caz)
Cuvinte "cheie": porlret omiietie. predicator harismatie. serisori pastorale
Acest studiu prezintii slujirea omilelicii a IPS Bartolomeu Anania, ca gest de
preluire i recuno,ytinlii la implinirea unui an de la trecerea in ve,ynicie,
materialul fUnd distribuit in doua sec/iuni: prima, 0 schila de portret omiletic, ca
viziune generala a slujirii omilelice; a doua, Pastoralele, ca "studiu de caz"
concreto
Recursul la modele. In toate locurile timpurile, tinerii care au studiat 0 anumita ramura
a au fost mereu in cautarea unor modele reprezentative, care sa Ie arate, prin viata
faptele lor, caile cele mai bune pentru $tiinta retoricii, sau arta vorbirii frumoase
convingatoare, nu face exceptie acestei realitati universale, iar Omiletica a preluat din
Retorica greco-romana 0 buna parte a tehnicii discursului public disciplina retoricii se
numea T8XV1J p1JTOpl1djm - ars rhetorica) tara 'insa, scopul continutul lui. Daca
pentru un retor pagan, de piida, scopul era unor procese ori a unor dispute
aprinse in tribunale forum uri, pentru predicatorul scopul a fost mereu convingerea
auditorului la faptelor virtuoase, care due la 'imparatiei cerurilor. Insa,
dincolo de asemanari diferente, Retorica Omiletica au avut cu siguranta un foarte important
element comun: recursulla modele. Toti tinerii care au dorit sa deprinda cu succes arta de a vorbi
'in public, fie ca retori, fie ca predicatori, dupa ce au beneficiat, 'in general, de instruirea unui
anumit numar de dascali, s-au 'in chip special de un magistru anume, pe care au 'incercat sa
l asculte sa-l imite cu toata receptivitatea. Tinerii teologi de astazi, viitori preoti predicatori,
reitereaza preocuparile multora dintre cei care au devenit slujitori consacrati ai cuvantului. Daca
ne gandim, bunaoara, numai la Sfintii Trei Ierarhi, Vasile, Grigorie loan patroni ai
'invatamantului teologic universitar, avem deja inaintea ochilor chipuri paradigmatice de ucenicie
'in tainitele Pe de 0 parte, in vremea studiilor urmate 'in "pagane", au beneficiat
de instruirea unor dascali ce transformat numele in renume (Himeriu, Proherseiu,
Libaniu, Andragatiu pe de alta parte, dupa ce dedicat viata slujirii lui Hristos,
deschis inimile fata de toti parintii oratori ai Bisericii, cunoscuti la vremea aceea, fie direct, fie
prin scrierile lor. A vand, astfel, modele atat de vii, studentii de azi pot beneficia de
inepuizabile surse de inspiratie omiletica, atm din randurile Sfintilor Parinti, cat dintre ale
predicatorilor contemporani. Biserica Ortodoxa Romana, din trecut de azi, poate oferi, la
randul ei, nenumarate astfel de modele, intre care unele de exceptie: ierarhi preoti cu darul
vorbirii convingatoare, sau cu ethos persuasiv, potrivit limbajului de specialitate. in a doua
jumatate a secolului al XX-lea inceputul celui de-al XXI-lea, intre cele mai des-invocate nume
de predicatori model se numara eel al Mitropolitului Bartolomeu, de la a carui trecere in
s-a 'implinit recent un an (31 ianuarie 20 12). ca tinerii aspiranti la artei
predicarii au in Mitropolitul carturar un exemplu de exceptie, publicam la acest soroc liturgic
1 Studiu de fata, dedicat pomenirii la un an de la trecerea in a IPS Sale, valorifica prelucreaza doua
articole publicate recent de subsemnatul in legatura cu slujirea Sa omileticl1: Mitropolitul Bartolomeu - schilii de
portret omilelic, in "Tabor" nr. 1, anul Y, aprilie 2011, Cluj-Napoca, pp. 55-64; Mitropolitu/ Bartolomeu Anania
predicator harismalic, analiza introductiva, in vol. "Cartea deschisl1 a impiiratieilDe la Betleemul la
Iemsalimul Invierii", Editura "Polirom", 2011, pp. 233-244.
4/27 Page 49 of 112
studiul de fata, ca semn al totalei noastre admiratii Materialul este distribuit pe
doua sectiuni: prima, 0 schila de portret omiletic, ca viziune generala a slujirii omiletice; a doua,
pastoralele, ca "studiu de caz" concret.
I. SCHTA DE PORTRET OMILETIC. De ce 0 "schita" nu un portret propriu
zis? Cel putin din doua motive. Primul, pentru ca intr-un spatiu relativ restnlns nu se pot face
analize detaliate, ci doar enunturi semnalari lapidare. Al doilea, pentru ca este nevoie de 0
anumita trecere fireasca a timpului, in care sa se "decanteze" intreaga opera omiletica, sa fie
receptata, inteleasa pretuita la valoarea ei reala. Mai mult, este nevoie de 0 perioada in care
roadele pentru care a ostenit harnicul propovaduitor sa se arate in dit mai multe inimi receptive,
pline de iubire In acest interval, vocea IPS Sale nu va inceta sa fie auzita, desigur,
atat prin intermediul posturilor de radio-tv ortodoxe, cat pe site-ul de Internet al Arhiepiscopiei
Clujului. Iar cei care prefera predicile scrise au la indemana revistele dar cele doua
carti editate la Apa cea vie a Ortodoxiei (2002) Cuvinte de invalatura (2009).
Profesorilor de Omiletica de la Seminariile Facultatile de Teologie Ie revine de acum 0 datorie
aparte: sa valorifice in plan didactic predicatoriala lasata de ilustrul mitropolit,
avand, astfel, un izvor de mana intai pentru predicile pe care elevii studentii Ie pregatesc Ie
sustin la c1asa la paraclisele destinate practicii liturgice. In timp, predicile IPS Sale pot
furniza teme deosebit de utile pentru teze de licenta disertatii la master. In acest context,
marturisim speranta ca un viitor doctorand in Omiletica exprime cat mai curand optiunea
pentru 0 tema care sa analizeze slujirea la amvon a Mitropolitului Bartolomeu, fiind gata sa-i
oferim loc sprijin la Doctorala a Facultatii noastre. Evident, candidatul trebuie sa se fi
numarat printre elevii studentii teologi c1ujeni, care sa fi beneficiat ani buni de audierea directa
la catedrala mitropolitana, la hramurile de la Manastirea Nicula, la sfintiri de biserici etc.
Sub aspect omiletic, ca viziune de ansamblu, avem in atentie urmatoarele cinci repere:
Marturii .Ji marturisiri recente; Predica - un lucru "grav"; Dovada ca se poate; Cdteva din
principalele "atuuri" omiletice; Mitropolitul Bartolomeu - predicator harismatic.
1.1. Marturii marturisiri recente. Despre calitatile de predicator exceptional s-a vorbit
s-a scris adesea, de cateva zeci de ani. Numele IPS Sale este intalnit in cursurile universitare
de Omiletica, fiind prezentat ca propovaduitor model
2
, impreuna cu alti mari corifei ai amvonului
romanesc: Antim Ivireanul, Zaharia Boiu, Grigorie Ilarion Felea, Nicolae Steinhardt,
Antonie Plamadeala, Constantin Galeriu, Hie Cleopa, Teofil Paraian Desigur, acum este
cunoscut mai mult ca predicator-arhiereu. Dar pana la aceasta treapta, Arhimandritul Bartolomeu
a predicat de nenumarate ori, cu timp .Ji fora timp, in multe biserici, mai ales la hramuri, cum erau
cele de la Catedrala Patriarhala, ori de la Manastirea Varatic. Iar din c1ipa trecerii la cele
majoritatea celor interpelati sa spuna cateva cuvinte, pentru presa, ori pentru diferite posturi de
radio-tv, au evidentiat spontan lui omiletice, care au fost invocate in
necrologurile rostite in cadrul slujbei inmormantarii. Ele sunt de la sine graitoare socotim
potrivit sa prezentam, selectiv, cateva, lara nici un comentariu personal, ingaduindu-ne doar
anumite sublinieri ale un or expresii "cheie":
"Talentul literar I-a ajutat sli devinli un predicator talentat, care folosea adesea
metafora sau expresia artisticli pentru a sublinia leglitura dintre credinta viata cotidianli
2 Vezi de ex. Pr. Dr. Vasile Gordon, Introducere in Omi/etica, Editura Univ. 2001
(ebooks.unibuc.ro/Teologie/omileticalindex.htm), pp. 205-209. Intre subiecte1e de examen la Omileticli ale
studentilor de la Pastoralli, anul al IV-lea, se numlirli descrierea, la alegere, a trei predicatori romani contemporani.
De cativa ani buni, in topul ce10r preferati pentru aceastli probli se numlirli Mitropolitul Bartolomeu, in altemantli
cu Nicolae Steinhardt, Antonie Pllimlidealli, Ilie Cleopa Teofil Plirliian.
2
4/27 Page 50 of 112
a omului din societate ... " (PF Patriarh Daniel, fragment din necrologul rostit in catedrala din
Cluj).
*
"L-am cunoscut in urma cu multa vreme am ascultat cu multa atentie cuviintarile,
predicile omiliile sale de fiecare data am simtit ca in cuviintul Sall pastoresc era un om
sincer, coree! concret. Pentru aceasta, yorba sa avea puterea Dubului stant, care intotdeauna
(iPs Irineu, Mitropolitul Olteniei, "Lumina", 2 febr. 2011).
*
"Pentru eforturile depuse in sprijinul apropierii celor doua Biserici (Ortodoxa i
Luterana, n.n.), cu binecuviintarea Mitropolitului Bartolomeu, mi s-a conferit in toamna anului
trecut titlul de Profesor honoris causa al Facultatii de Teologie din Cluj, fapt care a consolidat
mai mult, peste timp, legatura mea cu marele om care a fost Bartolomeu Anania. Cel mai mult l
am apreciat insa pentru predicile pe care Ie rostea" (Manfred Wagner, Prelat Wilrttemberg,
"Lumina", 2 febr. 2011).
*
"Arhiereul cJujean era intr-adevar un iscusit cuviintator de Dumnezeu, 0 triimbita a
adevarului revelat, care inalta transfigura pe ce-i ce-l ascultau" (PS Irineu Bistriteanul,
fragment din necrologul rostit la inmormiintare).
*
"Calitatea sa de orator era deplin recunoscuta certificata de afluenta extraordinara de
acolo unde slujea cuviinta. Avea un simt extraordinar al mIadierii cuviintului in
forme patrunzatoare de suflet, dar avea disciplina pregatirii discursuriIor. Narator plin de
farmec pentru toate viirstele, dar un pastor care, in cuviintari, se apropia de nevoile speciale
ale cetatii" (Pr. Prof. loan Chirila, "Lumina", 13 febr. 2011).
*
"Frumusetea cuvintelor, greu de egalat, a fost darul pe care Arhimandritul mai
tiirziu, Arhiereul Bartolomeu I-a daruit, ca prinos aI sutletului, Bisericii" (Arhim. Timotei
Aioanei, "Lumina", 3 febr.2011).
*
"Despre iPs Bartolomeu simt nevoia sa scriu 1'n Cine nu i-a ascultat predicile
n-a simtit cel mai puternic tremurat de genunchi dintr-o viata de om. De liinga cuviintullui
am mereu mai cuminte, domic sa-mi puna Dumnezeu mie degetul pe frunte, aa cum L-a
pus pe cretetul acestui parinte al romiinilor ... " (Cristian Mihai Editorial: Bartolomeu
chiariubea... , "Ziare.com", I febr. 2011).
*
"Predicile sale de la 15 august, an de an, sunt pline de ciildura celui care se iubit
si care, din iubire, vrea sa ii previna pe ceilalti de ispitele Teme precum
ecologia spirituala, intrarea demna in Europa sau abrutizarea societatii prin mass-media
subculturala toate acestea erau abordate de Mitropolitul nostru din grija asemiinatoare a Maicii
Domnului de a nu vedea copiii riitacind pe elii Nu este yorba despre
moralism, ci despre un act concret de iubire, de solidaritate, de intelegere" (Radu Preda; vezi
Vlad Pintea (BuzzNews) Radu Preda despre IPS Bartolomeu Anania, in "Citade de Deus", 10
febr.2011)
*
"Vocea IPS Bartolomeu ramiine ca un ecou in sufletele noastre. II ascultam mereu cu
mare drag cand predica cuvintele sale iti patrundeau flints. II yom purta mereu in inimile
noastre. Simtim 0 pierdere enorma..." (Maria, 44 de ani, in "Lumina",3 febr. 2011).
*
1.2. Predica - un lucru "grav"! Pe unul din peretii holului central de Ia Liceul "Dinu
Lipatti" din se afla 0 fotografie marita a marelui pianist compozitor, Lipatti (1917
1950), trecut in la numai 33 de ani, sub care sunt reproduse diteva din cuvintele sale
memorabile: Muzica e un lucru grav! Cand prima oara tentat sa crezi ca "grav" ar
insemna ceva "primejdios", care trebuie evitat, care poate face rau ... Muzica poate fi, intr-adevar,
primejdioasa, daca se apuca sa cante un nepriceput, intrucat face rau, desigur, celor ce asculta.
Adjectivul "grav" are Tnsa, potrivit DEX, aite diteva intelesuri semnificative, la care cu siguranta
3
4/27 Page 51 of 112
s-a gandit ilustrul mUZlclan (selectam din sensurile indicate in dictionar): greu, extrem de
important, profund, solemn, adiinc, foarte serios, care necesitii 0 atenJie deosebitii, demn,
sobru ...
In deplin asentiment cu cele gandite exprimate de celebrul nostru conational, apreciem
noi, pentru dimpul omiletic slujit de Mitropolitul Bartolomeu, ca predica e un lucru gray, in
sensul de lucrare grea, foarte serioasa, solemna din punct de vedere liturgic, care necesita
un efort deosebit. Mai ales pentru cei cu raspunderi ierarhice inalte, ori pentru cei care
dobandit un loc un nume respectat in ierarhia propovaduitorilor consacrati. Sfantul loan Gura
de Aur, recunoscut unanim ca cel mai mare predicator patristic, spune cii predicile cer
sarguinta osteneala muIta, mai ales de la predicatorii avansati, subliniind ca predicatorii mari
trebuie sa munceascii mai mult dedit predicatorii slabi! Afirmatie paradoxalii. Dupa logica
simpHi, am fi tentati sa intrebam: nu cei slabi, incepatori etc. trebuie sa osteneasca mai mult? Dar
Srantul Parinte explica astfel:
"Preotul nu-i scutit de muncii sarguincioasa continua nici cand are un deosebit talent oratoric
- sunt putini din pentru ca nu te cu talent oratoric, ci II prin studiu
3
Prin
urmare, predicatorii mari trebuie sa munceasca mai mult decat predicatorii slabi. Cad
ascultatorii judecli predica nu dupa cuvintele predicii, ci dupa faima predicatorului. Prin urmare,
cand un predicator mare Intrece pe toti ceilalti predicatori in cuviint, atunci mai cu seama trebuie sa
munceasca pentru pregatirea predicilor, mai mult dedit toti. Lui nu-i este ingacluit sa tina 0 predica
proasta, lucm care poate sa i se intample in chip unui oarecare; dimpotriva, daca predica sa nu-i
la inaltimea renumelui sau, pleaca din fata ascultatorilor Incarcat de nenumarate batjocuri critici. .. ".1.
Slujitorii cu vechime in preotie la amvon cunosc pe pielea lor multimea dificultatilor
legate de redactarea sustinerea predicii, din primele clipe ale schirii unui plan pana la
rostirea efectiva in fata Mai ales atunci cand iti propui sa liber este
recomandabil), de multe ori chiar tara schita orientativa, ci doar cu 0 cruce, ori cu Scriptura In
mana. Uneori iti tremura mainile picioarele de emotie, alteori i!i da de furca transpiratia, alteori
ti se usuca cerul gurii ... Nu de putine ori ti se intampla sa nu iti vina in minte ideea imediat
urmatoare trebuie sa improvizezi In fractiuni de secunda 0 fraza de legatura, care nu era in
plan. Cat este de greu, de asemenea, sa alegi, din mu1timea invataturilor de credin noianul
sfaturilor practice, doar ceea ce este potrivit pentru tema respectiva, ca sa inteleaga credinciosul
simplu, dar sa fie multumiti intelectualii prezenti. Cat este de anevoios, apoi, sa concentrezi
intr-un timp psihologic acceptabil doar ceea ce trebuie, ca sa 0 predicii, nu 0 conferinta
sau prelegere. Uneori este mai greu sa tii 0 cuvantare scurta, concisa, dar "completa" pentru acel
moment liturgic, decat una dezvoltata, in care te poti in voie. Pentru 0 predica
ocazionala, concentrarn (la cununie, inmormantare etc.), efortul redactarii este mult mai intens
dedit pentru alcatuirea unei predici duminicale, relativ extinse. Este nostim, dar instructiv, ceva
ce s-a retinut In biografia lui Lenin, care, dictator, criminal etc., avea 0 buna pregatire
intelectuala. La finalul unei scrisori foarte lungi pe care i-a trimis-o lui Stalin, el noteaza: "In
sa rna ierti ca n-am avut timp sa compun 0 scrisoare mai scurta ... " "N-a avut timp", adica,
sa faca efortul documentaristic de redactare pentru un mesaj concis.
Ei bine, Mitropolitul Bartolomeu a excelat In ceea ce stilistica omiletica "calitati
de baza ale stilului": concizie, claritate, precizie, corectitudine, puritate lexicalii etc. Nu-i timp
loc acum pentru a detalia cu exemplificari aceste calitati, dar sa ne amintim, fie in treacat, mai
3 Poeta nascitur, orator fit! - a spus candva Cicero, celebrul orator antic; vezi Tusculanae Disputationes, 5, 22 (n.n.).
4 Tratatul despre preolie, Trad. Pro D. Fecioru, Editura Institutului Biblic de Misiune al BOR, 1987, p.
117.
4
4/27 Page 52 of 112
ales de stilul concis direct al IPS Sale. Inceputul oricarei predici este cat se poate de direct, ex
abrupto - cum spun omiletii, iar tratarea subiectului, de asemenea. Cand propunea, bunaoara,
sa mearga de la Cluj la Bistrita, nu 0 lua prin Jibou, ori Baia Mare, ci prin Beclean! lar In
istorisirea unor fapte nu incepea de la Adam, ori de la '48, cum procedeaza, din pacate, destui
confrati predicatori, spre disperarea nefericiti10r ascultatori.
Ajuns pe 0 cuIme oratorica unanim admirata (inclusiv de adversari!), Parintele Mitropolit
nu a dezamagit niciodata. Desigur, nici lui nu i-o fost Intotdeauna, mai ales in anii din urma,
cand batranetea bolile s-au adaugat la obstacolele curente pe care Ie intiimpina un predicator
Ascultand predicile inregistrate, ori in direct - la radio constatam uneori
mici inadvertente, repetitii, chiar rostirea a unui cuvant, cate un puseu de tuse etc. etc. Dar
in aceste cazuri remarcam un aspect extraordinar: cum de fiecare data, sa "repare"
inerentele sdipari, corectand cuvantul ori apeland la un sinonim care elimina pe loc
confuzii de moment. Este, de altfel, ceea ce Sfantul loan Gura de Aur noteaza,
cerand ingaduinta pentru predicatorii mari, care, in definitiv sunt ei oameni pot
apostrofand pe cei neintelegatori:
"Nimeni nu se ca In definitiv predicatorul este el om nu poate fi totdeauna la
fel, nici nu poate fi exceptional in orice predica. Este firesc sa uneori sa fadi predici mai
prejos de talentul sau oratoric,,6.
I. 3. Dovada eli se poale. E posibil ca cineva sa predice lara sa plictiseasca niciodata
ascultatorii? Mai mult, nu doar sa nu-i plictiseasca, ci sa vorbeasca Intotdeauna la limita
superioara a posibilului, in fel ca de fiecare data ascultatorii sa piece acasa pe deplin
multumiti? Mitropolitul Bartolomeu a dovedit ci se poate!7 Si, sa deschis, foarte
putini pot dovedi acest lucru. Mai degraba ni se face adesea, din pacate, dovada inversa: predici
lungi, dezlanate, plictisitoare, care produc chin revoIta in sufletele bietilor ascultatori care se
intampla sa fie de fata. Alteori, daca nu sunt dezlanate, fac caz de excesiva eruditie, semanand
mai mult cu conferinte, ori prelegeri teologice sofisticate, pe care doar "conferentiarii" Ie
pricep, nici ei intotdeauna, in final meritiind calificativ: plictisitoare! ei poate se
cred extrem de avansati, astfel de predicatori s-ar incadra perfect in categoria eel or pe care
Mitropolitu) Bartolomeu i-a gratulat, cu umorul sau de 0 finete remarcabila: "Imi pare rau ca nu
pot sa-i acuz de prea multa inteligenta!" Procentual, Insa, predicile slabe, de toata trebuinla
cum Ii se zice, sunt parca mai numeroase decat "conferintele". Cat de actuale sunt In aceasta
privinta cele semnalate de parintele profesor Grigorie Cristescu, prin anii '50 ai secolului trecut,
vorbind despre cauzele de amvon:
"Teme imprecise, neclare, vagi, 0 dezvoltare confuza, haotica, articulatii artificiale sau sclerotice,
concluzii Iipsite de orice dinamism. Tu, predicator, izolat de viata din vremea ta prezent in
trecutul indepartat ..." Apoi "Mai bine nu predica! Sau cu bunatate
5 Socotim ca lntte drepturile omului se numiira acela de a Important este, insa, a nu ramane in
6 Tratatul des pre preope ... , p. 118.
7 Fiecare predica a iPs Sale reprezinta 0 dovada In sine, dar intre ele se evidentiaza, credem, Pastoralele de Craciun
De aceea, am incIus in studiul de falii 0 analiza speciaIa a lor. La Liturghiei din aeeste zile,
sunt mai obositi ea de obicei, iar atentia lor este mai seazuta, Cu toate aeestea, ecourile
(feedback-urile) sunt uimitoare: n-am auzit nici un preot, eunose destui in Eparhie, sa se planga, nici in privinta
eontinutului, nici a lungimii. Dimpotriva, numai euvinte admirative: eontinut adeevat, mereu In legatura eu
problemele cotidiene, exprimare deosebit de placuta, niciodata prea lungi, nieiodata plictisitoare!
5
4/27 Page 53 of 112
pe tiii sa fie oameni de omenie riinduiala. Sau lasa a se citi la strana, domol, Cazania din
biitriini, cu tiilcul ei limpede cuminte...,,8.
Dadi nu S-ar fi intrupat Mantuitorul Iisus Hristos, n-am fi avut dovada cli cineva poate
predica Cu toate ca Vechiul Testament e plin de exemple de oameni ai lui Dumnezeu
care au grait cu autoritate, frumos convingator, ca, de pilda, proorocii, despre nimeni nu s-a
spus ca despre Iisus Hristos: "Niciodata n-a vorbit om cum Omul Acesta!" (In 7,
46). Pastrand proportiile, trebuie sa sa marturisim ca dad Biserica no astra nu l-ar
fi avut pe Mitropolitul Bartolomeu, am fi avut un predicator mai putin in ceata celor despre care
sa se poate spune ca au vorbit la un nivel foarte apropiat Mai mult,
clujeni varstnici care sustin, lara sa exagereze cu nimic, ca nimeni n-a mai vorbit in Catedralii, in
ultimii zed de ani, atat de convingiitor co jps Bartolomeu. Cu un an in urma, un profesor
universitar de teologie din Cluj imi marturisea admirativ ca, din ziua inmormantarii IPS Sale,
ascultand zilnic postul de radio fie acasii, fie in a fost incantat sa auda destul
de des vocea Mitropolitului trecut in constatand: indiferent de subiect, timpul locul
rostirii, toate cuvintele din predici, conferinte, dialoguri cu pres a etc. se situeaza la Iimita de sus
a frumusetii persuasiunii. daca cineva ar tine cu dinadinsul sa ne spuna ca in zilele
noastre pretentiile ascultatorilor sunt amt de mari incat nimeni nu poate sa-i multumeasca,
exemplul Mitropolitului Bartolomeu it contrazice categoric. Dincolo tnsa de inregistrari, carti,
predici tiparite unul din marile servicii pastoral-omiletice pe care ni Ie-a lacut IPS Sa este
dovada di se poate. aceasta dovada este extraordinar de incurajatoare!
Acum 100 de ani, sa zicem, daca cineva ar fi sustinut cu argumente ca e posibil ca omul
sa pe Luna, ar fi fost luat drept visator, daca nu smintit. Dar Neil Armstrong, Michael
Collins Edwin Aldrin au dovedit, in ziua de 20 iulie 1969, ca se poate, primii doi
efectiv pe satelitul pamantului, iar al treilea asigunind securitatea modulului pilot in spatiu. Au
dovedit, desigur, printr-o pregatire prealabila de exceptie, dar cu ajutorul lui Dumnezeu. Imi
amintesc ca acum: eram elev la liceu am urmarit lansarea spre Luna. Inainte de a se pomi
motoarele, cei trei, Impreuna cu toata suflarea de la NASA, au rostit Rugaciunea Domneasca,
Our Father in heaven ... (Total nostru Care e$ti in ceruri .. .). inca un exemplu similar: pana in
secolul al XX-lea, varful Everest din Himalaia (8848 m) parea de neatins. Neozeelandezul
Edmund Hillary a dovedit, In 1953, ca se poate! Tot printr-o pregatire asidua tot cu ajutorullui
Dumnezeu. Dar al Sfintei Cruci: ea dovada a credintei, inainte de a cobori, Hillary a ingropat
acolo 0 cruce mica
9
.
Nu inchidem acest paragraf, lara sa pomenim aici inca un exemplu dintre cele mai
frumoase, eredem, in care yom vedea ca parelnieul imposibil poate deveni posibil, de data
aceasta in spiritualitatea ortodoxa. Anume, ca cineva poate vorbi cu Dumnezeu, poate avea stari
de extaz duhovnicesc etc., in urma unei divne pe masura. Este yorba de experientele mistice ale
Stantul Simeon Noul Teolog (949-1022). Daruit de Dumnezeu cu un de viziuni descoperiri
tainice, eonsidera oportun sa marturiseasca despre ele ucenicilor. Cum era de unii nu
it cred, altii se smintesc, socotind marturisirile acte de mandrie, iar altii se revolta, parasindu-l.
Sf. Simeon, duhovnicesc intelegator al acestor reactii, nevoind a-i lasa nedumeriti,
recurge la un act pedagogic firesc: Ie explicii motivul pentru care marturisit anumite
descoperiri, in loc sa Ie tina in taina, cum s-ar fi unii, ca asemenea
experiente se tin ascunse, dintr-o "elementara smerenie". Explicatiile sale, de 0 sineeritate
g Predicii pentru vremea tal, in "Glasul Bisericii", an. IX (1950), nr. 7-8, pp. 47-48.
9 Vezi Wikipedia.orglwikilEverest.
6
4/27 Page 54 of 112
dezarmantii, patrunse de total bun-simt, sunt imbracate, toto data, in haina unor expresii deosebit
de plastice sugestive:
cum un sarac iubitor de frati (7ITCOX0<; rplJ..6.&J..rpoq), eerand de la un oarecare om iubitor
de Hristos milostiv, primind bani, alearga cu bucurie la semenii sai in saracie Ie
zicandu-le in taina: Alergafi cu ravna voi, ca sa lua{i!, aratand cu degetul
indicandu-Ie pe eel ee i-a dat lui banul, iar dadi sunt neincrezatori, palma,
Ie arata banul, ca sa creada sa se grabeasca sa-I ajunga din urma degraba pe barbatul
acela milostiv, tot eu, smeritul saracul dezbracatul de orice bine rob aI sfintiei
voastre, al tuturor, fiicand experienla iubirii de oameni a compatimirii lui Dumnezeu,
apropiindu-ma de EI prin pocainla prin mijlocirea sfantului Simeon, parintele meu al vostru
(Simion Evlavis, n.n.), primind eu, cel nevrednic de orice har, harul, nu suport sa-l ascund in
sanul sufletului, ci vouii tuturor, fralilor parinlilor mei, va spun, pe cat 'imi este cu putin1a,
darurile lui Dumnezeu, va arat cum este talantul eel dat mie, prin euvant il deseopar
desfiicandu-mi palma, zic nu in ascuns in taina, ci strigand eu glas mare: "Alergati, fratilor,
alergati!"; nu strig numai, ci-L arat pe Stapanul Care I-a dat, punand inainte in loe de deget
euvantul ..."lO.
Asemeni Sf. Simeon, Mitropolitul Bartolomeu pardi ne indeamna la randu-i: "Indrazniti,
fratilor! Dati-va toata silinta! voi Yeti avea darul propovaduirii convingatoare, daca-l yeti cere
staruitor de la Dumnezeu-Cuvantul yeti persevera in osteneala!". In aceste posibile cuvinte, IPS
Sa se cu sfatul realist practic al parintelui Dumitru Belu, ilustrul profesor sibian de
Omiletica: ,,0 predici, se are valoarea ostenelii pe care 0 depui la intocmirea ei"lJ.
1.4. Cateva "atuur;" omiletice. Renumele de predicator exemplar, IPS Sa nu I-a dobandit
peste noapte nici intamplator. Din intamplare nu poate rezulta nici macar 0 linie dreapti!
a spus candva IPS Antonie, alt propovaduitor consacrat al Bisericii noastre
12
Multi dintre cei
care s-au pronuntat asupra reu;dtelor omiletice ale Mitropolitului Bartolomeu au invocat, pe buna
dreptate, vasta lui cultura, talentul poetic innascut $i cel scriitoricesc, in genere, bogata
experienta de viata, suferintele din tinerete, inclusiv din inchisoare, prietenia cu oameni mari ai
culturii, dar $i cu tinuta morala irepro$abila etc. De acord cu cele invocate, adaugam: 0 buna
cunoa$tere a Sfintei Scripturi, 0 vie inteligenta $i 0 imaginatie permanent creatoare, uria$a forta
de persuasiune, acut simt at realitatii $i at dreptei masuri, bunatate parinteascii $i dragoste
nelimitatiifata de pastoriti. Vom relua, selectiv, cateva dintre aceste "atuuri", cu mici explicatii
comentarii:
1.4.1. Ostenelile sale sunt cunoscute, Intr-adevar, cei care sunt
harnici in exersarea cuvantului scris dobandesc 0 mare dexteritate in exersarea cuvantului rostit.
Parintele Belu, pe care I-am invocat ceva mai sus, noteaza in Cursul de Omiletica al PC Sale:
"Este necesar ca viitorul preot sa se deprinda a se sluji bine de condei, dad vrea sa ajunga a se
sluji bine de cuvant,,13. Mitropolitul Bartolomeu a muncit condeiul pe hartie mai mult, poate,
decat oricare ierarh roman. Insa nu doar cantitativ, cat mai ales calitativ. Fiecare pagina semnata
de Bartolomeu (Valeriu) Anania este, deopotriva, frumoasa expresiva sub aspect stilistic, dar
convingatoare din punctul de vedere al continutului;
1.4.2. Exemplara a Sfintei Scripturi a normelor erminiei biblice sunt
dovedite cu prisosin de monumentala Biblie pe care a diortosit-o, dar de studii cacti
10 Cateheza 34-a, 'in "Cateheze. Scrieri II", trad. Diac. I. lea Jr, Edit. "Deisis", Sibiu, 1999, pp. 347-348.
II Curs dactilografiat, p. 159.
12 Predica rostita la Sf. Liturghie, 4 iunie 1995, Ja Orad ea. Vezi "Telegraful roman", an. 142, 1995, nr. 25-28, p. 1
7.
13 Curs ... , p. 141.
7
4/27 Page 55 of 112
adiacente. Bunaoara, pentru incepatori in citirea Scripturii cine se poate crede
"avansat"?) este de mare utilitate ghidul "lntroducere in citirea Sfintei Scripturi"J4, 0 excelenta
sinteza a istoriei evolutiei textelor bib lice, dar a principalelor traduceri. buna
utilizarea iscusita a Bibliei in predici a insemnat un veritabil atu pentru Mitropolitul
Bartolomeu. Sa ne amintim aici de Sfantul loan Gura de Aur de faptul ca unul din motive Ie
pentru care se afla in topul predicatorilor din toate timpurile este calitatea sa de bun cunosditor
mare exeget al Sfintei Scripturi. Necajit ca multi ignora Cartea Sfanta, el spune cu tristete:
"Pricina tuturor relelor este necunoll!lterea Sfintei ScripturiI,,15 In alt loc, insa, de
minunatele binefaceri care Yin asupra celor ce se straduiesc a 0 cunoll!lte: "Cat de dulce este citirea
Sfintei Scripturi, mai dulce decat orice mai placuta decat raiul mai ales, cand se
adauga lecturii. frumuse1ea floriior, copaciior, iedera desfiiteaza privirea,
dar dupa pu1ine zile toate se ofiiesc. Scripturiior Insa duhul, curata
smulge pasiunile inrobitoare, seamana virtutea, ne ridica deasupra sage1ilor diavolului, ne face sa
locuim aproape de cer, elibereaza sufletul de legaturiie trupului, dandu-i aripi i face sa intre in
sufletul cititorilor tot ceea ce s-a putut spune vreodata mai bine,,16.
1.4.3. Uria,a fortl'i de persuasiune in predici a IPS Sale a fost dovedita de afluenta
impresionanta a veniti sa-l asculte uneori de la distante apreciabile. 0 predica are
finalitate atunci cand convinge. Altfe), poti sa spui "cate in stele in luna": ai transpirat degeaba
ai irosit, toto data, timpul ascultatorilor, spre amara lor dezamagire. Si oratorii pagani din
Antichitate ca in ecuatia unui discurs intra obligatoriu persuasiunea, influentarea
vointei pentru a urma indemnurile primite. Bunaoara, deviza celebrului Cicero, privind scopul
intreit al discursului, este arhicunoscuta acum: doeere neeesitatis, deleetare suavitatis, jleetere
vietoriae
17
nu doar doeere (a fnvata) deleetare (a des/lita, a deleeta), ci f?iflectere (a
fndupleea, a eonvinge).
Mitropolitul Bartolomeu a fost nu doar un maestru al rersuasiunii, ci a sa infrunte
ceea ce oratorii moderni numesc rezistenta la persuasiune
l
. Predicatorii cu experienta ca
nu oricand f?i oriunde ascultatorii sunt sa primeasca cele graite lor, mai ales in mediul
urban. Orice proces de persuasiune este intampinat, in mod instinct iv, de 0 atitudine "de
rezistenta" din partea celui persuadat. Astfel, conform studiilor de psihologie, in momentul In
care ascultatorul (interloeutorul) realizeaza ca urmeaza a fi persuadat, va adopta 0 atitudine
defensiva, Intr-o masura mai mare sau mai mica. Unii dintre ascultatori manifesta
aceasta opozitie, dar cei mai multi se opun actiunii de persuadare instinctiv. Cum poate fi Invinsa
aceasta rezistenta? Psihologi mai vechi mai noi propun nenumarate solutii, care se refera cu
preclidere la discursurile publice, dinafara spatiului ecIeziaJ
l9
, dar care nu trebuie ignorate nici de
slujitorii amvonului. lntre acestea: tehniea etiehetarii (utilizarea de eomplimente fneurajatoare);
utilizarea umorului fin, de ealitate; tehniei de limbaj (prin buna stlipanire a figurilor stilistiee $i
14 Editura "Renll!lterea", Cluj-Napoca, 2001.
15 Omilia IX la Coloseni, in P.G., 62, 361.
16 Omilia a 5-a, P.G., 63, 485.
17 Aceste trei scopuri au fost de Omiletica prin Fer. Augustin. Vezi De doctrina christiana, IV,
12-27.
18 Informa1iile privind rezisten1a la persuasiune au fost Partial preluate din teza de doctorat a d-lui Petru Stoian,
intitulata Metodologia redactarii prezentarii predicii, elaborata sub coordonarea subsemnatlilui, ms. comp., 20 II,
pp.176-185.
19 Vezi, spre ex., Noah J. Goldstein, Steve J. Martin, Robert Cialdini, 50 de secrete ale persuasiunii, ed. Polirom,
2009; sau Kevin Hogan, James Speakman, Persuasiunea mascata. Tactici .$i trucuri psihologice pentru
invingatori, ed. Meteor, 2008.
8
4/27 Page 56 of 112
retoriee); erearea de imagini prin euvinte (eel mai bun orator este eel care poale transforma
ureehea in oehi! spune, cu mare dreptate, un bun manual de persuasiune
20
) etc. Din punct de
vedere omiletic, Insa, rezistenta la persuasiune poate fi eliminata mai ales de atitudinea sinceri
deschisi a predicatorului, prin folosirea unor mirturii personale. Aici are cuvantul
predicatorul aflat la 0 varsta venerabila, cum a fost cazul Mitropolitului Bartolomeu. Cine a
urmarit cu atentie predicile sale a observat ca ele sunt presarate adesea cu marturii marturisiri
personale, selectate din experienta sa unica de slujire viata. 0 data cu acestea, IPS Sa a sa
apeleze cu iscusinta la ceea ce omiletii numesc "elementele surpriza" ale predicii, care alunga
monotonia care dau un farmec aparte cuvantarii. Bunaoara, de multe ori cand despre
boli vindecari, pe care Ie prezinta adesea Evangheliile, IPS Sa apeJeaza la de
medicina, pe care a studiat-o In tinerete. Acestea au darul sa "distraga" de la plictis sa
determine 0 atentie plina de vioiciune.
1.4.4. Cultivarea triirea empatiei cu ascultitorii. Mitropolitul Bartolomeu a dovedit
in toate predicile cii gandurile sale erau mereu indreptate spre nu spre sine rostirea
unor cuvantari In care etaleze eruditia abilitatile retorice. Din dragoste parinteasca sincera,
se straduia tot timpul sa vorbeasca pe intelesul tuturor, rara sa cada in ispita "teologhisirii"
demonstrative, cum din pacate constatam In cazul altor predicatori, care uita de cei pe care ii au
in fata auto-satisfac auzul cu subtilitati farafastacuri, adesea nedigerabile, gandindu-se la
ei nu la piisandu-le de ei, # nu de eei dati in piistorire. In aceasta privinta, este
extrem de valoroasa atentionarea parintelui profesor Sebastian Chilea:
"Predicatorul se in situatia aceasta: are un public pentru 0 tema, nu 0 tema pentru un public.
Acest fapt nobliga pe predicator sa se adapteze publicului sau paua la totala contopire cu el,,21.
Aceasta este empatia. Termenul este imprumutat din vocabularul grecesc, dar exprima
foarte bine relatia de comunicare comuniune dintre predicator ascultatori. Empatia (gr. tv,
in, in interior; 1[00';, suferintti) este capacitatea de a a sentimentele
experimentate de catre 0 alta persoana, cum ar fi tristetea sau fericirea, rara si Ie fi trait neaparat
tu insuti. Etologii c1asifica relationarile empatice in cateva categorii: empatia de gandire, empatia
de aeliune, empatia de afocte Nu este nevoie aici de muIte comentarii suplimentare, ca sa
realizam ca empatia a fost unul din atuurile omiletice majore ale IPS Bartolomeu. A trait empatic,
in primul rand pentru ca el, ierarhul eultivat, drept inteligent, era un om bun, cu suflet cald,
altruist afabil, caruia Ii erau eu totul straine rautatea, razbunarea invidia.
1.4.5. "Avantajul" de a nu fi fost profesor universitar nid doctor in teologie. Am
tinut in mod special sa facem aeeasta remarea, din simp luI motiv ca, in slujirea cuvantului, IPS
Sa a sa transforme dezavantajele in avantaje. Cultura teologica vasta inteligenta
sclipitoare i-ar fi deschis rara dubiu calea unei cariere universitare stralucite, deodata cu a
doctoratului la fel de stralucit, dad1 vitregiile vremii nu i-ar fi pus piedici. Ei bine, eel putin ca
predicator, Mitropolitul Bartolomeu a fost avantajat de aceste neimpliniri: mintea sa nu
a fost incorsetata In scheme didacticiste, fiind scutit de ispita rostirii unor prelegeri
pretentioase, in locul predicilor simple (nu simpliste, tnsa!), clare, sanatoase, pe care Ie
20 Robert Gaas, John Seiter, Manual de persuasiune, ed. Polirom, 2009, p. 172.
21 Pro Prof. Dr. Sebastian Chilea, Predica de Sllcces, In "Mitropolia Olteniei", anul XVIII (1954), nr. 1-3, p. 38.
22 Jacques Cosnier, Introducere in psihologia emo/iilor iji a sentimentelor. Afectele, emo/iile, sentimentele, pasiunile,
traducere de Eliza Galan, Editura Polirom, 2007, p. 94; apud Pr. Drd. Marius Ciobota, Discursul omiletic din
perspectiva .ytiin/elor comunicarii, tezl'i de doctorat, elaborata sub coordonarea Prof. Dr. Mihai Dinu a Pro Prof. Dr.
Vasile Gordon (in cotutelii), ms. comp., 2011, pp. 191 193.
9
4/27 Page 57 of 112
in mod firesc, Altfel spus, a fost ferit de ispita confundarii amvooului cu sala de
curs, ispita la care, cu regret noHim, putini rezista.
1.5. Predicator harismatic. Vorbind de harisme, nu trebuie sa ne gandim numai la
darurile Sffintului Duh tntiUnite in Biserica primara, despre care scrie Sf. Ap. Pavel corintenilor
(cap. XII), ci la cele din zilele noastre. timpuriu inregistreaza, desigur, forme
diverse ale harismelor harismaticilor (apostoli, prooroci, didascali, tamaduitori, vorbitori in
limbi, pastori, etc.). Unele dintre ele au tncetat, intrucat scopul lor era circumscris
primelor secole altele nu, transmWlndu-se neintrerupt, prin succesiune apostolica.
Aceste daruri, izvorate tot din lucrarile Sfiintului Duh, prezente in Tainele Bisericii ce se
de slujitorii consacrati, se pot cuitiva, apoi, printr-o ravna personala deosebita. Prin
Taina Hirotoniei, bunaoara, ierarhii preotii (partial diaconii) exercita cele trei slujiri
esentiale: invatatoreasca, sfintitoare conducatoare. Pana la un punct, slujitorii nu se deosebesc
vizibil. Toti sfintele slujbe, toti canta, toti predica, toti se ingrijesc de cele pastoral
administrative. In practica observam, 'insa, ca fiecare se remarca, la un moment dat, prin anumite
acte 'in care ceea ce este comun: unii au darul dintarii frumoase impresionante, altii
slujesc cu 0 mare eleganta liturgica, altii sunt recunoscuti ca foarte buni duhovnici, altii excelenti
administratori (buni manageri, cum se spune mai nou). Altii se iosa, prin darul
predicarii frumoase convingatoare... lata, ca darurile Sfantului Duh, comune 'in
esenta, se pot transforma in harisme personale, cum e cazul IPS Bartolomeu. Parintele
Stiiniloae se exprima rara echivoc in acest sens:
"Cand un dar sau altul a sporit considerabil, el devine harisma. Aceasta inseamn1l. 0 pnevrnatizare
foarte accentuat1l. a unui om, 0 accentuata a legilor naturii de catre spiritul uman umplut de
Sfi1ntul Duh... Prin aceste harisme ei slujesc mai mult celorlalti, dar uniti'itii Bisericii. Prin ei se
face transparenta in mod mai accentuat infinitatea vietii luminii Din ei iradiaza 0
putere care adeseori puterile naturii,,23.
II. PASTORALELE IPS BARTOLOMEU (Studiu de caz). In iconomia
mantuirii, jnvierea Domnului sunt noutati absolute, care au rescris istoria
singurele care contrazic des-invocatul adagiu din Eclesiast "nimic nou sub soare" (1, 9).
Marturisite cu tarie de cei care ered, negate vehement de atei, aeeste doua realitati
fac parte din evenimentelor universale pe care nimeni nu Ie poate ignora, decat cu riscul de a
ramane in afara istoriei.
An de an, reiterarea lor liturgica este marcata de citirea scrisorilor pastorale primite din
partea chiriarhilor, 0 veehe frumoasa traditie
24
, in care geniul oratoric seriitoricesc al
Mitropolitului Bartolomeu a stralucit in chip aparte, timp de 18 ani. De altfel, toti cei care I-au
ascultat predicand, in duminici sarbatori, ca el niciodata n-a urcat nepregatit treptele
amvonului. Rezultatul? 0 admiratie unanima, la superlativ, inclusiv din partea adversarilor, fie
fie "casnici". La seurta vreme dupa trecerea la cele revista "Tabor" i-a
dedicat un numar special, in care personalitatea sa a fost prezentata din diferite unghiuri, potrivit
cu talantii primiti de la Dumnezeu pe care el i-a Inmultit eu ravna, inteligenta talent. In acest
23 Pro Prof. Dr. Dumitru Staniloae, Teologia Dogmatica Ortodoxa, Edit. Inst. Biblic, 1978, vol. II, p. 330.
24 Trimiterea "Pastoralelor" are originea in practica veche a Bisericii din Alexandria, validata la
Sinodul I Ecumenic. intrucat Alexandria era un centru in care astronomiei era in floare, 1ntai-statatorul acestei
Biserici avea indatorirea sa se ingrijeasca de calcularea anuaHi a datei Sf. pe care 0 comunica, apoi, celorlalte
comunitati, prin scrisori care cuprindeau, In mod curent, alte indrumari "pastorale". Vezi, spre exemplu,
Introducerea consistenta semnata de M. Pierre Evieux la Sf. Chiril al Alexandriei, Lettres Jestales, 1-6, In "Sources
Chn:tiennes", vol. 372 (1991)pp. 11-118.
10
4/27 Page 58 of 112
context a fost evidentiata dimensiunea predicatoriala, intr-un medalion special, din care vor fi
reluate aici cateva detalii, dar pe care 11 recomandam integral pentru cei interesati sa aiM 0
privire de ansamblu a slujirii sale omiletiee
25
. Dacii pana acum i-au fost cunoscute, in general,
mai ales preoeuparile pe taram literar, bib lie, administrativ a venit eeasul, credem, sa fie
valorificatii latura omiletica, in care a excelat cu prisosinta. Insa, in afara unor referinte
sporadice conjuncturale, publicistiea noastra inca nu i-a rezervat prea multe pagini in acest
sens, dar cele care exisUi merita a fi pomenite. Este yorba de un articol un studiu, ambii autori
avand doctoratul in Omiletica: parintele Vasile de la Cluj26 parintele profesor Jan
Nicolae de la Alba-Iulia
27
.
Harisma oratorica a Mitropolitului Bartolomeu se cu pregnanta in cele 36 de
Pastorale, 18 pentru Craciun 18 pentru la care se adauga trei cu un caracter special: una
pentru Duminica Ortodoxiei din anul 2008, asumata de membrii Sfantului Sinod doua dedicate
duminici, dar cu destinatie locala, circumscrise granite lor Arhiepiscopiei Clujului,
pentru anii 1997 1998
28
.
Prin ce se remarca ele in mod deosebit? Care este locullor in ierarhia literaturii omiletice
Au primenit ele Intr-un fel sau altul aceasta frumoasa traditie misionara a comunicarii
comuniunii dintre arhiereu pastoriti? Sunt, iam, cateva intrebiiri la care cel mai bine raspunde
Mitropolitul Bartolomeu prin minunatele scrisori pastorale din acest volum. Semnatarul
studiului de fata va sugera doar cateva dintre elementele raspunsurilor posibile. Cele mai multe
tnsa Ie pot descoperi cititorii care au unei lecturi de exceptie, nu doar captivanta sub
aspect ideatie stilistic, cat mai ales persuasiva tonifianm din punct de vedere pastoral
duhovnicesc. Pentru sistematizare, semnalarea no astra vizeaza cateva obiective concrete:
tematica; genul omiletic; formule de adresare; structura ("planul"); strategii stilistice
persuasive; dimensiunea eticli socialli; caracterul pedagogic testamentar.
II.1.Tematica pastoralelor. Un prim foarte util indiciu 11 constituie titlurile mentionate
atat la cuprins, cat in interiorul paginllor. Ele au fost prop use de piirintele Bogdan Ivanov,
inspirat sugestiv. Practic, formularea lor reproduce anumite expresii "cheie", extrase din
textul pastoralei respective. Frumusetea acestor titluri nu sta numai in foqa vioiciunii stilistice,
ori a conciziei lexicale, ci mai ales in faptul ea tintesc, concomitent, doua objective: focalizarea
atentiei asupra unei idei centrale a evenimentului (ori a unui anumit detaliu) transmiterea unui
mesaj anume ascultatorilor. In viziunea Mitropolitului Bartolomeu, ei, pastoritii, au intotdeauna
prioritate in triada "predicator, predica, ascultatori". De dragul in folosul lor a fixat temele
acestea, nu altele, incereand sa raspunda credinciosului contemporan, care hic et nunc.
Este evocator, credem, un singur exemplu: Pastorala invierii din 2007 ("Invierea Codullui Da
Vinci"), in care demonteazii convingator limpede vicleanul scenariu al naimitului Dan Brown
("un nenea din lume" - cum bine ii zice IPS Sa). Vedem aici vigilenta bunului pastor,
25 Vasile Gordon, Mitropolitul Bartolomeu schilii de portret omi/etic, in "Tabor" nr. 1, anul V, aprilie 2011, Cluj
Napoca, pp. 55-64.
26 Vasile Aspecte din activitatea omileticii a Arhiepiscopului Bartolomeu Anania, in Iloaie, Radu
Preda, Logos. Arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului la fmp/inirea varstei de 80 de ani, Editura Cluj
Napoca, 2001, pp. 147-150.
27 Jan Nicolae, Pastor de veghe. Elemente de eticii sociala in predicile mitropolitului Bartolomeu Anania,
eomunicare in eadrul Simpozionului international eu tema "Familie, fiIantropie etica sociaIa", Alba-Iulia. 6-8 mai
2011; vezi Familie, Jilantropie, eticii socia/ii. Parteneriatu/ Stat-Biserica in asistenla socia/ii, editor Dumitru A.
Vanca, Edit. Reintregirea, vol. II, Alba Iulia, 2011, pp. 914-965.
28 Aeeste doua pastorale au fost legate de eoleetele destinate lucrarilor ample de restaurare a catedralei din
Cluj. Intreaga colecta obtinutii in doi ani a fost administrata la Cluj, eu aprobarea Sflntului Sinod.
11
4/27 Page 59 of 112
apara tunna de lupi. teme actuale, culese de pe teren, nu confectionate la
masa confortabila de scris. Aici, Parintele Mitropolit se cu sfatul parintelui profesor
Sebastian Chilea, de care toti slujitorii amvonului ar trebui sa tina seama: "Predicatorul se
in situatia aceasta: are un public pentru 0 tema, nu 0 tema pentru un public. Acest fapt 11 obJiga pe
predicator sa se adapteze publicului sau pana la totala contopire cu el,,29.
11.2. Genul omiletic in care se inscriu pastoraiele este ramura festiva a parenezei
30
Dupa
cum precizeaza insa toate tratatele de Omiletica, cum se observa din practica cum se confinna,
iata, in pastoralele de fata, nici 0 predica nu se incadreaza strict Intr-un anumit gen. In
pastorala, bunaoara, se impletesc In mod fericit pasaje de "omilie" (exegeza biblica), de "predica
tematica" (propriu-zis, to ate pastoralele merg pe a anume tema) , de "panegiric" (accente
encomiast ice, pentru Maica Domnului, femeile mironosite etc.) evident, pasaje "parenetice"
din (sfaturi, avertismente, incurajari). Principial, 0 predica trebuie sa aiM insa 0 anumita
linie a genului omiletic, altfel risca sa fie "de toata trebuinta". se trece adesea "granita" intre
genuri, fiecare predica trebuie sa revina mereu in matca ei fireasca, cum vedem ca se petree
lucrurile, la tot pasul, in aceste pastorale. Genul prioritar ("matca") este pareneza, neindoielnic,
intrucat propune ca obiective nici exegeze sofisticate, nici dezvoltarea detaliata a temelor,
nici tonuri encomiastice inflacarate, ci indemnuri, sfaturi, avertismente, incurajiiri, de la inima
unui piirinte vigilent catre fiB sai iubiti. Or, to ate acestea sunt apanajul parenezei. Se foarte
bine, de altfel, ca Parintele Mitropolit a excelat in acest gen al exhortatiilor ocazionale, de fiecare
data dnd i s-a oferit prilejul, nu doar in scrisorile pastorale. ExempJele pot fi nenumarate, pe
parcursul celor 18 ani de arhierie, Incepand cu cele rostite la instal area ca arhiereu din 1993
incheind cu cele dedicate grijii speciale pentru educatia a tinerilor, bunaoara, in 2010.
11.3. Modul (formule) de adresare. Doua fonnule apar in mod curent: "Iubitii mei fii
"Iubitii mei", ambele exprimand 0 puternica legatura de suflet dintre pastor
Ele se regasesc, apoi, in toate explicatiile indemnurile din cuprinsul pastoralelor,
dezvaluind dragostea lui de lumina pastoritii, dar grija de a-i feri de tot felul de capcane in
care ar putea sa cada. Mai mult: bucuriile necazurile fiilor sunt resimtite putemic
in sufletul Parintelui Mitropolit, reactionand empatic pentru impreunii cu ei.
11.4. Structura (planul, "schema") pastoralelor este variata departe de a fi "clasica".
Daca am judeca strict dupa "nonnele" manualelor de Omiietica, IPS Sa nu ar obtine un punctaj
prea mare ... Dar, tocmai acest non-confonnism ii asigura un procent semnificativ din forta
persuasiunii din ceea toti predicatorii dorim sa obtinem la amvon: captatio benevolentiae. Asta
nu inseamna cii pastoralele au fost redactate rara un anume plan. Dimpotriva: in toate se observa
o splendida logica a constructiei
31
, asemeni gandirii vizionare a unui arhitect experimental.
0 constructie logica, solida, annonioasa, dar cu detalii "arhitecturale" de mare
frumusete. Se la 0 icoana spre exemplu, valoarea nu consta prioritar in desen,
marime, culori, materiale utilizate toate au importanta lor), ci in detalii: proporlia dintre
lumini umbre, nuanlele culorilor, ciildura privirii, expresivitatea mainilor etc. Detaliile
29 Pro Prof. Dr. Sebastian Chilea, Predica de succes, In "Mitropolia Olteniei", anul XVIII (1954), nr. 1-3, p. 38.
30 Termenul "parenezli" vine de la grecescul 1rapa.IV8{J) a indemna, a sfatui, a avertiza, a fncuraja. Amintim pe
scurt ea, In practica Bisericii Ortodoxe, sunt in uz patru genuri omiletice: omilia, predica tematica, panegiricul
(cuwintari de lauda la adresa sfintilor) pareneza (cuwintarea ocazionala). Detalii, la Pr. dr. V. Gordon,
Introducere in Omi/erica ... , pp. 262-280.
31 "Construelie" este un term en preferat de Parintele Mitropolit: "Jumatate din ce vli vorbesc construiesc acasa
printr-o meditatie de unul singur, intr-un plan, iar jumlitate se aici, In acest amvon, pentru eli
sa rna uit In ochii ascultatorilor jumlitate din eeea ce vorbesc din ochii lor. .. ", Meditatie la prima saptamana
din Postul Mare; apud Vasile art. cit., p. 149.
12
4/27 Page 60 of 112
nuante1e trebuie urmarite eu atentie aparte III pastoralele de fatA, pe care Mitropolitul
Bartolomeu le-a construit de fiecare data dupa un plan ad hoc, eerut de tema respectiva. Uneori,
introducerea are dimensiunea unei pagini, aheori efectiv, intrandu-se ex abrupto in
"tratare". La fel se intampla adesea cu "incheierea": cateodata ia forma unui rezumat conclusiv,
alteori pastoraia surprinzator de abrupt: nu uitati de saraci!"
Cat "tratarea", corpul propriu-zis al pastorale lor, se remarea atat 0 logica
"gradata", cat una "in lant". Logica gradata tine de metoda inductiva, avand menirea sa
prezinte faptele pomind de la lucrurile simple, pentru a fi intelese, apoi, cele complexe (inalte):
"Daca trupul mortului era furat, atunci hotii l-ar fi luat cu giulgiuri cu tot ... Daca furii ar fi avut
vreun motiv sa ia numai trupul, ar fi trebuit sa desfaca giulgiurile de pe el, lucru greu de crezut. ..
intr-adevar, nu numai mormantul era gol, nu numai giulgiurile erau goale; ratiunea
omeneasca se golise de continut! Nu mai ramanea decat eredinta!,,32 Logica in lanl ne apare ca 0
invitatie pentru ascultator de a reeonstitui impreuna eu propovaduitorul lantul firesc al
Intelegerii evenimentului: "A-L Fecioara pe Hristos inseamna a-I da fiinta Celui ce este mai
presus de fiintA; a-L In trup omenesc pe Cel ce I-a racut pe om; a-L aduce In timp pe Cel ce
este deasupra timpului; a-L 'intrupa pe Creator in trupul propriei Sale creatii. Aici se cuprinde
Intreaga taina a pogorarii lui Dumnezeu pe pamant,,33
Pentru a intelege ieonomia tratarii temelor trebuie sa observam, in eontinuare, cateva
aspeete eu privire la istorisireajaptelor, explicalii, argumentare la mijloacele ilustrative.
Istorisirea eelor doua mari evenimente beneficiaza de harisma vizibila de povestitor a ips
Sale. Faptele arhicunoscute, repovestite de Parintele Mitropolit, te tin cu sufletulla gura, de parca
le-ai auzi prima oara. "Prelucrand" datele oferite de autorul un talent
descriptiv admirabil, dezvaluindu-ni-se adesea ca un mare sentimental, rara sa cada insa In
capcana sentimentalismului lacrimogen, pe care 11 cult iva din pacate unii predicatori
temperamentali, spre a fi pe placul celor ce merg la biseriea pentru a plange neaparat ("vai ee
frumos a predicat, toata lumea a plans!" auzim cateodata vizavi de astfel de manifestari).
SimtAminte adanci nu sentimentalisme ieftine provoaca, bunaoara, pasaje de genul eelui
urmator:
,,Prin buzele aeestui Prune, care aeum sdincesc sau surad, s-a rostit ciindva porunca: "Sajie lumina!' (Fe
1,3). care acum se uitii, mirati, imprejur, au vazut ciindva lumina dintru i'nceput.
Miinutele acestea fragede, care acum se aduna in seutee au eroit eiindva universul printr-un
singur gest, I-au adus la existenta. EI, Cuviintul, Cel Ce-n stralucea in slava Tatiilui ea-n propria
Lui slava, aeum Se ea 0 fiiptura plapiinda slaM, umil in ieslea saraea seuteeul siirae ... ,,34.
Explicaliile oferite sunt mai ales de ordin bib lie lingvistie. In prima categorie se
remarca etimologiile precizarile semantice, iar in a doua definitiile. Explicaliile biblice sunt, se
vede, 0 conseeintA fericita a preocuparilor legate de diortosirea Bibliei, atent mereu la nuante
("jala Lui a stralucit s;.a soarele, iar ve$mintele Is-au jacut albe lumina ,,35; sau: "Va rog sa
retineti nuanta: nu se spune: "erali in intuneric ", ci "erati intuneric"; nu se spune: "acum sunteli
in lumina", ci "sunteti lumina,,36), dar la fidelitatea tradueerilor (<<"a slavoslovi" este un cuvant
32 Din Cuviintul Pastorallalnvierea Domnuiui, 1999.
33 Cuvantul Pastoralla Na$terea Domnului, 1993.
34 Cuvantul Pastoralla Na$terea Domnului, 1998.
35 Cuvdntui Pas/oralia invierea Domnului, 2003.
36 Ibidem.
13
4/27 Page 61 of 112
greu de tradus in Ii corespunde grecescul "a doxologi", dar nici acesta nu presupune 0
traducere Verbulinseamna: a-I aduce slava lui Dumnezeu cantand ... ,,37; sau:
"Parintele Gala Galaction, cunoscutul profesor scriitor, a emis 0 interpretare care, cred eu, trebuie
retinuta cunoscuta. EI afirma cli verbul ebraic, tradus de obicei cu "a prigoni", poate fi tradus cu "a
cauta", ceea ce mie mi se pare plauzibil, de vreme ce prigonirea cuiva nu este 0 simpla persecutie, ci
presupune un vinovat absent, care trebuiemaiintiiiurml.irit. identificat, cercetat denuntat ... ,,38.
La randul lor, dejiniliile propuse de Mitropolitul Bartolomeu incomensurabil
explicatiile seci ale dictionarelor. Sunt, deodata, concise, plastice, de mare frumusete expresiva.
lata cateva exemple: colindele splendide odrasle ale geniului nostru popular; postul mijlocul
prin care sufletul leapiidii de pe el zdrenlele piicatelor $i se primene$te, fncetul cu fncetul, prin
pociiinlii, miirturisire $i japtii bunii; a$teptarea 0 veghe sufleteascii in care se amestecii
nelini$tea, neriibdarea, teama, speranla, dorul, uneori dezniidejdea prelungii, alteori bucuria
prematurii...
Argumentarea este sustinuta priori tar prin texte biblice, insotite frecvent de precizari
dogmatice sfaturi morale. "explicatiile", despre care am vorbit mai sus, intra tot in
arsenalul argumentarii. Dorim sa atragem atentia aici, in mod special, asupra argumentiirii
tipologice rejerenliale, de care face deseori uz autorul. Argumentarea "tipologica" valorifica
prefigurarile vetero-testamentare implinite in Noul Testament, dupa modelul oferit de bogata
imnografie a spatiului rasaritean. Spre exemplu: Adam cel vechi Adam cel Nou (Hristos);
Mielul pascal - Mielul Hristos etc. Cu mare profunzime, In sens, descrie "norul" care i-a
calauzit pe evrei in pustie, care i-a acoperit ("umbrit") pe ucenici la Schimbarea la fata pe
Tabor, nor haric care 0 va "umbri" pe Maica Domnului la Bunavestire, prin puterea Celui
Preainalt. Argumentarea "referentiaia" tine amt de obiectul, dit de subiectii propoviiduirii, ca
"referinte" concrete in relatia predicator - ascultatori. "Obiectul" tezaurul doctrinar, moral
liturgic al Bisericii; "subiectii" - fiii preoti de rand.
Mijloacele ilustrative preferate de autor constau in fragmente Iiturgice extrase din slujbele
de Craciun la care se adauga 0 multime de strofe preluate din colindele traditionale.
Interesant este faptul ca Mitropolitul Bartolomeu nu se lasa ispitit sa utilizeze "istorioarele"
"pildele" de care sunt pline caqile de predici pe care, in general, Ie gusta cu mult
apetit. Prefera, in schimb, 0 linie mai sobra, proprie demnitatii acestui act pastoral, lara sa renunte
tnsa la tonul cald, apropiat, parintesc. Se practic, doar de retorici ieftine, floricele i
dulcegarii. Nu ezita, in schimb, sa evoce, atunci cand tema 0 cere, exemple i pilde din istorie,
literatura, filozofie, arta etc., pe care Ie inmagazinase de-a lungul anilor, in neostoita-i sete de
cultum. De pilda, in Pastoral a de Pati din anul 2000, intalnim urmatoarea ilustrare:
"Se ca un ospat poate fi de alta natura dedit cea material a: 0 carte buna, un concert de
muzica, 0 expozitie de arta pot alcatui adevarate festinuri spirituale, uneori atat de cuceritoare, Incat cei ce
se Infiupta din ele nici nu mai simt nevoia hranei propriu-zise. Platon, marele filozof al Antichitlitii
a asemanat dialogu11nteleplilor cu un ospat al mintilor luminate, ceea ce I-a tacut intituleze
una din carlile sale: Banchetul. Atunci, cum am gandi noi oare ospatul din Impaditia lui Dumnezeu altfel
deedt un ospat duhovnicesc?".
mentiune specialA merita iscusinta de a capacita ascultatorul/cititorul sa "vadA"
nenumAratele imagini i situatii vechi de 2000 de ani, dar "prezente" aievea parca inaintea ochilor
37 Cuwintul Pastoralla Domnului, 1993.
38 Cuvantul Pastoralla invierea Domnului, 2007.
14
4/27 Page 62 of 112
celor de azi. Suntem de acord, de aceea cu observatia eel mai bun orator este eel care poate
transjorma urechea in ochi! cum spune, cu mare dreptate, un bun manual de persuasiune
39

II.S. Strategii stilistice persuasive. "Ce face diferenta?" - 0 intrebare frecvent
de noi in cotidianul colorat al limbajului autohton. "Diferenta" dintre X Y, dintre 0 carte sau
alta, dintre "de firma" cele de "duzina" etc. Analizand cu atentie pastoralele din
cartea de fata, semnalam cu toata convingerea ca, intr-o masura "diferenta" valorica
dintre ele altele din gen omiletic 0 face dovada stapanirii exceptionale a stilisticii. Dar
nu prin imitatia vreunui stil anume, ci prin originalitate. Foarte bun cunoscator al figurilor
stilistice retorice, pe care Ie recomanda, in general, tratatele de specialitate, IPS Sa ne apare
insa cu un stH propriu, vrand parca sa confirme inca 0 data zicala a scriitorului
academicianului francez Buffon (1707-1888): Ie style c'est l'homme meme. Despre abilitatile
stilistice ale predicatorului-scriitor Bartolomeu s-ar cuveni un studiu aparte. Pastoralele abunda
de expresii pline de vioiciune, in care metafora, analogia, antiteza, sinecdoca, gradatia, intrebarile
retorice etc. coabiteaza armonios cu neologismele sentintele (proverbele), dar cu arhaismele
din "Iimba vechilor cazanii", pe care admirabiI sa Ie val orifice. decizia
"expresiilor frumoase" nu-i deloc ne luam curajul sa evocam diteva,
lasandu-i cititorului placerea personala de a descoperi, mai departe, altele asemenea: mare-i
bucuria lacrimei ce se Dumnezeu
40
; roua cerului nu va straluci dedit pe jlorile
care #-au deschis cupa ca s-o intunericul primordial rrecedase lumina crea/iei;
lumina invierii este precedata acum de un doliu la scara ; Speran/a Anului Nou sa
rodeasea in tara noastra rotundul pamdntului intregt
43
; Inima ei (a Maicii Domnului, n.n.)
devenise 0 splendida vistierie a luerurilor care nu se spun ... 44.
Dintre figurile de stit utilizate la tot pasul ies in evidenta, in special meta/ora
(limpezimea dimine/ii; Maiea Domnului - seara de argint), analogia (trup flresc - trup
duhovnicese), gradaJia (ne-am pregatit pentru invierea Domnului pentru ea 0 asteptam; 0
pentru ca # eredem in ea), antiteza (pe de-o parte, Ei, adiea jariseii, saducheii,
carturarii # preolii, intepeniti in ale lor; pe de alta, El, Cel Ce contrariaza prin noutate. Ei, eel
cu nume de rezonanta sociala; El, un anonim. Ei, cu cdte un arbore genealogic in spate: El, un
nimeni. Ei, in traditia rabiniea; El, un autodidact. EI, de origine nobi/a; El, despre care se
spune ca e flul unui dulgher) , metonimia (lacrima eelui de ldnga tine), epitetul (neostotta
eanonada). 0 atentie speciala merita lntrebiirile retorice, care-l pe ascultator in placuta
cautare a raspunsurilor, prin metoda euristica (De ee Iisus S-a aratat intdi mironosi/elor? De ce
invierea s-a petreeut in taina? Cui cdntau ingerii? Si de ee?).
Un procedeu stilistic original ni se pare a fi eel al intrebarilor "retorico-dilematice".
care pleaca de la dileme indoieli, ori care produc dileme, scopul lor fiind, in final,
acela de a risipi prin raspunsuri orice urma de
"Dar Invierea Domnului? A avut ea martori? Intrebam pentru ea mai sunt unii care Intreaba.
Ei zic: Daea a avut, care sunt? Daca n-a avut, cum anume sil. credem?45; sau: De ce nu i S-a aratat
Domnul mal lntiii lui Petru, eel atilt de infiaearat in credintele neeredintele lui? De ee nu I-a preferat
pe loan, eel mai iubit dintre ucenici, singurul care-L insotise pe drumul Crucii? lar daea preferintele
39 Robert Gaas, John Seiter, Manual de persuasiune, trad. de Cannen Padurariu, Ed. Polirom, 2009, p. 172.
40 Cuviintul Pastoralla invierea Domnului, 1995.
41 Cuvdntul Pastoralla invierea Domnului, 2001.
42 Cuviintul Pastoralla invierea Domnului, 2008.
43 Cuviintul Pastoralla Na$terea Domnului, 2000.
44 Cuviintul Pastoralla Na$terea Domnului, 2002.
45 Cuviintul Pastoralla invierea Domnului, 1994.
15
4/27 Page 63 of 112
trebuiau sa se indrepte catre 0 femeie, de ce nu i-a acordat acest privilegiu propriei Sale Maici,
indiferent unde s-ar fi gasit ea in acel moment? De ce, neaparat, in socotinta dumnezeiascii a trebuit sa
fie Maria Magdalena?46.
Inca un fapt interesant. Adept declarat al "limbii vechilor cazanii", Mitropolitul
Bartolomeu nu se sa utilizeze copios neologismele, atunci dl.nd ideea sau fraza 0
cere. ca pastorale Ie se adreseaza, cu precadere, "poporului de rand", celor "simpli",
IPS Sa procedeaza tocmai invers decat ne-am Aproape ca nu e pastorala in care sa nu
intalnim neologisme expresii ca: El S-a ocultat pe Sine; estropiatii spiritului; incidenfa
absurdului; forma tranzitiva ... , forma intranzitiva; arhiereii refuzau cu obstinafie ... Cum se
impaca, vechile Cazanii cu DOOM-ul zilelor noastre? Foarte bine, ar zice Pttrintele
Mitropolit. Adaugand: luali seama ca de azi nu mai sunt atdt de "simpli", sau
", pe edt ii cred un ii, nu doar la ci la sate. Mai toli au telefoane mobile,
televiziune prin cablu, acces la internet. in privinla limbii, e foarte clar, lumea nu merge inapoi,
ci inainte ...
II.6. Dimensiunea etica sociala a pastoralelor. Mitropolitul Bartolomeu a foarte
bine ca 0 predica nu are menirea doar de a lumina minti1e a inimile, ci de a indupleca
voinlele spre fapte concrete. Aceste principii erau aplicate cu mult efect chiar in retorica greco
romana de aceea Omiletica le-a preluat rara complexe. Oratorul ideal, in viziunea lui
Cicero, bunaoara, este cel care imbina inteligent cele trei mari obiective ale discursului, a invala,
a delecta, a indupleca
47
, pe care Fericitul Augustin Ie invoca Ie susline, la randul sau, in
cunoscutul tratat De doctrina christiana
48
. Cu toate ca fiecare dintre pastoralele din cartea de fata
poate fi considerata 0 perla a literaturii omiletice, autorul nu propus ca tinte priori tare nici
satisfacerea mintii, nici delectarea inimii, ci sa-i convinga pe asculUitori sa Imparta bucuriile
acestor praznice cu cei aflati in lipsuri suferinle. Nu arta oratorica pentru arta, ci arta
(veritabila, rara dubii!) in slujba celui de-aproapea fiecaruia. 0 privire generala asupra
dimensiunii etice sociale a predicii Mitropolitului Bartolomeu a conturat foarte bine parintele
profesor Jan Nicolae, in studiul citat mai sus. Subscriem, totodata, caracterizarii concise exacte
pe care i-o face in acest sens: "Descoperim in cuvintele acestui ierarh pe cel mai curajos aparator
al valorilor morale ale familiei pe unul din mentorii filantropiei concrete al eticii sau
teologiei sociale in spaliul public romanesc de dupa 1989,,49. Abordarile etice sociale vizeaza
aproape intreaga pal eta de probleme care chinuie originala noastra democratie, dar cele mai
frecvente referiri se leaga de pericolele capcanele televizorului ale internetului, precum ale
mass mediei, in genere. Grija cea mai mare este legata de cei saraci, dupa indemnul din co linda
"Si nu uita: cand voios, romane, sa fii bun!" Toate pastoralele, rara exceptie, au in cuprinsul
lor indemnuri concrete privindu-i pe cei deseori formulate in stilul sau concis
convingator: care crede ca are ceva mai mult decat celalalt, sa-l ajute cu ce poate"so. 0
mostra de pledoarie sociala expresa intalnim in Pastorala de din anul 2001, dedicata
integral neuitarii celor Privite in ansamblu, pastoralele nu reprezinta doar surse de mana
46 Cuwintul Pastoralla invierea Domnului, 2010.
47 "Tria videri esse quae orator efficere deberet, ut doceret, ut delectaret, ut moveret... ", De Optimo Genere
Oratorum, Ed. H. M. Hubbell, 1949, Sect. 276, 6; Putin mai inainte, Cicero mentioneaza termenii uor diferit: "ut
probet, ut delectet, ut flectat. Probare necessitatis est, delectare suavitatis, flectere victoriae ...", Ibidem, 69,4.
48 "Dixit enim quidam eloquens (Cicero, n.n.), et verum dixit, ita dicere debere eloquentem ut doceat, ut delectet, ut
flectat. Deinde addidit, docere necessitatis est, delectare suavitatis, jlectere victoriae" ... , De doctrina Christiana,
Liber quartus, 74.
49 Jan Nicolae, art. cit., p. 914.
50 Din Cuwintul Pastoralla invierea Domnului, 1997.
16
4/27 Page 64 of 112
intai pentru formularile unui discurs etic persuasiv, ci se prezinta ca un Compendiu de teologie
socialii, un real sprijin pentru aceasta ramura rnisionara a Invatamantului teo logic, dar ;;i pentru
actiunile prevazute in recentul protocol dintre Biserica Stat, concretizate in legea privind
parteneriatul dintre stat culte in domeniul serviciilor sociale
51

o apreciere aparte se cuvine Pastoralelor dedicate Durninicii Ortodoxiei, din anii 1997
1998. In aceste doua scrisori descoperirn 0 splendida irnpletire dintre explicatiile doctrinare
logice privind cinstirea sfintelor icoane ;;i exprimarea grijii pentru continuarea lucrarilor la
Catedrala din Cluj. UtiIizeaza, bunaoara, "contrastul" cu rea1a rnaiestrie stilistica (bine
credincio$i - riiu-credincio.$i; icoanii religioasii tablou religios), amintind de valoarea
inestirnabila a icoanei de la Nicula, zugravita de Popa Luca din Iclod (1683), dar ;;i de frurnoasa
catedrala din Cluj, atilt de pretioasa lasata de Episcopul Nicolae Ivan, ca in final sa se
adreseze cu glasul sau parintesc, atat de convingator: ca este greu, dar datoria rna obliga sa
reinnoiesc apelul... ". rezultatele se cunosc acurn: catedralei i-a fost redata toata splendoarea ;;i
stralucirea pe care 0 merita.
11.7. Caracterul pedagogic testamentar al pastoralelor. Daca in "Memorii" Valeriu
(Bartolomeu) Anania iti da sentimentul ca lecturezi un cornpendiu original de pedagogie laica,
scris cu 0 sinceritate omeneasca surprinzator de transparenta pe alocuri, citirea acestor pastorale
ne indreapre gandul spre 0 altfel de pedagogie, anurne una cre;;tin-ortodoxa, in toata puterea
cuvantului. E instructiv sa ne amintirn ca in antichitate "pedagogul" era un angajat care ducea ;;i
aducea copilul/copiii stapanului la ;;i de la ;;coala. De aici ;;i etimologia: "pedagog" provine din
substantivul (copil);;i verbul "aym" (a duce, a purta). Mesajul, stilul ;;i tonul
pastorale lor de fata ne dezvaluie insa nu un simplu "angaj at" , ori un bodyguard bine platit al
zilelor noastre, ci un parinte extrem de grijuliu, care "duce de mana" copiii suflete;;ti spre
Imparatia Cerurilor. Dar nu cu puterea sa exclusiva, de altfel redutabila, ci cu a lui Dumnezeu. De
aceea, se poate vorbi aici de un veritabil tratat de pedagogie divino-umana. Divinii, intrucat toate
indemnurile, atentionarile ;;i incurajarile pe care Ie citirn se intemeiaza pe cuvintele Pedagogului
desavar;;it, Iisus Hristos, Cel nascut in pe;;tera Betleernului ;;i inviat in gradina Ghetsirnaniului;
umanii, pentru ca sunt rostite cu experienta ;;i trairea unui om deosebit.
In acela;;i timp, fiecare pastorala poarta pecetea unor dorinte parinte;;ti testamentare. Ne
amintim cu totii ca Mitropolitul Bartolomeu spunea adesea, in ultimele doua decenii ale vietii:
"Fiecare an pe care-l traiesc este un nou dar de la Durnnezeu!" A;;adar, oricare dintre pastorale ar
fi putut sa fie ultima ... Cum se ;;tie indeob;;te, toate sfaturile parinte;;ti au, intr-un fel sau altul, 0
anum ita incarditura testamentara, dar cele rostite inaintea pragului ve;;niciei au 0 rezonanta
ampIificata. De acum incolo, in pofida trecerii ireversibile a timpului, glasul parintesc al
Mitropolitului Bartolomeu va rasuna cu tot mai multa putere testarnentara, in con;;tiintele noastre
;;i ale neamului Intreg:
"Sa va Intariti in eredinta, sa eredeti lara in pururea-feeioria Maieii Domnului In
dumnezeirea Fiului sau, sa eredeti sa-i faeeti pe a1tii sa ereada, in aeeasta vreme ciind se fae
din ee in ee mai simtite biintuielile lui Veliar!,,52; "Va rog, parintilor, oerotiti-va eopiii! E yorba de
viitorul nostru ea neam, pop or patrie... ,,53; "Noaptea invierii nu somn; ea e numai veghe,
implinire i?i intru bueuria nemarginita a biruintei asupra mortii. Fie ea aceasta i?i
51 Vezi ultimele preeiziiri in comunieatul Biroului de presa al Patriarhiei Romane, nr. 3972/9 mai 2011, semnat de
Parintele Patriarh Daniel.
52 Cuvantul Pastoralla Domnului, 2008.
53 Cuvantul PastoraL La Domnului, 2010.
17
4/27 Page 65 of 112
bucurie sa va fie sporite de toate bunatii.tile lui Dumnezeu sa va devina 0 necurmatii. inviere
Iauntri cal ,,54
'"
in loe de eoncluzii, in acord cu cele exprimate recent de Radu Preda, dar in asentimentul
multora, credem, marturisim convingerea ca va fi greu ea personalitatea Mitropolitului
Bartolomeu sa fie egalata
55
Sub multe aspecte, adaugam, dar mai ales sub eel al prestatiei
omiletice. Bine zice Radu Preda, mai departe: "Mitropolitul Bartolomeu nu trebuie imitat,
caricaturizat!"S6. De altfel, e posibil ca succesorul in scaunul mitropolitan nu doar sa-I egaleze, ci
sa-l intreaca in anumite privinte: abilitati liturgice, realizari de ordin cultural chiar,
administrativ-manageriale etc. Mai greu va fi in privinta slujirii harismatice a cuvantului! Suntem
de altfel, ca Noului Ales nu-i va fi dificil sa rezolve noianul de chestiuni
pastoral-administrative, nici sa conduca soboarele de clerici din CatedraUi, nici sa negocieze "la
sange" cu greco-catolicii, dar va cu sfiala, mari temeri emotii, in amvonul de unde s-a
predicat la limita de sus a posibilului. este insa cea sugerata de Radu Preda:
nimeni nu trebuie sa Incerce a-I imita, nici en-gros, nici en detail, deoarece n-ar decat
caricaturizarea lui. Poate fi luat, desigur, ca exemplu de ravna, realism, bunatate
etc., dar nu imitat "ad litteram". Fiecare slujitor de fapt, atunci cand se comporta natural,
potrivit firii puterilor proprii. Sau, cum atat de bine zicala populara: fiecare sa se
fntindii cat ii ajunge pIa puma!
N-ar fi cuviincios sa sustinem acum ca Mitropolitul Bartolomeu este cel mai mare
predicator roman, din toate timpurile, cu toate ca adanca admiratie studiile omiletice
comparative ne imboldesc spre 0 asemenea concluzie. I-am nedreptati ignora, (nsa, pe atatia
alti vorbitori de exceptie, ca Antim Ivireanul, Grigorie ori Antonie Plamiideala. Dar, eel
putin pentru Cluj, istoria predicii se va Impaqi mereu in doua: fnainle de de fa
Bartolomeu Anania.
SUMMARy57;
This study presents the Archbishop Bartholomeu Ananias's ministry as a preacher, at his one-year death
anniversary, the material being divided into two parts: the first one, an outline of a homiletic portrait, as an overall
view of his homiletic ministry; the second one deals with Christmas and Easter Pastoral letters as a "case study".
In the first part, the following aspects are analyzed: recent evidence and confessions; preaching - something
"serious"; the proof that one can do it; some of the main homiletic "strengths"; Metropolitan Bartholomeu - a
charismatic preacher. In the paragraph on homiletic strengths some of the following are nominated: his vast culture,
his innate poetic and writer talent, his rich experience of life, the st!/ferings C!f his youth, including prison, his
friendship with great men ofculture, his impeccable moral character, his good knowledge of The Holy Scripture, his
living intelligence and creative imagination, his huge force ofpersuasion, his acute sense ofreality and his moderate
views, parental kindness and unlimited love for his flock
In the second part, dedicated to Christmas and Easter Pastoral letters, as a "case study", the following points
are highlighted: themes; homiletic genres; greeting and closing formulas; structure; stylistic devices and persuasive
strategies; social and moral aspects; pedagogic and testamentary character.
The author conclusion aims at placing the Metropolitan among the great Romanian preachers: at least for
Cluj, the history ofthe Romanian sermon will always split into two: up to and after Bartholomeu Anania.
54 Cuviintul Pastoralla invierea Domnului, 2010.
55 Vlad Pintea (BuzzNews) Radu Preda despre IPS Bartolomeu Anania, in "Citade de Deus", 10 febr. 201 L
56 Ibidem.
57 A1ciituit de prof. Laura Tudose.
18
4/27 Page 66 of 112
Slujirea omileticii a Piirintelui prof. dr. Constantin Galeriu (1918-2003).
Scurtii evocare la $apte ani de la trecerea in ve$nicie
Preliminarii. In galeria marilor profesori care au slujit in mod exemplar
invatamantul teo logic universitar romanesc, un loc cu totul deosebit il ocupa parintele
prof. dr. Constantin Galeriu, eel care identificat viata personala cu viata Bisericii a
Facultatii de Teologie, formand zed de generatii de viitori preoti, pentru a
sluji lui Dumnezeu oamenilor, cu daruire demnitate.
Vocatia omiletica sau invatatoreasca a parintelui Constantin Galeriu poate fi
analizata doar in contextul celorlalte doua slujiri ale preotiei: cea sfintitoare cea
pastorala. Parintele nu invata doar de la Amvon, ci prin tot ceea ce tacea ca preot ca
om, deoarece viata sa era pilda invatatura pentru toti cei ce au avut privilegiul
binecuvantat sa-l cunoasca. EI a inteles, in mod pilduitor, ca numai concordanta dintre
cuvant fapta este conforma cu Evanghelia Mantuitorului nostru Iisus Hristos. A vand in
atentie, tara incetare, Modelul parintele Galeriu s-a bucurat de aprecieri
deosebite din partea care veneau sa-l asculte din toate colturile Capitalei,
iar unii chiar din alte sate.
Amintim faptul ca Parintele a scris 0 tezii de doctorat despre jertta, a jertfei care
duce la Inviere, adica jertfa lui Hristos. Dar aceasta jertta care duce la Inviere, a
Mantuitorului Iisus Hristos, este izvor de lumina, de sensuri pentru viata pentru
viata Bisericii, in general. Se poate spune, cum remarca Preafericitul Parinte Patriarh
Daniel, ca "misiunea Parintelui Profesor Galeriu a fost una jertfelnica. Este un om care a
tacut totul cu multa daruire de sine in timp, cu multa dragoste fata de Biserica
fata de poporul roman. El a fost solicitat foarte adesea de catre tineri, de ditre
intelectuali, de catre Friilia Ortodoxii, de catre ASCOR, de catre centre de cultura
teologica de cultura laica. A raspuns unei chemari, dar, in timp, a avut
bucuria aceasta de a se darui. Iar bucuria aceasta de a se darui pentru a intliri credinta
altora este 0 bucurie care a fost cultivata. Preot mai intai la apoi preot la biserica
Sfilntul Silvestru in paralel cu aceasta, profesor la Institutul Teologic de
Grad Universitar din care apoi a devenit dupa Revolutie Facultatea de
Teologie Ortodoxa. Deci, este yorba aici de 0 daruire jertfelnica sunt putini oameni
care au ajuns la gasirea sensului vietii ca daruire de sine pentru a1tii. Aid nu putem vorbi
de simpIa misiune tacuta ca 0 trimitere, ca un ordin. Este 0 misiune tacuta din pasiune, 0
misiune jertfelnica"l.
Bucuria adevarata este bucuria rodirii, bucuria care vine din rodire, din semanarea
cuvantului apoi, din constatarea ca el ca el devine cuvant viu in viata omului.
Parintele avea bucuria aceasta pe fata in toata fiinta lui, cand slujea cand predica,
s-o transmita celorlalti din preajma. Cu toate ca, uneori, erau foarte lungi,
predicile sale nu erau obositoare, penlru ca ele nu erau numai rezultatul unei pregatiri, ci
a unei legaturi cu Sfintii Apostoli, cu Sfintii Parinti pe care ii cita,
I tIPs Mitrop. dr. Daniel, Un chip luminos al cuvantului. Parintele Galeriu - predicator al Jertfei #
invierii, in voL Daruire diiinuire. Raze chipuri de lumina din istoria spiritualitatea romani/or,
Editura Trinitas, 2005, p. 183.
1
4/27 Page 67 of 112
impletind experienta generatiilor trecute cu experienta personaHi. Deci, intr-un cuvant,
bucuria Parintelui Galeriu este bucuria comuniunii, pentru ca adevarata bucurie este
numai in comuniune
2

Siujirea omiletidi. Continutul predicilor Parintelui, intemeiat pe Stanta Scriptura,
Sfintii Parinti, pe cugetarile marilor ganditori ai lumii, dar nu maiputin pe propriile-i
trairi experiente este prezentat lntr-un limbaj ales, liturgic, armonizat
unui stil adecvat personal, la care se adauga 0 gestica discreta 0 expresie a fetei care
insotesc fericit adevarurile expuse, subliniindu-Ie. Ca la Stantul loan Gura de Aur,
predicile sale "cuprind in alveole intreaga antropologie de 0 mare originalitate,
exprimata prin foqa unor sintagme viziuni care vor face obiectul mai multor doctorate
de acum inainte ... , toate sunt inregistrate, dar trecerea de la oralitate la textul scris
reprezinta un act extrem de dificil, care presupune 0 intimitate cu modul de a
cugeta teologic al Parintelui Galeriu. Cele douazeci doua de modele omiletice tiparite
la Anastasia au fost insa diortosite de Parintele, personal, fiind redactate sub presiunea
insuportabila a inchiderii ziarului care Ie gazduia in fiecare sambata,,3.
Cu toate ca era un cunosciitor deplin al regulilor omiletice, deodata cu stapanirea
normelor cu privire la stil, limbaj gestica, parintele se situa in afara normelor
Ascultandu-l cu atentie "constatai paradoxul ca legile omiletice sunt Iacute parca inadins
a fi ocolite ... Caci Parintele, lara a se abate de la principii Ie de baza ale retoricii,
alcatuit experimentat propriile-i legi. Acest aspect este, de fapt, una din note Ie de baza
ale originalitatii sale omiletice,,4.
Cateva repere bibliografice. Ca om de carte profesor de teo logie, Parintele
Galeriu a 0 bogata activitate de cercetare, publicand studii,
articole, caqi, note, recenzii, insemnari predici. Chiar dupa incercarea pe care
Dumnezeu i-a dat-o, in urma accidentului cerebral, a continuat sa gandeasca sa scrie.
au aparut, Ie avea de mult pregatite pentru tipar, fiind foarte exigent cu forma
finala, Explicarea la Rugiiciunea domneasc(i; Tdlcuiri la mari praznice de peste an. 22
de modele omiletice
6
; Cartea celor Nouii Fericir?
Volumul Tlilcuiri la mari praznice de peste an. 22 de modele omiletice aduna in
paginile sale un manunchi de cuvantari (15 panegirice 7 predici tematice), ce prezinta
invataturile intr-o forma impecabila, trezind ascultatorului sentimente asemenea
celor pe care Ie ascultand un muzician experimentat, care interpreteaza in mod
0 piesa celebra.
Citind recitind minunatele cuvantari ne dam seama cat este de dificil
sa descriem caracteristicile definitorii ale scrierilor sale omiletice. Distingem
cateva coordonate specifice predicilor sale: preocuparea prioritara fata de subiecte cu
raportare la actualitate, abordarea subiectelor care sa corespunda problemelor de acum ale
nu se departeaza de invataturile Sfintilor Parinti, parintele este un
2 Ibidem, p. 184.
3 Sorin Dumitrescu, Parintele a propovaduit cUVIintul credinfei cultivate de simfirea fnfelegatoare, cdnd
mintea ajunge sa inunde simfirea, in "Vestitorul Ortodoxiei", Anul XV (2003), nr. 318-319, p. 5.
4 Pro prof. dr. Vasile Gordon, Parintele profesor dr. Constantin Galeriu, preot.yi predicator de excepfie, in
vol. Biserica.yi $coala ... , p. 296.
5 Editura Harisma, 2002.
6 Editura Anastasia, 2001, 325 p.
7 Editura Harisma, 2004.
2
4/27 Page 68 of 112
creator original, el nu este un imitator de expresii frumoase, create de altii, ci este el
un creator al multora dintre expresiile pe care Ie intrebuinteaza.
Mentioniim cii, a utilizat toate genurile omiletice, predicile piirintelui Galeriu,
se incadreaza 'in general, 'in categoria predicilor tematice dogmatice morale, fiind
preocupat de subiecte care sa corespunda problemelor actuale ale
Nevinova/ia va salva lumea, Candela mica a marii lumini, Despre jericiri, Talita Kumi
sau despre vistieria din pamiintul milei, sunt doar cateva dintre titlurile predicilor
cuprinse in acest volum.
Talcuirile Cincizecimii, Invierii ale Domnului propun sa
in inimile cititorilor dorinta de a se intoarce spre Impariitia lui Dumnezeu: "Suirea,
Iniiltarea la cer inseamna umplerea tot mai deplina a firii Lui cu infinitul
dumnezeirii in Duhul stant, pana la dreapta Tatalui; or nu era departare, ci, dimpotriva, 0
tot mai adanca apropiere unire cu noi - 0 coincidenta intre tronul dumnezeiesc
intimitatea noastra, datorita faptului ca Trupul omenesc al Domnului pe
tronul dumnezeiesc. Dupa aceasta plinire a ina1tarii firii umane in Hristos pana la
dreapta Tatillui urmeaza lucrarea, raspandirea, extinderea mantuirii suirii noastre in
harnl Adevarul Lui. Duhul stant de la care S-a intrupat Fiul pogoarii - trimis de la Tatal
- pentru ca Fiul sa ia chip luminos in fiii oamenilor. Faptul se petrece la cincizeci
de zile dupa Inviere,,8; "Statutul persoanei umane, chemarea noastrii, stii nu doar in ceea
ce sunt, viid sau aud acum, ci in ceea ce sunt chemat sii devin asemenea Protochipului
Hristos. Cele ce ochiul n-a vazut urechea n-a auzit la inima omului nu s-au suit, pe
acestea le-a gatit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El (I Corinteni 2, 9). bine se zice
ca omul este devine. Vocatia noastra de fiinta inzestrata cu spirit in dialog cu
Infinitul este menitii sii se realizeze in Dumnezeu, in Infinit. lar virtutea care sustine acest
dialog etem ziditor este credinta. Pe drept 0 Apostolul: Incredintarea celor
nadajduite, dovedirea lucrurilor celor nevazute (Evrei 2, 1), dovedire, certitudine
intemeiata in intruparea Fiului lui Dumnezeu,,9; "Acum, la acest Astiizi al
Domnului, Pruncul din ieslea Bethleemului Dumnezeu cel mai inainte de veci - ni se
aratii noua, 0 data mai mult, ca Semn, oricui: pastorilor, purtatorilor de grijii din felurite
oamenilor politici, capeteniilor de popoare, tuturor, inviitand adeverind:
Prin curiitia inimii, nevinovatia va salva lumea!"IO.
Constatam asemanarea predicilor parintelui cu "reportaje teologice",
talcuirile fiind concise, alciituite din mers, chiar in biserica, impreuna cu sub
ochii in auzul acestora. Caracterizate printr-un bogat conti nut dogmatic, predicile sale
se remarcii prin originalitate, reprezentand roade ale gandirii asociative, diferite de
gandirea conceptuala intalnita la cei mai multi dintre predicatori. In Postfala volumului
pe care il avem in atentie, Sorin Dumitrescu descrie cu acuratete stilul parintelui Galeriu:
"Gandirea asociativii nu vehiculeaza idei, iar noutatea expresiei este incompatibila cu
ceea ce numim astiizi originalitate. Se poate vorbi, insii, de inventivitate asociativii,
de talent asociativ, de indrazneala asociativa, tarii ca prin aceasta sa fie, in nici un caz,
vizatii notiunea de originalitate ... Putem afirma ca modelul omiletic galerian este
bipartit, prima parte avand in mod constant, ca uverturii, textul original al
8 Pro prof. dr. Constantin Galeriu, Pogorarea Duhuluifora hotar, in vol. Talcuiri la mari praznice de peste
an. 22 de modele omiletice, Editura Anastasia, 2001, p. 103.
9 Ibidem, 0 Zi Una, impiiriiteasii # Doamna, p. 276.
10 Ibidem, Nevinoviilia va salva lumea, p. 26.
II
3
4/27 Page 69 of 112
perieopei evangheliee, in jurul direia pivoteaza atat praznieul, cit taleuirea care 'il
deeripteaza"ll. Pentru ilustrarea stilului omiletie al parintelui Galeriu este mai potrivit sa
lasam predica sa vorbeasea. lata cum ineepe parintele prediea rostita cu oeazia
Ti1ierii capului Sfdntului loan Botezi1torul, intitulatii loan, ingerul pustiei: "Sfantul loan,
Inaintemergatorul Botezatorul Domnului, ineheie ealatoria acestei vieti in temnita
martiriu. Este ultimul dintre profeti, eel mai mare, vestindu-L pe Iisus Hristos
Mantuitorul, nu de departe, ei botezandu-L in apele lordanului, atingand eu mana
Stapanului. Si, la aeest act divin, Profetului Ii este dat sa vada eerul
desehizandu-se, duhul Sfant coborand peste Iisus, sa auda glasul Tatalui: Aeesta este
Fiul Meu Cel iubit, Intru care am binevoit (Matei 3, 17). lar el, fata in fata eu Domnul
sau, da celor de atunci eelor de azi aeeasta marturie: lata Mielul lui Dumnezeu, Cel
ee ridiea paeatul lumii (loan 1, 29). Vrednie s-a Iaeut eu adevarat a se ehema
prietenul Mielului. Ca profet, ea prieten al Mielului, al Mirelui, loan sufera el
pentru paeatele lumii,,12.
In tratare, dupa 0 istorisire a eontextului istorie social al venirii pe pamant a
Mantuitorului, parintele continua: "De aici ineolo, drumurile (eel al Mantuitorului eel
al lui loan Botezatorul) se despart. In timpul proeesului Mantuitorului, Pilat trimite pe
lisus la Irod, care se afla atunci in lerusalim. L-a intrebat regele multe lueruri
ni'idajduia sa vada in EI vreo minune. Iisus insa nu i-a raspuns nimic (Luea 23, 8-9).
Taeerea lui Dumnezeu in fata paeatului e 0 sentinta... Si drumul lui loan este de aici
inainte altul. Trupul iI-au ingropat mueenieii langa eel al Profetului Eliseu; n-a ramas
insa in pamant. lui sfinte au peregrinat de-a lungul veaeurilor, in Rasarit ea in
Apus, impartite sub altarele multor biserici, insamantand sfintenie
pretutindeni"13.
In incheierea aeestei euvantari, parintele astfel: "Dar persoana lui?!
Biseriea il in slujbe saere icoane. E venerat, fie botezand pe Domnul, fie eu
aripi de inger, capul pe tipsie; mai ales, impreuna eu Preacurata Maica de 0
parte de alta a Mirelui Hristos, in ieoana numita Deisis, deasupra eapetesmei oricarui
Sfant In Acatist invoeam: Bueura-te, slujitorule eel prealuminat al lui Hristos;
Bucura-te, luminatorule al maritilor mueeniei; Bucura-te peeetea eelor doua Testamente;
Bueura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule! Amin,,14.
Datorita voeatiei de preot calitatii de parinte autentic, predieile sale trezese
reeeptivitate maxima din partea publieului earuia s-a dedieat trup suflet, parintele
predieand nu numai la Amvon, ei prin tot eeea ce a Iacut. Eruditia impresionantii, felul
apropiat, duhovnicesc al parintelui, i-a determinat pe sai - fie inteleetuali, fie
oameni de rand - sa-i aseulte euvantiirile duminiea de duminica, iar pe studentii carora le
a fost daseal ostenitor exemplar sa 11 aleaga drept model de urmat in viata.
Cu adevarat remareabile prin stilul original inventivitatea pe care 0 emana eu
fiecare fraza rostiUi, predieile parintelui Galeriu euprinse in acest volum se bueura de
aprecieri deosebite din partea publicului aseuWitor. deasupra oriearor izvoare
11 Sorin Dumitrescu, Post/alii la Pro prof. dr. Constantin Galeriu, Talcuiri la mad praznice de peste an ... ,
Pip317-31f8'd
r. pro. r.
C t t' G 1 . J, , I t'" I T'I "1 . . d
e peste an ... , ons an In a enu, oan, mgern pus leI, In VO. 1a CUln a man prazmce
rI64.
3 Ibidem, p. 166-167.
14 Ibidem, p. 168.
4
4/27 Page 70 of 112
Sranta Scriptura, al carei cunoscator este, parintele realizeaza 0 opera omiletica
de exceptie, in care nicio predica nu seaman a cu cealalta, fiecare asociere de cuvinte este
inedita, fiecare alaturare de idei este nemailntalnita cu atat mai ina1tatoare. De pilda,
despre Preasranta Nascatoare de Dumnezeu, parintele astfel: "Ea este pentru
noi toti deopotriva pururea vie rugatoare inaintea Preasfintei Treimi in veacul de acum,
precum 0 arvuna nadejde a transfigurarii trupului nostru, marturie bucurie a
Invierii, a innoirii lumii. De aceea 0 preacinstim invocandBucura-te ceea ce plina
de har, care intru adormirea ta nu ne pe noi,,15. Calitatile de bun orator sunt
completate de meticulozitatea pe care 0 arata parintele pentru alcatuirea cuvantarilor
pentru acuratetea lingvistica a acestora.
Facem 0 mentiune aparte, ca foarte multe cuvantari semnate de parintele
Constantin Galeriu se regasesc in periodicele in mod special in revista
"Glasul Bisericii". Astfel, din cele 23 de predici tiparite numai una se afla in revista
"Mitropolia Olteniei". In ordine cronologica predicile supuse atentiei sunt: Ganduri
pentru anul Nou
l6
, Meditalie de Anul Noul7, La Duminica a XXXlII-a duga RusaW
l8
, La
Duminica a XV-a dupa Rusalii'9, La Duminica a XVII-a dupa Rusalii 0, La Duminica
fiului risipito?', La Duminica a X/X-a dupa Rusalii
22
, La a doua zi de Craciun
23
, La a
treia zi de PatP4, La Duminica a II-a dl!Jia Pa(i25, La Duminica a XX-a dupa Rusalii
26
,
La Duminica a XVlII-a dupa Rusalii , La Duminica a XXXI-a dupa RusaW
28
, La
Duminica dinaintea inallarii Sfintei Crucp9, La Duminica a IIl-a din Postul Mare
30
, La
Sfanta Treime
3
1, La 1 ianuarie 1980
32
, La a doua zi de PatP3, La Duminica a XXXJV-a
dupa RusaW
34
, La Duminica a XVI-a dupa RusaW
35
, La Duminica vameului i a
fariseulup6, Dumnezeu S-a aratat in trup37, La Duminica Pogorarii Duhului Sfant
8
. In
ceea ce genuI omiletic abordat, dintre aceste predici 3 sunt pareneze, 9 omilii
exegetice verset cu verset 11 predici tematice.
15 Ibidem, Se inalta sicriul sjinteniei, p. 160.
16 in "G.B.", anu! XXIII (1964), nr. 1-2, p. 16-19.
17 In "G.B.", anu! XXXI (1972), nr. 1-2, p. 30-32.
18 in "G.B.", anu! XXXIII (1974), nr. 1-2, p. 15-17.
19 In "G.B.", anu! XXXIII (1974), nr. 11-12, p. 1031-1034.
20 In "G.B.", anul XXXIV (1975), nr. 1-2, p. 32-35.
21 In "G.B.", anul XXXIV (1975), nr. 3-4, p. 228-232.
22 in "G.B.", anul XXXIV (1975), nr. 9-10, p. 893-897.
23 In "G.B.", anul XXXIV (1975), nr. 1H2, p. 1212-1215.
24 in "G.B.", anul xxxv (1976), nr. 3-4, p. 302-306.
25 in "G.B.", anul XXXVI (1977), nr. 5-6, p. 483-488.
26 In "G.B.", anul xxxv (1976), nr. 9-12, p. 847-852.
27 in "G.B.", anul XXXVI (1977), nr. 10-12, p. 830-834.
28 in "G.B.", anul XXXI (1978), nr. 1-2, p. 19-24.
29 In "G.B.", anul XXXI (1978), nr. 9-10, p. 988-992.
30 in "G.B.", anul XXXVIII (1979), nr. 3-4, p. 215-220.
31 In "G.B.", anul XXXIX (1980), nr. 3-5, p. 318-321.
32 In "G.B.", anul XXXIX (1980), nr. 1-2, p. 14-18.
33 in "G.B.", anul XXXIX (1980), nr. 3-5, p. 306-309.
34 in "M.O.", anu! XXXVII (1985), nr. 1-2, p. 55-60.
35 in "G.B.", anu! XLV (1986), nr. 5, p. 18-24.
36 In "G.B.", anul XLVI (1987), nr. 1, p. 33-37.
37 In "G.B.", anu! XLVI (1987), nr. 1, p. 23-25.
38 In "G.B.", anul XLVII (1988), nr. 9-10, p. 465-469.
5
4/27 Page 71 of 112
In cadrul omiliilor amintite, parintele Galeriu trateaza 0 gama variata de teme
subiecte desprinse cu precadere din cuprinsul peri cope lor evanghelice randuite, fie
alegand cu buna teme ce vor fi tratate in lumina pericopei citite in cadrul cultului.
Dintre variatele teme expuse in cadrul acestor cuvantliri Ie notam pe urmatoarele: despre
comportamentul despre iubire, despre intruparea Domnului, pociiinfii, smerenie
rugiiciune, despre numele lui Iisus, despre timp, Sjdnta Cruce, precurn despre
jecioria Maicii Domnului, credinfii, ispite.
Izvoarele utilizate. Sursele pe care parintele Constantin Galeriu Ie are in atentie,
in cadrul predicilor sfintiei sale, se centreaza pe doua izvoare principale. Daca prima
sursa este comuna aproape tuturor predicatorilor (Sfanta Scriptura), scrierile citatele
generoase consistente din Sfintii Parinti aproape ca nu lipsesc din nicio predica a
parintelui. De cele mai multe ori aceste surse au caracter completiv-explicativ, cum se
observa din exemplul urmator: "noi zicem adesea: Doamne da-mi mintea de pe urma,
adica Hinar fiind, sa vad ca un batran, sa vad de la prin inceput. Sa fiu cum
spune Apostolul, prunc cu rautatea cu mintea (I Corinteni 14, 20), sau cum
au talmacit parintii: sa am mereu inima de copil neprihanit minte de barbat
In unele predici ideile patristice sunt parafrazate: "Sfantul Macarie cel
Mare spunea despre sarmanii osanditi la iad, potrivit unei descoperiri, ca stau cu
spatele lipite unul de altul, vad fata unii altora. Doar cand se roaga Biserica pentru
osanditi, vad fata ca dintr-o parte ... ,,40. Alteori citatele sunt preluate textual:
"dumnezeiescul Maxim Marturisitorul afirma: Dumnezeu vrea sa lucreze in fiecare in
toti taina intruparii Sale,,41. La fel, se poate observa din predica in care, printre altele,
se explica intelesul smereniei in lumina patristica: "prin ea, prin smerenie, cum adanc
Sfantul Grigorie Palama, de minunat cauza caderii celei
dintai - trufia. Caci, zice teologul harului, incepatorul raului voind sa nu fie mai mic
mai prejos decat nici unul dintre ingeri, voind sa se faca asemenea Ziditorului
prin suprematie, cel dintai a produs caderea pacatoasa de mare nimeni altul
nu a inceput primul sa 0 Utilizarea argumentarii patristice pentru a
semnala semnificatia un or texte liturgice se poate intui din exemplul urmiitor, utilizat de
predicator: "zice dumnezeiesc parinte Maxim Marturisitorul: Hristos reaprinde
Trupul Sau ca pe un de lumina dumnezeiasca, iar noi in Noaptea Invierii la
chemarea preotului, aprindem lumina din lumina Lui cantam acum toate s-au umplut
de lumina cerul pamantul cele de dedesubt,,43. Sporadic se utilizeaza unele
citate din literatura. Vorbind despre bogatia darurilor lui Dumnezeu, revelata prin pilda
talantilor, se strecoara in cadrul predicii un vers al mare lui poet national, Mihai
Eminescu: "atata foc, atata aur, atatea lucruri sfinte/ peste-ntunericul vietii/ ai revarsat,
Parinte,,44. Referindu-se la ceea ce inseamna a fi parasit de Dumnezeu, autorul recurge la
un citat din literatura straina (Elie Wiesel): "a fi piiriisit de Dumnezeu e mai gray decat a
fi pedepsit de El,,45. Printre autorii patristici regasiti in predicile studiate, un loc de seamii
39 Pro prof. dr. Constantin Galeriu, La Duminicafiului risipitor, in "G.B.", anul XXXIV (1975), nr. 3-4,
p.229.
40 Idem, La Duminica a XIX-a dupii Rusalii, in "G.B.", anul XXXIV (1975), nr. 9-10, p. 895.
41 Idem, La a doua zi de Criiciun, in "G.B.", anul XXXIV (1975), nr. 11-12, p. 1215.
42 Idem, Dumnezeu S-a ariitat in trup, "G.B.", anul XLVI (1987), nr. 1, p. 24.
43 Idem, La a treia zi de Pa$ti, in "G.B.", anul XXXVI (1976), nr. 3-4, p. 306.
44 Idem, La Duminica a XVI-a dupii Rusalii, in "G.B.", anul XLV (1986), nr. 5, p. 20.
45 Idem, Dumnezeu S-a ariitat in trup, "G.B.", anul XLVI (1987), nr. 1, p. 25.
6
4/27 Page 72 of 112
il ocupa Smntul Maxim Marturisitorul, acesta fiind utilizat cu predilectie in omiliile
sup use atentiei.
Planul orientativ al predicilor. Dintre predicile parintelui Galeriu, publicate in
periodicele amintite mai sus, doar patru au motto
46
Formula de adresare In
varianta tiparita a acestor predici. Unele cuvantari se deschid oferindu-se unele lamuriri
de ordin etimologic. De exemplu, in Predica la a doua zi de Criiciun: "ne aflam sub
lumina stralucitoare a Domnului. Poporul nostru eel drept-credincios a numit
acest praznic Craciun. Cuvantul Craciun provine din limba latina, creatio
creatie ... ,,47. In alte predici inceputul este pregatit temeinic, dupa cum se poate observa:
"intAlnirea cu cineva deosebit, tainic, e prin ea 0 bucurie, 0 sarbatoare,
un eveniment. Dar ce Inseamna inta.lnirea cu Iisus cel Inviat? Smnta Evanghelie ne
astazi tocmai despre 0 asemenea intalnire a ucenicilor cu IiSUS ... ,,48. La fel se
poate observa din exemplul urmator: ,,0 zi de sambata , Domnul este poftit la cina In
casa unuia dintre fariseilor. Se aflau mai multi invitati. Iisus vindeca mai intai un
bolnav apoi invata ... ,,49. Alteori, inceputul este brusc: incepe astazi SFanta
Evanghelie: un om avea doi fii. .. Tata fii. Cand adaugam mamA iata totul.
Domnul nu numele mamei pentru a lasa a se intelege ca aici e yorba de Tatal
ceresc de fiii Sai ... ,,50. Un alt exemplu in care inceputul lanseaza tema in mod direct
este urmatorul: "marturisim intr-un glas cu Apostolul: cu-adevarat mare este taina dreptei
credinte, Dumnezeu S-a aratat in Trup. Fapt cu unic, asemanator creatiei
chiar mai mare decat creatia: Fiul lui Dumnezeu S-a racut om, S-a aratat in trup ca al
nostru ... ,,51, Pe alocuri, inceputul este lung: "Vestind faptele minunate ale lui Dumnezeu,
luminat, in aceasta a doua zi de descopera invata Smnta Evanghelie: pe
Dumnezeu nimeni nu I-a vazut vreodata ... noi la un asemenea fericit cuvant in duh cu
Apostolul, cugetam zicem: 0, adancul intelepciunii, al iubirii al purtarii de grija ...',52.
In tratarea subiectelor temelor alese, parintele Galeriu utilizeaza explicatia,
argumentarea, interogatia retorica, povestirea, drept principale metode omiletice. Vorbind
despre Inviere, iata cum explica acest cuvant: "Invierea Domnului se mai cu un
alt cuvant Pate, iar cuvantul inseamna trecere ... cuvantul poarta calea
Intregului al trecerii rapturii de la nefiinta la fiinta Inaltarea neincetata a acesteia,
culminand cu faptul evenimentul minunat al Invierii,,53. lata cum sunt valorificate
explicatia interogatia retorica In predica exegetica la Duminica Fiului Risipitor: "Fiul
cel mai tanar, din Smnta Evanghelie, spune insa tatalui sau, tata da-mi partea ce mi se
cuvine din avere. Un alt mod de a vedea raspunde; cere partea lui care i se cuvine, cu
alte cuvinte, darul lui partea lui. ce sa faca eu zestrea luata? Aeum ineepe un destin,
un drum, ne pe toti. Fiecare a pomit sau va pomi pe acest drum cu partea lui in
46 Idem, La a doua zi de Craciun, in "G.B.", anul XXXIV (1975), nr. 11-12, p. 1212; La Duminica a .x::r-a
dupa Rusalii, in "G.B.", anul XXXV (1976), nr. 9-12, p. 847; La Duminica a III-a din Postul Mare, in
"G.B.", anul XXXVIII (1979), nr. 3-4, p. 215; La Sfiinta Treime, in "G.B.", anul XXXIX (1980), nr. 3-5,
p.318.
47 Idem, La a doua zi de Craciun. .. , p. 1212.
48 Idem, La Duminica a 11-a dupa in "G.B.", anul XXXVI (1977), nr. 5-6, p. 483.
49 Idem, Predica la Duminica a XXVIII-a dupa Rusa/ii, in "G.B.", anul XXXVI (1977), nr. 10-12, p. 830.
50 Idem, La Duminica Fiului Risipitor ... , p. 228.
51 Idem, Dumnezeu S-a aratat in trup ... , p. 23.
52 Idem, La Sjfmta Treime ... , p. 318.
53 Idem, La a doua zi de in "G.B.", anul XXXIX (1980), nr. 3-5, p. 308.
7
4/27 Page 73 of 112
viata"S4. Pentru a sublinia venirea in sine a fiului risipitor se recurge la urmatoarea
digresiune: "Un preot venea intr-o seara tarziu de la un bolnav; avea drumul pe langa un
cimitir. aude 0 voce omeneasca; se apropie, prinsa de bratele unei cruci, 0 umbra era
acolo ghemuita plangea, spunea: tata, tata, pentru ce nu te-am ascultat... se intelege era
o tanara plangea, la mormantul tatalui care odihnea acolo, rodul neascultarii...
era aici 0 trezire. Ce am pierdut prin pacat putem prin cainta ...
suferinta... ,,55. Referindu-se la credinta, aceasta este vazuta drept: "puntea calea de
unire intre mine semenul meu ... credinta in Dumnezeu pentru noi trebuie sa insemne
deodata credinta, increderea in om: incredere intre mine sotia mea, intre mine cea
cu care imi impreuna painea ... ,,56. Diferenta dintre Inviere revenirea la viata este
subliniata astfel: "Lazar inviaza cu vechile legaturi; el va relua, pentru cat va mai trai,
itinerariul vechii conditii, tot muritoare. De aceea trebuie Iacuta distinctie adanca:
Invierea lui Lazar inseamna 0 revenire la viata, 0 reintoarcere la viata, in timp ce invierea
Domnului nu e reintoarcere, ci trecere dincolo de moarte. E ... ,,57. Rugaciunea, in
viziunea omiletica a parintelui Galeriu, reprezinta "un nu dupa loc, ci dupa fire, cu
duhul. Este 0 suire a mintii a inimii, a intregii Iapturi catre Dumnezeu, catre Cel ce
pururi infinit ne ne inalta ne cu harul Sau,,58. Lepadarea de sine
este privita drept "nu jertfire de sine egoista pentru altii, ci jertfirea altora pentru sine ...
lepadarea de sine inseamna 0 izbavire de adorarea de sine, de egocentrism, aceasta boala
a existentei noastre, care e izvor reazim a tot pacatul...,,59.
Unele predici se incheie prin indemnul la meditatie: ce dar vrei sa
aici in Biserica, ce cale alegi sa urmezi in rugaciunea in viata ta?,,60. Alte
predici au scurt. De exemplu, cand despre Sfanta Liturghie, ca
prefigurare a Imparatiei lui Dumnezeu, parintele Galeriu conchide: In Biserica, Sfanta
Liturghie la care participam mereu e 0 pregustare, 0 imagine in mic, 0 pregatire in
credinta, nadejde iubire a acestei imparatii. Sa umblam in lumina ei! Amin,,61. La fel se
poate observa in exemplul urmator: "Domnul intreaba: Ma tu pe Mine?
Ucenicul raspunde: Da, Doamne!" atunci Domnul ii zice: oile Mele ... deci numai
iubind, poti pastori, povatui salva pe altii. Amin!,,62. Alteori, predicilor
presupune rostirea un or rugaciuni: "sa ne unim acum cugetele intr-o veche rugaciune a
Bisericii aflata la sfintii Parinti... de ziua Domnului, preotul in mijlocul
se ruga rostea: Doamne Iisuse Hristoase, Cel ce te-ai nascut din
Fecioara, pentru a noastra mantuire, Ia ca poporul Tau cel sfant, care se afla de fata, sa
primeasca el darul de a fi fecioara mama... ,,63. In alte predici, finalul este incununat
prin utilizarea unor versete ce indemna la rugaciune: "in aceasta osteneala comuna, ne
rugam impreuna cu psalmistul: Doamne Dumnezeul puterilor, cauta din cer vezi
54 Idem, La Duminica Fiului Risipitor ... , p. 228.
55 Ibidem, p. 230.
56 Idem, La Duminica a XVII-a dupa Rusalii, in "G.B.", anu! XXXIV (1975), nr. 1-2, p. 33.
57 Idem, La a treia zi de in "G.B.", anu! XXXV (1976), nr. 3-4, p. 303.
58 Idem, La Duminica $i afariseului, in "G.B.", anu! XLVI (1987), nr. 1, p. 33.
59 Idem, La Duminica a III-a din Postul Mare ... , p. 216.
60 Idem, La Duminica $i afariseului... , p. 37.
61 Idem, La Duminica a XXVIII-a dupa Rusalii ... , p. 834.
62 Idem, La Duminica a XIX-a dupa Rusalii ... , p. 897.
63 Idem, La a doua zi de Craciun. .. , p. 1215.
8
4/27 Page 74 of 112
cerceteaza via aceasta - Patria Biserica noastra pe care a sadit-o dreapta Ta.
Amin!,,64.
Remarci conclusive. Cu 0 bogata impresionanta activitate omiletica, parintele
Constantin Galeriu a lasat Bisericii pe care 0 slujea cu deosebit har, 0 pretioasa
Citind aceste predici, in ceea ce stilul trasaturile caracteristice,
evidentiem ca prim aspect utilizarea consistenta a surselor patristice, aproape nelipsite in
predicile sale. 0 alta nota caracteristica a stilului sau omiletic, este cea a tratarii originale
in legatura cu modul in care pot trece peste anumite neputinte, cu care se
confrunta: "cand iti tmpul cateodata istovit sau macinat de vreo boala,
neputincios, te cuprinde sila, dezgustul, deznadejdea cu gandurile ei negre, deodata in
sufletul tau un cuget curat strabate intunericul iti spune: tntr-un asemenea tmp
ca al tau s-a imbracat Dumnezeu .,,65. Despre iubirea aproapelui se ofera
urmatoml rationament rostit intr-o nota personala, originala: "Daca eu purtandu-l
numele, II iubesc pe Hristos, atunci nu voi iubi eu pe acei pe care ii Hristos,
adica pe toti?,,66. La fel, intelesul numelui de este redat intr-o maniera originala,
specifica stilului parintelui Galeriu: "numele inseamna poarta cu sine
puterea daml cu care suntem chemati sa slujim lui Dumnezeu semenilor
Un ultim, dar nu cel din urma aspect caracteristic predicilor analizate, il reprezinta modul
in care sunt introduse in corpusul predicii digresiunile: "ce e in fond pacatul, patima, daca
nu lipsa de sens creator innoitor? astfel spus inversiunea sensului creator dupa Chipul
Creatomlui, in cautarea ca scop a placerilor - faptele neroditoare ale intunericului.
Stagnare, incremenire in opera creatiei. Se spune undeva ca un pacatos se in iad
intreaba: ce ora e? satan ii ra.spunde: Eternitatea,,68. Profunzimea gandirii,
meticulozitatea tratarii temelor bogatia textelor scripturistice a celor patristice,
prezentate intr-o nota. personala, inconfundabila., fac din predicile pa.rintelui Constantin
Galeriu un izvor bogat de idei pline de inteles, menite sa dezlege tainele credintei sa
provo ace in sufletele tra.irea exteriorizarea sentimentului religios.
Spre incheierea acestei succinte evocari a parintelui Galeriu reproducem aici un
fragment al unei foarte potrivite caracterizari ce apaqine parintelui prof dr. Nicolae
Neeula: "Cu ehipul sau eu adevarat preotese, purtand permanent haina preoteasea,
nevazandu-l nieiodata neimaginandu-mi-l cum ar fi apamt in costum civil, cu figura sa
tolstoiana, cu barba mare, ingrijita inconfundabila, eu privirea agera rascolitoare, dat
totdeauna ealda iubitoare, eu parul tinuta vestimentara ingrijite, eu voeea lui
barbateasea, baritonal timbrata, asemanatoare glasului de tunet al profetilor, cu bogatia
stilistiea a limbii sale literare, care amintea de frumusetea vorbirii Srantului loan Gura de
Aur, eu talentul sau oratoric, rar intalnit, eu temeiniea sa pregatire, aneorata. in eele doua
izvoare inepuizabile de inspiratie, Sffinta Seriptura Sfintii Parinti, Parintele Galeriu a
vorbit mereu atat de frumos, cum putini ca el au mcut-o, atragand in juml sau studentii
zilnic auditorii. Vorbea atat de de firese, ea eand
euvantul sau ar fi curs asemenea unei ape de la izvor. Nu eauta nieiodata expresiile
inealeite bombastice ea sa epateze, ci totul venea de la sine. se expliea faptul ea
64 Idem, La 1 ianuarie 1980. in "G.B.", anul XXXIX (1980), nr. 1-2, p. 18.
65 Idem, Dumnezeu S-a aratat in trup ... , p. 24.
66 Idem, La Duminica a XIX-a dupa Rusalii ... , p. 896.
67 Idem, La 1 ianuarie 1980 ... , p. 14.
68 Idem, Meditafie de Anul Nou, in "G.B.", anul XXXI (1972), nr. 1-2, p. 31.
9
4/27 Page 75 of 112
mereu a vorbit eu eonvingere eonvingator s-a entuziasmat pana la transfigurare, ori
de eate ori a vorbit despre Dumnezeu. Cuvantul sau n-a fost nieiodata superficial anost,
ei inflaearat dinamizator,,69.
Chipul luminos al parintelui Galeriu ramane zugriivit in noastrii,
prin eateva eu totul remareabile: preot de voca/ie, om duhovnicesc, bun
cunoscator al Sfintei Scripturi al scrierilor Sfin/ilor Parin/i, teolog autentic, ortodox
traditionalist prin natura firii, dar cu mare deschidere spre cultura laica, pe cat de
cult, pe atat de modest, ingaduitor cu ai/ii, dar exigent cu sine, plin de solicitudine fa/a
de durerile niizuin/ele celor din jur, slujitor pe pamant, iar acum fierbinte
rugator in ceruri, dimpreuna cu to/i cei de-a dreapta Preasfintei Treimi.
Pro asist. dr. Beldiman
69 Pro prof. dr. Nicolae Necula, Parintele profesor universitar dr. Constantin Galeriu a trecut la cele
in "Vestitorul Ortodoxiei", Anul XV (2003), nr. 318-319, p. 2.
10
4/27 Page 76 of 112

IV
.........-
n _

I
1
(
SF1NTUL JOAN GURADE. AVR
I
SF:tNTUL GRIGORE iDIN NAZIANZ

SFtNTUL EFREM SIRUL
DESPRE PREOTIE
CARTE TIPAruTA cu BINECuvtNTAREA
PREA FERICITULUI PARINTE
TEOCTIST
PATRIARIWL BISERIcn ORTODOXE ROMAN]:
TRADUCERE, INTRODUCERE, NOTE
UN CUVlNT INAINTE DE


EDlTURA INSTITUl1JLUI BffiLIC DE MlSIUNE
AL BISERICn ORTODOXE ROMANE
- 1987
4/27 Page 77 of 112
98
....
SFiNTUL'IOA:NGURA'DE AUR
cininenumlhatetrecatorilorsa tida de.epa. Pag.uba
la'ris; dincoace; insa/ pedeapsa este 'chinw( focu!. 'eel
nestins24, ,viermelecel neadormit 25, 1ntunerkul eel
mai din"aifara 27, tiHerea in doua impreunac"U
Darcel care ma. invinuiesc ca am fugit de preotie nu .vor sit tina
seama,deniciuna din aceste primejdii: Altfe1 arlnceta sa malina de
rau ca vrufde buna voie sa ma. pierd in zadar .. "
Aid vorba sa ai grija:de griu de OlZ, de:boi $i de Oi,Rici'de
alteleasemenear ci ,de trupul lui Iisus.Ca Biserica ;lui Hristos
'este, dupa feridtul Pavel, trupul lui Hiistos 29. $itrebuie ta acela carma
trupul lui Hristossa senevoiasdi saA tina 'iil buna
intro fni:inusete neme$te$ugitii 1 sa se uite' in toate parti11:!, ca
nu cumva vreo patif sau zhIrciturif
30
sau vreun alt cusur asenianator
strice frumusetea:'$i buna-cuviinta lui. Ce alta: indatorireare, bare,
preohil dedt aceea de a arata, dupa puterea lUI omeneasca, trtipunui
Hristos, Biserica, vrednidi de Capu}31 ei, Capul Acela nemuritor '$i' fe
ricit1 Dacaatletii, cei cese straduiesc sa-$i mentiIia trupurile lor in
buneconditii fiziee; au nevoie de doetori, de profesori,de 0 hranaaleasa
'$1 bine ehibzuita,' de ' exerci tiu neintrerupt $i" de multe supravegheri,
iaf mai midi neg!ijenia stridi$idaririia totul, ce grija trebuie sa
aioa cei ce au primit poarte grija de trupuI lui Hristos,
preotii,care n-au''de luptatcu trupurile, ci cuputer'ile'cele 32.
Cum vor putea $i sru;tatos, daca nu
mult virtute a omeneasea daea' nuvor $ti siidea:fieearui suflet leacul
potrivit ?
23. Luca 14, 28--30.
24. Malei 3, 12; Marcu 9, 43, 44, 45, 46, 48,
, 25. Marcu 9, 44, 46",48.
26. Malei 8, 12, 13, 42, 50 j 22, 13 j 24, 51 j Luca 13, 28.
27. Malei13, 12; 22; 13; 25,30.'
<, 28. Malei.24, 51 j Luca 12, 46.. '
, 29. Col. 1, 24.
'30. Eiell:5,27.
31. Col. 1, 18.
32. Eies. 6, 12.
. TRATATUL DESPru;! PREOTIE' 99
..
/'<
CAI'ITOLUL 3
;.'.
\' " PREOTUL TREBUIE SA FIEDESTOINrc
;
IN PREDICAREACUVINTULUI LUI DUMNEZEU '1!
If
" ,Nu $tii oaredi trupul lui Hristos atacat chiar de mai multe
'boB de suferinte dedt trupuL nostru, Cd
mai ll$Or $(' se insanato$eaza mai eu anevoie? Pentru eei re vindeca
trupurile oamenilor, penttu doctori, s-au n1iseocit fel de fel de medica
mente/fel de fel de instrumente, medicaIe $i de mincaripotrtvite pentru
bolnavi j a fost deajuns de inulte ori numai schimbare:a aerului pentrl!l
,I
vindecarea unui bolnav 1 alteori, un somn binefaeator, venit Ia timp
;.\
peste bolnav, .scapa pe dOctori de. orice osteneala. Dar pentru eei care
vindeea trupul lui Hristos, pentru preoti,. fiU ase
manator. In ,afara piWa ;prmJapta, preqtii n-.w dedt unsingur mij- (\)
, loc, 0 singura. de vindec.are.: inyaJ,atura cU cuvintul, predica. Aeeas '
ta e instru:rp.entul, aceasta e hrana,aeeasta e eel mai bun ae,r ,; aceasta
tine loe de medicament, aceastatine loe de eauteriiare,Pneioc debLs- I\';'..t"1. ,/'
turiu. Daca preotul trebuie sa, arda sau sa taie, trebuie neaparat sa se I ,
foloseasca depredidL Dad predka nu-i in stare sa fadi asta,zadarnice ..J\;; I:
stnt toaie celelalte. Prm predica rididim suiletul deznadajduit ; prin pre t
dica smerim sufletul ingimfat iprin predidi taiem ce,i de prisos j prin t;.;.rc,
prediea implinirn cele de !ipsa; pril1 predica pe toate celelalte
cite ne ajuta la insanatO$irea sufletului.
Viata imbunatatita a unuiapoate salindemne pe un altulla 0 viata
imbunatatita asemanatoare j dar cind sufletul se imbolnave$te de inva
taturile cele rele, atunei e maretrebuinta depredica, nu numai .pentru
pentru lupta cu dU$manii din'afara. Dacll
ai ave a sabia duhului 3:1 $i paviiza eredintei 34 incH sapoti face minuni
$i prin minuni sa inchizi gurile eeJor neru!?inati, ei bine; atund 'n-ai
aveirnevoie de ajutorul predici'L Dar, mai 'binespus, nid atund nue
fara de foios ptedica, ci chiar de neaparata trebuinta. $i fericitul Pavel
aintrel>uiD:tat-o, de!?i uimea pretutindenipe toti prin :rninunile sale. Si
altul, din' aceea$i ceata cu el, ne indeamna' sa ne Ingrijini de aceasta
33. Efes. 6, 17.
34. Bies, 6, 16.
4/27 Page 78 of 112
101
'tOO
SFINTUL lOAN GURA DE AUR
, I
,I"
putere spunind: Pili gata de raspuns oricui va cere voua cuvlnt des
pre. nadejdea VOQstC<'ln 35. Jar atunci, in Ierusaliril,toti apostolii in
pIma Inielegeie, n-au ineredintat lui Stefan !?i ce16r1alji diaeoni
taroo de a vaduvelor pentru alta pricina dedt pentru aeeea ca ei
sase indeletniceasdi. eu slujba cuvlntului 36. Dad!. am .avea ,puterea sa
facemminuni, nici n-ammai avea nevoie de predica i darpentru n-a
mill ramas in noi niei urma din puterea facerii deminuni !?i pentru ,cii
din toate partile ne.ataca multi!?i nenumarati du!?mani, este,
nevoie sa ne intarini eu .puterea euvintului, en puterea de a, predica,
pentruca nn fim loviti de sagetile du!?manilor, ci sai 10vim,noi
pe ei.
':J
Deaeeea trebuie sa nedam toata silinta sa faeem
bel!?ug irinoi euviritullui Hristos 37, . J .
Nu sa ne pregatim numai pentru un' tel tie lupUt. Nu! Rliz
bciiul ce-l avem: de purtat este' LelurH, alditiiU ;din feluriti '$i
nu toti du!?manii nO$trf intrebuinteaza aeelea$i anne!?l niei"riu se -gin
desc sa atace singur chip.
',-'
CAPrroLUL 4
PREOTUL TREBUIE SA FIEPREG.ATIT
".' '
. PENTRU A LUPTA CU TOTl :
$1 CU ELENII $1 CU lUDEll .
$1 CU ERETICII
Cel care are de luptat tu, toti . ace!?ti du!?mimi, trebuie sa eunoasdi
felul de lupta a1 fiecaruia. Acela$i om trebuie sa fie $i ar:ca!? $i pra$'
tia!? !?i dipetenie!?i osta$$i general !?i pedestra!?i>l?Lea,valerist 1 sa !?tie
sa lupte$i pe mare $i pe metereze. In bat1iliile ob$tJ'!$ti, fiecare ost!l!?
luptlfcu armape .care 0 are .!?i eu ea ,atadi $i se apara de dU$mantl in
lupta pe care 0 are de dus preotul, nu-! ill?a. Dac& eel care vrea sa
. .... ".. '.
invinga nu cunoa$te toate felurile diavolul !?tiesa rapeasdi
. BisericiI pe tllharii sai plio aeea parte pe
." .. ,' :,' , 'r ;.; .. , .. ,
35. 1 Petru 3, 15.
36. l'apte 6, 1-4.
31. Col. 3, 16.
TRATATULDESPRE
preojuh pazJko,bine.Dar .asta nu seintimpllLctnd: diavolul siInte
. toate $tiiqtele!?'i cun03i$te bine to.ate vicleniile lui.
,De: sa se intareasca din t9ate partile, 0 eetate,
atitavrellle cir de ziduri puternice, 1$i ride de asediatori,
cii e inUirita bine; dar daca se face in zid 0 spartura, numai de rna
-:" . .. ,,' , .,,'
rimea unei. portite, numai este de nici un folos celalalt zfd inconjura
tor, de$i in picioare'. Tot a$a!?tcll cetatea lui Dumneteu. Cind in
telepciunea, priceperea pastorului sufletesc 0 din
toate ca ni!?te ziduri putemiee, to ate 1l11e$te$ugurile dU$manil6r
lie terruna en Tll$inea ,!?i batjocura lor,.iar locuitorii dinliuntrul cetatH
:r:amin nevatamatL, dar daGa un ,du$man PQatEl sadadme 0 parte din
..totU!?I el, ehic;lT daea:.nu, prin acea, parte
vatama, ca. sit spun a!?a, tot restul.
; Ce folos are preotul,daea se lupta bine. cu pag,inii, dar, i'Pdeii Ii
? )010s are preo,tul daea ii $i pe pagini $i pe
J.J.1Cl.Hiheii 38 Ii rapesc oile? Ce folos are preotu] daca, dupa
. ee 11 doboara. la pamfnt $i pe manihei, Ii sfi$ie oile dU$manii dinauntru,
care strecoara in sUfietele credincio$ilor credinta di oamenii sint su
pU!?i 'destinului?
Dar pentru ee sa in$it toate ratacirile diavolului? Dad!. pastorul
nu $tie sit tombata bine toate aceste rataciri ,lupul poate
minta, cu o. singura raHicire, cele mai multe oi.
Jnrazboaie, victoria sau infringerea.se a!?teapta de la soldatii tare
stau $i lupta pe cimpul de blitalie; in luptele duse de preot, luerurile
38.. Maniheii, adeptii lui Mani. Mani a fost un intemeietor de religii nu un
eretic. cum este socotit uneori. EJ considera toate celelaIte religii' premer
gatoare religiei sale $i strict nationale. Pentru aceasta, tendinta rellgiei sale este
iiIiiversalilrta. intr-adevar s-a' inUns in Apus pina in Africa de Nord iar in rasiirtt
pinli in China s-a continuat in ereziile neomaniheice de mai tirziuale pavlicienilor
bogomililor in Rlisal'it it catarilor in Apus. Manis-a niiscut pe la 21s.-:216 in
MesOpotamia. -La 'virsta de 24 de ani incepu mai tntli' tn
India uilde ocomunitate, iar in 241 se reintoarcein patriasa favol:izat
de. j:egele' Sapur If continua predica mai biIie de 30 de. ani, pina tind 1\rgia
niagilor minia' noului rege Bahram I iI dusera la moarte (216), Ideeacare sUi la
baza maniheismului este duaIismul. Sint doua principii opuse, 'concepute sub forma
celor doua impliratii: imparatia luminii a binelui - in fruntea careia sta Dum
imparatia intunericului a riiului, - in fruntea chela slli satan i fiecare
iinparatie ate cite 0, serle de eoni. Pe bi:iia acestui dualism este construit! tntreaga
cosmologie, antropologie, soteriologie eshatologie maniheicii
i
In care elementuJ
mitic joaca un rol precumplinitor.
4/27 Page 79 of 112
1Q2 ,
SFINTUL lOAN 'GURA DE" AUR
stau' eu 'lotul dimpbtriva. Adeseori 1n lupta' dusa ,impotriva dusDiaIi.ilor
eredintei, \ victoria.' 'estede Inlllte ori de; paitea aeelora eaieni.:au Iuat
parte de 18. ineeput la lupHl, nid nu s-auosteriit, ci au stal
Celeate'nu.i de dibaCi in aeeste lupte se poate rani eu propria
l1A de risulprieteniIor
'","., .
. Vqiincerea. sa lamurese eele spuse eu ajutorul unor exemple. ,j
I ,;. , , ..
, Depil<;la, ereti,dieare au invatatura nebp:neasea C), lui'
Valentin 39 Marcion 40, ea toti eei care; au, aeeeaSi boala ea Si- ei,
scot 'din eats'logUl, duinnezeiestilor Scripturi legea data de Dumnezeu
lui Moisi ;iudeii, dimpottiva, odnstese alit de multi'i iricit, inipotdva.'
Dtimriezeu, se' ineapatineaza sa mai pazeasea toat'e prese'rip'
ehiar timpul ii impiedicil.,41.
Biserica lu(Dumnezeu, Ins6', evita Si () ex:agerare Si alta;mergind
pecalea pe niIheni s[se supuna jugului'legh, da!
nid iI,l;9adlfie sa fie pp.lita Si aruneata ;, puterea ei a ineetat, dar Bise
rica 0 lauda, pentruea a fost de il1tr-o vreme.
De aeeea eel care are de luptat eu eretidi amintiti mai susSi eu
iudeii,. ,treb
ll
ie sa eunoasea aceasta pozi tie a Bisericii fata de legea lui
Moisi. Ca daea voind sa invete pe iudei eli nu mai e nevoie "de pazi
rea: preseriptiilor legii veehi, ar ineepe sa 0 -edtice tara erutal'e, atunei
ar da'liu mica pricina: ereticiloT, earevor sa 0 defaime i Si dimpotriva,
I '. r
39. Valentin, eretic gnostic din secolul al doilea. s-a n&sc:ut probabil in Ale
xandria. A invatatura sa in Egipt in Asia, iar intre anIi 136. 165 In
Roma. Destoperit aiei a fost izgonit; din Biserica afugit In Cipru.
.40: Marclon, cel mai pericuios eretic din sec:olul al doilea. s-a nascut ,n Siriope
din Pont pela mu:it pe la 160. SUntul Policarp al Smirnei I-a
nascut al lui satan. A. y. H a rna c k, Intr-o monografie asupra lui Marcion (Mar,
cion, Das Bvangelium vom Iremden Gott, :Leipzig, ed. I. 1921) 'aincercat sa reabilitElze
omu,l 'Opera. A, din el un al doilea ,Pavel. un autentic interpret al, Evan
gheliei i avaztit in el :un Luthe. al Bisericii primare.. Lucrarea lui Harnack s-a
bucurat de mare, sucees. In trel ani au aparut doua editH. E contestabU daca ,Harnack,
eu tot talentul lui, a sa faca din Marcion un autentic i dar
e. incontestab,il, cii luc:rarea luiJl llvut o. influentii nefastii asupra spiritului poporului
german. ,
41. Ideea aceasta 0 va' dezvol.ta sfintul loan Gura de ,Aur mai tirziu in Ce/e
opt cuvlntdri catre iudei (MG, 48, care demonstreaza, pe temeiul Scrip
torUor Vechiului Testament al istariei, cli odatii, en distrugerea templuM, din
Ierusalim, cultul iudaie a lncetat.
I
TRATATUL,DESPRE ,PREO;PE .' 1{13
daeil. in stradaniasa de a. tnehide 'guta ereticilor, care defaima legea
lui MoJsi, ar inee'pe ;sa () laude fara masura/'sa 0 adIllire, spuntnd di
e neaparata trebuinta si aeum, atunci ar desehide gura iudeilor.
. d aWi p'lIda. Ei:etkii, i'rinebuniti de nebunia lui Sabelie 42, $i eretici.i
tilrbati ratacirea lui Arie +.\ ;unii Si altH, din pricina'
lipsei' lor s-autlepartat de credinta eea $1 unii
# altUse ritmescerel?tini ';' diu dadi ai dneeta invai1lturiIe loi, ai vedea
nu maf bUili d.ecit iudeii 2 se deos'ebese de
el inuni:ai iar 'arfe'n:ii au () ereiie cu etezia
lui'i>avEd 'diSatnosata
44
',';amindoi 'departflti de adevar. I
:.,' . . ", i '( . ";- . '. \ f . " :.: . ' i : , ',; I' ; ;; ' .. ' "1, ,
.. Mare este,prirrie'jdia in llipta eu . eretid'J,Ingusta' Si anevo
este' ealea deo parte Si de alta, adhici.
Friea Te temi ea TIU lovind. pe fii ra,nit de
.. paea ca 0 singura Sabelie spune
eil. tot asa,marturiseste l?i el ; daea 0 desparti, spunind ea altul este Tatal
.'j .'. , '-. . . - '.' , ,
Si alt,ul este Fiul altul .este Duhul eel se Arie., care
<;Ie.la dintre. persoanele Dumnezeirii te d,uce la
de fiip.ta. ,
De 'aeeea in lupta pe . care o ai de duseu aeesti eretici trebule sa
sUi sa te de nelegiuitulamest.ee faeut de Sabelie'intre persoa
nele Dumnezeirii, dar sa fugi de nebuneasea deosebire' faeutade
Dumnezeirii i sa til. una este' Dunmezeirea
a 'SfintuhiiDuh, dar sa' adaugi ea aceasta '
uriicaDumnezeire are trei ipostase. Asa yom putea rElspingeataeurile
eeIor .
si de aIt:' multe lupte. in daea nu vei
lupta eu euraj Si bine pregatit, vei pleea de pe eimpul de bataIie ell
mii Si mii de rani.
42. Vezi, nota 52 din: CuvinluI de npdrare penllu fuga 1n: Ponlal sfinluIui
G rig 0 [ e deN a z ian z.
43. Vezi nota 53 din Cuvlnt.
44. Pavel din Samosata afost episcopul Antiohiei Intre 260-268, dar In
timp al"reginei Zenobia a Palmirei, cilI'e avea staplnire peste Siria.
Pavel. era un om ahtiat dupa oDoruri, fast, bani placer!. Asta nu I-a Jmpiedic:at
sa cu teblogia' ajunga reprezentantul 'eel mai de seama;'ill ereti
eilor antitrinitari dinamic:i, S-au tinu! trei sinoade In Antiohia Impotriva lui, Inbe
264 268.
!
"
:
11
"
Ii
!j
'.
H
,

.; 'j
4/27 Page 80 of 112
105
'J'
1.."1..'"



SFINTUL lOAN ,GURA DEAUR
104
, C!-PITOLUL 5 ...
'PREOTUL TREBUIE sA CUNOAscA BINE DIALECTlCA.
,) "'j;' ,,";
Ce sa mai spuK de flecarelile nO$.tric? Nu stnt mai
ataeurile ale 'paginilor, ci dau chiar maimult1l.
batate .de eap'invatatorului Bisericii.Unii eredineiO$i'iseodese,flin
pIa, aeelea care nu Ie slnt de yreun
nu-! eu puUota" sa ii
l1i se samasoare eel mare
a1 lui Duml1ezeu. Seriptura doar spune,: cJudecatile, (ldlne
mare 45. Vei, gas1 1nsa putini, care sa se lntereseze de dreapta
cleo eei mai multi eauta
nUP9tf'i 'gasite ; minie, pe de Ie eauta.Daea ne silim
s/:I Ie' aflant pe atelea pe care Dumnezeu n-a vnit sa Ie aflam, nid.,nu
le;'v6m cume cu ):lutin:ta,dacij' Dumnezeullu vrea'? -::.:..
singura unnare a iseodiri esteca ne primejduim, Dar eu toate
ca stau 11!!cruriIe, totu$i preotul risea sa-$icapete faima de mlndru
sati de prost, dadi, tnle:ineiat pe autoritatea slujbei sale, inchide gura
celor care canta raspuns la aceste intrebari fara de raspuns, Deateea
Intiistatatorul Bisericii trebu1esa se foloseasca $1 aicide multa pike
pere, Ca sa indeparteze$i pe eredincio$i de la astfeI de intrebari nesa
buite, .darsa. stape $i de faima de prost ingimfat.
a face fata tuturor, aeestor greutap, nu i s-a dat preotulut
aU aj:utor decit ,ajutorul cuvintului. Dad, lipsU de p:uterea cuvin
tului, atunei l)u1J,etele siH vorbesc de, mai
s]'abi in credinta mal iscoditori - nu vor avea 0 soarta mai bUna decit
corabiile amenintate de furtuni. De aceea preotul trebuie sa 'faea
totul ca' s'a dObindeasca aeeasta pufere, puterea de a predtca. "
-, ' ."
CAPITOLUL 6
FERICITlJI:tlAVEL ERA DIALECTIcA
. VaSil!:!.: Pentru ce atund Pavel" m-a intrebat Vasile. riu straduit
sii:dobmdeasca aceasta putere $i nici sa ,in
estenelscusitin
45. ps. 35, 6.
TRATATUL .DESPRE,PREC1lTrIl :,
. i.
cuvint 46, admitati
pentru tale'ntullQr el. .;,; " '. ';,J ':
,'loan : 'parere, i-am' rastmns eu, aceasHi parere ;'i-a' pieidut
pemulti$i i-afaGutsa fiU semaiingrijeasdi.deinvatatura tea adeva- ,
raiai:Ca: ei, neputindpatrunde adincimea gindurilor apostolice, niei pri
cepe, intelesul cuvintelor luL Pavel, petree. toatii viqta;. dormiJl!l
aHa ne$tiinta, nu ,p.e aceea in, ca!,e: 'pavel:a, spus
ca !?,jalUi, departat, atit cit, nu, S7a
depar.tat nid ,unul din 9amenii de sub eerul acesta. ,
',-'"' ,', '" ", ," ,.
alll,:sa vo;cbese )(I...Jimpttlpqtr,iv,it",n.e9CaI:Jldata spun
numai aUt: Sa adm-itero.i vor unii, era neiscusit linarta
orato:r;ic;a, <;::e-i asta,pe ,oamenii dinvremea noastra?, Pavel
ave,a .oputere cu,iIDllitmai l!iare decit tp. stare, sa
luerurl,mai mari, d,raeiloI;numa1 ce ,se arata,
fara sasc.oaUL vreun c::uyint. De s.. ar law" loc; toti cei ,din ,vre
mea 'noa9tra,cu mii :$i mii de ruglkiuni !1ilacrimi, n-ru: putea sa faca
atita, cil: facut atunci lui Pavel 47. se ruga, illyia,
mortij,J.Il ; it fiicut aIte ;minun.i la" fel de ,mari,<incit paginii hall
socotjt Dumnezeu,49 i iar inainte de, a se, ,mutadin viata aeeasta, a
invrednicit.sa f!e.rapit,ptaa lp. aI,treilea<:er$i sa auda cuvinte,nein.
giiduite omu.lui .sa Ie auda so, Cum nu se,cutrel1lura oamenii din vrem,ea
noastra, dnd sa se compare un de.
, . ,",' ; . , .' :., i' , '. ',' . l': ; :1, ,
vreali sa Ie spun un cllvin,t nepl.ac::ut. $i. greu nu spun cu
cu gindu'l de-aibatJocori, ci
: la
,," " .. "" ' '" ' ," "', "", ','. "', .'
feridtulu1 Pavel $i i-am cerc::eta vietuirea' lui ingereasca I-am
mai mult decit 'prin biruitor pe atietul 'Ce
poti' SpUll! 'de rivnll lui, de bunlHatea lui, dedesele'prhllejdiiprin care
ttece'a,':de grijile lui,' ciueveneau"ln valuti,de neediltenitelEdui
rari pentru Biserici" de mila lui fata de cei
46. 2 Cor. 11. 6,
41. Papte 19, 12.

48. Papte 20, 7-12.
49. Papte 14. 8-18.
50. II Cor. 12, 2-4,
4/27 Page 81 of 112
106
SFINrUL JOAN, GURA' DE: AUR
necazuri, de nemaiauzitele lui. prigoniri, mortUe ,careJI ameni:qtau,
in Hecare zi 51? Care este 10cuLdin infreaga lume, cafe este uscqtuJ"
care .este marea, care sa nu fi.cunosc.u,t ..dreptul1,li.
Pe Pavel cunoscut cin,d: er.a In pri
niejdiP2. Aindurat tot falul de dara $iavut,totfelul de
birriitlte'! N-a incetatniciodaUUupta;dar'uidodata: nu i-a lipsitcununaf
Dar $tiu cll'Di. '5-il: facut, til m-am potnit sa pe i:riarele
Pavel.': Inlr-adevar; 'faptele lui oifce ia{pe aFmeutot'
pe aUt de mult cit pe ininemae$ttii' in cuvint. 'Darbi'
tacite eli'sint alit nu rna voiopri -'-
. va judeca 'Cuvintelemele, nu dupa fehlfctim Ie rostest, ddupainientia
cu care Ie rostesc - numa voi opri 'de a vorbi de 'a:ceea
mare a lui; ca.reintrece'pe celelttlte amintite' mai sus,' tot aUt
pe cit intrecea el pe ceilalU oameni. Care este aceasta Dupii
atit de' mari fapte, dupa atiFde' muIte nenumarate cununi, seruga
sa itl iad s1rfie dat niundi pentrn casa' se:mintuie
sa vina la Hristos iUdeii 53, care de ainea ori I-au lovit cu pietre,54
Ii omori! daca Ie-aT Ii stat in putere; Cine a ddrit de, mult
pe 'Hristos ca Pavel ?Daca'poa.teii ceva'mat
multdecit dor ne mai comparam nbi cuPavel dupa atitahar, pe
care I-a pi'imit de sus, dupa atita pe care'a aratat-o!
drazneaHi poate fi mai rna're ca ace'asta ?
Hamine sa arat ca 'Pavel' nid IlU era rieiscuslf cum il soeo
tese unii. numesc nu omul' rin-i'
prins cu oratoriEli pagtne, d pe eei caie nu sij,ilupte
peptru dogmele 'adevarului. gindesc bine. Numai di Pavel n-a spus
neiscusit' ci Duma! in una din ele. Si, casa hlta
reasca 'asta, a facut 0 distinctie preeisa, este
; , .. , ."" .'. ' -'
ClfvlIlt, dar flU In 55,
51. 11 COl. 11, 23--28.
52. Gal. 1, 17.
53. Rom, 9, 3.
54. Papte 14, 19 i II Cor. 11, 25.
55. II COl. 11, 6.
TRATATUL'l:>ESPRE PREOTIE JOti

Dadi cere de la preat sa aiM dUICeala cuvintru:iior 36, \ .... V"'f"
majestatea 'lui Demostene 57, gravitate a lui inaltjmea lui' v. .;Ii
Platon 59, da, ar trebuis'a Irii 'sepuna' lllaillte' aceasta marturie - ..fl ..,. ,{
. ,
a'lui PaVel. Da,r" nu cer dE! la preot n, iei una din aceste Nu
, h''''"''
cautataa $L aiel: 'DIU rna IS., I
clinin fraia; $1':' iri: Ly-t .f"
f:ra ll1 'P. " r
nelscuslt ,in. nu, Ill:: In proclzla ,. f ta-r ( f.t.
nid sa rapeasca fericitului Pavel cea mai mare din tUi , capul " {II' tr
laudelor lui, ca acoperepropria-i trindavie!
56: lsocrate, orator atenian, a 'triii! !ntre' 436 $i 338' t.d,Hr. A' fosf; elevul 50
fi$tilor Prodk, Gorgla Socrate"A descbis 0 deelocinta"celebra rnIoate
rlimas de Ia el 21 de discursuri, dintre, care eeIebru e cPanegiricul
Atenei.Discursurile lui se dlsting prIn armonia frazei ritinJI oratoric: '
57. Demootene, a fost eel mai stralilcit orator grec; a traiHntre :ani, 322
!'d',Hr. Demostene demonstreaza, prin viata opera sa, ea nu te orator, ci ajungi
prin mund!. '$i staruinta. Era gingav din Pentru corecta defeetul vocal,
declama bucali Intregi eu gura plina de pietriceie. Avea vocea Pentru: a-$i
hitarl glasw se ducea pe malul marii $i se hia la inti-ecere eu vuietul valui:Uar.
Pentru ca' sij' nu iasa Intr,e oameni $i sa fie sili! sa,stea in casa, ca !ia studieze,
1$1 radea jumatate de cap. inebis in casa luni lntregi, medita, se exercita
compunlnd discursuri pentru ocazie: citea, scria: SespUIie ca in acekte retra
geri ale sale a copiat de opt qri pe Tucidide,' Ne-au Tamas de la el -:vreo 60 de
discursuri, dintre care celebre sint discursurile impotriva lui Filip al Macedoniei,
.PiIipiceie $1 discursul .Penlru cunund Stilul sau este un model ,de puritate
$i condzie. Elocinta sa este convingatoare 1 in ea se simte puterea 'Viata, '
58. Tuddide, cel mai mare istoric grec, a trait inlre 395 Ld.Hr. In
lucrarea sa .Istorfa razboiului peloponezian., Tucidide se nu numai un
mare istoric dublat de un filosof, care cautil sa descopere in eveuimentele istorice
leglIe $i cauzele lor, dar un mare artist, eu un stil striilucitor 'prin: concizlunea
gravitatea sa_ ' ,','
59. Platon, !=elebruJ. Iilosof grec, a trait iutre 429 347 l.d.Hr. A fost elevul
lui dascalul lui Aristote1. Opera sa filosofiea este alclltuita dindialo'
gun, in careSotlate este 'personaj principal. Ne-au ramas de la el 42 dialogu:ti,
din care 15 sint apocrife. Fiiosofia sa' elste idealista are ca metoda dialectica.
Prin dialectica, adica prin eliminarea deosebirilor dintre existente priu descoperi'
rea se ajunge Ia idei, tipuri pure ale fiecarui grup de existeiite, Aceste
idei au 0 -ierarhie i infruntea lor sta ideea suprema, ideea de bine, identificatd
cu Dunmezeu. Idee,a de bine, priucipiul fntregil existente,' este Dentru lum,ea iudeilor
ce este soarele pentru lumea fenomenelor.
4/27 Page 82 of 112
109
'. . rea i . SPiN;rULJOAN GURA DE,ALIR
".J" , 6' . ,
' ..... .V{ _,',".' .... '", :' ,,--.
:i. _irw VEL';
".
. ." _ PRIN MINI,.I,NI, . ';:..,
..
<,..,' ", .J , Spune-mi;, en'ceputerea.:tulburat 'Pavel pe iudeii din Damase 00,
, cindhlcl1 niei nu, lncepuse .sa faca. minilni? Cu ceputerea lnvins pe
"lo<_,

I lit Pentruce a fost' trimis .ill Tars? 62. Nu,pentru di !i biruia,'
prin cuvint aUt d,e mult ineit i-aatttat spreuci
nesuferind },nfrtnge.rea f Nu'incepuse' _sil. _, faea, ,'ind
putea spun,e dneva d( 'inultIniea U'socoteaoin
eelhptau ell' gelo$l' de faiIha 'Iiii'
I I : ( " ' ; '... ' , .. } .', : '; .," ','.'
Pavel! Deocamdata
u
ii bituia' numai priIl. cuvint. . '" .: " ;.
Cu, ce.arma discuta.:pavel eu Antiohia, ..care
iricercau'sa traiascala fel cuiudeii? 63; Iarvestitul Areopagittceldin
eel mai l-aurmafpe Pavel impretini(cilsotia lui, numiU
in, urmaunei Pentru!'l:a
Elitih\ de pe tereastra? 65. Nu pentru diPavel se:indeletniceaou .C'n
luL'pina tirzili ?Ce":a
Corint? Cea facut, oare, in:' !;iin.' Roma.'?
toate: zilele$.i toatenoptile de;..a rtndul cu talmacireaScripturilor?Ce
;, f', ',' . , '. ' . ,q , ' , , '.
de discutiile:
66
' hii cuepicurienii,oi a!?
vrea sa in$ir totul, lungi mult 1"",,;nt111
" .
61). Paple 9; 22.
61. Paple 9,'29.
9,. 30, ...::
63. Gal. 2, 11-7:-14.
ali Paple 17,34,
'.J,;"'.
,65:, PapleZO, 7-12." ,,:
Paple 17, 18-20, . , . .'
Epicurienii slnt discipolii filosofului grec Epicur, care a trait intre' ann "341
270 l,dHr. SiBtemuIsau filosbfit, 'senzualist. naturalist, materialist, atomist ',i uti
litarist, este opus platonismului aristotelismuluLDilp'a EpicUl, supremul,bine este
plllce[ea, dar nu placerea senzuala, de moment, ci placerea.. de duratii pec-are;,o
omul ,prin cU!Ilpatare, prin, evitarea pllicerilor costisitQare a pasjunilor
viitiimiitoare, , .. ". ,'.. '. ' . '.. .,',
'.' '68. Stoicii slnt discipolii filosofului Zenon,. care" a, trllit in. sec, IV. In
filosofie stofcii"este strabiituta de : . Ideel! de fona. Porta guvenieitzll
totul,:'este' sufletul lumii,"este Dumnezeu; patrun'de llIatetill.,nmple spatiul, creea%a
mi$carea "$i atmonia din univers, Supremul biDe moralvirtute<r - se
tot prin forta, prin efortul personal al omului.
TRATATUL DESPRE,PREOTtE
Clnd vedem, dar, ca PaveI'se mult de cuvint inainte
de a face minuni in timp ce facea minuni, cum va mai indrazni cineva
sa spuna cll a fost unneiscusit,"Clna totin admirau pentru discutiile
sale mai ales pentrtl cuvintadle sa:I'e tinute'th'aintea poporului ? Pen
tru ce licaonii 69. au socotit ca este zeul Hermes? Licaonii i-au luat pe
drept zei, din pritina 'minunllor vo, iar pePave'l I-au
luat'arepf'zelIl Hermes vii'liu'ain' pticina",ll'linunilor,d a cuvintului
72

:Prin ce, a
i
'intfecut ferititul acesta pe 'teilaltiapostoli? Pentru ce
'numele' sau' esfe de-:a de':a'iatul lumii$i in toate gurile? Pen- .
'ttu teeste Pa:vel'admJral nu nuinai de.noi de iudei !?i .'.
mai ales' 'de elini r Nu bare pentfu taria cuvintelor epistofelor sa:le;tare
au' fost d'e folos tiu' n:umai de pe vremea lui, d celo(cie
ef $i' 'Pina azi $(vor fi de folos $icelofce vodi. Pina la a dona
venire' a lui Hdstos $i llU vor' inceta de a' face' 'asta cit va fiom pe pa
mirit 7 Ca, un zid flieut dinotel,Epistolele 1ui Pavel intarescBiseridle
diri intreaga lume. Ca un luptator prea' viteaz' sta $iacum Pavel in mij
IOcitlnos'itu robind orice gind spre ascultarea lui Hristos
gindurile $i taata 'be se' ridica impotriva timoO,$tet-ii. lui Dum
nezeu 13. Pe toate acestea Ie face prin'minunatele lUi Epistole 111sate
notia; pline de dum'ne'Zeiasdi 'intelepciune. ,Nu ne sint de folosEpis
tolEile .lui nUmai'pentruconibaterea invataturilor celor' gre$ite pentru
ilitlirirea tEHor dre.pte,c1 neajuHi, nu putll, lao btina vietuire. De aces
tea,inca' $i' arum, folosindu-seiIiUistatatorli Biseridlor;' indrepteaza
b.ltoemesc Biseiica, recioara cea'curata, pe care' a logodit-ocuHristos 14
0 duc spre frumusetea cea duhovniceasca.Cu acestea izgonesc boUle
\ -v" , , : " ,'. _" ,l . " . ," _.'
cevirl asupra ei $i-ipMtreaz!1sanatatea dobindita
.(. '. ca ne-alasat omul eel
j' Jarputerea lor, 0 cei ce Ie
. '. lf. - .'; '\ . ',: ! "_ .: . .: ,,- ,':",
dar, din cele,spnS,e;ce.mare,pre;t;a,pus Pavel pe puterea
. . '; ", . .', ..'"
cuvintului.
69. Paple 14, 12.
10. Paple 14, 8-18.
.\"'
71. Hermes era zeul elodntei.
72, Paple 14, 12.

13, 2 Cor. 10, 5.
74, 2 Cor. 11, 2,
4/27 Page 83 of 112
110
SFINTUL lOAN GURA DE.AUR
,(
qPITOLUL
"
_ ,ri ' ,r; ,
,.FERICITUL, PAVEL VREA 'CA NOI sA FIM
PREDICATORI DESTOINICI ,.', '
Asoulta -ce spune $iueenicului sau Timotei, in epistola a9resata lu,i :
cIa. aminte lacitil,la lndem,nat 'Ia lnvatdtura
lJ
75, Apoi adauga $i rodul
aeestorai zicind :, ea fdcind acestea, te vei tine, pe :cei
ce te', ascu}ttz,,76 /' 'iara$i : ,Slujitorul lui Dumnezeu nu trebuie sa, se
sf6,de,asca; oJ sa fie bilnd cu tqU, lnvatiitor, I iip,:' rna! jos
spune :,'Tu insa,r:amliln cele ceai 1nvdtat$.i in cele cetI-au fast In
e,redintate, :$tiind de la aille ai invatat, ca din
Scripturi,care pot sa te lnteiepteasca mintuire, 78 I $i : To,a
,td, SJ:,riplura este ins!4lald 'de de fo10s spr.e lnviWitura,
spre illustrare, spre indreptare,',spre lntelep/lrea cea Intru dreptate, pen
t>lU cu omul,lui DU11!nezeu sa fie, 79, Asculta ce adauga
Tit, dnd '1i vorbe$te ,pespre episeopilor: ,.Trebuie sa
se de cuvintul ,ce) cr,edincios al :invataturii, cu sa fie pu
tenuc sa pe,cei protivnici}1 80,
'Cum va 'putea decipreotul,daea este neiseusH, cum i1 vor unii,sa
eombata $i'sa inehida gura eelor;protivnici? Ce nevoie mai are sa se
indeletfiiceasca eU (',u, Seripturile, dad trebuie sa f.ie uon,ein
vataH Daracestea s1nt: scuze, lenii trindaviei.
Mi sepoate spune, 1nsa, caPav,el a dat aceste porund preotilor. Dar
despre preoti yorbimacum ! Dar a da,t porunca cre
asculta ce ii indeamna ,in alta E'pistola: quvlntu.!.lui Hrls
tos, spune Pavel, sa !()cuiasca din in toat,a In/elepciu
neal) &1 ; "Cuvln'tuJ vostru sa fie totdeauna placut,'dres cu sare,
cO: cum trebuie'sa iaspimdeti fiecaruio); 82, Le-a spus tuturor 'ere
sa: fie pregiHi1i' pentru 'apararea" credintei. Tesalonidmilor Ie
75. 1 Tim. 4, 13.
76.1 Tim. 4, 16.
77, 2 Tim. 2, 24.
78. 2 Tim. 3, 14-15.
79. 2 Tim. 3, 1&-17.
80. Till, g.
81. Col. 3, 16.
82. Col. 4, 6.
TRATATUL DESPRE' PREapE
serle: :unur pe dltul, precum iat'cind, vorbe!?te
despre'pieoh'spune: i'reo/il care c1rmuiesc Dinest1 'se lnvredniceasca
de.'jIidoifa cinste;mafales' se ostenesc eu cuvin,tul 1nvd
.,-',
", ,\ '0:, .:, , 1"', :'"
nh'in'vatator cele ce faci prill _'
"
cele"ce aud pe' pe'tredin'cio$i, la viata fericita, 'Pe' "i
care poitndt-'o Hristos: J>enttri nu-i de ajhns riumai s;a 'faci.
cuvintuI'acesta, d al :Mlntuitoru'rhi, E1 {spus :' ceva
face"ii 'iJci 'se \racheHia,)85,'Daca prin ;: Ii lnvd/a)) ,
Hristosarfi infele's: sJmna: va
1,
'cc"erce'va'.fu:ce".Dar {" ,
dinipHCina separa:f deinnindou('a arataf d:altceva este a
cu bivf-htul e netl-OiE{de aniindouil.
"
pentru dare' n-amf te spuo'e
din' Efes vasuJ ales 86: al iiii Htistos? cJlejJi'ru aceoo privegh'elitl
ne el, aduc1ndu-va aminte cd trei ani, Incetat sa
vdinvat cu pe fiecGr/,c1ifl yoi; 87': "
sau de irivatlitura cu cuvintul, daca, viata sa ap,ost6lica' 'lumina a$a 1 '
" ; i" ''': ,",' - \ - "i'
.. \ <-,
f,}t
'CAPITOLUL 9
. ;- 'i(\ ._ {
CIND
" i_'
P,REOTUL
'J
NU-I PREDICATORDESTOINIC,:
_ 1 '"" , I': 'i
'(,I " Sl;NTSILUI SA ,SUFERE ,,,)
MULTA PAGUBA SUFLETEASCA
Negre$it, 0 viata imbunatatita poate sa ne ajute mult la savir$irea
poruncilor lui Durnnezeu, dar n-a$ putea sustine ca ea savlr$e$te totu!.
Ce tarie va putea sa-l dea cuiva viata sa imbunatatita, cind incepe
lupta pentru eredinta dnd t9ti lupta cu argumente din Scrip'
tuTi? La ee-i va folosi multllnea de sudori, cind dupa acele osteneli
eade, din pricina grozavei lui in erezie $1 se desparte de trupul
83. 1 Tes. 5, 11.
84. 1 Tim, 5, 17,
85. M,alei 5, 19.
86. Papte 9, 15.
87, Fapte 20, 31.
4/27 Page 84 of 112
112
SFINTULAOAN:GUllA DE AUR
Biseticii ?Cunosc multi .Qamerll/-,care: ,au pl1tit asta,
. ,daniei lui.?, NicL,unuH $i la fel,liu-i,-de Diic.iun folos Q:
'f tii>asa 'aUHurLde' 0; viata 'strkatii. Din' pricinaasta, mai mult deGit .toti,
n; trebuie sa fie isensit in astfelde lupte cel care a primit sarcina,d,e,:a
invala: Chiar dac,a ,elramine nezdrunciJl.1 J,lu-i vatamat
'>t', cu de.;'Gel P,foti:vnici-,tot,uf?i, credinciof?ih care nn; stntdestul, de
" ..t
e
Jp.; ,ca povatuitorul, .lor estl;1 finff,int f?i, ca
f\)- uu PQate nu ,Pll!l infrlngerea
\ pe din priC41
a
.. '.
r este ar1L11cat po,m>Iul ,mull in
.a J,ierz4rii.
:f)artea ,pptrivnicilor, totuf?i P\lna inv.ataturile
.b v att;Lnci i pot cr,e4
e
Fuaceea$Uari
e
i1:l.,dnva
.J'-
strecoara aUtil,. 5n
.' '. " , :,. ,i '. '.' . 'J ,\ : ". t... . : .. ,/ .' "'. .'
. If a-I ineca. " .. ,'" '. . :'. . ...
V n ,Cit"prapad f?i cit foe se aeluna, pe ticalosuL cap al acelui dasdil
nevoie s-o :la,Pline, tu in-
Pf), sntif?tirtlestul debine toat'e acestea. . .' .
Este oare mindrie, este oare umblet d:upa slava def?arta, ca n-am
voU sa ajung pricina pieirii atitor ,sunete ca nici n-am vrut sa atrag
asupra mea 0 pedeapsa mai mine dedt aceea care ma a$teapta acum
dincolo 7 Clneat'putea:o spune? Nimeni! Afara nbm.a.i daea cineva ar
vrea en tot dfnadiIis111 :sli IDa jUna de" rau pe 'degiaba f?i sa filosofeze
pe seama nenorocirHo'ralt.ora,
.
,
. !
;; . u
eli',:'"
l ....
T
I
I
CARTEA A CINCEA
CAPITOLUL 1
CUVlNTARILE ROSTITE lNAINTEA CREDINCIO$ILOR
.; . . , : ,"
TREBUIE PREGATITE CD MDLTA .GRIJA
f',
tJ '.. .
Am aratat indeajuns cit de . iscusit f?i de invatat ,ttebuie.<sa fie
dasdilul in luptele ce Ie are deduspentru adevar. Pe 'spuse
pina acum, mai am de vorbit de un altlucru, pricina mihde
primejdii. Dar,mai bine spus, n-af? putea numi acest lucru pricina" ci pe
cei care nu sa se foloseasdi bine de el, ca tnsuf?i lucrul acesta,;:este;
pricinuitor de mintuii'e de multe bunatati, dnd esle intrebuintattie
Mrbati buni. Dar care este acest IUcru? Este osteneala
cea multa, pe care trebuie sa 0 intrebiIintam pentru alcatuirea predi
ciIOI, pe care avemsa Ie rostim inaintea
Mai inUi, cea' mai parte din nu vor sa socoteasdi
pe predicatori ca invatatori ai lor, ci parasesc f<?lul de ucenici iau
pe acela de spectatori de la intrecerile atletice. $i dupa cUm acoloIDlll
time a spectator.ilor se imparte, unil tmcu un atiet,altH' cu altul, tot
in Biseriea, seimpart f?i ei :unii hmda pe un
a.ltii pe aItul ; a&Culta predicile lor eu dragostesau eu ura .
Dar nu-i numai asta greutatea, cif?i alta, nu mai'mica dedt asta.
D.aca se intimpla ca un sa tese in predidle lui ideile f?i cu
'Vinele altor predkatori,atunci aste ocarit mai rau dectt Ade,"
simpla banuiala, fara sa ii Iuat ceva de lei dneva, este
ca f?i cum ar fi fost prins asupra faptului. Dar pentru ce de ideile
!?icuvintele luate de Ia am predicatori? Nu-i este inga,duit sa,:se slu
jeasd desnid de propriile'lui cuvinte,pentru ca mulpmea
'saasculte predicile, nu pentru a se folosi, ci pentru a-f?i
Sta ia predica af?a cum stau crifidi la 'spectacolele'de teatru sau,'lacoil'"
8 Despre Preoj.te
"
t .J..}.,

(f'" c)JYO,'
6A .U

4/27 Page 85 of 112
114
SFINTUL lOAN GUR.A DE AUR
certe. $i arta oratoridi, pe care am osindit-o adineauri 1 este am de
dorita de, predicatori cit n-o doresc nid 2, dnd sint siliti sa se
ia la intrecere in cuvint unii cu altH.
Viteaz suflet trebuie sa aiba in aceasta.. privin1a predicatorul
care sa cu mult putinatatea mea - ca sa infrineze aceasta
pl1kere nesocotita nefolositoare a sa poata indrepta
atentia ascuItatorilor spre ceea ce Ie este de folos, incrt poporul sa-i
urmeze sa i se sup una, iar nu sa fiecondus el de dorintele ascultato
rilor saL
. ... (.,}.)
I (II ,\ c;; 1j
. ,1 , CAPlTOLUL 2
.'/
\r' l'
e,J

PREOTUL
sA VORBEASCA INAINTEA CRBDINCIO$ILOR
sA DISPRETUIASCA LAUDELE
SI SA FIE PUTERNIC TN CUVTNT
Acest lucru nu se poate dobindi dedt prin doua lucruri: prin
. dispretul laudelor prin put ere a in cuvint. Dadi una din ele,
cea ramasa este nefolositoare, din pricina despartirii de cealaWi. Daca
un, laudele, dar nu face ca predica sa sa fie
placuta dreasa cu sare 3, 1i intorc nu are nid
un folos de pe unna acestei maretii iar daca pHicut
cu gust, dar este subjugat de slava data de aplauze 4, ajimgetot
acolo: spre paguba lui sufleteasca spre paguba sufle
1. Cariea a paua,
2. au fost filosofii-retori din secolul al cincilea inainte de Hristos pinil
in secolul al patrulea dupa Hristos, Ei umblau din In vindeau pe bani
Jor tinerilor doritori de tntelepciune. Cei mai celebri dascali ai so
au fost din secolul al dncilea dinainte de fuistos: Protagora, care
fiicea din om milsura tuturor lucrurilor, Gorgia, care invllta cil nu putem cunoa!ite
niciodatil adevarullucrurilor, ci numa! aparent
a
lor.
3. Col., 4, p. 6
4. In secolul al patrulea credincio!?ii silbllnlau cu aplauzecuvintele predicato.
rilor. 0 urma a vechilor aplauze sint astiizi cuvintele Sa traiti! sau Sa ne trl
Patinte !, de Ia predicii. Despre aplauzele in biserica din timpul pre
didi a 5Cris John. Zeilinger, DeI BeHall in der all christl. Prcqigl, in: pes!gabe Alois
KnoptJeI ZIlI VoJIendung des Siebzigsten Lebensjahr ..., herng. von. M. Gietl und G.
Pfeilschifter. Fre!burg i. Br., 1917, 403--415,
TRATATUL DESPRE PREOTIE .U5
teasca a ascuItatoiilor di. de dragul laudelor al aplauzelor da
sllinta. sa vorbeasca mai mult spre placerea ascultatorHor decU spre
folosul lor. $i dupa cum predicatorul care nu umbia dupa laude \,,1
iH

aplauze, dar nici nu sa vorbeasca, nu se pleaca intr-adevar place
I,
rilor dar nici nu Ie poate fi de mare folos, tocmal pentru "
:;1
ca nu sa vorbeasca, tot a!la predicatorul. care este atras de dorul ):!i
,I
apaIuzelor $i al laudelor sa vorbeasca, poate face intr-adevar pe
'I.
't:
,;.,
mai buni, dar el, in loc aleaga subiecte de zidire su
..
;
fleteasca, alege mai pot lndnta pe pen
I
'i'!
.' Ii
tru ca prin aces tea en-lege aplauze furtunoase.
I'
Ii'
,.
':1
CAPlTOLUL 3
",
, DACA NU ARE ACESTE DOUA INSUSIRI
q!
NU VA FI DE FOLDS CREDINCIO$ILOR
In aceste pf<ivinte, dar, trebuie sa fie taie condUcatoruJ
cel bun al turmei lui Hr1stos, pentru ca nu cumva prin lipsa unei
sa laca netrebnica pe cealalta .
Daca un predicator, suit pe amvon, cuvinte care pot zgudui
trezi sufletele celor care duc 0 viata stricata, dar daca in timpul pre-:
dicii sa se intrerupe din pricina saraciai cuvintelor sale,
..
asta sHit sa ei bine, un astfel de predicatorpierde .indata tot
spuselor sale. Ascultatorii slH, ale caror pacate au fost biciuite,
sufar de pe urma cuvintelor lui; pentru cii. nu pot sa se razbune alt
fel, il batjocoresc, spunindu-i ca-i un neinvatat un prost,crezlnd dl.
acopar ocara. Deaceea predicatoful, caun vizitiu prea
trebuie sa tina bine in niiinile lSaleaceste doua ca sa Ie poata
intrebuinta pe amindoua dupa nevoie. Cind nu i se poate gasi nid un
cusur, atunci poate mustra mingiia pe toti sai cu
1
;1" autoritate inainte de asta, tnsa, nu-i este s-o Iaca. Dar
maretia sufleteasca a conducatorului turmei nu trebuie sa se arate nu- .
mai in dispretuirea laudelor a aplauzelor, ci trebuie sa se intinda
mai departe, pentru ca sa nu-i fie
l
4/27 Page 86 of 112
SFINTUL lOAN GURA DE AUR
U6
. CAPITOLUL 4:
1"-.:
PREDicATORDL TREBUIE sA DlSPRETUIASCA
MAl ALES INVIDlA
., Ce altceva maio trebuie sa dispretuiasca intiistatatorul Bisericii?
Criticile invidia. Nu trebuie sa se teama, nici sa tremuri'! peste. ma
sura de critidle neintemeiate - este necesar ca intiistatatorul Bise
ricii sasufere criticineintemeiate - dar nici nu este bine sa Ie
treaca cuvederea; dimpotriva trebuie sa incerce Ie stinga indaHl,
daca sint neintemeiate pornesc de' la oameni nepriceputi. Ca nimie nu
aUt faima rea sau buna a cuiva ca multimea nepriceputa i muI
Umea, de obicei, nu verifica nici ce aude, nid ce i repeta fara
socoteala tot ce-i vine la ureche, fara sa caute adevarul. De acei'!a intti
statMorul Bisericii nu trebuie sa nesocoteasca. spusele nedrepte ale
multimii, ci sa surpe aceste critfci neintemeiate indata ce se ivesc ; sa-i
convinga de pe cei ce-l critica, de-ar fi cei mai nepriceputi oa
meni i sa nu lase nimic din cele ce-i pot inlatura 0 nedreapta i
iar daca vede ca, in ciiida tuturorsfortarilor, criticii lui ramin neindu
plecati, atunc,i sa dispretuiasca. parerea lor nedteapta, Ca daca se lasa
doborit de aceste pareri nedrepte, atunci nu va putea vorbi niciodata
cucuraj bine, ca tristetea necontenitele griji sint in stare sa-i do
boare sufletul sa-l faca sa ajunga cel mai slab predieator,
. trebuie' sa se poarte preotul eu sai cum Se poarta
un parinte cu copiii lui mici de tot. Dupa cum parintii nu' se supara pe
lor dnd il ocarasc, il lovesc sau dnd pling, dar nici
nu se ingimfa, cind rid sau vorbesc cu tot astfel preotul
nu trebuie sa se ingimfe,. dnd ii lauda predicile, dar nici
sa cada abatut de durere, cind e criticat fara temei.
Dar asta e ,greu, scumpe prietene, dupa socotintamea,
chiar cu neputinta. Nu cunose om care safi sa nu se bucure cind
e laudat i iar daca se bucura, urmeazaca' sa dobindeasdi
laude i iar dadi sa Ie dobindeasca, atunci neaparat trebuie Sa
se intristeze, sa se supere, sa se amarasca sa sufere, dnd nu Ie do
Dupa cum cei care se bucura dnd se imbogatesc, se simt ne
norociU dnd saracesc, iar oanienii CU luxul eu desfatarilenu
pot indura 0 viata simpla, tot predicatorilor, care doresc sa fie
TRATArUL DESPRE PREOTIE
117
laudaU, Ii se 'Bufletul ca de foame, nu numai dnd sint c;:riti
catipe nedrept, dar dnd nu sint laudaU des, mai cu seama dnd au
fost hraniU cu laude sau dnd .aud caaltii sint laudati. Cite necazuri
dte. dUreri crezi, oare, ca.nu ,are un preot, care predidi in
vata cu dorinta de a fi neaparat laudaU ? Nid marea nu-i lipsita vreo
datadexaluri,.dar nici sufletuUui de de tristete !
,
,,,', ; CAPITOLUL S.
!ij\PREDICATORUL TALENTAT TREBUIE SASE PREGATEAscA
\!J MAl MULT DEClT UN PREDICATOR SLAB'
Preotul nu-i scutit de munca. sirguincioasa continua nici dnd are
un deosebit talent oratoric - sint putini .de ! ---:-. pentru ca nu
te cl.).talent oratoric, ci n prin studiu, ajun,ge in
virful lui, .chiar atunci te daca nu-ti cultivi talentul.oratoric
prin necontenit studiu prin neintrerupt exercitiu, Prin urmare, pre
dicatorii mari trebuie sa munceasca mai mult dedt predicatorii slabi.
Daca numuncesc,'pagub1i pe pe altii; dar nu ace
.paguba; d paguba suferita de predicatorii mari este tot aUt de
matepe cit de mare este deosebirea dintre talentul oratoric al Ullora
altora, Pe predicatorii slabinimeni nu-i tine de rau dadi vorbesc
prost; pe predicatorii maTi, insa, toti ii critic a daca nu se intrec necon
tenit pe ei Mai. mult inca; predicatorii slabi sint laudati mult
chiar pentru predici bunicele; predicatorii mari dimpotriva, nu numai
ea nu sint lfuIdati,ba mult criticati, daca predicilelor nu sint excep
surprinzatoare, CaascultatoJii judecapredica,. Budupa ,cu
vintele predicii, ei dupafaima predicatotuluL
. Prin urmate, dnd un predicator mare intrec:e pe toU ceilaltipre
dicatorLin cuvint,atunci mai cu seaina trebuie sa munceasca pentru
pregatirea predicilor mai mult decit toti, Lui nu-i este ingaduit sa tina
o predIcaproasta, lucrucare poate sa i se.intimple in chip ori
carui om ; dimpotriva, daca predica sa nu..i Ia inaltimea renumelui sau,
..
pleaca din fat a ascuItatorilor incarcat de nenumaratele batjocuri cri
ti.ci. Nimeni nu se .poate i-a fost intunecata limpezini.ea min
tii de tristete; de de grija, iin adeseori chiar de minie; ca
4/27 Page 87 of 112
118
I
SFINTUL GUM DE AUR
din pricina: aceastagindurile salen-au mai putut fi TosUte cum i
soan naseut in minte. Nimeni nu se di in definitiv el
om poate fitotdeauna la fel, nid nu poate fi exceptional in orice
predica, ca este firesc sa uneori sa faca predici mai prejos
de talentul sau oratoric. Dar, dupa cum am spus, ascultatorii lui nu vor
sa se gtndeasea la asta,ci 11 critica, judecindu-l ca cum ar.fi Inger.
Dealtfel, omul trece de obicei eu vederea faptele bune ale aproapelui
sau chiar cind sint multe mari; dar dad face vreo gre,c;ala, oridt
de mica ar fi oricit de veehe, 0 vede indaia, 0 eritlea cu
aduee aminte totdeauna. Iar 0 de aceasta mica nein
semnata, a de multe ori slava marilor predieatori.
CAPlTOL'QI,6
PREDICATORUL SA DISPRETUIASCA
iNTRU TOTULPARERILE NESOCOTITEALE
DAR NICI SA LE PUNA INTRU TOTUL LA INlMA
Vezi.. dar, draga scumpe prietene, di mai eu seama predicatorul
cu talent oratoric trebuie sa muneeasea mai mult pentru pregatirea pre
dicilor lui. Dar in afar a de mundl mai are nevoie de atita rabdare de ;
eWi n-au nevoie toti cei des pre eare ti-am vorbit mai inainte. Multi 11
ataca pe nedrept fara pricina; pentru ea nu-i pot gasi alt eusur
decit acela eli e vorbit de bine de toti, il urase. $i trebuie sa sufere eu
eurajinvidia lor amara. pentru ea pot aseunde.
blestemata lor ura, strinsa in zadar in sufletul lor, il oearase, il eritica,
11 clevetesc in aseuns arata rautatea lor pe fata. Iar dadi predica
torul incepe sa se intristeze sa se supere pentru oriee clevetire, stir
prin a fi doborit de durere. nu-l atad! numai personal, ci
inceardi sa fadt asta prinaltii. De multe ori. ca sa-i intunei::e faima,
aleg pe cite un predieator slab,il inoean::a eu laude admira mai
mult dedi trebuie. UnH fac asta din prostie, altii din prostie din
invidie, numai ea sii strice bunul mers al predicatorului i dar nici intr-un
. ( eaz Cit sa arate bun pe un predicator slab .
. , i : Un predicator mare, insa, n-are de .luptat numai eu ci
adeseori eu nepriceperea tuturor sal. NU-i eu putinta
ca toti care vinla biseridi sa fie oameni invatati i eea mai
TRATATUL DESPREPREOTIE 119
'j
,I
tnareparte a biseridf e aleatuita din oameni simplL
.:
i unii dintreei sint mai priceputi, dar !?i pot jU" '. :
d:eca 0 predica tot aUt de putin dt 0 pot judeea toti eeilalti, ca
abia de gasesc unul sau doi care sa fie in stare sa ju
deee cum trebuie 0 predica. Din pricina asta un mare predicator se
vede sHit l)a euleaga mai puUne aplauze, ba sint eazuri, dnd se da jos
de pe amv6n, fara sa fie laudat.
Predieatorultrebuie sa fie pre\Jatit sa intimpine eu curaj to ate
aeeste greutati; pe eei care din pricina nu-i pot judeea cum
trebuie predicile, sa-i ierte i pe eei eare din pricina invidiei ii erHiea
predicile, sa-i plinga ca pe ea pe oameni vrednid
de mila i iar el, ilici unora, nid invidia altora, sa nU-l faea
sa ereada ta apierdut eeva din talentul sau oratoric. Un pietor eelebru,
cine iIitrece petoti eeilalU pictori prin art a sa, nu trebuie sa se descu
rajeze. dnd vede ell. un tablon al sau, pictat eu mult talent, este batjo
de oameni care nu se pricep la pictura nu trebuie sa 50
coteasdi proasta pictura lui, din pricina eli 0 critic a neeullosdi
tori; dupa eum nu trebufe sa soeoteasdi minunatli fermedHoare
o pkturaeri adevarat proasta; din prieina ea 0 admira ni:!?te nepd
ceputi in arta.
CAPTTOLUL 7
PREDICATORlJL TREBUIE SA-$I ALCATUIASCA PREDICILE
IN ASA FEL INCrT ELE SA PLACA NUMAI LUI DUMNEZEU
. . ..t!;.:>--_.o..:_:' ' .. .. - .... .........
. Un seriitor mare trebuie sa fie e1 eritieul operelor sale 1 El.
en ajutorul mintii, eare Ie-a creat. sa judeee de sint bune sau/
rele I sa nu tinii niciodata seam a de parerea neeompetenta .
a altora.
Tot cel ee a sa;rcina sa lupte pentru invatatura
sa nu ia aminte la laudele sai, dar nid sa eada aMtut
dnd nu este laudat, ci alcatuiasdi predieile lui, Cd ele sa placa
lui Dumnezeu. Dumnezeu sa-i fie lui singurul indreptar singura ealauza
pentru alcatuirea apredieilor lui, nuaplauzele, nici laudele.
4/27 Page 88 of 112
121
" tJ
yo \\.

-u
.c
SFINTUL lOAN GURA DE AUR
-120
Dadie laudat ascultatori, sa nu respinga umdele lor i dadLnu,l
lauda, sa nu le-o, ceara, ilici sa se mihneasca. Ii este lui destulamingi
ierepentru ostenelile lui, mai mare decit toate, gindul alcatuit
intocmit predicile spre placerea lui Dumnezeu.
1
CAPITOLUL 8
PREDICATORUL CARE NU DISPRETUIESTE LAUDELE
VA AVEA DE SUFERIT 0 MULTIME DE NEPLACERI
'," .
Predicatorul, careajunge robit de dorinta deafi laudat. tara' soco
teala, nu mai are niei un folos nici depe urma incordatei lui munci
pentru alcatuirea 'predicii, nici de pe ,urma talentului sau oratoric i di
unsuflet, care nu poate suferi eritieile nesoeotite ale multimii, se descu
rajeaia pierde :dragostea de a predica. De aceeea predicatorul trebuie
sa:fie invatat sa dispretuiasca, mai mult dedt orice, laudele. Pentrua-ti
pastra taleiltul oratoric nu-i de ajuns numai sa sa mai tre
buie sa ai puterea. sa laudele.
Dad. ai cerceta'bine pe un predicator slab" ai vedea 'c;a are
el: tot atita nevoie sa dispretuiasea laudele ca un predicator mare.
Este sHit sa faca multe dadi slava de la ascllItatori.
Si pentru ca nu poate sa se ridice la inaltimea marilor predicatori, nu
se sa-i cleveteasca, sa-i pizmuiasca, sa-i cdtice pe nedrept
sa faea aIte muIte pi:icate la fel cu.acestea i va indrazni orice, de-ar
trebui piarda chiar sufletul, numai sa pogoare nMele
slava lor la niVE!lul propdeisale josnicii. In afar a de asta nu va
transpira muncind la alcatuirea predicilor lui i un fel de torope'ala ii
;va cllprinde sufletul. Neputind trai fara laude, se descurajeaza cu
prinde somn adine, dnd vede putine laude de pe urma indelun
gatei lui munci. Ca unplugar, care un pamint' slab este
sHit sa are' un pamint pietros,se lasa repede de treaM, daea nu ii este
draga munea sau daca nU-l teama ea are sa moara de foame.
Dacamarii predicatori aunevoie de atIt de nlult exerdiiu de atita
munca,pentru ca pastreze spune-mi, te rog,
eita greu.ta1e, cit zbucium eita tulburare nu va avea, ca sa str,inga
:CumUlI Chin putinegillduri pentrUpredica sa, predicalorul, care n-a
adunat rnaidinainte Dici:o ci estesilit adtme materia-
TRATATUL DESPRE PREOTIE'
luI atunci dnd trebuie sa vorbeasca? Iar daca vreunul din cei mai mici
decitel, unul cu 0 slujba mal,m.iti'i, ptedica'mai stralucit dedt el, ei
biDe, atunci trebuie sa aiba un suflet dumnezeiesc, ca sa nu ,fie cuprins
de invidie doborit de tristete. Trebuie sa aiba un suflet de diamant,
nu un suflet ca al nostru, ca sa suporte cu barbatie sa fie in
trecut, el, eu 0 slujba mai mare, de un altul mai mic dedt el. Daca cel
care frumos este blind foarte smerit, atunci durerea mai e de
suportat i dar daca e obraznic, ingimfat iubitor de slava, atunci moar
tea lui e dorita; in fie!;;are zi, ca Ii faSeyiataa,mara, il. in
vazul lumii, 'n pe ,a,scuns, mult din autoritate
vrea sa fie el totu1. Cel mai mare ajutor in. toate acestea Ii da aceluia
talentul sau oratoric, intere5ularatat de multimepredicatorilor lui dra
gostea ',',' ", , " '
NU cu ,dragoste, asculta. aC;llm
Nu. 'vezi, oar-e, ca oratoriis'int mai pretuiti deCit tali pa
gini, dar de ? Cum poate, dar, sufed un predicator aUta ru
ca la piedica lui ascu.ltilioriisa nu a.plaude; sa seplidiseasca, sa
ca peo dupa 0 mtin'ca grea, iar ia
piediccialtuia-astultatorii 'sa-I' asC;ulte tu rabdare,'
'are de gind sa terIIiine 'sase
minie dnd vrea sa tadi ?,
Acesfe lucruti, ti se par aeum lucruri neinsemnate u$6r'de
dispretliit, pentru ca ilU Ie-'ai ,trait, ele sint 'indestuHitoare sa
stinganvna de a predica sa sHibeasciiputerea,sufletului, dad'i:ptedi
catoTulnp. se desprinde de,toate aceste slabiciuni TIll- ealltil.
saa'jungiLasemenea
nici de invidie, nici de, dragostea de slava .nici de:vreo. alta patima
asemanatoare. Iar dad un de sa,
slava de la, oameni, greu. ,de de
care sa-i poatata,ia multel,e ei dar, mai binespu!!"nici
s'a' lase sa:'i creasca efbine, atunci vaputea
aceste ataeuii bucure dar
, '. : J;.. , "r . -. , , " "" " . '.'
dadi nu-i scapat dedtagosteade'slava,atunCi va adtrCe 'peste sufletul
lui fel de fel de lupte, necontenite tulburari, TO
iul celorlalte patimi. Pentru ce sa-ti mai eelelalte .greutati, pe
care nici nu Ie poti spune, nici nu Ie poti daea: rin trait ?
4/27 Page 89 of 112
4/27 Page 90 of 112
:.'AI','I\-: A- ,;1 A., "fg
_, J
J\8FINTUL lOAN GURA DE AUR

PRIMEJDIOS LUCRU PENTRU PREDICATOR
,4.SCULTATORI ESTE CA PREDICATORUL SA PREDICE ;PE
:1..; " ' I! .,
PLACUL ASCULTATORILOR. FOLOSITOR LUCRU SEMN
nE FOARTE MARE DREPTATE ESTE SA-TI
PROPRDLE pACATE1
1. SoCOt ca v-am mustrat destul in predica de mai rnainte
v-am faCllt adinea rana; Trebuie, dar, neaparat sa v-o t3.madwesc azi
$i' sa'vi dau leacuri rrtai Cel rnai bun rnijloc de vindec#,e I rlu::.i
numai cllierea partii bolnave, ci oblojirea ranilor;' ,". !iiinu::.
..nwnai. must(at.e:i!:......ci . statUI "mAn
fi Pavel:' ..
paca",! .. J'!! daea
11 faci !1!f)aratDlcl, ca, nepudiia moura povara unor contlliw
te sa: \ vari!b.
Pentru ca In predlca de mal mamte cuvmtul meu' a tn,a1
puternic cugetul fiedlrura. trebwe ea astazi sa-mi fie cuvfnttil'
trebuie neaparat ca du1ceat.a predicii mele sa picure, ca untdeIemnnl,
peste dlnile pricinuite de mustrari. Dar, lnainte de asta, sa va amin
tesc mustrariIe ee vi Ie-am Iacut.
V-am citit anmci legea lui Pavel, data tuturor des
'
pre cu Sfintele Taine. Legea era aceasta - eli nimie :qu
rna rmpiedica sa v-o citesc $i acum -: ..Sa se cereeteze liecare pI! sine
# afa sa mininee din piine fi sa bea ain pabar'" (1 Cor. 11, 28), Cre
':1>
ce spun, care e plinea care e paharul. ..eel ce mi
nindi Ii bea eu nevrednieie spune Pavel, va Ii vinovat de Trupul Ii
Singele DomnHlui (1 Cor. 11, 27-29). Legea aceasta v-am eitit-o,
v-am talmacit infelesul acestor cuvinte. V-am spus ee inseamna cu
vintele: ,.,Va Ii VitlOvat ae Trupul.1i Singele Domnului"; vor primi
adidt pedeapsa ca rastignitorii lui Hristos. Dupa cum uci
aceia, va spuneam eu, au fost vinovati de Slngele lui Hristos, tot
care se cu nevrednicie eu Sfintele Taine. Cll
:Ista Ii vinovat de TTupul # Singele Dommdui", S-a
1 Mig n e, Palrolagia Grta.ca, vol, 50. co!. 653-1\62.
a
sa stea sub legi,
la fire, ca fiecare sa fie virtovat dadi 0 calca.
Pe:ntru ee?
_ sa mnstre ..
pe:ntru ca, .amintindu-fi de .....
pru canon. pe asta .n-a pogont Dumnezeu din cer ingeri spre a-i '
. caton oamenilor, ca ingerii sa nu ne dca canoane. C\I
de fndeplinit. din pricina ca ei firea ome:neasca
ne cunose slabiciunea, ci a pus invatatori oameni rnuritori, pe
Ii cu slabiciuni, pentru ea fiind legi,
ascult3.torii,predicatorul sa aiba friu limbii fi sa
inuiasca masura. ca. acesta cste adevarul ne-o spune
Pavel, care ne-a dat legea aceea,' graind "Orice
luat J.intre oameni, este pHS pentru oameni, putina sa /i.e 1ngaJ.ui
. eu eei nestiutori si ra:taciti'" (Evrei 5, 1-2).
- Pentru ee? .
_ .. PentTu ca. el este euprins ae sl.abiciune'" (Evrei 5, 2),
Vezi rona,. dL inrudirea de fire
pe cel ce mustra sa dep3.asc3. masura, oricit de mult ar vrea?
;, Dar pentru ce graicsc ap?
: ,Pentru ca sa nu sguneti: "Tn, pentru ca n-ai plkate pentru
sirnti durerea mustrarii, lnfingi adine in noi cu multa
tore!"'. Dar eu cel dintii simt durerea, pentru ea en Slnt vinovat de
! Cii spune Scriptura: .,Top sintem sub pedeapsa (Sirah 8, 6);
Nimeni nu se poate It1uaa cit are inima curata'" (Proverbe 20, 9).
filozofat despre paeate straine de neomcnic, ci v-am mustrat
sprieina mard purt3.ri de griia pentru voi. Clod e yorba de vtnde
carea' 'thipuraor, doetorul, care infinge eutitul, nu simte durerea taic
'plm; dar eel taiat, el singur cste doborit de durcri; ell vindcrarea sufle
telor, Insa, nu-i ci, daca nu iudcdnd pc a
1
t
i
i dupa mint'.
. predicatorul simte el, in prirnul 10c, durcrea, dod mustra pc a1tii. Eu nu
suflir adt dnd sint mustrat de altii, dt suHir dod l1lustru pI! aJtii
pt!ntnl pacntele de care slm vinovat cu. n 1l111srra
pc predicator, dnd, :lccsta, Ctl TOale ca are lnS;lrrinarca ell' a pc
4/27 Page 91 of 112
4/27 Page 92 of 112
Ntcidecum! d
aratat lucru

tiiPinp Iii. ,pe,JlscUi
acestea c:ij aici; ptedicau;Il
ucidesufletul da unci osinlk oeddose
oarentinlai'Pavel a spus
oncttu, pJlin :profetul Iszecbiil.
te-4m dat'pe tine ctlSei 1",; ISTail" (lezechiil 3, 17).
- D:r ee inseamna ':
,,-. Pmdar se acela care sta pe
i, deal, in vreme ce ofclrea sta jos.
ruicare se apropie; celor
kldesteapta sa intre in lupti, pentru
asupra lor pe nepregatite
mergem pe jos, nu vedem multe
de aeeea harul lui Dumnezeu
locul maIt aI profetiei, ca sa
care are sa vina asupra
prin pocainti indrepundu-ne sufletul clizut, sa indepartitm de
.'noi, eu mult mai inainte, pedeapsa
Dumnezeu: ,.PindaT te-4m dat pe tine casei I"; /STail.
mai dinainte nenorocirea ce are
da de veste apropierea nu este
eelui ce nu spune mai dinainte urgia lui Dumnezeu.
- Care-i pedeapsa?
..Din mina tao spune DomnHI. vo; ceTe
,(Iezechiil, 3, 18). Care este, dar, omul acela adt de crud, atit de
toomenos adt de nemilos, care sa
Mereu de urgia lui Dumnezeu, dnd predicatorul. de-ar ticea,
atrage asupra lui 0 pedeapsa aut
Ne-a aratat deci din destul
folosul predicatorilor sa taca
niei spre folosul vostru aI ascultatorilor,
spun. Daea taclnd acoperi cu titcerea mea pacatele, atunci fiecare
lr supara s-ar revolta pe buna dreptatc
ciI.. Cu toaa tacerea mea, / pacatele tot vor vrind-nevrind la iveala
inaintea scaunului de judecata. atunci ce folos mai are tacerea mea? Nici
un ,folos, dar paguba foarte
, g
de D!S. _mal PQQ!.ID" &
. lOalfitea. goaIe deScoperite (Evrei 4"
zadarnic tara" de . folos: ---.----
pentru ca este
JD:ai.... .binLLne
nu dincolo.-"
- De unde se vede asta?
- Din cuvintele profetiIor
tul s,Pune: .. In iad cine se va maTtuTisi
spuna ca nu ne yom marturisi in iad,
'cada pacate ca ;' ooi pe, ii nevoic
, lucru face durerea ptedicattmaluimai mare
.docit 'a: asculutorilor. I
. 2. Nu tara pricina rna piing de acesteaacum; ci pentru ca multi
aScultittori, neputind indura povara spuselor mele, dupa terminarea sIu;
. bei, au venit Ia mine mi s-au pUns revoltati: ..Ne-ai indeeartlat, spu
neau ei, de SOnta Mana! Ne alungi de la Sfinta De
aceea am fost silit sa va spun acestea, ca sa vedep ca nu va indepar
tez de S(inJJa Masa, ci mai mult va apropii; nu vi alung, nici nu va
opresc cu mustrarile mele. ci mai mult va atrag. Prica de pedeapsa, de
care va vorbeam, este ea focol pe ceara; caztnd pe noastri a
pierde pacatele; stitruind in noastra. ne
face sufletul curat strilucitor ne cia mai multi: indrazoire; jar
indraznirea aceasta ne face sa avem mai multi: rl'vna de a ne
des cu negraitele taine. $i dupa Cum doctorul, care
cia doctorji amare bolnavilor care pierdut pofta de mincaie, a1ina
cu ele din stomac sucurile rele pofta de mineare, iar prin
asta ii face pe bolnavi sa se apropie cu mult drag de mindlrurile
nuite, tOt a,a predicatorul, care cuvinte amare, cu ele
sufletul de ginduri rele, it scapa de povara grea a pacatelor, ii
it face sa guste cu multa placere Trupul Sti:pinului.
Nu trebuie, dar. sa va necajiti de eele ce-am spus, ci sa Ie primiti
sa Ie laudati.
rar daca unii slot mai slabi nu primesc aceasta aparare a mea,
Ie voi spune: Eu nu va talmacesc legile mele, ci, va citesc cuvinte pogo
rite din eer. $i trebuie neaparat ca cel caruia i s-a ineredintat slujba
cuviotului, sau sa spuna cu indraznire toate cele serise
in lege, urmarind totdeauna folosul nu placerea ascultatorilor, sau
de teama ca se supara ascultatorii sai. sa piarda mintuirea sa
mintuirea prin acest har ne la loc;ul lui. Este foarte pri
mejdios pentru predicator peotru ascultatori sa .se ascunda vreuna
656
din legile / i Slot socoti' .uu
'" '" '" tea '" ezeu. Va voi aduce
'martor pc Pavel. Eu, in' toate imprejurarile, alerg mereu la acest sufIet
sHnt, pentru ca cuvintel.e lui Pavel siot legi legi J?,line de
folos. ca nu Pavel este cel care ci Hristos; El sufle
tul lui Pavel; prin gura lui Pavel Hristos.
Ce-a spus, dar, Pavel?
- Pavel a chemat la el pe care locuiau in Efes Ie-a
grait cea din unna cuvintare a sa. Pentru ca avea sa se desparta de ei,
a dat invataturi intiistautorilor Bisericii le-a spus ca,. SlOt vinovap
de osincIa de pedeapsa tot adt de mare cei care nu predica spre folo
suI ca cei care ucidpe ucenicii lor. $i Ie-a grait afcl:
sint de._singele (P.. Ap. 20, 26).
Pentru ce?
- .. PentTu ca nu m-4m sfiit sa vii vestesc toata voia lui Dum
nezeu" (P. Ap. 20, 27). Daca s-ar fi sfiit sa 0 vesteasca, n-ar fi fost
curat de singele lor, ci ar fi fost oSlndit ca $i pe buna drep
asta?
a
A
un loc malt. pe un cret'
de acolo de sus pe
ce stau jos atacul
ca nu cumva sa nava
sa-i supuna co multi Noi.
din primejdiile ce yin asupra
a rinduit ca sfin,ii t'rofeti sa
ne vesteasea mai dinamte urgia
noastra. pentru ca,
trimisa de Dumnezeu. De asta
ca sa ves
sa vina peste Israil, precum
mica pedeapsa
su/letele celoT ce VOT
lnvinuiasca pe un predicator ca
de mare?
profetul apostolul ci no este
lucruri ea acestea; dar ca nu
0 yeti vedea din cele ce-am
ca mt Ie taco Dar pentru
mare; :viLspllO va. due
... .Ie lutmai.adu.cern

13); atunci yom plinge
neaparata ne:v.oie. sa
pociiro ..aici
din cuvintele Evangheliei. Profe-
Tie?'" (Ps. 6. 5). Nu vrea sa
ci ell yom face asta in zadar.
4/27 Page 93 of 112
4/27 Page 94 of 112
'.-. -" -...... ...UIli'UCp;t. 'masa
, varpimtrU ce :trebuie 'toata'ipiIda?
- ,.--- istol'ia! cruzimea bogatului. dl nu dadea saracului
',:;.tdiJi,!masa sa! saracia .lui foamea lut: cu care se
pta. ilecontenit. Acestea au fost aici ee;pa.ountj, f1ar dupa 'ce a murit
iata-l pe, saracuI in sinunle lui Avraam.
!,;, -' $i ee a spus bogatul?
, - .Parinte A'Vraame. trimite pe Lazar Sa picure ell 'Vir/Ill tlege
lIIi pe limba mea, ea sa-mi conteneasca 4l1rerea'" (Luea 16, 24).
',,"azut rasplati? N-a dat aceluia din farimituri, n-are nici el parte
'de: 0: picaium de apa . ell ee maSHra m4surap: 'Vi se 'Va m4sllra'" (Marcu
' ;+; '24), spu'tie Domnul.
'.. Ce i-a raspuns Avraam?
- FiUle ai Illat cele bune .ale tale, i4r Lazar cele Tele; ,i acllm
se ;';"giie aici, iar til te ebinHie,ti" (Luca 16, 25).
ee sa c8 !n se .caiesc de
se schlmba aJun !!!.3.J. bUOl din prlcma ladulw. dar nu
'9fP,ga" OiIDlC pentru vapau.
':' "., .. bogatuI, trimite pe Lazar in QUa mea, ea sa J.ea
1)I/Jelar mele p sa nH 'Vma m loclll aeesta" (Luea 16, 27-28).
' sa dobindeasdl pentru el 0 binefacere. sa ingrijeJte acunJ de
ndntuirea aItora. Ai vazut cit de crud era mai inainte fi crt de iubi
,tor pe' a ajuns mai tiniu? Clnd' era in viati. nu-l vedea pe
care-I avea fnaintea ochilor; acum se de rudele
;,: i.. tare nu Srnt de fati! Aronci, cihd era bopt, nu-l pleca spre mila
;',' saracuIui; dar acum, cind sufere e 10 nevoi de neinI
a
r tutati . Se de rude fi cere sa fie trimis Lazar ca sa Ie vesteasc;(
suferinteIe lui. Ai vazut at de iubitor de oameni. cit de bun fi Milos
. a .., s? Dar .ce .. f.o.1. os.! ... f., (oJ?S!t Ja aVUL.!!.eun
un . ocamta nu era la
" 'Jtlrrip potnvlt. Se mChisese mChisese stadionuI. Nu mai era
"limp de lupte. De aceea va 109, rna cucetesc voua fi V-o cer, aici pe
!lint trebuie sa pUngem 'sa ne jelim pacatele. Aici sane intris
..... ie cuvinteIe predicii, ca sa nu ne din colo fapte1e; aid sa ne
predica, pentru ca sa nu ne roada dincolo viermele eel veni
:'itos, aid sa ne arda: mustrarea, ca sa nu ne arda dincolo gheena focu
.J),IIJ.,.i. 'Cei care pIing aici. dincolo se VOl' mingiia; rei care se desfilteaza
aici, c;are rid, care nu-fi sinlt aici pacatele lor. dincoIo I VOt
'plittge.,:se VOl' vaita, Vor din dinti. Nu-i cuvintul meu, ci aI
Celui'Care ne va judeca atunci; ,.Fericifi eei ee pl'ing. ca aceia se 'VOT
5, 4) fi: ..Vai 'VoHti. care rkle#. ea 'fieri plinge" (Luca
este cu mult mai bine sa schimbam 0 sdrcibire' de inima
fi un ptt!is, trecator cu bunarati filra de moane Cd 0 placere care
n-are sftr,fit, deat sa ridem aici. in aceasti viati scun:a trecatoare
sa lim' dliduitidincolo .
spui ca ti-i rupne fi sa-ti $pui pacateIe? Chiar
trebui sa Ie spui sa Ie vade$ti in auzul oameniIor, nid- atunci
ate,' cl-ti
ti eu,
numai ce ne
mint nedomet
"_..................... _____ 0 lapta oe ctteptate Cle vIrtute. n-ar fi
. sispiati pentru ea. ca marturisirea pacatelor are rasplaUi.
l15Culti ce spune Dumnezeu: ""Spune tM rnai intii fiiraJelegile tale. CIZ
te inJTeptezi
ir
Cine se va de o. faptli, care te face dreet? Cui
dllva fi sa-fi marturiseasca pacatele. ca sa nu i se ierte pacateJe?
Oarf! de asta' ne DJ,1Rlnezeu sa ne marturisim, ca sa ne osin
A!!aSca? Nu! Nu ca sa ne pedepseasca, ci ca sa ne iene!
'.. 4. La tribunalele acestea din lume, dupa ee te tc
De aceea fi psalmistul s-a gindit Ia asu; pentru ca nu
: c;umva, cineva de teama de pecleapsa ce urmeaza marturisirii sa taga
: pacatele, a spus: ..MartHrisiti-'Va DommJui ca este bun, ca 'n
vt!aC este mila LuiI'" CPs. 105, 22). ..
. .hiar daca nu Ie Poti oare sa Ie ascunzi de EI? Nu!
Chiar de nu Ie spw,FIle Dar daca Ie $pui, EI Ie uita. .,lat,"! Ell
sint DHmnezeu eel ce fterg nelegiuirile tale Ii nll-Mi a4I1C aminlc de
'ele- (Is. 43. 25). Ai vazut? A spus: ,.Nu-mi .aJ..c aminte J.e eJeJ"
Lui de oameni! I Tu. ..
__al pricina de inteIeptire. Pavel ifi aducea mereu aminte de
pacatele acelea de care Dumnezeu mai adueea aminte, graind
,.NH sint 'VreJ.nic sa rna numesc apostol, pentrH ea am prigonit Biserica"
(1 Cor. 15, 9); fi:: .Hristol a 'IJeni.t in bune ("(I. sa mSntNiasca pe paci,
tali. J.intre caTe eel tlintii s'nt eu'" (1 Tim. 1, 15). N-a 'pus: .Am fost".
ci .sw't'". Picatele i-au fost ienate de Dumnezeu, dar din mintea lui
Pavel nu i se "ergea amintirea pacatelor ce-i fusesera iertate.
pe care Stapinul le-ftersese, pe acelea Pavel Ie striga in gura mare. At
i
auzit pe Dumnezeu zicind: ""N,,-mi due aminte de ele-; tu, insa, adu--\i
aminte! Dumnezeu I-a numit pe Pavel vasul alegerii {F. Ap. 9. IS}
e1 se numCe eel dintii dintre Daca Pavel nu uita p:katelc
iertate de Dumnezeu, ce bine finea minte el binefacerile lui
Dumnezeu!
I
4/27 Page 95 of 112
4/27 Page 96 of 112
nu
fi de osincii,. pe
dreptate multa:.
i Cine spune asta?
Pariseul " vame11 (Luea 18. Unul $i-aspus paca
wle ,p. s-a pogodt de la templu indreptat; celaialt p-a spus faptele
blnie .fi s-'a pogorit mai pacatos dedt vame1l. Vezi cita paguba ti-aduee
nirea faptelor bone cit folos ai sa nu-p uip paeatele? $i pe
dreptate. Gel care-,i aduee aminte mereu de faptele sale bune
,ajuDge hlgimfat, dispretuiefte pe eeilalti oameni. cum a papt fariseul.
N7ar' fi ajuns fariselll la auta mindrie, de n-ar fi spus: .NII sint ell.
"!ceilalti aamen;'". de n-ar fi pomenit de postul lui p de uciuial3: (Luca
,1;18,11..,.:..12)., Pomenirea paeatelor eoboa.ra min tea, smerefte. i1r SIDe
,"'1tlllia Qtrage' bunavointa lui Dumnezeu. Aseultii cum ne Hris
sa aam uitlitii faptele noastre bune! .Gind fJeri face toate acestett,
S.4 ,zice#: ..Slug; netrebnice sinteml- (Luca 17, 10) .Spune to" ip %.ice
',;D.umnezeu: Sint sluga netrebnica p Eu nu te fae neuebnica; daca tu
'.iti marturisefti nimicnicia ta, Eu te fae stralucit p te lncununez!
'r' .' Vezi prin cite miUturii oi s-a aratat ca pomenirea p3catelor ne
..<ince ci,tig. iar pomenirea faptelor bune paguba, p iaril,i ca nitarea
paeatelor ,ne aduee osinda, iar uitarea faptelor bune falos?
Vrei sa afli $i din alta parte ca aducerea aminte de pacate este
, ,;, 0 'fa,pJi bona foarte mare? Auzip-l pe loy! Precum se impodobea co
'" ",ake ..... ' te, se. cu manurisirea gr.
,;,l)e, pacatUlt. CbUlT jlJt.ra sa fJreau, nil m-am TUJ,nat de m"ltunea
i,fpqparuiui meu, de a fJest; pacatele mele- (Iov 31, 33-34). Cn alte
,c;;uvipJe a,a: .Nu m-am de multimea celor dimpreuna cu
de a" Ie spune vpacate1e mele. am ca oamenji nu-mi
:$ eacate1e, Clnd S:UPOane ce paguTia am ca.
",i .. W oamenii e mele. clnd Dumnezeu vrea ma scape '. de pe
. De m-ar osindi top, dar daca Judecatorul no rna ostndefte.
nu-mi pasa de osinda lor. De m-ar Iauda top top s-ar minUna de
;::r",ine, 'dar daca Dumnezeu 11-1a n-am nid un folos de pe urma
" decalii IM.
,fli .. , T ttl b' v I D . v f I v
0 eauna tre Ule sa pnVlm a umnezeu sa acem cu paca
tete ceea ce facem cn banii pe care-i eheltuim.
. Ce facem cu banii?
...:.:.:.:tndatll ce ne scuUim din pat, roainte de a ne duee in sau
fa 'ne treburile casa fi. din a!ara
1
chemam. sluga
. cerem socoteala de bann cheltultl, ea sa ce baUl s-au
!'Gheltuit re.tufiOlos ee bani s-au cheltuit. rara falos p ce ne-a mai ramas.
. 'a,? mai pupni bani, tn ce chip am
ca:sa nu. plerun de foame, Jara sa ne dam seama. sa
. '.'.bce.m' fi eu faptele noastre. Sa chemam
. .it' de cuvintele de
spie nostru.,
Sa vedem ce cuvtrit s.a chcltll.tit rau. in oearl, 'bl de
. in insultej sa.. ...
2 SPr.e..pagl.lha....n.oasna.m: ,,(:.\1. ....
co pnvirile c 0 ar; sa ne straduim sa ne departam de cheltuielilc
acestea nepotnvite; in locul celor ehcltuitc odata rau sa punetn abe
cl,tiguri; in locol cuvintelor rostite fara fost sa punctn rugaciul1i; in
locol priviriior desfrinate, milostenii posturi. Dadl ne yom chehui
fara rost cuvintele, faptele fi gtndurile, tara sa mai ceva ,i
fara sa mai punem deoparte vreun lucru bun, yom ajunge cu totul
saraci vom atrage asupra noastra pe nesimtite osinda focului
Deei, dUl,>a cum obiFluim sa facem dimineata socoteala banilor nOl!fi
tot Sfa sa facem socoteala faptelor noastre; seara, dupa cina, dnd stam
in pat, clnd nu ne supara nitneni, crod nu ne turbura nimeni. sa ne
cerem socoteala noua infine de tot ce-am fileut vorbit in timpul
zilei. De vedem ca am Jacot pacat sa ne pedepsim cugetul, sa ne mus
tram sufletul, sa ne sfipem ant de tare mintea, inClt, amintindu-nc de
mustrarea ce ne-am lacut-o sear a, sa nu mai indraznim sa pornim sprc
prapastie a pacatului.
5. ca timplll acesta este eel mai potrivit pentru 0 astfc1 de soco
teala, asculra ee spune profetal: lODe eele ce af;i zis in inirnile
c/iiti-'Ua in tlfteTnlltuTue fJoastre" (Ps. 4. 4). Mnhe savir,im in timpul
unei ziIe, ap cum nu Ie vrem: prietenii ne supara. slugile ne salbataccsc,
sopa ne amarafle, copilul ne pricinuiefee dUferi
buri, casa i din afara de casa, ne asalteaza de jur imprejur, ca nu
ne; rna; puiem da seama alUIlci cum ,idem jp :par scarli,
scapam de toate aceste sup;riri, dnd s;ntem cu noi in"iine ,i ne bueu
ram de multa linifte, in pat, sa adunam tribunalul, ca sa-I fawn pe
Dumnezeu indurator en 0 astfel de judecata. Djlgl pacatuim in liccJ.rc
zi ne raniIn in Hecate zi sufletul a'un em <Ie nu mai sim Om acatul; "
dupa' cum eel care prunesc Mereu OVltufl nu e mar
asupri-l9.!. friguri cumPJite f1 moanea, tot
tinlli. I. nesimtiri i pacatifui.uatr:gern '!
nu StiU ca smt suparatoare spusele me1e, oar Slnt
de mult folos. Avem un SliPin.bligd..;"_Y]'1!a dam
.. _.
.n-am :l+llPg
c

dar Dumnezeu fele bme ca re nOI ne vatama mal mult m:pc
depsirea pacatelor decit insu,i paeatu ; de aeeea ne flU
tru a ne pedepsi pentru paeatele trecute,Q
:!At.o.!. $i ca sa afli ca aeesta-i adevarul, asculta ce-i spune DumnczclI
lui Moisi: "Lasi'i-Ma p mlniimiu-Mi'i sa-i sdrobesc'" 32, 10).
Dumnezeu ii spune: "Lasa-Ma"'; nu ca Moisi n tinea - ca Moisi llu1
graise nimie, ci statea tacut inaintea lui Dumnezeu - ci vrind sa-i de')
lui Moisi prilej sa-L roage pentru ei. Iudeii facusera pacatc vrcdnin: de
pedeapsa 0 pedeapsa neinduratoarc; Dumnezeu, lnsa, nu voia sa-j
pedepseasdi, ci sa-i miluiasca; dar asta i-ar fi fileut mai tfll1Cbvi; dl!
aceea Dumnezeu a una alta; deci ca sa nu adllra nil i
pedeapsa asupra lor, dar nici ludeii sa nu ajunga mai Hindavj j1eJlIIll
n-au fost pedepsiti, Dumnezcu ii face pc iudei sa aflc l';l au
';
4/27 Page 97 of 112
4/27 Page 98 of 112

66
MrrROPOUA
pat de urgia lui Dumnezeu, nu datorila meritclor lor, ci apararii lui
A'ja facem noi de multe ori dnd nici nu voim sa pedepsim
pe slugi. care au facut fapte vrednice de pedeapsa, dar nici nu
voim sa Ie piadl din suflet frica de pcdeapsa; rugam pe prietcni
sa-i smulga din miinile noastre, pentru ca sa ramina vie in sufletul
lor frica de noi, dar sa scapc de lovituriIe noastre. a facut
Dumnezeu. ea acesta-i adevarul, 0 'arata chiar cuvintele: ,.Lasa-Ma fi
miniindu-Ma". Noi atul1ci ne miniem, dnd nu sintem lasati sa pedep
sim pe cineva. Dumnezeu, insa, spune: "Lasa-Mii Ji M7l voi mznia", ca
acest cuvint .,mnic" nu arata la Dumnezeu patima, ci pedeapsa pe care
ne-o da. lar dnd l3.uzi pc Moisi spunind: " Dadi Ie ierti lor pacatul,
iarta-l", minuneaza-te de Stapin inainte de a te minuna de rob; ca
d91J.!lLM.wsi__ Sa de -Oamelli..
662 Dumnezeu n-a facut asta numai cu Mom. ciI cu leremia I .cu leze
ch'i'il; la fel: .. Alergati in caile Ierusalimului fi vedeti de estc
cineva care face judecatJ. fi drcptate Ji voi Ii bllnd cu ei" (Jeremia
5, 1). Ai vazut iubire de oameni? Multi, chiar dintre_cti...Ras:atQi._.WIS
.-+.>. ... __ un -singu! om,
race [apte bune 10 mlJlocul unul mare popor, nu este dobont de paca
tele cclor multi; un singur om, care drept, va putea
sl11ulge un popor intreg din miinile miniei lui Dumnezeu, dar un
intreg stricat nu va putea pier de nu va putea aduce osinda
pedeapsa peste un om cu viata virtuoasa. Asta se vede din viata lui
Noe; top au pierit numai el a scapatj se vede din viata lui Moisi;
el singur a avut puterea sa indeparteze, cu rugaciunile lui, minia lui
Dumnezeu de deasupra unui lmreg popor. Eu, insa, am sa-ti dau 0 alta
pilda mai mare de iubin: de oameni a lui Dumnezeu. Clnd Dumne
zeu nu printre cei vii oamcni cu indraznire, care sa se poata'
ruga pemru cei alearga la cei moqi spune ca Ie iarta pacatelc
de dragul acelora, dupa cum i-a spus lui Ezechia: '! VoL3.g.ara cetatea
A!f.'1-':JlVlmparati 20, 6),
care munse e mua.
.C.\lnQSdn.d.-_d;u. ..i
d.C. .. .JLQ,2.i..
Slll1J}a . . __ l!r'},
.!l.Q!Ib- .. ..
veg el!1__1n Sll:, f1m sme,9JI, sa 10 mmte., mereu pacatele
noastre. ca nU-1 de ajuns sa SpUI: "Siot pacatos", ci trebuie sa ai in
Ini'o'te-'chiar felul pacatelor savlqite. Dupa cum focul, dnd cade in
spini, spinii, tot mintea noastra, dnd cugeta mercu
la pacatele nO'astre, Ie lneadt Ie stirpqte cu lar Dumnezcu,
Cire trecc peste nelegiuiri nedreptatile, ne va scapa de pacate
,ne va invrednici de cerurilor, cu harul iubirea de oamcni
a Domnului noStru Iisus Hristos, prin Care cu Care Tatal slava.
impreuna cu Sfintul Duh, acum pururca in veeii vecilor Amin.
TraUUl'cre de Pr. D. FECIORU
cuvtNT LA ANUL
Bataile ceasornicului vremii vcstit 5{
anul 1977, ca sa vina din
lui Dumnel.eu ca ne-a ajutat a in.
a intimpina pe cel nou cu ginduri bl
tot mai lBsemnate in viap Biscricii
anul nou in biserica.
La 1 ianuarie, Biserica ZIlla
'a primit, prin rinduiala vremii de arunci,
cum a zis ingerul dreptului losif, ca Sf. F
lui lisus (Matei 1, 21). Tot in ace:lSta
Vasile cel Mare, una din personal
el.
Incepem, apdar, anul nou, prin sarbator
nu este lipsit de semnificatic In evlavia Cl
. sca de 'a pomeni numele Minlllitorul
pcntru EI "este chiplil lui D
toata faptura, prin EI au fos! f5clllc to;
t ... , caci in EI a binevoil DlImnczcu
1, 15-19), "sculindu-I din moqi
mai presus dedt toata domnia S1
(Efes. 1, 20-22). tn EI Silll as("ume
tintei (Col. 2, 3) in EI loclliew. tr
rii (Col. 2, 9). Clnd rostirn nlllllcle DOll
v pacea cereasca, dici "EI, desfiintilld
it pace" ... "prill EI 'avcm lInii
2, 15-18). Chemat cu nUlJ1l']e J
impotriva pacatului, EI se face Ull izvor (
"rluri de apa vie" despre care Mintllil
ul de 1a lcrusalim (Joan 7. 38), NUrIlck
ispilelor, caci Domnul ne-a dal pild:i cit
Hlcomia plntccelui, niei de 1I110r at'
ertacilillii. ci de a Infrunta 111 1I10d rut,li
l
':
anghc1iei; "Mergi inapoia IIlt:J, SJ1.1II(l . '"
in l11il11(,<1 IllIlWk lui Ii
fcricirc, dici EI II-a rmlil 111 'l;1{1.1r n'" I
4/27 Page 99 of 112
4/27 Page 100 of 112
J
-j
"
fJrntrL' Y 7:f!
TUDII
EOLOGICE
REVISTA FACULTATlLOR DE TEOLOGIE DIN PATRIARHIA ROMANA
en
tjt). fJ21I, '
11ft-
SERIA A III-A, ANUL I, NR. 4, OCTOMBRIE-DECEMBRIE. 2005

4/27 Page 101 of 112
Pre prof. dr. Vasile GORDON
POETA NASCITUR, ORATOR FIT. VOCATIA OMILETICA
,
A MITROPOLITULUI ANTONIE PLAMADEALA
Studiul de fata vrea sa arate ca atributul de predicator cu renume pe care l-a
doblindit lp.s. Antonie nu este inl;amplator, d este rezultatul unui efort de exceppe,
pe plan teologic, cultural, pastoral duhovnicesc. Este vorba, propriu-zis, de un
complex de factori, de autor cu date concrete: ucenicia la duhovnici de
seama li profesori de teologie renumi(i; inalte studii, in tara li straindtate; osteneli
ciirturiirelti de excepfie; om de earaeter; preocupare specia/a pentru redaetarea
rostirea predicilor. Aceste enunturi se regisesc, de fapt, in titlurile capitolelor
acestui studiu.
"Din intimplare nu poate rezulta nid macar 0 Iinie dreaptl!" - spune I.P.S.
Sa, cuvinte care reprezintl laitmotlvul intre,gului material.
Finalul studiului cuprinde cateva sfaturi importante pentru predicatori, care
pot fi considerate ca un testament omUetic aI ],P.S. Sale.
"Din intimplare nu poate rezulta Dici macar 0 lin.ie dreapta!"l.
Aceste memorabile cuvinte aparpn mitropolitului caruia ii dedicam
medalionul omiletic de se potrivesc intru totul cu cele dintitIul
ales de noL Daca unele daruri pot fi moenite prin cum ar fi, de
pilda, al frumusetii fizice, de bun vorbitor presupune 0 munca
pe parcursul unui numar insemnat de ani. Din acest motiv am
recurs la evocarea celebrelor cuvinte ale cunoscutului orator latin Cicero,
"poeta nascitur, orator fit,,2, care exprima concis plastic faptul ca darul
oratoriei nu se ci se cultiva. Aceasta convingere apare notata,
Intr-un chip asemanator, dar altfel spusa, in cursul unuia dintre cei mai
mari profesori de Omiletica pe care i-a awt Biserica noastra, pcirintele
Dumitru Belu: ,,0 predica, se are valoarea ostenelii ce depui la
intocmirea ei,,3.
in general vorbind, "osteneala" este de toata viata: tot ce acumulam
din pruncie pana la apusul vietii. Parintele Galeriu, unanim recunoscut
1 Predica rostitlla Sf. Liturghie, 4 iunie 1995, la Oradea Vezi "Telegraful roman", an.
142, 1995, nr. 25-28, p. 1 7.
2 "Poet te orator devil", in Tusculanae Disputationes, 5, 22.
3 Pr. prof. dr. Dumitru BEW, Curs de Omiktica, dactil., Sibiu, f.a, p. 159.
POETA NASCITUR, ORATOR Frr... ; , STU D I I T
ca predicator harismatic, ne odata, la una din orele de curs; "M-a
rugat deumizi un confrate mai tanar sa-i sugerez teme pentru E
predici, totodata sa-i dau idei, ca el pur simplu nu mai 0
despre ce sa mai vorbeasca..." Imi amintesc cum parintele, dupa ce a
clatinat din cap de ori indignat mahnit, ne-a zis: "Vai, vai, L
sarmanul! Cum sa sPui ceva,' cand sunt atatea probleme, atatea 0
intrebari ale la care raspuns?! A, alta-i pricina, de G
apt: daca nu pui la limp ce trehuie, cand caup la nevoie I
in ele nu gtisefti nimicr.
Tot in contextul ostenelii sau al pregatirii generale pentru predica C
este sugestiva inarturisirea unui profesor de teologie american, Henry E
Ward Beecher, facutaunui proaspat absolvent aI sau. Fostul student i-a
ascultat intr-o dimineata predica impresionat de ei, i-a spus:
"Intentionez sa intru curand in pastorape. Una din intrebarile care rna
este timp ar trebui sa afectez pregatirii predicii. Mi-a
placut in aceasta atat de mult predica d-voastra, m-am
gandit sa va intreb timp v-a trebuit s-o pregatiti, ca sa am pentru mine
1'
un indiciu". Profesorul i-a raspuns: "Tinere, predica pe care am roslit-o
azi-dimineafii am pregatit-o chiar din ziua in care m-am ntiscutr.
Este se poate de limpede, ca nici predicile atat de
frumoase convingatoare ale [P.S. Antonie nu s-au na.scut la intamplare.
Pentru a intelege mai bine acest fapt, in cele ce unneaza vom creiona
din factorii care au contribuit in mod esential la conturarea
personalitatii de predicator, in toata puterea cuvantului: uemicia la
duhovnici de seama ,i profesori de teologie rmumifi; inalte studii, in
tara ,i straindtate; ostmeli edmtrdre,ti de excepfie; om de caracter; :- }.
j I
preocupare speciald pentru redactarea si
,
rostirea predicilor.
1. Ucenicia la duhowid de seama fi profesori ren1J11liti. Cultivarea
celei mai marl virtuti. Logica cea mai simpia ne indica faptul ca nu poti
,.,
deveni dascal, fara sa fi ucenicit tu insuti, ani in ia un dascaI anume,
ori la mai multi. Parinteie Sebastian Chilea
5
, om de mare cultura 0 rara
4 Apud 1. Daniel BAUMANN, An Introduction to Contemporary Preaching, Baker Book
House, Grand Rapids, Michigan, 1988, p. 111.
5 Pro Sebastian CHILEA (1907-1992), depnut politic (1959-1964), a fost unul dintre cei mai
stra)ucip profesori pe care i-au avut Seminariile Teologice din Craiova (1951-1959)
(1965-1978), predicator cu mare audienta al Catedralei mitroplolitane din
Craiova, de asemenea la cateva biserici din la care a slujit, un om de 0
4/27 Page 102 of 112
PRo PROF. DR. VASILE GORDON STUDII
sensibilitate, pe vremea cand era profesor la Seminarul Teologic din
ne amintea adesea de sfatul interesant al unui filozof american, E
Ralph Waldo Emerson (1809-1882); "Anim'i-p carul tau de-o steal"
cuvinte prin care ne indemna. sa intelegemcat este de important sa ne 0
"Iegam" viata de oameni deosebip: un anumit duhovnic, unul sau mai L
multi etc. Observam acest fapt nu numai in viata monahiceasca, 0
in care fiecare "avva", indrumator de ucenici, a ucenicit la randu-i la un G
alt "avva", ci si in mediul carturaresc, in general, unde fiecare maestru a
avut la randul'sau un anumit maestru. I
In duhul acestei tradipi se inscrie educapa mitropolitului despre C
care scriem acum: in fiecare etapa a viepi s-a atat de unul sau mai multi E
indrumatori, fie pe Iinie duhovniceasca, fie pe cea intelectuala, fie pe
amandoua la un loco
Astfel, cu privire la formarea duhovniceasca, de care se leaga
hotiirarea de a intra in monahism, biografia tamirului Leonida (dupa
numele mirenesc) s-a impletit cu a ierom. Arsenie Boca de la Sambata de
Sus, dar cu a ierom. Daniil Tudor (in mirenie Sandu Tudor) - unul
dintre insufleptorii spirituale "Rugul Aprins", de la Manastirea
Antim din Marturisirile I.P.S. Sale pentru aceasta etapa sunt
cat se poate de elocvente: "Prin 1946 devenise publica 0
religioasa de buna calitate care a cucerit repede intreaga tara. Era
inipata la Manastirea Sambata de Sus din judo de catre
parintele Arsenie Boca. Om cu mare autoritate duhovniceasca, bun
cunoscator al Sfinplor Parinp, student al parintelui Dumitru Staniloae la
Sibiu, 0 vreme student la Arte Frumoase In elev la cursurile de
Anatomie al profesorului Reiner, pelerin la Sfantul Munte Athos
dincolo de toate acestea, un bun psiholog,o minte luminata si clara, un
,
duhovnic in masura pentru tarani, ca pentru cei mai rafinati
intelectuali. A fost el inchis in mai multe randuri. Multi studenti din
din Cluj ne f.'iceam vacantele in preajma lui. Tinea la noi ne
acorda atenpe deosebita. Capva dintre dintre studente, au
intrat mai apoi in monarusm. Cam tot in vremea aceea inipa la
scriitorul ziaristul Sandu Tudor, cercul "Rugul Aprins" in care erau
sensibilitate aparte (canta admirabil Ia vioara, spre exemplu), Coarte iubit de elevi. Opera
publicisticii inregistreaza diteva studii omiletice, de valoare exceptiona1a. A publicat
peste 0 suta de predici in periodicele Amanunte la Pr. V. GORDON, Introducere
in Omileticii, Editura Universitatii din 2001, p. 168.
POETA NASCITUR, ORATOR FlT.:. STU D I I
12 studenp, dintrecare doi la Teologie, Nicolae i
Leonida (Antonie) Plamadeala. Sandu Tudor a devenit monahul Agaton, E
la Manastirea Antim la Schitul Crasna-Gorj, apoi Schimonahul Daniil la 0
schiturile Rarau, de unde a fost arestat de la Aiud, nu s-a mai
intors. Nu i se nid mormantui... InfluentaP de "Rugul Aprins';, L
de "fenomenuI" Sambiita, prin -l946 am plecat sa-I vedem sa-I 0

':-/
.
ascultam pe parintele Arsenie. Eram mulp. Printre eu ... "7. G
,
Profesorii de teologie care I-au marcat in chip deosebit sunt evocap f
;,'
cu mare admirape, descriindu-i drept "universitari de mare prestigiu,
cultivand un stil academic autentic"S, marturisind, totodata, mandria de a C
Ie fi fost student Sunt pomenip, astfel, mai toti profesorii generapei de E
aur ai teologiei asociind fiecaruia cate 0 scurn caracteri
zare sau - in sensul bun al cuvantului. Notam aid doar cateva
dintre cele mai cunoscute nume, evocate de I.P.S. Sa
9
: parintele Staniloae
"care elabora in fata studenplor", parintele I. G. Coman, "poredit Olimpia
nul", prof. Vasile Ispir "pionier aI ecumenismului romanesc", diac. Nicolae
Balca "care a scris cele dintai studii in despre K. Barth,
Heidegger Kirkegaard", prof. I. Gh. Savin "ale carui studii despre
argumentele raponale pentru existenta lui Dumnezeu nu se. vor invechi
niciodata" etc. etc. Amintindu-ne de un sfat al Fer. Augustin, care spune
ca daca-i cinstim pe sfinp, trebuie sa-i imitdm, constatam ca I.P.S.
Antonie nu doar i-a cinstit admirat pe duhovnicii profesorii pe care
i-a avut, ci a invatat efectiv de la fiecare tot ce a fost mai bun, mai
folositor mai inalt, atat pe Iinia "ravnei", cat pe cea a "priceperii",
doua virtup care nu pot fi desparpte decat cu riscul Mitropolitul
Antonie a dat 0 atenpe speciala cuvintelor Sf. Ap. Pavel din Epistola catre
Romani: "Le marturisesc ca au rawi pentru Dumnezeu, dar sunt fara
pricepere" (10, 2). Pe baza acestui verset I.P.S. Sa a rostit 0 predica, in
Catedrala Ortodoxa din Sibiu, la 11 iulie 1983, publicata in volumuI
"Talcuri noi la texte vechi"lO, in care nu doar analizeaza in chip magistral
pozipa tragicl in care se gasesc cei cu riivna lipsita de pricepere (dupa
unele editH ale. Scripturii, fara dupa alteie, farO. ci
6 Fost profesor director la Seminarul Teologic din actualmente preot la
biserica Sf. Silvestru, unde a slujit piirintele Galeriu.
'Vol. Cuvinte Duhovnic!$ti, Sibiu, 2000, pp. 273-274.
8 Ibidem, p. 271.
9 Pentru lisla profesorilor a caracterizariloT, vezi ibidem, pp. 271-272.
JO De ex., Editia a II-a, 1996, pp. 200-207.
4/27 Page 103 of 112
1" . ","
ill::<",
'"",. I;,. 'ak.
I' ;
POETA NASCITUR, ORATOR Fri... ;. T U D I I r-r STUDlI
PRo PROF. DR. VASILE GORDON
of era la intrebarea{;ce inseamna sa ai ravna cu pricepere?": secund, ori nu intra in calculdeioc!14. Sa trage un semnal de alarma.l.
)nseal1:mii, in primul rdnd, a urma rdnduielile cefe ,statomicite de E mai ales eu privire la pericolul. pecare . il reprezinta mediocritatea in E
Bisericii dintru inceput, Ii verificate de-a lungul a douii mil de ani, contextul slujirii. lata 0 diagnosticare i1ustrativa: "Mediocrul, ar avea 0
panii astiizi, ca fUnd randuieli bune; inseamnd a urma ceea ce au 0 motive sa aspire la calificativul de smerit, nu poate fi trecut nicideeum
crezut 1istrdmolii n01tri, credinfa in care au trdit au murit ei til printre smeriti. Printre da. Fiindca, Jipsindu-i mijloaeele valide L
pand 1n zilele noastre; inseamnd a urma acea Tradi(ie care a dus fa d de Iimitele de cele mai multe ori nu pricepe 0
unitatea noastrd de credinfii fa unitatea noastrii ca neam, de-a lungul G sau nu-i vine bine sa recunoasca faptul ca ar exista ceva mai sus de sine. G
istoriel, care s-a verificat a fi credinfa cea dreapti1. Noi, ortodoqii,
Ca sa fie smerit, ar trebui sa de ceo Ca sa de ce, ar trebui sa nu fie I
am rdmas dintru inceput panii azi pdstorii dreptei credinle. Toti cellalli, 1
mediocru. Ori, inteligenta lui e slaba. Fie din fire, fie pentru ca nu e
toate celelalte grupiiri care au apiirut in istorie, de-a lungul secolelor, C
Jucrata. E ca 0 floare prin baJarii de gradina parasita. Gand se pretinde C
s-au rupt de la noi, de la dreapta credin!ii. precum spunea Sf. Apostol ,
smerit, n-o crede eu adevarat cad, in chip paradoxa!, mediocrul poate fi E
din dorinfa de dispute 1i de slavii din increderea prea
si infatuat Cand se crede om duhovnicesc din orgoliu, vrea sa fie
mare in felul personal de a interpreta Sf. Scripturi1. n15
smerit In felul acesta e mereu intr-un falS...
A avea riivnii cdtre Dumnezeu cu pricepere, inseamnd, a
urma invdfdtura cea dreaptd, iasatd transmisd prin Bisericii de-a
lungul veacurilor tuturor 2. "Biserica slujitoare" "Diaconia cuvantului". inaIte studii in
Analiza de remarcabila prin finetea realismul ei, reprezinta
tara si stnUnitate
, ,
desigur un fragment reprezentativ de omilie exegetica, dar 0
marturisire desprinsa pardi din jumalul personal: toat.a i.P.S. Sa a Literatura biografidi a I.P.S Antonie, extrem de bogata
16
, ne
fost preocupat sa eultive cultive una din cele mai laudate prezinta cu ama.nunte traseul impresionant al ravnei pe linia studiilor,
dlscemiimantui sau dreapta socotin!ii, adica "price perea" despre care inclusiv cele de doctorat de la "Heythrop College" (Oxon - Anglia), sub
*.
tocmai a fost vorba. pe urmele bunilor ai Patericuiui, nu 0 conduce rea prof. Robert Murrayl7, incat socotim de prisos a insista aid eu
,.
data, i,P.S. Sa a vorbit a scris despre discemamant ca despre cea mal detalii. Este mai important acum sa amintim di teza elaborata in Anglia
i.{
mare virtute
12
Este iiustrativ, credem, fie un scurt fragment al unei va fi suspnuta apoi in tara, intr-o forma dezvoltata, sub coordonarea
astfel de cuvantari: nCea mai mare virtute este aceea care Ie autentifidi parintelui profesor Dumitru Staniloae, cu titlul "Biserica slujitoare in
Ie controleaza pe toate: dreapta socotin;d, .perspicacitatea, giindirea Sfanta Scriptura, in Sfanta Tradipe in teologia contemporana",
logicd, sdndtoasd, opusul exceselor al excentrismelor,
echilibrul spiritual ...,,}3.
14 Dureros de proaspati ne este inaintea ochilor imaginea nefericitl a cazului ..Tanacu",
care a facut inconjurul lumii cu 0 Romanie "obscurantist:a", numitl "medievaJa" de multi
lata, unul dintre cele mai importante roade ale uceniciei
straini, caracterizare nedreapta, in fond! Pe de altl parte, chiar daca nimeni
I.P.S. Sale sub ascultarea indrumarea unor duhovnici profesori
dintre noi nu s-ar indoi ca Daniel Corogeanu, protagonistul tristului episod, este sincer
. remarcabili! Sa nu treaca neobservat acest amanunt (cu "A" mare): cata
evlavios, cu "ravna" adica, oricine a putut afla ci, in pofida marilor responsabilit:ap
intre un slujitor eu carte, receptiv la exemplul duhovnicilor pe care le-a asumat, nu are studiile terminate ca virtutea "priceperii" nu
imbunatapp, unul pentru care ascultarea sunt trecute in plan
intra in preocuparile p.cv. sale.
15 Cuuinte .., p. 235.
16 Printre cele mai insemnate studii bio-bibliografice se numara eel semnat de Paul
BRUSANOWSKI (licentiat in Teologie), Coordonate biografice bibliografie seiectiva, in
voL omagial ..Teologie, slujire, ecumenism", Sibiu, 1996, p. 7-70, pubJicat in "Revista
II Ibidem, p. 202.
12 A se vedea, bunaoara, articolul "Care este rea mai mare virtute?", in voL Cuuinte Teologica", Serie noua, an. VI (78), nr. 3-4, iulie-decembrie, 1996, p. 7-60).
17 A obpnut, astfel, titlul de doctor in teologie (calificativul cum laude"), cu
.., pp. 91-97.
lucrarea "The Servant Church in Western Thought. An Ortodox
13 Ibidem, p. 97. lO'
4/27 Page 104 of 112
PRo PROF. DR. VASILE GORDON ST D I I
arhicunoscuta in randurile in partea a III-a a luerarii,
"Aspecte practiee ale slujirii in Rasaritul ortodox", primul capitol este
intituiat "Diaconia cuvantului,,19 se leaga direct, astfel, de preocuparea
specialaa I.p.s. Antoniepentru latura rnisiunii Trei sunt
aspectele care ne intereseaza in acest sens: a. Caraeterul misionar al
propoviiduirii; b.lmpliea{Ule ecleziologiee ale diaeoniei cuvantului; c.
Diaeonia cuvantului diaeonia {aptel. acum, cateva detalii.
a. Din zorii pana astazi, propovaduirea a pareurs trei
faze: kerigma. cateheza predica propriu-zisa. Prima, cti: eel mai
pronunt:at caraeter misionar, inseamna vestirea (anun{area) mesajului
evanghelie, nu numai la paganii din treeut sau la necre*tinii de azi, d *i la E'
carora trebuie sa Ie re-vestim "iara iara". Cateheza predica,
la randul lor, trebuie sa imbrace adesea haina misionara, mai ales in
contextul puzderiei de seete "religioase" din zilele noastre. b.
"Spiritul teologiei misionare intelegerea raspunderilor misionare ale
Biseridi in interpretare ortodoxa - spune I.P.S. Sa - sunt fundamentate
pe baze ec1eziologice, intelegand prin aceasta ca misiunea este autentica
eficaee numai prin lucrarea tainelor... Acest caraeter ec1eziologie al
misiunii arata ca prediearea cuvdntului nu e sulieientd, daea e disoeiatd
de administrarea Tainelor. cad numai acceptarea euvantului eompletata
de primirea Tainelor incorporeaza efectiv pe in Biserica. Aetul
exterior al auzirii, implinit de aetul interior al credin{ei *i de
participarea organica la harul Tainelor, face din cei carora Ii se
membre depline ale lui Hristos. Prin urmare, misiunea nu
poate fi redusa la predicarea cuvantului, deoarece euvantul Tainele
reprezinta cele doua mijloace nedespartite, prin care Biserica transmite
harul mantuirii"20. Pe de alta parte, dupa aprox. 30 de ani de la
18 Publicati in .Studii Teologice", anul XXIV, nr. 5-8, mai-iunie-sept-()ct 1972, 656 p.
19 Ibidem, pp. 429-439.
20 Ibidem, p. 431. Mai aproape de zilele noastre, pentru raportul cuvant - Taine
beneficiem de excelenta lucrare .Propovaduirea cuvantului Sfintele Taine", Tezii de
doctorat, e1aborati de pirintele Nicolae DURA. parohul romanilor din Viena, publicati in
,Studii Teologice', nr. 1-2, 1998, pp. 3-286. Lucrarea, de un inalt Divel ,tiinpfic,
evidentiaza complementaritatea celor douii mijloace, predica Sfinteie Taine, in
procesul mantuirii. Nu doar predica, cum protestantismul radical, nici Sfintele
Taine singure, cum suspn anumite '\lOci pretins ortodoxe. Autorul merge pana
acolo iDeat sa vorbeasci chiar de un caracler sacramental al propo/Jdduirii. ar
putea sa pe cineva, dacii s-ar opri doar la simplul enunt intrudi.t Sfmtele Taine
sunt unicul izvor aI harului mantuitor, ar fi contraindicat sa se vorbeasca de .caracterul
POlTA NASCITVR, ORA'lVR FiT... ' STU D I I r,-;
redactarea tezei de doctorat,' lp.s. Sa se exprima cat sepoate de i
categoric cu privire la important:a a predicii, nu doar in E
planul misionar, cat mai ales in eel soteriologic. in unei analize 0
omiletice retrospective, intitulata "Preotul predica,,21, I.P.S. Sa noteaza:
"A fi bun preot inseamna a predica bine... vrea sa se ca eu L
consider ca 0 slujba fara predica nu e completa. Tot e 0 slujba fara 0
predied bund. Sa luiim amintel,m, pronuntandu-se fara echivoc cu G
privire la caracterul soteriologic al ei: "Predica a ajuns, astfel, instrument I
de miintuire, mijloc de indrumare spre Scripturilor, ajungand
adesea mai cautata decat Scripturile insesi .....23. C
Trebuie sa precizam, la randul nostru, ca din punet de vedere E
liturgic, oriee slujba, inclusiv Stanta Liturghie, nu poate fi considerata
incompleta lara predica... Altfel, ar insemna ca efectul lor sa depinda de
con*tiinciozitatea ori indolent:a slujitorilor. Dar predica. eea de buna
calitate se are menirea de a explicita actele cultiee. de a Ie
scoate in evidenta frumusetea profunde. Iar in plan
soteriologic, nu predica propriu-zisa ofeICi harul izbivitor. ci Sfintele
Taine, dar ea contribuie la harului dupa
cum Sfantul Apostol Pavel: "Credint:a este din auzire. iar
auzirea prin cuvantullui Hristos" (Rom. 10, 17).
sacramental aI cuvlintului lui Dumnezeu, ca nopunile de tainil, sacrament,
misterium, sunt sinonime. Lucrurile nu mai par exagerate, iosa, atund and se suspne,
de {apt, cii predica are caracter sacramental door in conlucrare cu Sfintele Taine, cum
reiese din concluzia pe care autorul 0 face la finele capitolului aI V-lea: ,in Biserica
drept-maritoare, unde pregitip ,i curatiti prin Taina Spovedaniei prime.sc
euharisticii, se cuminecarea duhovnicea.sca cu cuvintele
adeviirului spre viara spre mantuire. Cuvdntui sacramental al propovdduirii liturgice
conduce pe credinaofi la Sfintele Taine ,i-i intare,te in lucrarea harului, deci ii inscrie
pe cale mantuirii a vietii 'Velice" (I'. 218). in context, al raportului dintre
predicii cult, vezi pro V. GORDON, Predica ocazionala (pareneza), Tezii de doctorat,
Editura Institutului Biblic de Misiune aI Biseridi Ortodoxe Romane, 2001,
Cap. N.1: Scurtd analiza asupra raportuiui cult-predica, in general, cuit-pareneziJ,
in special Implicatii interconfesionale. pp. 145-155.
21 t ANroNIE Pl<imadeaia, ?reotul in Bisericd, in lume. acasd, Sibiu, 1996. 175-187
27 Ibidem, PI'. 180-181.
23 Ibidem, p. 177.
.'.'
,
;

4/27 Page 105 of 112
PRo PROF. DR. VASILE GORDON STUDII
3. "Este necesar ca viitorul preot sa se deprinda a se slu;i bine de
condei, ,daca vrea sa ajunga a se sluji bine de cuvant"u.Preocoparile E
ale i,p.S. Antonie
o
Sfatul pHn de realism eoneretete al parintelui profesor Dumitru L
Belu a fost ilustrat exemplar de eondeiul mitropolitului Antonie, a carui 0
opera serisa (carp, studii, artieole, predici, insemnari, eomentarii, note G
etc.), de valoare indubitabila, cantitativ, dupa opinia noastra, pe I
a oricarui ierarh roman din treeut si de azi. lata ca ierarhul care a scris,
eu admirape, desp;e ata1ia "clerici ortodoqi, ctitori de C
limba eultura romaneasca"25 despre multi "dascaIi de cuget sim1ire E
romaneasca,,26 inscris numele in eelor mai
carturari ortodoqi romani, eu cinste pe veci. Cultura vasta variata a
reprezentat, astfel, 0 sursa eonsiderabiia pentru sporirea calitapi
predicilor, amt cu raportare la continut la modalitatile de expresie, cat
la intluenta asupra euantumului persuasiunii. "Cum trebuie sa fie 0
predica - m-a intrebat candva fostul nostru profesor de
Omiletica de Ia Seminar, blandul parinte Anatolie Zarea (1920-2000).
Surprins de intrebare, am dat un raspuns baiguil. "Nu-i prea rau ee spui,
mi-a replicat, dar aseulta aici: 0 predica trebuie sa fie frumoasa
convingatoarel". Miirturisese acum ca in acel moment n-am fost prea
eonvins de valabilitatea aeestei diagnosticari. Ulterior in c1ipa de fat;l)
mi se pare insa 0 definitie buna, suficient de expJicita euprinzatoare:
"frumoasa" - in sensuI ca trebuie sa fie plaeuta auzului, prin utilizarea eu
maiestrie a limbii romane a modalitaplor ei de exprimare stilistica;
"eonvingatoare" - prin faptul ca trebuie sa-i pe aseultatori prin
eontinut, logica, argumente, ilustrari etc.. Cultura de excePtie a [P.S.
Antonie exersarea neobosita a eondeiului au fost, fara indoiala, pe Iinia
eelor doua ale predicii, nominalizate de p;irintele Zarea.
Convins ca fara lectura preoeupari pentru scris preo1ii nu pot
rosti predici eficiente, la cerintele vremli de azi, [P.S. Sa a vorbit in
nenumarate randuri despre importanta culturii preotuIui, publicand in
aeest sens 0 seama de artieoIe, prinse apoi in diferite volume. intre
acestea de mare concretete ni se pare artieolul "Cultura in ajutorul
:M Pr. Prof. D. BELu, Curs..., p. 141.
25 Bucuresti, 1977, 69 p.
26 Bucurefo, 1981,547 p.
POTA NASClTVR, ORATOR Frr... . '. STU D I I r-r
vocapei misiunii preotului,,21, in care spune la un moment dat: "Preotul i
trebuie sa fie informal. Cu fiecare dlntre sai trebuie sa E
vorbeasca in Iimba lui. Sa fie cult eu cel cult, sa fie simplu eu cel 0
simplu, dar simplitatea lui, spre deosebire de a eredinciosului simplu, sa
izVorasca dintr-o mare eultura, sa fie 0 Inaltime care se adapteaza, nu pur L
simplu 0 simplitate'<-simplitate. Cu aeestea nu I-ar putea ajuta pe eel 0
simplu, caruia ii e de ajuns nefolositoare propria lui simplitate. Nu se G

poate face misiune dupa ureche, ca alta dati, doar cu epitrahilul ,i
'''......
1,",',1"'" Molitvelnicul ... "28. in context al pledoariei pentru cultura '"
>
I .
preotului, citeaza un aforism al lui Marin Voiculescu: "Poezia este un C
E

raponament in metafore,,29, caruia I.P.S. Sa Ii face un comentariu
:'
splendid: "Rafionament pentru care trebuie sa legile gandirii
1,",
corede, care se invat;l, metaforiPo, pentru care trebuie sa ai
asocierii de nopuni, pe care sa Ie faci sa semnifiee alteeva decat inseamna
euprind in ele in eonpnutul lor propriu-zis. Nici aeeasta nu vine de la
sine. Se invat;l. eeea ce e mai greu decat putea inchipui un spirit
,t'
ingust didactic, e ca metaforele nu se invat;l ca atare, ci se alcatuiese
din totalul invat;lturilor care, aeumulandu-se pentru alte scopuri, se
" ,

cheama cultura...,,31.
intr-o cuvantare rostita la deschiderea festiva a cursurilor
universitare de la Facultatea de Teologie din Sibiu
32
, I.P.S. Sa pe
ton: "Exigentele lumii moderne au crescut.. Se cere un plus de
cultura. Nu mai merge eu Ceaslowl eu Molitvelnicul. Preotul trebuie sa
fie egaJ in cultura cu pastori1ii lui, daca nu ehiar superior lor... Trebuie sa
raspunda la exigentele lor... Lumea de azi. vrea argumente, lOgidi,
de idei, stil sobru ,i cautat, nu se mai co
:r
retorici ieftine fi co florice1e!,,33.
27 Publicat in vol. nPreotul in biserica, in lume acasa...", pp. 101-120.
,
28 P. 107.
29 Marin VOICULESCU, Gandirea aroris/ieii in eultura romdneaseii, 1986, p.
1331.
30 "Metafora" (gr. = schimbare) este 0 figura stilistica de cuvinte (trop) in care cuvantul
folosit ia un inteles nOUr provenit dintr-Q comparaj:ie pe care 0 facem in mintea noastra:
.voi sunteti sarea pamantului..."
31 Preotul in Biserieii... , p. 107.
32 Publicata in vol. .Vocatie misiune in vremea noastra", Sibiu, 1984, sub titlul .Preotul
in fata lui Hristos, in fata propriei in fata lumii, pp. 155-176.
33 Ibidem, pp. 163-164.
4/27 Page 106 of 112
PRo PROF. DR. VASILE GORDON STUDII
Aeeste sfaturi multe altele, date pentru stimularea leeturii
un

scrisului In randurile preotimii, au fost mai intai experimentate din
bel*ug de sfatuitorul, dovada fiind zecile de mii de pagini
.euprinse incartiIe, studiiIe .artieolele de la I.P.S. Sa.
Cireula in popor, cine de cata vreme, 0 zicala supiiratoare
intrucatva: "Sa nu faci ee face popa, ci sa faci' ce zice popa!" - valabila,
poate, vizavi de comportamentul unor confrati. Am eunoseut insa
preot, deosebit de serios duhovnicese, intelept, bun familist smerit in
toate
34
, care, eu asceildentul vlirstei autoritatii in parohie, a spus la un
moment dat "Dragii mei, ca cireula aeea vorba sd nu fad ce face
popa..., dar eu indraznese sa va eer sa facep ceea ce vedep la mine, nimie
mai mult!". sunt convins ca nimeni dintre aseultatori nu I-a catalogat
ca lipsit de smerenie, pentru ca top ca parintele este un om
exemplar, din toate punctele de vedere. Ei bine, acest exemplu se
mitropolitului Antonie: toate indemnurile la cultura au totala
aeoperire in preocuparile personale, evidente pentru orieine.
4. "Non posse oratorem esse, nisi virum bonum". Personalitatea
predicatorului Antonie PlimiideaJa
I

intr-adevar, bine a remarcat Quintilian (eca d. Hr.), celebrul
orator latin: "Nu poate (cineva) sa fie bun orator, daca nu este biirbat
virtuOS!"35. De aceea, puterea de convingere prin predica este direct
proporponala cu puterea de convingere a exemplului personal: "Preotul
trebuie sa *tie ca nu are 0 viata publica una particulara, ci una singura,
aceea de preot EI poate suspenda in nici 0 imprejurare calitatea de
Panntele Alexie Barca, fost slujitor Ia bisericula Bucur-Ciobanul din Bucure (vizavi
de Mamstirea Radu-Voda).
35 QUINTILIAN M. FABIUs, institutio aratoria, Liber XII, I, 3; vezi trad. rom. Arla oratorica,
trad. de Maria HETCO, Editura Minerva, 1974, vol. 3, p. 333. lata contextul
frazelor in care Quintilian a rostit aceste memorabile cuvinte: nGandirea mea mai
departe. De tapt, nu spun numai ca acela care se pretinde orator trebuie sa fie om eorect,
ci ca nici IIU ptHlU lIjunge OI'tltor dedit omul cored. fntr-adevar, nu voi admite ca este
inte1igent omul care, pus in tala taptelor ciostite a celor rele, va prefera drumul spre
cele urate, nici ca este prudent, deoarece, neprevazand consecintele faptelor lui, se va
expune el unor pedepse foarte grave, adeseori din partea legilor lji intotdeauna din
partea unei incarcate. cad daca nu numai socraticii 0 spun, ci in general, ca
nu e rau deciit cine e ,1 prost, desigur prostul nu va ajunge niciodata orator ...n. Ibidem.
POETA NASCITUR, ORATOR FIT... . . STU D I I :r
preot Cuvantullui trebuie sa fie dumnezeiesc nu numai de pe amvon,
nu numaicand repeta cele scrise in carple de slujba, Cl 10 toate E
momentele viepi lui...,,36. Legat de aceasta, i.p.s. Antonie adesea 0
sa aminteasca 0 zicala, ca sfat pentru predicatori, in general: "Ori te
poarta cum p-e vorba, ori cum p-e portul!". Adica, intre cuvant L
..i;n:
si fapta trebuie sa existe deplina compatibilitate, asa cum ne-a dat piida 0 "."
Mantuitorul Iisus Hristos - Cuviintul intrupat Evanghelistului G
:l..
loan Cuvantul S-a facut trup" (1, 14), nu se refera numai la intruparea r
}.i
;f
Lui - ca prim inteles (evident. de altfel), ci *i la faptul ca invatatura Sa a
14.
fost ilustrata, in chip prin viata pamanteasca de zi cu zi. C
"j
I.P.S. Antonie n-a fost doar un model stralucit de predicator, ci un E
model de om, cu 0 personalitate exemplara
31
Cu siguranta ca a
remarca Sf. loan Cura de Aur, care a spus ca aseultatorii predicii il judeca
pe vorbitor nu numai dupa conpnut, ci dupa faima (personalitatea,
n.n.) lui: "Predicatorii marl trebuie sa muneeasca mai mult decat
predicatorii slabL Cad ascultatorii judeca predica, nu dupa cuvintele
predicli, ci dupa faima predicatorului. Prin urmare, dnd un predicator
mare intrece pe top ceilalp predicatori in cuvant. atunci mai cU seama
trebuie sa munceasca pentru pregatirea predicilor mai mult decat top..."38.
Nu vom exagera, desigur, spunand ca mitropolitul Antonie a fost un om
tara eusur.., Numai Hristos este Dar nu ne iridoim nici 0 c1ipa
ca I.P.S. Sa, avand neincetat inaintea ochilor exemplul suprem
al Mantuitorului, s-a straduit sa-L imite, cum trebuie, desigur, sa faca
orice slujitor Nu este exclus sa fi cunoscut un sfat al Fer.
Augustin, direct legat de acest aspect "Sit eius quasi eopia dicendi, forma
vivendi" ("Sc'i-i fie, vorbitorului n.n., felul de a trill, preeum bogapa
grairii")39. Daca n-a in totalitate, n-a fost cu nimic "faima"
sa reala, cad In bunul lor simt, sa faca deosebire intre
unui om sincer nemdrturisitd a
36 Preotul in Biserica... , p. 92.
11 Amanunte eu privire la personalitatea predicatoruIui, in general, vezi Pro Dr. Vasile
GORDON, introducere in Omiletica, Edit Universitapi 2001, pp. 246-253;
Idem. introducere in Catehetica Orlodoxa, Edit. Sophia, 2004, pp.155-160, cu
raportare la calitaple educatorului (catehetului).
38 SF. lOAN GullA DE AUR, Despre preore, trad. Pr. D. FECIORU, Edit. lnst Biblic,
1987, p. 117.
39 Fer. AUGUSTIN, De doctrina christiana, PL, XXXIV, 4, 61.
34
4/27 Page 107 of 112
PRo PROF. DR. VASILE GORDON STUDII
fariseulut
o4O

privire la personalitatea i.P.S. Antonie, opinam ca cea mai bilna
caracterizare aparj:ine I.P.S. Daniel al Moldovei, exprimata la sfartitul
Sfintei Liturghii oficiate in ziua prohodirii din catedrala mitropolitana din
Sibiu (joi, 1 sept. 2005), in care sunt evidentiate 7 daruri pe care Ie-a
cultiw.t: "Toti oamenii au darurl de la Dumnezeu, dar nu toti Ie cultiva cu
intensitate ti cu pasiune. I.P.S. Antonie ramane in
memoria noastra ca fiind un om de cultura ti un misionar
dinamic al ortodoxiei romanetti. in primul rind, inalt Prea Sfintia Sa a
fost un teolog ortodox sistematic cu deschidere sociala ecumenica, a
accentuat dimensiunea spirituaIa a Bisericii universalitatea Ortodoxiei,
participand la numeroase intruniri inter-ortodoxe interconfesionale
crettine. In al doilea rind, a fost un interpret al spiritualitatii ortodoxe in
contextul epocii de astazi. A aratat ca "Patericul" "Filocalia" reprezinta
o intelepciune pentru viata omului din toate timpurile, intrucat sfintenia
este implinirea omului creat dupa chipul lui Dumnezeu Cel Sfant
in al treilea rand, I.P.S. Antonie a fost un bun cunoscator al
literaturii romane universale. Marturii sunt carple sale de istorie
literatura pe care le-a scris evocand personalitati de cultura romaneasca
in context universal. in al patrulea rand, a fost un bun organizator de
evenimente bisericetti, nationale internationale, renumit pentru
concluziile pe care Ie formula astfel ineat ele deveneau perspective pentru
aqiuni misionare pe tennen lung. Apoi (al cincilea, n.n.), I.P.S. Antonie a
fost un restaurator de monumente istorice, ctitor de edificii noi, ca
Episcop la Buzau Mitropolit al Transilvaniei. Marturia eea mai
elocventa in acest sens este ctitoria sa de la M<lnastirea Sambata de Sus,
grandioasa indnta a manastirii, precum si Academia de Spiritualitate si
Cultura Crettiml. Inalt Prea Sfintia Sa a' fost, de asemenea (al
n.n.), un roman patriot, cu un vast orizont european, asemenea marilor
personalitati ale culturii romanetti. Marturii sunt toate cuvantarile,
scrierile atitudinile sale de-a lungul intregii sale vietL Este un model de
patriotism romanesc, in timp cu deschidere universalii. in al
,aptelea rand, [P.S. Antonie a fost ti ramane In memoria noastra ca un
fascinant promotor al legaturii dinamice dintre traditii libertate, dintre
.to Detalii, la Pr. lect dr. Vasile RAoucA, CUTS de Cateheticd, daro!., 1996, p. 73.
FarrA NASGWR, ORATOR FrT... . STU D I
peren nQutate, dintre Bisenca societate..."41. Consideram ca orlee
adaos sau comentariu din partea noastra at fi de prisos la acest paragrafi E
o
I T
r

..
<;, t '
5. "Le style eSt l'homme meme". Cateva dintre caracteristici1e L
.'1; .
predicilor I.P .S',Antonie"
o
. ,-.j-<

Felul de a fi al oricarui predicator se reflecta in modul de a vorbi. G
.,'1'..,.;
.!.
Suntem de acord, de aeeea, cu aceasta sintagma ,.stilul este omul I
p.
a scriitorului franeez Buffon (Georges Louis, 1707-1788), rostita in C
. ,:.
discursul sau de primire In Academie. Evident ca stilul unei creatii este E
expresia temperamentului persoanei autorului, dar a epocii in care
acesta a trait l.P.S. Antonie are un stH cu pronuntat caracter personal,
inconfundabil, cu siguranta ca a fost influentat de toate carlile citite,
de profesorii pe care i-a avut, de toti semenii de la care a avut de invatat
ceva Bogiitia propriei personalitap, sub toate aspectele, i-a fost insa eel
mai insemnat izvor de inspirape. In cele ee unneaza, vom creiona cateva
elemente concrete, legate de modalitaple deredactare prezentare a
predicilor, pentru 0 viziune de ansamblu.
.,
a. "Redactarea"
Pentru acest pas tehnic, prevtlzut teoretic in toate manuale de
Omiletica, am folosit ghilimelele, datorita marturisirii surprinzatoare a
l.P.S. Sale: "Predicile mele vin dintr-o experienta personala de predicator.
N-au fost scrise, prin urmare nici invatate pe de rost. N-au fost nici macar
schitate, in adevaratul inteles al cuvantului, adica organizate anterior,
dupa un plan clasic de predica, cum se Invata la orele de Omiletica.
, .
Sper ca aeeasta marturisire sa nu fie un exemplu rau pentru nimeni. Sau
sa fie, dar un exemplu bun, cu conditia sa se treaca prin fazele de
meditape asupra temei, pe care mi Ie-am impus eu. Fiecare predica a fost
gandHi, inainte de a fi rostita. Jaloanele ei i-au fost in general fixate
in mintea mea. Odata avute jaloanele, mi-a fost sa improvizez pe
loc, din scaunul arhieresc, in funcpe de perceptia pe care 0 aveam,
41 Fragment extras din editoriaIul .0 ceremonie miireat<l pentru un mare mitropolit",
semnat de Narcisa BALABAN, aparut in .Lumina", cotidian al Mitropoliei Moldovei
Bucovinei. 2 sept 2005, p. 1.
42 Pentru acest paragraf avem in atentie trei carP de predici semnate de i.P.S. Sa, inclusiv
prefetele lor: Lumina din lumina, Sibiu, 1985 (coordonator); Tiilcuri no; La texte oechl,
Sibiu, 1989 (Edipa II-a, 1996, editura Axios SRL ); CutJinte IQ zile mQri, Sibiu, 1989.
...,..,
4/27 Page 108 of 112
0
PRo PROF. DR. VASILE GORDON STUDII
privindu-mi ascultatorii, daca mai aveau sau nu nevoie de expJicapi
suplimentare, de insistent! asupra unui detaliu, de un exemplu, de
parabola etc.,,43. Iar ca fndemnuri practice, mai ales pentru predicatorii
incepatori, I.P.S. Sa spune urmatoarele: "Predica trebuie sa se innoiasca
permanent, spre a nu deveni rutina. De aceea, preotul trebuie sa citeasca
mult multe predici lucrate de alpi, sa citeasca exegezele textelor de care
se ocupa. Pregatirea predicii se face toata saptamana, de luni dimineala
pana duminica dimineala. Predica nu se improvizeaza, ci se lucreaza pami
la amanunte. Sa precis cu ce incepi cu ce termini"'".
b. Citim predici1e sau Ie rostim liber?
Este 0 intrebare aproape retorica, fiind unanim cunoscut faptul ca
[P.S. Antonie a predicat intotdeauna liber, fara a fi nici 0 clipa robul
vreunor texte scrise de alpi, ori de sine, cum ne-a marrurisit
mai sus. Dar iata ce ne spune in privinla avantajelor rostirii libere:
Sorbirea libera nu poate intotdeauna urma canoanele retoricii, atat sub
raportul succesiunii ideilor, cat *i sub raportul modului lor de prezentare.
Dar e mai Iucratoare 0 predica libera, decat una emU. Transilvanenilor
(dar rzici altora, n.n.) nu Ie place sa-l vada pe predicator citindu-*i
predica. Dar ei inteleg ca intr-o. predica nu se poate spune totul ca,
despre aceeasi tema, se poate vorbi in atatea feluri cati predicatori 0
trateaza. Ei talcuirea textului zilei morale,>45.
c. Dimenslunea predicii: Iungi sau scurta?
Inainte de a afla parerea I.P.S. Sale, trebuie sa amintim ca, din
punet de vedere al "timpului psihologic", 0 predica nu trebuie cataIogata
lungd sau scurtd, ci bund sau proastd. Ciici 0 rostire numai de cinci
minute, poate sa ni se para lungd, daca ne dupa cum,
dimpotriva, una de 0 jumatate de ora ni se pare scurtd, daca ne-a captivat
efectiv. Am auzit mulp preop cu experient! afirmand ca "cine nu spune ce
are de spus in 15 minute, nu va sa convinga nici daea ar vorbi 0
ora!". De aceea, mulp predicatori sunt de parere ea un preot incepator e
. bine sa se incadreze in acest sfert de ora, iar dupa ce vechime
experienta, dacd simte cd este ascultat cu mare atenlie, poate continua
spre 30 de minute. Raportat la cele doua extreme, 15 30, notam ea
43 in lac de prefata: nMergand, invalap, voL .Talcuri noi Ia texte vechi", Sibiu, 1989, p. 6-7.
44 t ANToNIE, Cei ce invaFd pe alpi sa se inuefe mai inttii pe ei in .indrumatorul
bisericesc, misionar patriotic", Sibiu, 1985, p. 9.
45 Preotul in Biserial.., p. 183.
POETA NASClTUR, ORA1VR Ffr... ' STU D I I T
pentru predica dintr-oslirbatO<lre a vorbi, mai pupn de
10 minute inseamna a risca 0 rostire-caricatura, nu 0 prediea bine E
conturata - asemanatoare unui tablou terminat dupa toate reguiile artei 0
picturale. Preotul simplu, care insa 30 de minute, orieat de
multa ar avea, dezvaluie lipsa de sistematizare a materialului, lipsa . L
de realism vizavi de rabdarea relativ redusa a omului ziIelor noastre, dar 0
mai ales lipsd de masurd. e bine sa ne amintim aid de sfatul Sf. Isaac G
Sirul: masut'tl face orlce IUCTU frumos. I
AItfel trebuie vcizute lucrurile in cazul ierarhilor. Ramanand la
parerea ea ei trebuie sa se incadreze neaparat in timpul psihologic C
optim, admitem ea timpul fizic alocat lor poate in anumite cazuri E
30 de minute (nu foarte mult, insa), dad atenfia credincio,Uor se
menfine captivati fi ascu1ti cu bucurie. s-au intamplat lucrurile cu
I.P.S. Antonie, care vizibil cele 30 de minute, intotdeauna, dar
care, suntem convin*i, DU plidisea nidodati. Dar iata propria-i opinie:
"Predicile rostite inchegate in fala ascultiitorilor, trebuie orientate pe
loc, dupa capacitatea de receptare a celor pe care predicatorul ii are in
fata. dupa semnele lor de oboseala sau de neoboseaia, dupa interesul sau
indiferenta care Ii se citette pe chipuri. Ap se explici unele lungimi.
StiIul colocvial, adesea sub forma de dialog cu ascultiitorii, pne tcitdeauna
treazii toata atenpa ... Predica trebuie sa fie scurti sau lungi? Predica
scum pare sa fie pe miisura scurtimii interesului pentru ea. in vremea
noastra, mai ales in Occident, zece minute e tot ce se poote rabda. in felul
acesta predica a devenit, adesea, 0 simpl<1 formalitate, un element
obligatoriu de cult Sf. loan Gura de Aur vorbea mult in zilele noastre,
Parintele Cleopa de la Sihiistria vorbeste mult (anii '85-89, n.n.). Si e
, ,
ascuitat!"46. Concluzia acestui paragraf: fiecare slujitor va vorbi in funcpe
de limitele capacitiipi personale de expunere, dar a celei de receptare
din partea ascultiitorilor.
d. Limbaj ,I stiI. La acest punct ar fi nevoie de un studiu amplu,
pentru analize detaliate in legiitura cu limbajul ingrijit si stilul ales utilizat
de I.P.S. Sa
47
. Pe moment trebuie sa ne limitiim insa spune ea limbajul
predicilor este accesibil oricaror categorii de ascultatori, intrueat este ferit
atat de arhaisme din uz, cat ti de neologisme pretenpoase.
46 Preotul in Bisericd ..., pp. 184-185.
'7 Fapt pe care il avem in vedere la ftxarea unei teme speciale ca Teza de on
Dizertape de Master. '
4/27 Page 109 of 112
PRo PROF. DR. VASILE GORDON STUDII
in general, stilul utilizat de I.p.s. Sa are toate calitaple eerute de
normel,e in vigoare: corectitudine, puritate, precizie, claritate, fine/e,
armonie etc. Figurile stilistice de cuvinte (epitete, eomparafii, metafore,
alegori; etc.) figurile stilistice retorice (repetifia, interogafia retortea,
antiteza, etifemismul etc.) sunt utilizate cu masura echilibru. Lungimea
scurtimea frazelor a propozipilor a1terneaza, de la caz la caz. Uneori
propozipile. sunt foarte scurte, *ocant de scurte, aeeasta fiind una din
notele distincte d.p.v. omiletie, rar intalnita la alp predicatori romani, dar
cu efect cu totul deosebit. lata un mic exemplu: "Te manii pe eel care ip
face rau. Mai ales pe eel care te de rau. Te superi. Suferi. Suferi
de 0 durere adanca a sutletului, mai mare decat orice durere a trupului.
Te superi indeosebi cand 0 face pe nedrept. Cand inventeaza. Mai ales
cand te judeca eu nedreptate, suferinta ta atinge eulmi care cheama
razbunarea. cand te judeca pe dreptate, te superi. Ai dori sa te ierte.
Nimeni nu e bucuros de gre*elile pe care le-a facut Le-ar dori uitate.
Aceasta dorint;i e aproape intotdeauna semn de parere de rau, de cainta.
te doare profund, te arde, te mistuie cand nu p se ca
in
ta"48.
e. Tematica prediclIor. Volumul "Cuvinte la zile mari", cuprinde
teme raportate de praznieele cele mai multe., la
Domnului. Cel de-al doilea volum, mai raspandit mai utilizat,
"Ta1curi noi la texte vechi", include in general teme morale, legate de
pericopeIe evanghelice din duminici. Aceste teme sunt sugerate de
titlurile predicilor pe care I.P.S. Sa le-a dat, titluri formulate intr-un mod
cat se poate de sugestiv, unele originale fascinante de-a dreptuL lata
cateva exemple: Disputa la nivel inalt in pustfa Quarantaniei (dum.
dupa Botezul Domnului), Logiea nieomidiea - logiea imediatului ;
terestru (dum. dinaintea inalfarii Sf. Cruci), Nu ai om? - ai Dumnezeul
(dum. a IV-a dupa Sf. Cuvinte de plumb pe 0 inima de durere
(dum a XVl/-a dupd Rusalii) etc..
Dupa opinia parintelui prof. Sebastian titularul catedrei de
Omiletica de la Facultatea de Teologie din Sibiu, predicile I.P.S. Antonie
pot fi imparpte in didahii, omilii predici eatehetice, ca 0 consecint;i a
intentiei I.P.S. Sale de a fnva(a, analiza a eatehiza, mai ales sub
48 Din vol. Cuvinte p. 6.
POETA NASCITUR, ORA1VR FiT... . S' T U D I I T
regimul ateist in care au fost rostlte
49
Intenpa aceasta este marturisita de
mitropolitul, in prefata volumului "Ta.1curi not.."; "Am gandit E
aceste predici ca pe un tratat teologic despre adevarurile fundamentaIe 0
de credint;i nu fara intenpa de a-I oferi ca pe un catehism care sa-i
ajute pe cititori, cum i-a ajutat pe ascultatori, sa se inarmeze cu L
argumente pentru apararea credintei lor ortodoxe, in fata celor care ar 0
fncerca sa-i ademeneasca spre alte credinte grupari sectare. E 0 carte G
de teologie pentru teologi neteologi. E 0 carte de intrebari pentru cei I
.. ,
care pun intrebari nu Ie raspunde nimeni; pentru eei care nu sa
intrebari, dar nu Ie au pe sutlet"50. Mergand pe firul acestui C ,:..;e.-.

.catehism ortodox", vom intalni, astfel, teme dogmatiee, ca de exemplu: E
miintuirea, Hristos - Mdntuitorul, moartea, inllierea, lucrarea Sfdntului

s
Duh etc., dar un numar apreciabil de teme morale, cum ar fi iertarea,
iubirea, diseemiimiintul, poeiiinfa, sfinfenia
.
.,
f
f. I1ustratille. Una dintre caracteristicile distincte ale predicilor
I.P.S. Sale, vizibila de departe - cum se spune, consta in abundenta
ilustrarilor: pilde, istorioare, intamplari etc., cuJese in special din Palerie
din Vieple Sfinfilor, dar *i din operele marilor scrutori, filoz()fi; arti*ti
!
etc., romani straini. Aproape ca nu exista predica fara: eel pupn 0
istorioara. in medie, gasim aproximativ dar exista predici care :'1
au cate cinci!51. Unele dintre ele sunt cunoscute, in general, avand 0
circulatie mai larga, altele sunt inedite. Ei bine, aid I.P.S. Sa are un merit
aparte: din insemnarile facute in urma atator atator lecturi, au rezultat,
astfel, 0 swnedenie de istorioare pe care, altfel, nu Ie-am fi cunoscut Si
,
inca un merit la acest capitol: un dar aparte de a Ie fi prelucrat, chiar pe
cele arhicunoseute, conferindu-Ie spontaneitate, vioiciune *i 0 foarte
pronuntata putere de convingere. .
Utilizarea i1ustrarilor reprezinta un auxiliar prepos al predicii, de
mice gen, din cel pupn doua puncte de vedere, realizate simultan: 1.
Explicatill: oricat de convingatoare ar fi explicapile teoretiee asupra unui
subiect, de multe ori 0 ilustrare potrivita are efect mai rapid mai
putemic; 2. Odihnitor, adica permite asculUitorilor 0 binevenita "respirape",
mai ales in cazul unor subiecte mai greIe.
49 Pr. Prof. Dr. Sebastian Din activitatea invii(iJ!oreascd a milTopolituiui dr.
Antonie Pltimtidealii, in .Revista Teologica
n
, Serie noua, anul VI (78), Nr. 3-4, iuIie-dec.,
1996, p.403.
5(1 Tolcuri noi... , p. 403.
5J Ca de ex, predica la Duminica I dupa Rusalii la Duminica a XI-a dupa Rusalii.
4/27 Page 110 of 112
PRo PROF. DR. VASILE GORDON STUDII
Parintele Marin C. Ionescu este de parere ca utilizarea ilustrapilor
este mai fericit mijloe de a da viata predicilor noastre. Ilustrapile
poarta eu sine 0 putere uimitoare de a c1arifica cele mai grele eele mai
abstraete idei religioase,,52. Foarte interesanta, in sens, ni se pare
opinia i.p.s. Antonie: "Istorioarele fixeaza mai bine invatatura. Ele sunt
fapte de viata, iar aeestea se inteleg mai decat teoriile. Metoda a fost
intotdeauna folosita de Mantuitorul. Am viizut la Casian Romanul
texte alcatuite dintr-o suita de pilde, nu mi s-a parut deloe ca ar
ihgreuia textul (v. Filocalia l, p. 130
,..
Concluzii asupra aetivitapi predkatoriale a I.P.S. Antonie pot fi
conturate de catre fiecare slujitor al euvantului, nu atat din aceasta
sumara modesta prezentare, cat mai ales din propriile constatari,
zabovind cu lectura asupra carplor cu predici, dar asupra altor pagini
din opera ilustrului mitropolit in acest medalion am dorit sa aratam eu
precadere ca renumele de foarte bun predicator flU I-a dobandit la
intamplare, ci a fost consedn!a fireascd a ostenelii de excepfie pe taram
cultural, pastoral si duhovnicesc. Volumele de predici ale I.P.S. Sale, 0
, .
d,ata eu aspeetul instructiv, placut convingator, se constituie ca un
semn al innoirii lucrdrii in sanul Biseridi noastre, dupa T
cum bine remarca parintele profesor Vasile Mihoc, un aIt veritabil
propovaduitor at zilelor noastre
54
La fel ca in alte planuri ale activitapi
generale, teologic, cultural, ecumenic etc., in eel predicatorial apreciem ca ,
I.P.S. Sa a creat 0 veritabila mai ales sub aspectul actualizarii
mesajului omiletic, pnand seama tot timpul de ceea ce parintele profesor
Sebastian Chllea numea candva "actualitatea sufleteasca a ascultatorilor":
"Predicatorii de astazi trebuie sa pIece de la 0 anume prezenta sufleteasca
53 Pr. Marin IONESCU, Inimd fi sufiet. Omiletica vremurilor noastre. Planuri exercipi
pentru predicii, 1927, p. 106. Tot P.C. Sa recomanda cateva reguli pentru
utilizarea lor. 1. Sii nu fie fabricate in felul istorisirilor morale utilizate in cursul
primar. Comunul fi sterilul fac din ilustrafii un balasl ucigiitor al predicilor noastre; 2.
Trebuie sa fie in fel alciituite inciil sii ingdduie spiritului ascultiitorilor 0 scurtii
respira(ie de intilrire spre zborol cald c4tre Dumnezeu; 3. A se fine cont de *spiritui"
dqi ilustra!iile cele mai fericite sunt cele dasice, potrivite pentro toate
timpurile; Ibidem, p. 107-108.
53 Preotul in Bisericd. .., p. 185.
54 Pr. Prof. Dr. Vasile MIHOC, jnali Prea Sfin{itului Mitropolit Antonie Cuvantatorui
(recenzie), in "Revista Teologica", Serie noua, anul I (73), Nr. 2, 1991, p.127.
POETANASClTUR,ORATORFli:.. 'S T U D I I r--r-;
a aseultatorilor, sau de la ceea ce intelegem prin actuaJftatea sufleteasca. i
sa nu nadajduiasca nidodata ca atenpa lor ii poate urman m orice E
condipi, daca au de spus ceva de seama. Este iIuzia eea mai frecventa. 0
Atentia aseultatorilor, nu poate sa urmareasca deeat 0 dezvoltare care
de la eeva actual, eunoseut trait de inalta valoare pentru ei"55. L
Suntem datori sa aducem aici mMWria faptului ca studenpi 0
teologi utilizeaza foarte frecvent predicile I.P.S. Sale, pentru pregatirea G
propriilor predici la orele de Seminar, sau pentru practica omiletica de la I
paraclisul Sfanta Ecaterina, ori alte biserici la care sunt solicitap, la fel
cum sunt utilizate de catre preopi indiferent de numarul anilor in C
preope sau de gradul de cultura
56
Motivele sunt lesne de inteles. E
Predidle I.P.S. Sale au substanta in continut vioiciune in exprimare, 0
, ,
limba romana euratci, stil ingrijit, actualitate a mesajelor, ilustrari deosebit
de plastiee, aplicari concrete eonvingatoare.
Semnatarul aeestor randuri, de asemenea, eu cea mai
adanca i-au fost mereu de ajutor predicile I.P.S. Sale, atat
pentru pregatirea predicilor rostite in biserica, cat \Oi pentrU eele pubIicate
in volum sau in diverse reviste bisericesti, din aceleasi motive enumerate
, ,
anterior.
Socotim aeum ca eel mai potrivit mod de a ineheia prezentarea de
fata este de a-i da euvantul i.P.S. Sale, reproducand aici diteva sfaturi pe
care Ie consideram, eu toata convingerea, un veritabil testament omiJetic:
"Preotul trebuie sa fie la eurent eu vremea sa, eu civilizapa eultura, eu
operele literare, artistiee, eu poezia filozofia, eu din toate
domeniile numai in eontextul lor, plaseze expIicarea EvangheIiei,
filra teama ca aeeasta ar fi anaeronica ca elle despre lucruri
pe care nu Ie poate in fapt apara Sa spre ee Se indreapta interesul
ca sa raspunda acestui interes, nu prin predici abstracte,
despre lucruri asupra carora nu sunt informap nu au
mijloaeele de a Ie intelege, ci prin predici luminate, plasate ih contextul
interesului oamenilor a euIturii din vremea noastra a capacitapi lor
de intelegere.
Af dori ca preopi nofb'i sa predice in fel ineat sa mentfuii in
popor continuitatea credinfei ortodoxe, aceea care de-a lunguJ secolelor
55 Pro prof. dr, Sebastian CHIl.EA, Considerapi omiletice actuale, in .Ortodoxia", an. XIX
(1967), nr. I, p. 72.
56 Avem marturii concrete de la preopi care se inscriu la cursurile anuale de perfecponare.
4/27 Page 111 of 112
PRo PROF. DR. VASILE GORDON STUDII
a aparat sl continuitatea noastri ca popor pe vatra strimoseasca. Sa nu
, , ,
uJtilm dincolo de slujbele pe care Ie {acem in biserici, avem datoria
de a inva:p., potrivit porundi: Mergiind, invd{G{i!"S7.
SUMMARY
The aim of this study is to show that His Eminence Antonie has not been
assigned the attribute of a renown preacher randomly, but due to his exceptional
efforts in the theological, cultural, pastoral and spiritual domains. It practically
enlarges on the following factors: apprenticeship to famous spiritual fathers and
Theology professors, academic studies in Romania and abroad; outstanding
publishing activity; a man of character; special interest in writing and preaching
sermons. In fact, these are the titles of the chapters.
"Not even a straight line can be the outcome of hazardJ" - His Eminence says
- words that represent the leitmotiv of the whole study.
In the end of this homiletic medallion, we can read important pieces of
advice for the preachers. which can be considered to be the homiletic legacy of His
Eminence. Let us retain a small fragment "I wish our priests would preach in such a
way that the orthodox faith. which guaranteed the continuity of our people on the
ancestral land. is carried on. Let us not forget that besides the services officiated in
the church, we have the duty to teach according to the commandment "Go and
make disciples ofall nations!".
E
o
L
o
G
I
C
E'"
51 Preotul in Biserica.... p. 187.
"

Pro prof. dr. Valer BEL
h
MITROPOLITUL ANTONIE pLAMADEALA. SI
,
':
ECUMENISMUL
Mitropolitul Antonie PlaInadeala a fost unul dintre marli
din a doua jumatate a secolului al XX-lea. EI a retlectat adanc asupra
mi$carli ecumenice, a studiat prlncipalele luan de pozipe in ecumenism
din partea catolicilor protestanplor a schitat elementele
fundamentale ale unui indI1lIlliitor de orientare ecumenica, relietand
dilemele starli de desparpre perspectivele ecumenismului. Aceste
retlexii studii referitoare la ecumenism ale Mitropolitului Antonie pot fi
citite in contextul imprejurarilor in care le-a scris, ele fiind publicate in
revistele teologice in volumul Ca loti sd fie una, care aduna
sintetizeaza aceste studii "in convingerea ca porunca lui Hristos ca top
sa fie una. este mereu actuala niciodata nu vom fi facut prea mult
pentru implinirea ei".l
Dupa cum arata Mitropolitul Antonie, "ecumenismuI sa
readuca lumea la credinta la forme de
exprimare a credintei pentru ca, in felul acesta, de pretutlndeni
sa fie una, iar expresia acestei unitap, Biserica, sa fie de asemenea una."2
Mantuitorul Iisus Hristos a avertizat impotriva dezbinanlor S-a
rugat ca top sa fie una, de aceea lupta pentru unitatea Bisericii a inceput
indata dupa intemeierea ei. in veacul apostolic, Sf. Apostol Pavel,
constatand dezbinarile, nu inceteaza sa Ie denuntf ca pe un rau insista
asupra clarifiedrii necesare acolo un de era dezbinare doctrinara, nu pe
necesitatea diversitapi. Epoca sinoadelor ecumenice a ridicat la nive!
mondial dezbinari adesea locale tocmaipentru a pronunta asupra lor
solupi cu valabilitate universala spre a nu se mai relua nicaieri, niciodata.
Biserica Ortodoxa, singura care a ramas credincioasa Sinoadelor
ecumenice, care au rotunjit tezaurul dogmatic ca pe un de proces
de a urmat tradipa a Bisericii una, sfdnld,
I Dr. Antonie PLAMADEALA, Ca toti sd fie una - ut omnes unum sint, Ed. IBMBOR,
1979, p. 9. '
2 Ibidem. p. 13,
4/27 Page 112 of 112