Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cheama cultura...,,31.
intr-o cuvantare rostita la deschiderea festiva a cursurilor
universitare de la Facultatea de Teologie din Sibiu
32
, I.P.S. Sa pe
ton: "Exigentele lumii moderne au crescut.. Se cere un plus de
cultura. Nu mai merge eu Ceaslowl eu Molitvelnicul. Preotul trebuie sa
fie egaJ in cultura cu pastori1ii lui, daca nu ehiar superior lor... Trebuie sa
raspunda la exigentele lor... Lumea de azi. vrea argumente, lOgidi,
de idei, stil sobru ,i cautat, nu se mai co
:r
retorici ieftine fi co florice1e!,,33.
27 Publicat in vol. nPreotul in biserica, in lume acasa...", pp. 101-120.
,
28 P. 107.
29 Marin VOICULESCU, Gandirea aroris/ieii in eultura romdneaseii, 1986, p.
1331.
30 "Metafora" (gr. = schimbare) este 0 figura stilistica de cuvinte (trop) in care cuvantul
folosit ia un inteles nOUr provenit dintr-Q comparaj:ie pe care 0 facem in mintea noastra:
.voi sunteti sarea pamantului..."
31 Preotul in Biserieii... , p. 107.
32 Publicata in vol. .Vocatie misiune in vremea noastra", Sibiu, 1984, sub titlul .Preotul
in fata lui Hristos, in fata propriei in fata lumii, pp. 155-176.
33 Ibidem, pp. 163-164.
4/27 Page 106 of 112
PRo PROF. DR. VASILE GORDON STUDII
Aeeste sfaturi multe altele, date pentru stimularea leeturii
un
scrisului In randurile preotimii, au fost mai intai experimentate din
bel*ug de sfatuitorul, dovada fiind zecile de mii de pagini
.euprinse incartiIe, studiiIe .artieolele de la I.P.S. Sa.
Cireula in popor, cine de cata vreme, 0 zicala supiiratoare
intrucatva: "Sa nu faci ee face popa, ci sa faci' ce zice popa!" - valabila,
poate, vizavi de comportamentul unor confrati. Am eunoseut insa
preot, deosebit de serios duhovnicese, intelept, bun familist smerit in
toate
34
, care, eu asceildentul vlirstei autoritatii in parohie, a spus la un
moment dat "Dragii mei, ca cireula aeea vorba sd nu fad ce face
popa..., dar eu indraznese sa va eer sa facep ceea ce vedep la mine, nimie
mai mult!". sunt convins ca nimeni dintre aseultatori nu I-a catalogat
ca lipsit de smerenie, pentru ca top ca parintele este un om
exemplar, din toate punctele de vedere. Ei bine, acest exemplu se
mitropolitului Antonie: toate indemnurile la cultura au totala
aeoperire in preocuparile personale, evidente pentru orieine.
4. "Non posse oratorem esse, nisi virum bonum". Personalitatea
predicatorului Antonie PlimiideaJa
I
intr-adevar, bine a remarcat Quintilian (eca d. Hr.), celebrul
orator latin: "Nu poate (cineva) sa fie bun orator, daca nu este biirbat
virtuOS!"35. De aceea, puterea de convingere prin predica este direct
proporponala cu puterea de convingere a exemplului personal: "Preotul
trebuie sa *tie ca nu are 0 viata publica una particulara, ci una singura,
aceea de preot EI poate suspenda in nici 0 imprejurare calitatea de
Panntele Alexie Barca, fost slujitor Ia bisericula Bucur-Ciobanul din Bucure (vizavi
de Mamstirea Radu-Voda).
35 QUINTILIAN M. FABIUs, institutio aratoria, Liber XII, I, 3; vezi trad. rom. Arla oratorica,
trad. de Maria HETCO, Editura Minerva, 1974, vol. 3, p. 333. lata contextul
frazelor in care Quintilian a rostit aceste memorabile cuvinte: nGandirea mea mai
departe. De tapt, nu spun numai ca acela care se pretinde orator trebuie sa fie om eorect,
ci ca nici IIU ptHlU lIjunge OI'tltor dedit omul cored. fntr-adevar, nu voi admite ca este
inte1igent omul care, pus in tala taptelor ciostite a celor rele, va prefera drumul spre
cele urate, nici ca este prudent, deoarece, neprevazand consecintele faptelor lui, se va
expune el unor pedepse foarte grave, adeseori din partea legilor lji intotdeauna din
partea unei incarcate. cad daca nu numai socraticii 0 spun, ci in general, ca
nu e rau deciit cine e ,1 prost, desigur prostul nu va ajunge niciodata orator ...n. Ibidem.
POETA NASCITUR, ORATOR FIT... . . STU D I I :r
preot Cuvantullui trebuie sa fie dumnezeiesc nu numai de pe amvon,
nu numaicand repeta cele scrise in carple de slujba, Cl 10 toate E
momentele viepi lui...,,36. Legat de aceasta, i.p.s. Antonie adesea 0
sa aminteasca 0 zicala, ca sfat pentru predicatori, in general: "Ori te
poarta cum p-e vorba, ori cum p-e portul!". Adica, intre cuvant L
..i;n:
si fapta trebuie sa existe deplina compatibilitate, asa cum ne-a dat piida 0 "."
Mantuitorul Iisus Hristos - Cuviintul intrupat Evanghelistului G
:l..
loan Cuvantul S-a facut trup" (1, 14), nu se refera numai la intruparea r
}.i
;f
Lui - ca prim inteles (evident. de altfel), ci *i la faptul ca invatatura Sa a
14.
fost ilustrata, in chip prin viata pamanteasca de zi cu zi. C
"j
I.P.S. Antonie n-a fost doar un model stralucit de predicator, ci un E
model de om, cu 0 personalitate exemplara
31
Cu siguranta ca a
remarca Sf. loan Cura de Aur, care a spus ca aseultatorii predicii il judeca
pe vorbitor nu numai dupa conpnut, ci dupa faima (personalitatea,
n.n.) lui: "Predicatorii marl trebuie sa muneeasca mai mult decat
predicatorii slabL Cad ascultatorii judeca predica, nu dupa cuvintele
predicli, ci dupa faima predicatorului. Prin urmare, dnd un predicator
mare intrece pe top ceilalp predicatori in cuvant. atunci mai cU seama
trebuie sa munceasca pentru pregatirea predicilor mai mult decat top..."38.
Nu vom exagera, desigur, spunand ca mitropolitul Antonie a fost un om
tara eusur.., Numai Hristos este Dar nu ne iridoim nici 0 c1ipa
ca I.P.S. Sa, avand neincetat inaintea ochilor exemplul suprem
al Mantuitorului, s-a straduit sa-L imite, cum trebuie, desigur, sa faca
orice slujitor Nu este exclus sa fi cunoscut un sfat al Fer.
Augustin, direct legat de acest aspect "Sit eius quasi eopia dicendi, forma
vivendi" ("Sc'i-i fie, vorbitorului n.n., felul de a trill, preeum bogapa
grairii")39. Daca n-a in totalitate, n-a fost cu nimic "faima"
sa reala, cad In bunul lor simt, sa faca deosebire intre
unui om sincer nemdrturisitd a
36 Preotul in Biserica... , p. 92.
11 Amanunte eu privire la personalitatea predicatoruIui, in general, vezi Pro Dr. Vasile
GORDON, introducere in Omiletica, Edit Universitapi 2001, pp. 246-253;
Idem. introducere in Catehetica Orlodoxa, Edit. Sophia, 2004, pp.155-160, cu
raportare la calitaple educatorului (catehetului).
38 SF. lOAN GullA DE AUR, Despre preore, trad. Pr. D. FECIORU, Edit. lnst Biblic,
1987, p. 117.
39 Fer. AUGUSTIN, De doctrina christiana, PL, XXXIV, 4, 61.
34
4/27 Page 107 of 112
PRo PROF. DR. VASILE GORDON STUDII
fariseulut
o4O
privire la personalitatea i.P.S. Antonie, opinam ca cea mai bilna
caracterizare aparj:ine I.P.S. Daniel al Moldovei, exprimata la sfartitul
Sfintei Liturghii oficiate in ziua prohodirii din catedrala mitropolitana din
Sibiu (joi, 1 sept. 2005), in care sunt evidentiate 7 daruri pe care Ie-a
cultiw.t: "Toti oamenii au darurl de la Dumnezeu, dar nu toti Ie cultiva cu
intensitate ti cu pasiune. I.P.S. Antonie ramane in
memoria noastra ca fiind un om de cultura ti un misionar
dinamic al ortodoxiei romanetti. in primul rind, inalt Prea Sfintia Sa a
fost un teolog ortodox sistematic cu deschidere sociala ecumenica, a
accentuat dimensiunea spirituaIa a Bisericii universalitatea Ortodoxiei,
participand la numeroase intruniri inter-ortodoxe interconfesionale
crettine. In al doilea rind, a fost un interpret al spiritualitatii ortodoxe in
contextul epocii de astazi. A aratat ca "Patericul" "Filocalia" reprezinta
o intelepciune pentru viata omului din toate timpurile, intrucat sfintenia
este implinirea omului creat dupa chipul lui Dumnezeu Cel Sfant
in al treilea rand, I.P.S. Antonie a fost un bun cunoscator al
literaturii romane universale. Marturii sunt carple sale de istorie
literatura pe care le-a scris evocand personalitati de cultura romaneasca
in context universal. in al patrulea rand, a fost un bun organizator de
evenimente bisericetti, nationale internationale, renumit pentru
concluziile pe care Ie formula astfel ineat ele deveneau perspective pentru
aqiuni misionare pe tennen lung. Apoi (al cincilea, n.n.), I.P.S. Antonie a
fost un restaurator de monumente istorice, ctitor de edificii noi, ca
Episcop la Buzau Mitropolit al Transilvaniei. Marturia eea mai
elocventa in acest sens este ctitoria sa de la M<lnastirea Sambata de Sus,
grandioasa indnta a manastirii, precum si Academia de Spiritualitate si
Cultura Crettiml. Inalt Prea Sfintia Sa a' fost, de asemenea (al
n.n.), un roman patriot, cu un vast orizont european, asemenea marilor
personalitati ale culturii romanetti. Marturii sunt toate cuvantarile,
scrierile atitudinile sale de-a lungul intregii sale vietL Este un model de
patriotism romanesc, in timp cu deschidere universalii. in al
,aptelea rand, [P.S. Antonie a fost ti ramane In memoria noastra ca un
fascinant promotor al legaturii dinamice dintre traditii libertate, dintre
.to Detalii, la Pr. lect dr. Vasile RAoucA, CUTS de Cateheticd, daro!., 1996, p. 73.
FarrA NASGWR, ORATOR FrT... . STU D I
peren nQutate, dintre Bisenca societate..."41. Consideram ca orlee
adaos sau comentariu din partea noastra at fi de prisos la acest paragrafi E
o
I T
r
..
<;, t '
5. "Le style eSt l'homme meme". Cateva dintre caracteristici1e L
.'1; .
predicilor I.P .S',Antonie"
o
. ,-.j-<
Felul de a fi al oricarui predicator se reflecta in modul de a vorbi. G
.,'1'..,.;
.!.
Suntem de acord, de aeeea, cu aceasta sintagma ,.stilul este omul I
p.
a scriitorului franeez Buffon (Georges Louis, 1707-1788), rostita in C
. ,:.
discursul sau de primire In Academie. Evident ca stilul unei creatii este E
expresia temperamentului persoanei autorului, dar a epocii in care
acesta a trait l.P.S. Antonie are un stH cu pronuntat caracter personal,
inconfundabil, cu siguranta ca a fost influentat de toate carlile citite,
de profesorii pe care i-a avut, de toti semenii de la care a avut de invatat
ceva Bogiitia propriei personalitap, sub toate aspectele, i-a fost insa eel
mai insemnat izvor de inspirape. In cele ee unneaza, vom creiona cateva
elemente concrete, legate de modalitaple deredactare prezentare a
predicilor, pentru 0 viziune de ansamblu.
.,
a. "Redactarea"
Pentru acest pas tehnic, prevtlzut teoretic in toate manuale de
Omiletica, am folosit ghilimelele, datorita marturisirii surprinzatoare a
l.P.S. Sale: "Predicile mele vin dintr-o experienta personala de predicator.
N-au fost scrise, prin urmare nici invatate pe de rost. N-au fost nici macar
schitate, in adevaratul inteles al cuvantului, adica organizate anterior,
dupa un plan clasic de predica, cum se Invata la orele de Omiletica.
, .
Sper ca aeeasta marturisire sa nu fie un exemplu rau pentru nimeni. Sau
sa fie, dar un exemplu bun, cu conditia sa se treaca prin fazele de
meditape asupra temei, pe care mi Ie-am impus eu. Fiecare predica a fost
gandHi, inainte de a fi rostita. Jaloanele ei i-au fost in general fixate
in mintea mea. Odata avute jaloanele, mi-a fost sa improvizez pe
loc, din scaunul arhieresc, in funcpe de perceptia pe care 0 aveam,
41 Fragment extras din editoriaIul .0 ceremonie miireat<l pentru un mare mitropolit",
semnat de Narcisa BALABAN, aparut in .Lumina", cotidian al Mitropoliei Moldovei
Bucovinei. 2 sept 2005, p. 1.
42 Pentru acest paragraf avem in atentie trei carP de predici semnate de i.P.S. Sa, inclusiv
prefetele lor: Lumina din lumina, Sibiu, 1985 (coordonator); Tiilcuri no; La texte oechl,
Sibiu, 1989 (Edipa II-a, 1996, editura Axios SRL ); CutJinte IQ zile mQri, Sibiu, 1989.
...,..,
4/27 Page 108 of 112
0
PRo PROF. DR. VASILE GORDON STUDII
privindu-mi ascultatorii, daca mai aveau sau nu nevoie de expJicapi
suplimentare, de insistent! asupra unui detaliu, de un exemplu, de
parabola etc.,,43. Iar ca fndemnuri practice, mai ales pentru predicatorii
incepatori, I.P.S. Sa spune urmatoarele: "Predica trebuie sa se innoiasca
permanent, spre a nu deveni rutina. De aceea, preotul trebuie sa citeasca
mult multe predici lucrate de alpi, sa citeasca exegezele textelor de care
se ocupa. Pregatirea predicii se face toata saptamana, de luni dimineala
pana duminica dimineala. Predica nu se improvizeaza, ci se lucreaza pami
la amanunte. Sa precis cu ce incepi cu ce termini"'".
b. Citim predici1e sau Ie rostim liber?
Este 0 intrebare aproape retorica, fiind unanim cunoscut faptul ca
[P.S. Antonie a predicat intotdeauna liber, fara a fi nici 0 clipa robul
vreunor texte scrise de alpi, ori de sine, cum ne-a marrurisit
mai sus. Dar iata ce ne spune in privinla avantajelor rostirii libere:
Sorbirea libera nu poate intotdeauna urma canoanele retoricii, atat sub
raportul succesiunii ideilor, cat *i sub raportul modului lor de prezentare.
Dar e mai Iucratoare 0 predica libera, decat una emU. Transilvanenilor
(dar rzici altora, n.n.) nu Ie place sa-l vada pe predicator citindu-*i
predica. Dar ei inteleg ca intr-o. predica nu se poate spune totul ca,
despre aceeasi tema, se poate vorbi in atatea feluri cati predicatori 0
trateaza. Ei talcuirea textului zilei morale,>45.
c. Dimenslunea predicii: Iungi sau scurta?
Inainte de a afla parerea I.P.S. Sale, trebuie sa amintim ca, din
punet de vedere al "timpului psihologic", 0 predica nu trebuie cataIogata
lungd sau scurtd, ci bund sau proastd. Ciici 0 rostire numai de cinci
minute, poate sa ni se para lungd, daca ne dupa cum,
dimpotriva, una de 0 jumatate de ora ni se pare scurtd, daca ne-a captivat
efectiv. Am auzit mulp preop cu experient! afirmand ca "cine nu spune ce
are de spus in 15 minute, nu va sa convinga nici daea ar vorbi 0
ora!". De aceea, mulp predicatori sunt de parere ea un preot incepator e
. bine sa se incadreze in acest sfert de ora, iar dupa ce vechime
experienta, dacd simte cd este ascultat cu mare atenlie, poate continua
spre 30 de minute. Raportat la cele doua extreme, 15 30, notam ea
43 in lac de prefata: nMergand, invalap, voL .Talcuri noi Ia texte vechi", Sibiu, 1989, p. 6-7.
44 t ANToNIE, Cei ce invaFd pe alpi sa se inuefe mai inttii pe ei in .indrumatorul
bisericesc, misionar patriotic", Sibiu, 1985, p. 9.
45 Preotul in Biserial.., p. 183.
POETA NASClTUR, ORA1VR Ffr... ' STU D I I T
pentru predica dintr-oslirbatO<lre a vorbi, mai pupn de
10 minute inseamna a risca 0 rostire-caricatura, nu 0 prediea bine E
conturata - asemanatoare unui tablou terminat dupa toate reguiile artei 0
picturale. Preotul simplu, care insa 30 de minute, orieat de
multa ar avea, dezvaluie lipsa de sistematizare a materialului, lipsa . L
de realism vizavi de rabdarea relativ redusa a omului ziIelor noastre, dar 0
mai ales lipsd de masurd. e bine sa ne amintim aid de sfatul Sf. Isaac G
Sirul: masut'tl face orlce IUCTU frumos. I
AItfel trebuie vcizute lucrurile in cazul ierarhilor. Ramanand la
parerea ea ei trebuie sa se incadreze neaparat in timpul psihologic C
optim, admitem ea timpul fizic alocat lor poate in anumite cazuri E
30 de minute (nu foarte mult, insa), dad atenfia credincio,Uor se
menfine captivati fi ascu1ti cu bucurie. s-au intamplat lucrurile cu
I.P.S. Antonie, care vizibil cele 30 de minute, intotdeauna, dar
care, suntem convin*i, DU plidisea nidodati. Dar iata propria-i opinie:
"Predicile rostite inchegate in fala ascultiitorilor, trebuie orientate pe
loc, dupa capacitatea de receptare a celor pe care predicatorul ii are in
fata. dupa semnele lor de oboseala sau de neoboseaia, dupa interesul sau
indiferenta care Ii se citette pe chipuri. Ap se explici unele lungimi.
StiIul colocvial, adesea sub forma de dialog cu ascultiitorii, pne tcitdeauna
treazii toata atenpa ... Predica trebuie sa fie scurti sau lungi? Predica
scum pare sa fie pe miisura scurtimii interesului pentru ea. in vremea
noastra, mai ales in Occident, zece minute e tot ce se poote rabda. in felul
acesta predica a devenit, adesea, 0 simpl<1 formalitate, un element
obligatoriu de cult Sf. loan Gura de Aur vorbea mult in zilele noastre,
Parintele Cleopa de la Sihiistria vorbeste mult (anii '85-89, n.n.). Si e
, ,
ascuitat!"46. Concluzia acestui paragraf: fiecare slujitor va vorbi in funcpe
de limitele capacitiipi personale de expunere, dar a celei de receptare
din partea ascultiitorilor.
d. Limbaj ,I stiI. La acest punct ar fi nevoie de un studiu amplu,
pentru analize detaliate in legiitura cu limbajul ingrijit si stilul ales utilizat
de I.P.S. Sa
47
. Pe moment trebuie sa ne limitiim insa spune ea limbajul
predicilor este accesibil oricaror categorii de ascultatori, intrueat este ferit
atat de arhaisme din uz, cat ti de neologisme pretenpoase.
46 Preotul in Bisericd ..., pp. 184-185.
'7 Fapt pe care il avem in vedere la ftxarea unei teme speciale ca Teza de on
Dizertape de Master. '
4/27 Page 109 of 112
PRo PROF. DR. VASILE GORDON STUDII
in general, stilul utilizat de I.p.s. Sa are toate calitaple eerute de
normel,e in vigoare: corectitudine, puritate, precizie, claritate, fine/e,
armonie etc. Figurile stilistice de cuvinte (epitete, eomparafii, metafore,
alegori; etc.) figurile stilistice retorice (repetifia, interogafia retortea,
antiteza, etifemismul etc.) sunt utilizate cu masura echilibru. Lungimea
scurtimea frazelor a propozipilor a1terneaza, de la caz la caz. Uneori
propozipile. sunt foarte scurte, *ocant de scurte, aeeasta fiind una din
notele distincte d.p.v. omiletie, rar intalnita la alp predicatori romani, dar
cu efect cu totul deosebit. lata un mic exemplu: "Te manii pe eel care ip
face rau. Mai ales pe eel care te de rau. Te superi. Suferi. Suferi
de 0 durere adanca a sutletului, mai mare decat orice durere a trupului.
Te superi indeosebi cand 0 face pe nedrept. Cand inventeaza. Mai ales
cand te judeca eu nedreptate, suferinta ta atinge eulmi care cheama
razbunarea. cand te judeca pe dreptate, te superi. Ai dori sa te ierte.
Nimeni nu e bucuros de gre*elile pe care le-a facut Le-ar dori uitate.
Aceasta dorint;i e aproape intotdeauna semn de parere de rau, de cainta.
te doare profund, te arde, te mistuie cand nu p se ca
in
ta"48.
e. Tematica prediclIor. Volumul "Cuvinte la zile mari", cuprinde
teme raportate de praznieele cele mai multe., la
Domnului. Cel de-al doilea volum, mai raspandit mai utilizat,
"Ta1curi noi la texte vechi", include in general teme morale, legate de
pericopeIe evanghelice din duminici. Aceste teme sunt sugerate de
titlurile predicilor pe care I.P.S. Sa le-a dat, titluri formulate intr-un mod
cat se poate de sugestiv, unele originale fascinante de-a dreptuL lata
cateva exemple: Disputa la nivel inalt in pustfa Quarantaniei (dum.
dupa Botezul Domnului), Logiea nieomidiea - logiea imediatului ;
terestru (dum. dinaintea inalfarii Sf. Cruci), Nu ai om? - ai Dumnezeul
(dum. a IV-a dupa Sf. Cuvinte de plumb pe 0 inima de durere
(dum a XVl/-a dupd Rusalii) etc..
Dupa opinia parintelui prof. Sebastian titularul catedrei de
Omiletica de la Facultatea de Teologie din Sibiu, predicile I.P.S. Antonie
pot fi imparpte in didahii, omilii predici eatehetice, ca 0 consecint;i a
intentiei I.P.S. Sale de a fnva(a, analiza a eatehiza, mai ales sub
48 Din vol. Cuvinte p. 6.
POETA NASCITUR, ORA1VR FiT... . S' T U D I I T
regimul ateist in care au fost rostlte
49
Intenpa aceasta este marturisita de
mitropolitul, in prefata volumului "Ta.1curi not.."; "Am gandit E
aceste predici ca pe un tratat teologic despre adevarurile fundamentaIe 0
de credint;i nu fara intenpa de a-I oferi ca pe un catehism care sa-i
ajute pe cititori, cum i-a ajutat pe ascultatori, sa se inarmeze cu L
argumente pentru apararea credintei lor ortodoxe, in fata celor care ar 0
fncerca sa-i ademeneasca spre alte credinte grupari sectare. E 0 carte G
de teologie pentru teologi neteologi. E 0 carte de intrebari pentru cei I
.. ,
care pun intrebari nu Ie raspunde nimeni; pentru eei care nu sa
intrebari, dar nu Ie au pe sutlet"50. Mergand pe firul acestui C ,:..;e.-.
.catehism ortodox", vom intalni, astfel, teme dogmatiee, ca de exemplu: E
miintuirea, Hristos - Mdntuitorul, moartea, inllierea, lucrarea Sfdntului
s
Duh etc., dar un numar apreciabil de teme morale, cum ar fi iertarea,
iubirea, diseemiimiintul, poeiiinfa, sfinfenia
.
.,
f
f. I1ustratille. Una dintre caracteristicile distincte ale predicilor
I.P.S. Sale, vizibila de departe - cum se spune, consta in abundenta
ilustrarilor: pilde, istorioare, intamplari etc., cuJese in special din Palerie
din Vieple Sfinfilor, dar *i din operele marilor scrutori, filoz()fi; arti*ti
!
etc., romani straini. Aproape ca nu exista predica fara: eel pupn 0
istorioara. in medie, gasim aproximativ dar exista predici care :'1
au cate cinci!51. Unele dintre ele sunt cunoscute, in general, avand 0
circulatie mai larga, altele sunt inedite. Ei bine, aid I.P.S. Sa are un merit
aparte: din insemnarile facute in urma atator atator lecturi, au rezultat,
astfel, 0 swnedenie de istorioare pe care, altfel, nu Ie-am fi cunoscut Si
,
inca un merit la acest capitol: un dar aparte de a Ie fi prelucrat, chiar pe
cele arhicunoseute, conferindu-Ie spontaneitate, vioiciune *i 0 foarte
pronuntata putere de convingere. .
Utilizarea i1ustrarilor reprezinta un auxiliar prepos al predicii, de
mice gen, din cel pupn doua puncte de vedere, realizate simultan: 1.
Explicatill: oricat de convingatoare ar fi explicapile teoretiee asupra unui
subiect, de multe ori 0 ilustrare potrivita are efect mai rapid mai
putemic; 2. Odihnitor, adica permite asculUitorilor 0 binevenita "respirape",
mai ales in cazul unor subiecte mai greIe.
49 Pr. Prof. Dr. Sebastian Din activitatea invii(iJ!oreascd a milTopolituiui dr.
Antonie Pltimtidealii, in .Revista Teologica
n
, Serie noua, anul VI (78), Nr. 3-4, iuIie-dec.,
1996, p.403.
5(1 Tolcuri noi... , p. 403.
5J Ca de ex, predica la Duminica I dupa Rusalii la Duminica a XI-a dupa Rusalii.
4/27 Page 110 of 112
PRo PROF. DR. VASILE GORDON STUDII
Parintele Marin C. Ionescu este de parere ca utilizarea ilustrapilor
este mai fericit mijloe de a da viata predicilor noastre. Ilustrapile
poarta eu sine 0 putere uimitoare de a c1arifica cele mai grele eele mai
abstraete idei religioase,,52. Foarte interesanta, in sens, ni se pare
opinia i.p.s. Antonie: "Istorioarele fixeaza mai bine invatatura. Ele sunt
fapte de viata, iar aeestea se inteleg mai decat teoriile. Metoda a fost
intotdeauna folosita de Mantuitorul. Am viizut la Casian Romanul
texte alcatuite dintr-o suita de pilde, nu mi s-a parut deloe ca ar
ihgreuia textul (v. Filocalia l, p. 130
,..
Concluzii asupra aetivitapi predkatoriale a I.P.S. Antonie pot fi
conturate de catre fiecare slujitor al euvantului, nu atat din aceasta
sumara modesta prezentare, cat mai ales din propriile constatari,
zabovind cu lectura asupra carplor cu predici, dar asupra altor pagini
din opera ilustrului mitropolit in acest medalion am dorit sa aratam eu
precadere ca renumele de foarte bun predicator flU I-a dobandit la
intamplare, ci a fost consedn!a fireascd a ostenelii de excepfie pe taram
cultural, pastoral si duhovnicesc. Volumele de predici ale I.P.S. Sale, 0
, .
d,ata eu aspeetul instructiv, placut convingator, se constituie ca un
semn al innoirii lucrdrii in sanul Biseridi noastre, dupa T
cum bine remarca parintele profesor Vasile Mihoc, un aIt veritabil
propovaduitor at zilelor noastre
54
La fel ca in alte planuri ale activitapi
generale, teologic, cultural, ecumenic etc., in eel predicatorial apreciem ca ,
I.P.S. Sa a creat 0 veritabila mai ales sub aspectul actualizarii
mesajului omiletic, pnand seama tot timpul de ceea ce parintele profesor
Sebastian Chllea numea candva "actualitatea sufleteasca a ascultatorilor":
"Predicatorii de astazi trebuie sa pIece de la 0 anume prezenta sufleteasca
53 Pr. Marin IONESCU, Inimd fi sufiet. Omiletica vremurilor noastre. Planuri exercipi
pentru predicii, 1927, p. 106. Tot P.C. Sa recomanda cateva reguli pentru
utilizarea lor. 1. Sii nu fie fabricate in felul istorisirilor morale utilizate in cursul
primar. Comunul fi sterilul fac din ilustrafii un balasl ucigiitor al predicilor noastre; 2.
Trebuie sa fie in fel alciituite inciil sii ingdduie spiritului ascultiitorilor 0 scurtii
respira(ie de intilrire spre zborol cald c4tre Dumnezeu; 3. A se fine cont de *spiritui"
dqi ilustra!iile cele mai fericite sunt cele dasice, potrivite pentro toate
timpurile; Ibidem, p. 107-108.
53 Preotul in Bisericd. .., p. 185.
54 Pr. Prof. Dr. Vasile MIHOC, jnali Prea Sfin{itului Mitropolit Antonie Cuvantatorui
(recenzie), in "Revista Teologica", Serie noua, anul I (73), Nr. 2, 1991, p.127.
POETANASClTUR,ORATORFli:.. 'S T U D I I r--r-;
a aseultatorilor, sau de la ceea ce intelegem prin actuaJftatea sufleteasca. i
sa nu nadajduiasca nidodata ca atenpa lor ii poate urman m orice E
condipi, daca au de spus ceva de seama. Este iIuzia eea mai frecventa. 0
Atentia aseultatorilor, nu poate sa urmareasca deeat 0 dezvoltare care
de la eeva actual, eunoseut trait de inalta valoare pentru ei"55. L
Suntem datori sa aducem aici mMWria faptului ca studenpi 0
teologi utilizeaza foarte frecvent predicile I.P.S. Sale, pentru pregatirea G
propriilor predici la orele de Seminar, sau pentru practica omiletica de la I
paraclisul Sfanta Ecaterina, ori alte biserici la care sunt solicitap, la fel
cum sunt utilizate de catre preopi indiferent de numarul anilor in C
preope sau de gradul de cultura
56
Motivele sunt lesne de inteles. E
Predidle I.P.S. Sale au substanta in continut vioiciune in exprimare, 0
, ,
limba romana euratci, stil ingrijit, actualitate a mesajelor, ilustrari deosebit
de plastiee, aplicari concrete eonvingatoare.
Semnatarul aeestor randuri, de asemenea, eu cea mai
adanca i-au fost mereu de ajutor predicile I.P.S. Sale, atat
pentru pregatirea predicilor rostite in biserica, cat \Oi pentrU eele pubIicate
in volum sau in diverse reviste bisericesti, din aceleasi motive enumerate
, ,
anterior.
Socotim aeum ca eel mai potrivit mod de a ineheia prezentarea de
fata este de a-i da euvantul i.P.S. Sale, reproducand aici diteva sfaturi pe
care Ie consideram, eu toata convingerea, un veritabil testament omiJetic:
"Preotul trebuie sa fie la eurent eu vremea sa, eu civilizapa eultura, eu
operele literare, artistiee, eu poezia filozofia, eu din toate
domeniile numai in eontextul lor, plaseze expIicarea EvangheIiei,
filra teama ca aeeasta ar fi anaeronica ca elle despre lucruri
pe care nu Ie poate in fapt apara Sa spre ee Se indreapta interesul
ca sa raspunda acestui interes, nu prin predici abstracte,
despre lucruri asupra carora nu sunt informap nu au
mijloaeele de a Ie intelege, ci prin predici luminate, plasate ih contextul
interesului oamenilor a euIturii din vremea noastra a capacitapi lor
de intelegere.
Af dori ca preopi nofb'i sa predice in fel ineat sa mentfuii in
popor continuitatea credinfei ortodoxe, aceea care de-a lunguJ secolelor
55 Pro prof. dr, Sebastian CHIl.EA, Considerapi omiletice actuale, in .Ortodoxia", an. XIX
(1967), nr. I, p. 72.
56 Avem marturii concrete de la preopi care se inscriu la cursurile anuale de perfecponare.
4/27 Page 111 of 112
PRo PROF. DR. VASILE GORDON STUDII
a aparat sl continuitatea noastri ca popor pe vatra strimoseasca. Sa nu
, , ,
uJtilm dincolo de slujbele pe care Ie {acem in biserici, avem datoria
de a inva:p., potrivit porundi: Mergiind, invd{G{i!"S7.
SUMMARY
The aim of this study is to show that His Eminence Antonie has not been
assigned the attribute of a renown preacher randomly, but due to his exceptional
efforts in the theological, cultural, pastoral and spiritual domains. It practically
enlarges on the following factors: apprenticeship to famous spiritual fathers and
Theology professors, academic studies in Romania and abroad; outstanding
publishing activity; a man of character; special interest in writing and preaching
sermons. In fact, these are the titles of the chapters.
"Not even a straight line can be the outcome of hazardJ" - His Eminence says
- words that represent the leitmotiv of the whole study.
In the end of this homiletic medallion, we can read important pieces of
advice for the preachers. which can be considered to be the homiletic legacy of His
Eminence. Let us retain a small fragment "I wish our priests would preach in such a
way that the orthodox faith. which guaranteed the continuity of our people on the
ancestral land. is carried on. Let us not forget that besides the services officiated in
the church, we have the duty to teach according to the commandment "Go and
make disciples ofall nations!".
E
o
L
o
G
I
C
E'"
51 Preotul in Biserica.... p. 187.
"
Pro prof. dr. Valer BEL
h
MITROPOLITUL ANTONIE pLAMADEALA. SI
,
':
ECUMENISMUL
Mitropolitul Antonie PlaInadeala a fost unul dintre marli
din a doua jumatate a secolului al XX-lea. EI a retlectat adanc asupra
mi$carli ecumenice, a studiat prlncipalele luan de pozipe in ecumenism
din partea catolicilor protestanplor a schitat elementele
fundamentale ale unui indI1lIlliitor de orientare ecumenica, relietand
dilemele starli de desparpre perspectivele ecumenismului. Aceste
retlexii studii referitoare la ecumenism ale Mitropolitului Antonie pot fi
citite in contextul imprejurarilor in care le-a scris, ele fiind publicate in
revistele teologice in volumul Ca loti sd fie una, care aduna
sintetizeaza aceste studii "in convingerea ca porunca lui Hristos ca top
sa fie una. este mereu actuala niciodata nu vom fi facut prea mult
pentru implinirea ei".l
Dupa cum arata Mitropolitul Antonie, "ecumenismuI sa
readuca lumea la credinta la forme de
exprimare a credintei pentru ca, in felul acesta, de pretutlndeni
sa fie una, iar expresia acestei unitap, Biserica, sa fie de asemenea una."2
Mantuitorul Iisus Hristos a avertizat impotriva dezbinanlor S-a
rugat ca top sa fie una, de aceea lupta pentru unitatea Bisericii a inceput
indata dupa intemeierea ei. in veacul apostolic, Sf. Apostol Pavel,
constatand dezbinarile, nu inceteaza sa Ie denuntf ca pe un rau insista
asupra clarifiedrii necesare acolo un de era dezbinare doctrinara, nu pe
necesitatea diversitapi. Epoca sinoadelor ecumenice a ridicat la nive!
mondial dezbinari adesea locale tocmaipentru a pronunta asupra lor
solupi cu valabilitate universala spre a nu se mai relua nicaieri, niciodata.
Biserica Ortodoxa, singura care a ramas credincioasa Sinoadelor
ecumenice, care au rotunjit tezaurul dogmatic ca pe un de proces
de a urmat tradipa a Bisericii una, sfdnld,
I Dr. Antonie PLAMADEALA, Ca toti sd fie una - ut omnes unum sint, Ed. IBMBOR,
1979, p. 9. '
2 Ibidem. p. 13,
4/27 Page 112 of 112