P. 1
79605869 Chestiunea Aromana Dr Teodor ARDELEAN

79605869 Chestiunea Aromana Dr Teodor ARDELEAN

|Views: 161|Likes:
Published by Veaceslav Cușter

More info:

Published by: Veaceslav Cușter on May 25, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/23/2015

pdf

text

original

DECEMBRIE 2010

BAIA MARE

FAMILIA ROMÂNÃ
REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ªI CREDINÞÃ ROMÂNEASCÃ
Editori: Consiliul Judeþean Maramureº, Biblioteca Judeþeanã „Petre Dulfu” Baia Mare ºi Asociaþia Culturalã „Familia românã” Director fondator: dr. Constantin MÃLINAª Director executiv - redactor ºef: Dr. Teodor ARDELEAN Redactor ºef adjunct: Prof. Ioana PETREUª Secretar de redacþie: Anca GOJA COLEGIUL DE REDACÞIE
Hermina Anghelescu (Detroit, SUA) 6 Vadim Bacinschi (Odesa) 6 Vasile Barbu (Uzdin, Serbia) 6 6 Ion M. Botoº (Apºa de Jos, Ucraina) 6 Florica Bud 6 Sanda Ciorba (Algarve, Portugalia) 6 Eugen Cojocaru (Stuttgart, Germania) 6 Flavia Cosma (Toronto, Canada) 6 Cornel Cotuþiu 6 Mihai Cozma (Budapesta, Ungaria) 6 Nicolae Felecan 6 Mirel Giurgiu (Frankenthal, Germania) 6 Sãluc Horvat 6 Ion Huzãu (Slatina, Ucraina) 6 Cãtãlina Iliescu (Alicante, Spania) 6 Lidia Kulikovski (Chiºinãu) 6 Natalia Lazãr 6 Adrian Marchiº 6 ªtefan Marinca (Limerick, Irlanda) 6 Viorel Micula (Sacramento, SUA) 6 Mihai Nae (Viena) 6 Ion Negrei (Chiºinãu) 6 Nina Negru (Chiºinãu) 6 Ada Olos (Montreal, Canada) 6 Mihai Pãtraºcu 6 Gheorghe Pârja 6 Viorica Pâtea (Salamanca, Spania) 6 Gheorghe Pop 6 Mihai Prepeliþã (Moscova, Rusia) 6 Paul Remetean (Toulouse, Franþa) 6 George Roca (Sydney, Australia) 6 Origen Sabãu (Apateu, Ungaria) 6 Lucia Soreanu ªiugariu (Aachen, Germania) 6 Vasile Tãrâþeanu (Cernãuþi) 6 Teresia B. Tãtaru (Augsburg, Germania) 6 Traian Trifu-Cãta (Petrovasâla, Serbia) 6 Erika Vârºescu (Israel).

PRIETENII ªI SUSÞINÃTORII REVISTEI*
Valeriu Achim, redactor ºef al revistei „Pro Unione”, Baia Mare 6 Gavril Babiciu, colonel(r), Baia Mare 6 Ioan Bâtea, procuror magistrat(r), Baia Mare 6 Pamfil Bilþiu, profesor etnolog, Baia Mare 6 Ioan Boroica, muzeograf, Sighetu Marmaþiei 6 Ion Buzaºi, prof. univ. dr., Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia 6 Silvia Caba-Ghivireac, scriitoare, Herþa, Ucraina 6 Lucia Davis, ziarist, Auckland, Noua Zeelandã 6 Corneliu Florea, redactor ºef al revistei „Jurnal liber”, Canada 6 Stelian Gomboº, consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte, Bucureºti 6 Eugenia Guzun, ziarist, Radio Bucureºti 6 Vasile Ilica, Asociaþia „Pro Basarabia ºi Bucovina”, Oradea 6 Diana Ionescu, prof., Baia Mare 6 Vasile Iuga de Sãliºte, preºedintele Societãþii Culturale Pro Maramureº „Dragoº Vodã”, Cluj-Napoca 6 Lidia Elena Kozma, conf. univ. dr., Universitatea de Nord, Baia Mare 6 Vasile Malaneþchi, redactor ºef al revistei „Atelier”, Chiºinãu, Republica Moldova 6 Liviu Marta, muzeograf, Satu Mare 6 Ioan Miclãu, redactor ºef al revistei „Iosif Vulcan”, Cringila, Australia 6 Tiberiu Moraru, preºedintele Fundaþiei „Morãriþa”, Oradea 6 Ana Olos, prof. univ. dr., Universitatea de Nord, Baia Mare 6 Liviu Papuc, redactor ºef al publicaþiei „Revista Românã”, Iaºi 8 Raisa Pãdurean, prof., Tiraspol 6 Zinaida Pinteac, profesor, Frumuºica Veche, Ucraina 6 Vlad Pohilã, redactor ºef al revistei „BiblioPolis”, Chiºinãu 6 Iosif Popa, ziarist, Oradea 6 Silvia Scutaru, profesor, Chiºinãu, Republica Moldova 6 Viorel Thira, preot, Baia Mare 6 Antoaneta Turda, bibliotecar, Baia Mare 6 Viorica Ursu, muzeograf, Baia Mare 6 Mugur Voloº, profesor, Baia Mare.
*

Lista este deschisã tuturor celor care doresc sã susþinã ºi sã colaboreze cu Familia românã

Redactori:

Tehnoredactare: Culegere text:

Ana GRIGOR Simona DUMUÞA Laviniu ARDELEAN Corina ªANDOR-MARTIN Paula RUS ªtefan SELEK Oana UNGUREAN Simona GABOR Casilda CIOLTEA Valentina ROTARU Ana BIZÃU Anca POP Remus-Daniel DRAGOª Firuþa ªOMCUTEAN Edit STOICHIÞÃ

ADRESA REDACÞIEI: BIBLIOTECA JUDEÞEANÃ „PETRE DULFU” (Pentru redacþia revistei „Familia românã”) Bd. Independenþei, 4B, 430123, Baia Mare MARAMUREª - ROMÂNIA Tel: +4 0262 275583, Fax: +4 0262 275899 Email: familiaromana@yahoo.com Web: www.bibliotecamm.ro

Tipar EUROTIP Baia Mare, str. Dacia 4, tel./fax: 0262-211118 email: eurotipbm@yahoo.com

ISSN 1454-8607

DECEMBRIE 2010

3

AROMÂNII

Chestiunea aromânã
Dr. Teodor ARDELEAN

cest numãr al „Familiei române” aduce în prim plan chestiunea aromânã. Este voinþa redacþiei de a risca o plonjare sumarã într-un teritoriu atât de disputat ºi discutat. Este o primã fereastrã deschisã, urmând ca în numerele urmãtoare sã publicãm de câte ori va fi nevoie alte intervenþii în... chestiune. Problema aromânã nu este deloc simplã ºi nu poate fi abordatã simplist. Evident cã o identitate nu se face în „laborator” ci se „asumã”, dar dacã tocmai cei ce ºi-o asumã nu se înþeleg cu privire la elementele fundamentale ale acestei identitãþi, ce putem face noi ceilalþi, care ne gãsim în postura de „admiratori ai aromânilor” ? Fãrã a încerca sã stabilim o linie de conduitã în aºezarea diferitelor argumente, fãrã a fixa orizonturi, fãrã a impune soluþii, „Familia românã” acceptã la tribuna sa punerea problemei, fiind convinºi cã ne gãsim în perioada (dupã o bunã socotealã!) celei de-a treia încercãri de emancipare a aromânilor. Emancipare care nu poate fi nici evitatã ºi nici opritã; nu e o problemã în primul rând româneascã, dar e nevoie de români spre a o clarifica. Altfel spus, întrebarea dacã aromânii sunt fraþii noºtri mai mari, sunt verii noºtri sau sunt români vorbitori ai unui dialect n-are un rãspuns general acceptat, iar istoria este folositã partizan de cãtre partizanii diferitelor teorii genetice ºi evolutive cu privire la aromâni. Nu am dorit sã dozãm poziþiile, aºa încât articolele publicate sunt un mozaic multicolor, iar „Familia românã” îi acceptã pe armâni, ºi aromâni, ºi makedonarmâni... ºi se desfãºoarã ideatic, cu convingerea cã numai punerea problemei poate servi cauza armâneascã. Am avut întotdeauna un respect fãrã limite faþã de tot ce a lãsat umanitãþii neamul armânesc, mai ales faþã de ce ne-a lãsat nouã, românilor. Cel mai important neam din balcani trebuie acum, la masa verde a istoriei sã se lupte sã-ºi demonstreze fiinþa! Interesant ºi elucubrant totodatã ... Prin faptul cã tratãm aceastã chestiune nu înseamnã cã vrem sã-i românizãm pe aromâni. Ei sunt parte primã ºi geneticã a romanitãþii orientale, iar dacã Academia Românã nu doreºte sã-ºi schimbe poziþiile, nu trebuie sã ne închistãm în aceastã dificultate. Limbã distinctã sau dialect? Romanitate orientalã sau românitate?... Cât timp în Balcani avem macedo-vlahi ºi macedo-slavi e greu de cuprins într-o singurã mãnuºã toþi pumnii strânºi spre a face binele! Dincolo de toate disputele, noi cei de la „Familia românã” îi considerãm pe aromâni fraþii noºtri mai mari ºi vrem sã-i sprijinim atât pentru a se autocunoaºte cât ºi pentru a-i cunoaºte mai bine. Cel mai puternic element de identitate este conºtiinþa de sine. Dacã aceastã identitate se regãseºte plenar în „Eu hiu armânu!”, atunci ºi noi românii trebuie sã aplecãm urechile la tot ce miºcã armâneºte prin lume. Întru slavã armâneascã! ªi întru iubire frãþeascã!

A

FAMILIA ROMÂNÃ

AROMÂNII

ªi sasi frigã limba-n foc! El.” „ªtiu sã mor pentru dreptate ºi naþiune!” au fost ultimele cuvinte ale lui Papa Lambru Belimace. Dimândarea pãrinteascã este imnul naþional al aromânilor. Papa Lambru a fost un mare erou al eliberãrii Albaniei de sub turci ºi greci. „al nostru bun pãrinte”. Care-ºi lasã limba lui Arzã-l-ar para focului Chinui-s-ar de viu pe locu’ Frige-i-s-ar limba în focu´ El în vatra-i pãrinteascã De copii sã nu se fericeascã De familie cunun sã nu pupe Prunc în leagãn sã nu culce. eroul „naþional” al aromânilor. Compusã în anul 1888.4 DECEMBRIE 2010 Pãrinteasca Dimândare Pãrinteasca dimândare Ni spergiurã cu foc mare Fraþi di mumã ºi di-un tatã Noi. cântecul vorbeºte de cumplitul blestem ce cade asupra pãrinþilor care nu-ºi învaþã copiii limba strãmoºeascã.dunãreni. Care fuge de a lui mumã ºi de pãrintescul nume Fugi-i-ar dorul Domnului ºi dulceaþa somnului! AROMÂNII imândarea pãrinteascã (Mustrarea pãrinteascã) ºi Moscopole („Mecca aromânilor!” sau Atlantida aromânilor) sunt douã simboluri sfinte ale vlahilor sud. graiul armânesc. un adevãrat vizionar. S-luardã pira focului. N-a existat miºcare revoluþionarã importantã în Albania ºi Macedonia la care acest Belimace sã nu fi fost conducãtor. a cãrui creaþie dãinuie dupã mai bine de un secol: „Di sum plocile di morminþi/ Strigã-a noºtri buni pãrinþi/ —Blãstem mare s-aibã-n casã. Armâni di eta toatã! Di sum plocile di morminþi Strigã-a noºtri buni pãrinþi —Blãstem mare s-aibã-n casã. Si s-dirinã vhiu pri loc. Budapesta ºi America. Autorul acestui imn este preotul Constantin Belimace (Papa Lambru). Nat in leagãn li nu nfaºe! Cari fudze di-a lui mumã ªi di parinteascai numã Fugãi doara Domnului ºi dulþeamea somnului! Pãrinteasca blestemare (mustrare) Pãrinteasca blestemare Porunceºte cu foc mare Fraþi de-o mumã ºi de-un tatã Noi. in vatrai pãrinteascã Fumeaia s-nu-ºi hãriseascã Di fumei curuni s-nu baºe. îi datoreazã azi acestui dascãl libertatea ºi supravieþuirea./ Cari di limba lui se-alasã!”… FAMILIA ROMÂNà D . întemeind ºcoli ºi biserici. De sub lespezi de morminte Strigã ai noºtri buni pãrinþi —Blestem mare s-aibã în casã Care de limba lui se lasã. fiindcã a luptat pentru drepturile aromânilor ºi nu numai. din Grecia pânã-n Viena. Inedit ºi testamentar. care a fost ucis ca un martir. Aromâni din vremea toatã. „Toatã aromânimea de pe faþa pãmântului. Cari di limba lui se-alasã! Care º-lasã limba lui.

chestiunea macedoneanã a devenit iarãºi sursã de tensiune între Bulgaria. makedoni. Dupã Tratatul de la Bucureºti.. însã strãinii i-au identificat sub alt nume: vlahi. al 6-lea a schimbat geografia politicã ºi lingvisticã a Macedoniei ºi a Balcanilor. Disoluþia Imperiului Otoman. elino-vlahi. au schimbat în totalitate viitorul Armânilor / Makedonarmânilor ºi a limbii lor. ce încã mocneau. 40% Serbia (Vardar Macedonia) ºi 10% Bulgaria (Pirin Macedonia). sunt atât de contradictorii încât se poate uºor trage concluzia cã au fost emise. la care Armânii / Makedonarmânii ºi-au adus o contribuþie importantã. Vardar Macedonia devine una din cele 6 republici ale Iugoslaviei (Republica Socialistã Macedonia) ºi. când Cesar l-a învins pe Pompei. Pentru Greci. La 148 î. ignorându-se faptul cã Macedonia a fost romanizatã cu 250 de ani înaintea Daciei (actuala România)! Încã de la 1774. macedoneni. Dupã cel de-al doilea Rãzboi Mondial. cuþo-vlahi. Împãrþirea Macedoniei a avut efecte dezastruoase numai asupra Armânilor / Makedonarmânilor care s-au vãzut împãrþiþi între 4 state naþionale. de cele mai multe ori. Armânii / Makedonarmânii sunt. ciobani. . numai la comenzi politice. aromâni etc. Grecia a obþinut 50% din Macedonia (Macedonia Egeeanã). din cauza asemãnãrilor de limbã. strãmoºii Armânilor / Makedonarmânilor sunt Greci care ºi-au abandonat limba greacã sub presiunea ocupanþilor Romani. Regatul Macedonia a fost ocupat de Romani ºi a devenit Provincia Macedonia.DECEMBRIE 2010 5 Armânii/Makedonarmânii – recuperarea identitãþii în mileniul III Kira IORGOVEANU-MANTSU utem spune cã despre nici un alt popor din Europa nu s-au emis atâtea teorii referitoare la origine. crearea noilor state naþionale balcanice. învãþatul german Johan Thunmann în Recherches sur les peuples europeens de l’Est trãgea concluzia cã Armânii / Makedonarmânii sunt descendenþii Tracilor romanizaþi în epoca administrãrii Macedoniei de cãtre Imperiul Roman.). obiective ºi ºtiinþifice îi considerã pe Armâni / Makedonarmâni ca fiind continuatorii populaþiilor romanizate de cãtre cuceritorii romani: macedoneni. de la 10 August P FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII 1913. pe baza numãrului de locuitori Armâni / Makedonarmâni din aceastã regiune. greci. o parte importantã a luptãtorilor romani de partea lui Pompei ºi-au gãsit refugiul în munþii Macedoniei.H. iliri. Venirea Slavilor în sec. deci sunt „Greci latinofoni”. Armânii îºi spun dintotdeauna „armân / armâmji” (cu varianta fârºeroþilor „rãmânji”). împãrþirea Macedoniei la 1913 ºi. din vechea Dacia romanizatã. Teoriile recente. între care existau de secole grave conflicte etnice. cei mai apropiaþi de Macedonia anticã – habitatul lor dintotdeauna. Armânii / Makedonarmânii sunt consideraþi „Români de la Sud de Dunãre”.H. Teorii care. de cele mai multe ori. Este etnonimul lor. traci. Pentru Români. þinþari. etnogenezã ca despre Armâni / Makedonarmâni. o datã cu aceasta. desigur. coborâþi din Nord. Grecia ºi actuala Republicã Macedonia (Formerly Yugoslave Republic of Macedonia). mai ales. Dupã lupta de la Pharsala (48 î.

Aceste limbi latine balcanice formeazã Romanitatea orientalã aºa cum în Europa de Vest. Se doreºte astãzi. Catalana ºi alte limbi mai mici formeazã Romanitatea occidentalã. Începând cu anul 1987 prof. printre mulþi armâni. Întâi de toate. „Mazedoromanen”). Portugheza. Aceastã limbã a dispãrut pe la 1850. Weigand Die Aromunen (1895) avea ca subtitlu Über das Volk der sogennanten MAKEDO-ROMANEN oder Tsintsaren. însã dorim sã oferim teoria ºtiinþificã care este astãzi cea mai larg acceptatã. în limba germanã. ignorându-se faptul cã etnonimul „armân” are o vechime milenarã. fie sunt ignorate. recuperarea acestui termen ºtiinþific care sã fie utilizat ca termen internaþional unic de identificare: ex. Astfel. la existenþã ca Armânei: Românii o considerã un „dialect” al limbii române. de peste 200 de ani. pentru cã germanii îi numesc pe români „Rumänen”. Termenul „aromân” pe care îl considerãm politizant a fost preluat de lingviºtii strãini în formele fr. erau cuDespre limba armânã ºi statutul ei s-au noscuþi ca „greci” având ca principalã ocupaþie emis tot atâtea teorii ca ºi despre poporul Armân comerþul (cei care ieºeau din spaþiul în care se / Makedonarmân. ISTROROMÂNA (Croaþia ºi Peninsula Istria. în monumentala sa carte Die Aromunen oder Mazedo-Romanen (1895).Capidan publica Macedoromânii. Matilda Caragiu-Marioþeanu publicã la 1997 Dicþionar Aromân (Macedo-Vlah). de la graniþa Greciei cu FYROM). engl..6 Termenul „Aromân” a fost impus abia spre sfârºitul sec. ne vom permite sã prezentãm câteva aspecte care fie nu sunt cunoscute. uitându-se cã a apãrut în Balcani cu 250 de ani înaintea latinei din Dacia (actuala România). Nici unei alte limbi latine aflau dintotdeauna) sau creºterea oilor (cei care . Ni se pare de mare importanþã abordarea chestiunii Armânilor fãrã complexe ºi fãrã tabu-uri. Identitatea comunitãþii etnice ºi lingvistice a armânilor Urmãrim cu interes. Acest termen se doreºte a fi utilizat numai în documentele internaþionale. din Dacia istoricã. comunitate atipicã ºi puþin cunoscutã. Spaniola. luãrile de poziþie din ultima vreme din România privind o controversatã problemã. cum erau cunoscuþi pânã de curând în România. desconsiderând voit tradiþia scrisã în armânã. legatã de identitatea comunitãþii etnice ºi lingvistice a Armânilor sau a „Aromânilor”. odatã cu începerea propagandei româneºti printre armânii din Balcani. În 1942 Th. când Nicolae Bãlcescu face în acelaºi timp ºi o reflecþie politicã „acest neam care ar putea odatã sã ne fie Despre limba armânã de folos”. În lingvistica germanã se foloseºte ºi termenul „Mazedo-romanen”. în germanã Mazedo-romanische kulturelle Zeitschrift. Nu este în nici un caz o vinã. Boiagi (Viena. engl. MEGLENA (zona Gevgelia. Nu ne angajãm acum în dispute. Dacã ar fi tradus termenul „aromân” ar fi fost în germanã „Arumänen”. Tache Papahagi ºi-a subintitulat monumentalul dicþionar Dictionnaire Aroumain (Macédo-roumain). „Macedonarmân”. al XIX-lea de cãtre lingvistica româneascã. „Makedonarmân” (fr. Grecii o considerã o limbã „de casã”. 1913) avea titlul în germanã Romanische oder Macedonowlachische Sprachlehre (în greacã Gramatiki Romaniki / Makedonovlahiki). Este un termen ºtiinþific care dorea sã facã vizibilã asemãnarea dintre „român” ºi „aromân”. Este o lipsã care se trage din modul simplificat în care este perceputã aceastã chestiune de cei care vor sã o utilizeze „politic”. Mai dorim sã precizãm cã un termen foarte folosit de mulþi lingviºti români sau strãini este „macedo / mazedo” – desigur cu referire la spaþiul etnogenezei aromânilor: Macedonia anticã. pe când „român” ca etnonim apare abia odatã cu formarea regatului România. Vasile Barba a numit revista Zborlu a Nostru din Freiburg. fãrã tradiþie scrisã. germ. Monografia lui G. dar ºi cu oarecare îngrijorare. Singurul lingvist care a fãcut o traducere corectã a etnonimului „armân”. DECEMBRIE 2010 europene nu i s-a contestat mai mult dreptul la legitimitate. Azi mai sunt foarte puþini vorbitori) ºi ROMÂNA (varianta istoricã a DACOROMÂNEI. Weigand aduce în lingvistica germanã termenul „Aromunen”. La începutul secolului XXI sunt 4 limbi latine balcanice: ARMÂNA / MACEDONARMÂNA (în sudul Balcanilor). pentru identificarea armânilor – cunoscuþi sub atâtea nume care produc o mare confuzie. actualmente România). FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII Ni se spune cã armânii fac parte din „romanitatea” orientalã. aromanian. Pânã atunci ºi mult dupã. Deºi este o sarcinã extrem de complexã. aroumain. prima gramaticã armâneascã a lui M. Foarte adevãrat! Trebuie totuºi sã fim oneºti ºi sã recunoaºtem cã românii nu i-au descoperit decât dupã 1848. Franceza. a fost Gustaw Weigand. avem convingerea cã nu prea mulþi români cunosc subiectul. Italiana.

mai precis spus. în timp ce Murnu ºi Batzaria umblau la Paris ºi Londra. Desigur cã legat de subiectul ºcolilor româneºti din Balcani trebuie sã amintim pãrerea câtorva din oamenii de ºtiinþã cunoscãtori ai problemei. Ni se spune cã armânii constituie ramura sudicã a romanitãþii orientale ºi printr-o micã eroare ortograficã. Deºi planul prevedea strãmutarea celor care cãpãtaserã conºtiinþã româneascã în Cadrilater. atât din afara României cât ºi din interiorul ei. care confruntaþi cu reacþiile violente ale celor care nu acceptau imixtiunea românã în zonã. în cadrul miºcãrii ETERIA. în ultimii 20 de ani. dar formulatã altfel. Dacã proiectul „Romaniei” capãtã consistenþã ºi se întrupeazã în România. Un pic mai multe detalii care ar putea sã ne ajute la descoperirea adevãrului. ªi asta datoritã iscusinþei ministrului de externe român Take Ionescu. ca recompensã pentru împãrþirea Macedoniei. care spunea într-un raport secret trimis la Roma cã adevãrata cauzã a implicãrii României în funcþionarea ºcolilor româneºti în Macedonia pãrea un beneficiu teritorial pe care-l spera odatã cu dezintegrarea Imperiului Otoman. unul dintre cei mai cunoscuþi susþinãtori ai politicii culturale a României în Balcani. este foarte probabil cã spaþiul nostru „mioritic” ar fi fost „via Egnatia” în variantã slavã. Fãrã îndoialã.DECEMBRIE 2010 practicau transhumanþa în munþii din nordul Greciei). când migraþia de armâni este opritã. înclinãm sã credem cã ºi ºcolile „româneºti” din Balcani fãceau parte din acelaºi plan de reconstituire a „Romaniei” ºi nu este exclus ca spaþiul sud dunãrean sã fi fost inclus încã din perioada când Pouqueville. capãtã douã judeþe în nord-estul Bulgariei (Cadrilaterul). un vis ceva mai nou ºi care. adicã drumul ruºilor cãtre Constantinopol. nu s-a împlinit. locuit în majoritate de bulgari ºi de turci. care devine „Mare” în 1919 ºi asta tot cu ajutorul francezilor (Clémenceau). Dupã estimãri destul de corecte. face ca primul val de armâni strãmutaþi sã aparã în 1925. o afirmã generalul român Dabija puþin înainte de izbucnirea rãzboaielor balcanice de la 1912 ºi 1913. S. în urma unui complot la care a participat un armân. În epoca modernã un foarte bun cunoscãtor al Armânilor. rãmas în conºtiinþa armânilor ca ºi a grecilor ca poetul revoluþiei. Bâlbâielile repetate ale guvernanþilor români. majoritatea armânilor din România de astãzi. Printre alþii. când participase alãturi de armâni ºi greci. Bolintineanu. Aceeaºi idee. În aceeaºi perioadã. Ni se spune cã România s-a implicat în deschiderea ºcolilor româneºti în Balcani. Tudor Vladimirescu a ratat aceastã descoperire în 1821. ºcolile româneºti din Balcani nu au putut sã schimbe mare lucru din configuraþia politicã a zonei. Sau poate nu a reuºit sã o facã cunoscutã. Sau. Rigas Fereu.D. devin ºi ramurã sud-dunãreanã a „românitãþii”. Iordache Olimpiotul. recunoaºte indirect aceastã eroare. fiind considerat un trãdãtor al idealurilor revoluþiei. Tovaru. În ordine cronologicã este vorba de legatul plenipotenþial al Italiei (1891-1913) pe lângã Poarta Otomanã. sau între 30 ºi 40. care visa la reconstituirea „Romaniei” (nu României!). atunci când afir- 7 mã cã în timpul lui D. pentru a crea un Stat Armâno-Albanez. în care toate naþiunile sã aibã aceleaºi drepturi. Capidan. ambasador al lui Napoleon I pe lângã Poartã. Constante. nu au putut sã o schimbe în favoarea României. pentru cã este asasinat. el însuºi armân dupã mamã. Fãrã sprijin hotãrât al lui Napoleon III ºi al Francmasoneriei. greu de localizat din punct de vedere istoric. în care reuºiserã sã influenþeze un procent relativ restrâns din populaþia latinofonã. au exprimat C. la miºcarea de eliberare din Balcani. nu am constatat nici un fel de disponibilitate. Peyfuss afirmã cã ºcoala (româneascã) le-a întins Aromânilor o cursã în numele unui românism echivoc. Personal. Obstinaþia cu care se încearcã convingerea subiecþilor Armâni din România de aceastã teorie. Prima ºcoalã apare în 1863 ºi se predã în armânã. în calitate de arbitru în urma celui de-al doilea rãzboi balcanic (1913). Din pãcate. îi abandoneazã în mai multe rânduri pe cei care pãreau câºtigaþi de cauza românismului. din fericire. îi descoperã pe armâni înaintea lui Bãlcescu. Armânii nu erau divizaþi între naþionaliºti (filoromâni) ºi grecomani iar limba greacã utilizatã în ºcoli nu era decât un mijloc de propagare a culturii. Mehedinþi. s-au înregistrat ceva mai puþin de 7000 de familii. T. M. pânã în 1933.000 de persoane care au emigrat în Cadrilater. Argumentele care ar putea restabili adevãrul nu pot fi discutate decât dacã existã bunã credinþã ºi simþul mãsurii. S. în FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . fãrã sã fie ºi mijloc de deznaþionalizare. Aceºti armâni precum ºi descendenþii lor constituie în esenþã. primul rãzboi mondial întârzie realizarea acestui obiectiv. Nu trecuserã decât patru ani de la Unire ºi ideea de România era încã în faza de concept. Dupã 50 de ani de ºcoli româneºti. un alt aromân. România. dovedeºte falsitatea ei. preconiza înfiinþarea în Balcani a unei federaþii de tip helvetic. Critici cu privire la maniera în care s-a realizat politica României în Macedonia sau pe plan mai larg în Balcani.

o bunã parte lipsesc în aromânã. Cicerone Poghirc. Aromânii. este alta decât cea pe care o au ºi o simt din vremuri ancestrale. existã unele care dovedesc originea meridionalã a aromânei. pentru ei. suficiente pentru a demonstra prezenþa aromânilor în regiunea lor actualã. limbã. România Literarã. semnate de autori recunoscuþi internaþional: Matilda Caragiu-Marioþeanu în articolul Aromânii în mileniul III...Hr. sunt inventate „trãdãri” ºi „interese meschine” ale acestora. recunoscutã legal în România ca ONG..8 abordarea acestei probleme. ci doar de concordanþe structurale ºi materiale importante. Cicerone Poghirc Dãm câteva citate revelatoare: „Faptele citate mai sus sunt. printre cele 1628 cuvinte moºtenite în aromânã mai mult de o sutã nu existã în dacoromânã. bineînþeles.. Cele 350 de cuvinte împrumutate de aromânã din albanezã sunt. somitate de necontestat în domeniul romanisticii ºi a indoeurope- DECEMBRIE 2010 nisticii a adus o contribuþie esenþialã referitoare la limba armânã. Acest drept la autodefinire stã la baza drepturilor omului ºi a tuturor documentelor europene ºi internaþionale care se referã la drepturile omului. Bucureºti. din partea celor care ºi-au arogat dreptul de a hotãrî pentru armâni. la protejarea limbilor minoritare. istorie. dintre care douã împrumutate din greacã (. Sau „Aromânii (macedo-vlahii) trebuie sã aibã un singur scop: sã-ºi cultive limba maternã ºi tradiþiile lor”. (. destin. în mod constant ºi neîntrerupt.” „(.. scria: „Aromânii sunt un exemplu tipic de etnie a cãror identitate se demonstreazã de la sine ºi se susþine prin limba lor maternã. ignorându-se faptul cã identitatea unui popor nu poate fi „creatã”. creându-se astfel o atmosferã tensionatã între douã etnii care nu doresc decât convieþuire armonioasã. nr. pe care o vorbesc de 2000 de ani”. în ultima vreme. „dirijatã” chiar ºi cu cele mai imbatabile argumente ºtiinþifice. moºtenite din limbile preromane. Printre cuvintele aromâne moºtenite din latinã dar absente în dacoromânã. Sunt atacaþi reprezentanþii acestei organizaþii.. pentru dezvoltarea unei democraþii de tip european în România.” „În lexic. în douã articole fundamentale: Latin Balcanique ºi Romanizarea lingvisticã ºi culturalã în Balcani (vol. Fundaþiei Culturale Române. regionale.” „Sã examinãm mai de aproape pretinsa „identitate” a aromânei cu dacoromâna: celor 20 de foneme din dacoromânã le corespund 30 în aromânã. care însã posedã vreo 400 de cuvinte latine absente în aromânã. pentru simplul fapt cã identitate este un element de autodefinire. 32.. 15-21 August 2001. din cele circa 120 ale dacoromânei. în totalitatea lor. O mare parte din mass-media româneascã duce.” „Dacã existã o pretinsã „identitate” a dacoromânei cu aromâna. Ed. ea nu poate fi decât aceea a originii lor: latina balcanicã. diferenþele sunt ºi mai mari. În fondul latin. identitatea armânilor.) În realitate. De aceea vom menþiona câteva asemenea pãreri. extrase din lucrãri importante. În Dodecalog academiciana spune: „Aromâna este limba maternã a aromânilor. aromâna. Lingviºti ºi istorici români ºi strãini despre armâni Se ignorã cu intenþie pãrerile altor lingviºti ºi istorici români ºi strãini care ºi-au exprimat alte pãreri în legãturã cu limba. o furibundã campanie contra acþiunii de recuperare a identitãþii aparte a unui mare numãr de Armâni din România. Se aduc argumente ºtiinþifice. Academia Românã organizeazã sesiuni despre identitatea armânilor. emite „decrete” ºtiinþifice dupã care armânii par a fi obligaþi sã-ºi asume o identitate care..). între aromânã ºi dacoromânã este departe de a fi vorba de identitate. absente FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . dupã pãrerea noastrã. din Antichitate ºi pânã în zilele noastre. mai puþin rãspândite.) nu trebuie sã uitãm cã aria macedoneanã a fost romanizatã cu mai mult de douã secole înaintea Daciei (148 î.). 1996). citându-se din mari lingviºti ºi istorici români sau strãini.) Cât priveºte cuvintele de substrat.” (. reprezentaþi de cea mai numeroasã organizaþie „FARA Armâneascã” (Comunitatea Armânilor din România). care le conferã conºtiinþa lor etnolingvisticã”.

iar în cele mai nuanþate descrieri apare concepþia asupra armânei ca dialect al limbii care nu era întru totul unitarã. convenþional numitã strãromânã sau protoromânã. Aceastã definire este o dogmã în lingvistica româneascã. construit în cultura românã în epoca dominatã de ideologia naþionalistã. Existã o excludere programaticã a romanizãrii Macedoniei la aproape toþi lingviºtii români.) Pentru originea meridionalã a aromânei este foarte semnificativã situaþia cuvintelor greceºti: 2534 dintr-un total de 9236 din Dicþionarul lui Papahagi. bazate pe o bunã cunoaºtere a limbii armâne. cunoscãtori ai limbii ºi culturii greceºti.” Sã amintim ºi pãrerea unui renumit romanist german. semn cã a treia renaºtere culturalã a armânilor este marcatã de cãutarea identitãþii ºi a drumului pentru viitor” scrie Mariana Bara în „Argument”. Cartea rediscutã „modelul tradiþional. dincolo de prejudecãþi ºi interese politice. deºi impropriu. latina balcanicã. pentru a descrie armâna.” Dr. tradiþional. academice. dr. face parte din marea diversitate însã ºi unitate a Romanitãþii. De aceea au preferat sã tacã ºi sã nu-ºi spunã nici o pãrere despre aceastã carte care deschide o nouã viziune. sunt cuprinse în întrebãri aparent simple: – Când ºi unde începe istoria armânilor ºi limbii lor? – De ce este ea prezentatã atât de lacunar în spaþiul cultural românesc? 9 – De ce ºi cum a apãrut teoria cã armânii ar fi „ramura sudicã a poporului român”? – De ce romanitatea balcanicã este estompatã în favoarea românismului? – De ce pare pierdutã aceastã romanitate ºi ºterse începuturile ei? – De ce a fost nevoie sã fie creat conceptul de românã primitivã – alt nume pentru latina balcanicã? Aceastã creaþie ipoteticã are vreun rol? Atunci. care trateazã un subiect supus controversei” spune Mariana Bara.. „franceza primitivã” sau „spaniola primitivã” pentru a explica începuturile celorlalte limbi romanice?” La toate aceste întrebãri.” Bazatã pe argumente imbatabile.. în fapt..Limba armâneascã .” „Ataºamentul vlahilor la civilizaþia ºi limba greacã. limba ei maternã ºi a celorlalte limbi romanice.” (. identitatea. Referitor la obsedanta frazã „Aromâna. modernã. nici critic. Adaugã mai departe: „Probleme pentru care modelul tradiþional nu are rãspuns. dialect al limbii române”. O carte care invitã. cartea Marianei Bara este prima încercare de a discuta aceastã temã atât de controversatã. dupã cum nu pot fi contestate nici amploarea ºi vechimea influenþei greceºti. o limbã clar separatã de românã. definitã ca dialect al limbii române. pentru cã le ocoleºte. ceea ce nu-i împiedicã deloc sã fie buni cetãþeni greci. de foarte veche datã în regiune. Grecia. dincolo de dogme. referitoare la armânã .) „Caracterul latin al limbii aromâne în gramatica sa. despre dogmã ºi ºtiinþã în cercetarea din spaþiul cultural românesc cu privire la armâni. de ce numai româna ar avea o astfel de etapã ºi de ce nu este nevoie de „italiana primitivã”. la aceastã minunatã þarã. unde de douã milenii îºi înmormânteazã strãmoºii. Nu este o excludere întâmplãtoare dacã ne gândim cã Macedonia a fost romanizatã cu aproape 250 de ani înaintea Daciei ºi numai ignorarea acestui fapt a fãcut posibilã apariþia teoriei conform cãreia armâna este dialect al limbii române! Cu ce argumente se poate susþine aceastã teorie dacã luãm în considerare faptul istoric cã FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII .. Desigur rãspunsurile sunt incomode pentru acei lingviºti care sunt încã sclavi ai unei ideologii lingvistice bazate pe ideologia politicã naþionalã ºi chiar naþionalistã. Dogmele ºtiinþifice existã în multe domenii ºi împiedicã publicarea în reviste de specialitate a unor texte ca cel de faþã. nu poate fi contestat ºtiinþific. profesor la Universitatea din Freiburg: „Pentru mine armâna. Poate de aceea nu s-a scris nimic despre aceastã carte: nici laudativ. „Mai multe întrebãri în mod repetat formulate la întruniri ale asociaþiilor culturale armâneºti din Balcani ºi din România dupã 1990 au generat aceastã carte.. precum ºi în vocabularul sãu de bazã. Mariana Bara dã ºi rãspunsuri argumentate ºtiinþific.” Un element deosebit de important pentru definirea limbii armâne este romanizarea Macedoniei. la un dialog. „Am mai putea deschide un alt capitol. care se explicã prin bilingvismul greco-latin. este egal cu dorinþa lor ºi dreptul lor natural de a-ºi pãstra limba maternã ºi tradiþiile lor.Cartea Universitarã. Bucureºti.” (. Mariana Bara. vechi de mai bine de 150 de ani. o tânãrã lingvistã a publicat una dintre cele mai interesante cãrþi din ultima vreme. cultura ºi istoria armânilor.. Hans-Martin Gauger.DECEMBRIE 2010 în dacoromânã. în cele din urmã. Bara scrie: „Aici este punctul sensibil al cercetãrii asupra acestei limbi. 2007. de comandã politicã. M.

armânii constituie exemplul cel mai surprinzãtor de unitate lingvisticã. însã. au avut aceeaºi conºtiinþã a apartenenþei lor etnice. având aceeaºi rãdãcinã. Nu mai pomenim de atâtea popoare vorbitoare de limbã francezã. În al doilea rând. dar rezonabile. de o ºi mai micã parte de armâni ºi asta numai de un secol ºi jumãtate.a armânilor care doresc sã-ºi pãstreze identitatea. Câteva exemple de popoare europene ar trebui sã ne tempereze acest entuziasm gratuit. Vom încerca sã gãsim în cele ce urmeazã ce anume considerãm cã se greºeºte în abordarea acestei chestiuni ºi care ar putea fi consecinþele de care vorbeam mai sus. precizãm ampla antologie bilingvã (armânã/makedonarmânã francezã). putem estima cã în Balcani trãiesc între 1 milion ºi jumãtate ºi 3 milioane de armâni. Nu întâmplãtor limba armânã este menþionatã în Harta europeanã a limbilor minoritare ºi a fost practic recunoscutã de Consiliul Europei. afirmãm fãrã nici o ezitare: NU! Pentru toþi cei care vor sãri în sus ºi ne vor acuza cã suntem trãdãtori ºi cã am uitat ce a fãcut România pentru armâni. O abordare politicã a problematicii armâneºti În abordarea chestiunii armâne de pe poziþia româneascã. Putem aprecia deci cã în România trãiesc între 5 ºi 10% din numãrul lor total.n-are nici un fel de importanþã . în cadrul statelor naþionale apãrute în secolul 19 ºi la începutul secolului 20 ºi practic fãrã contact timp de 60 de ani. în ipoteza cea mai optimistã. Valonii din Belgia ºi elveþienii francofoni vorbesc limba francezã. DECEMBRIE 2010 ar putea avea consecinþe absolut imprevizibile pentru România. care prezintã asemãnãri cu mult mai evidente decât româna ºi aromâna. chiar ºi Gramatica lui Heliade Rãdulescu! Înseamnã a desconsidera bogata ºi valoroasa literaturã modernã care se scrie astãzi în toate þãrile în care armânii trãiesc. Ca exemplu. Spaniolii. atunci când ni se vorbeºte de intelectuali sau personalitãþi armâne ale cãror operã ar fi negate. Ai obliga însã sã-ºi uite rãdãcinile ºi sã le spele memoria ca unor handicapaþi. În cazul slavilor avem aproape tot atâtea exemple ca ºi cele de mai sus. deºi au luptat pentru cauza greacã. O concluzie s-ar impune de la sine: am putea considera pe armâni ca „vorbitori de limbã românã” ºi asta cu condiþia ca ºi ei sã accepte aceastã catalogare. de limbã spaniolã etc. Se considerã totuºi douã popoare diferite. de limbã englezã. Reflectã ea însã o realitate? Ca niºte cunoscãtori al celor douã limbi ºi dintr-o perspectivã europeanã. o parte mai micã sau mai mare . Este o dovadã evidentã a existenþei unei limbi care are toate datele unei limbi moderne în care pot fi exprimate toate frãmântãrile poetului modern. ªi suntem convinºi cã aceleaºi sentimente nutresc ºi ceilalþi consângeni ai noºtri din România. Înainte de toate facem din nou observaþia cã. Este cea de-a doua recunoaºtere internaþionalã. când în Imperiul Otoman armânii au fost recunoscuþi ca „millet” (popor). ar putea trãi astãzi între 100 ºi 150. luând în considerare o dinamicã demograficã adaptatã cazului nostru. ni se pare o exagerare fãrã acoperire. sârbã sau bulgarã. vrem sã-i asigurãm de ataºamentul nostru faþã de România ºi faþã de români. prin Recomandarea 1333/1997 aprobatã de Adunarea Parlamentarã. Deºi despãrþiþi de peste 90 de ani. se uitã de alte numeroase personalitãþi sau intelectuali armâni care s-au afirmat în spaþiul balcanic de secole. a ignora bogata literaturã scrisã în aceastã limbã. din punct de vedere istoric. ºi care. editatã de subsemnata la editura micRomania din Bruxelles. Din cifrele. Danezii. ni se spune cã ideea de a se considera minoritate naþionalã. prezentate de diverse surse. este inacceptabil ºi lipsit de fair-play. A extrapola aceastã concluzie ºi la ramura nord dunãreanã a romanitãþii. dificil de verificat. catalanii. înseamnã a contesta. ar falsifica istoria ºi cã ar anula opera multor români care s-au considerat români. suedezii ºi norvegienii vorbesc aºa zisele limbi scandinave. armânii sunt consideraþi „români” doar de o parte din români. Bulgarii ºi macedonenii slavi vorbesc douã limbi extrem de apropiate. În România. albanezã. Încercarea de a culpabiliza. portughezii vorbesc limbi foarte apropiate. Ar fi o mare eroare ca ideile exprimate mai sus sã fie considerate anti-româneºti. A considera Armâna ca dialect al limbii române. în timp ce toate gramaticile limbilor balcanice au apãrut mai târziu. dupã Iradeaua de la 1905. Nimeni dintre armânii din România nu FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . de peste 200 de ani! Limba armânã a avut o gramaticã modernã încã de la 1813.000 de armâni. dar nimeni n-ar îndrãzni sã le spunã „francezi”. Admitem cu toþii existenþa a trei limbi.10 limba latinã din Macedonia a apãrut cu aproape trei secole înaintea celei din Dacia? Cicerone Poghirc este singurul om de ºtiinþã care ajunge la concluzia cã limba vorbitã de autohtoni în Macedonia romanizatã are o altã limbã de substrat decât româna ºi anume traca.

. sã facã la fel ºi sã „elibereze” în fine acest popor care a dat atât de 11 mult tuturor naþiunilor din Balcani. A-i culpabiliza pentru o astfel de „vinã”. care scria în volumul sãu monumental Aromânii. este desigur de discutat. macedo-slavi sau români ºi sã îºi afirme. însã.) Jertfe sângeroase. dovedeºte o lipsã totalã de înþelegere. printre „românii de pretutindeni” sau „românii din diasporã” este iarãºi o gravã eroare. „Prin miºcarea nouã începutã în 1864. punându-se capãt acestei dramatice situaþii cu rãdãcini nu doar „ortografice”. dar turbat pânã în adânc de ºcoala lui D. ªi aceasta pentru cã ideea nu este acceptatã de majoritatea armânilor din România ºi cu atât mai puþin de armânii din þãrile din Balcani. Trebuie spus. cã România. premiatã cu „Marele Premiu Nãsturel” al Academiei Române). etnice. pentru a-l uita mai rapid ºi când în memoria lor nu trebuia sã pãtrundã decât istoria României ºi a românilor de la nord de Dunãre. în averi ºi în liniºte au fost considerabile. când a început miºcarea propagandisticã printre armânii din Balcani. au considerat-o ca un amestec în treburile interne ale României! Intrarea României în Comunitatea Europeanã o angajeazã încã mai mult în respectarea normelor ºi recomandãrilor acesteia. Nereuºita imixtiunii politice a României în Balcani o constatã Anastase Hâciu. ar fi singura ipostazã în care românii ar fi priviþi de armânii de peste tot. Intimidãrile ºi stratagemele de diversiune la care sunt supuºi aceºti reprezentanþi ai celor douã culturi care stau la baza civilizaþiei europene. bulgari. Preponderenþa ºi pretenþiunile ei în Balcani îºi gãseau un temei concret ºi moral numai prin aceastã expansiune culturalã. Comerþ. culturale) este însuºitã ºi de România. Dar nu prin obligarea armânilor de a-ºi uita ºi nega rãdãcinile. Este oare capabilã România sã facã acest gest. ca adevãraþi fraþi întru „romanitate”. Desigur cã ne referim la noua perspectivã în care problema minoritãþilor (naþionale. purtatã de un popor de misionari aprigi. ci tocmai prin recunoaºterea lor aºa cum ei înºiºi se simt: armâni. crime abominabile. Ceea ce dorim însã sã subliniem este cã dinamica creatã actualmente în România nu mai poate fi opritã. vocaþia lor europeanã. dacã pierderile Aromânilor în sânge. Unul din „câºtigurile” de care vorbeºte Hâ- FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Legat de modalitatea în care se poate realiza prezervarea limbii ºi obiceiurilor armânilor. capabili de orice jertfã. nu vor avea efectele scontate pentru simplul fapt cã recuperarea identitãþii etnice ºi lingvistice se face în cadrul normelor europene ºi internaþionale. deºi a fost una dintre iniþiatoarele ºi semnatarele Recomandãrii 1333/1997 a Consiliului Europei. la Congresul de la Paris din 1856? Rãmâne de vãzut. România ar trebui sã-ºi asume astãzi deschis deciziile politice eronate. Atanasescu de la Târnova”.. civilizaþie (1936. însã au apãrut ºi voci care au contestat-o în presã. Aceastã schimbare ar putea antrena ºi celelalte state din Balcani ºi mai ales Grecia. arte. Intenþia noastrã nu este de a crea o polemicã sterilã. Oricum. industrie. (. culturale. expansiune. ei s-ar putea reconcilia între ei ºi ar putea sã-ºi prezerve limba ºi obiceiurile fãrã sã fie acuzaþi cã îi trãdeazã pe albanezi. nu numai cã nu a pus-o în aplicare. la o recunoaºtere fãrã complexe a identitãþii lor. aºa cum a fãcut Franþa dupã ce visase sã înfiinþeze o a doua Franþã în Estul Europei. Ei nu cer decât sã-ºi pãstreze limba ºi obiceiurile.DECEMBRIE 2010 doreºte sã se despartã de români. Cât despre armâni. A-i amesteca. comise începând cu jumãtatea secolului al 19-lea. pagube morale ºi materiale imense a cules un popor liniºtit. Este necesarã recunoaºterea fãrã complexe a erorilor trecutului. Situaþia nu s-a schimbat cu nimic faþã de perioada ºcolilor româneºti. aºa cum au fãcut-o ºi pânã acum. fãrã rezerve. Hotãrârea de a se considera „minoritate naþionalã” a fost luatã dupã ce timp de 15 ani li s-a refuzat orice dialog în chestiunile care îi priveau. a doua naþiune care-ºi revendicã paternitatea asupra armânilor. greacã ºi latinã. greci. Cei care doresc sã-ºi conserve identitatea sunt din ce în ce mai mulþi ºi constrângerile care funcþionau în vremea regimului comunist nu mai pot fi utilizate. Iatã de ce îndrãznim sã spunem cã abordarea subiectului „armân” se face cu ipocrizie ºi cã aºa-zisa „toleranþã” a poporului român (exprimatã prin unii dintre reprezentanþii lui) nu este decât o vorbã goalã. (Este vorba despre prima ºcoalã româneascã deschisã în Balcani). economice. Subiectul este prea serios pentru a ne permite o astfel de abordare. România – pe care atâtea consideraþiuni morale ºi materiale o obligau la aceasta – avea de realizat numai câºtiguri: diplomatice. România are datoria moralã de a trece de la o atitudine declarativã ºi ipocritã vizavi de armâni. atunci când îi considerã ca „români de peste hotare”. însã. când copiilor armâni li se interzicea vorbirea în „graiul” armân. Le-au moºtenit din vremuri ancestrale ºi nu vor sã le piardã.

. sunt deci: recunoaºterea limbii armâne ca un bun cultural european ºi ca limbã internaþionalã de conferinþe! Europa va fi una a diversitãþii sau nu mã mai intereseazã deloc! Viitorul Europei va fi hotãrât de problema armâneascã!” (Was wir erst noch lernen müssen / Ceea ce încã mai trebuie sã învãþãm. atâta timp cât nu este dispusã sã rezolve cererea celor câteva mii de armâni care doresc sã fie recunoscuþi ca popor cu limbã ºi culturã aparte. cãrora nu le vine greu. „Câºtigurile” Armânilor. Din fericire. din timpuri strãvechi trãiesc toate acestea. în vol. receptivi faþã de tot ce existã în lume. istoria Armânilor este dintre cele mai dramatice. de dupã decembrie 1989. citãm dintr-un articol. Karl-Markus Gauss. chiar tragice. ca minoritate naþionalã cu toate drepturile ce i se cuvin. Armânii au fost cei sacrificaþi. care este o caldã ºi miºcãtoare pledoarie pentru un popor ºi o limbã aflate în pericol: „Existã deja noul European? (. posibilã numai în cadrul democratic al noilor condiþii socio-politice. nord ºi sud.) Existã deja aceºti oameni. Pionieri ai unei Europe libere. EI ªTIU DEJA! (. Europa. fiindcã ei.) Ceea ce pretind eu categoric. În acest sens. trecut la România numai pe baza numãrului de armâni colonizaþi acolo. în urma cãreia Macedonia a fost împãrþitã între cele 4 state balcanice. Ea merge înainte ºi asistãm astãzi la cea din urmã ºi mai importantã miºcare de redeºteptare naþionalã armâneascã. ale cãrei graniþe sã fie permeabile nu numai pentru mãrfuri. care nu se bazeazã în mod grosolan pe posesiunile lor naþionale. de þarã membrã a Uniunii Europene. Editura Bawag-Edition Literatur. Metzovo. Foto: Vasile ªoimaru ciu a fost Cadrilaterul. tãtari. închisorile comuniste. abilitatea. cãrora toate acestea nu trebuie sã li se impunã ca niºte þeluri mãreþe.12 DECEMBRIE 2010 lor: Europa este cea care este garantul rãmânerii în viaþã a limbii ºi a culturii armâne. armânii se pare cã sunt cel mai bine înarmaþi pentru o Europã nouã. vânduþi. se încadreazã în acest context european ºi este o acþiune normalã. Grecia. rupându-se astfel pentru totdeauna trupul armânesc. pentru care graniþele nu înseamnã obsesie ci o depãºire cotidianã. publicat de un cunoscut ºi respectat jurnalist austriac ºi european. istoria este astãzi ºi de partea FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . în ceea ce-i priveºte pe armâni.Pindul. România va trebui sã înþeleagã cã Europa nu poate tolera imixtiunile în politica internã a altor state. în mod meschin. mobilitatea ºi credinþa i-au ajutat sã învingã mereu ºi. ci ºi pentru oameni. turci. într-un viitor care va fi al diversitãþii lingvistice ºi culturale. în urma „ajutorului” României: „Pacea de la 1913”. þigani etc. însã niciodatã nu s-a oprit. Macedonia.. CEEA CE ABIA NOI TREBUIE Sà ÎNVÃÞÃM. care dintotdeauna practicã comerþul ºi circulaþia între est ºi vest. într-o Europã în care statele naþionale vor fi obligate sã apere limbile regionale... ci le face plãcere sã gândeascã ºi sã vorbeascã în douã sau mai multe limbi. 2009. mai puþin rãspândite. Dobrogea de azi fãrã Armâni ar fi fost numai un amalgam de popoare balcanice: bulgari. Numai perseverenþa. siliþi sã-ºi pãrãseascã paradisul originar . Rolul pe care Armânii l-au jucat ºi-l joacã în Dobrogea nu poate fi ignorat! Istoria Armânilor este dintre cele mai dramatice... cedarea Cadrilaterului ºi „aruncarea” armânilor spre zone din România total neprielnice pentru acest popor de munte.). Viena). conform constituþiei României ºi normelor europene. însã niciodatã nu s-a oprit Adevãrat. iatã.. care nu-ºi referã acþiunile ºi nãzuinþele.. El este ARMÂN (. semnatã la Bucureºti. Pe scurt: existã noul om european. Miºcarea modernã armâneascã din România. confiscarea tuturor averilor. asupra unui singur stat ci mereu mai multe. minoritare. hãrnicia. cu insistenþã ultimativã. care îºi câºtigã identitatea tocmai din contactul cu diferite culturi.

p. mândru. Fãrºeroþii sau fraºaroþii . prigoana noilor state naþionale coagulate în Peninsula Balcanicã. grãmoºtean. Erau consideraþi sarea Macedoniei. a trãit ºi trãieºte în toatã Peninsula Balcanicã ºi Diaspora.DECEMBRIE 2010 13 Un document consular inedit. I. include graiurile sale în diviziuni: fãrºerot. care au suferit. 17. Erau cei mai buni pãstori ºi meºteºugari în prelucrarea produselor legate de oierit ºi buni negustori. 46/1938. Au ajuns vestiþi arhitecþi. Ei sunt vioi. pindean. moscopolean. Au ridicat ºi alte oraºe ca: Moloviºte. Velasa. înalt. în Thessalia. Mulþi pãstori pãstrau tradiþiile transhumanþei.G. artisticã ºi economicã. zvelt. Extrapolând. ajuns la o mare înflorire culturalã. vom mai preciza cã: „Cea mai mare grupare dialectalã româneascã.2 Lãsând cititorului bucuria complicitãþii cu documentul de arhivã3 (inedit! .1938. în România imigrau aproximativ 10 000 persoane anual ºi cam tot atâtea pãrãseau Regatul Român.1 Fãrã a cãdea pradã ispitei de a întocmi ierarhii. meglenoromâni ºi istroromâni). Dos. Monastir. în tentativa noastrã de a ne face expliciþi faþã de ceea ce dorim sã ilustrãm. mai ales în cazul unor subiecte atât de sensibile. Cel mai important centru al lor este Moscopole. Erau ºi foarte religioºi. Pind ºi Epir. cea macedoromânã. codru de etni- AROMÂNII . numãrului renegaþilor sau asimilaþilor. oameni luminaþi. septembrie. În Albania a rãmas grupul de români nomazi. ei pe sine numindu-se pur ºi simplu „ramani” sau „rumâni”: „3. 2007. Fond Preºedinþia Consiliului de Miniºtrii. Ploieºti.) ne vom abþine sã enumerãm ºi alte elemente monografice ale acestui fragment. rând pe rând. Terova. Aromânii: Pretutindeni – Nicãieri (Armanyi: Iutsido-Iuva). buni profesori. deºtepþi ºi foarte rãzboinici”. figura albã. Ilie GHERHEª n perioada interbelicã (1919-1939). cu virtuþi alese. industriaºi de talent. numiþi fârºeroþi. ochii negrii încadraþi de sprâncene arcuite. Între cei care solicitau cetãþenia românã. Fãrºerotul este robust. deplasându-se spre Marea Adriaticã. în Î 1 2 3 Luchian. Numele de moscopolean ajunsese un termen de elitã (stratul cult al macedo-românilor). în continuare. Cruºeva. la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi funcþie a Conferinþei de pace de la Paris (1919-1920). o bunã parte o reprezentau românii sud-dunãreni (aromâni. mãzãchear. Emilia. dintr-o clasificare sau alta vom constata cã un rol de prim plan în galeria românilor sud-dunãreni l-au avut fãrºeroþii. dimpotrivã. ageri precum cãprioarele. ilustrativ pentru soarta aromânilor . p. Ianina (Grecia) Lector univ. cum este ºi cazul dispariþiei versus continuitãþii sau. filele 30-33 FAMILIA ROMÂNÃ albanezã Frasin). gopeºtean-moloviºtean.n. 13-17 Arhivele Naþionale Istorice Centrale. sau vascopolenilor. Neamul moscopolenilor. ca tot poporul macedo-român.n. Ohrida. olimpian etc”. pe care o coloreazã cu sânge iute ºi generos.locuiau în Albania sudicã (satul Fraºari. Editura Premier. 10 Ibidem. dr.

14 citate valahã. „Aromânii. mai ignorat (de însuºi Fratele Geamãn de la Nordul Apei .n. prin care asimila funcþiile ºi salariile cadrelor didactice aromâne cu cele ale cadrelor didactice din România. Aromânii ºi rolul lor în Balcani). în plin Bucureºti. nordici. un dialect al vechii limbi a Romaniei Orientale: soari. dintre toate câte trãiesc în sudul Dunãrii. vrednici urmaºi ai stihiei traco-ilire. Întreabã. op. În acelaºi timp vom sublinia faptul cã diligenþa diplomaticã de mai jos venea în contextul grijii deosebite doveditã de statul român faþã de românii sud-dunãreni. temerara acþiune fiind sortitã eºecului încã din start. feata. I. Ei sunt populaþia aborigenã. peste care s-a altoit demnitatea romanã: mister tracic ºi pragmatism roman” (cf. sunt cea mai veche seminþie ºi cea mai eugenicã.sânî=fii. Europa nu cunoaºte neam mai eroic ºi. azi. la Sudul Dunãrii. având instinct de cãsnicie ºi industrie .a.noi. permiþând venirea acestora dacã doreau sã profeseze în ºcolile din þarã (temporar… pânã când diplomaþia ar rezolva problemele!)”1 Consacraþi pentru istorie ca „aromâni” (toþi românii sud-dunãreni . cum îºi zic ei. sudici!) . „Io hiu armân!”. adicã: „Limba aromânilor e aromâna”. nãscutã odatã cu cucerirea Macedoniei de cãtre Legiunea a V-a romanã. sora.). pe care le admirãm la arnãuþi ºi palicari (grecotei) au ieºit din atelierele vlahilor” (cf. la 1895.n. „ªi eu escu armân!”. Cum sã nu îndrãzneascã grecii sã înfãptuiascã. chiar proclamarea unei þãri româ- DECEMBRIE 2010 neºti. ficior º.n. îi denumea doar cu etnonimul de „macedo-români”. Armele ºi armãturile lucrate în aur ºi argint.H. frate.). totodatã. cu mult superiori acelora ce vorbesc greceºte . la Samarina. Spiritul dârz. macedonenii.art. românii traianici. Românii Peninsulei Balcanice). paini. precum ºi preþuirea libertãþii. de mult ºi vinovat. singurii reprezentanþi. cum îi poreclesc grecii ºi sârbii.G. iar prima observaþie a înrudirii fãrºeroþilor cu vlahii nord-dunãreni a fost consemnatã în secolul al XV lea. adicã mai nobilã.art.decât Neamul Frate Geamãn de la Sudul Apei Uitãrii (Dunãrea…): AROMÂNII. pe fraþii noºtri gemeni românii aurelianici. Teohar Mihadaº . prin limba ºi cultura lor. Aromânii: aceºti necunoscuþi). de cãtre Leonikos Calkodylos: „Vlahii din muntele Pindului vorbesc aceeaºi limbã”2. ºi ai sã vezi câþi români au auzit de fraþii aromâni. 86 Ibidem.. de cãtre Gustav Weigand. fãrºeroþii. Mihai Eminescu. þeru. cuþovlahii ºi þânþarii (adicã Fiii Cezarului . p. tati.aºa ºcoalã de conºtiinþã ºi suflet avem azi. cu deosebire de la domnia lui Alexandru Ioan Cuza (18591866) ºi pânã la momentul de referinþã: „Statul român. pe Calea Victoriei. în privinþa acestor calitãþi. poate mai mult decât orice valoare axiologicã.n. mamâ. Vasile Tega – art. Emilia. armânii sau rumânii. în inima Pindului. þar=împãrat). i-a fãcut sã fie obiect predilect al prigoanei greceºti ºi în contextul în care marele nostru poet naþional. Aºa guvernanþi avem azi . Cel puþin. 9 . ai latinitãþii balcanice. „Sobri. în anul 168 î. Mihai Eminescu .decât ramura de sud a trunchiului traco-român.sunt însã inferiori greco-slavilor în… ºiretlicuri. ca reacþie la acest fenomen (anexarea Macedoniei la Bulgaria dupã primul rãzboi mondial . aromânii sunt. ªi român! Spinoasa problemã a aromânilor AROMÂNII Aromânii – „fraþi di mumã ºi di-un tatã” Adrian BOTEZ O ISTORIE… Nu cred sã fie pe lumea asta vreun neam cu o istorie mai sublimã ºi mai ingratã .” (cf. I. 1 2 „Moºtenitori direcþi ai vechii civilizaþii trace. Toþi aceºti ciobani simpli ºi de rând au o eminentã aptitudine pentru lucrãri în metal. cit. de sute FAMILIA ROMÂNà Luchian. ca cei mai numeroºi dintre aromâni. a dat decretul lege 538/5 februarie 1919. îi ignorãm.G.românii sunt. p. au încercat în vara anului 1917.

când veþi face lectura privilegiilor acordate aromânilor de cãtre turci.ºi aromâni.m. cã doar jefuiau doar pe niºte fraþi ortodocºi!) îi lovi pe latini. Carol I (nemulþumit de rezolvarea problemei drepturilor aromâneºti în Rumelia .” Cine mai ºtie azi. N.). care fusese uns ºi recunoscut de cãtre Papã. *** Vã va fi greu sã rãspundeþi la întrebarea cine-i „ortodox” ºi cine-i „pãgân” .DECEMBRIE 2010 de ani . cum i-au calomniat. þi se face ruºine cã eºti… român din Nord! Cãci iatã ce ºtia evreul Beniamin Tudela. Asan îl surprinde (n. negustori etc. grecii. s-au unit cu bulgarii ºi au fãcut prãpãd în imperiu (…). despre valahii-aromâni din Munþii Balcanilor: „Nimeni nu se poate rãzboi cu ei.n.m.: împãratul Bizanþului!) ceru pace (n. sub conducerea lui Petru ºi Asan ºi ai urmaºilor lor.ci au fost rãzboinicii nebiruiþi ai rãsãritului balcanic? I-au snopit în bãtaie.cu grea nãpastã asupra cuþovlahilor. nici doar armurieri. vlahilor ºchiopi! – „poporului de homosexuali”. acuzându-i cã „viseazã la românizarea greco-românilor”. . Ioniþã puse de se construi o maºinã de rãzboi în patru laturi (…) ºi cu ajutorul ei pãtrunse în oraº (n.Iorga).între 1187 ºi 1373. Care a fost reacþia Patriarhiei Greceºti ºi a Athenei.Cosma . prin mijlocul bisericii ºi ºcolii” (cf.împãratul!).” Se pare cã Duhul Sfânt bate pretutindeni ºi pe unde-i este voia . Isaac a cãzut prizonier. XVI. . Iar a zice greco-români . dintre „nepoþii lui Traian” . ca urmare a ultimatumului înaintat sultanului (sic! – am avut ºi astfel de conducãtori!) de cãtre regele României. în aceste circumstanþe? „Patriarhul grec a protestat (n.evident.m.etnocidul. mai târziu!). Când n-ai fost niciodatã altceva decât român . din Apus. 146). XVI: respectul sacrei ospeþii. cu numai o mânã de oameni. care se va refugia la districtul Meþovo. Mihail Kogãlniceanu .„expresia (…) e tot atât de improprie ca ºi afirmarea cã iedul e fiul zimbrului” (cf. împotriva iradelei). 1895. ba ºi pe cruciaþii latini. ºi la ieºirea sa din þinut sã scoatã potcoavele de la cai. din sec. toþi principi valahi din Balcani nu erau doar niºte bieþi ciobani. Mihai Eminescu – art.m.cruciaþii puºi pe jaf.al aromânilor? Grecii. determinã recunoaºterea þinutului ospeþiei ca bisericã-azil sacru.ºi i-a ales ºi pe aceºti musulmani.pârâtori la Sublima Poartã . care pedepsirã crunt pe aromâni. din sudul Apei Blestemului Uitãrii (Dunãrea) .regele vlahilor). ca sã nu ia din aceastã þarã nici cât negrul de sub unghie (s. pe de alta) s-a dat o iradea (hotãrâre). cea mai mare parte a ostaºilor sãi este ucisã (…).n. din Meþovo: „Orice persoanã de orice religie ºi condiþie ar fi. H. Orice musulman care va trece prin districtul Meþovo trebuie sã considere acest pãmânt ca pãmânt sacru.N. la 1770. Drama ºi Kozani (…) organizeazã bande de tâlhari. în sec. abia a putut sã se salveze la Constantinopol (…). decât „fraþii greci ortodocºi” . V. Grebovo.m.Vlahii de la sud de Dunãre). Violenþa criminalã a bandelor greceºti a fãcut restul” (cf. pentru cã voiserã sã-ºi pãstreze naþionalitatea. pe trufaºii împãraþi greci ai Bizanþului. Ghiciþi cine conducea bandele de criminali greci? „Episcopii greci din Monastir. grosolan.m. Nu trebuie sã fiþi aºa uimiþi . Au luat sãbiile (…) s-au nãpustit asupra grecilor (conduºi de însuºi împãratul Isaac Angelos) mai repede decât rostim noi vorba ºi i-au ucis pe toþi cei ce luptau (…). nu mai puþin (decât grecii bizantini) infectaþi de pãcatul superbiei: „Valahii (…) au coborât din munþii lor sub conducerea celor doi fraþi.dar nu le-au fost duºmani mai mari românilor din Sud.conflictul fiind între valiul din Ianina ºi greci.nu poþi „renega elenismul”. Ioniþã (n. nici un rege nu poate domni asupra lor. prin asimilarea forþatã (în dispreþul oricãror reglementãri legale internaþionale) .tot pe „falnicul” Angelos…) într-o trecãtoare ºi (…) i-a omorât cea mai mare parte din oºtire (…). Bulgarii ºi valahii au nãvãlit aici (…) în timpul nopþii ºi au fãcut un adevãrat mãcel asupra armatei greceºti.m. . „fraþii noºtri ortodocºi” . Pe 9/22 mai 1905.îi numesc pe eroii luptei pentru pãstrarea identitãþii de neam: „renegaþi ai elenismului”. prin care se acordau aromânilor privilegiile cerute ºi se anunþa pedepsirea valiului din Ianina. .m. rabin. .: cuþo-vlahilor. Alexis Comnen (n. pur ºi simplu. Despre Apostol Margarit). (cf. Apoi. ºi oricare ar fi motivele pentru care s-a refugiat acolo. stãpân de turme) Sterie Floca (aromân). „Eroica FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII .: Varna). nu va putea fi niciodatã urmãritã ºi reclamatã de nici o autoritate.grecii au ºi sfinþi bandiþi (sic!): „Sfântul” Cosma („el . Rãsfoind scrierile strãinilor despre aromâni. printr-un vizir recunoscãtor faþã de ospitalitatea celnicului (n. Braisford). Cantacuzen (n.cã strãmoºii sãi valahi. pe de o parte . Weigand. a hotãrât sã le facã rãzboi cruciaþilor (n. care furã 15 spulberaþi” etc. . Katerino.cuteazã a arunca anatema pe toþi acei români care vor mai vorbi limba românã (…) Cosma spunea cã Dumnezeu foloseºte aromâna numai când vorbeºte cu diavolul” (cf. Dar pe grecii ortodocºi ce i-a atins? Sã vedem. dupã trei zile de asalturi (…). au venit turcii „pãgâni” .

vãzând pe soþii lor uciºi. cu Patriarhia Greceascã în frunte) pe Cosma sfânt – ºi îi adunarã moaºtele” (cf. cu limba lor vlãhiceascã. . în luna lui ghenarie 1813. spre întunecarea totalã. Dimitrie Bolintineanu. Scopul scuzã mijloacele!” (cf. din Nordul Apei Uitãrii . limba de foc a Sfântului Duh Românesc care-i arde pe duºmanii noºtri… Limba asta trebuie nimicitã. îi avem iar. ºi ea este a elenilor-grecilor. zice-se. Dimitrie Bolintineanu. îi sfãtuieºte pe „palicari” (n. La 92 de ani de la prima recunoaºtere imperialã a naþiunii aromâne ca etnie distinctã în Peninsula Balcanicã.asta a fost. .ori au interpus. la care este supusã populaþia aromânã din Grecia. ºi pe aromâni.Cetatea de Vis a aromânilor.sã spulbere Moscopole.n. tristul adevãr al lipsei de solidaritate a românilor . la târg. La ce-s buni aromânii. fraþi de sânge. Tot Patriarhia Greceascã a instigat ºi susþinut pe mercenarii albanezi ai lui Ali Paºa Tepelin din Ianina . avea Academie. Moaºtele Satanei. Femeile lor. DECEMBRIE 2010 România liberã. ramura din Sudul Apei Uitãrii-Istru: „Suntem în posesia altor elemente recente de genocid cultural. stinsã! „Ucide! Stinge limba în gâtlejul valah!” .16 faptã a lui Cosma a fost recompensatã cu sanctificarea (!): „proclamarã (n. românii absoluþi. sã te fereascã Dumnezeu de ce-þi face grecul în socoteli”. în legãturã cu soarta aromânilor din Balcani. unde se înecarã. ci inconºtient.2. adicã sã nu-i avem în România. „Astãzi îi învãluie (n. Mai sunt tratate de Florin Cândroveanu). Armânimea trãieºte. ªi iatã ce declarã un apãrãtor înfocat al drepturilor neamului lui. mâna nãimiþilor albanezi musulmani (e proverbialã sãrãcia .asta. iar sufletul lor mãrinimos îngânã abia. tot mai stãruitor. T. Aromânii ºi rolul lor în Balcani). smulgeþi-le limba.cazul demn de tragedie anticã. Cãci.n.2135. în bisericile lor. sub „democraþia capitalistã” din România.Neamul Românesc n-ar putea împlini misiunea sfântã ce-o are pe Pãmânt.clerul grec. unice în Estul Europei. Cãlãtorii).rupeþi-le picioarele. în Du Marché Commun B l’Europe. ºi unde sulioþii fuserã uciºi de albanezii musulmani. sabia în aromân ºi fãclia în casa aromânului . 4 aprilie 1997 . cu privire la comportamentul lor faþã de valahi: „Unde îi veþi întâlni pe aceºti aºa-ziºi vlahi. .ºi românii din Grecia nu au dreptul sã asculte slujba în propria lor limbã. râvnitã ºi invidiatã de greci (ºi de alþi vecini). ca un cântec de lebãdã” (cf. Apoi au fost buni „sã reprezinte populaþiile la- FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . în raporturile dintr greci ºi „cuþo-vlahii” din Grecia ºi Macedonia? A mai îndrãznit vreun „vodã”.sã dea ultimatum cuiva ce-i supãra pe fraþii noºtri din Sudul Apei Blestemate ºi Sacre a Istrului? Iatã ce spune francezul Michel de VanteliPre. încã o datã. nr. între toate neamurile. cotidianul Stohos. din Athena. Doamne fereºte-ne.tocmai de aceea îi uitã. zicând: „La ce ni-s buni ºi basarabenii ãºtia? Lasã-i sã stea acolo. strãlucite biserici ale lui Hristos. V. E ceva schimbat.Istrul/Dunãre . de la traci . Teohar Mihadaº.în România era regim comunist): „O minoritate româneascã în Grecia este supusã încã unui regim de lichidare spiritualã. acum. Tega.Moscopole . fãrã aceastã Golgotã a trãdãrii lui Iuda ºi a Sacrificiului Mielului . înainte chiar de a se altoi cu sânge traianic. Iradeaua imperialã Magna Carta Libertatum a Aromânilor. Iar eu aº mai adãuga una: Sã te fereascã Dumnezeu de ce-ºi fac românii unul altuia (cf. . de romani (tot de cuceritori ai celor patru zãri) ºi a cãpãta nume de români-aromâni. de la cantonul Aspropotamos: „La schitul Veterniste sã curmã cantonul Aspropotamos. ca nu puþini români de azi. amurgul. cum le zicea Petre Þuþea?! Întâi. ori cã au înfipt ei. sute de ani. la locul de muncã . se aruncarã cu pruncii în braþe în râul Ahelonus. Cãlãtorii). iar pe fanarioþi! „Cugetãtorul Nuºici zice pe undeva: „Sã te fereascã Dumnezeu de ce-þi spune sârbul pe faþã. lângã podul fãcut de romani. te pomeneºti cã stimabilul respectiv . cu ruºii lor! Dac-or veni la noi. la 1788 . singurul consemn ºi singura parolã a „ortodocºilor” greci.” În 1997.voinicii-vitejii greci). 1999). Aceastã faptã fuse drama cea mai tristã ºi mai mare a acestui secol” (cf. dimpreunã cu guvernanþii României de dupã 1989. tot atât de sistematic ca în secolele trecute . direct. Coracos. Asociaþia „Armânimea” întocmeºte toate datele privitoare la un protest internaþional. ºcoli în limba valahã… O. 1969 (n. Armânimea va trãi.am auzit într-o zi o voce a unui om nu prost. pe cioloveci…!” Da. pe stradã. Stampã (Tipografie). sã fie soldaþi eroici ai lui Alexandru Macedon. Nu erau de-ajuns nemerniciile spuse de „fraþii ortodocºi” greci pe seama aromânilor (au ajuns sã-i numeascã pânã ºi… „popor de homosexuali”!) .pe aromâni).ºi câþi ca el… . Mihadaº).deci potenþialul de corupþie . din p. Aici este Elada-Grecia.moºtenire.trebuia ºi noi. ARMÂNLU NU CHIARI!” (cf.a albanezilor) . cuceritorul lumii . pesemne. între ei ºi crimã.art. Aºa sã fie! *** Ca sã-mi confirme.n.n. în România. în numãr de 200. azi. sã-i scuipãm în obrazul lor de Hristos Atotîndurãtor! Cãci. pentru frumuseþile ºi bogãþiile ei.

Conservatorul. la canalizarea fluviilor. Din rândurile lor au ieºit cei mai mari filantropi ai noºtri: Anastasijevici.dupã cum se poate constata. Dumitru.macedoromânii. Puþini ºtiu cã însãºi Ungaria ºi Grecia datoreazã. Mihalache Belo. au jalonat drumul dintre Constantinopol ºi Viena (însã ºi spre Italia.iar ca preºedinte onorific continuã sã fie Dimitrie Butculescu”. la 17 fel în componenþa noului Comitet al Societãþii „Drita”.pânã în America. op. Neagu Djuvara. Gheorghe Lazãr. leagãne. unde au pus bazele comerþului sârbesc (…). împotriva Rotschild-ilor (cf. din punct de vedere intelectual ºi artistic. el a contribuit (n. înfiinþeazã. Ovidiu Tino. morþi martiric. SIMEON GHEORGHE SINA. de Muzeul Naþional. Palatul Academiei de ªtiinþe Ungare. Casa Artelor Frumoase ºi.aromânii . a îngrijit de ºcoalã ºi de educaþie. art. între sec.faþã de individ. format din N.Ion Hristu Pani. în mare parte. Tega.). iar nu faþã de etnia din care provenea). autorul Marseillaisei grecilor . . P. Când într-o zi se va face analiza sângelui marilor noºtri oameni. Iani Farmaki ºi Diamandi Giuvara (toþi. Baronul Sina nu ºi-a uitat „patria de originã” (Grecia…): „Între altele. X-XII.). cu Agenþii Comerciale Macedonene. aceºti necunoscuþi). Teodor Mãrãºescu. „state independente: Vlahia Mare (în Tesalia). Germania . dotându-le bogat.atenþie. N. din care fãceau parte Dobre Ionescu Bujor. . se va vedea cã un mare numãr dintre ei (…) erau urmaºii acestor oameni . casier . Neagu Djuvara.n. Marcu Trifan. pentru independenþa statului grec!). în cadrul Societãþii Albaneze „Drita”. cu mult superiori germanilor ºi sârbilor (…) influenþa lor a fost foarte mare. Naum Gheorghe. au fost aromâni din Macedonia (cf. la promovarea cãilor ferate ºi la navigaþia cu vapori. cit. aproape monopoluri! Unii i-au numit chiar „evreii Europei” . la începutul sec. în sec. Rhigas Phereos. ceea ce se uitã. în mare parte.sã fie binefãcãtorii cãlãilor lor! (dupã strictul model Cristic) ºi sã sprijine. Neagu Djuvara. în bãtãlia eteristã. de mulþi. întemeierea lor ca state moderne: „instituþii fundamentale ale statelor mai sus amintite îi datoresc existenþa lor(…). generalul Coletti Constantin. Gelcu Maksutovici. profesor la Éco- FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Vlahia Micã (în Etolia). V. ªi tot buni au fost sã mai tempereze trufia prãdalnicã a împãraþilor bizantini ºi a unora dintre cruciaþi. Paraschivescu. Ilie Th. În timpul turcilor. Aromânii. ºi cã întregul comerþ ºi artizanat din Zemun (punct-cheie al comerþului între Austria ºi Turcia) erau aromâne (cf. deci binefãcãtori. vicepreºedinþi . Într-o altã ramurã. Alex. de origine aromânã. Grecia îl numeºte ministrul sãu la Viena. la Philadelphia). Basilica din cartierul Leopold.Tega. Toate îi vestesc numele ca unui întemeietor”. cenzori . Emanoil.Naciu. Spitalul de copii ºi alte spitale. Corpul Pompierilor. Ironia sfântã a sorþii a fãcut ca victimele grecilor .dar ei erau creºtini adevãraþi. unui aromân. cit. XVIII-XIX).aliindu-se cu þarul Rusiei. Recunoscãtoare (n.n.Theodor Cona. Institutul orbilor. mai presus de toate. Academia Comercialã. pe pãmânt românesc: Iordaki Olimpiotul. fraþii Manaki. Dumitru Anghel. în 1921 (cf.). Bancherul Sina era „deþinãtor al uneia dintre cele mai mari averi din Europa” . o istorie întreagã.Costuri. Duºan Popovici – care mai afirmã ceva extraordinar: aromânii au nãscut burghezia sârbã contemporanã: „Aromânii erau (n. dar de asemenea mulþi. nume ilustre din viaþa literarã ºi artisticã a Serbiei (…)”.ºi nu prea…) ar putea spune cã baronul Sina a întemeiat. Rene Polizu ºi Pandele Dormiºe . Vlahia de Sus sau Anovlahia (în Epir) ºi Mica Vlahie Albã. În faþa acestor opere.ºi acum urmeazã un citat dintr-un document maghiar): „la înfãptuirea Creditului agrar ungar. op. pionieri ai cinematografului. Theodor Colocotroni. D. V. statul maghiar însuºi (cf.apoi.). preºedinte Nik Hristu ºi Manole Boscu. op. formând astfel baza Imperiului Româno-Bulgar” (cf. tot buni au fost sã întemeieze. majoritatea o constituiau aromânii (…). Aspiraþiile de unitate de stat ºi independenþã ale Albaniei (1912) au fost susþinute de aromâni (cf. Diaspora aromânã în sec. Casina Naþionalã. Victor Papacostea. Francezul Victor Berard. orfelinate. Raporturile dintre albanezi ºi aromâni. München ºi Berlin” (cf. de reputaþie europeanã. este o creaþie a Companiei Macedonene (cf. cit. membri Ilie V. ales în 1907. Iorga. la întemeierea Societãþii de Asigurare Maghiare. cu ajutorul ungurilor. generalissimul armatelor din Peloponez. Civilizaþie româneascã ºi civilizaþie balcanicã). . mai ales la populaþia oraºelor. „helenismul”.n. apoi. Trandafil ºi alþii. secretar Teodor Lopa.n.DECEMBRIE 2010 tine în Imperiul Bizantin” (cf. vorbeºte un istoric sârb!). cit.Tacica. XX): „Aproape cã nu se fãcea deosebire între acþiunile albanezilor ºi aromânilor (…) se constituie un Comitet Cultural Studenþesc. este cã oraºul Trieste. Bozdu. istoricul sârb. mulþi dintre aromâni s-au refugiat în munþii Pind ºi Balcani. Macedonenii). Neagu Djuvara. la ridicarea ºi îndreptarea agriculturii. un glumeþ (n. XVIII. sã fie eroi ºi martiri pentru „elephteria” (libertatea) grecilor. . Observatorul ºi Academia din Athena (…).N.

Dar Þara Unitarã ºi Suveranã a Românilor Liberi are obligaþii de sânge ºi onoare. cum rãsplãtesc sârbii ºi toþi vecinii.„buletinul de identitate” al tuturor românilor-români. pe linie paternã. Macedonia. Cavaliotti. la Consiliul Masonic al Europei? Vin fraþii din Sudul Apei (Dunãrii!). Bezdechi. Gojdu. unde-i instinctul naþional mai viu .cãtre fraþii din Nordul Apei . Teohar Mihadaº. La ce ni-s buni aromânii? „Ni-s buni. Goga dupã bunic. Sturnari. pe faþã ºi cu documente pe masã.). Hagi Mosco. Izvoraºul vieþii munteneºti a aromânilor îºi mânã stropii lui spre plaiurile României. Monstruozitãþile «româneºti» ce ar încerca stãvilirea sau devierea lor. Blaga dupã mamã. ale cãror donaþii ºi cadouri au sprijinit statul ºi comunitãþile greceºti. precum „drãcuºorul” de Gaþu ºi „dracul” de Hagi (…)” (cf. binefãcãtorii elenismului. din Legiune. Ion Neculce. Unitar întru Fãptuire: „Apa unui izvoraº de pe umãrul unui munte înalt. Capidan. atâta timp cât el nu va seca.” Blestematã soartã! Cum rãsplãtesc grecii binefacerile constructorilor Athenei moderne. „adversar balcanic”…) Duºan Popovici: „dintre toate popoarele din Balcani. aromânii sunt „buletinul de veritabilã identitate” al tuturor naþiunilor balcanice moderne ºi al unora dintre cele mai trufaºe/arogante þãri din Centrul Europei. veniþi la Învierea de Neam. cit. Dumbas este valah din Nikuliþa . DECEMBRIE 2010 Titu Maiorescu dupã mamã. Darvari. mai ageri .fraþi care iar… stau sã adoarmã în post. acolo.creatorul aeronauticii româneºti. asimilare forþatã. Misiunea noastrã ca stat). iresponsabil. ca sã nu uitãm cine suntem.). În definitiv. Tache Papahagi. Albania. Dimitrie Anghel („poetul florilor”) dupã mamã. ctitorii „Balcanilor moderni ºi ai Europei Centrale Moderne”. despre Miºcarea Legionarã . ci a planetei Terra! . azi. sunt de rasã valahã: baronul Sina este valah din Moscopolis. de care statul român îºi bate joc.n. Bulgaria. ªi totuºi. Averof sunt valahi din Meþovo. Aproape toate monumentele din Athena . Ungariei! dar ºi moºtenirile Mocioni. cedând-o. Se spune cã ºi Eminescu ar fi descendent. poate purta. sunt. ºi asta o remarcã strãinul-sârb (deci. Roja. Este acesta un lucru imposibil. ei ne dãruiesc sufletul lor . chiar dacã în josul ei ai ridica un zid mai înalt decât acel munte. ªi eu cred cã altfel nici nu se poate: cãci unde-i focul mai mare. medici de seamã. Murnu. în spiritul lor arzãtor în România. pe ctitorii lor valahi? Cu prigoanã. izbãvitoare de Rãu nu doar a României. fãrã ruºine. – au fost construite de valahi. ªi ei.18 les des Sciences Politique. ne-a oferit o parte din documentaþia prezentei lucrãri). Meitani etc. prin volumele I-III. ea va curge mereu pe panta acelui munte din care þâºneºte . neclintiþi au fost românii-aromâni în credinþa lor în Hristos. de 50 de ani. muºata. Mihai Eminescu. într-o Europã care ºi-a fãcut un crez de onoare din respectarea drepturilor minoritãþilor naþionale? (cf.nu o vei putea-o da peste capul muntelui. Mesota. drept rãsplatã vor fi spãlate de aceºti stropi de orice murdãrie. care. Ei. au preferat sã îndure orice. Polytechnion etc. Tache Ionescu – mare politician etc. Caragiu .vâlvãtaie. mama lui Mihai Viteazul (…). Caracostea. Papacostea (familii întregi!). comandatã din exterior. statul cel mai important din sud-estul european. cei 4 Papahagi.trebuie sã ºtiþi cã cei mai înfocaþi tineri patrioþi ºi cinstiþi apãrãtori ai creºtinismului ºi ai Spiritului Neamului Românesc.Academia.chiar ºi sportivi de excepþie. creatorii primelor spitale din România. frumoasa Teodora. Sina. silnicie. Iorga dupã bunic. Dar fie cã vor sau nu ele. ne dãruiesc nu doar averi materiale (a se vedea moºtenirea Gojdu.a lui Corneliu Zelea Codreanu).acel Anthony Quinn al scenei româneºti . Aproape toþi donatorii celebri.acolo trebuie sã fie toate geniile noastre! (Chiar dacã istoria actualã. op. ca Naum. decât sã se lepede de legea (credinþa) lor” (s. cel mai credincios ºi profund înþelegãtor al Misiunii Arhanghelice. Odobescu dupã mamã. Bellu. de aromâni. Urmeazã ªaguna. gata sã-ºi uite Sfinþenia Misiunii de Neam Ales (cf. Vulcan („naºul” lui Eminescu…). – apoi actori ca Vraca cel cu glas de tunet. în Sudul Apei Uitãrii: Aromânii. cu Grecia.ca Dosoftei (Barila). Matricea stilisticã româneascã în Caleidoscop Aromân. Aromânii. Hristu Cândroveanu. aromânii. Carafoli . martirizaþi în istoria omenirii. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . au fost „macedonenii” – dintre care îl amintim aici doar pe martirul/ mucenicul Sterie Ciumetti. trebuie sã poarte tratative în acest sens (pentru obþinerea de drepturi culturale pentru aromânii din sudul Dunãrii). Mocioni. iar românilor din Nord de Dunãre le-au dat pleiade de oameni ieºiþi din comun prin spiritualitate . ei (aromânii) au rãmas cei mai perseverenþi ataºaþi credinþei lor (…). respinge orice discuþie. din Paris: „Valahii au fost. Ruja. Aromânii.Tuºiþã. Bolintineanu. Boiagi. faþã de fraþii neliberi. oarecum. „Dar România. ca ºi-n Sudul Apei Sacre ºi Blestemate (totodatã) . Dumba.). fãrã însã a putea fi stãviliþi” (cf. Observatorul. 1932). cãrturari de elitã. Cine vrea sã recunoascã acest adevãr absolut ºtiinþific. nu se cer decât drepturi dobândite deja în trecut.

ºi anume cã nu existã egalitate între limbã ºi naþiune. Faptul cã suntem oarecum de aceeaºi origine. deci au avut o ºi mai adâncã latinitate decât noi.DECEMBRIE 2010 19 Neagu Djuvara: „Aromânii n-o sã disparã total. au fost înãbuºiþi de valul slav ºi au rãmas ca niºte insule din ce în ce mai mici. adicã geto-daci.Checaomenos . astfel publicul din Occident cu istoria ºi prezentul acestora. la Paris. nu înseamnã cã facem parte din aceeaºi naþiune. aþi pus pentru prima datã. Cert este cã fraþii noºtri de la Sud de Dunãre au rãmas cu totul înafara procesului de creare a Statului Român.: Am scris acum 15 ani în revista în limba francezã a Institutului de istorie „Nicolae Iorga” de la Bucureºti un lung articol în care susþin ºi aduc argumente foarte valabile cã sursa pe care se bizuie credinþa cã romanii din sud.. despre rãzboiul între Traian ºi Dacia ºi îºi închipuie cã aromânii sunt niºte daci care au fugit în timpul rãzboiului. Înainte el era un locuitor de altã limbã în Grecia sau Albania. E. Aºa cã ei sunt rãmãºiþe ale romanizãrii de datã veche. înaintea geto-dacilor. Aþi familiarizat. Aceste regiuni au fost latinizate înaintea noastrã.D. iliri romanizaþi ºi deci avem o limbã extrem de apropiatã una de alta (adicã sunt douã dialecte). în Tessalia. Eu cred cã am dovedit cã nu se poate pune nici o bazã pe argumentele acestuia. Acesta vorbeºte.ºi toatã lumea se bizuie pe acest scris al lui Checaomenos. în Epir ar fi cã aceºtia sunt rãmãºiþe din cei care au fost latinizaþi. pentru cã el s-a înºelat preluând datele din niºte scrieri ale lui Cassius. Acum. pur ºi simplu. Prin urmare cea mai logicã explicaþie a prezenþei aromânilor în munþii Pindului. Adicã naþiunea românã de la nord de Dunãre s-a format în decursul veacurilor încet-încet ºi în fond nu s-a cristalizat decât prin veacul 18. Existã chiar dovezi toponimice cã nu pot sã fi FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . ca istoric. Dumneavoastrã. sau Macedonia. românii despre fraþii rãtãciþi în insulele de latinitate din Europa de sud-est? Neagu Djuvara: Un lucru ar trebui sã se ºtie. ei sunt contestaþi ºi persecutaþi pânã astãzi. dar au fost nãpãdiþi. alþii susþin cã aceºtia s-au format în Tessalia ºi Epir. ori Serbia.G. Sunt niºte idei complet fanteziste. adicã aromânii ar fi coborât de la nord adicã din regiunile din Serbia sau de la nord de Dunãre cãtre sud este susþinutã de un general bizantin din veacul XI. dar mi-e teamã cã numai la noi se vor mai pãstra” Eugenia GUZUN Eugenia Guzun: La mijlocul anilor ‘80. în primul rând. de când cu naþionalismul din secolul 19. Acesta este un lucru care trebuie ºtiut ºi numai dacã aromânul vine la noi în þarã ºi imediat se regãseºte ca un frate la noi.. dar din aceste motive aromânii sunt pe cale de a dispãrea definitiv în Peninsula Balcanicã. romanizaþi chiar înainte de romanizarea Daciei. traci. care la noi este cam confuz. într-o limbã de circulaþie internaþionalã. 19. concis ºi cuprinzãtor problema aromânilor. Asta este drama lui. Cu vreo 250 de ani înaintea noastrã au fost colonizaþi în Macedonia ºi în Epir.. ÎCe credeþi cã ar trebui sã ºtim noi. cum vedeþi evoluþia acestor „uitaþi” din Balcani? N.: Existã pãrerea cã aromânii ar fi emigrat în Peninsula Balcanicã de la nord. abia atunci face parte din naþiunea românã.. domnule profesor Neagu Djuvara. reeditate pe vremea lui. E tragic de spus.

cãruia romanii îi spuneau Salona ºi aromânii Saruna. Au ºi dat anumite personalitãþi excepþionale.: De unde vine imensa varietate a numelor cu care i-au botezat popoarele. are o explicaþie mai valabilã. numele de vlah sau valah este numele pe care germanii l-au dat unui trib celtic. Pe urmã baronii Mocioni. în secolele 17-18. alãturi de care au locuit ºi locuiesc aromânii? N. Au fost în acelaºi timp foarte luptãtori.: E de fapt o teorie care convine foarte mult statelor în care locuiesc aromânii? N. predecesorul lui îl chema Moga. familia Papacostea.D. strãmoºii familiei Moga. E.D. ºi nicidecum nu au preluat numele grecesc de Salonichi. Mai tot comerþul dintre Constantinopol ºi Europa Centralã este fãcut de cãtre valahi. baronii Bellu . care se numea folcãi ºi care locuia undeva prin Elveþia ºi Austria de astãzi. Eu am crezut.Turþie. adicã cei care coborâm din aceºti romanizaþi ne-am numit întotdeauna dupã numele de roman. ªi nemþii.G. iar slavii de la germani au fãcut din „valh” . care acuma nu mai este cunoscutã decât din cauza cimitirului Bellu. E. Dar care au fost oameni remarcabili ºi care s-au amestecat cu marea boierime româneascã. acestea fãcând averi colosale: baronul Sina de pildã din Ungaria. nu existã o explicaþie valabilã pânã acum de ce ni se zice þânþari. dar cred cã nu e valabilã aceastã explicaþie. Aºa cã ei au jucat un rol important în legãturile comerciale între Imperiul Otoman ºi Imperiul Romano-germanic. Mai sunt ºi alte localitãþi care poartã nume romane vechi. totuºi? Am fost peste tot unde suntem. care nu a fost preluatã de nimeni. de pildã. de „valah” sau „vlah” este la germani ºi la slavi. de cãtre vlahi. din câte ºtiu… N. cum ungurilor le convine cã noi am mers de la sud la nord… dar unde am fost noi. Printre aceºtia e mitropolitul Andrei ªaguna.Austriac. câteodatã zgârciþi.G. Iarãºi nu s-a gãsit o explicaþie.toþi aceºtia sunt de origine macedo-românã ºi au fost mari bancheri. Pe urmã aceºti emigranþi români.: Da. în orice caz au calitãþi destul de deosebite de ale românilor de la nord de Dunãre.G. mai târziu . Nu s-a gãsit încã o explicaþie de ce grecii ne zic cuþovlahi.: Probabil e o soluþie care convine grecilor cã noi am coborât de la nord. Prin urmare.: Este foarte interesant de constatat douã calitãþi ale acestor descendenþi din populaþia anticilor romanizaþi din Balcani. De pildã. sau în Elveþia . de origine aromânã. Mama lui Blaga tot o Moga era. Colegul meu Petre Nãsturel. Vecinii te numesc cum le convine lor. Cãci ºi sârbii tot „þ” spun. cã în Iliria a existat un trib care se numea „aþintari”. la Budapesta. Deci ãsta este unul din primele motive cã noi. au pãstrat numele pe care romanii le dãdeau unor oraºe cum ar fi Salonic. E. sinonim cu „roman”. dar sã ºtiþi cã nu este singurul caz. ªi cum erau în majoritate ciobani s-ar putea sã spunã vlahul-berbec. De pildã. Aceºtia au jucat un rol enorm în Principate… Nici nu se mai ºtie câte familii sunt de asemenea anvergurã. sau în Belgia .numele acesta.: E adevãrat cã este un fenomen interesant. foarte ambiþioºi.din secolul 18.D. Aceºtia se lãsaserã latinizaþi. pe care îi întâlneau germanii erau aceºti „folcãi” din care nemþii au scos „valh”.D. de-a lungul vremii. Deci cum puteau sã bage de seamã cã aromânii fac „þ” în loc de „c”…? DECEMBRIE 2010 E. Alþii au spus cã e din cauzã cã aromânii spun þinþi în loc de cinci. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Unii din aceºti emigranþi aromâni au jucat un rol ºi politic. Toþi au calitãþi. sârbii ne-au zis „þânþari”.: Care a fost. înainte de ªaguna. Nu poate sã fie vlah ºchiop. Nu se putea sã le fi preluat într-un numãr atât de mare de la locuitorii de la nord de Dunãre. De altfel. Sã ne amintim cã ei au jucat un rol de frunte în afirmarea identitãþii româneºti. sunt foarte muncitori. sã ºtiþi cã e o regulã internaþionalã. chiar familia mea Djuvara tot de acolo vine . din Þara Galilor care se numeºte Wels. sunt numiþi în diverse formule. foarte dârzi ºi foarte înzestraþi pentru comerþ. care au fugit de turci sau care au plecat sã facã comerþ în Europa Centralã.20 coborât de la nord cãtre sud. Eu cred ca slavii au dat de acest trib care vorbea Latina . unii din ei stabilindu-se în România. rolul intelectualitãþii aromâne în viaþa din zona Europei de sud-est? N. primii vorbitori de limba Latinã. dar iarãºi este doar o ipotezã a mea.. cuþovlah.G.„Valle”. cum e familia Bellu. cu banii cãruia s-a clãdit podul care mai existã ºi astãzi pe Dunãre.. chiar ºi italienii sunt numiþi de polonezi tot „valahi”. mai cu seamã. bizanterist renumit. Sârbii nu spun Turcie. cum a fost Bolintineanu. Cuþovlah nu înseamnã nimic.„vlah” ºi peste tot de-a lungul limesului roman. Asta este pãrerea mea ºi aromânii sunt acolo dintotdeauna ºi românii de la nord sunt aici dintotdeauna.un trib iliric ºi poate cã au suprimat pe „a”-ul protetic dinainte ºi au fãcut din aþinþani-þânþari.„Vallon”. Asta a început sã se vadã. ºi anume cã acest „coþo” ar însemna berbec. au dat câteva familii remarcabile în Ardeal.: Grecii le spuneau aromânilor ”vlah ºchiop”. Dar strãinii ne-au numit vlahi. spun .

meglenoromâne. sursa: www. S. european ºi mondial.dprp.gov.parã cu vremea. unde sunt foarte duri cu aromânii. susþinerea apartenenþei istorice ºi etnografice a aromânilor la românitate.Participanþi la Congres. ca parte a tezaurului limbii române. promovarea identitãþii ºi culturii române (aromâne.. dar ºi cutumele lor ºi cântecele lor ºi poeziile. Congresul Internaþional al Aromânilor (ediþia a X-a) n perioada 22-24 octombrie 2010. ca sã vezi aromâni. Deci tragedia epocii moderne este cã aceste insule de aromânii n-o sã disparã total. din întreaga lume. a obiceiurilor. Mai liberi sunt în Albania ºi Macedonia. a avut loc cea de-a X-a ediþie a Congresului Aromânilor. mulþi dintre ei pãstreazã ºi dialectul lor proºtii!).niºte greci care au învãþat Latina continue la noi în þarã. încetul cu încetul. vorbitori ai dialectului aromân. publicate în România ºi Albania. dar ºi pentru consolidarea legãturilor dintre aromânii din Balcani ºi România. ca stat înrudit. întãrirea legãturilor dintre reprezentanþii diferitelor centre aromâne de culturã ºi realizarea unor structuri organizatorice permanente inter-asociaþii..U. îi terorizeazã insulele de romanitate de la Sud de Dunãre. Sunt foarte pesimist în sensul ropa comunã a mileniului trei? acesta.: Îmi pare rãu. Subiectele abordate în cadrul Congresului au fost legate de pãstrarea identitãþii culturale a aromânilor în context balcanic. dar am o pãrere destul mi-e tare teamã cã. România sprijinã activitatea ºi demersurile tuturor asociaþiilor care vizeazã conservarea ºi cultivarea dialectului aromân. istroromâne) în lume.A. dar mi-e teamã cã limbã strãinã sunt oarecum condamnate sã dis. cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Departamentul pentru românii de pretutindeni FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII Î . e clar cã mai cu seamã în Grecia. promovarea ºi cultivarea dialectului aromân. dispar de pesimistã. istoriei.ro ei.numai la noi se vor mai pãstra. ca trecutul aromânilor sã se sunt greci . unde au câteva emisiuni în limbile lor.D. În România existã câteva zeci de mii de acum douã mii de ani… ºi n-o pot uita. la Easton.G. culturii.: Cum vedeþi locul aromânilor în Eu. tradiþiilor. în fond. precum ºi cu alte organizaþii legitime ale aromânilor de pretutindeni. care militeazã pentru conservarea. folclorului ºi religi. Cu aceastã ocazie a fost organizat un stand cu lucrãri despre cultura ºi civilizaþia aromânã.DECEMBRIE 2010 21 E. ca sã nu se mai manifeste cu dialectul lor (toþi Rãmâne. Cu toate eforturile care se fac de Consiliul Europei sau în alte instituþii internaþionale. N. La eveniment au participat etnici români ºi aromâni.

inclusiv financiar. al cãrui nume îl poartã cimitirul-necropolã din Bucureºti. Bucureºti. În realitate. care mi-a permis FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . unde ei locuiesc. Decebal ºi Traian. actuala capitalã a aromânilor albanezi. ªi rãspunsul lor a fost unul pozitiv. autoritãþile punându-le condiþia neafiºatã cã le vor acorda sprijin. Emanuil Gojdu. ªi asta se întâmplã în pofida rolului aromânilor în eliberarea ºi cucerirea independenþei de cãtre aceste state balcanice.Bunã sera. Matilda Caragiu-Marioþeanu. Lucian Blaga. ocupatã de ruºi. încã dinainte de Burebista. Bulgaria. a oprit finanþarea ºcolilor româneºti din Balcani. care nu-s puþine. la muntele Ponikva din apropierea oraºului macedonean Kociani. latifundiarul ºi mecena. Mihai Viteazul. rãspunsul a fost categoric. de anul 1948. De atunci am avut multe ocazii sã mã întâlnesc cu mulþi dintre ei. Ion Heliade-Rãdulescu. în aspiraþiile lor culturale ºi naþionale. pentru cã istoria ºi cultura lor sunt atât de incitante. spicuite din diverse izvoare: Alexandru Macedon. acceptaþi?”. risc sã spun cã nu mã mai satur de ei vreodatã.. nu mai suntem noi chiar fraþi. fraþii Manakia ºi mulþi-mulþi alþii. Dar abia la 15 august 2007. idee sprijinitã ºi de regele Carol I al României. frate cu românul Vasile ªOIMARU rimele informaþii despre aromâni le-am cules din cãrþile despre ei. Grecia. Ca rezultat al acestei politici criminale. nu români: „Ei. Nicolae Milescu Spãtarul. voi participa la un alt festival folcloric în faimosul ºi istoricul orãºel aromânesc Moskopole din Albania. La mijlocul lunii august. Albania. la Hramul oraºului albanez Corcea. deschise cu mari greutãþi de Cuza Vodã. Bulgaria. dar care nu acceptau ideile idioate marxist-leninist-kominterniste despre proprietatea socialistã ºi despre dictatura proletariatului.Grecia. „Dar dacã vã zic veri. Cu toate acestea. aºa cum nu mã supãrã niºte neiniþiaþi de-ai noºtri când spun cã-s moldoveni.. îi considerã români care vorbesc dialectul aromânesc al limbii dacoromâne. aromânii nici pânã astãzi nu au instituþii de învãþãmânt ºi nici mãcar nu sunt recunoscuþi drept minoritate naþionalã în þãrile lor istorice . am reuºit sã-i vãd ºi sã-i aud pe viu. Ion Caramitru. înfiinþat pe locul donat de el oraºului în anul 1853. Petre Þuþea. încât nu am aceastã ºansã. Gheorghe Asachi. când conducerea kominternistã a României. care deþineau turme de zeci ºi sute de mii de oi ºi pãºuni de mii ºi zeci de mii de hectare în Balcani. Pentru cã aromânul este frate cu românul. Gala Galaction. specialiºtii din statele unde locuiesc aromânii. Macedonia ex-iugoslavã. da. Iatã doar câteva personalitãþi marcante de origine aromânã.. Serbia. Toma Caragiu. Era aromân ºi baronul Barbu Bellu. la prezentarea albumului Românii din jurul României în imagini la Bitola. Am avut ºi eu cel puþin un caz grãitor în acest sens: în cea de-a doua expediþie la aromânii din Macedonia (august 2008). cu adevãratul român. mi s-a oferit posibilitatea sã mã întâlnesc cu ei la un frumos Festival folcloric al aromânilor din Balcani. intrând în sala de ºedinþe a Societãþii culturale a aromânilor din oraº. la diverse manifestãri cu participarea oamenilor de culturã aromâni în diferite localitãþi aromâneºti din Albania. fraþilor!. Pretextul invocat de komintern era aºa-zisul pericol din partea aromânilor din Balcani asupra securitãþii statului socialist român. ºi nu cu cel ce doar se acoperã cu acest sfânt nume! La rândul lor. în majoritatea lor. Aici ar fi cazul sã le amintesc cititorilor. Vanga Mihanj-Sterju.22 DECEMBRIE 2010 ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI Aromânul. Gigi Becali.. dar nu m-a supãrat deloc. Oamenii de ºtiinþã din domeniu n-au ajuns la o concluzie unicã privind corelaþia româniaromâni. Serbia ºi chiar din capitala României. de ziua Sfintei Maria. la salutul meu . Maica Tereza (Agnesa Boiangiu). excepþie fãcând doar Republica Macedonia. dar ºi autoritãþilor de la Bucureºti. Cei din Bucureºti. Nicolae Iorga. Nu exclud cã sunt ºi niºte inexactitãþi în aceastã scurtã listã. dar aceasta nu înseamnã ca e o ruºine sã te numeºti sau sã-l numeºti pe cineva aromân. nu au ce face zece evrei. În zilele de 10-13 iulie curent. Gheorghe Hagi.”. în marea lor majoritate o þin morþiº cã aromânii reprezintã o etnie aparte ºi vorbesc o limbã diferitã de cea românã. Nu în zadar se spune în Balcani despre lumea afa- P cerilor cã acolo unde activeazã un aromân. dacã recunosc cã sunt români ºi cã vorbesc un dialect al limbii române. în pofida ponderii considerabile a aromânilor în dezvoltarea economiei ºi a culturii statelor balcanice. riscul era altul: kominterniºtii bucureºteni se temeau ca dracul de tãmâie de aromâni. Vasile Lupu.

nemaivorbind de vreo participare la viaþa publicã? Acest bucureºtean curajos ar putea supravieþui acolo doar zicând cã este grec sau. „Pãrinteasca Dimândare” vorbeºte mai tare ºi mai actual ca niciodatã./ Care-ºi uitã limba lui –/ Arzã-l para focului. cel mult.. Trebuie sã recunoaºtem cã cel mai mult sunt asupriþi aromânii în Grecia.. Îi înþeleg pe cei cu banii: ei vor sã intre mai adânc în inima economicã a grecului. La acest capitol chiar ºi ruºii. Despre patriotismul ºi eroismul aromânilor în pãstrarea lor ca neam elocvent ne vorbeºte ºi cutremurãtorul lor Imn Naþional.. Ca sã se convingã de aceste adevãruri. ºi ucrainenii. companii ce vor sã punã mâna pe tot ce miºcã economic acolo. mai continuând ºi a doua zi. ca sã se convingã în ce condiþii grele. care le-ar fi mult prea de folos în lupta grecilor cu companiile internaþionale. aromâni. Iatã doar patru rânduri din acest Imn (traducere liberã): „Blestem mare sã aibã-n casã/ Cel de limba lui se lasã. Foto: Vasile ªoimaru sã stau de vorbã cu aceºti fraþi de sânge pânã dupã miezul nopþii. unele chiar fãcând parte din Uniunea Europeanã.. cel puþin. ºi apoi sã cearã de la oficialitãþile bucureºtene recunoaºterea statutului de minoritate naþionalã pentru aromânii din România.. Macedonia. dupã mai bine de 120 de ani. Neavând pregãtire specialã. ºi sârbii par a fi niºte îngeri pãzitori ai naþiunii române/aromâne în comparaþie cu grecii.DECEMBRIE 2010 23 Ponikva. care mai târziu a devenit Imnul celui de-al doilea stat românesc. E cazul sã amintim aici cã ºi pe noi. fiind permanent ameninþaþi de pericolul asimilãrii totale ºi al pierderii averilor din cauza neascultãrii lor de naþiunea majoritarã… FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . compus de marele luptãtor pentru drepturile aromânilor din Balcani... infernale chiar. mã bate gândul dacã nu cumva cei ce conduc lumea au pedepsit Grecia cu dezastrul politico-economic de azi pentru naþionalismul lor. „Pãrinteasca Dimândare (Blestemare)”. 2010. Constantin Belimace.în condiþiile în care aromânii încã nu au niciun fel de autonomie teritorialã sau mãcar culturalã. ne-a trezit „din somnul cel de moarte” o poezie despre limba maternã . Sau de ce naþional-ºoviniºtii greci n-ar recunoaºte minoritatea aromânã ºi i-ar acorda o uºoarã autonomie culturalã. Poetul Constantin Belimace s-a dovedit a fi un mare vizionar.. dar de ce sã sufere atât de mult bietul cioban aromân. cã este grec latinofon ºi nimic mai mult! Iar pe aromânii din Balcani i-aº sfãtui mai întâi sã-ºi capete drepturile de minoritate naþionalã de la statele în care locuiesc. Dar mai e ceva de zis despre aromâni: la ei. fãrã vreo sursã de venituri. Republica Moldova.Limba noastrã a lui Alexie Mateevici. pentru cã. Uneori. melodia imnului fiind foarte mobilizatoare ºi foarte frumoasã. Va accepta acest curajos o viaþã de ºomer. existã un obicei: flãcãul aromân se însoarã doar cu o fatã de aceeaºi origine. dupã pãrerea mea.. ªi aceasta . care nu poartã nicio vinã pentru naþional-ºovinismul grecilor.”. Mult mai utilã îmi pare consolidarea acþiunilor ambelor pãrþi implicate în discuþii pentru rezolvarea problemelor culturale stringente ale acestei populaþii pedepsite pe nedrept de ºovinismul care persistã în unele state balcanice. pânã acum n-au adus niciun folos pentru înlãturarea pericolului asimilãrii definitive a aromânilor de cãtre populaþiile majoritare din þãrile lor de baºtinã.. câºtigând încrederea aromânilor. care nici mãcar nu recunosc minoritatea aromânã. din vremuri strãvechi. românii basarabeni.. le recomand specialiºtilor de la Bucureºti sã trãiascã un an-doi într-un orãºel din munþii Pind sau Rodopi ºi sã se declare acolo români sau. bineînþeles cu sprijinul UE.. nu voi intra în aceste discuþii care. combinat cu ºovinismul deocheat faþã de minoritãþile conlocuitoare... trãiesc fraþii sau verii noºtri de un sânge.

A încheiat aºa: „E o mare satisfacþie. mi-a parvenit un exemplar din România literarã a lui Liviu Rebreanu. la Beclean. la Beclean. Am hotãrât sã extrag douã fragmente. Dându-i-le. din partea liceului meu din Beclean. din pricina prigoanei comuniste. În bibliografia sa sunt de inclus transpuneri în aromânã ale unor poezii de Eminescu ºi traducerea în româneºte. cu întâlniri lunare. I-am spus: — Domnule profesor. un recviem. S-a stins din viaþã la Bistriþa. Ioan Cutova (nãscut în 1919 la Veria . câþi boi poþi cumpãra pe lunã? — Oho! Doar o copitã de bou – i-am rãspuns. fie prin profesie. dincolo de nostalgii (2006). un album cu texte dedicate lui ºi (din partea liceului meu) trei ºtergare cusute cu motive populare. fie din pricini sentimentale ºi familiale. în revista bistriþeanã de literaturã ºi artã Minerva. în luna mai 1992. O fostã elevã de-a lui. din care FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . plinã de vervã ºi miez. dupã care traseul vieþii sale a cunoscut dramatice contorsiuni. a publicat. bãrbaþi pentru care literatura a însemnat o ºansã de iradiere a sensibilitãþii ºi gândirii lor: Teohar Mihadaº ºi Ioan Cutova. despre valoarea culturalã a „intelectualului aromân”. Steinhardt.” Dacã Teohar Mihadaº fusese profesor de limba românã ºi francezã la Bistriþa ºi apoi la Nãsãud (1945-1948). dupã 35 de ani. nu atât evocatoare. Teohar Mihadaº era preºedinte de onoare al cenaclului. încât nu e de mirare cã la împlinirea a 65 de ani de viaþã. din greceºte. profesoara Mioara Abrudan.” Dl. Au venit atunci. era la ªugãþele. cartea Luþiafiriu ºi în 1985 Lampa lui Diogene – amândouã în dialectul aromân. Ea costa 5 lei. România literarã de acum costã tot 5 lei. Tot în 1985 avea sã vadã lumina tiparului volumul Un veac de poezie aromânã. Care e diferenþa între 5 lei din perioada interbelicã ºi 5 lei de acum? — Un profesor de liceu atunci primea un salariu lunar care echivala cu preþul a doi boi. Dumneata. i-am spus: «Pentru Pâinile punerii nainte. cât semnificative pentru preþuirea de care s-au bucurat în aceste spaþii de culturã româneascã. Steinhardt a fost acelaºi vrãjitor de cuvinte. apoi pe Someº mai sus. ci pur ºi simplu o conferinþã. mai întâi la Dej. întâlnirea „Saeculum” din luna noiembrie i-a fost dedicatã lui. pe care i-am cunoscut mai de-aproape. câtã frunzã ºi iarbã din lumea scriitoriceascã ºi a artiºtilor plastici. cu salariul de profesor pe care îl ai. Nãsãudului ºi Becleanului. cãruia îi urmeazã. a poemului lui Stavrinos.24 DECEMBRIE 2010 „E o mândrie sã poþi afirma: sunt prietenul unui aromân” Cornel COTUÞIU ã refer la doi distinºi aromâni. pe care nimeni nu mi-o dezlegase. care au participat în anii 1981-1986 la întâlnirile acestui seducãtor cenaclu. O apariþie extraordinarã: N. Din jurnalul meu. iatã. faimoasa stradã a Bistriþei. Amândoi sunt legaþi de zona Bistriþei. pufnind în râs. Venise cu un text scris pe vreo cinci M pagini de caiet ºcolar. o antologie a scriitorilor ºi artiºtilor plastici. Aveam o nedumerire. I-a considerat pe aromâni un fel de aristocraþi ai gândirii ºi simþirii româneºti. Debuteazã editorial cu volumul de poezii Cerc vicios (1945). Iatã o secvenþã din volumul Saeculum. Ultima datã când ne-am întâlnit. recent. extrag doar urmãtoarea secvenþã: „Sãrbãtoritul a primit din partea Cenaclului «Saeculum» Meritul Tinereþe fãrã bãtrâneþe (Marcel Lupºe improvizase un pergament ºi o scriere adecTeohar Mihadaº vatã). Rostirea lui n-a putut fi o alocuþiune. ºtergarele punerii nainte».Macedonia) îºi începe cariera didacticã în 1946 la Nãsãud ºi o încheie în 1979 la Liceul „Andrei Mureºanu” Bistriþa. inserat în cartea amintitã mai sus. e o mândrie sã poþi afirma: sunt prietenul unui aromân.

am învãþat cum se trece prin lume cu fruntea sus ºi cum se dau la o parte compromisurile. de adevãr ºi dreptate. cu dedicaþia lui tremuratã.DECEMBRIE 2010 extrag urmãtorul fragment: „Ca sã-i aducem o ultimã floare. Ei fac parte din marea familie a romanitãþii.cã fiecare conversaþie pe care am purtat-o mi-a adus folos pentru spirit. dar amintirea este tocmai spaþiul ales din care nu va pleca. Cine controleazã trecutul are la îndemânã prezentul ºi viitorul. de 25 cãutare. (Cotidianul Graiul Maramureºului) FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . familiile înstãrite de aromâni se stabilesc în mari centre europene din acea vreme: Leipzig. grecii merg pânã la a nega existenþa unei comunitãþi aromâne. Parcul vechiului palat al vornicului Bellu a devenit astãzi celebrul cimitir din Bucureºti care-i poartã numele. Familiile mai sãrace se îndreaptã spre estul Peninsulei Balcanice în Macedonia ºi Serbia. mitropolit. Profesorul ºi poetul Mihadaº vorbea despre limba sufleteascã a aromânilor. Rãsfoiesc filele îngãlbenite. Darvari ºi Dumba. când celebrul oraº Moscopole. Poetul Mihadaº venea la Deseºti avându-l ca prieten ºi frate de îndurare în puºcãrie pe avocatul Ion Bohotici. Alte familii aromâne care se înalþã prin comerþ sunt familiile Bellu. Îi mai aud încã vocea. Sunt familiile Sina ºi Mocioni. Familia Sina n-a manifestat sentimente filoromâneºti. îmi mai rãsar în minte crâmpeie din spusele sale. care se vede ºi astãzi. Pesta sau Bratislava. Regret toate acele posibile întâlniri cu profesorul ºi omul de culturã Ioan Cutova care n-au mai avut loc. George Sina era deþinãtor al uneia dintre cele mai mari averi din A Europa. Apoi Emanuil Gojdu. Am de la Teohar Mihadaº fragmente de biografie cutremurãtoare. a fost practic pustiit ºi pãrãsit. unde povesteºte despre douã familii de aromâni care au marcat Europa. Viena. ca sã-i închinãm un gând îndurerat.” Limba sufleteascã Gheorghe PÂRJA m fost înconjurat de câþiva cititori.acum cã nu mai este . dragostea de carte. E prea târziu sã-l mai întâlnesc altfel decât în amintire. mai puþin prin activitatea economicã. vor susþine constant cauza românilor din Transilvania. cât mai ales prin oamenii bisericii ºi oamenii de culturã pe care îi vor da românilor. vãr al tatãlui meu. mare avocat ºi deputat în Dieta maghiarã care îºi va lãsa în 1870 drept moºtenire întreaga sa avere pentru burse de studii în favoarea studenþilor români din Transilvania. dincolo despre ºtiinþa despre literatura românã. la rându-þi. Cea mai mare parte a colecþiei Bellu se aflã astãzi în muzeele din Paris. împlinit ºi bun. Eu închei: trebuie sã-i cunoaºtem. Profesorul Teohar Mihadaº. Au fost fãcuþi baroni de împãratul Franz Iosif. motiv pentru care am intrat în labirintul istoric unde ei pot fi gãsiþi. ªtiu . capitala cereascã pentru aromâni. Deºi vor intra în Marea Camerã a Magnaþilor din Ungaria. Au fost amestecate în multe intrigi de la curþile europene. unele þãri au fost cuprinse de febra oarbã naþionalistã. Am învãþat cum trebuie sã te dãrui celorlalþi pentru a fi. dupã publicarea mai ieri a editorialului despre aromâni. În primul rând prin Andrei ªaguna. nenumãrate întâmplãri mi-l evocã. Atitudinea baronilor Mocioni va fi alta. Bellu a fost un mecena al pictorilor. ºtiu acum de ce fiecare întrevedere reverbera îndelung. eram acolo ºi foºti elevi din multe generaþii asupra cãrora mintea ºi sufletul ºi înþelepciunea sa îºi lãsaserã amprenta. Am învãþat de la el. vorbea despre multe familii de aromâni cu o mare influenþã în ultimele douã secole. Decupez câteva secvenþe. Aromânii vor marca istoria Transilvaniei. om care a îndurat mult în biografia sa. Între timp. originare tocmai din Moscopole. La Budapesta el este acela care a finanþat construirea podului suspendat peste Dunãre. Plecase întru odihnã veºnicã profesorul Ioan Cutova ºi nu era greu sã credem cã e adevãrat. ne-am adunat la cãpãtâiul sãu oameni de toate vârstele. Familia Sina va întemeia o Bancã care va deveni a doua în Austria dupã cea a lui Rothshield. În anul 1788. De pildã.

p. s-a cãsãtorit cu Maria ªomlea (Somlya)3. figurã luminoasã de preot român. repausat în calitate de paroh la Botiz în 18725. mai pe urmã. Vreme îndelungatã ºi românii din Sãtmar au frecventat aceastã bisericã greco-catolicã ruteanã de care s-au desprins prin 1804-1805. cãruia avea sã-i boteze în 1863 fiul Victor. În schimbul unor privilegii comerciale obþinute de la rege în 1667. distingându-se prin temeinicia pregãtirii ºi cunoaºterea limbilor moderne: franceza. ajunsã soþie a unui preot ºi protopop greco-catolic. averea dobânditã de 1 2 3 4 5 D protopopul Seiniului în urma cãsãtoriei cu Maria ªomlea. au terminat construcþia bisericii în anul 1809”1. Maria ªomlea. iar din George Maniu. gãseºte teren de muncã în ogor înþelenit. Dupã cum deja am precizat. Gavril Barbul. „cu sufletu-i dornic de fapte mari. Împrejurãrile istorice au fãcut ca astãzi. Dar. pe locul unde negustorii macedo-români au fondat o bisericã. asesor consistorial. ajuns ºi el preot4. Pãrãseºte Tãuþii de Jos în urma unui schimb de parohie cu preotul George Orosz.26 DECEMBRIE 2010 Familia macedo-românã ªomlea ºi ctitorirea bisericii româneºti din Seini Viorel CÂMPEAN espre existenþa unei comunitãþi a macedo-românilor în pãrþile Sãtmarului se ºtiu puþine lucruri. Ibidem. îndeplinind succesiv funcþii de conducere în district. o personalitate de asemenea interesantã a Sãtmarului modern. 13. an XV. Coborând puþin în aceastã negurã vom gãsi un interesant personaj din a doua jumãtate a secolului XIX. ei trec la greco-catolicism. Sigiliile instituþiilor sãtmãrene din secolele XVI-XIX. Satu Mare. Comunitatea greco-catolicã din Mintiu (partea de nord a municipiului Satu Mare de astãzi) ºtim cã „îºi are începuturile imediat dupã cucerirea Oradiei de cãtre turci. în timp însã aripa familiei din oraºul Satu Mare s-a maghiarizat. Din 1848 pânã în 1852. Munca. majoritatea însã cu prenume maghiare. pr. ªtefan Berinde (1820-1869. protopop de Seini. George Maniu a fost hirotonit în 1844. Vom vedea în cele ce urmeazã ce importanþã a avut în istoria românismului din Seini. rãbdarea ºi jertfa lui va face dintr-o comunitate sãracã ºi dezorganizatã. Preoþi din Sãtmar. Venea în aceastã parohie pe urmele predecesorului Ioan Pop. Georgiu Maniu. nr. culminând cu cele de vicearhidiacon. Bãnuim cã a avut o legãturã de prietenie cu colegul sãu de generaþie. când ºi-au întemeiat propria parohie ºi. Ajuns la Seini. Gavril Szabo sau Vasile Gyenge. 1997. pânã în 1848 a administrat parohia Gherþa Micã. nu este lipsit de importanþã faptul cã întâiul lãcaº de cult în care s-au rugat ºi românii în oraºul Satu Mare a fost construit prin osârdia unor negustori macedo-români. ºi românitatea familiei ªomlea s-a pierdut în negura timpului. Protopopul despre care dorim sã vorbim se numeºte George Maniu ºi s-a nãscut în 1820 la ªamºud (astãzi în judeþul Sãlaj). 57. originar chiar din oraºul Satu Mare (nãscut în 1817). Aidoma altor familii. germana ºi engleza2. Ibidem. izvor de încurajare pentru vremuri gre- FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII Bujor Dulgãu. patriot român. întemeiatã de negustorii macedoromâni refugiaþi aici. slujitor la Trip ºi Certeze). originarã din comunitatea macedo-românilor din Sãtmar. un centru luminos al rezistenþei noastre naþionale. Din familia macedo-românã ªomlea (Somlyai) s-au ridicat o seamã de intelectuali. fiind urmat întru slujire de parohii Vasile Csobalyi. Viorel Câmpean. un erou al frãmântãrilor noastre de veacuri. Oradea. inspector al ºcolilor româneºti confesionale din protopopiat. în „Vestitorul”. Dupã hirotonire. sã se afle biserica greco-catolicã maghiarã. În cimitirul de pe strada Liviu Rebreanu din municipiul Satu Mare existã numeroase pietre de mormânt ale unor reprezentanþi ai familiei ªomlea (Somlyai). George Maniu a slujit la Tãuþii de Jos iar apoi pânã la repausare la Seini. . ªi-a perfecþionat studiile de teologie la Viena. mss.

226. 196-197. Bucureºti. 1994. s-au dovedit netemeinice acuzele ce i s-au adus de credincioºii rãuvoitori”7. Vasile Bolca. pp. în 18 septembrie 1861 fiind prezent la Bãseºti. De notat faptul cã mulþi elevi ºi studenþi români din Oradea erau originari din pãrþile Sãtmarului. Predecesorul sãu întru slujire fusese nevoit sã pãrãseascã parohia datoritã unor neînþelegeri cu enoriaºii. Ioan Maniu. Momente din luptele naþionale ale românilor sãlãjeni. Ioan Dãrãbant ºi de Eriu. Gheorghe Pop. Monografia oraºului Seini. G. în „Transilvania”. *** Lupta românilor din judeþul Satu Mare pentru fãurirea statului naþional unitar român. S-a remarcat ca unul dintre primii membri ai „Astrei” pe meleagurile sãtmãrene. Cluj. p. 193.cit. 2003. 1852-1875 (studiu monografic). în urma unei inspecþii efectuate de Ioan Anderco. Dar sã revenim la lãcaºul de rugãciune al românilor din Seiniul acelei vremi. este prezent alãturi de protopopul ªtefan Bilþiu. Oradea. împotriva dualismului austroungar. Ioan Galu. spre e1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 G. *** Lupta românilor din judeþul Satu Mare pentru fãurirea statului naþional unitar român. în acest sens2. Astfel. Lepturiºtii orãdeni . în prezenþa unui public numeros4. de solgãbirãul Skoday László ºi de 21 de sãteni fruntaºi din Seini.DECEMBRIE 2010 le”1. Tomel Pop. Societatea de lecturã din Oradea. nici George Maniu nu a întâlnit la Seini o „pajiºte cu miei”. Simion Retegan. încã din 1853 semnând ºi el un memoriu al intelectualilor români din Sãtmar. Demetriu Coroianu. unde a avut loc conferinþa inteligenþei române din pãrþile Silvaniei. *** Lupta românilor din judeþul Satu Mare pentru fãurirea statului naþional unitar român. 1989. 1848-1918. Documente 1848-1918. Baia Mare. dar de remarcat faptul cã totuºi deþinea funcþia de inspector peste ºcolile confesionale româneºti din district. alãturi de Vasile Anderco. Peste un an. pp. fiind în acelaºi timp asesor consistorial ºi comisar delegat în cauzele matrimoniale11. În iulie 1868 George Maniu este prezent pe lista semnatarilor unui protest în spiritul Pronunciamentului. ªiematismulu Veneratului Cleru a nou înfiinþatei diecese a Gherlei pre anulu dela Christosu 1867. Barbul. 1867. Documente 18481918. George Pop5. Viorel Faur. Moise Sora Noac. fiind prezent alãturi de dr. 1981. având loc întâlnirea de la Seini în cauza înfiinþãrii „gimnaziului naþional”. 27 xemplu: în 1861 la Seini în încercarea de a fonda un gimnaziu românesc. etc. p. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Ierarhic. Satul românesc din Transilvania ctitor de ºcoalã (1850-1867). Gherla. Zalãu. 1989. Cartea cetãþii Zynir. cit. Ioan. care s-a desfãºurat în 10 octombrie 1852. 244. Bucureºti. 1938. 73. p. 141-142. De precizat cã evenimente importante erau în curs în pãrþile acestea. 1978. Petru Bran. Se poate însã spune cã a fost prezentã în acea toamnã la Seini elita românimii cu simþire naþionalã din tot comitatul Sãtmar. nr. 922. în urmã cu o sãptãmânã. Documente 18481918. care a ºi þinut un frumos discurs.12 A luptat mult pentru ajutorarea studenþilor români aflaþi în grele *** Maramureºenii în lupta pentru libertate ºi unitate naþionalã: Documente. Dar. dar ºi grupul de profesori de la Beiuº amintit mai sus9. 1989. protopopul Oaºului. p. George Maniu s-a distins ca unul dintre sprijinitorii constanþi ai societãþii. George Maniu a fost prezent la majoritatea evenimentelor la care intelectualii români sãtmãreni ai vremii sale au luat parte. aceºtia exprimându-ºi totala adeziune faþã de acel act programatic10. dupã cum am arãtat. 11-12. art. Nu ºi-a uitat locurile natale. la ºedinþa de constituire a Societãþii de lecturã a tinerilor studioºi români din Oradea. „vãzând lipsa cea mare ºi simþitoare de un gimnaziu naþional”. Era o bisericuþã de lemn situatã pe uliþa þiganilor în care nu încãpeau cei 2051 de credincioºi6. Dorinþa de a întemeia ºcoli pentru românii din þinut a avut-o mereu. apoi folosind în interes personal scânduri din cele ale bisericii. în 1853 fiind acuzat cã a „pãgubit biserica însuºindu-ºi bani din lada bisericii. alãturi de protopopii de Satu Mare. Ardeleanu-Senior. indiferent dacã intelectualii aveau funcþii în comitat ori erau profesori la Beiuº. 56. pp.124-126. p. ºematismul de Gherla din 1867 ni-l prezintã ca înlocuitor al vicearhidiaconului Simion Erdös. alãturi de protopopul Simion Erdös. p. art. paroh la Apa. Dumitru Keresztelki. Sprijinea învãþãmântul românesc din toate spaþiile locuite de români. Barbul. Nu vom înºira numele tuturor celor care au fost prezenþi la Seini în 12 septembrie 1861 cu nãdejdea cã se va reuºi înfiinþarea unui gimnaziu românesc. 162-164. Simeon Popovici Desseanu ºi Ioan-Silviu Sãlãgeanu8. 1943. Oameni din Sãlaj. Bucureºti. p. se obliga sã asigure „un mod de vieþuire mai cuviincioasã pe sama unui învãþãtor înzestrat”3.prolog. Bucureºti. dând împrumut partizanilor sãi. cum era grupul format din George Marchiº.

Bogãtaºul ungur Darvai Filip. p. 75. 152-153. 121. Barbul. p. s-a reuºit gãsirea unui loc potrivit pentru înãlþarea unei biserici româneºti monumentale în centrul Seiniului8. mai puþin din banii sãrmanilor enoriaºi români din Seini ºi mai mult cu cei din venitul macedo-româncei Mariei ªomlea.cit. ajutând bãneºte în 1871 „societatea pentru cultura ºi literatura românã”.. prietenii lui. dar face referire ºi la climatul politic din zonã5. pp. au strâns suma de 3000 de florini cu care i-au ridicat în 1882 un frumos monument în cimitirul de pe „uliþa Bãii” din Seini. Idem. 1981. preoteasa numãra din „cesleu” cei 2000 de florini. Înrudirea lui George Maniu cu familia Coroianu este bine cunoscutã. contrazice afirmaþiile cã românii nu ºtiu sã cinsteascã memoria înaintaºilor. Ridicarea monumentului funerar demonstreazã preþuirea de care s-a bucurat protopopul Maniu. Istoria românilor din Dacia superioarã. p. Pop. G. art. Prima bisericã de zid a românilor din Seini s-a început a se zidi în primãvara anului 1876 sub preoþia lui George Maniu.. Schematismus Venerabilis Cleri Dioecesis Szamosujváriensis graeci ritus catholicorum pro anno a Christo nato 1877. dupã cum prevedea codul de onoare al jucãtorilor de cãrþi. cãruia în 1865 îi scrie cu lux de amãnunte despre desfãºurarea alegerilor pentru dietã în comitatul Satu Mare3. Astfel. care ºi azi îi strãjuieºte mormântul. la a cãrui repausare construcþia ajunsese pânã „la fereºti”. lucru semnalat de cãtre studentul pe atunci Iacob Brânduºan. cit. inimã ºi literaturã4. p. Legãtura cu avocatul Iacob Brânduºan o cunoaºtem mai puþin. În timp ce preotul fãcea contractul. op. a luptelor naþionale”7. Sabin Coroianu. G. neînduplecat în a vinde teren „valahilor” din Seini. Nu a uitat însã nici de fraþii români din Bucovina. Bucureºti. cãruia îi scrie în 1871.I. . Cluj-Napoca. 122-124. aflaþi ºi ei sub aceeaºi stãpânire. deºi ºtim cã ºi cu acesta a purtat corespondenþã. care îi transmitea autorului dorinþa lui George Maniu de a procura cartea. *** Corespondenþa lui Alexandru Papiu-Ilarian. 207. p. construcþia fiind finalizatã abia dupã mai mult de douã decenii. Idem. tânãrul numindu-l într-o epistolã pe care i-o adreseazã lui George Maniu. ªiºeºtii pãrintelui Dr.. Prietenii sãi maghiari nedispunând de o asemenea sumã. Casa lui din Seini era locul de întâlnire a fruntaºilor români din zonã. Se pare cã Vasile Lucaciu „îºi petrecea în tinereþe o mare parte a vacanþei în casa acestui mare român ºi cele auzite ºi vãzute aici l-au determinat în bunã parte sã apuce calea grea. 213. 154. dar îndeosebi prin stãruinþa preotului-cãrturar George Maniu. 1848-1918. de pildã Gazeta Transilvaniei ºi suplimentul acesteia. Gh. Iacob Brânduºan. biserica ajunge sub acoperiº abia în 1880. 10 Valentin Bãinþan. profesorul Alexandru Roman. Gherla. În acest moment remarcãm prezenþa pe lista celor care au cumpãrat lozuri în favoarea acestei asociaþii a soþiei protopopului George Maniu. iar faptul cã ºi astãzi este îngrijit. editorul ºi redactorul responsabil al Federaþiunii. ºi pe care este încrustat: „În memoria lui George Maniu. precizând cã acesta fusese în toamna lui 1852 la Oradea împreunã cu protopopul de Baia Mare ªtefan Bilþiu. 1998. când paroh era deja pãrintele Alexiu Berinde. rãmânând ºi cu o datorie de 2000 florini ce 1 2 3 4 5 6 7 8 9 DECEMBRIE 2010 trebuiau plãtiþi în termen de 24 de ore. art. Vasile Lucaciu a avut multe de învãþat în casa protopopului George Maniu. Era apropiat de preotul-profesor beiuºan Ioan-Silviu Sãlãgeanu. vol. 1972. Baia Mare. 199. „unchiule”. Barbul.28 nevoi1. George Maniu este cel care a reuºit sã ducã la bun sfârºit demersurile iniþiate de cãtre antecesorul sãu în parohia Seini pentru achiziþionarea unui teren în centrul Seiniului în vederea construirii unei biserici. a unei ºcoli ºi a casei parohiale. Presupunem cã era în strânsã legãturã de prietenie cu fondatorul. George Maniu a trecut la cele veºnice în 8 septembrie 1876 la Seini9. Foaie pentru minte. sfinþirea sãvârºindu-se în 8 noiembrie 1910. Pe când era FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII Maramureºenii în lupta pentru libertate ºi unitate naþionalã: Documente. 1877. erau foarte familiari. cit. acum ºtim ºi cã dr. Idem. a fost nevoit sã apeleze la „popa valah”. T. pp. dar glorioasã. 114. anul 1882”10. ªtim cã era un vajnic susþinãtor al „foilor româneºti” ale vremii. p. Era foarte interesat de procurarea lucrãrii lui Alexandru Papiu-Ilarian. solicitând un abonament. prilej lãmurit de noi mai sus6. a pierdut o sumã imensã la jocul de cãrþi. Cei care l-au cunoscut ºi apreciat: Vasile Lucaciu. Iuliu Coroianu. Idem. Pop. Maria ªomlai2. Vasile Lucaciu – Contribuþii bibliografice –. p.

88 din vol. 1992-1993. o personalitate a Sãtmarului epocii moderne.DECEMBRIE 2010 avocat la Arad. 1981. rãmâne în sarcina istoriografiei româneºti sã ºteargã colbul uitãrii de pe memoria lui George Maniu4. Studii ºi comunicãri”. 70. 56. adresate lui Andrei ªaguna. nr. pe bunã dreptate. „un brav luptãtor pentru drepturi naþionale”3. 9/23 mai 1861. 54. Bucureºti. pp. 141. Nu este însã lipsitã de interes nici urmãrirea destinului soþiei acestuia. Documente 1848-1918. 5-6. Satu Mare. paroh de Carei. 1848-1918. p. 97. 19/31 mai 1861. Vezi pentru aceastã problemã documentele cu nr. Bucureºti. reprezentantã a comunitãþii macedo-române din pãrþile Sãtmarului. 83. Corespondenþa lor. *** Lupta românilor din judeþul Satu Mare pentru fãurirea statului naþional unitar român. 4 V. 29 chiar ºi atâta câtã a rãmas posteritãþii. Considerat. De remarcat pentru esenþializarea contextului luptei românilor pentru drepturi politice ºi culturale în Sãtmar este relaþia dintre protopopul George Maniu ºi arhidiaconul Sãtmarului. IX-X. Câmpean. Maria ªomlea. an III. „Citadela”. Satu Mare. p. Comisiei permanente de la Sibiu ºi deputaþilor români din Dieta de la Pesta1. Biserica Ortodoxã ºi stradã din Seini la 1940 1 2 *** Maramureºenii în lupta pentru libertate ºi unitate naþionalã: Documente. FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . Iacob Brânduºan îi trimite o scrisoare. demonstreazã conlucrarea forþelor româneºti din Sãtmar întru dobândirea drepturilor legitime2. George Maniu. comunicându-i cã i-a trimis cele trei memorii ale românilor arãdeni din iulie 1860. iulie-august-septembrie 2009. 53. Trei scrisori inedite ale „Asociaþiei naþionale în Arad pentru cultura ºi conservarea poporului român” în „Satu Mare. 7-8-9 (17-18-19). 1989. 3 Viorel Ciubotã. Toma ªorban.

În anul urmãtor a alcãtuit lucrarea Mãiestria giovãsirii româneºti Buda. decedat la Lugoj în 1847 în timpul unei epidemii de ciumã. în Polonia de azi (pe atunci Posen). în Dobrogea. în sudul ºi nordul Dunãrii. logica. chiar dacã oraºe proprii au apãrut încã din sec. fizica. autorul a cunoscut mai multe graiuri aromâneºti ºi. al doilea grup numeric. adresatã mai ales strãinãtãþii. în Albania de sud. dar ºi în oraºe importante. Prin tradiþie pãstori. concentraþi în zonele amintite. în Rodopii Bulgariei. în munþii Serbiei de sud. economic. Cele mai vechi texte ºi inscripþii în aromânã sunt greu de înþeles datoritã alfabetului grec utilizat. La Moscopolea a funcþionat o tipografie între 1730 ºi 1769. al IV-lea ºi al XIV-lea din Peninsula Balcanicã. aromânii au o populaþie de aproape 600. sunt puþini numeroºi. în massmedia. de religie ortodoxã sau islamizaþi. Din pãcate practica medicalã l-a împiedicat sã se mai ocupe cu scrisul. Epir. cu o notabilã activitate. a alcãtuit douã lucrãri timiºoreanul Gh. destul cã a ajuns sã slujeascã la biserica macedovlahã din Poznan. Sub influenþa ideilor lui Petru Maior. viaþã economicã etc. al XVIII-lea ca urmare a procesului de mutare la oraºe a unei bune pãrþi a acestora. demografic. Constantin Roja.333/1997 privitoare la aromâni. a fost Abecedarul lui Theodor Cavallioti. în nordul Greciei. Începutul sec. al XIX-lea a cunoscut activitatea lui Daniil Moscopoliteanul (1754-1825) cu a sa Învãþãturã introducãtoare tipãritã la Veneþia în 1802 tot cu alfabet grecesc. înrudiþi cu ei. în limba greacã ºi germanã: Untersuchungen uber die rumanier. al XIV-lea. al VII-lea. În anul 1797 a alcãtuit o pedagogie tot cu alfabet grecesc însã indiscutabil aromâneascã prin substanþã ºi adresare. în Bulgaria superioarã. O primã lucrare importantã cu caracter normativ. cultural. o ºcoalã (academie) unde se preda gramatica. În anul 1999. fiind o vreme ºi directorul Academiei din Moscopolea. au dat mulþi intelectuali. – istroromânii. biserici. Azi locuiesc în întreaga Peninsulã Balcanicã. dar a mai calmat pornirile deznaþionalizatoare la adresa lor. Secolul al XIX-lea a cunoscut alþi intelectuali aromâni. a fost fixatã zona în care au trãit înainte de sec. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . cum este cazul cu Moscopolea ºi Sipcea. Veritabil intelectual luminist. a fost dislocat din zonele de baºtinã ajungând peste tot. tipãrit la 1770 la Veneþia cu alfabet R grecesc. conform acestei Recomandãri. Surse istorice de limbã greacã ºi latinã vorbesc mai accentuat sau tangenþial despre aceastã populaþie romanicã.30 DECEMBRIE 2010 Despre aromâni în câteva cuvinte Prof. cunoºtea 14 limbi. practic dispãruþi prin contopire cu alþii. în România. în zona Ohrid. la 15 iunie. 1. dar ºi meseriaºi. Tesalia. Consiliul Europei a ratificat Recomandarea nr. a luat cuvinte din toate. În GRECIA. Aceastã Recomandare nu a fost urmãritã prea insistent. oameni de seamã în favoarea þãrilor în care au locuit. altãdatã covârºitor preponderentã. comercianþi. Despre preotul Constantin Ucuta se cunosc puþine date biografice. S-a preocupat preponderent de difuzarea cunoºtinþelor practice. A studiat medicina la Pesta. Aromânii au constituit o grupã romanicã importantã. locuind în sudul Dunãrii pânã în centrul Greciei. limbã literarã.000 oameni. unde a ºi publicat prima sa lucrare de istorie. culturã proprie. agricultori. – aromânii. al cãrui prieten a fost. Este vorba de grupuri mai numeroase. ca o consecinþã a marilor miºcãri de populaþii dintre sec. care îºi conservã limba ºi tradiþiile. Dan LÃZÃRESCU Membru fondator al Despãrþãmântului „Vasile Goldiº” – ASTRA Arad omanitatea orientalã. Intensificarea legãturilor în aromâna scrisã are loc în sec. În Macedonia. sã fie subvenþionate asociaþiile culturale aromâneºti. Sunt de religie ortodoxã. Pesth. statele în care activeazã comunitãþi aromâneºti trebuie sã le acorde acestora dreptul de a introduce limba în ºcoli. 1808. A fost un intelectual informat. – meglenoromânii. a rãmas concentratã în patru dialecte distincte: – dacoromânii. Aceºtia au furnizat Greciei un mare numãr de politicieni. singurii ajunºi la construcþie statalã.

Todor: Aromânii din Rodopii Bulgariei. În ROMÂNIA. Caragiu-Marioþeanu. Aceºtia au arãtat cã. Foto: Vasile ªoimaru eroi. Popescu. în vreme ce statisticile oficiale dau 60. au periodice proprii. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . 1932. 1942. principiu respectat în mod sãlbatic ani în ºir.DECEMBRIE 2010 31 Ponivka. Constituie o minoritate activã ºi conºtientã de sine. la 1908. 6). 1995. Ca urmare au programe radio. s-au dovedit cetãþeni de încredere. 2010. Bucuresci. au contacte cu cercuri aromâneºti din alte þãri. dupã migrarea spre România se pãrea cã au încetat sã mai existe colectivitãþi. Johann Thunmann. Dupã estimãrile lor sunt azi cam 80. Papahagi. 2). 4). intelectuali. un rol deosebit au avut savanþi austrieci ºi germani ca Gustav Weigand. Thede: Istoria aromânilor. 1995. Cu toate acestea. Emanoil Gojdu. au dreptul de a studia în România. Balkanski. limba aromânã a fost coborâtã pragmatic la nivelul de limbã de familie cu principiul „pãstraþi-vã obiceiurile. potrivit estimãrilor aromâneºti se aflã 250. uitaþi-vã limba!”. Andrei ªaguna. edituri.. Matilda: Dodecalog al aromânilor. 1936. care au contribuit la propãºirea statului. Constanþa. Au furnizat culturii româneºti personalitãþi importante ca fam. cu grupãri mai mari în Peºtera (700) ºi Sofia (500). În Belgrad existã o asociaþie de aproximativ 500 de membri.000. 8). doritor sã-ºi conserve ºi dezvolte conºtiinþa de sine. Peyfuss. Bucureºti. Focºani. Iaºi. Au rãmas azi cam 5. 9). Chestiunea aromâneascã. ºcoli proprii. Thede Kahl ºi alþii. la recensãmântul din 1977 s-au înregistrat 664 aromâni ºi 1. În ALBANIA. Craiova. 2006. aromânii sunt recunoscuþi ca minoritate. La studiul complex al vieþii aromânilor. D. Hristu: Aromânii ieri ºi azi. Capidan. Nu au programe în aromânã la TV ºi radio ºi doar într-o ºcoalã se studiazã ºi aromâna.000 vorbitori. În BULGARIA. În anul 1992 a fost redeschisã biserica aromâneascã din Corcea. Papahagi. Craiova. Un alt val a sosit ca urmare a persecuþiilor greceºti.. Anastase: Aromânii….. Bucureºti. Bibliografie minimã în românã: 1). În SERBIA au ajuns mai ales dupã distrugerea Moscopolei ºi s-au fixat în Belgrad ºi împrejurimi. Gustav Weigand le-a aflat peste tot. periodice.. 1863.000 aromâni. Hâciu. 1994. TV. Ion Pacea. 3). 1996.174 macedo- neni.000. dar cifrele oficiale vorbesc de 8462 declaraþi la recensãmântul din 1994. Grupul aromânesc din România s-a afirmat ca cel mai energic. În 2002 s-au declarat aromâni 25. Macedonia. au contribuit la progresul þãrii. Cândroveanu. Bucureºti.: Cãlãtorii la românii din Macedonia ºi Muntele Athos. peste tot unde trãiesc aromânii. construitã de ei în 1936. ºi mulþi alþii. Radu. Adrian: Dialectologie românã. Bucureºti. 7). fam. La recensãminte cea mai mare parte sunt asimilaþi. Theodor: Macedonoromânii. Existã asociaþii aromâneºti. Tache: Aromânii. Kahl. mai ales cã în anchetele sale. Max Demeter Peyfuss. Turculeþ. 10). 2002. 5). Aceºtia ºi-au constituit asociaþii. Mocsoni. În Republica MACEDONIA. Bolintineanu. iar în 1992 au þinut la Tirana un Congres al Aromânilor cu participare din vestul Europei ºi America.053 iar 1334 macedoneni. Max D. prin Constituþie.

Oraºul avea aproximativ 70 de biserici. festivitãþile au început cu o missa solemnis la Biserica Sfânta Maria din Moscopole. au continuat cu cântece ºi dansuri ale comunitãþilor de aromâni din Balcani ºi s-au finalizat cu o Corlu Mari (Hora mare). oraºul a suferit noi distrugeri. Sub denumirea genericã „Moscopole 2010”. Evenimentele au fost organizate de Consiliul Armânilor. dar ºi spectacole cu muzicã ºi dansuri tradiþionale. Au avut loc workshop-uri ºi conferinþe pe teme legate de istoria oraºului. al doilea oraº balcanic ca populaþie ºi prosperitate. manifestãrile s-au derulat timp de cinci zile (12-16 august). localitatea a fost distrusã complet. Foto: Vasile ªoimaru . fondatã în 1744). Albania. precum ºi de cãtre ONG-uri ale aromânilor din diaspora. de Sãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului (Sfântã Mãrie Mare).32 DECEMBRIE 2010 Moscopole. În 1770. AROMÂNII Moscopole. comerþul era înfloritor. Într-adevãr. SUA. Din vechiul oraº au mai supravieþuit doar ºase biserici. inima poporului aromân Anca GOJA rivindu-l azi – un mic sat de munte din Sud-Estul Albaniei. cât ºi în aromânã. Moscopole numãra 60. Macedonia. în secolul al XVIII-lea. cu participarea a mii de aromâni din Albania. Franþa ºi Germania. Serbia. manufacturi. mãnãstirea ºi podul de la P FAMILIA ROMÂNÃ Sfânta Vineri. albanezã. în alfabetul grec. cu greu îþi vine a crede cã Moscopole era. bãnci. culminând cu atacul trupelor albaneze conduse de Ali Pasha. În urma acestuia. identitatea aromânilor ºi situaþia actualã a acestui popor. Serbia. cinci biserici au fost trecute pe lista primelor 100 de monumente aflate în pericol de dispariþie. în regiunea Korce din Albania. Bulgaria. În 1769 a început o serie de atacuri asupra oraºului. În anul 2002. aromânã ºi bulgarã. în zilele sale de glorie. primele venind din partea otomanilor. aici a apãrut primul dicþionar al celor 4 limbi balcanice moderne – greacã. în 1788. Bulgaria ºi România. aromânii au organizat prima mare întâlnire a lor. dar a apãrut ºi o adevãratã efervescenþã culturalã. cu o populaþie de câteva sute de locuitori -. În timpul celor douã rãzboaie mondiale. la Moscopole. Spre sfârºitul secolului al XVIII-lea. publicându-se numeroase cãrþi atât în greacã. ºi chiar o tipografie (prima din Balcani) ºi o universitate (Noua Academie sau HellLnikon FrôntistLrion. În data de 15 august.000 de locuitori. în marea lor majoritate aromâni. fondat în 2005 de comunitãþi de aromâni din Albania. România. ONG internaþional cu sediul la Moscopole. apoi. Anul acesta. Grecia. Macedonia.

pistea crishtinâ. di istorie armâneasca shi evropeanâ. ca populu evropeanu. delegatslji pitricuts di la farili armaneshtsa di Rumânii. tu unâ altâ aradâ. prividzuti tu CARTA ONU. Dealihea dukimu câ Armânjlji himu aua di daima sh-câ tuts aspunu di daima idyiulu zboru: „hiu atsea tsi hiu”. Gramosti. Ca un popul ahoryea sh-cu unâ identitati proprii. Nâ adunãmu tora shi cu sotslji ditu Arbinishie. tiniri cu vreari ti Armânami. ahurhinda di la 1990. Cumu dzâsi preftulu tu dyeavasi. aleapsimu Moscopole scamnu a Consillui. dukimu câ Moscopolea va u apridunâ diznãu Armânamea. Câ lucurlu ankisitu di eali va dutseari ma ninti. Dumnidzãlu va nâ da putearea s-u cristhemu limba armâneascâ shi s-nâ aspunemu Armânji tu etili tsi yinu. Epiru shi Tesalii. Vâryârii shi R. di culturâ shi simbolu di moarti shi anyeari. lucrarea deadunu. cu shteari shi cari sh-loarâ borgea s-adunâ tu unâ Farâ Armâneascâ ditu Arbinishie. timiljiusitâ pi Ndrepturli fundamentali a Omlui. Tuts cu idyea vreari shi shteari câ himu unu populu. agiutã multu ca ideea armâneascâ s-aprindâ (s-iasâ tu miydani. Tu aestu locu di pirmithu shi yisu. Adunats aua tu mushata Moscopoli. anvârligats di muntsâlji tsi liga Armânamea di Pindu. inatea ti lucru. AFA(Frântsie) shi ULCA(Ghirmânie). sumu aestu mushatu tseru (urano) di toamnâ. Bitola shi cama alargu pri iu elji baneadza adzâ. va u crishtemu aestâ institutsii evropeanâ. di cara ishimu di la sâmta liturghii pi armâneashti cu tsintsi preftsâ ditu basearica Ayiu Nicola. FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . daima s-pistipsimu câ tuti atseali tsi lâ câftãmu va li avemu. mushuteatsa a purtaticlui. trâ dorlu cu cari adusirâ dukearea ti soie.Makidunia. Ti aesti ndrepturi Consillu a Armânjiloru va s-dishcljidâ caljiuri di dialogu cu institutsiili shi autoritãtsli ditu cathi cratu iu bâneadzâ Armânjilji shi cu institutsiili evropeani. Noi. Makidunii shi Ohrid. pi idyea minti shi isharea tu Evropa. a Armânamiljei. pi doauâ dipli. nâ dukimu tu fuljiaua di iu s-arâspândirâ kimati kimati aua shi cama di doaua suti di anji. tsi bâneadzâ tu Balcanu/ Evropa.DECEMBRIE 2010 33 Declaratsia di Moscopoli – 23 di sumedru 2005 Di cara vidzumu (luyursimu): Câ pidimolu a organizatsiiloru di pânâ tora. u tsanu yii cândila a vreariljei ti limbâ shi ti farâ. s-fitruseascâ). Armânjilji voru s-hârseascâ di tuti ndrepturli ditu Conventsia Cadru ti Minoritãtsli Natsionali. frunimeatsa tu harauâ. praxea tu taifa. lomu aua apofasea s-asculãmu deadunu aestu Consilu a Armânjiloru. Câ a bârniloru di pânâ tora lâ si pricadi tutâ tinjia ti curbanea tsi u featsirâ trâ armânami. s-iasâ ditu catacombâ. Tutu aua.

În plus. ºi pentru Balcani – acest „butoi cu pulbere al Europei”. a însemnat. (la care se mai adaugã ºase pagini cu fotografii ºi douã pagini cu patru hãrþi ale statelor unde sunt rãsfiraþi aromânii) al doamnei profesor Emilia Luchian. chiar. ci. autoarea prezintã concepþiile celor mai valoroºi istorici români ºi strãini. adicã. pentru acea perioadã istoricã ºi fãrã sã poatã deveni un scut sigur ºi imediat. la sud toate naþionalitãþile îºi încropeau state. adicã spaþiul delimitat de teritoriul Greciei ºi Marea Adriaticã. cu reale valenþe de crestomaþie a subiectului de referinþã. În Partea I Originea aromânilor-argumente.Nicãieri (Armanyi: Iutsido-Iuva). „conþinutul” subiectului de tratat. Încercând un excurs prin cvasitotalitatea istoriografiei problemei. era un fragment al unei naþiuni mai mari. dar presãrate de destin. autoarea aratã cã aromânii sau macedoromânii sunt reprezentanþi ai romanitãþii de sud. „Concluzii”. 160 pagini. Discursul istoriografic de faþã: Aromânii: Pretutindeni . simt româneºte ºi se numesc pe sine „armâni”. pânã la cristalizarea aceleiaºi conºtiinþe naþionale. propriei noastre subiectivitãþi despre autoarea. cã fiecare capitol. De-a lungul cãrþii la care facem referinþã. îmbinând mãiastru constrângerile unei lucrãri de gen. 2007. dar aflatã la o distanþã relativ S mare. datoritã unei anumite „specializãri” istorice (oieritul. dascãl de Istorie. se dovedeºte a fi o realizare monograficã sumativã. Pradã cãzând. rezoneazã genetic.Nicãieri (Armanyi: Iutsido . cititorul este provocat sã trãiascã afectiv discursul istoric. era formatã dintr-o constelaþie de grupuri. erudiþie.34 DECEMBRIE 2010 O carte asumatã ºi scrisã numai la persoana întâi plural Aromânii: Pretutindeni . un „Proiect de recomandare privind limba ºi cultura aromânilor”. Între naþiunile aflate pe calea definirii conºtiinþelor lor naþionale.Iuva) Lector univ. numit de cãtre savantul Leopold von Ranke ºi „secol al naþionalitãþilor”. împreunã cu „motto-ul” ce-l înnobileazã. În Balcani. unele din aceste grupuri de populaþie duceau un trai cvasinomad sau transhumant. au aceeaºi origine cu românii nord-dunãreni. în jurul unor concepte cultural-istorice ºi tradiþional-etnice. alese cu deosebitã parcimonie. dr. probabil. „ramani”. de la conºtientizarea originii de limbã ºi de neam (daco-românã ºi/sau traco-românã). insistând cu acribie ºtiinþificã asupra subiectului. volumul de faþã epuizeazã tot evantaiul tematic al unei monografii de þinutã. de Dunãre. una avea sã încerce un destin aparte. putem constata. (adicã opt capitole centrate pe tot atâtea subiecte fundamentale). enunþã lãmuritor. denumirile cu care-i gratulau popoarele din Balcani pe aromâni concluzionând: „Aromânii sunt românii de FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . descrisã diacronic. specificã. vorbesc un grai al limbii române unitare. un „Studiu de caz”. apãrutã la Editura Premier. o „Bibliografie” generalã (pe lângã notele ce antureazã fiecare capitol) ºi trei anexe. Ploieºti. dupã o altã matrice decât cea apuseanã (adicã în jurul unei armate). „rumâni” ºi „români”. în primul rând. ocazia unor descãtuºãri etnice fãrã precedent. iar în altã ordine de idei. pãcurãritul/picuritul). deoarece ordinea lumii aromâne. cu dulceaþa lãmuritoare a citatelor ispititoare intelectual. în tot cuprinsul balcanic. definitorie. cu elocvenþã ºi. pe de o parte. cu opt pãrþi. Prevãzutã cu o „Motivare”. aparþinând aceleiaºi etnii. Ilie GHERHEª ecolul al XIX lea. totuºi. la nord ºi Marea Mediteranã. Arhitectonica lucrãrii este una cât se poate de coerentã.

dupã locurile unde sunt întâlniþi. câteva din evenimen1 2 3 4 35 tele la care au luat parte aromânii din Balcani. fondul etnic moesodacic comun. aromânii. de o parte sau de alta. 7 Ibidem.2 Ilustrând cele enumerate în „motto” autoarea indicã unele din domeniile în care au excelat ºi pe plan internaþional aromânii. Capitolul al VII-lea. Într-un alt registru. nu sunt decât încã o dovadã a unitãþii. corespunzãtor pãrþii a V-a. dupã ce subliniazã. fizionomia etnico-spiritualã comunã. a constituit un „magnet” protector pentru românii sud-dunãreni. prin vãile ºi munþii Balcanilor. hotãrâtor. sau dupã cum observa D. Emilia. respectiv a VIII-a. Ei sunt descendenþii direcþi ai foºtilor traci sud-dunãreni romanizaþi”1. a vorbit la fel ºi despre aromâni. în fapt o definiþie a economiei autarhice practicate de aceºti români sud-dunãreni: „Nu existã sat ºi comunã aromânescã în care sã nu înfloreascã tot felul de meserii. o „rasã excepþionalã”. toate reperele care definesc tradiþiile ºi moralitatea acestui grup etnic. înclinând de multe ori. fãrºeroþii. În partea a VI-a. Cu toate acestea erau consideraþi „cea mai moralã rasã din Balcani”. Ploieºti. dupã ce autoarea subliniazã legãturile permanente ºi inerente între români ºi aromâni. lemnãria. În ultimul capitol (cea de-a noua parte). dupã conþinutul sãu valoric. Cantemir „ei nice cum în ceva se deosebesc”4. aflate în conflict. cã cine a vorbit rãu despre români. Cu toate cã „aromânii au fost nevoiþi sã se adapteze mereu” ºi chiar dacã dupã fiecare eveniment istoric major au ieºit. În penultima parte a lucrãrii. purtatã cu grijã apoi. chiar dacã ei. 32 Ibidem Ibidem. muzãchiarii. dedicatã „meºteºugurilor ºi artei la români”. balanþa confruntãrilor. de-a lungul ºi de-a latul lor. mai vlãguiþi. p. principalele „ramuri de aromâni: pindenii – cea mai numeroasã. ci ale etnicilor cu care convieþuiau. þesãtoria. totuºi. de fiecare datã. aromânii aveau dreptul la ºcoli în limba maternã (aromânã ºi românã) ºi la bisericã.a. cãldãrãria ºi altele”. fiind premiaþi la tot felul de târguri de profil. meglenoromânii º. considerând cã mãiestria lor se datora ºi faptului cã erau umblaþi mult prin lume. socio-ocupaþionale. care au determinat o fizionomie aparte a acestor grupuri. fierãria. referitoare la românii de la nord de Dunãre. oscilând ºi performând în domenii foarte diverse. lor le mai rãmânea o speranþã: „refugiul”. pânã azi. sunt enumerate. Cu delicateþea aferentã. în care se puteau integra „natural”. A patra parte a lucrãrii. dupã port ºi alte criterii de denumire.DECEMBRIE 2010 la sud de Dunãre ºi atestã istoric dovada unei continuitãþi româneºti milenare în Peninsula Balcanicã. cã Imperiul Bizantin. dar mai rãu fãrã de rãu!) cã turcii i-au recunoscut ca naþiune (1905). evenimente istorice care. sã ilustreze mai în detaliu faptul cã mediul prielnic de la nord de Dunãre. sufletului ºi minþii agere româneºti. Aromânii: Pretutindeni – Nicãieri (Armanyi: Iutsido-Iuva). legãturi/relaþii bazate pe „ineluctabile nevoi economice” ºi pe „instinctul de conservare etnicã”. pe rând. În Partea a II a a lucrãrii ne sunt prezentate. dar ºi o perspectivã nefireascã. se subliniazã. cu cele ale fraþilor de la nord de Dunãre. mai consemneazã cinic. poate fi clasificat. cuþitãria. grecizãrii ºi prigonirilor sociale de-a lungul secolelor. întorsul la „sânul maicii România”. pânã la falsificatori neîntrecuþi de monede. paradoxalã. care „au îmbrãcat mândria ºi aroganþa albanezilor ºi turcilor cu costume strãlucitoare ºi pompoase”3. grãmoºtenii. iar în al doilea rând. cel referitor la Aromânii-creatori de culturã. cã aromânii sunt o civilizaþie deosebitã în Balcani. arhitecþi. de cele mai multe ori grave prejudicii. distinsa autoare ar fi trebuit poate. Suferinþele aromânilor. Fãrã a intra în detaliile fascinante ale acestei aserþiuni vom delibera. atunci când îºi vedeau nãruite idealurile. în ciuda slavizãrii. sãpuneria. precum croitoria. de la mari constructori. ca un fragment de culturã ºi civilizaþie europeanã ºi internaþionalã. arnãuchenii (arnãuþii). p. argintãria. 2007. închinat aromânilor de ieri ºi de azi se întocmeºte un panegiric (aproape!). ceasornicãria. în primul rând. dar care le-au adus. de cele mai multe ori nu erau ale rasei lor. armureria. de secãtuire a vetrelor de aromâni din sudul Dunãrii. lãzii de zestre a unei etnii urmaºe. mai nãpãstuiþi. din „þara mamã – România”. p. încât ar fi suficient doar sã enumerãm numele personalitãþilor Luchian. în general. din toatã mãreþia ºi eleganþa lui istoricã ºi-a cedat anumite trãsãturi. de-a înaltul lor ºi a Istoriei. Subliniind condiþiile istorice. Editura Premier. în general. autoarea constatã. 86 FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . debuteazã cu un „motto” semnat de Pericle Papahagi. paremiologic (Rãu cu rãu. iar pe timpul Imperiului Otoman. Capitolul Aromânii-tradiþii ºi moralitate. ca un capitol al patrimoniului naþional. erau consideraþi a fi „sarea în bucate a Balcanilor”.

) care. n. nu putem rãmâne pasivi la imensul efort de asimilare la care sunt expuºi coetnicii noºtri balcanici. 2006). Autorul încearcã o definire a aromânilor prin prisma lingvisticii ºi dialectologiei prezentând fenomenele etnicitãþii la aromâni. Nãscut în 1971 în Austria. unul din cele patru dialecte romanice din Balcani. rãmânând în afara destinului. nu putem sã nu observãm calitãþile acestei „insule de românitate. Ioana PETREUª hede Kahl este o personalitate impresionantã a istoriografiei europene care se ocupã cu probitate în special de sud-estul Europei.n. În prezent este membru în Comisia de balcanologie a Academiei de ªtiinþe din Austria ºi lucreazã la Institutul de Cercetãri est ºi sud-est europene. Pãrãsind. ca sã ne umplem de recunoºtinþã ºi admiraþie istoricã. aromani ºi rrãmâni. Dincolo de aceste aspecte demiurgice. Bucureºti. O carte de referinþã despre aromâni a cercetãtorului austriac Thede Kahl este volumul Istoria aromânilor (Editura Tritonic. rândurile de faþã. de-a lungul a douã milenii. slavistica ºi bizantinologia la mai multe universitãþi europene. Ioanina. la propãºirea etnonimului de român. precum ºi Memoriile cãpitanului Cola Nicea. în istoria europeanã ºi mondialã..I. englezã) ºi apoi traduse în limba românã de Maria Bara (soþia autorului). Pe de altã parte. Proiectul de recomandare privind limba ºi cultura aromânilor. într-o mare slavã” (ºi greacã.G. constatând cu amãrãciune cã. în creuzetul tracodaco-roman al Balcanilor a sporit. „Satele din Zagori sunt un bun exemplu pentru a demonstra cã o stare economicã bunã poate arunca în plan secundar FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . greacã. ne cam ruinãm. Studiile cuprinse în aceastã carte au fost scrise iniþial în alte limbi (germanã. fiind înlocuitã în timp cu limba greacã. asimilându-se mereu. iar aromâna este consideratã a fi pe lângã meglenoromâna. un paradox istoric identitar: au devenit diaspora la ei acasã. faþã de aportul acestora la construcþia ºi devenirea statului naþional român. pe la margini. A participat de asemenea la numeroase proiecte internaþionale de cercetare despre structura etnicã a þãrilor balcanice. mai îmbunãtãþiþi sufleteºte ºi patriotic. au împlinit.36 istorice rãsãrite din sânul etniei românofone sud-dunãrene. ne cam prãvãlim din Istorie. Thede Kahl: Istoria aromânilor Prof. În capitolul VI este pusã sub lupã þara în care trãieºte majoritatea aromânilor: Grecia. Analiza unor sate (Zagori. prin nevoire întru romanitate/românitate. prin lucrarea sa. Aromânii mai sunt numiþi: vlahi. Volumul este structurat pe 11 capitole ºi cuprinde articole ce reflectã rezultatele cercetãrilor de teren din sudul Dunãrii. În anul 1999 ºi-a susþinut doctoratul la Universitatea din Münster cu lucrarea Etni- T citatea ºi rãspândirea aromânilor în Europa de sud-est. zona Epirului) subliniazã un paradox: aromâna ºi-a pierdut treptat importanþa într-un teritoriu populat în majoritate de aromâni. prinosul ºi sporul de românitate. istroromâna ºi dacoromâna. De un farmec intelectual aparte pentru ci- DECEMBRIE 2010 titor se dovedesc a fi Studiul de caz: Vechi ºi nou la negustorii aromâni. Codruþa Vlad ºi Gabriela Backe. ne exprimãm admiraþia noastrã istoricã faþã de partea cea mai veche a vetrei noastre româneºti care. Este bine argumentat rolul aromânilor în istoria Greciei. a studiat geografia. rol jucat prin intermediul a numeroºi cãrturari ºi oameni de afaceri aromâni. vorbind strict de românii sud-dunãreni. tzntziari.

Apoi face o incursiune în muzica ºi dansurile tradiþionale aromâne care l-au ajutat în învãþarea limbii aromânilor: „eu am învãþat aromâna cu ajutorul muzicii tradiþionale ºi consider cã muzica este cel mai bun profesor de limbã”. Identitatea comunã „romanicã” i-a unit pe zagoreni indiferent de originea lingvistico-culturalã ºi socio-profesionalã”. aceºti greci nesupuºi! Prof. istorici ºi filologi. istoricii ºi etnologii amatori îºi dau frâu liber imaginaþiei. care vorbeºte în limba vlahã. ei sunt o parte curatã din trupul” naþional al grecilor. dar ºi o obligaþie” de a ne interesa de soarta fraþilor noºtri vlahi în orice þarã sunt ei. ci vorbeºte limba bãºtinaºilor. Rãspândirea aromânilor pe suprafeþe întinse ale Europei de sud-est a pus în primplan relaþiile cu popoarele vecine în detrimentul limbii aromâne. cãlãtoreºte mult ºi studiazã fenomenele la faþa locului. aceºti greci nesupuºi! Cartea a apãrut la Atena în 1990. din cauza dificultãþilor de descifrare ºi din cauza comparaþiei dialectelor aromâne cu alte limbi romanice ale Europei de vest. Editura Nova Thesis ºi are 144 pagini. muzãchearii ºi muscopolenii) ºi sudice (pindenii ºi grãmuºtenii). Ion BABA ARMÂNESCU utorul cãrþii Vlahii. Doar dacã un copil vlah. dar ºi o obligaþie a grecilor de azi sã recurgã la moºtenirile lor autentice legitime”. tot aºa considerãm ºi noi daco-românii ca „o Datorie. nãscut din pãrinþi vlahi. fãrã prejudecãþi naþionale. aflat acum pe teritoriul Turciei. De fapt. 37 Un capitol al cãrþii se ocupã de islamizarea vlahilor megleniþi din satul Nânti (Notia de astãzi). Contrar tuturor definiþiilor date conceptului „popor” în toatã lumea civilizatã.DECEMBRIE 2010 diferenþele etnice ºi poate conduce la crearea unei noi identitãþi regionale. Capidan. în nici un caz nu poate sã fie consideratã principalul argument privind originea vlahilor”. pe care nimeni nu le-a contestat. Se vorbeºte de existenþa a cinci grupuri de aromâni care pot fi diferenþiate ºi prin deosebiri lingvistice. Ea a dezvoltat posibilitatea identitãþii cu alte etnii musulmane ºi o aºeazã în acelaºi timp la mare distanþã de rudele de limbã (vlahii): „Noi ne-am turcit. De aceea nu pot decât sã sper cã aceastã carte va fi premisa unui dialog constructiv. dr. dupã Thede Kahl. la dezvoltarea cunoaºterii Balcanilor cu informaþii actuale. dar trãieºte în Grecia. cu toate cã este un element puternic în determinarea etnologicã a unui popor. copilul este grec ºi nu vlah. exemplificã Misiris. „Vlahii nu constituie un neam aparte. La acestea se adaugã rãstãlmãciri ºi interpretãri greºite. dar în inimile noastre am rãmas creºtini. co- A pilul este grec. Autorul este preocupat de schimbarea identitãþii aromânilor din Bulgaria ºi chiar din România. Thede Kahl. Într-un capitol autorul ne prezintã primele texte în aromânã care au fost parþial cercetate de oameni de ºtiinþã. Urmeazã un scurt istoric: Nu s-a susþinut cã între eroii miºcãrii greceºti de la 1821 au fost români. chiar dacã nu cunoaºte limba greacã. Nu poate fi însã contestat faptul cã între revoluþionarii contra FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Toatã cartea este o penibilã strãdanie a autorului ei de a dovedi cã aromânii din Grecia sunt greci. Aºa cum autorul cãrþii considerã „o datorie. Multe dintre ele au fost scrise în limba greacã între anii 1731-1831 fiind greu de abordat. iar titlul ei este tradus: Vlahii. Dacã un copil s-a nãscut din pãrinþi greci în Africa de Sud. conflicte. Misiris considerã cã: „Limba. cu atât mai mult cu cât ei sunt ºi au fost persecutaþi pentru simplul motiv cã sunt vlahi. Iatã un exemplu de distorsionare a logicii. un studiu de caz interesant despre asimilare ºi conservare. despre islamism ºi creºtinism. Vlahii. Papahagi ºi Caragiu Marioþeanu împart dialectele aromâne în douã categorii: nordice (fârºeroþii. nu de puþine ori. Cercetãtori precum Weigand. Religia a jucat un rol hotãrâtor pentru identitatea vlahilor musulmani. Preocupat mereu de chestiunea minoritãþilor. conchidem noi. aceºti greci nesupuºi! este Vasilis Misiris. Ultimul capitol are accente polemice chiar din dorinþa de a sublinia adevãrul cercetãrii. contribuind. am lãsat liturgia de-o parte” mãrturiseºte un vlah meglenit. care ajung sã constituie fundamentul unor teorii ce provoacã. de care toate minoritãþile au atât de mare nevoie”. Spune autorul: „Exact acolo unde istoria este mai puþin limpede ºi sunt semne de întrebare. adãugãm noi.

El aminteºte victime ale „bandelor româno-bulgare”. Serbia. ambasadorul României la Athena. ortodoxismului pentru a-i avea alãturi în lupta antiotomanã (calul lui Ulise). Am citat aceste date pentru a se vedea cã aromânii din Grecia ºi Macedonia formau o numeroasã minoritate naþionalã în aceastã parte a Europei. Bulgaria. Rollis a fost cã în Grecia nu existã o asemenea naþionalitate. Cauza aromânilor a fost sprijinitã ºi de Franþa. arvanito-vlahi ºi vlahotoni): Th. N. Thesalia ºi îl invitã sã sfinþeascã capela ambasadei române din Constantinopol!.000 de latinofoni vlahi: „În 1905. Cartea despre care am scris ar trebui tradusã în limba românã chiar dacã ea serveºte extremismului elen pentru a-ºi motiva nerecunoaºterea vlahilor ca ramurã a românimii. Epir. Thesalia au depus un memoriu ambasadorilor Marilor Puteri din Constantinopol solicitând ca Vlahii sã dobândeascã aceleaºi drepturi ºi privilegii pe care le au grecii ºi bulgarii din Imperiul Otoman”. Credem cã România trebuie sã aplice principiul reciprocitãþii în materie de politicã externã. M. otomanilor au fost ºi foarte mulþi româno-vlahi. Kis Enion). Aromânii din Grecia ºi Macedonia. spune: „dogma imbecilã. Poghirc. reprezentanþii cuþovlahilor din Macedonia. Bosnia ºi dreptul guvernului de la Bucureºti de a interveni pentru ameliorarea sorþii lor. Î.. spune cã acesta a furnizat armament „bulgarilor acoliþi”. pe lângã atâtea alte mii neºtiuþi. care era mincinoasã. zice el. referindu-se la perioada domniilor fanariote.”. sultanul Abdul Hamid emite o eratã prin care recunoºtea minoritatea românã din Imperiul Otoman adicã din Grecia. Papiniu. Epir. trebuie sã începem cu românii (K. Grecii s-au rãzbunat pe aromâni considerându-i „trãdãtori” ºi în urma luptelor din Potaþiu. Chiar dacã în capitolele urmãtoare Misiris aminteºte pe cercetãtorii aromânilor din Grecia (elenovlahi. toate cu aprobarea autoritãþilor turceºti ºi nu elene. Iorga. scriind despre Biserica ortodoxã românã. Elenul recunoaºte cã la 1892. pe teritoriul Greciei. solicitã primului ministru al Greciei încetarea persecutãrii aromânilor din Grecia. dar la 15 mai 1913 Eleftherios Venizelos recunoaºte dreptul de existenþã. 40 de ºcoli în limba lor ºi o ºcoalã comercialã la Salonic. Am dorit sã atragem atenþia autoritãþilor României asupra tratamentului inuman la care sunt supuºi românii în statele din Sudul Dunãrii ºi în special în Grecia. de slavi ºi de albanezi. Capidan. nu putem uita cã autorul cãrþii crede cã grecii „i-au civilizat pe moldovlahi”. Mazara. Misiris recunoaºte cã la 22 mai 1905. idioatã.. Cosovo. Cordãnescu din Kruºova. Grecii ºi slavii fluturau vlahilor steagul creºtinismului. Se recunoaºte cã la „8 august 1881. Macedonia. în Grecia ºi Macedo- FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . a ºcolilor ºi bisericilor româneºti. Albania. Limbajul lui Misiris este jignitor. Godzamanis din Verati ºi H. întrucât. E amintitã intervenþia din 1881 a României în lupta contra „încãlcãrii drepturilor omului” ºi nedreptatea care se face „miilor de persoane de origine românã”. Tot Misiris. Anglia. Mai amintim cã în 1946 au fost executaþi 3000 de cuþovlahi. Rusia ºi Austria. Zegus din Florima „declarã pe episcopul Ohridea Anthima primmitropolit al româno-vlahilor din Macedonia. 10. ei nu erau recunoscuþi ca etnie aparte de greci. ca ºi cei din Bulgaria ºi Albania nu aveau ºcoli ºi bisericã în limba lor. Rãspunsul grecului D. Luptãtorii vlahi pentru drepturile lor sunt numiþi „trãdãtori” (Apostol Mãrgãrit). Gogas din Veria.38 DECEMBRIE 2010 nia erau 10 biserici româneºti ºi douã biserici episcopale: la Ianina ºi la Monastir. Misiris recunoaºte cã vlahii din Grecia aveau la 1889. dar nu indicã sursa informaþiei. scriind despre inspecþiile inspectorului Dumba. Erau. pentru a-i anihila pe bulgari. Pe data de 4 septembrie 1905 relaþiile diplomatice dintre cele douã þãri se rup ºi vor fi reluate în 1911. iar la 18 februarie 1896 preoþii româno-vlahi pe care biserica îi renumeºte românizaþi N. Grecii naþionaliºti spuneau cã: „Nu trebuie sã se mire cineva cã. a patriarhiei. Dar iatã cã tocmai otomanii au recunoscut existenþa aromânilor din Grecia ºi Macedonia.

românii de la Nord. 2) Voshopole în furtunã.metresa lui Ali .dar. laºitatea noastrã milenarã . Walhalla. întru crima de deicid asupra Sfintei Cetãþi Aromâneºti .ºi sunt respectate ºi temute de celelalte neamuri. de Nida Boga (1886-1974 . fraþilor noºtri de la Sud .singura epopee eroicã a românilor: VOSHOPOLE (autoare Nida Boga) . tu.numele Nidei Boga nici nu este trecut în Dicþionarul enciclopedic. incendiatorii ºi masacratorii ghegi-albanezi.Graalul Românesc! Încã de la început. sau chiar respinºi.12. biblioteci. zeci de biserici. 7) În castelul lui Gojdu. Centrul spiritual al aromânilor. 11) În ziua despãrþirii de cei dragi.relativa istorie vorbeºte de cadrul tragediei ca fiind anul 1769) . Adrian BOTEZ Întrebarea pe care mi-o pun are în ea un sâmbure tragic: de ce nu au avut aromânii. 60. spulberat.Paºa Ali din Ianina. 4) Iatã târgul!. câtã amãrãciune am produs noi.ºi fã ca ruga noastrã de iertare sã fie primitã de fraþii aceluiaºi sânge. de la nord de Dunãre. autobom. din 1993. în Eternitatea Sinelui Spiritual al Neamului. în primul rând. interioare ºi exterioare. 13) Dezrãdãcinaþii Finisatã prin 1950. 6) Cum s-au luptat în mahalale. existenþa acestei mãreþe ºi mistice epopei . realizatã. o academie de studii înalte. fraþilor lor români. Deci. atunci când vor fi dezvãluit strãlucirea divinã a epopeii Nidei Boga.DECEMBRIE 2010 39 Singura epopee eroicã a neamului românesc „Voshopole” .Patriarhia Constantinopolitanã + Vasilike . soarta Voshopolei este arhetipul destinului Neamului (Voshopole cuprinzând. prefaþã de Constantin Sorescu). cum ºtim ºi noi. Mecca spiritualã a aromânilor – cât. de greci . dr. sugerându-ne depãºirea vechiului ciclu . între fraþii aceluiaºi Neam-Spirit? Sã se fi resemnat sã moarã.cam cât Bucureºtiul vremii aceleia . bineînþeles. neam aromânesc obosit. cã marile neamuri se întemeiazã pe epopei. pentru a se reîncãrca cu eternitate: infinit triumf al Speranþei.rezistenþã sfârºitã prin mãcelul populaþiei ºi incendierea. 12) Voshopolencele îºi plâng morþii dragi.000 de locuitori . vol. ºi. tipografii de cãrþi în aromâneascã. de tip Troia. ispitiþi ºi nãimiþi de turci. pânã acum. la Cartea Româneascã. în FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . I sau în Micul dicþionar enciclopedic din 1976)? Sã fi avut atât de amara conºtiinþã a unei înstrãinãri ireversibile. mai ales.nãvãlitorii. mãcar (dacã nu sã impunã). rogu-te. orgoliul – sã semnaleze. cu germenii viitorului . pur spiritual (devenit astfel prin investire spiritualã de cãtre eroii Neamului – în frunte cu acest Zeus olimpian al spiritului cultural voshopolean-aromânesc: Cavaliotti) în care sufletele ºi spiritul aromânesc se retrag. inexplicabilã ºi impardonabilã. palate) este consideratã un centru material (invidiat. ale aromânilor).epopee în sonete (150 de sonete + bocete ale voshopolencelor. de turci . graþie unei cât mai mãreþe temelii epopeice? Câtã neîncredere. trebuie spus cã VOSHOPOLE este epopeea unui neam eroic. nici în Dicþionarul enciclopedic din 1964.ºi publicatã. esenþial. spiritualitatea. Dacã vrei sã recapeþi durabilitate.versiunea daco-românã: Hristu Cândroveanu. ambiþia. sub ochii fraþilor din nordul Dunãrii? ªtiau ºi ei. iartã. regreseazã spre originar. pãstrate în limba ºi fibra fraþilor din sudul Dunãrii! Doamne. deznãdãjduit – întoarce-te. catedrale. 9) Sfatul bãtrânilor. prin pãrãsirea noastrã. a Cetãþii Sacre . în egalã mãsurã. de dupã masacrul-incendierea Cetãþii Voshopole . a rãdãcinilor noastre. de Hristu Cândroveanu ºi Kira Iorgoveanu . 10) Ajun de îngropãciune. 5) Voshopolea strivitã de arnãuþi. în faþa armatei turco-albaneze .în Absolutul Divin. din acele zile tragice ale lui 1769…) dar. pentru lumea eternitãþii spirituale: 1) Voshopole se-ntemeiazã ca târg. „spaþiul” edenic. castele. pe marea poveste a începutului. îngropaþi alãturi de comoara lor inestimabilã – decât sã fie subapreciaþi. pure ºi ritualice. pe atunci. 3) La târgul din Voshopole. aceluiaºi Logos sacru (identic cu al nostru) . cca. purã ºi eternã.Epopeea transfigurãrii Prof.cât ºi de cãtre mercenarii. gesturile. 8) Dupã furtunã. Voshopole este nu doar Ierusalimul. în plus. la aceeaºi editurã Cartea Româneascã . fixat (dupã o luptã-rezistenþã eroicã. abia în 1994!.epopee formatã din 13 pãrþi. Cãci cetatea Voshopole (care avea.prin trãdarea noastrã faþã de ei. publicatã în româneºte întâi în antologia Un veac de poezie aromânã. în 1985.

Dalila greacã – ce nu suportã durabilitatea monumentalitãþii eroic-spirituale. distructiv. devenitã ARHETIP AL SPIRITUALITÃÞII ROMÂNEªTI. slujitoare Satanei – în VOSHOPOLEA IDEALÃ. minimalizate. în termeni peiorativi. creator-activi. sã depãºim aceste obstacole de înþelegere – ÎN LUMEA REVELAÞIEI SPIRITULUI. ultimul sonet. Voshopole ºi l-a câºtigat prin trei forþe: înþelepciune ordonatoare. Miracolul Voshopolei. pentru cei care ascund (fãrã ºtire) – ºi apoi vãdesc. Dincolo de mulþimea (cantitativã) a duºmanului etnic. ÎN SPIRIT (s. de care spun versurile inspiratului NIDA BOGA – nu vorbesc atât de rãtãcitorii.(…)/ Miracol straniu. deopotrivã. banalizate – cea balcanicã (aºa cum apare ea. victoria întru Spirit. în plan material – dar reintegrator. aromânii voshopoleni ºi-au întrevãzut eternitatea spiritualã. Voshopolea. pânã ºi de românul Emil Cioran. o lume adusã. ca în toate epopeile autentice. devastator. pentru a permite transcenderea Voshopolei. mai ales. în specificitatea de viziune. prin luptã eroicã ºi plinã de credinþã. iar aromânii le cãpãtaserã. finale. ARHETIPULUI ADEVÃRULUI.n. prin trãdarea misiunii lor spiritualterestre. ATUNCI CÂND AFLà DE DISTRUGEREA Voshopolei ºi de stingerea în sânge a mândriei aromânilor harnici. care vor sã se integreze pe traiectoria autenticã. Pentru noi. aici. spre a ne uni. fãrã tragica încercare a distrugerii Voshopolei materiale – Cetatea Exemplarã. mai ales. în spirit ºi-n simþire – în vederea împlinirii sacrei misiuni. de civilizare a barbarilor spirituali din acest Rãsãrit de Europã. peste orice slãbiciune ºi vrajbã. activitate creatoare – ºi. al lui Torquato Tasso) a dar un subiect de meditaþie profundã ºi foarte gravã: Voshopolea ne aºteaptã pe toþi românii. nemaipomenit.40 STAREA VOSHOPOLE – Voshopole-Eden. Biserica Patriarhalã Greceascã ºi monahii greci pervertiþi. prin epopeea lui extraordinarã. de rea-credinþã. care membri ºovãie ºi disperã. NIDA BOGA. gravã. cuplul satanic: Ali-Paºa din Ianina – turcul – ºi metresa lui. peste limitele accidental-istorice. Dar. Vasilike grecoaica sinelui pervertit. pe ei ºi viaþa lor. din Apus – de transfigurare a unei lumi omise. cu Ierusalimul liberat. trecerea lor în regim divin. a neamurilor nelãmurite. aromâni – cât. albanezi-ghegi. greci – adicã. -/ Al bãjenarilor.) e-ntrupatã. paradoxal. AROMÂNII Voshopole-starea de perpetuã rezistenþã ºi luptã spiritualã a Neamului Aromânesc. iniþiaticã – dar triumfãtoare. de luminare spiritualã a întunericului vijelios. monumentalitate prin puritate spiritualã – haruri pe care grecii le pierduserã. stimulaþi de acest drum iniþiatic – calitãþi spirituale autentice. nepierirea veºnicã. materiale. de urã. -/ Voshopolea nu numai s-a luptat / Ci va lupta mereu. cum tot aparentã trebuie sã fie/rãmânã despãrþirea Neamului Românesc – în românii din Sud ºi românii din Nord: toþi românii se regãsesc. de rãtãcitorii încã departe de Adevãr-Revelaþie (dar care râvnesc ºi sunt dispuºi sã se închine.(…)Cu-aistã nividzutã nã ciudie/ ª-Voshopolea ºi-pitreaþe agiutorlu/ S-armânã fara armâneascã vie” (transpunere de HRISTU CÂNDROVEANU: „Voshopolea cea mândrã. Poate cã bãjenarii (cei care au scãpat de sub ruinele arse ale Voshopolei învinse PE PÃMÂNT…).) – cf. persiflate.n. împâclite. De aceea ºi pãrãsirea ruinelor materiale ale Voshopolei (a se vedea sfatul preoþilor ºi bãtrânilor înþelepþi). Credem cã aceste versuri apoteotice. ca Arhetip al Neamului Românesc (fuzionat în Spirit) – este ºansa soteriologicã a celor care vor sã se lase mântuiþi./ Nepieritor. Acest statut. Fãrã neagra încercare. se numesc. REGÃSIT) – din aceastã lume desacralizatã. prin puritate ºi credinþã…). . profund creºtinã (neasemuibilã decât. a forþelor entropice (simbolizate. peste rãutatea ºi trãdarea omeneascã. prin lume. de fapt. al tuturora. invidie ºi lãcomie – Satana fiind. cu ºtire. mereu. românii nord-dunãreni. la sintagma dispreþuitoare: „culturã minorã”. subliniem din nou. dincolo de formele epuizate – în SPIRITUL EI INEPUIZABIL: în propriul ei arhetip: „Voshopolea-aþea arsã ºi surpatã/ L’ia ca s-arsarã multu ma muºatã/ Tu mintea-armânilor di tu xinitie . strãlucitã din punct de vedere material – aromânii n-ar fi experimentat transcenderea spiritualã. poate. peste spaþiu ºi timp. în plan spiritual. fac aproape superfluã urmãtoarea afirmaþie: Voshopole nu poate rãmâne doar ARHETIPUL MÂNTUIRII SPIRITUALITÃÞII AROMÂNEªTI (sud-dunãrenilor români) – ci a tuturor bãjenarilor – adicã al tuturor membrilor indivizi ai Neamului. Voshopolea ne cheamã. fãrã îndoialã. la nesfârºit!”(s. DECEMBRIE 2010 spiritual – este dansul lui Shiva sau al lui Dionysos. orbite spiritual. luptã transfiguratoare. prin turci. tragicã. Dezintegrator. ale Europei) – o lume discutatã. denºi din punct de vedere FAMILIA ROMÂNà Diaspora aromâneascã este una aparentã. RÃUL are funcþie transfiguratoare: dansul de bucurie al Vasilikei. pe toþi românii (de Sud ºi de Nord). rãu-voitoare. prin VOSHOPOLEA REVELATÃ. Români ºi aromâni. spulberatã. se rãtãcesc în necredinþã ºi disperare – faþã de eternitatea (victoria întru eternitate) a Spiritului Neamului: Voshopolea este leagãnul arhetipal pentru românii de pretutindeni – în momentele de suportare grea a agresivitãþii neantului spiritual.

profund spiritualizatã/religioasã. pe românii de la Nordul Istrului. picurare.!!!)./ Dac-ai sã vrei./ Mã întorc pe-o parte.. cât mai fidelã. erau „stãpâni ai Soarelui”/ Basarabi ./ Luaþi aminte la singura-mi dorinþã:/ Sã nu mã-ngropaþi/ În mormintele cimitirului din sat.. Încercãm o transpunere./ S-iasã cupia di Zil`ioare.// -Cara s-mor./ Mã întorc pe cealaltã parte.. în dialectul daco-românesc (deci.poate. în sensul bun./ Sã iasã turma de mioare. toþi../ Cãci am avut o arãtare:/ (Se fãcea) C-ai sã mori la prânzul mare/ ªi cã. varianta de bazã. deci./ Dimineaþa./ Cã va s-mori tu prândzul mare/ ª-cã./ S-mi scuteþ tu Valea Mare. aici. a unui „trup de glorie”./ Pri cale mutreºti/ ªi iarbã nu paºti.ci. sau chiar este. de mãsurã ori de rimã ./ Draga mea mioarã. 20) de veacuri de la Minunea/ Misteriul Suprem.DECEMBRIE 2010 41 O variantã aromâneascã a „Mioriþei” Ce poate uni. din Nordul Istrului – aceastã variantã pare a fi./ . Acest popor profund religios (singurul rãmas religios.): Nu lipseºte nimic din ceea ce constituie ritualul sacrificiului zalmoxian! Existã indicaþia sacrificiului spre Înviere (sacrificiul se face „la apus de soare”. cara s-nu mor. pe care ne-o oferã dl prof. cât ºi la 14 (azi. Existã indicaþia dobândirii./ Mi ºuþ di-unã parte. cap.. atât în veacurile dinainte de întruparea Dumnezeului-Hristos.. de cãtre sacrificat/ solul spre Zalmoxis. Adrian Botez) FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Folclorul. niciun rege nu poate domni asupra lor” – pentru cã. mioarã. din dialectul aromânesc. de semantica textului aromânesc): „-Iubitã mioarã./ Întunecosul somn nu mã prinde./ Ascultaþ-Zi un singur dor:/ Mine nu voi îngropare/ La murminþãl`i di tu hoarã. pentru ca sacrificatul sã urmeze destinul învietor/etern re-nãscãtor întru Luminã. originar al cuvântului (fãrã niciun fel de „floricele” paºoptiste. ascendenþã aromânã!) tracismul autosacrificial al Mioriþei! Iatã varianta Mioriþei. respectiv pe cei de la Sudul Istrului Sacru)? Noi credem cã (pe lângã Duhul eminescian – Eminescu însuºi având. în creºtinism: „locul cu patru rãsãrituri”. nu vom þine cont de prozodie. în primul rând./ Va s-hii trã vãtãmare.De-oi muri.Ascultã. erau Regi./ Yi`lioarã arudã./ De sã vinã-n sfat ºi adunare/Chiar Soarele ºi cu Luna!” A se observa cã. dintre toate neamurile Europei./ Plândzi-mi. corporalitate cosmic-luminoasã./ Di-adun cu soarle º-cu luna”. Zil`ioarã. Fratele Sfânt al „celor doi ochi ai lui Zalmoxis” Soarele ºi Luna. în cartea sa Aromânii. sã-ºi permitã atitudinea eroicã deplinã. Nimeni nu se poate rãzboi cu ei. ai cãrei locuitori trãiesc prin munþi./ ª-tine. 1995./ ./ Dimineaþa la pãºteare. Benjamin de Tudela. mioara mea. pãstorule. 9): „Yil`ioarã vrutã. la apus de soare.ºi Îngeri-Muºaþi/ ”Frumoºii” din lumina lui Dumnezeu! (Comentariul ºi transpunerea în dialect daco-românesc a Mioriþei: prof. Desprins total de „hoarã” . ca sã pascã!/ Iar tu. dr. dupã ce peregrinase prin þinuturile de la sud de Dunãre: „De acolo începe Valahia./ Pe cale priveºti/ ªi iarba nu paºti?/ . la ascãpitare. Existã atitudinea de liniºte desãvârºit-vizionarã./ Somnul lai nu mi-acaþã. care sunt uºori ca cerbii. Este naþia cunoscutã sub numele de valahi./ Plânge-mã.. plândzi-mi. sacrã./ Cã Zi-avui unã videare. chiar dacã nu este atât de bogatã imagistic. a sacrificatului.sat .. pe Pãmântul-Valea Plângerii – precum spunea.ºi intrat în comuniunea de Duh cu cosmosul/ Creaþia Divinã! Într-o dimineaþã veºnicã!!! (Paradisul se ºi numeºte./ Mã aºez ºi mã scol.Avdzã tini./ Mi bag º-mi scol./ Ci sã mã scoateþi în Valea Mare. pe deasupra ºi pe dedesubt de suflete. de pe Golgota!). într-un manuscris aflat la British Museum/ Londra. pe deasupra ºi pe dedesubt de istorie cele douã ramuri ale valahilor/românilor – pe cei „traianici” ºi pe cei „aurelianici” (cum îi numeºte Dimitrie Bolintineanu – aromânul/ român./ Þi te-am tu vreare. p. plânge-mã. de n-oi muri. al Soarelui). ieri ºi azi (Scrisul Românesc. precum varianta Alecsandri. se pare. pe la 1170.. ei înºiºi./ Ai sã fii ucis. Craiova. cea primitivã. Hristu CÂNDROVEANU (titanescul lider spiritual al aromânilor din România!). desãvârºit spiritualizat ..comunitate socialã .

sumara organizare modalã.1 Civilizaþia. al autoapãrãrii fiinþei etnice ºi vieþii lor spirituale. un prieten sau multe alte lucruri. La aromânii din Grecia. În actuala Republicã a Macedoniei. Majoritatea aromânilor trãiesc acum în oraºe. neprevãzutul accentelor ritmice ºi cadenþelor sunt reflexe ale conþinutului poetic al versurilor ºi construcþiei lor în muzicã. cântecul a rãmas la nivel rural. duritatea de cremene a disonanþelor fãrã rezolvãri. în parte s-a transformat în cântece populare cântate în limba greacã. datoritã limbii comune ºi a existenþei aceloraºi cântece. o artã. accente ºi ritmuri complementare. Acest festival a îmbogãþit foarte mult muzica aromâneascã. fârºeroteºti. un grup de muzicieni profesioniºti aromâni au iniþiat Festivalul „Fântâna di malmâ”. de suspensie. Influenþe au existat ºi s-au simþit. un mod de evadare din viaþa cotidianã. patru variante. Tritonic. jale. gândirii ºi vieþii lor spirituale. muzica aromânã contempo- FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII Thende Kahl. tot spre folclor bate. cu viaþa ºi cu problemele dezvoltãrii sociale i-au supus ºi îi supun unor intense transformãri. Mulþi cântãreþi consacraþi moderni din Grecia. unde aromânii sunt recunoscuþi ca popor minoritar ºi au toate drepturile constituþionale. Imperceptibil modificat de-a lungul timpului. Cântecele aromâneºti se pot împãrþi. fiecare pãstrându-ºi în ansamblu individualitatea melodicã). contactul cu popoarele în mijlocul cãrora trãiesc. Dupã conþinut sunt cântece: haiduceºti. aripi minþii. ºi fericirea pe care o simþi când eºti singur cu persoana la care þii. dupã regiuni geografice: macedoneºti. cântecele lor sunt poveºti de viaþã. unde ocaziile pentru petreceri cu muzicã ºi dansuri sunt tot mai rare. un ison pe diferite trepte. 2006 . silabele se diferenþiazã ca duratã ºi înãlþime. treptat rostirea se transformã în cântec. ºocuri de disonanþã. eterofonie (devierea vocilor mai multor cântãreþi care improvizeazã aceeaºi melodie) sau polifonie (arta suprapunerii armonice a mai multor voci. iar ceea ce este mai caracteristic este modul de a se cânta în 1 C grup fie în omofonie (tehnica în care o voce predominã. au dat expresie spiritului artistic modern ce-ºi trage seva din trunchiul spiritual aromân. o împletire a melodiilor în ansamblu. Ed. grâmusteneºti. Poezia popularã aromânã trãieºte o existenþã comunã cu muzica. stilul muzical a rãmas acelaºi pentru cã aromânii sunt tradiþionaliºti. Izolaþi între munþii ºi vãile lor. Istoria aromânilor. aceastã formã vocalã de cântat în grup reprezintã un simbol al solidaritãþii. dar oricât ai modifica aceastã muzicã. Ea s-a nãscut din folclor. iar celelalte o acompaniazã). tragedia. împrãºtiaþi între diferite popoare. epiroteºti. muzica poate însemna un mod de relaxare. de dragoste. Astfel se realizeazã o trãire a vocii. o afacere. te poate motiva. Un cântec poate avea trei. împreunã. creeazã diferenþe mari. Cântecul aromânesc naºte acel sentiment de vag. a similaritãþii poeziilor populare. te poate liniºti ºi îþi poate adormi copilul care plânge. Muzica te poate face sã plângi. legile. Totuºi instrumentele ºi ritmurile din diferite zone. îþi poate exprima sentimentul pe care îl ai când învingi.42 DECEMBRIE 2010 Muzica aromânã „Muzica oferã un suflet universului. fiind aromâni. Versul se cere cântat. Atunci când ascultãm muzica vocalã aromânã. La ultimele ediþii s-au organizat secþiunile folk ºi pop. Muzica aromâneascã în forma ei originalã nu e o muzicã instrumentalã. de neîmplinire. pindene. Aceastã simplitate emoþioneazã mai puternic. putem avea impresia cã aromânii au tradiþii similare peste tot în Balcani. zbor imaginaþiei ºi viaþã oricui” (Platon) Valentina ROTARU e este muzica? Pentru unii. Bucureºti. muzica este manifestarea vie a sensibilitãþii. o permanentã undã de melancolie înãbuºitã. linia melodicã prinde viaþã. Pentru aromâni. În România. nuntã. În celelalte state balcanice (România ºi Republica Macedonia) s-au produs noi cântece pe versurile poeþilor clasici ºi moderni precum ºi versuri populare ce sunt interpretate de aromâni acompaniaþi de instrumentiºti aromâni grupaþi în formaþii de muzicã aromânã. Aromânii îºi cântã în grup.

senzaþionalã care meritã conservatã sub forma ei originalã ºi transmisã generaþiilor viitoare. Foto: Vasile ªoimaru 1 Informaþie preluatã de pe http://www.1 Societatea Culturalã Aromânã studiazã. Ponikva. Macedonia. cunoscutul rapsod Grigore Leºe „traduce” pentru noi. În cadrul proiectului „Ultimii Rapsozi” (organizat de Institutul Cultural Român ºi sprijinit de Jurnalul Naþional). principiile muzicii aromânilor. Muzeul Þãranului Român din Bucureºti.ro/arte/muzica. 43 prin spectacolele de pe marile scene ale Bucureºtiului. promoveazã ºi transmite viitoarelor generaþii cultura tradiþionalã aromânã în þarã. a zilei naþionale a aromânilor. la început la sate apoi la oraºe. Folclorul cu care au venit a fost pãstrat. Secþia Aromânã a Radio România Internaþional. Stere Constantin (Nini). în lume. În cântecele actuale se pãstreazã caracteristicile muzicii aromâne. despre particularitãþile instrumentelor muzicale. ne vorbeºte despre locul muzicii lor în viaþa comunitãþii din care provine. îmbogãþit ºi adaptat evoluþiei tehnogice din domeniul muzicii. Gicã Godi.aromanii. astfel încât ele sunt foarte accesibile ºi supuse criticii. Muzica aromânã este o muzicã care îþi face inima sã batã cum nu te aºtepþi. este o muzicã care te face sã trãieºti strania senzaþie cã îþi auzi strãmoºii cântând. Consiliul Tinerilor Aromâni sunt numai câteva dintre instituþiile care au gãzduit. cei neiniþiaþi. prin participarea la festivaluri. apoi pe casete audio ºi acum CD. Cei mai cunoscuþi autori ai creaþiilor muzicale contemporane sunt Hrista Lupci. Mihai Prefti. ce s-au înmulþit ºi s-au perfecþionat.html FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . în parteneriat cu Societatea Culturalã Aromânã. Ea promoveazã muzica aromânã în spectacolele cu program tradiþional organizate cu ocazia sãrbãtorilor religioase: de Sfântul Gheorghe ºi Sfântul Dumitru. Ministerul de Interne. este o muzicã unicã. 2010. Aromânii au venit în grupuri mari în timpul colonizãrii Cadrilaterului ºi au rãmas destul de compacþi. Cântecele s-au imprimat iniþial pe bandã magneticã. Evenimentele de familie se sãrbãtoresc cu formaþii de muzicã aromânã începând încã din anii ‘60. Fundaþia „Petre Þuþea”. Sirma Guci. evenimente unde muzica aromânilor i-a impresionat pe toþi cei prezenþi.DECEMBRIE 2010 ranã are o evoluþie ºi o caracteristicã aparte.

inginerul. De aceea. caracterizare datã de oamenii de ºtiinþã români ºi strãini. strãlucitul actor Toma Caragiu FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . respectiv 3 sau 2 membri fondatori. respectiv „Aromânii ºi aromâna astãzi”. lingvistul ºi folcloristul Pericle Papahagi. constituite de-a lungul secolelor (cu unele excepþii în vocabular. iar limba lor este româna. în deplin acord cu specialiºtii de bunã credinþã din þarã ºi din strãinãtate. lingvistul Theodor Capidan. Prin marile personalitãþi pe care le-au dat în România ei au îmbogãþit prin operele acestora patrimoniul cultural naþional românesc. mai ales în secolele al A XIX-lea ºi al XX-lea. ºtiinþelor ºi artelor din rândurile aromânilor au fost primite în Academia Românã: mitropolitul Andrei ªaguna. Aromânii din România au venit de bunã voie în aceastã þarã. pictorul Ion Pacea etc. unul din redactorii de bazã ai Dicþionarului limbii române. istoricul literar Dumitru Caracostea. La aceastã ilustrã galerie se cuvine a fi adãugaþi poetul ºi omul politic Dimitrie Bolintineanu. fiecare provincie româneascã a avut potrivit numãrului de locuitori . De-a lungul anilor. cu o limba proprie. izvorâte din interese mercantile ale unor cercuri din þarã ºi din strãinãtate. strãlucit traducãtor al Iliadei ºi Odiseei.4. ci cã sunt chiar identice în trãsãturile lor fundamentale. Ne aflãm în faþa unei diversiuni. a admite constituirea unei minoritãþi aromâne ar fi cea mai mare absurditate a istoriei contemporane a aromânilor. fãrã deosebire de locul de origine. 2. Elie Carafoli. la 31 octombrie 1994 ºi la 28 ianuarie 2005: „Limba românã ºi varietãþile ei locale”. organizate în Aula Academiei Române. tocmai pentru cã s-au considerat români. din Evul Mediu ºi pânã astãzi. autorul monografiilor fundamentale consacrate dialectelor aromân ºi meglenoromân. Aducem la cunoºtinþa forurilor competenþe ºi publicului larg ca Academia Românã. între care ºi doi aromâni: Ioan D. împreunã cu cel dacoromân. specialist în astronauticã. literelor. armânã. obiectul a douã sesiuni ºtiinþifice. Caragiani ºi Dimitrie Cozacovici (Cosacovici). devenite Societatea Academicã Românã (1867). din urmãtoarele motive: Aromânii sunt o parte integrantã a poporului român. ca popor armânu. Acestea sunt date istorice imposibil de schimbat. Încã de la constituirea Societãþii Literare Române (1866). alte mari valori ale vieþii publice. s-au nãscut ºi unde sunt autohtoni. de fapt. absenþa lor din acest patrimoniu ar sãrãci cultura româneascã. scriitorul ºi filologul Cezar Papacostea. iar pe de alta . încât se poate spune nu numai cã aromâna (ca ºi meglenoromâna ºi istroromâna) ºi dacoromâna sunt asemãnãtoare. distinctã de români. pe de o parte. între altele. ce ignorã adevãratã istorie a acestei ramuri a romanitãþii rãsãritene ºi a dialectului aromân care. Aceastã chestiune fundamentalã a lingvisticii româneºti ºi romanice a constituit. Academia Românã i-a considerat întotdeauna pe aromâni ca parte integrantã a acestui popor. spre a nu se mai simþi nedreptãþiþi în locurile unde. cel mai sensibil la schimbãri. nu poate fi de acord cu o astfel de iniþiativã. cel meglenoroman ºi cel istroromân. spre a avea o patrie a lor. scriitorul ºi diplomatul Marcu Beza.aceste contribuþii nu ºi-ar gãsi locul în alte culturi. argumentul de bazã. lingvistul ºi etnologul Tache Papahagi. cãci limba.44 DECEMBRIE 2010 Academia Românã apãrã adevãrul istoric ºi interesele naþionale ale românilor de pretutindeni COMUNICAT cademia Românã a luat cunoºtinþã cu surprizã de iniþiativa unui grup de aromâni (armani) din þara noastrã de a se constitui într-o minoritate naþionalã. autorul impunãtorului Dicþionar al dialectului aromân. pune în evidenþã acest lucru. Unitatea limbii romane vorbite la nordul ºi la sudul Dunãrii este atât de concludentã. formeazã limba românã. în contactele cu alte limbi). scriitorul ºi filologul George Murnu.

în cadrul generosului popor român. alãturi de popoarele majoritare. Ei sunt acolo singurii vorbitori ai unei limbi romanice. obiceiuri. culturii ºi artelor din trecut ºi de astãzi. polonezii ºi alþii). ajungând unii .reprezintã minoritãþi naþionale autohtone. prozã ºi poezie dialectalã) poate fi ºi este exprimat. aromânii din România nu pot fi minoritari printre români (aºa cum sunt minoritarii reali: maghiarii. folcloric ºi etnografic. Albania (dreapta) Fotografii de Vasile ªoimaru FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . unul din cele mai numeroase ºi mai puternice din Sud-Estul Europei.dupã cum se ºtie . Specificul aromânilor din þara noastrã (tradiþii culturale. mod de viaþã. cultivat ºi pãstrat fãrã ca aceºti 45 români sã fie consideraþi minoritate naþionalã. aromânii .DECEMBRIE 2010 ºi numeroºi alþi reprezentanþi ai ºtiinþei. 2009 (sus) Moscopole. ºi alãturi de alte minoritãþi. Rezolvarea statutului lor politic ºi cultural-lingvistic depinde de autoritãþile din þãrile respective ºi de voinþa lor proprie. slovacii. valorile noastre morale ºi spirituale comune. folclor. ce au constituit state naþionale. Cei care vor. port. În concluzie. Grecia. bulgarii. toate neromanice. ei se bucurã de aceleaºi drepturi ca ºi toþi românii. printre alte limbi.ca ºi meglenoromânii . sârbii. cu specificul lor dialectal. sã se constituie într-o minoritate naþionalã aromânã în interiorul României încalcã în mod flagrant datele reale ale istoriei ºi. þiganii. toþi aromânii nord ºi suddunãreni sunt români (armâni). În þãrile de la sud de Dunãre.deputaþi. Cât priveºte participarea lor la viaþa social-politicã a þãrii. exprimatã individual ºi colectiv. ucrainenii. ceea ce nici nu sunt de fapt. În orice caz. Academia Românã (Sursa: Romanian Global News. ianuarie 2008) Metsovo. azi. senatori ºi miniºtri. totodatã.

pe drept cuvânt.a bisericii”. eliberat poporul sãu. plin de echilibru. convins de importanþa emancipãrii româÎntr-o amplã ºi nuanþatã analizã a acti. în cum Simion Bãrnuþiu era considerat teoreticiaUngaria. a luãm în calcul ºi lucrãrile sale de Drept canonic. Despre un astfel Transilvania. ca ºi acela. în fine. care a formulat strãluci ca un luceafãr pe acea „petiþie naþionalã” cu 16 orizontul bisericii ºi naþiunii articole reprezentând princiromâne.” miei ºi independenþei. trimis de Providenþa mai de seamã organizator ºi legiuitor bisericesc Divinã pentru fericirea poporului sãu. el a dat „cea mai democraticã organizare fost un bãrbat aproape extra. era numit Mitropolit al Transilvaniei.funcþii. într-o familie de macedo-români din Balcani.” Dupã relogice la Vârºeþ. în plinã re. devenind „capul neînpoporului sãu: ºtiinþã. culturã. îndeplinind diferite anul 1846 a fost numit vicar al Episcopiei Ar. în 18 aprilie 1848. lovi în piarevoluþia româneascã din Artrã ºi dãdu apã cereascã deal. rusã ºi greacã. reuºind sã „uneascã în mâna sa cârja de dealului iar. drept care fost consacrat drept „cel ordinar. istoricul american Keith Academicianul Dan Berindei afirma: a fost „o Hitchins a scris despre el ca „ultimul dintre mare personalitate a naþiei româneºti. mãsurat. A fost copreºede bãrbat. cã Mitropolitul Andrei ªaguna a fost considerat di(1808-1873). AMircea Pãcurariu a subliniat cã prin Statutul or. ºi el.mintim dintre acestea: înfiinþarea „Tipografiei „M FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . se dinte al Adunãrii naþionale poate zice cã el pururi va de la Blaj. politic”. ºi. a urmat ºcoala gimnazialã la Miºcolc. Pãrintele Profesor fac de vrednicã cinstire pentru neamul sãu. al Înþelegându-ºi ºi asumându-ºi cu exemromânilor ardeleni în momente care nu au fost plarã rãspundere misiunea.dantul de oºti populare româneºti. Pentru toate.” Aºa îºi încheia Nipalele revendicãri româneºti.46 DECEMBRIE 2010 Mitropolitul Ardealului Andrei ªaguna în conºtiinþa noastrã mãrturisitoare Drd. neºti. La vârsta de 25 de ani îmbracã voluþie.marii ierarhi conducãtori politici”. iar Avram Iancu comanapoi studii de drept ºi filozofie la Pesta ºi teo. dãdu poporului þional-politicã. colae Popea discursul de reîntre care recunoaºterea rocepþie. ducãtor înþelept. lumicoronat” al românilor din nã. supului ºi mitropolitului ortoblinia Pãrintele Profesor dox al Transilvaniei.ierarh cu sceptrul unui adevãrat conducãtor voluþie. Andrei baron de ªaguna Mircea Pãcurariu într-o alocuþiune a sa. nul sau ideologul ei. cã el a din perioada modernã a istoriei. plomatul revoluþiei româneºti din Ardeal. dedicat stãtãtoare” ºi desfiinþarea ioAndrei ªaguna (1808-1873) vieþii ºi activitãþii arhiepiscobãgiei. „Pe bunã dreptate. Mitropolitul sãu tablele legii: Statutul orAndrei ªaguna a participat la ganic.nilor prin culturã pentru care a iniþiat acþiuni ce-l vitãþii mitropolitului ªaguna. În pentru drepturile românilor. un con. Stelian GOMBOª consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte itropolitul Andrei ªaguna a ganic. Implicat ºi în viaþa naca ºi acela. pentru cã ºi el. prezentat în 13/26 mânilor „ca naþiune de sine martie anul 1900. mai ales dacã fost un Moise. Mitropolitul Andrei a continuat lupta haina monahalã la mãnãstirea de la Hopovo. Mitropolitul Andrei deloc uºoare pentru el… un purtãtor de cuvânt al ªaguna a fost ºi un misionar al culturii românaþiunii române”. dupã Andrei ªaguna s-a nãscut la Miskolþ. conduunele traduse în limbile lacându-l în pãmântul autonotinã.

a iniþiat în anul 1853. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . dupã cum am spus ºi mai sus. culturalã. s-a remarcat ca un vrednic slujitor al altarului bisericii. cum a mai fost numit. „gazetã politicã. a ziarului Telegraful Român. Laurenþiu Streza. Organizarea acestei importante aniversãri româneºti. este proba cea mai elocventã cã nimic nu este mai profund universal decât a lucra pentru propãºirea spiritualã. a înfiinþat un Institut teologic-pedagogic. aici ºi acum. la 7 septembrie anul 1871. care deopotrivã stau „sub semnele timpului ºi ale duhului”.DECEMBRIE 2010 diecezane”. un gimnaziu cu 4 clase la Brad. cu burse oferite din fondurile ºi fundaþiile create de el. Mitropolitul Ardealului. viaþa ºi opera Mitropolitului Andrei ªaguna stau sub semnul unei personalitãþi de dimensiuni europene prin formaþie. A fost Preºedinte al Marii Adunãri Naþionale româneºti de pe Câmpia Libertãþii de la Blaj din 3/15 mai 1848. ziarul „Telegraful Român” care apare pânã astãzi. a fost primul preºedinte al „Asociaþiei transilvane pentru literatura românã ºi cultura poporului român” (Astra). Cu alte cuvinte. reorganizarea Institutului teologic-pedagogic din Sibiu precum ºi numeroase „fundaþiuni” prin care se acordau burse de studii pentru elevii ºi studenþii mai sãraci. pus sub ocrotirea bisericii. Ca „mare preot” al Bisericii sale. în anii 1863-1865 deputat în Dieta Transilvaniei. un liceu cu 8 clase la Braºov cu ºcoalã realã-comercialã. industrialã. apreciind întreaga sa muncã l-au ales. Aºadar. dupã care s-a condus Biserica transilvãneanã pânã în anul 1925 ºi care a stat totodatã la baza principiilor de organizare ºi funcþionare a Bisericii Ortodoxe Române. editarea a numeroase cãrþi ºi manuale. fiind delegat sã prezinte revendicãrile româneºti împãratului. ca membru de onoare. a tipãrit o serie de manuale didactice ºi a trimis 47 numeroºi tineri la universitãþi din Austria ºi Germania. socialã ºi politicã a propriului neam ºi a patriei. Tot Mitropolitului Andrei ªaguna i se datoreazã organizarea ºi îndrumarea învãþãmântului românesc de toate gradele. Ca episcop.o viaþã de sfinþenie de la „Andrei cel mare la Andrei cel Sfânt”. prin misiunea pastoralã. prin ampla sa dedicare educãrii ºi culturalizãrii poporului român din Transilvania cât ºi prin participarea sa la miºcarea paºoptistã. întreaga sa operã a fost pusã în slujba emancipãrii culturale ºi sociale a poporului pentru care a pãstorit. copreºedinte al Conferinþei naþionale-politice a românilor de la Sibiu (1861) ºi al Congresului naþional al românilor de la Alba lulia (1863). Ca rezultat al trudei sale. considerând cã acum este vremea ca Mitropolitul Andrei ªaguna sã fie canonizat – argumentaþie bine întemeiatã ºi puternic fundamentatã. reeditarea Bibliei de la Sibiu ºi rolul decisiv în înfiinþarea „Asociaþiunii transilvane pentru literatura ºi cultura poporului român din Transilvania” (Astra). iar dupã reînfiinþarea Mitropoliei a elaborat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania. fiind pentru românii transilvãneni ceea ce fusese doar cu puþin timp înainte Samuel von Brukenthal pentru comunitatea sãseascã: amândoi rãmân în memoria europeanã ca întemeietori de instituþii. au urmãrit întotdeauna. în Arhiepiscopia Sibiului existau aproape 800 de ºcoli „poporale". în anul 1853. personalitãþi enciclopedice. Au fost editate peste 25 de manuale ºcolare. Drept urmare. În anul 1871 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Dupã 1860 a fost membru în Senatul imperial din Viena. Iar promisiunea ºi demersurile ÎPS dr. iar la Sibiu. Membrii Societãþii Academice Române. fiind considerat cel mai bun cuvântãtor bisericesc din sec. cu sârguinþã cursul vieþii Mitropolitului ªaguna . a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei. deschise valorilor umaniste. XIX. cu douã secþii teologice ºi una pedagogicã. comercialã ºi literarã” cu apariþie neîntreruptã pânã astãzi. fãrã întrerupere.

A trãit în vremurile în care fiecare naþiune îºi scria istoria cu înfrigurare. nu pot fi ºi pragul bisericii pe care sã poatã cãlca tot insul. contribuind la ridicarea unor personalitãþi ale culturii ºi civilizaþiei româneºti: Victor Babeº. cã nu era la adãpost de critici. sã fie acordate burse de studii tinerilor români”. mobilizate de oameni cu tãrie de caracter ºi profil spiritual asemãnãtor celui care le-a creat. Oradea manuil Gojdu (1802-1870) a trãit într-o perioadã dificilã. Gojdu a lansat un veritabil program de emancipare a românilor . s-a manifestat spiritul politic al lui Gojdu. Gojdu. Cheia celor spuse la început despre sine stã poate în declaraþia simplã pe care Gojdu a fãcut-o la apogeul carierei sale politice: „Patria mi-o iubesc nemãrginit ºi pentru bunãstarea ei sunt gata oricând a-mi sacrifica viaþa… Am încãrunþit ca un român de omenie”. De numele lui Gojdu se leagã ºi susþinerea dreptului fiecãrei naþiuni la o limbã. frãmântatã de manifestãri naþionale. Ca avocat ce a trãit cea mai mare parte a vieþii la Budapesta. în special cu Andrei ªaguna. în calitate de comite de Lugoj. Traian Vuia. Gojdu a dorit perpetuarea ambiþiilor sale ºi a ºtiut sã fãureascã structurile care puteau sã sprijine aceste nãzuinþe. Era conºtient cã nu toatã lumea îl aprecia. Gojdu ºi-a asumat cu demnitate aceastã atitudine plinã de justeþe faþã de cei mai exigenþi mãsurãtori ai patriotismului sãu românesc. Fundaþia Gojdu a funcþionat efectiv în perioada 1870-1952. fraþilor.„Petiþia neamului” .redactat în strânsã colaborare cu paºoptiºtii români. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . pânã dupã Dietã ºi atunci judecaþi pe Gojdu”. care spunea despre sine însuºi: „Sã mã ierte oriºicine cã. prin testamentul sãu întocmit în anul 1869. Gojdu a înlocuit limba latinã cu cea maghiarã în acþiunile introduse în faþa instanþelor din Buda ºi din Pesta. Un exemplu notabil E în acest sens este discursul þinut în 19 iunie 1861. Aºteptaþi. Gojdu a fost cunoscut în România ºi Ungaria ca un român de excepþie. ca membru în Casa Magnaþilor – Camera Legislativã Superioarã a Parlamentului Ungar – Gojdu a militat în discursuri memorabile pentru consultarea românilor în privinþa chestiunilor politice ºi sociale care îi priveau direct. din administrarea acesteia de cãtre o reprezentanþã a Bisericii Ortodoxe Române.a. cât ºi un om politic cu adevãrat complex. participarea directã la viaþa publicã. dacã sunt pe turlã. a rãmas în amintirea ardelenilor ca finanþator în fondarea unui liceu în limba românã în condiþiile restricþionãrii dreptului la învãþãmânt în limba românã din Transilvania. în care Gojdu deplângea atitudinea de excludere a românilor majoritari de la luarea deciziilor esenþiale. Gojdu avea o putere de persuasiune neîntrecutã ºi darul acesta l-a ajutat sã devinã atât un excelent avocat. Octavian Goga. „a lãsat averea sa naþiunii române de religie rãsãritean – ortodoxã… urmând ca. Documentul cuprinde explicit doleanþele românilor din Imperiul habsburgic ºi anume: ºcoli în limba românã. În 1848. În acest context se relevã mesajul transmis de Gojdu. Constantin Daicoviciu º. Om politic reputat ºi avocat celebru. autonomia Bisericii Ortodoxe Române faþã de Mitropolia sârbeascã de la Carlovãþ. dar avea conºtiinþa împãcatã ca om politic. Astfel. În acele timpuri ale revoluþiei din 1848-1849 ºi ulterior.48 DECEMBRIE 2010 Emanuil Gojdu – repere ale vieþii ºi activitãþii sale politice Radu BIRTA Profesor de istorie. ale cãrui pledoarii în jurisdicþiile pestane apãreau în manualele studenþimii din Imperiu. Ulterior. pe care le-a înþeles în profunzimea lor ºi a implicaþiilor lor pentru emanciparea românilor.

în special. general ºi etimologic scria cu oarecare îndoialã pentru destinul aromânilor: „Acest al douãzecilea secol va fi secolul atingerii aromânilor. numai pe jos. A fost asistent la Facultatea de Litere ºi Filosofie din Bucureºti (1921). cât ºi prin atenþia acordatã felului în care fenomenele etnografice ºi folclorice reflectã psihologia poporului român. dând dovadã de încãpãþânare în a supravieþui. În 1964 primeºte titlul de „profesor emerit” ºi în acelaºi an primeºte Premiul de Stat. A fost student al Facultãþii de Litere ºi Filosofie din Bucureºti. fiind unul dintre cei mai de seamã cãrturari pe care aromânimea l-a produs în cultura românã. foarte modernã. ºi a rãmâne. Pind. Din comisia examinatoare au mai fãcut parte profesorii referenþi Dumitru Evolceanu. docent (1926). etnograf ºi folclorist român de origine aromânã S-a nãscut în 6 octombrie 1892 în Avdela. Ramiro Ortiz ºi Charles Drouhet. cercetându-le din diferite unghiuri. treptat va dispãrea graiul acestei populaþii romanice. În fruntea operei sale fundamentale Dicþionarul dialectului aromân. de peste un jumãtate de secol. care – fãrã ecouri în viaþa istoricã ºi politicã a Europei – a îndeplinit anumite misiuni în evoluþia generalã a popoarelor conlocuitoare din Peninsula Balcanicã”. cercetãtor de prestigiu al realitãþilor folclorice. datoritã perspectivei comparatiste. Cu intuiþia de savant ºtia cã limbile ºi dialectele dispun de o forþã de rezistenþã cu totul deosebitã. Grecia. firesc.DECEMBRIE 2010 49 Tache Papahagi – un savant aromân care a descoperit Maramureºul Prof. Dupã aproape un secol ne întrebãm. nord ºi sud-dunãrean. etnografice ºi dialectale ale domeniului românesc. dar ºi prin forma lexicograficã de prezentare pe care o FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . conferenþiar (1928) ºi profesor (1943-1948). într-un interval de 115 zile. de ce Tache Papahagi ºi-a îndreptat cercetarea amplã înspre Maramureº? Readuc aminte cã savantul a întreprins în Maramureº ºase cãlãtorii. între anii 1920 ºi 1924. Tache Papahagi a mutat cercetarea din bibliotecã convins fiind cã ºi lumea T Tache Papahagi (1892-1977) Lingvist. condiþiile sale de viaþã ºi experienþã istoricã în diversele regiuni în care a locuit de-a lungul timpului. A fost sprijinit ºi gãzduit de preoþi ºi protopopi precum ºi de învãþãtorii satelor. Ioana PETREUª ache Papahagi. ºi al României a depus o muncã de benedictin. licenþiat în 1916. În aceste cãlãtorii a vizitat aproape toate satele maramureºene. cu teza Graiul ºi folklorul Maramureºului. Tache Papahagi aparþine ºcolii lingvistice a lui Ovid Densusianu. cunoscuþi mai mult sub numele de macedo-români: treptat. O lucrare de referinþã este Graiul ºi folklorul Maramureºului. decanul Facultãþii. atât prin locul important pe care îl deþin în activitatea sa cercetãrile de teren. A urmat ºcoala primarã la Avdela ºi liceul român la Ianina ºi la Bitolia (1903-1912). pe altarul universitãþii ºi al ºtiinþei româneºti. fiind admisã ca tezã de doctorat pe baza referatului semnat de Ovid Densuºianu ºi Ion Bianu. Doctor în filologie în 1925. în condiþii din cele mai vitrege. fiind prezent aici în toate cele patru anotimpuri. Orientarea sa se dovedeºte a fi.

pentru o epocã veche. care este originea ºi formarea limbii române în timp. Într-o prelegere. atingând de pildã Maramureºul?” Prezentarea istoricã ºi geograficã a Maramureºului. Bucureºti. tehnice ºi metodologice privind cercetarea dialectalã. constituie documente ale creativitãþii maramureºenilor ºi îndrumãri preþioase privind cercetarea de teren ºi interpretarea datelor culese. grupuri de români dintre Balcani ºi Dunãre sã migreze spre nord. ocupaþiile tradiþionale ºi experienþa istoricã a poporului. pânã la distrugerea imperiului Asãneºtilor. 1923 & O problemã de romanitate sud-iliricã. în fine. 1963. 1974. cãutând ceea ce este reprezentativ în graiul ºi folclorul lui. una dintre monografiile clasice. 3 vol. A cãutat întâlnirea unui dialect românesc – cel maramureºean – cu supremaþia limbii literare româneºti. se întreabã Tache Papahagi – ce a devenit acest element românesc din Tracia muntoasã? O parte s-a bulgarizat prin secole. 1925 & Graiul ºi folklorul Maramureºului. 1936 & Din morfologia limbii române: substantivul. s-a ocupat de culegerea materialului în zone marginale. ªi atunci. românii. 1967 & Dicþionarul dialectului aromân. A studiat cu atenþie bogãþia folclorului din Maramureº dar ºi aspectele etnice ºi dialectologice. francezã ºi spaniolã. 1922 & Din folklorul romanic ºi cel latin. 3 vol. 1915 & La românii din Albania. în ciuda achiziþiilor moderne. un aromân care a descoperit Maramureºul. relativ târzie de tot.general ºi etimologic. 1927 & Dispariþii ºi suprapuneri lexicale. autorul spunea: „dacã într-o epocã. în dialectologia româneascã ºi o lucrare de referinþã asupra unuia dintre cele mai interesante graiuri dacoromâneºti. Dictionnaire aroumain (macedo-roumain) général et étymologique. Merge mai departe evocând elementul românesc din lungul munþilor Haemului. element care. 1920 & Antologie aromâneascã. Admite cã a trecut în nordul Dunãrii urmând lanþul muntos balcano-carpatin. la un moment dat sã se opreascã în munþii din nordul Tisei. Graiul ºi folklorul Maramureºului (1925) rãmâne pânã astãzi. Astfel ºi-a îndreptat privirile înspre importantul ºi izolatul þinut al Maramureºului. italianã. Tache Papahagi schiþeazã ºi o etnografie istoricã a Maramureºului. Studiile sale consacrate aromânilor completeazã în mod fericit operele lui Theodor Capidan. dacoroumaine et aroumaine. 1944 & Poesia liricã popularã. 1927 & Images d’éthnographie roumaine. care depãºea cadrul unei monografii. numeralul. cultural ºi politic. Restul ce a devenit?.50 îmbracã unele din lucrãrile sale. oieri din Munþii Sibiului au ajuns pânã în Crimeea. 1928-1934 & Folklor român comparat. gãsindu-i o seamã de afinitãþi ºi concordanþe cu românitatea nord ºi sud-dunãreanã. cu un trecut atât de semnificativ pentru istoria politicã ºi culturalã a românilor de pretutindeni (Valeriu Rusu). de ce nu am admite cã. dar ºi de legãturile strânse cu modul de viaþã. o câtime va fi pierit în exilul din Asia Micã. 1924 & Cercetãri în Munþii Apuseni. 1930 & Basilica-Eclesia. 1929 & Introducere în filologia romanicã cu privire specialã asupra istoriei limbii române: Fonetica. Autorul considerã cã este nevoie sã releve ºi etnografia istoricã a Moldovei. o adevãratã enciclopedie a vieþii materiale ºi spirituale a aromânilor. pentru ca. 1930 & Originea Muloviºtenilor ºi Gopeºenilor. forma o populaþie numeroasã ºi dominantã în regiunile pãstoreºti. Tache Papahagi. ºi îl studiazã þinând seama de fenomenul sincretismului. 1939 & Manual de foneticã romanicã – românã. 1937 & Etimologii. dar mai ales în spaþiu. Fundamental rãmâne Dicþionarul dialectului aromân . în numãr redus s-a aºezat pe versantul sudic al Haemului. muzica maramureºeanã. Problemã vastã. 1925 & Biblioteca naþionalã a aromânilor. atingând cea mai importantã problemã de lingvisticã românã. Tache Papahagi cãuta în cercetarea din Maramureº tocmai întâlniri dintre graiul maramureºean ºi cel aromân. cu care Maramureºul are multe trãsãturi caracteristice de unitate etno-lingvisticã. pronumele. 1926 & Macedo-Românii sau Aromânii. pânã la cele mai puþin sau deloc cercetate cum ar fi Maramureºul sau zonele din Peninsula Balcanicã locuite de aromâni. DECEMBRIE 2010 româneascã a intrat în schimbare. articolul. se întreabã savantul. Adicã ºi în Maramureº. Opera: & Aromânii din punct de vedere istoric. glosarul care însoþeºte monografia. 1923 & Din epoca de formaþiune a limbii române: probleme etno-lingvistice. Elaborând aceastã teorie. cum ar fi secolul al XX-lea. General ºi etimologic. 1943 & Paralele folclorice (greco-române). FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Ca folclorist. numeroase texte redate într-o transcriere riguroasã. an & Poeþii Araia ºi Caciona. 1926-1935 & Creaþiunea poeticã popularã. datele privind toponimia ºi onomastica. f. 1932 & Flori din lirica popularã – doine ºi strigãturi.

«vioiciunea spiritului mereu treaz ºi veºnic doritor a cunoaºte». exponent ºi promotor al aromânilor Paula RUS „Prin muncã. în fundul Balcanului sau în capitalele Europei occidentale.ro/pdf/theodor_capidan_romanitatea_balcanica. toponimiei ºi istoriei concretizatã în scrieri de certã valoare. Bucureºti. limbã. Studiu lingvistic. ci au ºi dat popoarelor învecinate un numãr important de românisme. ªi aþi izbutit sã arãtaþi mai ales un lucru: cã resturile poporului român în Peninsula Balcanicã au jucat ºi joacã ºi azi încã un rol civilizator de cea mai mare importanþã între populaþiile alogene ºi aloglote cu mult mai importante. 1922. istorie. în studiile d-voastre nu v-aþi restrâns niciodatã la stadiul de astãzi. într-un portret realizat cu ocazia intrãrii lui Theodor Capidan în Academia Românã. 3 volume. variantã digitalizatã de Editura Predania. George Murnu. 4 Sextil Puºcariu în Romanitatea balcanicã. Macedoromânii. accesatã la 26 septembrie 2010. [http://www. dovedindu-se a fi. acestea reprezintã documente de referinþã asupra românitãþii din Peninsula Balcanicã. pp. Macedoromânii. ºtiinþei ºi artelor. Bucureºti. toate acele virtuþi sociale. Salonique. Raporturile lingvistice slavo-române. Bucureºti. 1925-1935. „Romanitatea Balcanicã”. Bucureºti. Cluj. Capidan. 1909. oriunde s-au gãsit. 1942. aþi dovedit cã românii n-au primit numai influenþe strãine. îndeosebi asupra aromânilor. p. precum ºi studiile ºi lucrãrile sale. Theodor Capidan s-a interesat de soarta comunitãþilor aromâneºti din Balcani.DECEMBRIE 2010 51 Theodor Capidan. Bucureºti. 1929. istorie.”1 in rândul aromânilor s-au fãcut ºi se fac ºi azi remarcate o serie de nume sonore ale vieþii publice. 1936. operã premiatã de Academia Românã cu Premiul „Nãsturel”. teza sa de doctorat Sufixele nominale în dialectul aromân susþinutã în anul 1907. Th. Etnografie. Fundaþia Regalã pentru literaturã ºi artã. Stere Diamandi. „Macedoromânii. scrupulozitatea ºi competenþa sa. autor al unei opere fundamentale asupra minoritãþilor româneºti sud-dunãrene. Cluj. culturii ºi civilizaþiei aromânilor. ca de altfel Theodor Capidan.”5 În cele ce urmeazã. 1943. 1932. Tache ºi Pericle Papahagi.pdf] FAMILIA ROMÂNÃ român a atras atenþia lui Sextil Puºcariu. o valoare de origine aromânã a culturii româneºti. ca mijloc oferit de naturã ºi organizaþia socialã. Studiu din viaþa Românilor din sudul Peninsulei Balcanice. dialectologiei. Totodatã. la adresa: [http://www.pdf] 5 Ibidem. lingvistul 1 2 3 D Th. Macedoromânii. în care viziunea lingvistului se asociazã în permanenþã cu cea a folcloristului. Vechimea ºi însemnãtatea lor istoricã în Peninsula Balcanicã” în „Anuarul Institutului de Istorie Naþionalã”. au reuºit sã-ºi creeze. istoricul ºi etnologul Theodor Capidan. 9-10. Spre deosebire de cei mai mulþi învãþaþi strãini. un bun cunoscãtor al istoriei. Petre Vulcan. literelor. etc. a subliniat semnificaþia concluziilor studiilor sale afirmând: „În general. Discurs rostit la 26 mai. 1927. Réponse Critique au Dictionnaire d étymologie koutzovalaque de Constantin Nicolaïdi. Dialectul aromân. Meglenoromânii. 1942. ci aþi cãutat sã desluºiþi în limbã ºi în diferite aspecte etnografice trecutul îndepãrtat al românismului transdanubian ºi raporturile lui cu românii din stânga Dunãrii. p. se numãrã printre personalitãþile marcante de origine aromânã. ºi au jucat un rol esenþial în cunoaºterea ºi promovarea aromânilor.ro/pdf/theodor_capidan_romanitatea_balcanica. operã premiatã de Academia Românã cu Premiul Statului „Eliade Rãdulescu”. Raporturile lingvistice albano-române. Studiu lingvistic asupra Românilor din Albania. Limbã ºi culturã. 1925. care au fãcut din ei elita societãþii în care au trãit. Aromânii.proiectavdhela. care. 46. Cluj.”4 De asemenea. sunt pe deplin edificatoare. articolul aduce în atenþie o monografie a lui Theodor Capidan con- AROMÂNII . limbã.cã acest rol covârºitor al elementului român se observã ºi în limbã. dar ºi un activ militant pentru drepturile acestora. Etnografie. Românii Nomazi. Bucureºti. 9. Lingvistul. Capidan. D-voastrã aþi arãtat . 1931. pe parcursul vieþii.3 rezultate ale unei îndelungi ºi temeinice documentãri pe teren. Cluj. 1924. Elementul slav în dialectul aromân. mai ales în foneticã. Bucureºti. Prin diversa sa activitate din domeniile lingvisticii româneºti ºi balcanice. În acest sens. lexicografiei. La fel ca ºi alþi aromâni2 de valoare. Fãrºeroþii. sub raportul moral ºi material.menþioneazã în continuare marele academician . etnografului ºi istoricului. a evidenþiat „seriozitatea ºtiinþificã a acestuia.proiectavdhela. 1936 în ºedinþã solemnã a Academiei Române. culturii. au fãcut parte din elita ºcolii româneºti din Balcani.

întemeiate pe ceea ce oamenii de ºtiinþã ºi cãlãtorii strãini. p. Picot. Theodor Capidan s-a nãscut în Perlepe (Prilep) Macedonia. istoria.”3 Dintre aceºtia meritã amintiþi: istoricul german J. alãturi de alþi aromâni de seamã (mitropolitul Andrei ªaguna. viaþa în familie ºi societate. limba ºi starea culturalã ale acestora.52 DECEMBRIE 2010 sacratã aromânilor. Dupã 1948. cit. 5. É. S-a stins din viaþã. Thunmann. Capidan în prefaþa op. de la care a beneficiat de o temeinicã pregãtire intelectualã ºi lingvisticã. 5. de–a lungul anilor. s-a stabilit la Cluj. care au fost la ei acasã ºi i-au cunoscut mai de aproape. funcþie pe care a ocupat-o pânã în anul 1948. 1942. A urmat ºcoala primarã în limba românã din oraºul natal. ci am cãutat sã aduc ºi dovezi. directorul Uniunii Fundaþiilor Culturale Regale. Din anul 1910. ce avea.) care. a colaborat. Th. p. cum ar fi trebuit sã fie.nu m’am mulþumit numai cu înºirarea de simple afirmaþiuni. care au reflectat în scrierile lor as- Theodor Capidan (1879-1953) Reprezentant de renume al lingvisticii româneºti. lingvistul Theodor Capidan a devenit membru titular al acesteia. au fost primiþi în aceastã prestigioasã instituþie. numãrul. ºi anume. în anul 1942. Dumitru Caracostea. Etnografie. dar mai ales în capitolele în care vorbesc despre Macedoromâni ca element de culturã ºi factor de creaþie în economia ºi gospodãria din Balcani. într-o familie de negustori aromâni. istoricul ceh C. unde a predat dialectologia ºi lingvistica la Universitatea din oraº. obiceiurile. Iatã de ce. Weigand. în anul 1928.. totul se întemeiazã pe constatãri ºi afirmaþii fãcute de scriitorii strãini.”1 Lucrarea. 1 2 3 FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII Th. pe linie paternã. filologul francez A. cit. În anul 1919. De asemenea. la scrierea Dicþionarului Academiei (DA). arheolgul ºi etnograful german F. arheologul francez L. istorie. la 1 septembrie 1953. Weigand. Bucureºti. lingvistul german G. Jireèek. aproape orb. unde l-a avut ca profesor pe cunoscutul cercetãtor al popoarelor din Balcani. ªi-a început cariera ca asistent la “Institutul Balcanic” din Leipzig. Macedoromânii. apãrutã mai întâi în limba francezã (1937). Numit membru corespondent al Academiei Române. Ibidem. a locuit în Macedonia în mijlocul comunitãþii de aromâni. “Titlul lucrãrii «Macedoromânii» în loc de «Aromânii». o descendenþã aromânã. iar apoi în germanã (1941). Valoroasã ºi documentatã din punct de vedere ºtiinþific „aceastã scurtã expunere descriptivã asupra Românilor din sudul Peninsulei Balcanice”2 oferã bogate informaþii despre numele ºi rãspândirea macedoromânilor în Peninsula Balcanicã. Kanitz. Heuze. 7.spune marele lingvist . Aceºtia din urmã îºi au aºezãrile numai în Macedonia. aproape la fiecare pas. la începutul secolului al XX-lea. Pentru atingerea lui. . la caracterizarea acestor Români. Astfel. istoricul englez Th. economic ºi cultural jucat de elementul aromân în viaþa populaþiilor conlocuitoare ºi aduce la cunoºtinþã situaþia acestora. cãlãtorul francez Pouqueville ºi mulþi alþii. în 1935.. a fost publicatã ºi în limba românã. Herbert. G. P. scriitorii ºi filologii George Murnu ºi Cezar Papacostea. a continuat sã activeze în cadrul Institutului de Lingvisticã al Academiei din Bucureºti. Theodor Capidan a devenit profesor de limbi romanice la Universitatea din Bucureºti. au vãzut ºi scris despre ei. aºezãrile. cãlãtorul englez William Martin Leake. fiind profesor de limba românã ºi director la ªcoala Superioarã de Comerþ în limba românã din Salonic. ocupaþiile. se justificã prin faptul cã în ea nu se vorbeºte numai despre Aromâni dar ºi despre Meglenoromâni. politic. prin bunãvoinþa criticului ºi istoricului literar. Între anii 1909 ºi 1919. autorul ºi-a propus drept scop sã-i facã pe „Macedoromâni cât mai bine cunoscuþi cercurilor din strãinãtate. limbã. apãrutã la Fundaþia Regalã pentru literaturã ºi artã. . alãturi de Sextil Puºcariu. Începând cu anul 1937. din punct de vedere cultural ºi economic. lingvistul ºi folcloristul Pericle Papahagi etc. p. istoricul literar Dumitru Caracostea. Capidan în prefaþa op. la 15 aprilie 1879. lingvistul român prezintã rolul social. liceul din Bucureºti ºi Universitatea din Leipzig.

9. mai ales. sau armânii (cãderea lui u din prima silabã a cuvântului arumân). Ibidem. inclusiv a aromânilor.roiau cu turmele în toatã Peninsula. Theodor Capidan reia ºi completeazã aspectele de ordin istoric. G. p. au remarcat superioritatea ºi cultura intelectualã ale acestora. Cercetãri despre Românii de dincolo de Dunãre. p. „Românii din sudul Dunãrii afirmã Theodor Capidan . apud Th. 55-57. von Hahn ºi F. dar. p. lingvistic. sau þinþarii sau cuþovlahii. numãrul lor a scãzut de-a lungul timpului. care „reprezintã ramura meridionalã a poporului român. unde „sunt numiþi de bulgari «Beli Vlasi» (Români albi).menþioneazã Theodor Capidan . Albania. 25. în 1774. 28. cit. decât în cele de la ºes. un fenomen obiºnuit în dialectul aromân). în 1856. în aglomerãri mai mari ºi mai mici. O bunã parte din Românii orãºeni din Albania ºi Macedonia se numesc «Moscopoleni». la începutul secolului al XX-lea. Dupã pãrerea lui Theodor Capidan. din cauza procesului de deznaþionalizare (fie prin limbã. dupã numele satului Fraºari.. Ibidem. Ibidem. Capidan.. Aduce. vlahii. pp. mai ales. fie prin bisericã) ºi a cãsãtoriilor mixte. sunt rãspândiþi în toatã Peninsula Balcanicã. care mai târziu apare în istorie sub diferite forme.”3 în fosta Republicã Iugoslavia ºi în Bulgaria. dupã numele vestitului oraº Moscopole. Capidan. Leipzig (1774). Ei pot fi întâlniþi în Grecia. începând din Dalmaþia pânã la Marea Egee ºi din Balcani pânã în Peloponez. Th.”2 Aceºti români mai sunt rãspândiþi în Albania. scria în revista literarã Pandora: „Se zice cã Românii care locuiesc astãzi în Elada. p. Astfel. Astfel. unde „îºi zic Romãn. etnografic.mai întrebuinþeazã ºi alte nume. cu timpul. unde „Românii au format din toate vremurile masa cea mai compactã. p. etc. 22. […] Aceastã parte a Pindului reprezinta pânã pe la începutul secolului al XIX-lea cel mai curat þinut românesc. pp. întemeiatã pe cercetãri ºi informaþii sigure. ªi în Albania se gãsesc mulþi.”5 Lucrarea avutã în atenþie prezintã ºi importante observaþii în ceea ce priveºte numãrul macedoromânilor care. cit. în cazul aromânilor: „Ei între ei . p. istoricul german Johann Thunmann scria.. p. situat în partea apuseanã a Pindului. ca argument la afirmaþia sa. cultural ºi social referitoare la macedoromâni. pãstorii semi-nomazi din Albania «Fãrºeroþi». derivate dela þinuturile din care se trag.spunea el peste jumãtate din locuitorii Traciei.”1 Rumânii (din lat. altãdatã centru românesc mai important. Epir ºi Macedonia se ridicã la 600. 10. Kanitz.”4 1 2 3 4 5 6 7 53 Criteriul denumirii poporului dupã zona geograficã pe care o locuieºte se aplicã. fiind mai numeroºi în regiunile de munte.000. 12-13. nume folosite între ei. traducere din limba greacã. Tesalia. au menþionat în operele lor despre unitatea de limbã si de neam a tuturor românilor. se mai pãstreazã ºi astãzi în þinutul Zagori. Acarnania ºi Etolia. fosta Re- Th. din care s-au rãspândit. sub numele Paleo-Vlahia (Vlahia-Veche). în timpurile vechi. cei din Pind ºi Tesalia se numesc «Epirioþi». op. romanus). J.menþioneazã lingvistul român . care au evaluat numãrul aromânilor la jumãtate de milion. ºi peste trei sferturi din locuitorii Macedoniei ºi Tesaliei. op. op. 174. scrierile unor cercetãtori strãini. Aceastã «Vlahie». Rãmãn sau chiar Rumãn.DECEMBRIE 2010 pecte din viaþa aromânilor.”6 dar. Ibidem. 12. Craiova (1867). Capidan. Capidan. 20. În cartea sa.”7 O altã numãrãtoare este datã de scriitorul grec Rizos Rangabe. nume cu care sunt cunoscuþi între neamurile strãine. Untersuchungen ilber die Geschichte der östlichen europäischen Völker. cum îi poreclesc sârbii ºi slavii meridionali ºi respectiv grecii. p. a fost destul de mare. 8 Sergiu Georgiade.” ºi a cãror identitate „ca neam cu Românii din þarã se întemeiazã pe mãrturii istorice ºi realitãþi lingvistice. care.”8 Interesante sunt ºi statisticile pe care le-au dat William Martin Leake. cei din muntele Gramos «Grãmusteni». Sunt oameni corpolenþi ºi robuºti.. în toate celelalte þinuturi. cit. cit. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . fãra proteza lui a. care au relevat prezenþa lor numeroasã în Peninsulã. apud Th. . cu pãrul negru sau castaniu.apare prima Românie a Macedoromânilor cunoscutã de Greci sub numele «Vlahia». Johann Thunmann. cã macedoromânii sunt un popor numeros: „Ei trebue sã fie . op. mai ales în partea de nord. azi decãzut ºi locuit mai mult de Albanezi. arumânii (numele rumân a primit proteza lui a. numãrul aromânilor din Grecia. adicã Dacoromâni. […] Aici în Pind. Tesalia. cu fizionomia inteligentã. geografic. în opoziþie cu «Kara Vlasi» (Românii negri).

în Balcani vor avea datoria de a studia marea lor influenþã în viaþa politicã. cultural. . sã dea naºtere la o limbã care sã fie aceeaºi nu numai din punctul de vedere al desvoltãrii ei interne dar […] ºi din acela al împrumuturilor de afarã.000. p. pe care lingvistul român îl aduce în discuþie. […] Prin muncã ei s-au impus aproape în toate ramurile de activitate omeneascã. ei (filologii n.) nu pot admite faptul cã douã populaþiuni de aceeaºi origine. inteligenþa ºi iscusinþa acestora: „[…] ceea ce deosebeºte pe Macedoromâni de celelalte neamuri din Balcani. ea reprezintã istoria ºi viaþa lor. pe care aceºti români l-au îndeplinit în diferite domenii de activitate (social. 12. tradus în româneºte de C. dar mai cu seamã în comerþ ºi meserii. 6 Revue Internationale des Études Balkaniques. subliniazã unitatea lingvisticã dintre macedoromânã ºi dacoromânã. I. cunoscând marile însuºiri ale Românilor pentru comerþ ºi industrie.. op. Cu un cuvânt. nu numai pentru poporul nostru.»”5 Despre influenþa aromânilor exercitatã printre populaþiile conlocuitoare scrie ºi profesorul sârb dr. dar ºi la Bulgari. dar ºi din Occident. I.n. rolul pe care elementul aro- FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII Ibidem. p. dar în acelaºi timp foarte diferitã asupra fiecãrui grup etnic. pp. Th. Printre popoarele balcanice. Influenþa lor este foarte mare.6 Acelaºi profesor dr. Negustorii aromâni erau apreciaþi. D. Dr. cât ºi ºtiinþific. op.000 pânã la 350. Capidan. Ei au dat oameni care s-au devotat în acelaºi timp tuturor grupurilor creºtine ale Peninsulei Balcanice. începând cu anul 1925. în cazul acesta puteau fi orice alt neam din Peninsula Balcanicã. I. 41-42. apud Theodor Capidan. care veacuri dearândul au rãmas izolaþi în sudul Peninsulei. într-o lucrare.1 Un alt aspect. cit. la Români ºi la Albanezi. D. ºtiinþificã. Detaliile cu privire la calitãþile macedoromânilor se regãsesc în monografia lui Theodor Capidan.) în rândul populaþiilor conlocuitoare. de marele lingvist. cit. Români ºi Albanezi. economicã. ei aveau toate calitãþile pentru ridicarea economicã a þãrii. ei s-au dizolvat. comerþ ºi industrie. unitatea lingvisticã cu Dacoromânii reprezintã cel mai autentic document. credinþele.. mai ales. afarã de Români. atât practic. 36. […] Cu cât sunt mai puþin 1 2 3 4 5 Th. literar. cit. meºteºug.000 s-au mutat în þarã. Beograd. p. este relevat în cartea lingvistului român. D. (1-11 611).”2. cu ajutorul cãruia chiar omul fãrã ºtiinþã îi poate uºor identifica cu fraþii lor din nordul Dunãrii. op. […] Nu existã nici mãcar un singur grup de la care ei sã nu merite recunoºtinþã. cit. a încercat pe toate cãile sã-i atragã. p. Bucureºti (1934). p. p. oricât de mari greutãþi li s’ar pune în drumul lor. însã ºi-ar fi pierdut numai limba. economic. 28. Aceºtia au reprezentat un element de valoare pentru economia unor þãri din Balcani. Cu privire la aceasta. 123. etc. Dând tuturor cu generozitate. Ibidem. 137. ªi savanþii. Popovici prezintã. la care marele lingvist apeleazã pentru caracterizarea acestor români. acesta afirmã: „Aromânii prezintã o problemã foarte importantã ºi foarte interesantã. Ca atare. O Cincarima. ei au fost balcanici în cel mai înalt grad. pentru Macedoromâni. […] Ei au fãcut mult pentru unitatea culturalã a Peninsulei Balcanice. Popovici. DECEMBRIE 2010 numeroºi în Peninsula Balcanicã. Pe bunã dreptate. nu este numai limba. cum sunt Dacoromânii ºi Macedoromânii.precizeazã Theodor Capidan . pentru ei. […] Familiile lor au dat oamenii cei mai înzestraþi nu numai la noi. dinamismul. în lucrarea sa. precizând: „Dacã pentru orice popor din lume limba constituie legãtura cea mai trainicã ce uneºte pe indivizii din aceeaºi comunitate etnicã. 178. ci ºi acel dinamism extraordinar. obiceiurile ºi altele. prilozi pitanju postanka naše èaršije.. De asemenea. De asemenea. fiindcã pentru acest Stat Macedoromânii erau de toate: «capital. este cel referitor la limba vorbitã de aceºti români. în comerþul din Ungaria ºi Austria: „Dintre þãrile strãine. Beograd.. care îi face sã izbuteascã în toate întreprinderile.54 publicã Iugoslavia ºi Bulgaria se ridica la 300. Într’adevãr. apud Th. ci ºi pentru toate popoarele balcanice. dacã Macedoromânii ºi-ar fi pãstrat toate particularitãþile caracteristice neamului românesc. Iatã de ce. care remarcã hãrnicia. Theodor Capidan repetã: „Limba lor este româneascã.Statul Austriac.”3 Aceastã perfectã unitate lingvisticã este demonstratã. Dintre aceºtia. Capidan. 160. îndemânãticia ºi vrednicia lor. Despre Aromâni. . trãind de aproape douã milenii în regiuni atât de depãrtate ºi în împrejurãri cu totul deosebite. cu atât mai mult se impun prin inteligenþa. Constante. rolul lor este diferit printre Slavi. politic. op. Capidan. literarã ºi artisticã a fiecãrui grup etnic”. Popovici.”4 Rolul. precum: tradiþiile.

Capidan. p. O bunã parte dintre ei – precizeazã în continuare Theodor Capidan . Capidan. cit. Prin aceastã lucrare. dupã primul rãzboi mondial. Acest drept . p. Th. motiv pentru care situaþia lor a devenit gravã. Tesalia. cerinþele acestor români sunt aceleaºi. p. pe temeiul contribuþiei lor binefãcãtoare la prosperitatea economicã ºi culturalã a Sud. fie direct prin o serie de nume reprezentative pentru acest domeniu. 332. op.”4 a fost lãudat ºi de alþi cercetãtori strãini. vor fi mai bine trataþi. Capidan. în care sunt inserate o serie de mãrturii ale unor învãþaþi strãini ºi români.”2 ºi-au adus contribuþia ºi în domeniul culturii. unde elita comerþului ºi a intelectualitãþii a aparþinut din toate vremurile elementului românesc. cele mai înalte instituþii de culturã (un vechi liceu clasic ºi o ºcoalã normalã profesionalã de fete) „toate în Bitolia. la începutul secolului al XX-lea. care „erau în Orient cei mai indicaþi pentru asimilarea unei culturi superioare. p. la 1 2 3 4 5 6 7 55 începutul secolului al XX-lea. Grecii ºi Armenii. „cunoscuþi ca eminenþi pãstori. dupã cum se poate afla din cartea lingvistului român. 177. F. dar ºi în alte direcþiuni. Theodor Capidan s-a ocupat ºi de situaþia macedoromânilor care.”6 De asemenea. atunci se va vedea cã un numãr însemnat din bãrbaþii noºtri iluºtri […] se coboarã din aceºti oameni vrednici. aproape genialã. nu numai în negoþ. Capidan. p. În Grecia.. „alãturi de Greci. precum ºi a rolului jucat de aromâni în istoria ºi cultura populaþiilor conlocuitoare. ei pot fi puºi alãturi de acele vechi ºi talentate popoare istorice. Capidan. ºcolile elementare din comunele. Din punct de vedere economic.. În acest sens. folosite ca argumente la afirmaþiile sale. dacã îºi trimit copiii la ºcolile greceºti ºi se declarã greci. târgurile ºi oraºele macedonene au fost suprimate. apud Th. ca element de culturã ºi gospodãrie creatoare. Popovici. dar autoritãþile de aici le-au dat de înþeles românilor cã. În afarã de aceasta. Astfel. în Macedonia ei au pierdut cele mai frumoase biserici construite din moºi strãmoºi cu bani proprii. cum sunt Evreii. La fel s-a întâmplat ºi cu ºcolile româneºti din Albania. p. op. Dr. I. Th. Ibidem. primii care au scris în limba maternã: Theodor Cavallioti. Historisch-ethnographische Reisestudien aus den Jahren 1859-1868. apud Th. Macedoromânii.. insulari ºi din Tracia. cit. p. p. În aceeaºi situaþie se aflau ºi din punct de vedere cultural. un rol important l-au avut cãrturarii macedoromâni moscopoleni din a doua jumãtate a secolului al XVIII-lea. cele câteva sute de mii de macedoromâni. Când se va face analiza sângelui oamenilor noºtri mari. cu bisericã ºi ºcoalã româneascã. nu cereau decât „respectarea dreptului lor la viaþã naþionalã. cei mai mulþi erau ruinaþi. op. în mase mai compacte în Epir. era gravã. Leipzig (1868). Acea stare înfloritoare descrisã de cercetãtorii strãini.”3 Gradul de culturã al macedoromânilor. Th.li se cuvine atât pe baza vechimii ºi numãrului lor în Peninsulã cât. Albania ºi Macedonia.”5 centrul comercial dar ºi de culturã ºi civilizaþie al aromânilor din Balcani. 183. treceau printre cei mai înzestraþi din întreaga Peninsulã Balcanicã. cit. 177.menþioneazã Theodor Capidan la sfârºitul monografiei . foarte abili meseriaºi ºi excelenþi negustori. Daniil Moscopoleanul. care au cãlãtorit la aceºti români. Ibidem. În astfel de condiþii. D. în comunele româneºti au fost aºezaþi greci asiatici. 248. Kanitz. Astfel. rãspânditã pe întreaga ei suprafaþã. în care viaþa acestor români a început sa ia un caracter naþional. care se aflau. Temelia culturii noastre moderne.Estului european. ºcolile ºi bisericile româneºti n-au fost închise. iar o lege agrarã i-a deposedat pe proprietarii macedoromâni de livezi ºi de pãºuni. nu mai era prezentã. 184.1 Macedoromânii. Serbien. 197.”7 ªi în prezent. cit. secolul al optsprezecelea din viaþa noastrã comercialã. mai ales. În monografia sa. Dupã aptitudinile lor. în secolul al XVIII-lea.DECEMBRIE 2010 mân l-a jucat în viaþa economico-culturalã a Serbiei. în mare parte lor li se datoreºte. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . capacitate despre care relateazã ºi cercetãtorul german Kanitz: „Cuþovlahi se cheamã o populaþiune numeroasã a Turciei europene care. 250..se gãseau grupaþi în metropola românismului care era Moscopole. ei au reuºit sã devinã unul dintre elementele culturale cele mai importante din Turcia europeanã.. op. fie indirect prin sprijinirea instituþiilor de culturã. cit. Constantin Ucuta. lingvistul Theodor Capidan aduce o contribuþie decisivã la cunoaºterea ºi înþelegerea aspectelor legate de civilizaþia ºi cultura poporului aromân. concluzionând: „Aromânii […] au fost oameni de o capacitate rarã. care la rândul sãu afirmã cã. constituie unul din elementele ei culturale cele mai importante. op.

iar lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu”.) 8. fosta RSF Iugoslavia. FAMILIA ROMÂNà . în raport cu altele . Unitatea teritoriului unde se vorbea româna comunã a fost scindatã de sosirea slavilor între Dunãre ºi Balcani. 7. limba naþionalã/ literarã a României.chiar dacã acest credo al meu va fi ignorat. care nici mãcar nu au nevoie sã fie explicate. Nico Caragiu ºi Athina Papastere. Bulgaria). 4. sânge va curge din nou din toate pãrþile. moºtenire sfântã lãsatã de strã-strã-strãmoºii mei de 2000 de ani. Îmi asum întreaga rãspundere. Limba veche româna (strãromâna/ româna comunã/ româna primitivã/ protoromâna) vorbitã pe acest teritoriu era o limbã unitarã.56 DECEMBRIE 2010 Dodecalogul aromânilor sau 12 adevãruri incontestabile. în Australia etc. Aromânii sunt dintotdeauna sud-dunãreni. Aromânii (macedo-vlahii) trebuie sã aibã un singur scop: sã-ºi cultive limba maternã ºi tradiþiile lor. cele 12 adevãruri ºi sã le judece numai la sfârºitul lecturii. „lege” transmisã din generaþie în generaþie. Iorgu Iordan. fricþiuni etnice în þãrile balcanice. câºtigatã. XXII. de orice fel. 2. o excelentã cunoaºtere a limbii mele materne.istorice/ lingvistice/ geografice/ cultural-politice etc).deºi foarte evoluatã în comunitatea mea aromânã. aromâna (macedo-româna/ macedo-vlaha) ºi meglenita (megleno-româna/ megleno-vlaha. vorbite în sudul Dunãrii ºi istriana (istro-româna/ istro-vlaha). Pericle Papahagi. Statutul aromânilor „autohtoni” locuind în þãrile balcanice este cu totul diferit de acela al aromânilor din diaspora. cu rãbdare. inclusiv în România. 21) CONFESIUNE Acest DODECALOG al aromânilor reprezintã credo-ul meu ºtiinþific asupra „fiinþei” denumitã „aromân”. ºi de bunica mea maternã.în fundamentele sale. 9. ar fi: o confuzie generalã (din cauza amestecului de criterii . distrus . 10. Rosetti. de la naºterea mea. criticat. direct sau indirect (prin cãrþile lor). condus. b. treptat. „mentalitate” aproape imuabilã . care le conferã conºtiinþa lor etnolingvisticã. b. Îi rog pe cititori sã parcurgã. Aromâna este limba maternã a aromânilor.sã formulez ideile care mi se par a fi punctul de plecare în orice iniþiativã. create adeseori conºtient de toate „pãrþile” implicate. în diaspora sunt cei care se gãsesc oriunde în lume (în þãrile din Europa. Matilda Caragiu Marioþeanu AROMÂNII DIXI ET SALVAVI ANIMAM MEAM 1. Aromânii (macedo-vlahii) ºi limba lor maternã existã astãzi ºi de douã mii de ani. ºi care se explicã prin: a. datoritã unui lucru serios ºi constant (1947-1995). Numele aromânilor trebuie sã fie aromân ºi macedo-vlah. o competenþã ºtiinþificã veritabilã. creatã de oameni care nu vor sau nu pot sã respecte rezultatele ºtiinþei (istorice/ lingvistice/ arheologice etc. 5. dacã nu sunt acceptate aceste adevãruri elementare. în cele douã Americi. 12. Având în vedere aceste date. asupra aromânilor ºi asupra limbii lor „Daþi Cezarului cele ce sunt ale Cezarului.). Al. care dureazã de 68 de ani. Statutul aromânilor aflaþi în diaspora (în România sau în altã parte) are specificul lui. istorice ºi actuale. care locuiesc în þãrile balcanice (Grecia. vorbitã în familie de pãrinþii mei. El este rezultatul unui proces îndelungat. rezultatul. Ortodoxismul lor are specificul lui (spre deosebire de acela al românilor din nord). mã consider obligatã . 6. c. în aceste momente de confuzie totalã. Vechea limbã românã s-a scindat în cele patru ipostaze actuale ale sale: româna (daco-româna/ daco-v(a)laha). în orice acþiune. 3. fãrã îndoialã. (Matei. Dhafna Pupti. Albania. Existã douã categorii de aromâni: a. Aromânii sunt creºtini ortodocºi. de dascãlii mei: Theodor Capidan. un respect fãrã limite pentru tot ce este „tradiþie”. Tache Papahagi. 11. variantã a aromânei?). vorbitã în Peninsula Istria. „autohtoni”.

normativ ºi modern. la tratatul de Istorie a miei Române. iar din anul 2004 a fost membru limbii române ºi la Crestomaþia romanicã. povestiri aromâne în limba românã. a publicat credo-ul sãu despre Matilda Caragiu Marioþeanu (19272009) . limbã românã contemporanã ºi limbã românã pentru strãini. o delegaþie din partea revistei „Familia românã” a fost invitatã sã ia parte la Conferinþa Internaþionalã „Minoritãþile ºi drepturile omului”. Ediþie bilingvã (1994) ºi Néuri.lingvist român de origine aromânã spe. intitulat Dodecalog al aromânilor sau 12 adevãruri incontestabile. manuale a fost aleasã membru corespondent al Acadefolosite în întreaga lume.aromâni ºi aromânã. în 1950. Studiu de dialectoblicat cartea-album Toma Caragiu . însoþite de tãlmãcirea în dacoromânã ºi francezã a autoarei). istorice ºi actuale. a publicat lucrarea monumentalã Dicþionar aromân (macedo-vlah) DOARO. Un an copiilor. AROMÂNII . În anul 1967. logie structuralã. Neiges (13 poeme în aromânã. Aromânii ºi aromâna în conºtiinþa contemporanã . Douã volume de versuri aromâne: Di nuntru ºi-di nafoarâ . în Grecia. FAMILIA ROMÂNÃ În 1993.Ipostaze.DECEMBRIE 2010 57 În zilele de 4 ºi 5 iunie 2010. 2002. profesor universitar ºi englezã.Stihuri armâneºti / Din nãuntru ºi din afarã .o altã lucrare de referinþã. iar apoi a urmat cursurile Facultãþii de limbã ºi literaturã românã din cadrul Universitãþii Bucureºti. Mulþumim organizatorilor. a puFonomorfologie aromânã. Comparativ (român literar-aromân). A fost profesor invitat la universitãþi din Salzburg ºi Frankfurt pe Main. pentru a ne fi facilitat stabilirea de contacte cu mai multe personalitãþi aromâne. organizatã la Oradea. cu versiuni în francezã ºi cialistã în dialectologie. extrem de utile în realizarea acestui numãr al revistei „Familia românã”. Studiile liceale le-a urmat la Silistra. dialectologie generalã ºi românã (nord ºi sud-dunãreanã). Bacãu ºi Ploieºti. mai târziu familia sa emigreazã în România. ºi-a luat doctoratul cu teza În 2003. În anul 1993 Matilda Caragiu Marioþeanu Opera: A colaborat la trei manuale pentru învãþarea limbii române de cãtre strãini.Stihuri aromâne. În toþi aceºti ani a susþinut cursuri ºi seminarii de istoria limbii române. editura Logos. ºi a parcurs toate treptele ierarhiei didactice pânã la profesor universitar la Facultatea de litere. titular. A-D. Universitatea Agora ºi Asociaþia de Studii Aromâne. În 1997. contextual. în memoria fratelui sãu. La acestea se adaugã volumele de basme. asupra aromânilor ºi asupra limbii lor. membru al Academiei Române. ªi-a început cariera universitarã din timpul studenþiei. destinate S-a nãscut în anul 1927. gramaticã istoricã. Zãpezi.

A tradus din Nichita Stãnescu. Ce le mai doreºti Baki? B. sã-i cunoaºteþi pe fraþii noºtri” Interviu cu scriitorul BAKI YMERI (Iugoslavia) Gheorghe PÂRJA u credeam cã-l voi întâlni pe Baki Ymeri! Îl ºtiam din presa literarã româneascã. Îmi pare rãu cã astfel de melodii. ºi chiar la unele petreceri prolifereazã asemenea cântece. Neastâmpãrat. am fost asimilaþi foarte mulþi români. În Serbia. când în realitate sunt peste 30 de milioane numai în teritoriul etnic. cel mai admirat ºi cel mai numeros popor din sud-estul Europei. Ai luat cultura ca armã de luptã. au fost aleºi la conducere. Din cele vorbite parcã ne-am cunoaºte de când lumea. Gh. unde foºtii lideri ai comunismului au rãmas. Dar vreau sã-þi spun cã avem valori care nu au îngenuncheat la valul de care vorbeai. mai ales din Timiºoara. nu au nimic în comun cu fermecãtorul folclor al României. Este. Cine este Baki Ymeri? Român dupã mamã. P. Cu ce începem? Baki Ymeri: Dragã Gheorghe. nãscut în Iugoslavia. cu dialoguri de searã ºi dimineaþã în prezenþa catalizatoare a criticului Cornel Moraru. albanez dupã tatã. Sunt optimist cã veþi intra în Europa – cum se spune acum – înaintea altor þãri cum ar fi Iugoslavia ori Albania. Suntem la Cluj. Când vei veni în Maramureº te vei convinge. dupã mamã. Gheorghe Pârja: Dragã Baki. fiind invitat de onoare la „Zilele Lucian Blaga”. intrã tot în rândul þãrilor cu N FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . Y: Mã simt mântuit cã îmi cunosc rãdãcinile. Este un asasinat cultural la care suntem martori. Deºi nu face parte imediatã din aceastã întrebare. a fost un pas spre cunoaºterea unui om deosebit. au trecut câteva ceasuri de când ne cunoaºtem. Mã întristeazã degradarea folclorului românesc ca urmare a imitãrii pânã la preluarea totalã a melodiei ºi textelor din cântecele sârbeºti. doctorand la Universitatea din Bucureºti. Marin Sorescu. ªtiam doar din lecturi. festival internaþional despre care am mai scris. Dar iatã cã necrezutul s-a întâmplat la Cluj. Gh. de la prietenul mai vârstnic Teohar Mihadaº. Deci este scriitor. zeci de mii de versuri din poezia clasicã ºi contemporanã românã în presa literarã albanezã din Iugoslavia. în traducerea sa. ciudat în felul sãu. A absolvit Facultatea de limbã ºi literaturã albanezã la Universitatea din Kosovo (azi Priºtina). cu inflexiuni þigãneºti. chiar în Maramureº. unde sculãria asta electronicã. în autobuze. un destin unic în felul sãu. dã totul cântarului din suflet. scrie cu litere sã se vadã. Am auzit cã au devenit cântece de petrecere în toatã þara dumneavoastrã. un miracol cultural. ca urmare a politicii naþionaliste a conducãtorilor sârbi din trecut ºi din prezent. Cei mai mari poeþi sârbi sunt de origine românã! Sã veniþi pânã în Pind. în interes pur comercial din partea unor formaþii. P. pentru felul în care literatura românã este prezentatã în limba sa paternã. cãutãtor. culmea. Y: Îmi pare rãu cã se ºtie cã românii sunt doar 23 de milioane.: Mã cutremur prin ce-mi spui. în nordul Greciei. Deci dialogul cu acest prieten al României.58 DECEMBRIE 2010 „Veniþi în Pind. traducãtor. dar vã spun cã un alt lucru care mã întristeazã este faptul cã Grecia. B. Cunoaºte zece limbi ºi a publicat. redactorul ºef al revistei „Vatra” de la Târgu Mureº. Deºi aþi dat altor culturi sute de intelectuali. care înclinã spre limba românã dar nu iartã ce i se pare greºealã în vechea-noua rânduialã. ca sã-i cunoaºteþi pe fraþii noºtri! Sã vã îngroziþi de soarta lor.. Îmi vin în minte cuvintele lui Iorga: România e singura þarã din lume înconjuratã de români. Îl avem ºi noi. A urmat cursuri de specializare în limba ºi literatura românã la universitãþile din Viena ºi Bucureºti. totuºi românii au rãmas un popor de o nobleþe extraordinarã. Mircea Dinescu etc. de geografia spiritualã de care îmi vorbeºti. Cu asta încep. Întâlnirea de la Cluj. iar tu cu luciditate eºti un optimist. deºi este þarã capitalistã.: Din pãcate ai dreptate. dupã mine ºi nu numai. Iugoslavia fierbe. Este un argument viu. Este Membru al Asociaþiei traducãtorilor literari din Macedonia. din Tache Papahagi.

meditative. a fost nominalizat din partea Institutului Biografic American (ABI). a urmat cursuri de specializare a limbii române. redactor-ºef al revistei Albanezul/Shqiptari. care nu respectã Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului.DECEMBRIE 2010 59 BAKI YMERI S-a nãscut în 1949 la ªipkoviþa (Macedonia). P./ Liniºte a amurgului/ ªi a claritãþii mentale?/ Cine oare a zis/ Cã trecutul este un cadavru. am tradus ºi am publicat peste 10.: Bãnuiesc. sã nu pricepem noi. Y: Foarte puþin. Pentru activitatea culturalã ºi publicisticã în folosul societãþii. albanezã ºi limba poeziei. interogative într-un – extaz – liric excepþional. Omul Anului 2001. Este doctorand al Universitãþii din Bucureºti. 27 de ani.. deci. Greu am pus mâna pe acest document cu care mã laud. apãrut la Constanþa la începutul secolului. membru a Uniunii Scriitorilor din România. Eu cresc arzând. al celor douã popoare.000 de versuri din poezia cla- FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII .: Baki. comerciant. nãscut în Iugoslavia s-a cãsãtorit în 1932 cu Aurelia Graur. este bucuria unui cercetãtor pasionat în domeniul relaþiilor spirituale româno-albaneze. Despre Baki Ymeri Marin Sorescu spunea: „Bucuria lui Baki Ymeri de a crea în cele trei limbi materne: românã. De atunci am învãþat româneºte. are pe prima paginã fotografiile regelui Ferdinand al României ºi Wilhelm al Albaniei. cã ai învãþat româneºte în familie? B. P. pânã la Eminescu ºi de la El încoace. copiii. Poezia lui B. asimilându-i pe aromâni. Atunci am fost în România ºi m-am întors acasã cu patru valize de cãrþi româneºti. A absolvit Facultatea de Filozofie la Universitatea din Priºtina (Limba ºi literatura albanezã). Este un ziar albanez. pe bulgari.” (Meditaþie) practici staliniste.” Iatã cã în 1916 aceste cuvinte au fost profetice! Gh. Când vorbeau despre dragoste ori când se certau foloseau limba românã. pe albanezi. Se numeºte FLAMURA ALBANIEI.. România este patria de obârºie a mamei mele ºi în aceastã þarã mai ales printre ardeleni. „Dicþionar comun” ºi „Gloria Tibi. ungurii. toþi ceilalþi – grecii. De altfel. „Busola sufletului”. la Universitãþile din Viena ºi Bucureºti. Limba intimã ºi secretã pentru pãrinþii mei a fost limba românã. dupã culoarea hârtiei este vechi . ºi dupã cum vezi.: Da. Îþi pun o întrebare fireascã: de când ai învãþat limba românã? B. am gãsit frumuseþea spiritualã a unui popor ospitalier. Cartea care l-a fãcut cunoscut în literatura românã se numeºte Lumina Dardaniei. vãd. într-o caligrafie poeticã de mare ºi persuasivã intensitate./ Prezentul o mare minciunã/ Iar viitorul o-nchipuire?/ Cine oare a zis/ Cã timpul nu existã/ ªi cã el totuºi/ Ne va înghiþi?/ Cine oare a zis/ Cã forma e goalã/ ªi golul e forma/ Iar cel mai bun viitor/ E prezentul?/ Alãturi de Floare însângeratã. Ce scrie? Aivaz Imerovici. Macedonia ºi Grecia – trãiesc un milion de români. privite ºi cercetate cu temeinicie ºi respect. Eu m-am apropiat de limba românã pe la 20 de ani. B. Y: Dragã Gheorghe. bulgarii. românii din Valea Timocului ºi albanezii din Kosova. româncã din Band. Dar uitã-te ºi transcrie din acest ziar: „În Balcani numai elementul român ºi albanez nu a fost atins de cranii imperialiste. Mie îmi spuneau copiii – „fiul româncei”. Gh. care izbucneºte strãlucind. de religie greco-catolicã. Domine!” cuprinzând poeme scrise în vers alb la nivel european. autor a numeroase articole despre aromânii din Balcani. Uitã-te aici: acesta este extrasul din registrul stãrii civile pentru cãsãtoriþi. de lângã Târgu Mureº. îþi spun un lucru pe care nu multã lume îl ºtie. de 22 de ani. Între timp. vãd cã ai în mânã un ziar. are menirea sfântã de a þine nestinsã flacãra cea vie a unui destin comun. e un ziar în limba românã. „Cine oare a zis/ Cã rugãciunea nu-i/ Sfântã cântare a Logosului. trebuie sã se ºtie cã în Balcani – Albania. Þi-l prezint fãrã sã mã bãnuieºti de vreo simpatie aparte. Este structuratã pe cinci mari capitole: „Zborul cuvintelor”. strãvechi ºi zbuciumat.Y. Gh. „Fragilitate”. Y: Apropie-te ºi poþi sã-l vezi. Mama trãieºte în Iugoslavia ºi vreau s-o aduc sã vadã locul naºterii ºi tinereþii. din muºuroaiele stelelor. sârbii – viseazã împãrãþii întinse. P.

P. Eu sunt nãscut într-un sat de munte. mi-a recuperat un text despre un mare prieten. B.1990 sicã ºi contemporanã. din partea comuniºtilor sârbi. grumaz. Eu sunt dornic sã cunosc cuvintele limbii române la ele acasã. B. Gh.5 milioane. barzã. avem un trecut zbuciumat. Ce zici cã în Albania au rãmas la conducere tot cei care au fost? B. Gh. Cã avem multe locuri comune au spus-o istorici ºi lingviºti care au scris cu simpatie despre raporturile culturale dintre cele douã popoare. 2010. dar fiind un admirator al operei blagiene sunt convins cã o sã porþi legãnarea spaþiului mioritic. P.: Deci aveþi probleme.: Înþeleg cã traducerile le-ai publicat în reviste albaneze din Iugoslavia. ci 7 milioane de albanezi – jumãtate în Iugoslavia ºi jumãtate în Albania. Maramureºul este o nouã escalã spiritualã pentru tine. unde. ªi eu te aºtept în Maramureº. P.. loc pe care încã nu ai pus piciorul.60 DECEMBRIE 2010 sã ne jertfim pentru a ne scãpa ºi a pãrãsi cel mai scârbos cadavru al secolului XX.: Am vorbit despre Maramureº. albanezilor. Gh. dupã cum se vede. P. . fluture. P. Y: Sã-þi spun un lucru la care sã vã gândiþi: sã nu creadã românii cã dacã a fost ales Ramiz Alia conducãtor. Sã ºtii cã în satul meu circulã cuvinte care se aseamãnã cu cele româneºti: bucurie. dar ºi voi trãiþi mulþi înafara graniþelor þãrii. mai ales în Rilindja (Renaºterea). Y: În Balcani nu trãiesc 3. Mai mare demonstraþie nu trebuie pentru unitatea noastrã de limbã. prin culturã. B. Mã intereseazã foarte mult. Baki Ymeri. Gh. Gh. Avem ºi noi Basarabia noastrã. Y: Am auzit lucruri minunate despre Maramureº. din cuvinte albaneze. având în vedere discriminarea fizicã ºi culturalã a românilor. dintre revista „Vatra” ºi revista FJALA (Cuvântul) din Pristina. Nicolae Bãciuþ. a popoarelor balcanice ºi a altor popoare neslave. care se va înþelege perfect în limba românã. în 1988 am stabilit aceste legãturi trainice. unicul cotidian pentru trei milioane de albanezi din Iugoslavia. ªipcoviþa. Te-am auzit închinând cu vorbele „multã bucurie”. De la Eminescu la Ileana Mãlãncioiu. albanezii sunt comuniºti. fluier. Gh. Mã bucur cã „Familia românã”.: Mulþumesc.: Domnul Cornel Moraru îmi spunea cã v-aþi înfrãþit cu revista „Vatra” din Târgu Mureº. (Graiul Maramureºului. pânã în zilele noastre. Y: Da. Poliþia a intrat cu brutalitate ºi a interzis ziariºtilor sã mai editeze ziarul. rog cititorii sã-l perceapã în cheia acelui timp. Deci nu e întâmplãtor.: Vorbeºti de albanezii din Albania. Trebuie FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII Nota autorului: Cum dialogul cu Baki Ymeri a avut loc în urmã cu aproape douã decenii. care a întrecut ºi fascismul. cum îþi spuneam. Mi-ai mai spus cã Tache Papahagi a scris o carte despre graiul ºi folclorul Maramureºului. care a fost suspendat prin directive neostaliniste. care este comunismul. 31 iulie 1991) Laurenþiu Ulici. Þara mea a fost tãiatã cu toporul încã la Versailles. Pe români ºi albanezi ne leagã multe destine comune încã din antichitatea traco-daco-iliricã. buzã.. pe care o sã þi-l trimit. Voi face un text. B. Din câte am vorbit. prin limbã. vatrã. Miercuri. Y: Da. Dar te poftesc sã vii în munþii Pindului ºi ai sã te convingi singur. P. copiii mã strigau „fiul româncei”. Vasile Andru. care sunt în limba albanezã. cu un an în urmã.

Mutu ºi Grasu. la École Normale Supérieure din Paris. sã conºtientizeze Occidentul asupra situaþiei României. Caete de dor. fie cã a trebuit sã ia calea exilului. nu s-a remarcat prin acel cliºeu al literaturii române din exil. asistentul lui Ramiro Ortiz. iar pe de altã parte. Prodomos. la Universitatea din Padova. evident. a trasat anumite tendinþe ºi orientãri literare din care s-a detaºat. multã senzaþie. timp de patru ani (1936-1940) a funcþionat ca profesor la Turda. Pan Cocon FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . fãrã a ajuta concret. mai ales dupã încheierea celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. fiind obligat sã pãrãseascã România. În acest context ideatic. Mircea Eliade. cu Poeme ºi imnuri. fie în închisoare. Macedonia. Theodor Cazaban (nepotul lui Jules Cazaban) ºi L. într-o manierã înruditã cu operele lui Rabelais ºi Creangã. îºi pierd automat identitatea. ca ataºat de presã al Legaþiei României la Roma. carte apãrutã la Sighiºoara în 1940. de fapt. a Cenaclului literar „Anotimpuri” care va scoate revista cu acelaºi nume. în creaþie. odatã cu stabilirea definitivã la Paris. la un moment dat. Din pãcate. Pornind pe drumul anevoios al afirmãrii românilor din diaspora. Formarea acestui nucleu în jurul revistei. iar din 1950. anul 1940 a fost unul dramatic în destinul sãu. efervescenþa creatoare precum ºi spiritul de echipã l-au determinat. Dupã încheierea studiilor. Gheorghiu la înfiinþarea.M. în situaþii limitã. din prisma persecuþiei comuniste din care au fãcut. nici cetãþeni veritabili ai patriilor de adopþie. a limbii þãrii de adopþie. toate 4 din Franþa. toate aceste preocupãri au avut un adânc ecou în rândurile intelectualilor adunaþi în jurul revistei. între anii 1943-1945. ei nemaifiind S de fapt nici români. eroi precum Falcã Tare. Destin (Spania). ea aducând în atenþia cititorilor. pe de-o parte. sã fie alãturi de Basil Munteanu ºi N. Lupta moralã ºi intelectualã a celor de la Anotimpuri. mai ales prin personajul principal. ancorându-ºi astfel toate rãtãcirile. În 1940 a fost cooptat în echipa care a lucrat la Dicþionarul limbii române sub coordonarea lui Sextil Puºcariu. având colaborãri frecvente mai ales la revistele: Anotimpuri. deºi a dus mereu dorul þãrii. români care pãrãsindu-ºi þara. Acestei satire cu trimiteri foarte exacte la istoria României.DECEMBRIE 2010 61 Remember Nicu Caranica Antoaneta TURDA e împlinesc în acest an 70 de ani de la debutul în volum al poetului. în familia compozitorului Ion ºi Sevastiþa Caranica (mama era fiica lingvistului Teodor Capidan). la un moment dat. Ethos ºi Limite. Revista Scriitorilor Români (Italia). pe care Paul Miron a considerat-o „cea din urmã epopee a literaturii române”. (Germania). numele sãu s-a fãcut cunoscut în presa diasporei române. sã fie un turn de fildeº în care românii pribegi sã se poatã izola. eseistului ºi dramaturgului Nicu Caranica. fiind. Odatã cu stabilirea sa în strãinãtate s-a remarcat repede în domeniul filologiei. Nicu Caranica. se formeazã ca intelectual în România (urmeazã liceul din Turda ºi Facultatea de Litere ºi Filozofie din cadrul Universitãþii din Cluj). când intelectualitatea a fost decimatã. aspect pe care toate þãrile dezvoltate l-au explorat mai mult la suprafaþã.Arcade (Mãmãligã). Nãscut la 18 ianuarie 1911 în Bitolia. în care dorul de þarã e primordial. etc. Momentul a fost decisiv în viaþa aromânului care. a creat cenaclul „Caietele Inorogului”. Zalãu ºi Cluj. îºi propun.A. acesta din urmã detaºându-se. al abordãrii spiritului românesc departe de þarã. de acest grup întrucât în 1963. Geoge Ciorãnescu. iar în 1941 hotãrãºte sã nu se mai reîntoarcã în þarã. în 1954. cu nimic. aprofundându-ºi studiile la Sorbona. discuþiile de la cenaclu care erau centrate pe câteva probleme majore precum schimbarea mentalitãþii celor care îºi pãrãsesc þara-mamã ºi dificultãþile legate de folosirea. atât cenaclul cât ºi revista. Colaborarea la reviste. spiritul românesc care a marcat toate creaþiile scriitorilor mai sus amintiþi. dintre care îi menþionez pe: Ion Cuºa (aromânul cunoscut mai ales prin lucrarea Scrieri din diaspora ºi graþie imprimeriei sale de la Paris unde mulþi reprezentanþi ai exilului românesc ºi-au tipãrit cãrþile). Nicu Caranica s-a remarcat prin volumul Povestea foamei.

Conceputã ºi elaboratã în zbuciumatul secol XX. totuºi./ ªi din istoria duhului. suntem tot ce vreþi. având un rol decisiv în imaginile din care este compus poemul. Odatã cu prãbuºirea comunismului în România. în cazul lui Nicu Caranica ca exponent al exilului românesc. Raportarea istoriei la propriul neam e fãcutã. pe lângã o mãrturie tulburãtoare a unui anume fel de patriotism care poate pãrea azi desuet. cãreia i-a urmat. este. Este vorba despre Les Aroumains. Deºi ideea de a scrie acest poem a prins viaþã în 1940. Recherches sur l’identité d’une identité. o dizertaþie despre aromâni. este legat de schimbãrile zonale în care ºi-a petrecut viaþa: primii ani de viaþã în Macedonia. aceste douã paradigme ale existenþei noastre fiind obligatorii într-o lume în care adevãratele ierarhii valorice sunt aleatorii. el se vrea a fi o replicã datã esteticii absurdului. care este totodatã. poemul stã. Connecticut. Un Esculap al sufletului românesc (Bucureºti. totul într-o multitudine de destine individuale care par sã se mistuie în vâltoarea vremurilor. prin imaginile ce amintesc de Divina Commedia. la Editura Studium din Roma. aºa cum însuºi autorul mãrturiseºte în Lãmuririle aflate la începutul volumului. aºadar. ci prin pulsaþia sângelui. cele 3 pãrþi fiind simbolizate de Marea Neagrã (cea care pare sã înghitã o lume întreagã dupã evenimentele din 1940). tradus la Editura Eminescu din Bucureºti. de-a lungul timpului. subit. þinutã la Universitatea „Franche-Comté” din Besançon. i-a urmat eseul Naºterea Tragediei (apãrut la Madrid). Scris în limba francezã. Paris ºi Roma. mântuire pe care Nicu Caranica o aplicã poporului român asemeni unei recompense binemeritate a soartei pe care românii au avut-o. pânã la urmã. Orient. Compus din trei pãrþi. o replicã a poeziei Anul 1840 de Grigore Alexandrescu. cu poemul Anul 1940. Orice-aþi face. 1994). în 1981. Tot la Paris. creaþia lui Nicu Caranica. Afirm aceasta gândindu-mã nu doar la viziunea de ansamblu a poemului. SUA. prin însãºi alcãtuirea lui. puritatea spiritului). dar totuºi cu arzãtoarea nevoie de dreptate ºi de a aºeza lucrurile pe fãgaºul normal: „Duhul suflã la noi. una beneficã. jocul acestora din urmã fiind. cât ºi în dialectul aromân.62 care porneºte la vânãtoare de funcþionari ce par sã nu aibã niciun rost. în perioada 1940-1950. petrecutã în Italia. dupã 41 de ani de la zbuciumatul an în care România fusese ciopârþitã. Nicu Caranica a revenit „acasã” cu volumele: Noapte ºi iar noapte. graþie luminii ºi culorii albe. Marea Roºie (asimilatã Purgatoriului) ºi Marea Albã (sugestiv aleasã dupã parcurgerea celorlalte douã. care oferã imaginea unei lumi ce renaºte. Cartea anilor ºi Chemarea mare. putem lesne observa cã elementul definitoriu al drumului parcurs. în 1990. elaborarea sa fãcându-se. la un moment dat. care este una apocalipticã. pare sã ne reaminteascã faptul cã destinul omenirii a stat mereu sub semnul nemerniciei omului. scrisã în secolul al XIV-lea.” (Anul 1940) Asumarea destinului istoric raportat la cel individual. pe când se afla la un congres în Fairfield. suntem pezevenghi. 1997). Suntem ticãloºii de Moldoveni. în 1997. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . fiecare din ele. Elaborat sub semnul influenþei lui Dante. el a fost publicat dupã o perioadã lungã de timp. în 1995. volumul de teatru Mouvement irréversible. iobagi. o singurã Dunãre care/ Trece prin mine. forþa istoriei transformând. ci ºi la poemul disecat pe imaginile ce îl compun. opere. eseul Capire Luzi. editat în exil. ascultaþi: Duhul suflã/ la noi. centenarã./ Þigani. o chemare adresatã românilor de pretutindeni. graþie studiilor fãcute la Turda ºi Cluj. ajungând ºi la punctul culminant al creaþiei literare. asemeni Pãsãrii Phoenix. apoi în Ardeal. Occident. creaþia sa cea mai completã. iar dupã staþionarea în aceastã provincie româneascã care ºi-a pus o serioasã amprentã asupra personalitãþii sale. Urmãrind traiectoria sa. stãpânul dar ºi servul istoriei. a diverselor contacte culturale avute. biblioteci/ fãloase. nu cu puterile mele/ Numai. în mai multe etape ale vieþii. fie cã au pãrãsit-o. dincolo de expresia unei vieþi care a acumulat. cu doi ani înainte de a muri. Anul 1940. dar duhul/ suflã la noi. apãrut în 1972 la Editura La Pensée Universelle din Paris. lichele. duhul suflã la noi!/ Puteþi sta ºi-n cap. ambele volume de versuri apãrute în 2000 la Bucureºti. duhul suflã la noi!/ Iar eu istoria duhului cânt. Poeme (Târgu Mureº. din propria cenuºã. mitici. tradiþii. suntem repeziþii de/ Macedoneni. publicã. la neuitare ºi angajare nepãrtinitoare. ºi-a desãvârºit formarea intelectualã. aºa cum însuºi autorul mãrturisea cândva. fãrã patimã. Preocupat de originea sa aromânã. DECEMBRIE 2010 poemul este. la Editura Ethos. scriitor pe care îl descoperã în toatã splendoarea sa. pentru a releva. apare poemul Anul 1940. ajungând la Bucureºti. aceastã mistuire dorindu-se a fi rãscumpãrarea necesarã mântuirii. fie cã au încercat sã reziste în propria þarã. suntem/ încuiaþii de Ardeleni. pe lângã experienþa dureroasã a exilului. sub semnul metaforei. chiar de la debut. atât în limba românã.

Suntem conduºi. lãuntricã. se clocesc ouãle diavolului. iar în anul 1951 a devenit preot la Seminarul Monahal de la Mãnãstirea Neamþ. absolut nimic. Dar când a intrat în temniþã. E o stare de absenþã. Asta este o întrebare la care nu se poate rãspunde întru totul. cãci eram un prichindel pe lângã el. Recomand o stare de prezenþã permanentã. recomand o poziþie de trãire. bineînþeles respectând proporþiile. Mircea Vulcãnescu ºi alþii. ale unuia ºi ale altuia. a fost graþiat în 1964 de la închisoarea Aiud. Eu ca duhovnic ce toatã ziua stau de vorbã cu lumea care are nevoie de verticalitate. fãrã voia lui Dumnezeu. Dacã-i întristare. O stare de veselie. toatã creaþia lui Dumnezeu este o unitate. ºi apoi sã vã întreb: ce le recomandaþi în primul rând creºtinilor care doresc sã sporeascã în viaþa duhovniceascã? Pãrintele Arhimandrit Arsenie Papacioc: Eu recomand o stare de veselie interioarã. Numele civil al pãrintelui Arsenie a fost Anghel. Noi trãim într-o mare unitate. Pãrintele Papacioc a trecut prin puºcãriile comuniste. Nichifor Crainic. care cunoºteau Noul Testament aproape pe de rost . O stare de veselie adevãratã. el s-a purtat cam ºovãielnic. S-a cãlugãrit în 1946 la mãnãstirea Sihãstria ºi s-a nevoit la Mãnãstirea Antim din Bucureºti pânã în 1949.A.puþini erau care nu ºtiau toate scrierile sfântului Ioan Evanghelistul . Nu se întâmplã nimic. este duhovnicul Mãnãstirii Sfânta Maria din Techirghiol. de unde ºi numele de Papacioc” Interviu cu Pãrintele Arhimandrit Arsenie Papacioc – Mãnãstirea „Sfânta Maria” Techirghiol – Constanþa. ªi starea de rugãciune înseamnã o stare de prezenþã.DECEMBRIE 2010 63 „Sunt macedonean dupã tatã. În vara anului 1958 a fost arestat din nou. toatã creaþia suferã. Din anul 1976. comuna Perieþi. Dacã ne despãrþim de marea unitate. Între 1949-1950 a fost sculptor la Institutul Biblic. Deci. La procesul Rugului Aprins . totodatã sã vã mulþumesc mult pentru dragostea de a-mi acorda acest interviu. Dacã un om nu moare de pe poziþia de trãire. niciodatã. Stelian Gomboº: Preacuvioase Pãrinte Arsenie. Condamnat la 20 de ani de muncã silnicã. Stelian GOMBOª Pãrintele Arhimandrit Arsenie Papacioc s-a nãscut în 15 august 1914 în satul Misleanu. Tatãl bunicului meu a fost preot în Macedonia. în primul rând îngãduiþi-mi sã vã adresez un sincer ºi cãlduros „La Mulþi ºi Fericiþi Ani!” cu prilejul zilei dumneavoastrã de naºtere. de steag. judeþul Ialomiþa. din inimã.P. care înseamnã recunoaºterea forþelor de bine din tine. Ioan Ianolide. nu recomand nevoinþe. Aþi cunoscut astfel de oameni care aveau o asemenea stare de prezenþã continuã? P. cu orice chip. Eram într-o anumitã relaþie ºi cu Pãrintele Dumitru Stãniloae. Am trãit în puºcãrii 14 ani. o stare ce înseamnã rugãciune neîncetatã. unde a pãtimit alãturi de Pãrintele Iustin Pârvu.am fost amândoi în acelaºi lot. guvernaþi de Dumnezeu în toatã miºcarea noastrã. Deci trebuie sã fim FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . de întunecare. Între 1952-1958 a fost preot la Mãnãstirea Slatina. de auto anulare. cu prilejul împlinirii a 95 de ani Drd. Cãci zice Mântuitorul: „Nu se miºcã fir de pãr fãrã voia Mea”. Oamenii îºi pãstreazã ascunsã viaþa lor.pãrintele Stãniloae a rãmas impresionat. Pentru cã tragedia întregii lumi trebuie plânsã ca propriile noastre pãcate. pentru cã fãcea parte din grupul „Rugul Aprins”. degajatã de problemele vieþii. am stat cu fel de fel de conducãtori ticãloºi. suntem pe poziþie de anulare. Valeriu Gafencu. de înãlþare. de problemele cãrãrilor vieþii. când a întâlnit acolo mari trãitori care erau de 20 de ani în închisoare. A fost al ºaptelea copil al pãrinþilor Vasile ºi Stanca.G. S.

în sfârºit. Iacã cine te Dumnezeu. suntem creaþi aºa. E cel mai important. pentru a cãrui Lui i s-a încredinþat marea rãspundere sã su. S. N-am murit în cinci zile.dezbrãca. În închisoare erau oameni de rugãciune. Nu m-au omorât. eram un copil. Pentru cã fiinþa umanã . Deci poziþia aceasta este: întâi suferinþa ºi pe urmã plata. dupã soomul. ªi de multe ori mã gândesc ce cinste are la Jilava un cãpitan m-a întrebat în timp ce mã omul! Pentru cã Dumnezeu a creat douã lucruri dezbrãca ºi mã tundea: „Ce-ai fãcut. Chiar posibil. zice Sfântul Teodor Studitul.G. Eu am vreo 44 de arestãri. Mi-au dat ºapte. cu cine. bineîn. Ce ziceþi de lucrul tot mã condamnau la 10-15 ani. S. la Sfânta Masã.G.atunci „mortua est”! În tinereþe eram singurul zãrii. asiduã ºi chiar finalã. Dumitru Stãniloae. o razã de nezeu. este Dumnezeu. de cinci. nu-i o lucrare din sat care mergeam la bisericã. mã!”. Sfânta Liturghie face abstracþie de dru Mironescu ºi toþi ceilalþi au primit câte 15 la orice fel de comparaþie. el este stãpânul cre. greu. DECEMBRIE 2010 ria acestei nemaipomenite întâmplãri. Zarca era la Aiud o închisoare în închisoare.aºa cum zice ºi coteala lor. adicã. Am stat împreunã. AlexanP. Dar care era intensitatea rugãciunii e greu de apreciat ca sã satisfacem noi acum lumea curioasã de astãzi. Pe tine. Cine este mai smerit.64 atenþi. este o creaþie întreagã! Cum aº în. Om sunt. cu tu sã ai o poziþie de prezenþã. Omul! adevãr ce ºtim c-o avem în noi. Lupta prezent. N-am murit în trei zile. acesta? Nu e o coajã de pâine acolo.apãrare vom porni la încleºtare cu stãpânitorii pravegheze întreaga creaþie. borât pe pãmânt? Vasile Voiculescu. toþi creºtinii aceºtia se rugau. Vã daþi seama. Nu ºtiþi! Fãcutã de unguri pentru români. Dar a fost privire la om. dacã nu fãceam nimic. Am stat mult timp în doi.salvare! Dar existã un duh. Sã ºtiþi cã smerenia este singura cale de salvare. Da! „Eu sunt Cel ce sunt”. Dumnezeu are încã taine ascunse cu n-am murit. este sã nu recu. Eu când am auzit vorba numai El a înviat.decât de-a ne hãrãzi Dumnezeu fericirea sã muaþie nu-i ca omul. În ierarhia din Bisericã nu împãratul sau patriarhul este cel mai mare.A.predica. Preacuvioase Pãrinte Duhovnic. „Cine fuge de Cruce fuge de Dumnezeu”. n-ar fi fost aºa de valoroasã dacã n-ar fi fost crucea mai întâi. erai cu totul suspendat de tot ce-i materie! În asemenea condiþii.P. cu ce rugãciune. În trei zile mureai. cu Virgil Maxim… L-am avut pe Virgil Maxim chiar în celulã. Sã nu amânãm trezirea duhovniceascã. Toatã creaþia a avut un mo. ªi a zis preotul: Este chiar El. nu viaþã în om care nu cedeazã. În mâna omului. este un ºtiþi. femeie distinsã care L-a nãscut pe Dumnezeu ºi dacã nu fãceai nimic te condamna la 10-15 ani. Ne scoteau afarã zece minute pe lunã. Când începea ment de recucerire ºi de reînviere. „Mã. N-a vrut Dumnezeu. moº. A creat o „N-am fãcut nimica. Important este ca acolo unde eºti sã fii Omul este cu totul superior în creaþie. Nimeni din cre. dar m-a costat. Mie mi-au dat 40 de ani. Iacã cu cine aveam de-a face. atunci când mergi pe calea pier. ªi. El este singura verigã posibilã rim chinuiþi ºi sfârtecaþi pentru scânteia de de legãturã între Dumnezeu ºi creaþie. ea este peste îngeri ºi peste orice. mã?” nemaipomenite care nu se pot repeta. în Împãrãþia cerurilor. Sigur cã m-am Cer. Dacã nu-i aºa. o linie. ªi lucrarea aceasta o sãvârºeºte camere frigorifice. Nu ºtiam FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . S-a dat de gol. Aºa cã Liturghia. iacã cine te omora… Important este ca drãzni sã o compar.în vânt. Nu cer nimic altceva decât un pic de trezire. Acolo nu vedeam nimic. pe care nu le cunosc nici îngerii. Nu mai conta moartea.asta… Nu ºtiam. aþiei. pe cât este de supãrat cã suntem nepãsãtori. nu nimica. ªi n-avem alt ideal recunoaºtem. cel mai mare lucru mã tratau peste tot ca pe un mare criminal. ce sfinþenie? Este chiar Dumnezeu. dar nici el nu acum! Învierea lui Iisus Hristos s-a fãcut… Nu stã pân’ la sfârºit”. Dar toatã glo. de care ne e ºi fricã sã amintim. Nu babã. un pai Satanei. Cã þeles. omule. Mi-au dat Sfântul Grigorie de Nyssa . Sfânta Liturghie este ani.puterilor întunericului pe viaþã ºi pe moarte. Omule. întrutotul pe deºi mã urmãreau. cu Valeriu Gafencu. uite pe cine bagi tu în iad! Asta-i deviza fiecãrui creºtin.P. a creat preoþia care-L coboarã de sus ºi îl naºte dar 40 de ani…” Vedeþi. aºa suntem creaþi. la Aiud. de acum. Vã rog sã ne explicaþi mai mult citatul din Sfântul Teodor Studitul. mi-a fost aproape ca un ucenic. fie ce-o fi. Vã mai spun încã o datã: eu recomand o stare de veselie care înseamnã rugãciune neîncetatã. i-am zis eu. Moartea era noaºtem cã putem fi în asemãnare cu Dum. mã bãgau pe la rãcitor. acela este mai mare în Bisericã. din nou pe Sfânta Masã.distrat când m-au condamnat. Recunoaºtem. eram eu singur. Am trãit cu ei. Dumnezeu nu-i supãrat pe noi atât de mult pentru anumite greºeli. aici ºi „am ºi eu unul care vine la bisericã. Pe mine m-au þinut ani de zile la zarcã.este copleºitoare. de P. credeam cã s-a terminat totul. iar la ce Sfânta Liturghie este consideratã cerul coRugul Aprins am fost condamnat 40 de ani. neînþeles. nu omeneascã. în celulã. Da.A.

trebuie sã ºtii sã mori ºi sã înviezi în fiecare zi. þineþi-o! Mântuitorul Hristos n-a vrut Crucea. „Doamne. a nins patrusprezece zile.nu ºtiu în ce mãsurã puteþi sã mã în- 65 þelegeþi cã ne þinea puterea lui Dumnezeu. ªi oamenii nu preþuiesc viaþa de libertate. trebuie sã recunosc . Este o mare greºealã dacã o ignorã cineva. Câteodatã când o topeai. Pentru cã. Tatãl bunicului meu a fost preot în Macedonia. sã fiu sigur cã s-a terminat. Se întâmplau multe lucruri. Faceþi act de prezenþã la Dumnezeu: „Doamne.G. el crede c-ar fi oameni. Iarna nu era o problemã. Aºa cã numai ºi numai prin Cruce putem ajunge la înviere. nu preþuiesc suflarea ºi rãsuflarea. toate astea îþi topesc mai mult inima spre marile puteri. Aºa cã nu ignoraþi. dar dacã vine. stângadreapta. Sã revin: cei de la puºcãrie nu credeau în Dumnezeu. ºtiþi… Tot aveam nevoie de izvor. S. Nu-i supãrat Dumnezeu pe noi atât de mult pentru pãcate. pânã în adâncul deliberativ al lucrurilor.P.P. Îmi amintesc multe. S. oriunde ai fi în viaþã. Am avut ocazie sã fiu chemat de multe ori la cãpãtâi de morþi. peste cinci ani. Am vãzut la toate animalele cã au o teamã de om. practic. Eram totuºi liber.G. zi ºi noapte. Am avut în acei ani ºi spaimã. Dar nu eram un om al pustiei.P. fãrã discuþie. Tu mã iei”. Acum. cât este supãrat cã suntem nepãsãtori. sã mergem pe malul celãlalt? Voiaþi fãrã valuri? Voiaþi fãrã încercãri?” Pãi nu se poate. Ne-a creat singuri numai pentru El. Dacã nu ai o stare de smerenie. nu academii. Pânã la izvor erau ºi lupi care pândeau cãprioarele ce veneau sã se adape. nu refuzaþi suferinþa. o blanã de piele pe care stãteam lungit noaptea. La un moment dat a nins. împlinesc o sutã de ani de viaþã pe acest pãmânt. Dar eram ºi eu tot o caprã. Când Mântuitorul era pe lacul Ghenizaret.A. Dar nu m-am folosit aºa. pentru patimi. cã era zãpadã ºi topeai zãpadã. cu apostolii. Chiar lupii ãºtia obraznici. Toþi Sfinþii Pãrinþi spun lucrul acesta. þi se înfigeau acele de brad în gât. în închisoare nu credeau în Dumnezeu. ªi erau primejdioºi. Cu alte cuvinte. Dar nu era primejdios. Cã te trãgea. de aceea nu mã speriam. ca suferinþa. Adicã: „N-am spus Eu bine. Aveam un izvor la o distanþã cam de douã sute de metri de coliba unde stãteam. dar când I S-a dat n-a mai lepãdat-o. nenorociþii paznici. Doamne.A. a zis „Sã mergem pe þãrmul celãlalt”. Pentru cã viaþã înseamnã moarte continuã. ªi era atât de nesuferit! Sunt multe lucruri! Cum sã exemplific. ªi are o teamã. dar mai ales în puºcãrie ºi în pustie. la zarcã. n-o duci. viaþã intensã. În pãdure e mai uºor pentru tine cã lupul nu are gâtul flexibil ca sã se uite aºa. Eu sunt macedonean dupã tatã. nimic nu te formeazã cât o stare de prezenþã continuã: ca închisorile. aºa cã nu poate sã înþeleagã cineva din afarã ce se petrece la pustie.G. Era o viaþã suspendatã. Am avut o viaþã trãitã cu adevãrat: puºcãrii. vã daþi seama.DECEMBRIE 2010 eu de Liturghie. nu a fost o problemã grea asta. N-a cedat deloc. acum. Are privirea directã. La origine. Dracul credea în Dumnezeu. Fie cã fãceam o miºcare sã gonesc urºii. L-au jupuit. Da. În pãdure copacii îl pãcãlesc. ªi vã spun ºi eu vouã. Cãci nu puteai sã cedezi: era proba de credinþã sau de necredinþã. se numea Biro.A. P. cã tot de la Dumnezeu sunt. În concluzie. clipã de clipã chiar. ne-a chemat Albu. dar n-a cedat. spre Dumnezeu. Pe ungureºte înseamnã primar. Preacuvioase Pãrinte. Nu cãutaþi Crucea. scoalã cã pierim!”. Te uitai în toate pãrþile. E o prezenþã ºi o creaþie întreagã în inima ºi în miºcarea pustnicului. S. În pustiu luptai cu dracul. au strigat apostolii. Nu te jucai. Se temea de El. dar m-a ajutat Dumnezeu sã îmi þin prezenþa. tot aºa. Nu mã temeam de urºi ca de lupi. Este greu sã vorbeºti despre niºte lucruri de înãlþime… Nu mai erai viu. ca la FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . S-a culcat în corabie dar în timpul ãsta valurile creºteau. La Aiud am avut un ºef de gardieni acolo. cine fuge de Cruce fuge de Dumnezeu! P. dar toþi se temeau. Lupii erau foarte îndrãzneþi. cu mare dãruire mântuirea vieþii lor. Viaþa de pustie e atât de suspendatã încât n-ai putinþa sã vezi ceva cu picioarele pe pãmânt. Unde credeþi sfinþia voastrã cã a fost mai greu: la pustie sau în închisoare? P. Preacuvioase Pãrinte Arsenie. Puteai sã-l þii pe diavol la distanþã. Deci te obliga sã iei o atitudine. îndârjiþi. Zãpada de exemplu. Asta trebuie propovãduit la toatã lumea. viaþã care mãsura suflarea ºi rãsuflarea zi de zi. ªi totuºi erai viu. Pentru cã lupii sunt flãmânzi ºi atacã în ceatã. spuneþi-ne despre anii pe care i-aþi petrecut în pustie. N-a zis deloc precum vroiau duºmanii Lui. Cã eu. cum sã le materializez? M-am folosit mult. Mai mult. orice drum. „Vã ºi vedeaþi în fundul mãrii cu Mine cu tot!”. S-a acoperit orice cãrare. eram copil. Nu ne jucãm cu timpul vieþii noastre. trãgea haina de sub tine. Tu m-ai fãcut. De atunci n-am mai ieºit din bisericã pânã nu ieºea ºi preotul. fie cã fãceam o miºcare sã gonesc lupii. nu ºi pentru dracul. desprinsã ºi de cuvinte ºi de înþelegerea oamenilor care n-au trãit cât de cât. Era rãu de tot. de unde ºi numele de Papacioc. Însã. Dar te þinea prezent. ªi erau foarte sãlbãticiþi. În sfârºit… nu facultãþi. Au o teamã de moarte.

asta era acum o sutã de ani”.G. O mare misiune duhovniceascã va avea România. dupã Scripturã. care vedem lucrurile acestea. Vrei. într-o clipã poþi sã faci mult! Cã Dumnezeu n-are nevoie de cuvintele noastre. moartea.. S. nu vrei. cum am chiar acum un caz.A. ce le puteþi spune acestor tineri? P. Va sã zicã. toþi doreau sã mai trãiascã o zi.G. Câ a Ta easti amiral’iea º-putearea. ci din punct de vedere mântuitor. ºi cum o propovãduieºte Biserica ºi gata. de apãrare.G. ªi noi. de un cuvânt. cãci venise aia. vãd o mare rãspundere. nu se poate”. nu cum le-au spovedit. ma nâ aveagl’i di aþelu arãu. Se pot întâmpla lucruri îngrozitoare. rãmâne peste toate veacurile. personal. ªi putem sã I-o dãm într-o clipã. vroia sã facã avort cu aprobarea unui cleric. Aici sã fie foarte atenþi pãrinþii duhovnici! Sã nu fie de partea lor când zic: „mi-a spus pãrintele cutare. cari hii tu þeru. ºi intrau într-un necunoscut ºi începeau sã aparã toate aºa cum ni se aratã în Scripturile divine. ªi doreau sã le spovedeascã. înainte de moarte. Dar asta nu trebuie sã ne interzicã sã spunem adevãrul. Tocmai poziþia Scripturii. care ne scãldãm în ani: „Ce faci într-o zi?” Nu într-o zi. n-am nimic de zis. a rãspuns. Sigur cã nu din punct de vedere economic.org un rãspuns sfios.P. Acelaºi Hristos. moare sigur. „Asta n-o fac. Acesta este rãspunsul. în veºnicie. dar nu mai puteau… Înapoi nu se mai putea. la întrebarea asta îndrãzneaþã rãspundem: suntem români ºi cum sã nu vãd o fericire pentru þara mea? Nu pentru cã-i þara mea. Chiar dacã existã ºi cãderi.A. Spune aºa un Sfânt Pãrinte: „Aº vrea sã înþelegeþi: dacã chinurile iadului sunt la nivelul chinurilor din ziua morþii. Consider cã în România este cea mai adecvatã viaþã. este destul”. Au nevoie de un sprijin.A. dacã pãstreazã sarcina. „Tatãl nostru” în aromânã (versiune) Sursa www. Românul înþelege de ce-ai întins mâna. ci pentru cã sunt într-un cadru adecvat Scripturii. Dacã ar fi sã le adresaþi un cuvânt tinerilor de azi ce le-aþi spune? P. avem ce sã le spunem. aºi cumu n þeru. cã pot sã…” ªi în acest fel ei îºi susþin punctul lor de vedere erotic. ªi uite. daþi-mi mie tinereþea voastrã dacã nu ºtiþi ce sã faceþi cu ea. vãd un mare rãspuns pe care nu-1 poate da decât Þara Româneascã în lume. Acum nu-i un alt Iisus Hristos. ªi asta conteazã: Cã Dumnezeu rabdã. Este groaznic. º-nu nâ du pi noi la cârtiri. Moartea nu vine sã-i faci o cafea. aºa cum ºtim cã vin. cã erau suflete trezite acum. ºi sã zicã: . Sã trãiascã creºtineºte! Vreau sã vã spun cã nu-i de glumã dacã nu te-astâmperi. aºi º-pisti locu. trãieºte viaþa aºa cum a ordonat-o Dumnezeu. Înþelegeþi? Nu stãm de vorbã. E o întrebare îndrãzneaþã ºi o sã fie DECEMBRIE 2010 Tatâ a nostru Tatâ a nostru. ei vor sã trãieºti aici. deosebit de Cel din vechime. ci numai de avanpost. eu chiar azi am avut o discuþie: i-a spus doctorul la o tânãrã cã.P.P .ei. aºi cumu li l’rtãmu º-noi unu a lântui.Uite ce le spun: tinerilor. S. Dar sã ºtii cã ai terminat cu Ortodoxia!” Pentru cã acolo sunt anumite raþionamente. Eu. Cei care nu se luptã cu patimile nu cunosc bucuria biruinþei duhovniceºti. Dacã le spunem tinerilor cã „nu este bine sã aibã legãturi trupeºti înainte de cãsãtorie” unii încep sã râdã. este o altã lume. ªi zicem noi. cândva. a Tatãlui º-a Hil’iului º-a Spiritului Sântu. dar eu vreau sã trãieºti dincolo. totana ºi tu eta etiloru. În aceste condiþii. s-yinâ amiral’iea a Ta. are nevoie de inima noastrã. Îi înþelegem. dar vom vedea cã aºa este. s-facâ vrearea a Ta. Vã daþi seama ce spaimã era. s-aiseascâ numa a Ta. de nedescris. Trãim sau nu trãim. Vedeau pãcatele aºa cum le-au fãcut. Nu o cunosc. de girul unui cleric. cu întregimea învãþãturii Lui. rãsuflare ºi suflare. este o goanã dupã bani. cum vedeþi viitorul þãrii noastre? P. În Occident nu se mai pune problema în acelaºi duh. dar ºi înainte apucã. Nu putem sã schimbãm învãþãtura lui Dumnezeu dupã cum ne convine.wikipedia. cã te-aºteaptã viaþa veºnicã. Uite. Din punct de vedere duhovnicesc. România este milostivã ºi nu duce un rãzboi de distrugere. judec dupã inima mea. fericitã”. Þipete… sentimente omeneºti… muribunzii vedeau draci. S. rabdã. Scriptura este trãitã de români. tora. Vedeþi. Aminu. dacã se poate unul cu nume ºi renume. Asta-i pãrerea mea. Sã trãiascã. Vin foarte mulþi sã mã întrebe: „sã plec în strãinãtate”? „Pleacã. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Eu i-am zis: „mori pe datoria supremã de mamã. Nu! Doctorii n-au nici o autoritate. România o vãd având o mare misiune în lume. Pânea a noastrâ aþea di tuti dzâlili dã-nâ u a noauâ adzâ º-nâ li l’artã amãrtiili noastri.66 cãpãtâiul morþilor.

asp Manual de Aromânã / Carti tra invitari Armaneasti Este cel mai recent manual de aromânã apãrut în lume. FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . Existã de asemenea un comitet ºtiinþific ºi o bibliotecã cu o bibliografie extinsã referitoare la Vlahi (Armâni). România). Lucrarea reprezintã ºi o premierã. materiale înregistrate despre obiceiuri. Asociaþia. Denumirea datã aromânilor.DECEMBRIE 2010 67 Caleidoscop internautic Casilda CIOLTEA Aromânii .cei de la nord de Dunãre: „valahi”. Serbia. Obiectivele Asociaþiei sunt înregistrarea obiceiurilor. iar noi românii. Italia.gr/vlahs. grecii le spun cuþo-vlahi. la care au participat personalitãþi cu notorietate în abordarea problematicii aromâneºti.ro/neam ul_romanesc/aromani. adaptat ºi fixat de scriitorii aromâni de la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi începutul secolului al XX-lea. Dateazã din 2005. în Veria ºi Seli. Aromânii sunt descendenþii direcþi ai foºtilor traci sud-dunãreni romanizaþi odatã cu cucerirea romanã. Între naþiune ºi românism) http://www. confirmã originea latinã a acestor populaþii balcanice. (Lucian Hetco. impropriu de fapt. membrã fondatoare a Uniunii Culturale Panelenice a asociaþiei valahilor a avut unele apariþii interesante în mai multe oraºe din Grecia. care a marcat împlinirea a 130 de ani de la înfiinþarea Societãþii de Culturã Macedo-Românã ºi a 18 ani de la înfiinþarea Asociaþiei Culturale „Aromânii din Albania”. Elveþia. Asociaþia este împãrþitã în mai multe secþiuni: cântece de dans. Macedonia. realitãþi ºi perspective” Departamentul Românilor de pretutindeni a sprijinit organizarea Congresului aromânilor „Aromâni în UE – realitãþi ºi perspective” în perioada 17-18 noiembrie 2009.dprp. La Congres au mai participat reprezentanþi ai asociaþiilor ºi organizaþiilor de aromâni din România. Însuºi numele de „aromân” nota bene. în aproape toate satele valahe chiar ºi în strãinãtate (Bulgaria. Sutata Culturalâ a Armânilor Ditu Arbinisii si Congreslu di Culturâ Macedo-Româna Ditu Americâ. http://www. înregistrãri din folclor. albanezii le spun tschoban. materiale istorice. Asociaþia a achiziþionat de curând o clãdire care dupã restaurare va funcþiona ca muzeu în care vor fi expuse mostre de nepreþuit ale culturii ºi civilizaþiei valahiene.ne apropie pe noi românii (daco-romanii) de aromâni încã o datã. Xerolivado.ro/ Societatea de culturã a Armânilor din Veria Societatea de culturã a Armânilor din Veria a fost fondatã în anul 1981 ºi este alcãtuitã din membri care trãiesc în Veria ºi Vlahohoria de Seli Vermion. cu asociaþiile culturale din prefectura Imathia ºi a organizat ºase reuniuni Panelene a Vlahilor (Armani). Albania.gov. dar ºi nume marcante din România. Aromânii vorbesc o limbã romanicã ce derivã din vechea latinã vulgarã ºi se numesc ei înºiºi aromâni.descendenþii ai foºtilor traci sud-dunãreni romanizaþi odatã cu cucerirea romanã Slavii le spun vlahi sau vlassi. cea de vlahi .vlahoi. Asociaþia a colaborat foarte bine cu autoritãþile locale ºi prefectura. fotografii vechi. Doliani (Koumaria). grecizãrii ºi prigonirilor sociale de-a lungul secolelor. a tradiþiilor istorice ºi folclorice a Vlahilor (Armâni). le spunem machidoni. sârbii le spun tsintsari. Anglia. în ciuda slavizãrii.htm Congresul aromânilor „Aromâni în UE. Italia. Printre organizatori s-a numãrat ºi Societatea de Culturã Macedo-Românã. cãci sute de ani am fost numiþi chiar noi . Evenimentul a fost iniþiat de Fundaþia Cultural ªtiinþificã Aromânã „Andrei ªaguna” din Constanþa ºi a fost precedat de un Simpozion ªtiinþific Aniversar. fiind primul manual de învãþare a dialectului aromân elaborat dupã metode moderne. http://www. El este redactat în sistemul de scriere tradiþionalã. ºi a fost scris de Matilda Caragiu-Marioþeanu ºi Nicolae Saramandu.enciclopedia-dacica. Franþa. ºi de asemenea. Aromânii sunt o dovadã istoricã a unei continuitãþi milenare în Peninsula Balcanicã. conservarea limbii valahe.

istoriei.wordpress. continuând tradiþia aromânismului în rândul intelectualilor aromâni din Albania. La eveniment au participat etnici români. evocarea tradiþiilor culturale. pentru a li se aprecia cultura. cu instituþiile statului albanez.000 de exemplare scos de Editura Academiei Române s-a epuizat rapid.php?option=com_content&view=frontpage&Itemid=1 ªcoalã ºi grãdiniþã cu predare pentru copiii din Albania Departamentul pentru românii de pretutindeni a sprijinit ºcoala ºi grãdiniþa cu predare în dialectul aromân ºi în limba românã din localitatea Divjaka din Albania. SUA În perioada 22 – 24 octombrie 2010. la Easton. Obiectivele Frãþiei sunt menþinerea vie ºi dezvoltarea aromânei ca dialect al limbii române în scris ºi citit. preºedintele Fundaþiei Culturale „Muºeata Armânã”. Un element aparte al acestui muzeu îl constituie primirea comenzilor.p hp?articol=1035 Ziarul Frãþia on-line Editarea Ziarului „Frãþia” a început în anul 1996. Alãturi de aceºtia. http://daimadeadun. iar în cadrul lor învaþã 50 de copii. în mijlocul cãrora trãiesc comunitãþile aromâne.ro/albania-2/ Congresul Aromânilor din Easton. În camera de artã gastronomicã aromânã sunt expuse diferite feluri de mâncare.proiectavdhela. cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. dar ºi pentru consolidarea legãturilor dintre aromânii din Balcani ºi România.gov. vizitatorii pot vedea întregul proces de prelucrare a lânii.dprp. a obiceiurilor. dar ºi o secþie culinarã. SCMR ºi-a propus distribuirea manualului în cadrul comunitãþilor aromâne din Balcani. resursã esenþialã de informaþii on-line despre originea. produse tradiþionale din lânã. vorbitori ai dialectului aromân din întreaga lume. de cunoaºtere a originilor. se formeazã tineri.com/index. aromânilor în intenþia de a oferi mijloace de pãstrare a limbii. înfiinþat de Willy Wisoºenschi. pentru cunoaºterea mai temeinicã a acestora. Cele douã instituþii sunt unice în Albania. El se distribuie gratuit ºi este finanþat de departamentul pentru Relaþii cu Românii de Pretutindeni. în comuna constãnþeanã Mihail Kogãlniceanu. În egalã mãsurã se adreseazã ºi popoarelor spaþiului balcanic. tradiþiilor. cu forurile internaþionale ºi cu alte organizaþii similare din strãinãtate. folclorului ºi religiei.ro/index. limba. http://www. muzeul adãposteºte obiecte de uz casnic. pentru a fi respectate ºi tratate cu demnitate de cãtre cei cu care convieþuiesc. Aceastã iniþiativã culturalã se adreseazã. Mai exact: cine îºi DECEMBRIE 2010 doreºte sã serveascã din mâncarea tradiþionalã aromânã sau sã deþinã obiecte specifice „armânilor” poate comanda toate acestea. religioase ºi a istoriei populaþiei aromâneºti din Albania. http://www.Biblioteca Culturii Aromâne”. pânã la realizarea cuverturilor cu motive tradiþionale aromâne. evoluþia istoricã.php? Primul muzeu aromân din România „Gheorghe Celea” este primul muzeu al aromânilor din România. Societatea de Culturã MacedoRomânã (SCMR) a beneficiat de finanþare din partea Departamentului pentru Relaþiile cu Românii de Pretutindeni în vederea reeditãrii sale. „Frãþia” reprezintã o platformã de dialog ºi interacþiune cu alte organizaþii similare ale aromânilor ºi celorlalte minoritãþi etnice din Albania. http://www.68 Tirajul infim de 3. oglindirea activitãþii ACAA.ro/vizualizare. promovarea ºi cultivarea dialectului aromân. dar ºi din diaspora. în principal. toate specifice vieþii aromânilor. care militeazã pentru conservarea. spirituale etc. socialã ºi spiritualã a aromânilor. În 2007. sociale.lumeasatului. de la tunsul oii. explicarea ºtiinþificã a legãturilor strânse de sânge între poporul român ºi aromânii din Albania. culturii.fratia-al. http://www. „Frãþia” concentreazã în colectivul de redacþie un numãr de intelectuali aromâni de marcã. s-a desfãºurat cea de-a X-a ediþie a Congresului Aromânilor. În secþia textilã. Revista este scrisã în dialectul aromân. în Statele Unite ale Americii. ca stat FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Compartimentat pe diferite secþii. tradiþiile strãvechi. la învãþarea lui corectã ºi unitarã ºi la transmiterea pe mai departe a culturii tradiþionale a comunitãþilor de aromâni din întreaga lume. pentru a contribui la pãstrarea dialectului aromân. de la renumita plãcintã cu praz pânã la diverse feluri preparate din carne de miel.com/tag/ cultura-aromana/ Proiect Avdhela – Biblioteca Culturii Aromâne Asociaþia Predania a lansat în noiembrie 2009 la Bucureºti „Proiectul Avdhela . dar ºi în limbile românã ºi albanezã. evoluþiei istorice.

org/ FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . ºi de aceea au dat Asociaþiei titlul Societatea de întrajutorare culturalã românã „Fârºarotul”.tipãrit în condiþii grafice excelente.ro/ românã de la sud de muntele Ucika (Monte http://www. de asemenea.istro-romanian. întãrirea legãturilor dintre reprezentanþii diferitelor centre aromâne de culturã ºi realizarea unor structuri organizatorice permanente inter-asociaþii. ºtiri comunitare ºi fotografii. Scopurile pentru care a fost înfiinþatã aceastã societate au fost cel umanitar. care îºi spuneau români. elevii vor prezenta preºedintelui http://www. Societatea a încercat sã îndeplineascã aceste scopuri în mai multe feluri. Fondatorii acestei societãþi au fost membri ai unui trib din nord cunoscut sub numele de „Farsharotsi”. compus de Constantin Belemace. de care aparþine ºcoala elementarã din Suºnieviþa. Cântecul vorbeºte de cumplitul blestem ce cade asupra pãrinþilor care nu-ºi învaþã copiii limba strãmoºeascã. pentru ajutarea oamenilor care emigrau în America ºi cel cultural.hoaraarmaneasca. organizarea de serate cu dans unde oamenii sã se poatã cunoaºte ºi unde se poate pãstra legãtura între persoane ºi donarea de fonduri pentru conservarea patrimoniului cultural. istroromâne) în lume. Dupã mai bine de un secol. ºi un muzeu. Sentimentele lor politice au fost pro-române.ablog. inclusiv Newsletter-ul bi-anual. în sânul societãþilor ºi fundaþiilor aromâneºti. la Zagreb.ro/arte/muzica. promovarea identitãþii ºi culturii române (aromâne. Ivo Josipovic. inclusiv prin donarea de fonduri pentru cei nevoiaºi.curaj. publicate în România ºi Albania.ceea ce constituie o premierã absolutã în promovarea acestui grai dupã cel de al doilea rãzboi editia=34 &page=macedonia&nr=1 http://www.info/ croat un ghid turistic bilingv croat ºi istroromân http://revista. Poetul Belemace s-a dovedit a fi un adevãrat vizionar atunci când a compus versurile. Este un echivalent al imnului „Deºteaptã-te Române” la românii aromâni. de cãtre noul Preºedinte al Croaþiei. cât ºi interviuri. http://www. Dimândarea pãrinteascã rãsunã mai actual ca oricând. a genealogiei. limba (graiul) armânesc.ro/index_html? .armanami. Dl. http://www. care oferã atât articole academice ºi eseuri informale scrise de cãtre membrii comunitãþii despre cultura aromânã.balcanii. Societatea „Fârºarotul” a fost fondatã în 1903 de Nicolae Cican ºi este cea mai veche ºi cea mai mare asociaþie aromânã din America. fiind unica ºcoalã din zona în care se aflã satele cu populaþie istrohttp://aromani. acolo. Dar în cele din urmã aderarea a fost deschisã spre toþi aromânii. înregistrãri video ºi audio.dprp. destinate membrilor comunitãþii ºi publicului larg ºi sã organizeze tururi speciale ale satelor ºi oraºelor natale din Peninsula Balcanicã.html mondial . luptãtor pentru drepturile românilor (aromânilor) din Balcani. au fost primiþi duminicã 24 octombrie 2010.aromanii. precum ºi cu alte organizaþii legitime ale aromânilor de pretutindeni. european ºi mondial. Asociaþia are multe proiecte în curs de desfãºurare pentru pãstrarea tradiþiilor ºi culturii aromâne. indiferent de localitatea de origine sau apartenenþa politicã.DECEMBRIE 2010 înrudit. în 1888.net/ Societatea „Fârºarotul” 69 Elevi istroromâni în vizitã la Preºedintele Croaþiei Elevii ºcolii medii „Ivan Goran Kovacic" din Cepich. susþinerea apartenenþei istorice ºi etnografice a aromânilor la românitate. meglenoromâne.org/blog/ Maggiore). împreunã cu o parte din dascãlii lor. o arhivã foto.ro/congres-de-cultu ra-macedo-romana/ Imnul Aromânilor – Dimândarea pãrinteascã Dimândarea pãrinteascã (Mustrarea pãrinteascã) este imnul aromânilor.net/?p=3881 http://www. dotate corespunzãtor pentru cercetarea culturii aromânilor. sã achiziþioneze cãrþi. http://www. Membrii asociaþiei sperã.gov. ªcoala „Ivan Goran Kovacic" cuprinde ºi Site-uri despre aromâni: elevi de origine istroromânã. pentru a pãstra cultura aromânã cât mai mult timp. unde este cântat la posturile radio ºi de televiziune emise în dialect.farsarotul. sã întemeieze o bibliotecã centralã. ºi istoriei lor. Tot cu aceastã ocazie s-a organizat ºi un stand cu lucrãri despre cultura ºi civilizaþia aromânã. relevante pentru cultura aromânilor. Subiectele abordate în cadrul Congresului au fost cele legate de pãstrarea identitãþii culturale a aromânilor în context balcanic.

este bursier al Universitãþii Iowa S. Michigan etc. sã-i ducã poetului la spital ziarele în care ticãloºii îl atacau cu cruzime.U. el a pregãtit-o: cât timp a funcþionat cenaclul „Flacãra”. din judeþul Dolj. gimnaziu ºi liceu. Prin eforturile personale ale lui Adrian Pãunescu. Nu ei însã reprezintã adevãrata Românie. poezii) ! Fântâna somnambulã (1968. plãtind toate datoriile. care aveau grijã ca. unde urmeazã ultimele douã clase la Liceul Central. Lua masa singur la terasa restaurantului. Adevãrata Românie e cea care l-a plâns creºtineºte pe cel mai iubit ºi cel mai huiduit poet român al secolului XX.A. la Borºa. cea realã. Când m-a vãzut. dacã am judeca dupã reacþiile mercenarilor anonimi de pe frontul on-line. mi-a întins mâna ºi. Ultima datã m-am întâlnit cu Pãunescu acum vreo doi ani. arestat). de la Pãunescu. Pãunescu a plecat.70 DECEMBRIE 2010 Cel mai iubit ºi cel mai huiduit dintre pãmânteni Constantin TÃNASE Chiºinãu omânia nu l-a iertat pe Adrian Pãunescu asta ar fi concluzia. la Carna ºi la Craiova (Liceele „Fraþii Buzeºti“ ºi „Nicolae Bãlcescu“). ulterior. la Bârca. conferinþe în faþa studenþilor americani. Adrian Pãunescu se mutã în Bucureºti. care atacã paginile web ale ziarelor precum gândacii de Colorado planta cartofului. la Universitãþile: Ann Arbour. fãrã sã aºtepte rãspunsul. ca fiu al lui Constantin ºi Floarea. Atunci. revizor ºcolar de Dolj. Copilãria ºi-o petrece în comuna Bârca. unde participam la o manifestare culturalã. la Mangalia. ºi de mama sa vitregã. Columbia din Washington. galbena gutuie a lui Pãunescu s-a Adrian Pãunescu s-a nãscut la 20 iulie 1943. Constantina (Margareta) Pãunescu. dupã decenii lungi de despãrþire. la Chiºinãu au pãtruns cântecele de libertate ale lui Vasile ªeicaru ºi colindele româneºti ale lui ªtefan Hruºcã. prozã fantasticã) ! Aventurile extraordinare ale lui Hap ºi Pap (1970. fãrã alte „introduceri”. nu se poate înscrie la Facultatea de Filologie a Universitãþii Bucureºti. avea grijã sã-l „informeze” zilnic pe Pãunescu cu cele ce se întâmplau în jungla noastrã scriitoriceascã. pentru activitate anticomunistã (ºi. decât în 1963 ºi o terminã în 1968. întemeietor de ºcoalã ºi alte lãcaºe de culturã) ºi Ioana Pãunescu. în fiecare joi. Basarabia. debut editorial) ! Mieii primi (1966. s-a ridicat. moldovenii. decât îi datoreazã Pãunescu României. vom realiza cã România îi datoreazã cu mult mai mult lui Pãunescu.. Din explicaþiile ce au urmat am înþeles cã cineva de la Chiºinãu. decât galbena gutuie de la geam a lui Pãunescu. în ultima lunã a programului american. Miºcarea de eliberare naþionalã din anii ‘90 ai secolului trecut este opera lui Pãunescu. de astãzi. picurând otravã unde era nevoie. Nimeni nu a fãcut mai mult ca sã ne simþim acelaºi neam. Marin C. Maramureº. Dupã absolvirea diverselor clase de ºcoalã primarã. judeþul Bãlþi. timp de un an academic. Presupun ca acest „cineva” e unul dintre acei „prieteni” ai lui Vieru. în comuna Copãceni. Sunt convins cã ºi viaþa lui Pãunescu a fost scurtatã de astfel de „prieteni” care miºunau în umbra lui. poezii. a „decretat”.. luau lecþii de patriotism ºi libertate de la el. Chicago. Cãrþi publicate ! Ultrasentimente (1965. printre care ºi X (nu vreau sã-i dau numele). a intrat direct în subiect: ce nu puteþi voi acolo împãrþi cu Vieru?! ªi. susþinând. Din motive politice (tatãl fiind deþinut politic). fiind crescut mai ales de bunicii sãi. La fel de mult îi datoreazã lui Pãunescu ºi Basarabia. poezii) ! Cãrþile poºtale ale morþii (1970. Între 1970 ºi 1971. cu vocea lui inconfundabilã: „Apreciez mult faptul cã dumneata nu ai rãspuns la mizeria lansatã de X”. pe care îl absolvã în 1960. în fiecare dimineaþã.. Cu scurgerea timpului. literaturã pentru copii) R FAMILIA ROMÂNÃ IN MEMORIAM . rãmâne fãrã sprijinul tatãlui. care este dat afarã din învãþãmânt. Pãunescu (învãþãtor.

trei ediþii) ! Liber sã sufãr (2003. pe Cerul meu. Trilogia cãruntã) ! Noaptea marii beþii (1993-1994. cei care am rãmas. ! 71 Viaþa de excepþii (1971. Te-nalþi ºi tu pe Cerul României. ºi dã-le pace. interviuri) ! Istoria unei secunde (1971. Sunt sigur cã Dumnezeu l-a auzit. Pãunescu. Aflat în „pragul iernii absolute”.mai lungã ºi mai liniºtitã decât cea antumã. trei ediþii. dar o epocã nãscãtoare de altã epocã. roman) ADIO MARE GENIU ROMÂNESC Eu sunt bolnav de dumneavoastrã. cã furã prea puþine milioane! Ridicã-te dar. poezii) ! Deromanizarea României (1998.vol.000 exemplare) ! Sub semnul întrebãrii (1979. Trilogia cãruntã) ! Bieþi lampagii (1993-1994. Neam! (Ultimele versuri ale lui Adrian Pãunescu…) Rãmân cu boala ta. Þarã! Eu sunt bolnav de dumneavoastrã. poezii) ! Într-adevãr (1988. poezii.. ca ºi stânga României. integrala poeziilor apãrute în volume) ! Meserie mizerabilã. l-am petrecut cu certitudinea cã mâine se va înãlþa o nouã Românie. s-a gândit la România: „Dã-mi. poezii. Doamne. poezii) ! Tragedia naþionalã (1997. antologie de poezii) ! Sub semnul întrebãrii (1971. poezii) ! Pãmântul deocamdatã (1976. poezii) ! Generaþia 60 – Nichita Stãnescu. mã-nchin. Acolo unde-s toþi Îndrãgostiþii ei! Salutã-i. Pãunescu nu a îndrãznit sã cearã pentru þara sa „maximã dreptate”. sufletul (2000. teza de doctorat a poetului) ! Vinovat de iubire (2010. prima fiind arsã de cenzura de partid) ! Lumea ca lume (1973. antologie de poezii) ! Manifest pentru mileniul trei . interviuri) ! Manifest pentru sãnãtatea pãmântului (1980. poezii) ! Infracþiunea de a fi (1996. ºi românul tãu. Vrea morþi Poeþii toþi sã-i aibe-n gând… Cu ruga ta pentru pãrinþi. antologie de poezii) ! Manifest pentru mileniul trei . poezii) ! Cartea Cãrþilor de Poezie (1999. poezii) ! Mãºtile însângerate (2001. poezii) ! De la Bârca la Viena ºi înapoi (1981..vol. Spania FAMILIA ROMÂNà IN MEMORIAM . ediþie revãzutã ºi adãugitã.. Ca un adevãrat lampagiu care arde. haideþi sã ne dezgropãm viitorul”. în pofida chiþcãirilor jalnice ale batalioanelor de ºobolani anonimi de pe frontul on-line. cu toþi Poeþii: Sã vadã Cerul. Aºa se va întâmpla în România realã de mâine. reportaj. Odatã cu dispariþia lui Pãunescu a dispãrut o epocã.DECEMBRIE 2010 dovedit a fi mai importantã ºi mai puternicã decât Armata a 14-a a lui Lebedi. pe patul de spital. Trilogia cãruntã) ! Front fãrã învingãtori (1995. care n-au ezitat sã-l atace pe Pãunescu ºi în catafalc. Ba plâng. poezii. în sep. proze) ! Nemuritor la zidul morþii (2001. Pãunescu a formulat un îndemn cu valoare testamentarã: „Încetaþi sã vã mai ocupaþi cu dezgroparea trecutului. Anume în acest sens am spus mai sus cã Pãunescu este o epocã ce a dispãrut. Cãci pe-ãºtia nu-i saturã nici Dracu’! Fã cor de rugã SUS. încã niºte ani/ ªi þãrii mele minimã dreptate!”. luminându-le altora calea. ci mãcar „minimã. În toiul discuþiilor despre dezgroparea ceauºeºtilor. 1 (1984. poezii) ! Totuºi iubirea (1983. jurnal) ! Rezervaþia de zimbri (1982. viaþã. trei ediþii) ! Din doi în doi (2003. azi n-au milã. antologie de poezii) ! Locuri comune (1986. Ioan Alexandru (2007. curând. Marin Sorescu. douã ediþii) ! Poezii de pânã azi (1978. poezii. s-o sufãr înc’aici. iatã de ce noi. 1989) ! Poezii cenzurate (1990.”. Iar tu te-nalþi. antologie de poezii. poezii. poezii) ! Viaþa mea e un roman (1987. poezii) ! Sunt un om liber (1989. poezii) ! Pânã la capãt (2002. poezii) ! Iubiþi-vã pe tunuri (1981. carte retrasã de pe piaþã. record mondial de tiraj pentru poezie.. în ultima sa poezie. dar a dispãrut nãscând altã epocã. 155. 2 (1986. SUS. cum vrei. ªtiai de-atunci cã vor muri de foame! Nici dreapta ºi nici stânga. poezii. o Românie în care existã „minimã dreptate” ºi în care poetul Adrian Pãunescu va avea o viaþã postumã lungã . poezii) ! Româniada (1993-1994. Cãci dreapta. publicisticã) ! Repetabila povarã (1974. ºi dã mâna-acum cu toþi ªi spune-le cã toþi venim. poezii. poezii. sãracu’… Alexandru TOMA.

America! America!. 21 noiembrie 2010. 1996. scriitor. 1977. 1984. prin re-îndumnezeire. Panteon. dacã nu el.. revenind în România dupã mai mulþi ani de exil. . drapatã greþos sub faldurii „democraþiei liberale”!). Prof. dar ºi în strãinãtate. efortul de a se bate.. nu doar american. a României) de Legiunea Sfântului Arhanghel Mihail. în primul rând. Helicon. Albatros. Fondator al revistei Origini (revistã cu un conþinut hotãrât de dreapta . întru recunoaºterea deplin desluºitã a Vocii Neamului Cultural Românesc. GABRIEL STÃNESCU fãcea naveta. sub conducerea dlui profesor Mircea Martin.A. acum vreo 4-5 ani. unde îºi împlinea. cât ºi estetic. cu teza: Particularitãþi etno-culturale ale românilor americani. din punct de vedere cultural. în SUA. om de mare curaj ºi cu un caracter puternic. A debutat la revista ieºeanã Cronica. între România (unde avea familia ºi toate dorurile Duhului!) ºi S. 1991. implicit. alãturi de ªtefan Damian ºi Sergiu ªtefãnescu. Era membru al Uniunii Scriitorilor din România. cu care se mândrea.72 DECEMBRIE 2010 S-a mai stins. autentic ºi boreal de strãvechi . publicate la diverse edituri: Exerciþii de apãrare pasivã. publicist de marcã. mult prea grabnic.U.. D FAMILIA ROMÂNà IN MEMORIAM . L-am cunoscut ºi direct. precum cu un blazon nobiliar. 1998. mi-a ºi propus nu doar sã colaborez la revista lui dragã. Bucescu. dar ºi al revistei Caietele Internaþionale de Poezie. dr. Practic. cenaclul „Universitas”.. prin toatã þara. ci internaþional.. profesorul universitar ºi oratorul creºtin Constantin Em. Albatros. deci. o fãclie a neamului românesc. s-a dovedit un bun ºi autentic ambasador al culturii româneºti. într-una. de câteva ori pe an. în 1969. Adrian BOTEZ uminicã.) . Sfârºitul care începe. închinate acelei miraculoase miºcãri de renaºtere naþionalã ºi. mãcar generaþiile ce vor veni. Gabriel Stãnescu a emigrat în SUA. la Tecuci: era o lansare de carte a unui prieten comun. Vãzându-mi cele câteva cãrþi publicate. vedea-vor lumina izbãvirii. sute de conferinþe fierbinþi ºi inspirate. Era Licenþiat al Facultãþii de Filosofie. prin unchiul meu. indirect. Euphorion. cu o conºtiinciozitate martiricã. Doctor în filosofie. întâi. atât ideatic. Stress. alãturi de care a þinut. În 1983. fulgerãtor. ortodoxistã.blazon de onoare ºi demnitate româneascã). mult prea grabnic. Prin aceastã revistã ºi prin tot ce-a fãcut. A condus ºi o revistã româno-americanã de culturã: Romanian Roots. cu o lume împotriva strâmbãtãþii cãreia lupta încã din tinereþe (cu nãdejdea cã. Cu crezuri neclintite întru creºtinismul ortodox. Cãrþile lui Gabriel Stãnescu. ca pe stejarii multiseculari! Dupã anul 1990. în 2002.Origini ci s-a oferit sã-mi publice ºi o carte mai greu publicabilã de vreo editurã în aceste vremi de dictaturã anti-naþional/globalistã. manager extrem de energic ºi.. 1994. Probabil. A fost directorul prestigioasei edituri Criterion Publishing cu rãsunet nu doar românesc. cunoscutã ºi sub numele (încriptând zori ai unei noi etape de evoluþie spiritualã a planetei Terra ºi. a fondat. în simfonia vocilor Corului Neamurilor de Duh ale Pãmântului! L-am cunoscut. al valorilor tradiþionale ºi de duh româneºti (…).un conþinut elevat. GABRIEL STÃNESCU s-a nãscut la Bucureºti. s-a mai stins. a Neamului Românesc ºi a Lumii Umane de pe Terra!. misiunea culturalã.l-a frânt. Dintr-odatã. Contribuþii la studiul comparativ al etnosului românesc. la Bucureºti. a tineretului român interbelic – Miºcarea Legionarã. Universitatea Bucureºti. editor.. în 1951. Împotriva metodei. o fãclie a Neamului Românesc: GABRIEL STÃNESCU om de vastã ºi rafinatã culturã. pentru românii (cu lacrimi în ochi…) din diaspora cea necãjitã….

Day after night. de dupã Sfârºitul lumii ticãloºite de acum . Mi se face frig de propria fiinþã numai gândindu-mã cã aceastã carte a fost. Criterion Publishing: Peisaj cu memorie.þie.DECEMBRIE 2010 Ne-am re-întâlnit pe Internet. scriitorii. prieten drag! FAMILIA ROMÂNà M IN MEMORIAM . Scriu aceste rânduri sub ghilotina neîndurãtoare a ideii cã nici eu nu mai am multã vreme de petrecut pe-aici. Origini. la standul sãu relativ mic. Ceea ce ai construit în România. 1996. ultima îngrijitã de el. fie ºi de zece de ori într-o zi! Dumnezeu sã-þi odihneascã sufletul tãu generos. 2006. era extrem de meticulos. în cele din urmã. când era vorba de scoaterea unei cãrþi: dacã nu ieºea cum era el convins cã e frumos ºi e bine . editorul volumului I din Bãrbatul la 40 de ani. dar extrem de bine pus în valoare ºi de frecventat. 2008. chiar acribios. Ultimele dialoguri cu Petre Þuþea.întorcea cartea ºi pe corectorii ºi pe tehnoredactorii ei. cu toate drepturile rezervate Editorului Ceresc. al Duhului Dumnezeiesc.ºi la fel de credincios slujitor al Lui Dumnezeu. Dumnezeul lui Borges . 2008. de acum 2 ani. fãrã fasoane ºi cu o mobilitate intelectualã absolut remarcabilã: prindea ideile. O speranþã numitã Mayflower. în conºtiinþa contemporanilor sãi din exil. În acelaºi timp. însã. Mircea Eliade. 2010. 1998. îmi lansa ºi mie o carte scoasã de editura sa. creatorii care ne-am nãscut cu o funcþie în plus faþã de concetãþeni. la Târgul de Carte din Bucureºti. sugestiile… din zbor. pe Pãmânt . 2001. 2007. Unde am fugit de acasã?. Gabriel Stãnescu nu mã mai duce în America ªtefan Doru DÃNCUª oartea nu a fãcut fãcut facultatea vieþii. de sute de ori ºi. smerit scriitor ºi editor al cãrþilor despre ºi pentru Credinþã ºi Omenie. Cãrþile lui Gabriel Stãnescu. 2007. probabil. „Supremul Editor al Lumii”! . Îi rãmân profund recunoscãtor în eternitate! Era un om extrem de deschis. nu trebuie sã ne temem de ea – trebuie sã-i acordãm ºansa de-a lua meditaþii de la noi. Sã ai pace unde te-ai dus.lumea nu în „formatul” actual. Cãrþii Noii Creaþii Dumnezeieºti/a Noului Ierusalim ioanic. Poeme haiku memory landscape. om bun. ci în formatul ei cel dintâi ºi desãvârºit. Manuscrisul unei veri fierbinþi. de cãtre sute ºi mii de împãtimiþi ai cãrþii-care-nu-minte!. Totuºi. 2008. Antologia de poezie a diasporei româneºti din America. Jurnal în cãutarea poeziei. aceastã rudimentarã extensie a „viu”-ului l-a lichidat ºi pe Gabriel Stãnescu. Dar am în mine acest sentiment de revoltã. mi-a acordat Premiul pentru Publicisticã. Printre alþi scriitori.” ºi revista Origini. omul de rafinatã culturã. harnic întru ale Cerului ºi atât de luminos. Muzeul Literaturii Române. Axa. paradisiac!!! 73 Identitatea neantului. ca un destoinic Vânãtor al Vãzduhului Celui Tare. pe care am reuºit sã-l lansãm sâmbãtã seara la Târgul de Carte „Gaudeamus” din Bucureºti. Odihneºte-te în pace. 2009. Anul acesta. Bookfest. aici. Aventura culturii româneºti în America. Convorbiri cu Mircea Nicolau.poeme (ediþie bilingvã).sã-þi fie încredinþatã þie… . aceastã nevoie de-a striga împotriva elevei codaºe care la un moment dat ne poate lua glasul ºi totodatã arta care ne circulã în vene. rãmâne mereu repetentã la cele mai importante materii. artiºtii. Pentru o definiþie a specificului. prin fundaþia revistei sale. þara asta pe care ai iubit-o atât de mult încât te-ai opus guvernelor ei de doi bani prin eforturile tale numite Editura „Criterion Publishig Int. îmi va rãmâne în amãrâtul ãsta de suflet care nici el nu este decât un simplu bilet de tren. GABRIEL STÃNESCU! Fie ca însãºi „editarea”. publicate la editura sa. în cele 5 zile de expunere. Curajul de a sfida moartea. Gabriel Stãnescu nu e singurul meu apropiat care pleacã în altã parte exact când proiectele gândite în comun primiserã o dimensiune practicã. Gabriel Stãnescu. Colecþia Poeþi optzeciºti.

Bucurã-te cã ai venit. Acum te duci la Domnul. ca nimeni altul. Þi-ai ºi început cãlãtoria în ziua Învierii Sale. Împãrãþia lui Dumnezeu nu e letargie. Cu drag. alergarea am isprãvit”. Aceastã dragoste îþi va cristaliza chipul ºi numele în istoria generaþiilor ce vor veni. Te-ai grãbit. spiritualitate ºi culturã ale neamului nostru. Puþini sunt cei care au curajul sã apere credinþa ºi neamul cu pasiunea pe care ai avut-o tu. prietene. ai învins Theodor DAMIAN New York Dragã Gabi. Puþini sunt cei care te-ar putea egala în dragostea ta faþã de valorile de credinþã. Este creºtere infinitã în Duhul Sfânt. dar ºi în sufletele nenumãraþilor care te-au cunoscut. credinþa am pãzit. înapoi ºi bucurã-te de ce ai lãsat dupã tine. Te-ai luptat pentru þelurile tale înalte. al tãu prieten ºi coleg de þarã ºi de emigraþie. Ai fost mereu pe baricade. Te-ai luptat ºi ai câºtigat. Vãd cã alergarea ai isprãvit. Mã voi / ne vom ruga pentru tine. Din mersul tãu înainte uite-te. ai învins. Doru IN MEMORIAM FAMILIA ROMÂNà Ieºirea din somn Mã trezesc deodatã dintr-un somn greu neuman Toate lucrurile par noi pentru mine Mult prea reale pentru locul pe care-l ocupã În economia peisajului Mã trezesc dintr-un somn greu Parcã m-aº fi întors din moarte întinerit Într-o altã existenþã fusesem un sfeºnic de argint Într-o alta un cais înflorit Cât timp s-a scurs de la plecarea mea? Câþi m-au dat uitãrii? Câþi m-au întristat ºi mâhnit? Mã trezesc dintr-un somn greu neuman Toate lucrurile sunt noi pentru mine Cum de-am rãtãcit drumul? De ce pe strada asta nu mai locuieºte acum nimeni? Gabriel Stãnescu . dar cu o inimã de aur ºi cu o energie. Probabil cã îngerul tãu pãzitor þi-a ºoptit în suflet cuvântul Sfântului Apostol Pavel: „Lupta cea bunã m-am luptat. Am aflat cu încremenire cã ai plecat. Laºi un gol mare în cultura românã. prietene. cu o forþã care mi s-au pãrut mereu inepuizabile. ai luptat. din îmbrãþiºarea divinã în care cred cã eºti.74 DECEMBRIE 2010 Bucurã-te cã ai venit. ai luptat. Ai luptat ca un soldat fãrã de arginþi. iubit ºi apreciat la justa ta valoare. dar altfel. ale tale ºi ale þãrii noastre. niciodatã sub ele. Sigur cã ai luptat lupta cea bunã. Dar ce alergare! ªi cu cât folos. ªi acolo o sã ai de lucru. iar tu. sã mijloceºti pentru noi. Sigur cã ai pãzit credinþa.

dar la scurt timp am fost rechemat ºi încadrat ofiþer activ. De la vorbele spuse de vecinul nostru ºi pânã la sosirea armatei roºii nu a fost suficient timp în FAMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORIE . Am lucrat în cadrele armatei.W. cu aroganþa stupidã de-a dovedi cã doar acel stat avar dupã expansiune are tot dreptul de-a subjuga un popor sau o parte a acestui popor ºi nu numai pentru cã îi este vecin de sute de ani. Nu am terminat facultatea. Ne era dor unii de alþii. în vecinãtate cu comuna Vicovul de Sus a mândrei ºi frumoasei noastre Bucovina. Când aveam aproape 20 de ani. am fost chemat în armatã pentru instruire pe o perioadã de trei luni. pãrinþii m-au trimis sã urmez liceul pedagogic din oraºul Dorohoi. zice vecinul. este vorba de comuna Crasna de Sus.(r ) Ioan ROMANIUC veteran de rãzboi e multe ori mi-am pus întrebarea. la intrarea lui în curtea casei a început sã-i spunã tatãlui meu cã peste scurt timp vom fi ocupaþi de armata roºie a lui Stalin. nici vorbã. (termen redus). Fiind un copil ascultãtor ºi cu dragoste de carte. lucrându-ºi puþinul teren agrar. a fostului judeþ Storojineþ. ne-a ocupat pãmântul scump al patriei noastre România. pentru cã astã noapte a plecat urgent din comunã regimentul de infanterie din Cernãuþi cu direcþia spre Rãdãuþi ºi nicidecum spre garnizoana din care a venit. ne-a mai spus vecinul. lãsându-mi pãrinþii ºi satul drag în care am vãzut prima datã lumea ºi locul unde am fost cel mai fericit din viaþa mea. calvarul prin care am trecut în vara anului 1940. dar la împlinirea acestui termen.P. Într-o dimineaþã ne-a bãtut cineva la poarta casei noastre. cu toþii ne-am bucurat. Un zvon. Dupã terminarea rãzboiului din 1945 am fost demobilizat.” – boalã cardiacã.S. era vecinul nostru pe numele de Ambros ªtefan. ocupând Basarabia. apoi în aceeaºi ramurã am început studiile superioare din blândul ºi liniºtitul oraº moldovean Iaºi. peste câteva zile am fost ocupaþi prin forþã de înspãimântãtoarea armatã roºie a imperiului sovietic. a trecut prin calvarul nedemnitãþii la o vârstã fragedã. Dar aceastã bucurie n-a durat prea mult. atât la Ministerul Apãrãrii Naþionale cât ºi în cadrul Ministerului de interne. dar ºi prin creºterea animalelor. dupã care am fost pensionat. În aceste condiþii am plecat ºi eu D pe frontul de rãsãrit cu gradul de sergent T. Aceasta a fost prima ºtire care ne-a zdruncinat. Peste o lunã a început – pentru þara noastrã – cel de-al doilea rãzboi mondial. Tata a început sã-l liniºteascã spunându-i cã poate fi doar un zvon. nimeni din satul nostru nu avea dorinþa de-a trãi sub ocupaþie ºi mai ales a Rusiei. Prin urmare am solicitat trecerea mea în retragere. aºezaþi de sute de ani la poalele Carpaþilor Rãsãriteni. dupã terminarea claselor gimnaziale.R. Când eram în anul III.DECEMBRIE 2010 75 FILE DE ISTORIE Riscul suprem pentru a fi liber Col. un popor. stat cu tendinþã lacomã de-a se face stãpân pe toate. Revin la tema scrisorii mele prin care voi destãinui momente de spaimã ºi groazã. În 1968 m-am îmbolnãvit. am primit vacanþã de varã ºi cum era normal am plecat sã fiu alãturi de pãrinþii din comuna Crasna de Sus. cã ºi organele primãriei au plecat în aceeaºi direcþie cu armata. având diagnosticul „Sindrom W. Mi-am pus aceastã întrebare pentru cã persoana care scrie aceastã epistolã. Bucovina de Nord ºi þinutul Herþa. Am fost singurul copil la pãrinþi. Sunt fiul unei familii de români. sau doar o parte din acest popor este obligat sã poarte spaima de-a nu fi ocupat prin forþã de un stat vecin mai puternic. partea de Nord a Bucovinei ºi þinutul Herþa. împotriva statului sovietic care cu un an înainte ne-a ocupat Basarabia. am riscat cu viaþa trecând printre gloanþe ºi cãlãi numai ºi numai pentru a fi liber ºi neocupat de-o altã naþie. care arãta speriat ºi cu lacrãmi pe obraz. când fosta U. de ce oare într-o societate civilizatã. Pentru merite de pe linia frontului am fost avansat ofiþer rezervist cu gradul de sublocotenent. La sosirea mea. În acel 1940. care au trãit cinstit. nu am fost lãsat la vatrã ºi am fost mobilizat – la fel cum s-a procedat ºi cu alþi studenþi.

Aºa dupã cum spuneam la început. a venit din nou la noi vecinul Ambros ªtefan ºi ne-a spus plângând „adio cu România. peste câteva ore. Am plecat de data aceasta fãrã cãlãuzã cu speranþa în Dumnezeu ºi tot printr-o pãdure sãlbatecã ºi tot cu spaimã de orice auzeam în jurul meu. ar fi fost prea deºtepþi. doresc sã rãmân cetãþean român. au trimis din casã în casã la þãrani sã li se facã inventarul averilor. m-au capturat trei soldaþi sovietici. Tot în ziua ce-a urmat. dar va trebui sã am mare grijã. Toate acestea m-au cam pus pe gânduri. nu am renunþat nici o clipã la ideea de-a pleca în þarã ºi cu tot riscul într-o altã noapte am plecat. dar pe o altã rutã. Dar pe când sã mã bucur cã am reuºit. Dupã ce am venit de la Storojineþ. nedemn pentru aceºti îmbogãþiþi pe spinarea opincarilor. ale fiarelor din codru. când credeam cã am trecut.76 vederea hotãrârii ce am fi avut de fãcut. Într-adevãr. dacã „te miros” nu te vor ierta pentru cã aºa sunt ei educaþi în ideologia ce le stã în faþã. ofiþeri cu aere de cuceritori aroganþi parcã ar fi cucerit o lume ºi nu un sat cu oameni nevinovaþi. Într-adevãr am plecat pe un timp noros ºi printr-o pãdure bãtrânã ºi deasã. mi-au produs un gust amar. vã rog coborâþi în vale (satul nostru se aflã mai departe de centrul comunei ºi aflãm poate mai târziu toate ºtirile) la fabrica de cherestea „Silvica” ºi vã veþi convinge. mi-au tot vorbit dar eu nu i-am înþeles. am întrerupt studiile. Dupã toate explicaþiile. În anul 1945 am fost lãsat la vatrã. De la aceste vorbe spuse de tata am dat titlul acestui episod din viaþa mea. m-au dus prin sat pentru a fi vãzut de lume ºi apoi cu o maºinã pânã la Storojineþ. ocupanþii ºi-au instalat oameni care sã conducã treburile administraþiei comunale. grãnicerii mi-au eliberat documente. Acolo am fost cercetat vreo trei zile ºi lãsat sã plec acasã în Crasna. hranã ºi m-au pus în libertate. Când am ajuns la locul indicat ºi vãzând un convoi de tancuri cu motoarele pornite. cât ºi teama sã nu fiu împuºcat de grãnicerii ruºi. dar timpul scurt nu ne-a oferit aceastã posibilitate. Am purtat cu mine cea mai mare spaimã. Ne întrebãm când au învãþat aceºti negustori limba rusã. Totuºi am hotãrât cu orice risc sã plec în þarã. am renunþat a con- FAMILIA ROMÂNà FLLE DE ISTORIE . Mi-a produs o mirare cã sovieticii n-au adus ruºi ºi nici ucraineni pentru aceste treburi. Militarii ruºi dezordonaþi. infanteriºti cât vedeai cu ochii. atât a întunericului din codru. ba mi-au produs un dezgust ce nu încadra cu nimic civilizat. Tata mi-a spus dacã asta mi-e dorinþa pot pleca. În þara noastrã sovieticii înfiinþaserã niºte comandamente prin care identificau toþi refugiaþii din cele trei provincii ocupate sã-i determine a pãrãsi România ºi a pleca la locurile lor de baºtinã ca sã devinã cetãþeni sovietici. Am fost chemat ºi eu de câteva ori ºi le-am rãspuns cã nu voi pleca. Noul traseu mã ducea în comuna Falcãu ºi nu Vicovul de Sus. am plecat sã vedem musafirii nedoriþi. am fost încorporat în armatã. tunuri ca pe linia frontului. ruºii te împuºcã. aceastã încercare este periculoasã. atunci a intrat în conºtiinþa mea teama. cu toþii ne-am dat seama cã aceºti vânzãtori de mãrfuri erau ºi cei ce vindeau þara. Devenind ofiþer activ. poate cã eu ar fi trebuit sã plec din þarã. dar ºi cele mai mici cãderi de ramuri din arbori ºi aºa fãcându-mi cruci am tot mers pânã la o sutã de metri de linia frontierei. În zorii dimineþii. DECEMBRIE 2010 Dupã câteva zile. Peste puþin timp au sosit la noi acasã câþiva tineri de seama mea ºi au propus sã plecãm în vale ºi sã ne convingem despre sosirea „cuceritorilor”. îºi ambalau motoarele la tancuri ca sã lase o mare impresie de cuceritori. unul mic de staturã cu o faþã de mongol s-a apropiat ºi mi-a lovit faþa cu douã palme. Pe mine nu m-au impresionat chiar cu nimic. În ziua ce a urmat. Prin acea întunecime a pãdurii mã înspãimântau toate miºcãrile. alþii turmentaþi de bãuturã. ei au gãsit în timpul cel mai scurt evrei care strigau la români „jos cu opincarii”. o fac cu scopul de a speria toatã populaþia comunei. am fost surprins de o somaþie în limba rusã. spunându-le pãrinþilor cã eu nu voi sta sub ocupaþie ºi voi încerca sã trec în þarã. dacã nu credeþi. spaima nestãpânitã. ale pãsãrilor de noapte. atunci mi-am dat seama cã invadatorii au sosit ºi nu e vorba de vreun zvon. Am plecat la Botoºani unde aveam rude ºi apoi la Iaºi. Repet. Pentru o simplã curiozitate. m-au condus la un pichet. ruºii au sosit în comunã. unii jucau cãzãceºte. sã termin studiile ºi sã rãmân cetãþean român. aud din nou o somaþie de „stai” dar de data aceasta au fost grãnicerii armatei române care în mod civilizat m-au condus la Rãdãuþi unde se afla compania de grãniceri. am solicitat sã rãmân cadru militar în armata românã. Ca sã scap de acea nedreaptã urmãrire. Pe la orele 12 noaptea cãlãuza mea s-a înapoiat în sat iar eu am continuat drumul spre comuna Vicovul de Sus. aºa una douã peste noapte. Se vorbea cã au fost mai din timp pregãtiþi ºi mai târziu s-a dovedit acest lucru. mi-a curs sânge din nas pe haine. trimis pe frontul de Rãsãrit cu regimentul 29 infanterie cu gradul de locotenent. cavalerie. un bãrbat al satului pe numele de Spiridon Ilie s-a angajat cã-mi va fi o bunã cãlãuzã pânã într-un anumit loc.

Desenul este semnat de colonel Corneliu Dudea.S. tineretului bucovinean li s-a îndrugat cã Bucovina n-a fost niciodatã teritoriul românesc. Mi-au descãrcat de trei sau de patru ori maºina cu lucrurile ce le aveam în ea. Voi explica: prin comuna mea curgea pe vremuri un afluent al râului Siret. fãcându-se a cãuta obiecte interzise de a fi trecute peste frontierã. teii de pe marginea ºoselei. pãdurea de cireºi din partea sudicã a comunei a dispãrut. meargã. acest loc numit buhaºi era un grup de pãdurice din brazi ºi mesteceni o mândrie de loc lãsat de Dumnezeu. Dar toatã aceastã discuþie a fãcut ca sã fim þinuþi timp de 12 ore în vama de la Siret de cãtre vameºi ºi de miliþia de frontierã. s-a modificat adevãrata istorie.S. le-am afirmat cu tãrie cã ªtefan cel Mare ºi Sfânt a fost un apãrãtor al Moldovei ºi nu un cãlãu cum li s-a spus lor.ro FAMILIA ROMÂNà FILE DE ISTORIE . ce sã vã mai scriu cã locuitorii satului nici nu mai au garduri pe lângã casele lor aºa cum este tradiþia la români. iar pentru pãºunatul animalelor din colhoz a fost destinatã frumoasa noastrã þarinã pentru recolte. sã fie respectatã istoria popoarelor ºi a României. spunându-le cã România este o þarã fascistã ºi urãºte U. Dacã toatã fizionomia acestei localitãþi s-a transformat în ceva urât. dar rãul este ºi mai grav în ce priveºte viziunea oa- 77 menilor care au fost otrãviþi cu minciuni. Am fãcut doi ani ºcoala de ofiþeri. la o plecare din sat spre þarã. cã U. otrãvirea oamenilor cu minciuni ºi neadevãruri a fost pentru ei mai presus. buhaºii de la intrarea din satul Huta nu mai existã nici urmã. doar niºte gropi adânci de unde s-au extras pietriº ºi nisipuri cu o priveliºte înspãimântãtoare. fiindu-mi teamã de urmãrirea organelor represive ale statului vecin ºi totuºi. pe acel loc acum sunt niºte mãrãcini sãlbatici. m-am deplasat împreunã cu soþia în comuna mea Crasna. satul cu tot ce-l înconjoarã modificat în rãu ºi chiar foarte rãu. Prin aceºti buhaºi exista o alee extraordinar de frumos amenajatã. marele poet naþional a fost român ºi nu ucrainean aºa cum încercaserã ei sã-mi demonstreze fãrã argumente. Sursa www. În primul rând cã pãrinþii decedaserã. cu o apã limpede ca lacrima de-þi plãcea sã o priveºti. obiceiurile rãmase din moºi-strãmoºii neamului. Dupã ce am fost pensionat. Tot timpul mi-a fost dor de locurile unde am copilãrit. Într-o astfel de situaþie am renunþat sã-i conving. iar în 1953-1955 am mai urmat o ºcoalã pentru ofiþeri criminaliºti ºi am lucrat în poliþie pânã când m-am îmbolnãvit cardiac ºi m-am retras din activitate cu pensie de serviciu. cã cetãþile de pe malul Nistrului au fost ale marelui domnitor moldovean. o sã zicem treacã. ajungând la rude ºi vizitând locurile ºi oamenii bãºtinaºi am rãmas foarte dezamãgit. Am încercat prin câteva cuvinte sã le explic românilor rusificaþi adevãrul ºi istoria adevãratã. dar a fost în zadar. acum apa nu mai existã. cã Eminescu. populaþia sã rãmânã la locurile ei de baºtinã pentru a-ºi respecta tradiþiile. dar ca militar nu puteam sã-mi vizitez satul ºi rudele. în vara 2010.ztv. Sunt sigur cã la frontierã a sosit vreo informaþie despre discuþia mea la plecare ºi neconvenit pentru cineva din comunã. n-am avut absolut nimic interzis ºi acest fapt îl puteau constata de la primul control. Imagine din expoziþia „Mãrturii grafice din cel de al II-lea Rãzboi Mondial” deschisã la Muzeul de Artã „Ioan Sima” Zalãu.DECEMBRIE 2010 tinua studiile de la Iaºi. ºi democraþii. a fãcut o mare dreptate eliberând poporul Bucovinei de sub administraþia þãrii noastre. am gãsit doar câteva buturugi putrede. eram tare curios sã aflu ce anume s-a schimbat. În încheiere mã rog la bunul Dumnezeu ca poporul român sã intre în drepturile lui normale. pãºunea satului dispãrutã ºi aceasta.

ºansele imense care se ofereau þãrii noastre au fost ratate ºi. domnule profesor? Florin Constantiniu: Ca pe un inaugural ratat. Iau douã exemple de perioade cu o întindere de douã decenii. dacã avem curajul sã privim. Ne uitãm în urmã ºi nu ne vine sã credem cã au trecut douã decenii de speranþe zadarnice. se desãvârºeºte unitatea naþionalã a românilor. I. academicianul Florin Constantiniu.: Pentru istorici sunt foarte instructive. perioada postdecembristã apare cu o întristãtoare sãrãcie de rezultate. la câºtigarea independenþei (1877/ 1878). fãrã menajamente. în acest interval. I. În toate cele trei cazuri. România aratã ca un animal bolnav ºi hãituit. Sã nu uitãm cã. începuturile neterminate. domnule profesor! Ce se întâmplã astãzi în România se aflã la polul opus! F. în 1918. manipularea televizatã. Lipseºte harta viitorului. Am ales aceste douã perioade tocmai pentru cã ele sunt cele mai potrivite spre a fi comparate.C. se aºeazã temelia statului român modern. ca aceea scursã de la cãderea regimului comunist.de dominaþia otomanã. aºa a fost ºi pistolul. aºa cum am spus. dar a progresat în vreo direcþie România? Sunt. ne vom afla poate izbãvirea. Cum a fost turcul. Lipseºte o viziune. apar „Junimea” ºi Eminescu! A doua perioadã: 1919-1938. istoric de prestigiu european. Ieºitã dintr-un rãzboi pustiitor ºi lovitã de o crizã economicã de o duritate nemiloasã (1929-1933). Nu mai putem sã ne ascundem dupã deget.C. Decembrie ‘89 a fost un astfel de eveniment: crucial. avem de-a face cu inaugurale: în 1859. au fãcut ca statul român sã se smulgã din înapo- ierea determinatã .în principal . România împarte cu Bulgaria ºi Albania ultimele locuri din clasamentul þãrilor foste comuniste. Politica de reforme a lui Cuza.P. În jurul nostru domnesc stagnarea ºi deziluzia. Din nefericire. cultural. În istoria fiecãrui popor existã evenimente cruciale. într-un astfel de moment. în primul rând reforma agrarã din 1864. FLLE DE ISTORIE Ion Longin Popescu: Cum evaluaþi.ca la cea mai sumarã comparaþie. care inaugureazã o nouã etapã în evoluþia societãþii. ne pune în faþã o oglindã necruþãtoare în care. la 22 decembrie 1989. fondator. ºi se reintrã pe fãgaºul dezvoltãrii fireºti a societãþii româneºti.P. cu degetul pe trãgaci. Trista priveliºte n-a cãzut din cer. românii mai fericiþi? FAMILIA ROMÂNà . este adevãrat.: Vorbiþi de douã perioade excepþionale. Veþi fi de acord . Suntem liberi. Au creat-o politicienii ºi românii înºiºi. 20 de ani înseamnã mult. perioada a fost marcatã de un progres uluitor: de la Unirea Principatelor (1859). cele douã decenii de libertate din viaþa noastrã. astãzi.L. astfel. ºi sã se modernizeze rapid. totuºi. care pune bazele statului român modern.78 DECEMBRIE 2010 La 21 de ani de la revoluþia românã „ªansele imense care se ofereau þãrii noastre în decembrie 1989 au fost ratate” Ion LONGIN POPESCU La 21 de ani de la marea vãrsare de sânge din decembrie 1989.sper .L. a doua: 1918-1938. Nimic din ce-am visat nu s-a împlinit. un proiect naþional de salvare. înnoitor. se închide „paranteza” comunistã. Progresele au fost vizibile pe toate planurile: politic. politica murdarã.: Într-adevãr. aproape o treime din viaþã. social. ºi politica de modernizare promovatã dupã aceea de Carol I. În primul caz. Ca o confirmare. economic. Ce reprezintã pentru istorici aceeaºi perioadã? F. 1938 fiind anul de vârf al României interbelice. sã înregistreze un remarcabil progres în toate direcþiile. România a izbutit. Pentru un individ. Prima: 1859-1878. comparaþiile cu alte intervale de timp ale istoriei naþionale. deschisã în 1945 de ocupantul sovietic.

În dorinþa de a câºtiga bunãvoinþa Washingtonului. au vrut-o. „Clasa politicã s-a aruncat asupra României cu un singur gând: sã se îmbogãþeascã.: Vorbim de clasa politicã ºi de societatea româneascã. în aceºti 20 de ani. Românii pleacã . F. A jefuit cum nici huliþii fanarioþi n-au fãcut-o” I. cumnat. în 1997. maºini de lux etc. nici societatea româneascã nu au fost în mãsurã sã asigure inauguralului din decembrie 1989 justificarea imenselor posibilitãþi oferite de cãderea comunismului. pe atât de inutilã. Dacã prin fin. vedem cã politica este mijlocul cel mai sigur de îmbogãþire.: Pãrerea mea este cã perioadele de progres sunt asigurate de conjugarea eforturilor elitei politice ºi intelectuale cu angajarea plenarã a maselor într-un proiect naþional. ªtiam cã avuþia este rezultatul unei activitãþi economice. clasa politicã prosperã. nepedepsitã. cea mai creatoare generaþie a istoriei româneºti.din nevoia de câºtig .L. fãrã a obþine niciun folos. Lipsitã de expertizã. trebuie sã recunoaºtem cã suntem încã departe de a fi o þarã la nivelul standardelor vest-europene. ºi-a rezolvat pãsul lui.sã lucreze în Spania sau Italia. sã lupte în Afganistan. sistemul de sãnãtate în colaps. de þarã. te întrebi ce vor fi fãcând în ele). care îi trateazã cu un dispreþ suveran. cea mai lacomã ºi cea mai arogantã din istoria României. Nu poþi sã-i condamni: mai bine sã lucreze pentru strãini. amic etc.C. sã tragã la rãspundere clasa politicã sau sã „tempereze” setea ei de înavuþire. în ultimii 20 de ani. guvernanþii nu au ºtiut sã atenueze ºocul crizei ce ne-a lovit.L. Brãtianu. societatea româneascã a fost profund divizatã (vezi „Piaþa Universitãþii”). Criza economicã nu a fãcut decât sã agraveze relele care au precedat-o. când cetãþenii ei se gândesc fiecare la sine ºi nu la binele comun!? Astãzi. ea s-a aruncat asupra României cu un singur gând: sã se îmbogãþeascã. I. În 1918. Cea dintâi a întrunit trei superlative: cea mai incompetentã. ºi în cazul intrãrii în Uniunea Europeanã. Pe scurt. ºase locuinþe. Nicolae Iorga) s-a aflat la unison cu societatea care voia „România Mare” ºi afirmarea ei pe plan european.: Sã fim serioºi! Am intrat în NATO pentru cã SUA. În 1859. putem vorbi de o „ratare” postcomunistã a României? F. asistãm la situaþii ºi mai dramatice. Dupã 11 septembrie 2001. Directoratul marilor puteri ale Uniunii a decis extinderea ei în Est. am încheiat tratatul dezastruos cu Ucraina. Brãtianu).DECEMBRIE 2010 Existã un mare ideal naþional care sã-i mobilizeze pe români? În raport cu 1859-1878 ºi 19181938.: Intrarea României în NATO ºi UE a fost.L.P. C. Acum. nici clasa politicã. constatãm cã industria este lichidatã. Aduceþi-vã aminte cã. în acest context. „Un popor de oi naºte un guvern de lupi” I. avidã de cãpãtuialã ºi sigurã de impunitate. decât pentru noii ciocoi postdecembriºti.P. Dacã avem un dram de sinceritate. nu un merit al guvernanþilor români. Din 1989. generaþia paºoptistã (Mihail Kogãlniceanu.P.L. când România a dus o campanie pe cât de zgomotoasã. I. generaþia Marii Uniri (Ion I. În lupta împotriva terorismului islamic. O situaþie similarã. o biruinþã postdecembristã. Incompetenþi. au permis clasei politice sã-ºi batã joc. unirea Republicii Moldova cu România. resemnarea românilor. Directo- FAMILIA ROMÂNà FILE DE ISTORIE . mobilizator ºi stimulator. România a devenit membrã a NATO. totuºi. evaluarea americanã s-a schimbat radical.C. poporul român nu a fost capabil. agricultura e la pãmânt.: Cu alte cuvinte. SUA ne-au închis uºa la summit-ul de la Madrid.C. Case peste case (oameni po- 79 litici cu patru. Cum sã îndrepþi o þarã. naº. Responsabilitatea ei faþã de situaþia catastrofalã a României este imensã. s-a aflat la unison cu societatea moldo-munteanã. Ion C. Energii ºi vieþi se irosesc astfel în beneficii strãine. SUA aveau nevoie de noi aliaþi. Astãzi.: De ce. restul ducã-se ºtim noi unde! Moºtenirea multisecularã a lui hatâr ºi bacºiº a rãmas atotputernicã. lipsitã de un proiect naþional ºi incapabilã sã-ºi mobilizeze resursele pentru a valorifica ºansele ce i se ofereau: în primul rând. Spiritul de demisie. vile în þarã ºi strãinãtate.C.: Cine este vinovat de aceastã situaþie? F. individualitatea României pe plan internaþional dispãrutã. A jefuit cum nici huliþii fanarioþi n-au fãcut-o. A fost o decizie americanã. Lipsit de spirit civic. românii nu au mai fost în stare sã repete performanþele din perioadele pe care le-aþi amintit? F. Pe român nu-l intereseazã situaþia generalã. care voia unirea ºi independenþa. care sunt ale Uniunii. factorul decisiv al Alianþei. Dacã România profundã se zbate în dificultãþi ºi deznãdejde. ultimii 20 de ani nu ne dau decât infime temeiuri de satisfacþie ºi deloc de mândrie. pasivitatea. cinci.P. învãþãmântul în crizã.: Cred cã principalul vinovat de aceastã situaþie este însuºi poporul român! El ilustreazã perfect observaþia cã „un popor de oi naºte un guvern de lupi”. Take Ionescu. s-au strâns în proprietatea clasei politice.

în anumite cercuri ale intelectualitãþii noastre ºi ale societãþii civile.: O „mare idee”. I. Anii 1989-2009 vor fi consideraþi o perioadã de declin. au ieºit elemente de valoare. În stadiul actual. în egalã mãsurã. Sã dea Dumnezeu ca atunci. în primul rând.P.: Mai poate fi patriotismul o valoare în zilele noastre? F. Se poate sustrage România acestui carusel mortal? F. ºi atunci.: Ce-i lipseºte României pentru a fi din nou ceea ce a fost cândva? F. Sã-mi iubesc þara ºi poporul. va fi foarte severã. suntem un fel de colonie.L. România sã aibã situaþia fericitã pe care a ratat-o astãzi! (Românian VIP) FAMILIA ROMÂNÃ FLLE DE ISTORIE . În perioada interbelicã. guvernul a iniþiat o dezbatere despre identitatea naþionalã. ca o boalã ruºinoasã” I. prin cunoaºterea istoriei.am intrat ºi noi. În plan cultural. Astãzi nu ne mai însufleþeºte nici un ideal mobilizator. peste un secol. Nu o rezistenþã. Când monumentele istorice se pãrãginesc ºi se ruineazã.L. ele sau au plecat în strãinãtate sau au dispãrut în mediocritatea din þarã.: Peste o sutã de ani. se aud imediat voci care îl acuzã cã este naþionalist. fãrã nicio exagerare patriotardã. din rândul elevilor sau studenþilor.ne oferã cel mai frumos exemplu de patriotism. cred cã judecata urmaºilor ºi. „Patriotismul e privit. a fost Unirea. Patriotismul e privit. dar sã nu le ascund niciodatã defectele.C. în anumite cercuri ale intelectualitãþii noastre ºi ale societãþii civile. fãrã îndoialã. nostalgic etc. Tradiþia se cultivã.L. clasa politicã ºi poporul român împãrþind. guvernanþii postdecembriºti ºi-au bãtut joc de învãþãmântul românesc. între ei. Economic. Poate este o deformare de istoric.P. Înainte de 1859. aº spune. I. un mare proiect naþional.îi am în vedere pe cetãþenii SUA . a fost desãvârºirea Unirii. supus la tot felul de „reforme” ºi „programe” inepte ºi distructive. La noi. Înainte de 1918. în continuare.C. rãmânem indiferenþi la minunata lor pildã. ci printr-o afirmare a identitãþii naþionale. când cineva abordeazã aceastã problemã. Cioran ar fi vrut ca Bucureºtiul sã devinã Bizanþul sud-estului Europei. Eu unul am aderat la principiul atât de sãnãtos al „Junimii”: „Patriotism în limitele adevãrului”.P. Din nefericire. de caracter antagonic.C. þara cu o atât de veche ºi strãlucitã culturã.: Dacã vorbim de un patriotism lucid. Aveam ºansele sã fim Bizanþul Europei de SudEst.: Mondializarea ameninþã structura fiinþei naþionale.P. Noi. ca o boalã ruºinoasã. Nobelul. nici nu putem sã ne afirmãm. Dacã. Astãzi nici nu vrem.iertaþi-mi expresia! .. ªi.: Cum credeþi cã vor judeca perioada postdecembristã urmaºii noºtri de peste o sutã de ani? F. am dispãrut de pe harta diplomaticã a Europei. Americanii .C.. dar cred ca identitatea naþionalã are o componentã esenþialã: memoria istoricã.: Mondializarea este un proces cãruia România nu i se poate sustrage. I. a istoricilor. cred cã sectorul în care România ar fi putut sã se manifeste cu ºanse de succes era cel cultural-ºtiinþific. responsabilitatea pentru aceastã tristã realitate. România a devenit o piaþã de import. memoria istoricã e pe cale de dispariþie. ar fi putut deveni. În Franþa.L. la grãmadã . Practic. scriitorii români aºteaptã. dar cãruia îi DECEMBRIE 2010 poate rezista. Nu cunosc vreun produs românesc vestit la export. Am rãmas însã la periferia Europei. care îi copiem în atâtea privinþe. da.80 ratul marilor puteri a considerat însã cã este în interesul sãu aceastã extindere. În politica externã.

cãpitan Stãnescu ªtefan. din datele ce le deþinem rezultã cã se vor pune la cale planuri de acþiune ale unor scriitori în vederea Conferinþei Naþionale a Scriitorilor. ACNSAS) *fragment din România Literarã nr. 41. colaboratori ai lor.Marcel Petriºor a primit pedeapsa capitalã pentru cã s-a solidarizat cu miºcarea anticomunistã din Ungaria.P. urmãrirea scriitorilor din USR. secretara cu propaganda la judeþ.c. dar ºi unii securiºti ºi scriitori cunoscuþi. nedoara) .R. Vor fi prezenþi din partea IMB tovarãºul locotenent colonel Lãzãruþ Ion. fost ofiþer DIE din reþeaua de spionaj cãzutã în Austria ºi astfel recuperat pentru activitãþi interne ale securitãþii.„Editorul”) …în 1972 urma sã aibã loc Conferinþa Naþionalã a Scriitorilor. A avut loc o masã festivã.* subl. Cazul Marcel Petriºor . jud Hu. care vor asigura pãtrunderea ºi supravegherea obiectivului. sã se introducã Aparatura de Mãsurã ºi Control la editura Cartea Româneascã în biroul lui Marin Preda *.DECEMBRIE 2010 81 Istorie recentã Pagini din arhivele CNSAS (selecþii de Eugen Evu) Ion Bujor Pãdureanu . General Maior Borºan Dumitruþ” (f. din satul Tâmpa . DUI 2583 vol. vol.Simeria.Un hunedorean în Arhivele CNSAS ªeful direcþiei V. dupã 1989.B. 2008. Pentru asigurarea lucrãrii este necesarã afectarea unei maºini de la ora 21 la ora 3. 1 .. I.5 aprilie 1972 a mai fost instalatã AMC în acelaºi birou. sub girul ex. unde. Spiritele începeau sã se agite la Securitate. cãpitan Pãdureanu Ion Bujor*.secretarului PCR Radu Bãlan.. are puterea sã râdã de tragedia prin care a trecut: „Abia ieºisem din puºcãrie. Astãzi. red. 41.Prietenii plãtite cu 13 ani de puºcãrie O nouã mãrturie în procesul comunismu. Împreunã cu editorul C. ca oaspeþi ai tovarãºei Mitrofan Maria. Marcel Petriºor credea cã i s-a sfârºit viaþa. La 20 ianuarie 1972 Inspectoratul Municipiului Bucureºti emite o Notã raport: „în baza ordinului conducerii inspectoratului urmeazã ca în ziua de 1 Mai a. lucrarea urmând sã fie efectuatã de aceiaºi ofiþeri ai Direcþiei V care au participat la introducerea ºi scoaterea tehnicii operative. În primãvara lui 1957.. Florea Alexandru Gheorghe. cel ulterior mort în detenþie la Timiºoara.nunþ.. ajuns la aproape 80 de ani. maior Bojin Marius. în care este menþionat ca ofiþer de securitate ºi Ion Bujor Pãdureanu.43. Prima datã am fost condamnat pentru omisiune de de- FAMILIA ROMÂNà FILE DE ISTORIE . a fost invitat la manifestãri culturale de cãtre fostele organe PCR din Deva. De acord ªeful serviciului Colonel Biriº Vladimir” (f. DUI 2583. -obedienþi. Menþionãm cã în perioada 2 decembrie 1971 . Îi dãdusem cartela mea pentru cantinã unui lui: scriitorul originar din Zãrand. la numai 27 de ani. Prim. dupã patru ani de claustrare. din Deva.prieten care era urmãrit de Securitate”. Fusese condamnat la moarte pentru acþiuni împotriva regimului comunist. I. Cornel Popescu. þinând legãtura prin „Storno”.

consider cã aceasta a fost inscripþionatã în limba românã bãtrânã pentru un strãmoº de-al poporului nostru pe care îl chema CULÃIEª. mititica. susþinutã de credinþã. diminutiv de la NICOLAE. care nu reprezintã decât un dialect al limbii române bãtrâne. cei care au desãvârºit în istorie cultura ACHAULEANA. Pânã ºi denumirea VAL-AHEI suportã trimiterea la sud-estul continentului locuit de triburile. icuþa. þânc. . Maramureº. limbã care nu diferea cu mult de limba românã de astãzi. Noi. FLLE DE ISTORIE CULÃIEª NA CUM SI AZI MA RAZÃM MEU ªAIZECI AI AVE ªI VISU-I SO-RUINA SI VAI CE TOVARê VÂNA-ªI LÃSA EL. Insula Ischia purta denumirea de Pithicussa. Revenind la stela funerarã din insula Lemnos.82 DECEMBRIE 2010 Origini Decriptarea stelei funerare din insula greceascã Lemnos George CADAR ntregul arhipelag egeo-mediteranean poartã amprenta civilizaþiei pelasgogetice. stelã datatã ca origine în secolul ºase Î.. ªI VAI AVEI ªAIZECI DE AI (ANI). aproape toate insulele arhipelagului purtau denumiri în limba pelasgã. ºi ridicatã în memoria unui soldat cãzut în luptele cu perºii. ceea ce în limba românã s-ar traduce prin Þâncla. cultura urletului profund. MUNCIND DACà Þ-O FO DAT. a cuvântului ce transformã imaginaþia mentalului.H. ºtim cã arinul este un copac de apã. aºchiuþa. Transformând înscrisul semnelor feniciano-runice în litere latine. RAZÃMUL MEU. CULÃIEª CU CÂTE-A SALE ΪI RUINA VISU. Insist asupra motivului de bazã potrivit cãruia multe din inscripþiile nedecriptate ale trecutului Europei se datoreazã neluãrii în considerare a limbii ro- Î FAMILIA ROMÂNà mâne ºi a marginalizãrii acesteia în favoarea etruscei. cuvânt însemnând mezin. ºi asta o dovedeºte nu numai existenþa de necontestat a unor puternice enclave de populaþie ºi civilizaþie vlahã trãitoare în zona Thessaliei greceºti. stela lasã sã se înþeleagã cã mesajul a fost conceput de soþia acestuia într-un limbaj ausonico-palatalizat caracteristic astãzi zonei Oaº. TÃIND ÞÃRÂNA ROMÂN CHIPEª (BRUNET) ªI VAI APT TE ÞÃIEI (ÞINE-AI). ci ºi rãspândirea acesteia pânã în cuprinsul Peninsulei Italice. Þânca. românii. Messina se chema în vechime Zancla. nume simplu de înþeles pentru români însemnând piticuþa. nume de alint utilizat ºi în zilele noastre în întreg spaþiul românesc. În timpurile de dinainte de creºtinism. Insulei Lemnos grecii îi spuneau Arinia. de valurile antice ale AHEILOR. SE RUINA MURIND. în concreteþea lucrului înfãptuit. cunoscutã în vechime sub denumirea de Valahia Mare.

…coexistenþa fireascã cu ungurii. aflatã la 2 km de hotar a fost atestatã în anul 1232 sub toponimicul Elec. în urma Rãzboiului Civil. În 1849 populaþia FAMILIA ROMÂNà CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI . Pocei. Aºezãrile lor sunt aproape de frontiera cu Romania: JULA (scrisã ºi Giula. notarul anonim al regelui Bela al II-lea – sau Bela al III-lea – nu omite sã-i menþioneze în Gesta Hungarorum. cãci susþin unii. cum s-ar spune. Cenadul Unguresc. în orice caz. al XII-lea. la 2 km. ALETEA . ungurii au avut a se rãfui cu slavii (sclavinii) ºi românii (volohii). CHITIGHAZ. Din Jula pleacã în Lumea Nouã Gheorghe Pomuþ care. (Istoriografia maghiarã oficialã însã va refuza sã recunoascã existenþa românilor în Transilvania ºi Criºana. sau Ghiula). volohii (nume dat românilor de cãtre slavii estici) nu sunt români. rãmânând în stepa ungarã pe „barba” lor. Dupã ce Maria Tereza aprobã (1777) legea ºcolarã „Ratio educationis” apar ºcolile româneºti populare (confesionale). Petersburg. MICHERECHI. Gelu Românul (la est de Porþile Meseºului) ºi Glad (Banatul de mai apoi. Timiºoara. al IX-lea.) Dispute istorice. Letea mare. în arealul lor etnic – pânã dupã primul rãzboi mondial când se traseazã noua frontierã româno-ungarã. dar întâmplarea face ca ºi cronica ruseascã a lui Nestor Povestea anilor trecuþi (Kiev. de Salonta apare menþionatã încã din sec. Din acest moment. începutul sec. Dupã 900 triburile fino-ugrice au avut de înfruntat riposta militarã a lui Menumorut (Criºana). Bichisciaba. Pe data de 13 iunie 1919 Consiliul Suprem al Antantei acceptã noua graniþã. Nubert Cheþan) cã românii din Ungaria sunt urmaºii populaþiei româneºti din Voievodatul lui Menumorut. Batania. la 10 km de frontierã existã deja în sec. concluzia (R. iar pe 12 octombrie 1919 o aduce la cunoºtinþa guvernului României. În afara capitalei Budapesta. (în aceastã calitate va negocia vânzarea Alaskãi). mai întâlnim comunitãþi româneºti în sudestul Ungariei la Apateu. în 1812 de cãtre Moise Nicoarã (ªcoala normalã Preparandia). Otlaca Pusta.DECEMBRIE 2010 83 CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI ROMÂNII DIN VECINÃTATEA IMEDIATà – O iniþiativã a Institutului „Fraþii Golescu” Românii din Ungaria Fotografii din arhiva revistei „FOAIA ROMÂNEASCÔ (Jula) …sunt în Bazinul Criºurilor de când lumea. Bichiº. centrele lor de ancorare identitarã. Peter. Aceste aºezãri ºi românii care le populau au stat laolaltã (ca ºi Maramureºul istoric. Cristor. secuii ºi saºii. Sacal. Darvas. nu-i aºa. Vecherd… în total vreo 21 de localitãþi unde traiesc (ºi) etnici români. prima dintre ele fiind deschisã la Arad. cu slovacii ºi cu þiganii a dus la ajustãri ºi împrumuturi culturale reciproce. al XII-lea ) sã ne spunã cã ajungând în Panonia la sfârºitul sec. Ciorvas. Raliade.) De aici. va ajunge general brigadier ºi consul american la St. ca ºi la o fireascã menþinere a identitãþii culturale. adicã pe cont propriu. erau aici la 896 când ungurii pãtrund în Panonia ºi Anonymus. de altfel) cu fraþii lor – sau dacã preferaþi. Iarãºi dãm peste gâlceava istoricilor. Vorbesc limba românã (subdialectul criºan) cu elemente comune ariei Criºana – Banat. …sunt stabiliþi în Bazinul Criºurilor (Koros) în sudul Câmpiei Panonice. al XV-lea. sau Gyula. Arad. românii criºeni sunt rupþi de Oradea. Jaca. faþã în faþã. fosta capitalã a judeþului Bichiº este atestatã în 1295. M.

Noi. basarabeni. nu în ultimul rând lui Dan Tãnasã ºi blogului sãu „tupeist” ºi frecventat. Jula . La sfârºitul anului 1957. Tot aici. oameni ºi locuri din comunitatea românilor din Ungaria”. redacþia a fost mutatã la Budapesta. românii din Ungaria. Invitatul vernisajului: Doamna EVA IOVA. dedicatã relaþiilor cu românii din strãinãtate. Foaia Noastrã apare sãptãmânal din anul 1978. datoritã împrejurãrilor politice din acele vremuri. În 2000 se înfiinþeazã Episcopia Românã de la Jula (21 de parohii). Editura „Noi” (Jula). Asociaþia Onoare ºi Patrie. Aducem mulþumiri: Domnului dr.ro. cu titlul Libertatea noastrã. …ºi atunci. În anul 1912 românii uniþi. De la începutul anilor ’90. Vasile Gurzãu este recunoscut pentru basmele sale „maghiare ºi române”. Perioada budapestanã a fost hotãrâtoare ºi pentru viitorul scrisului în limba românã pe aceste meleaguri. un remarcabil interes pentru teatru. în 1971. informând ºi educând publicul cititor din Ungaria în spirit românesc. Revista Familia românã. indiferent de etnie. peisajul publicistic. Ioan Ciotea. Dupã 1960 se accentueazã (inclusiv prin cãsãtorii mixte) procesul de asimilare. uniune care a înfiinþat ºi editeazã de 60 de ani revista românilor. mai sunt români? Da. „Participarea la expoziþia Românii din vecinãtatea imediatã: Ungaria” este un bun prilej de prezentare a sãptãmânalului de ºase decenii a românilor din Ungaria ºi a valorii arhivei fotografice care cuprinde cele mai semnificative momente ºi valori. Fundaþia Naþionalã pentru Românii de pretutindeni. Parteneri media: Romanian Global News. politica asimilãrii avea sã înlocuiascã politica convieþuirii. redactor ºef al revistei Foaia româneascã. Ziarul revine la locul lui de baºtinã. În timp însã. Revista Foaia Româneascã. prima revistã a românilor din Ungaria de dupã cel de-al Doilea rãzboi mondial a fost fondatã de Uniunea Culturalã a Românilor din Ungaria. La Catedrala Sfântul Nicolae din Jula liturghia este sãvârºitã zilnic în limba românã. (cu excepþia perioadei 1945-1960 când au existat ºcoli de stat cu predarea în limba maternã). a limbii maghiare. Dansatorii tradiþionali din Aletea sau „jucãuºii” din Micherechi sunt apreciaþi ca reprezentanþi autentici ai „danþului” românesc. Organizaþia Studenþilor Basarabeni Bucureºti. O lege din 1920 impune folosirea în ºcoli. în anul 1951. iar din 1998 Foaia româneascã – încearcã sã-ºi gãseascã locul ºi rolul în viaþa minoritãþii româneºti din Ungaria. Graþie folcloristului Samuel Domokos. ca ºi predarea în ºcolile confesionale greco-catolice se face de-acum înainte în limba maghiarã. La fel la Mãnãstirea ortodoxã din Sacal (înfiinþatã în 2002). În 2001 se deschide Centrul Cultural Ortodox de la Micherechi. slujba religioasã. schimbându-se titlul revistei în Foaia Noastrã. Clubul Maramureºenilor din Dreapta Tisei. preºedintele Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria. În baza unei legi din 1940 bisericile greco-catolice din Ungaria primesc preoþi maghiari. Institutul „Fraþii Golescu” este organizaþie neguvernamentalã. la Jula. FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI . greco-catolici din Ungaria trec sub jurisdicþia Episcopiei greco-catolice de la Hajdudorog. la fel povestirile lui Mihai Purdi din Otlaca-Pusta sau Teodor Simonca din Chitighaz. activismul organizaþiilor neguvernamentale de DECEMBRIE 2010 aici au schimbat cumva pasul ºi direcþia unui drum „singuratic”. Proiectul Românii din vecinãtatea imediatã este susþinut de: Uniunea Culturalã a Românilor din Ungaria. Un efort editorial constant. sãptãmânal al românilor din Ungaria. lui Adrian Darabana ºi Gheorghe Marina ºi. Foaia – care a trecut prin mai multe schimbãri de titlu: Noi. biserica baptistã foloseºte la slujbã ºi limba românã.84 românã ortodoxã din Micherechi reuºeºte sã-ºi termine noua bisericã din cãrãmidã. la Jula. Sã-i cunoaºtem. Forumul Internaþional al Jurnaliºtilor Români.

fratele lui Gheorghe. am vãzut soldaþi cu puºcã ºi garduri de sârmã ghimpatã. De parcã eram în Zona fraþilor Strugaþki sau a lui Andrei Tarkovski. Ilie. era lãsatul Secului. Pe acolo. unchiul prin alianþã al mamei. chiar dacã au fost cam FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI . Pe ambele maluri ale Tisei. Cum ºi pe acolo suflã vântul prin visterie. Parcã ºi vameºii ºi grãnicerii ucraineni sunt mai domni ca omologii lor. pânã la Slatina. am gãsit un loc ascuns în care sã trag O miºeleºte un fum. preºedintele Asociaþiei Speranþa ºi Anica Bococi. atunci nu ne-a pârât babacilor pentru cã avea doar 2 ani. unchiul Lorinþ. dupã ce am trecut pe jos. Dupã calendarul vechi. are hârtoape. Sâmbãtã. Dar nu am mai gãsit cãrarea. aceste manifestãri erau organizate ºi finanþate de Consulatul General al României de la Cernãuþi. parcurgeam vreo 2-3 kilometri. prof. Gheorghe. mi-am chemat prietenii sã mergem împreunã în grãdina lui Lorinþ. De la marginea satului unde eram cazaþi la pãrinþii lui nea Ion. etnicii minoritari din Ucraina pot sãrbãtori oficial Ziua naþionalã a þãrii mamã. preºedintele Asociaþiei Maramureº-Slatina au organizat manifestãrile dedicate Zilei Naþionale a României. Slatina. primarul Gheorghe Uhali. de vreo 12 ani. fiul lui Lorinþ. La cei 7 ani ai mei. unde nu ne vede nimeni când pipãm. Acolo. De asta ne-am amintit noi sâmbãtã. unde am fumat pe ascuns cu Ilie. oraºul în care am mâncat pentru prima datã knedli cu tocãniþã. 27 noiembrie 2010. gândeam atunci. în 1962. prin întuneric. românilor din dreapta Tisei li s-a sugerat sã se descurce singuri. Pânã anul trecut. românii. la prima convorbire dupã atunci. unde. în dreapta Tisei. în capodopera cinematograficã numitã „Cãlãuza”. Slatina. din grãdina lui Lorinþ. 36 de ani mai târziu. în pruncie. care acum e medic. pe un bulgãre de sare Florentin NÃSUI raºul pe care îmi place sã-l numesc pe un bulgãre de sare. îl cunosc de fix 48 de ani. Simt ºi acum gustul aluatului fiert ºi al sosului preparat de marele bucãtar al Slatinei. La Slatina.Slatina Bucurie – supãrare. Slatina de la capãtul Sighetului. mai trecea câte o drezinã. Gheorghe Opriº. În acea zi de sâmbãtã. Mihai Tocari. am trecut din nou peste apã. Ilie mi-a arãtat cam pe unde locuiesc eu în Sighet. La Slatina. Cã strada principalã din Slatina. Atâta doar cã aici s-a turnat asfalt peste calupuri. ªi s-au descurcat de minune. din când în când. Sau invers. acum rãposat. Ei s-au curãþat de mult. nu am înþeles atunci cine e în puºcãrie? Ei sau noi! Sâmbãtã. unde. Dupã cum am mai scris. de mânã cu pãrinþii. dar necunoscut al Sighetului. unde. am bãut vodcã la 400 de metri sub pãmânt într-o galerie de sare. Alte vremuri. preºedintele Asociaþiei social-culturale a românilor din Transcarpatia „George Coºbuc”. un cartier mirific. de vinã sunt specialiºtii drumari de odinioarã. Distanþa nu era mai mare de 300 de metri în linie dreaptã. postul Crãciunului a început duminicã. pe podul vechi de la Cãmara Biserica Albã. ca la Sighet. aceeaºi de 6 decenii. Revenit acasã. frumos dantelatã de utilajele performante.DECEMBRIE 2010 85 Transcarpatia .

86 singuri. Nici o oficialitate din România nu s-a ostenit sã treacã râul de frontierã. Totuºi, cu multã plãcere ºi bucurie au venit la fraþii lor cei din Ansamblul „Florile Izei” din Sighetu Marmaþiei (Gheorghe ºi Ioan Dunca, Pãtru Bârlea, Maria ºi Petru Botiº, Ana Ardelean, Anuþa Zubaºcu, Maria ºi Ioan Moº, Liviu Cârcu), Ioan Tivadar directorul ªcolii de Arte „Gheorghe Chivu”, Petru Cudrici, primarul Bârsanei, care a recunoscut cã nu a ascultat, nu a simþit aºa cum a simþit la Slatina Imnul României. Adicã, solemnitãþile de la Primãrie au fost precedate de intonarea celor douã imnuri naþionale, ale Ucrainei ºi României. Asta, dupã parastasul oficiat în Capela Ortodoxã Românã din centrul Slatinei, unde soclul statuii lui ªtefan cel Mare este gata, dar din cauza unui funcþionar birocrat statuia zace încã într-un garaj. Parastas în memoria victimelor Holodomorului a celor peste 10 milioane de ucraineni uciºi prin înfometare de regimul stalinist în perioada interbelicã. În faþa mulþimii adunate în sala de festivitãþi a Primãriei au vorbit organizatorii, invitaþii de peste apã ºi istoricul Ion Huzãu, din Slatina: ”Chiar dacã înaintaºii noºtri au fost la Alba Iulia, ziua de 1 Decembrie este pentru noi o pseudo-bucurie, dar suntem mulþumiþi cã trãim în acelaºi spaþiu Carpato-Danubiano-Pontic. Noi mai sperãm totuºi într-o unire: intrarea Ucrainei în Uniunea Europeanã.” Profesoara Ana Moderco, de la ªcoala româneascã de gradul 1-3 (unde la liceu sunt doar 24 de elevi) ºi dirijoarea corului bisericesc, Ileana ªiman au pregãtit un spectacol de excepþie în care copiii, elevii ºi cei câþiva adulþi din cor au impresionat asistenþa pânã la lacrimi. Moderatorul întâlnirii, Vasile Ona Jotu, a chiar zis la microfon, în timpul spectacolului: primarul nostru plânge. ªi atunci, m-am bucurat cã nu am fost singur.

DECEMBRIE 2010 Impresionantã vocea sopranei de clasa a VIII-a, Geta Popovici, care a cântat solo „Nu uita cã eºti român” ºi Balada lui Pintea, baladã interpretatã cu multe decenii în urmã de Victoria Darvai, nãscutã la Biserica Albã. Am remarcat ºi alþi soliºti sau soliste de valoare printre copii, dar am reþinut doar numele fraþilor Grin ºi a lui Adi Huzo. Dulce de tot a fost ºi fetiþa de doar 4 ani, cu cizmuliþe roºii. La vioarã l-am auzit pe Vasile Marina din Ocna Slatinii, clasa a VIII-a, elev ºi al ªcolii de arte din Sighet, unde face vioarã cu Ioan Dunca. Spectacolul s-a încheiat cu recitalul sighetenilor. La ultimul cântec, cei prezenþi în salã s-au ridicat în picioare. N-am numãrat lacrimile. La lumina Lunii de dincolo de nori, în faþa Primãriei, clãdire pe care, alãturi de drapelul naþional al Ucrainei, sunt arborate ºi drapelele României ºi Ungariei (etnicii români ºi maghiari fiind majoritari în Slatina) s-a încins Hora Unirii. La cina festivã le-am povestit prietenilor cã, în urmã cu 12 ani, am sãrbãtorit ziua României la Biserica Albã, tot aºa, la sfârºit de noiembrie. Manifestãrile de 1 Decembrie din þarã, le-am vãzut la televizor. În „Graiul Maramureºului”, am scris apoi cã de Ziua Naþionalã a României mai bine m-am simþit în Ucraina! ªi în 2010, pot afirma cã sâmbãtã, 27 noiembrie, la Slatina am trãit în 3 ore 30 de zile Naþionale la un loc. 20 au trecut. Regretatul prieten, poet ºi ziarist din Apºa de Jos, Ion Mihalca, se mândrea mereu cã e român din dreapta Tisei, zonã pe care el ºi alþii o numesc România Micã. Dupã 20 de ai de când trec iar Tisa cu drag, dupã recitalul de sâmbãtã al elevilor din Slatina pot spune cu mâna pe inimã, cã România… micã e la noi!

FAMILIA ROMÂNÃ

CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI

Bouþul Mic, un mare sat, în tradiþii ancorat
Florentin NÃSUI e mult mi-am tot dorit sã ajung în satele Bouþul Mic ºi Bouþul Mare ce aparþin de comuna Strâmtura din raionul Teceu, Ucraina. La invitaþia medicului Ion Botoº, preºedintele Uniunii Regionale „Dacia” a românilor din Transcarpatia , am trecut din nou Tisa pentru a participa la Ziua Limbii Materne, manifestare internaþionalã ce s-a desfãºurat în întreaga lume.

D

De ce s-a sãrbãtorit aceastã zi la Bouþul Mic, cu douã sãptãmâni dupã, am aflat mai târziu. Adicã, în a doua zi frumoasã a începutului de martie, cu soare ºi temperaturi maxime de 15 grade Celsius. Din Apºa de Jos, îmbarcaþi în Loganul condus de doctorul în istorie Ilie Gherheº, copilotat de doctorandul Dorel Todea, am urmãrit „Lada” dlui Botoº, pe un drum care începea sã

DECEMBRIE 2010

87

devinã tot mai… „desgropat” ºi ºerpuit din cauza bãltoacelor ce trebuiau ocolite. În timp ce localnicii treceau pe lângã noi ca vântul în limuzinele lor înnoroiate, noi nici Lada n-am mai ajuns-o, de-am tot întrebat: bine merem spre Bouþ? ªi-am tot mers din hop-hârtop admirând imensele case ºi strãlucitoarele garduri de pe lungul drum al Apºei. Dupã 10 kilometri, la intrarea în Strâmtura, am dat de o porþiune cu asfalt, dar bucuria a durat 2 kilometri, cã iar am ajuns în sãlbãticie. Nici case, nici oameni, nici maºini. Doar un indicator care ne informa cã pânã la Bouþul Mare ºi Bouþul Mic mai sunt 2 km… infernali. Cu pante ºi rampe lungi ºi abrupte, cu prãpastie în dreapta, ºi munte dezgolit, în stânga, cu stânci, gata sã se prãvale peste tine, cu bãltoace ºi tinã pânã la toba de eºapament. Ce bine cã nu-i zãpadã, cã nu-i iarnã, cã nu-i februarie! Dupã aproape o orã, de când ne-am abãtut de la drumul naþional, am ajuns la destinaþie, afirmând în sinea mea cã nu mai vin aici niciodatã! Dupã câteva ore însã, descoperind comorile satului populat de oameni minunaþi, mi-am schimbat pãrerea. ªcoala Medie de gradul I-II, bãgatã sub un deal, sub pãdure, nu-i prea arãtoasã pe din afarã, dar în interior este foarte bine pusã la punct ºi îngrijitã. De la director, prof. Gheorghe Opriº, am aflat cã la întreþinerea ºcolii, alãturi de cei 10 profesori ºi învãþãtori participã ºi pãrinþii celor 126 de copii ce învaþã aici. Primarul comunei, Vasile Buga, cel mai tânãr primar român, era încântat de solidaritatea consãtenilor sãi din centrul de comunã ºi cele 3 sate, aceºti români maramureºeni, oameni ai muntelui, care participã cu drag la toate acþiunile la care sunt solicitaþi, inclusiv când e vorba de vreo susþinere financiarã. Tot el îºi cerea iertare pentru starea drumurilor, scuzându-se cã iarna ºi dezgheþul au fost de vinã, dar în curând , uliþele vor fi tomnite la loc. Un localnic îmi povestea despre ospitalitatea bouþenilor, despre viaþa deloc uºoarã pe

care o duc într-un cadru natural mirific, dar sãlbatic, mai ales pe timp de iarnã, când legãtura cu restul lumii se face telefonic, prin internet sau antene parabolice lipite de mai toate casele, unele chiar vechi, din lemn. Altele, palate. Cele douã sate, cãtune, cum zic ei, se întind pe valea Bouþului, lungã, lungã. Cu secole în urmã, strãmoºii întemeietorilor aºezãrilor erau mari crescãtori de vite. Când urcau din Apºa, cu ciurda la pãscut, rumegãtoarele adulte erau separate de cele tinere: acolo merge bouþul mare, dincoace merge bouþul mic! Când profesoara de românã, Ileana Gandig, regizoarea întâmplãrilor culturale, a anunþat cã programul dureazã 4 ore, m-am speriat. Nu numai cã îmi voi pierde rãbdarea, dar ºi ziua! În sensul cã ne va prinde noaptea pe un drum cu cântec. Dar am constatat, apoi, cã timpul lung s-a scurs ca un moment excepþional. „Am vãzut aici multã bucurie ºi dragoste pentru limba românã ºi tot ceea ce este românesc, atât la românii din România, prezenþi aici, cât ºi la românii din aceastã parte a Maramureºului – avea sã-mi mãrturiseascã la final dl. Dorin Popescu, consul la Consulatul General al României de la Cernãuþi. Am vãzut copii care au simþit poezia, muzica ºi dansul, copii care nu au încetat nici o clipã, preþ de câtva ore, sã fie foarte vii ºi iubitori de tot ce este în jur. Am vãzut foarte multã dragoste faþã de lucrurile pe care eu le preþuiesc, le apãr, le promovez în virtutea poziþiei mele faþã de valorile românitãþii. Chiar dacã o parte dintre cei din Bouþul Mic nu au fost niciodatã în România de azi, ei nu ar fi putut atinge acest nivel de bucurie interioarã, dacã nu ar fi fost în România strãveche mai profund decât dacã ar fi fãcut-o vreodatã, fizic, azi. Ei au fost ºi sunt în România culturalã, în România inimii. Pe de altã parte, Maramureºul este altceva decât toate celelalte zone româneºti în ceea ce înseamnã încrâncenarea cu care oamenii îºi menþin ºi perpetueazã tradiþiile. Din pãcate, ºi

FAMILIA ROMÂNÃ

CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI

88 aici tradiþiile se degradeazã, dar mai lent. Nunta anilor 1950 pe care am vãzut-o este fictivã, alegoricã, o nuntã care nu mai este pusã în practicã de cãtre tineri, nici de cei care aparþin acestei zone. Eu mi-aº dori foarte mult ca aceastã nuntã jucatã fãrã trac de cei 40 de elevi ºi profesori îmbrãcaþi în straie tradiþionale maramureºene, sã o mai vedem ºi în alte localitãþi. Prin eforturi consolidate ale tuturor celor care þin la poporul lor, la folclorul lor, la tradiþii, la românitate, vom reuºi sã stopãm sau sã încetinim ritmul galopant al degradãrii tradiþiilor. Sã þinem cu dinþii de tradiþii ºi de tot ceea ce ne este drag. Am vãzut pe scenã bucuria realã faþã de ceea ce fac. Bucuria pe care nici dansul nu o poate da, dar nici directorul nu o poate comanda. Comunitatea care are, creºte ºi dezvoltã asemenea copii, are ºansa de supravieþuire. Mã bucur sã vãd cã existã legãturi strânse între românii din Maramureºul din dreapta Tisei ºi cei din Maramureºul din stânga. I-am rugat pe cei prezenþi sã apere în continuare limba românã împotriva tuturor intemperiilor istorice, pentru cã orice intemperie are caracter accidental, iar ei ºi limba românã au un caracter etern. Totodatã, avem un neþãrmurit respect faþã profesorii ºi conducerea ºcolii din Bouþul Mic, dar mai ales faþã de domnul Ion Botoº, preºedintele Uniunii „Dacia”, care în primele 3 luni ale anului a organizat deja 3 manifestãri importante în localitãþi româneºti mai puþin cunoscute, prin care ei aratã lumii cât de frumoºi sunt românii din acest colþ de rai.” Celor douã sate ale Strâmturii se adaugã Cãrbuneºti. În total, comuna se întinde pe 5 mii hectare, are 5.500 locuitori, 1.800 fumuri ºi 100 km de uliþe. La Bouþul Mic trãiesc circa 800 locuitori în peste 270 de case. Cele mai apropiate târguri, la Podiºor, sat care aparþine de Apºa de Mijloc ºi la Slatina, 30 km. Ileana Gandig: „La noi, limba noastrã e a noastrã. Obiceiurile, tradiþiile populare sunt ale noastre, sunt la noi acasã. Tot ce avem, sã rãmânã generaþiilor care vin ºi sã transmitã mai departe. Cer iertare cã am pornit aceastã nuntã în Postul Paºtelui, dar eu cred cã Învierea Domnului ne aduce ºi altã înviere: învierea vechilor tradiþii, obiceiuri ºi a tot ce s-a ascuns sub praful

DECEMBRIE 2010 uitãrii. Nici prezentul nici viitorul nu pot exista fãrã trecut. Eu sunt venitã aici, prin cãsãtorie, din Bucovina de Nord. Când am venit la Bouþ am gãsit ceva deosebit: un folclor minunat de care eu sunt pasionatã. Când am participat la prima nuntã, mi s-a pãrut cã am nimerit într-o poveste. Nunta maramureºeanã este un spectacol, este ceva deosebit. Sã aºezãm vechile obiceiuri alãturi de nunta modernã, care se face acum. Sã revigorãm strigãturile care se fãceau odinioarã, jocul gãinii, împodobitul steagului ºi cununii, îmbrãcatul miresei”. Ion Botoº: „Nu întâmplãtor am ales aceastã localitate pentru a sãrbãtori Ziua Limbii materne, a limbii române. Dorim sã cunoaºteþi mai bine aºezãrile româneºti, situate mai departe de frontiera României, sã le scoatem din anonimat tocmai prin intermediul tinerei generaþii”. Vasile Buga: „Ziua de azi am vrut-o a fi una a limbii române, ziua unirii, ziua revederii”. Gheorghe Opriº: „Satul nostru a fost întemeiat cu vreo 200 de ani în urmã. Munþii, dealurile ºi apele, au denumiri româneºti. Copiii au omagiat azi bogãþia ºi frumuseþea limbii române ºi au încercat sã trezeascã în sufletele tuturor dragostea de limba maternã, moºtenitã de la moºi ºi strãmoºi. Mã bucur cã la sãrbãtoarea limbii materne, în sala de spectacole au fost prezenþi nu numai oaspeþi din România (Maramureº ºi Oaº), elevi ºi profesori, dar ºi fraþi mai mari ai copiilor noºtri, pãrinþi ºi bunici, mulþi octogenari, care au urmãrit cu atenþie programul nostru, spectatori care chiar au jucat învârtita în salã, alãturi de protagoniºtii spectacolului”. Muzicanþi buni au fost soliºtii vocali, românii Ion Zmicalã dobaº, ºi Vasile Benzed zonguraº, dar ºi ceteraºul Zerni, instrumentist ucrainean foarte bun. Lor li s-au adãugat ºi 2 baianiºti. Alãturi de Graiul Maramureºului, Radio Sighet ºi TV Negreºti-Oaº (Maria Tripon), din stânga Tisei, la excepþionala întâmplare de la Bouþul Mic presa a fost reprezentatã ºi de TV Ujgorod, secþia Românã: Elvira Chilaru ºi Nina Munteanu. Donaþii de cãrþi în limba românã ºi publicaþii au fãcut Consulatul General al României din Cernãuþi, Uniunea”Dacia” cu sediul în Apºa

FAMILIA ROMÂNÃ

CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI

DECEMBRIE 2010 de Jos, Muzeul Maramureºului din Sighetu Marmaþiei, ºi „Graiul Maramureºului”, Baia Mare. Dupã ce am stat cu toþi la masã, în lungul drum al nostru cãtre casã, cu Ilie ºi Dorel, am

89 compus un cântecel: „Fie mare sau micuþ, nu-i mai mândru ca Bouþ, satul cu oameni de frunte, mult mai mari decât un munte. ªi de-o fi sã fie varã, vom veni aicea iarã!”

La Chiºinãu a fost prezentat filmul „Golgota Basarabiei”
n seara zilei de 16 noiembrie a.c., a avut loc premiera filmului documentar „Golgota Basarabiei”, proiectat la Cinematograful „Odeon” din Chiºinãu. Filmul este realizat la Studioul „Moldova-film”, avându-i ca scenariºti pe Victor Vasilache ºi Ion Chistruga, iar regia este a lui Ion Chistruga ºi Alina Ciutac ºi reprezintã drama neamului nostru în timpul regimului totalitar stalinist. Documentarul prezintã viaþa poporului basarabean de la 1940 încoace – popor care a trecut prin deportãri, foame, lagãre de concentrare, colectivizare etc. În salã a fost prezentã ºi Ecaterina Garmandir, eroinã a filmului ºi martorã a deportãrilor. „Eu azi sunt, mâine nu-s. Dar cu ceilalþi ce facem? Cine era vinovat în Moldova?”, a întrebat retoric doamna Garmandir. Bãtrâna de 76 ani ºi acum, dupã decenii de la deportãrile la care a fost supusã îºi doreºte ca oamenii sã cunoascã adevãrul despre cele întâmplate, iar conaþionalii noºtri sã se simtã liberi pe pãmântul strãmoºesc. La rândul sãu, primarul general Dorin Chirtoacã a propus ca acest film sã fie vãzut de cât mai mulþi oameni. În acest sens, la Primãria Chiºinãu se vor gãsi copii ale acestui film, atâtea câte vor fi necesare, pentru ca sã ajungã în casele oamenilor. „Îmi doresc sã trãim clipa când spusele doamnei Garmandir sã devinã realitate, sã ne simþim ºi noi liberi, cei care locuim pe acest pãmânt ºi avem ºi noi demnitatea noastrã de oameni”, a declarat primarul Chiºinãului. „Unde au fost aceste informaþii ºi ce crime au comis aceºti oameni, dacã erau judecaþi de 3 militari în uniformã, cu stea roºie în frunte, fãrã nici un fel de avocat, procuror, dosar? ªi pentru ce? Cã erau oameni la casa lor?”, a mai menþionat ºeful administraþiei municipale.

Î

Pelicula aduce argumente suplimentare la informaþiile pe care le cunoaºtem despre rusificarea ºi anexarea Basarabiei, de data aceasta prin imagini autentice, filmate la Chiºinãu ºi în sate. De asemenea, publicul descoperã un adevãr necunoscut pânã acum, cã în secolul al XX-lea, în URSS, se aplica spânzurarea în public sau cã celor condamnaþi li se impunea sã-ºi sape singuri groapa ºi apoi erau împuºcaþi în cap de KGB-iºti sau NKVD-iºti ºi li se mai dãdea ºi câte un picior, dacã nu nimereau groapa din prima. Filmul documentar „Golgota Basarabiei” se bazeazã pe datele din dosarele secrete ale KGB-ului ºi pe argumentele martorilor oculari. Pelicula a fost proiectatã zilnic pe parcursul lunii noiembrie, la ora 16.00, la cinematograful ODEON, astfel ca cât mai mulþi oameni sã-l poatã vedea. Intrarea a fost liberã.
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI CHIªINÃU

FAMILIA ROMÂNÃ

CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI

Calitatea ºtiinþificã. în prezenþa oficialitãþilor oraºului ºi a numeroºi participanþi. membru al ASTRA. precum ºi vizitarea Liceului „Hyperion”. cu rugãmintea ca aceste rânduri ale mele sã le faceþi cunoscute tuturor basarabenilor din Toronto ºi Ontario ºi în final sã fie cunoscute de cât mai mulþi basarabeni de pretutindeni. ºi numeroase personalitãþi ale vieþii ºtiinþifice ºi culturale din þara cuprinsã între Prut ºi Nistru. a întregii Românii. În zilele de 14 ºi 15 noiembrie 2010 Simpozionul ºi-a continuat lucrãrile în Republica Moldova. CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI Apel de solidaritate Fraþi români basarabeni. democraþie ºi stat de drept în Moldova”. Limbã ºi literaturã românã. precum ºi cele trei reviste pe care acest prolific ºi devotat cauzei naþionale Despãrþãmânt le editeazã. uman ºi material. aºa cum am fost obiºnuiþi ºi la ediþiile precedente. mai apoi la Tiraspol. La Muzeul de Istorie ºi Arheologie din Chiºinãu s-a desfãºurat o masa rotundã având ca temã de dezbatere „Drepturile omului. la Iaºi ºi Chiºinãu a avut loc Simpozionul Internaþional Românii din afara graniþelor þãrii ediþia a XII-a FAMILIA ROMÂNà anifestare tradiþionalã de elitã organizatã de Despãrþãmântul „Mihail Kogãlniceanu” Iaºi al ASTREI. Franþa. ºi de ce nu.un tur al oraºului Chiºinãu. Am sã vã reamintesc cã pe data de 12 noiembrie 1924 a fost creatã RASS Moldoveneascã. doamna Maria Danilov ºi domnul Mihai Ursu de la Chiºinãu. Simpozionul din acest an a reunit participanþi de prestigiu – istorici. La finalul sesiunii de comunicãri s-au formulat concluzii ºi s-a adoptat Rezoluþia Simpozionului. . domnul Nicolae Robu de la Strãºeni ºi domnul Octavian Zelinski de la Anenii Noi. Seara s-a încheiat cu un minunat ºi emoþionant spectacol folcloric vizionat în pãdurea de lângã mãnãstire. mulþumiri din suflet. Scopul creãrii acestei unitãþi administrative bolºevice a fost sã fie un cap de pod pentru cucerirea întregii Moldove pânã la Carpaþi. Canada veneascã. Religie ºi spiritualitate ºi o secþiune dedicatã vieþii ºi activitãþii lui Petru Comarnescu. Deschiderea oficialã s-a realizat la Muzeul Unirii din Iaºi. la Muzeul de Etnografie ºi Istorie Naturalã. dar ºi de suflet a Simpozionului. urmate de discuþii interesante ºi incitante. Tuturor. care este diferitã de Limba Românã ºi de atunci duºmanii noºtri muncesc ca niºte furnicuþe harnice sã ne distrugã ca neam ºi ca þarã. la care M Gheorghe IUTIª. Au fost lansate douã volume editate sub egida ASTREI ieºene. Atunci a luat naºtere ºi aberaþia de Limbã Moldoveneascã. de pe malul stâng al Nistrului cu capitala iniþial la Balta. pe lângã cei veniþi de la Iaºi. Mã adresez celor câþiva prieteni basarabeni. felicitãri ºi urarea de noi ºi frumoase reuºite în nobila activitate pe care o desfãºoarã.90 DECEMBRIE 2010 În perioada 11-15 noiembrie 2010. oameni de culturã din Republica Moldova. lucrãrile celor douã secþiuni: Istorie ºi civilizaþie româneascã. menþionându-se în mod deosebit prodigioasa ºi neobosita activitate desfãºuratã de cãtre preºedintele ASTREI din localitate. La Iaºi lucrãrile Simpozionului s-au desfãºurat în patru secþiuni: Istorie ºi civilizaþie româneascã. inaugurarea Centrului „Mihai Eminescu” de la Anenii Noi. filologi. Republica Autonomã Sovieticã Socialistã MoldoOvidiu CREANGà Toronto. a muzeului din localitatea Gura Bâcului. Dupã-amiazã s-au derulat. apoi a vestitei mãnãstiri Cãpriana. Ziua de 15 noiembrie a fost dedicatã unor excursii ºi vizite foarte interesante . Au fost rostite cuvinte de salut ºi apreciere a activitãþii Despãrþãmântului ieºean. pe care l-au avut în buna desfãºurare a acestei prestigioase manifestãri. doamna Areta Moºu. pe care îi cunosc din Toronto. Despãrþãmântul „Mihail Kogãlniceanu” Iaºi au participat. Limbã ºi literaturã românã. Au fost incluse în program 42 de comunicãri. doamna Areta Moºu ºi domnul Iulian Pruteanu-Isãcescu de la Iaºi. România. Nu putem încheia fãrã a menþiona aportul deosebit. a atins cote înalte.

Ion Popescu – cetãþean de onoare al satului Pãtrãuþii de Jos din nordul Bucovinei „Satul meu pitoresc. dar suntem români ca ºi fraþii noºtri dobrogeni./ Aici e vatra strãmoºeascã. Ion Popescu. Se ºtie cã dacã pui un mãr stricat într-o lãdiþã cu mere sãnãtoase le stricã pe toate. care nu au realizat cã înlocuind termenul de român basarabean cu termenul de moldovean dau apã la moarã duºmanilor noºtri. Ion Popescu a fost ales. Consiliul sãtesc Pãtrãuþii de Jos i-a oferit dr. Fãrã revolta lor spontanã. ºi nu numai atât. luptã perseverent la distrugerea noastrã ca popor. ardeleni. Tinerii din Republica Moldova prin sacrificiul lor./ Aici copilãria dragã þi-ai trecut. ci contamineazã ºi mere absolut sãnãtoase. De 200 de ani. ROMÂNIA. Secretariatul executiv al UI CRU FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI . mai întâi. este cã acest mãr otrãvit ºi putred tinde sã contamineze toatã lãdiþa cu mere sãnãtoase. cetãþean de onoare ºi al localitãþii româneºti din Transcarpatia ucraineanã. dr. dorindu-i noi realizãri ºi recunoºtinþã binemeriatã a poporului român din Ucraina. au dat dovadã de un suprem eroism ºi au determinat schimbarea þãrii cãtre România. În Diploma înmânatã la 28 august 2010. de 91 bunã credinþã ºi curaþi la suflet. Ion Popescu. partea de sud a Basarabiei. distrugerea noastrã ca þarã. ca naþiune./ Eu cu drag te numesc/ Pãtrãuþii de Jos!” Pentru aportul personal deosebit în dezvoltarea satului ºi cu ocazia a 400 de ani de la prima atestare a localitãþii natale sub acest nume. sau sub orice formã ar fi. Basarabia este pãmânt românesc ºi trebuie sã revinã la Patria Mamã. Dr. aceastã aberaþie inventatã pe 12 noiembrie 1924 mai dãinuieºte încã. nu mai este la putere guvernul comunist a lui Voronin. sau aromânii din Macedonia sau Grecia. bãnãþeni. Desigur cã noi cei dintre Prut ºi Nistru suntem moldoveni ca ºi fraþii noºtri de dincolo de Prut. care în fond era condus de la Kremlin. deputat al poporului din Ucraina. cãtre Europa. titlul onorific de Cetãþean de onoare al satului Pãtrãuþii de Jos. Secretariatul executiv ºi Senatul Consiliului Naþional al Uniunii Interregionale „Comunitatea Romaneascã din Ucraina” aduce sincere felicitãri dr. ªi mãrul ãsta stricat. a rãpit Buceagul. Deci în mod hotãrât ºi pentru totdeauna sã terminãm cu moldovenismul primitiv care este mãrul stricat aruncat în lãdiþa cu mere proaspete ºi sãnãtoase. fãrã sã vrea sunt contaminaþi de acest putregai ºi nu-ºi dau seama cã prin atitudinea lor pro moldoveneascã dau apã la moara celor ce vor distrugerea noastrã ca naþiune. pânã la Carpaþi. absolut de bunã credinþã./ Eºti atât de frumos. printre altele se menþioneazã : „Aici te-ai nãscut ºi ai crescut. sau sub bolºevici. Din fericire./ Aici e casa pãrinteascã. Apºa de Mijloc. Prin comparaþia mea am vrut sã spun cã oameni. sau din alte pãrþi ale lumii. Rusia Pravoslavnicã sau sub þariºti. cã „pentru contribuþia adusã la popularizarea existenþei românilor ºi promovarea intereselor românilor nord-maramureºeni din dreapta Tisei la nivelul parlamentului ucrainean”. ca în final sã-ºi extindã raptul pe toata suprafaþa Basarabiei. situaþia s-a schimbat ºi în aºa zisa Republica Moldova. în anul 2006./ Aici mereu eºti aºteptat –/ Eºti fiul satului cel drag!” Este de remarcat. Voronin ar fi fost ºi astãzi la putere. Mã adresez la fraþii noºtri basarabeni. basarabeni de ai noºtri. adicã Basarabia.DECEMBRIE 2010 Ce este interesant ºi regretabil. când Rusia Þaristã a rãpit.

membrul Consiliului Naþional al Minoritãþii Naþionale Române. în comparaþie cu cei din Voivodina întâlnesc mari greutãþi în deschiderea ºcolilor naþionale. parlamentarul român din Ucraina a abordat ºi problemele identitãþii lingvistice ale sârbilor/ muntenegrenilor din fosta Iugoslavie. reviste ºi materiale informative privind viaþa social-culturalã a rumânilor din Timoc. reprezentantul României. Reprezentantul românilor din Ucraina le-a dãruit fraþilor din Timoc cartea Românii din Ucraina: între trecut ºi viitor. Ion Popescu a fost unicul membru al comisiei politice de origine românã care s-a prezentat la ºedinþã (din motive necunoscute. care. Ion Popescu. în special. consilier diecezan pentru relaþiile cu autoritãþile din Republica Serbia ºi protopop de Dacia Ripensis. care ºi-a desfãºurat lucrãrile între 6-7 septembrie a. Dusan Parvulovici. dr.ordinul Pentru merite (Gradul II) cu care a fost decorat de cãtre preºedintele Ucrainei. s-au stabilit cãile. deputatul în Rada de la Kiev pe listele Partidului Regiunilor ºi liderul Comunitãþii Româneºti din Ucraina.. preºedinte al Comitetului pentru Drepturile Omului din Nigotin ºi director al Federaþiei Românilor din Serbia ºi Drãgan Demici. Ion Popescu de cãtre Boian Alexandrovici.. la Belgrad nu au ajuns nici Viorel Badea. Ion Popescu a cerut ºi explicaþii privind dreptul comunitãþilor ortodoxe nesârbe din Timoc de a oficia în biserici în limba maternã.. (Timoc Press) FAMILIA ROMÂNà .c. Ion Popescu. alãturi de alte probleme. precum ºi a celor românofone în valahi ºi români. primind în schimb o icoanã ortodoxã. dar ºi asigurarea drepturilor pentru rutenii/ucrainenii ºi vlahii/românii din Valea Timocului. Victor Ianukovici. a dlui Davit Harutyunyan (Armenia) . stari vlasi („românii vechi”) ºi goranii din Bosnia. mai ales. etapele si condiþiile de dobândire ºi impunere în practicã a drepturilor românilor din Ucraina. Boian Alexandrovici ºi Drãgan Demici l-au felicitat pe Ion Popescu pentru înalta distincþie .92 DECEMBRIE 2010 Situaþia minoritãþilor naþionale în Voivodina ºi a minoritãþii române din Serbia u ocazia ºedinþei Comisiei politice a AP a Consiliului Europei. Titus Corlãþean. în special. ale ucrainenilor/ rutenilor din Voivodina.noul raportor al acestei comisii pentru Serbia. În cadrul dezbaterilor pe tema „Reconcilierea între statele fostei Iugoslavii” a fost abordatã ºi problema situaþiei minoritãþilor româneºti din Balcani. senator al românilor de peste hotare ºi membru al acestei comisii ºi nici alþi parlamentari români).reprezentantul Partidului regiunilor a preºedintelui Victor Ianukovici ºi liderul românilor din Ucraina.c. S-a convenit informarea privind situaþia realã a românilor din aceastã zonã a membrilor Comisiei de monitorizare a APCE si. reprezentanþii românilor autohtoni de la nord ºi sud de România au ajuns la înþelegerea de a se informa reciproc privind situaþia românilor din zonele respective. Subiectul principal în dezbaterile Comisiei politice a fost Construirea pãcii în fosta Iugoslavie. ªeful delegaþiei Ucrainei . a cerut asigurarea drepturilor pentru rutenii. printre altele. ºeful delegaþiei permanente a Ucrainei la Strasbourg. a cerut asigurarea drepturilor minoritãþilor româneºti din aceste state ºi. precum ºi de a populariza aceste informaþii în comunitãþile partenere din lume.. Dr. Iar Ion Popescu a promis cã ºi în continuare îi va susþine pe românii din Timoc în apãrarea drepturilor acestora. ºi în ceea ce priveºte implementarea Rezoluþiei 1632 ºi a Recomandãrii 1845 (2008) adoptate de cãtre APCE în baza raportului Hermmann privind minoritãþile în Voivodina ºi minoritatea românã din Timoc. Membrii Comisiei au atras atenþia raportorului dlui Mercenaro din Italia ca pe parcursul pregãtirii raportului final sã atragã atenþia ºi asupra stãrii respectãrii drepturilor minoritãþilor ºi. în care sunt reflectate cãile. având mari dificultãþi ºi în privinþa efectuãrii serviciilor în limba maternã în bisericile din zonã. În intervenþiile sale. în Serbia. o delegaþie a românilor din Timoc s-a întâlnit pe 6 septembrie 2010 cu vicepreºedintele AP a Consiliului Europei. În urma discuþiilor purtate cu dr. a cerut explicaþii de la secretarul de stat sârb ªtefanovici. C CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI În cadrul discuþiilor. Pe parcursul dezbaterilor. formele ºi metodele de semnalare cãtre APCE a situaþiei reale a românilor de pe Valea Timocului ºi monitorizarea implementãrii Rezoluþiei 1632 din 2008 Situaþia minoritãþilor naþionale în Voivodina ºi a minoritãþii române din Serbia. la Belgrad. dar ºi ale Vlahilor/Românilor din Timoc. a inadmisibilitãþii divizãrii artificiale a grupurilor lingvistice ucrainofone în ruteni ºi ucraineni. Dusan Parvulovici. Reconcilierea între statele fostei Iugoslavii În 7 octombrie a. la Strasbourg a avut loc ºedinþa Comisiei politice a APCE. dr.

Deschide uºa. iar cei din þarã ºtiu ce foc avem noi pe inimã în aceste zile. dorinþa de a fi mai buni. Este o sãrbãtoare cu N Ne primiþi cu colindul? Venim din Canada sã vã facem o urare ºi sã vã povestim de-ale noastre. treptat. Dar se vede treaba cã acolo au fost prea multe voci ºi polifonia lor s-a transformat în cuvinte ºi cuvintele aproape cã au hotãrât singure cum sã se aranjeze pe hârtie dupã noi orânduiri apãrute în urma experienþei în ale scrisului. Zilele de bucurie sunt mult mai puþine în prea repede trecãtoarea noastrã viaþã. La sfârºitul unui an petrecut cu fel de fel de întâmplãri. oriunde ne-am afla. fiindcã facem parte din rânduielile lui Dumnezeu. încordarea în efortul de a atinge un scop. care rãmâne în noi oricâte valuri ne-ar vântura viaþa. totul se ºtie din moºi-strãmoºi. oriunde ne-am afla ºi orice condiþii de viaþã am avea. de pe aceste meleaguri. nu despre noutãþi vorbim în aceste zile. Canada u intenþionam sã mai mã las furatã de condei ºi iarãºi sã scriu despre Sãrbãtorile de iarnã ºi cu atât mai puþin sã trimit aceste rânduri în þarã. totul vesteºte Naºterea Domnului – începutul unei noi creaþii. neîmplinirile. ascultându-mi doar trãirile interioare. Gândeam cã orice aº scrie despre aceste sãrbãtori. decât cele în care ne confruntãm cu necazurile.. trãiri speciale. ba chiar si mai devreme. Sãrbãtoarea Naºterii Domnului. începând din primele zile ale lunii decembrie. parcã ºi vãzduhul. mãcar le mai rotunjim.pentru a ne întâlni cu Iisus care a îndumnezeit lumea prin Naºterea ºi jertfa Sa. Chiar dacã în aceste zile nu reuºim sã anulãm toate asperitãþile. este cea mai frumoasã ºi cea mai iubitã dintre sãrbãtori ºi este trãitã cu bucurie atât de cei mici. Totul ne îndeamnã sã ne pregãtim pentru aceastã frumoasã sãrbãtoare care aduce sentimentul de mare bucurie a luminii divine. ori zilele cenuºii despre care nici nu ne mai amintim cã le-am trãit.înþelepþii vremurilor de atunci . Nu ne putem sustrage acestei vrãji. prinde iarãºi contur forfota oamenilor pentru pregãtirea acestor sãrbãtori. În Canada. ne dã senzaþia de bunãstare. acea bucurie proaspãtã a sãrbãtorilor de iarnã ca pe o noutate. mai uitãm FAMILIA ROMÂNà ROMÂNI ÎN LUME . de pe la mijlocul lunii noiembrie. capabilã sã îmblânzeascã ºi pe cei mai înrãiþi oameni../ Cã venim ºi noi la tine!. Aºadar. ci despre trãirile noastre care sunt întotdeauna vii. Se redeºteaptã în noi dorinþa de a merge pe drumul Magilor . aºa cum redescoperim în fiecare an. trimis de Dumnezeu pe pãmânt. Voiam doar sã trãiesc pur ºi simplu bucuria acestor zile abandonându-mã. pe Pãmânt pace ºi între oameni bunã învoire”. cât ºi de cei care s-au îndepãrtat de anii copilãriei. treptat. proaspete. Aceastã Sfântã Sãrbãtoare ne uneºte pe toþi în faþa minunii Naºterii Mântuitorului lumii vestitã de Îngerul trimis de tatãl Ceresc: „Lui Dumnezeu slavã. este o mare binefacere sã ne adunãm ºi sã petrecem împreunã un moment sfânt de mare sãrbãtoare. acestor trãiri cu o putere aºa de mare asupra noastrã.DECEMBRIE 2010 93 ROMÂNI ÎN LUME Crãciun românesc în Canada Elena BUICà Toronto. n-ar mai putea fi o noutate. în decembrie. creºtine. Tot ce ne înconjurã.

Cu precãdere în aceste zile. sosirea lui Moº Crãciun. pe pãmânt pace ºi între oameni bunã învoire! Sãrbãtori fericite! FAMILIA ROMÂNà ROMÂNI ÎN LUME . Bucuriile astea se prelungeau pânã dupã Anul Nou cu tot alaiul de frumoase tradiþii în care eram implicaþi. sã aducã binele în þarã. imagini pe care le-am trãit parcã nu demult. cârnaþilor cu puþin miros de usturoi. Sorcova. troznind. cu stafide. cu multe ouã. dar am uitat noi sã ne îndreptãm ochii spre ele?! În casã parcã vãd pâlpâind lumina lãmpii atârnatã pe perete într-un cui. Pe pãmântul american. Zilele acestea nu sunt numai zile de sãrbãtoare. casã. Steaua. nu chiar de mult. pãstrându-ne tradiþiile. pentru care nu plãtim nimic – amintirile. Cântând aici colindele noastre dragi. cu brânzã. l-am îndrãgit totuºi ºi pe veselul Santa Claus. cu pomii lãsându-ºi în jos crengile încãrcate de zãpadã ca într-o plecãciune. Primeam cu bucurie bobârnaci. pentru cã ele ne transferã în lumea copilãriei de care n-am putut ºi nici n-am vrut sã ne despãrþim sau sã o destrãmãm atunci când am crescut ºi am continuat sã împletim armonios firescul cu supranaturalul ºi sã spunem cã Moº Crãciun existã cu adevãrat. plãcintã cu mere. aºa cum remarcã neamurile care ne viziteazã în aceste sãrbãtori. ori bolborosind DECEMBRIE 2010 câteva fire de apã rãmasã printre crãpãturile lui. ca sã aibã culoarea galbenã ºi îndulcit cu zahãr în care stãtuse o vreme mai multe batoane de vanilie. covrigi pe care acasã îi înºiram pe o sfoarã ºi îi atârnam în cui. emoþionaþi mai ales de emoþiile noastre./ Sã vã fie masa. miros de þuicã fiartã. Toþi retrãim imagini ale locurilor necuprins de frumoase din lumea inocenþei. Culmea fericirii copilãriei noastre o atingea ziua de „colindeþi”. apoi mirosul de cozonac frãmântat îndelung în copaie. ele ies din pieptul nostru cu o emoþie specialã ºi nu de puþine ori cu o lacrimã strivitã între gene. Simt cãldura domoalã a lemnului ars. Ne bucurãm din plin de amploarea acestor forme de sãrbãtorire a Naºterii Domnului de pe pãmântul canadian. pe care-l întâlnim peste tot ºi abia aºteptãm sã îl vedem defilând în carele alegorice care deschid sau închid sezonul sãrbãtorilor de iarnã alãturi de soþia sa. cu geamurile încãrcate cu steluþe de gheaþã. ori aºezatã sub formã de cãciuli în vârful ulucilor sau pe oalele rãsturnate cu gura în jos în vârful parilor. ori sãrind scântei din jãrãgaiul rãvãºit de vãtrai. iar luminile sunt de-a dreptul feerice. pentru cã asupra noastrã vegheau pãrinþii. Capra…toate acele rãscolitoare frumuseþi care astãzi formeazã izvorul tulburãtoarelor noastre amintiri. masã!/ La Anu’ ºi La mulþi ani! Sfintele sãrbãtori sã lumineze ºi sã încãlzeascã inimile romanilor de pretutindeni. vã facem urarea: Sã vã fie casa. vesela Crãciuniþa. Colindam prin sat purtând în ochi sfinþenia îngerilor. Acum. în locul acela unde am simþit starea de bine ºi de îmbelºugare. ziua când colindãtorii deschideau uºile caselor ºi inimile oamenilor. cozonaci cu nuci. cãci preþuind familia. dar pentru noi. zaibãrul din Þigãneºtiul copilãriei mele. cãci depãrtarea le dã o aurã specialã. Chiar aºa…de când oare n-am mai vãzut cum gerul pune steluþe pe geamul odãilor noastre? Nu cumva a fost acum. chiar dacã timpul a mai schimbat câteva contururi. bomboane. adevãratã putere a ursului. Din îndepãrtata Canada. dar care nu sunt rupte din noi. sunt deosebit de bogate ºi de încântãtoare podoabele acestor sãrbãtori. cei ce trãim departe de locurile în care ne-am nãscut ºi sufletul nostru nu s-a sudat complet cu noile noastre locuri – frumoase ºi ele. în lumea în care trãim. cu varzã… Era sãrbãtoarea familiei. ca sã-i fie bucuria deplinã. când eram siguri cã nimic rãu nu ni se poate întâmpla. caltaboºului. românii. cu zãpada din care abia mai zãream gardurile. dar toate acestea le aºezam alãturi de cele pe care le retrãim din amintirile uneori mai vii chiar decât au fost când ne-am aflat în vârtejul lor. dar parcã întregul sat fãcea parte din aceastã familie. existã unele cu totul speciale. cu þurþuri la streaºini. cu mac. mâncându-i cu oarecare socotealã. Ne vin în minte nenumãrate imagini rãvãºitoare de trãiri. nuci. Bradul. sufletul nostru îºi cautã drumul acolo unde ºtie el cã este „acasã”. canadienii i-au întregit ºi lui familia. mere.94 puþin cã am eºuat de prea multe ori de pe puntea încrederii în oameni. sunt ºi zile de retrãiri ale anilor de care nu ne-am despãrþit niciodatã. de vin bun. Avem nevoie de acest univers mai ales noi. dar evoluþia tehnicii de acum îþi lasã impresia cã aparþin totuºi altui secol. Simt plutind în aer mirosul sãrmãluþelor. care erau foarte preþuite în acele vremuri. Se deruleazã viu imaginile casei pãrinteºti sau a bunicilor de la þarã. Pluguºorul.

un jurnalist neobosit. Strassburg ºi Ford Worth ºi lista ar putea continua. ilustrul Corneliu Leu. care a dus faima românilor. Apoi. stabilitã la New York. pictoriþã.concurente la Miss Diaspora. Bistriþa este prezentã în aceastã carte a valorilor româneºti prin Iuliana Sãsãrman. pictoriþa Alina Paraschiv. artist plastic. aflându-se într-un permanent dialog cu confraþii. filolog de formaþie care ºi-a exprimat gândurile în sute de articole rãspândite prin media de pe întreg mapamondul. scriitoare. care are un interviu luat în vacanþa de la Archiud. artistul plastic Romeo Niram. jovial. fotbalistul Victor Paraschiv. scriitorul Mureºan Darie Ducan. pe cele mai înalte trepte ale performanþei. în care vorbeºte despre timpul petrecut în Canada. cu dor nemãrginit de þarã. sentimental. A arbitrat de-a lungul timpului Jocurile Olimpice de la München ºi Montreal. Sorana Hâlmu ºi Loredana Sachelaru . debuteazã cu un profil de personalitate creatoare surprins de Carmen Cãtunescu. atletul veteran Vasile Iancu. ne surprinde prin bogata activitate desfãºuratã sub egida ONU. în volum.rasunetul. George Roca ne propune. Varna. ne întâlnim cu gândurile Adinei Cicort. apãrutã la Editura Anamarol. ca specialiºti în gimnasticã. dar ºi despre picturile ei sau poezie. cartea fiind un bun ambasador pentru ceea ce suntem cu adevãrat. 2010 Poetul ºi traducãtorul Adrian ªomcodi. sã vadã Basarabia alipitã de patria mamã. istoricul Constantin Popa sunt cei care. Australia ºi Europa. are un singur gând. prin cheia scrisului. fizicianul Gheorghe Drãgan. sculptorul ºi scriitorul Eugen Evu. care dãruieºte din personalitatea sa gândul cel bun. Ovidiu Creangã. intempestiv. indiferent de þara în care ºi-a gãsit destinul. http://www.DECEMBRIE 2010 95 De vorbã cu stelele Menuþ MAXIMINIAN criitorul George Roca adunã în volumul De vorbã cu stelele. S Editura Anamarol. ca într-o confesiune. cel care mai apoi. scriitorul Viorel Nichols. iar artista bãnãþeanã Lia Lungu. director al revistei on-line „Romanian VIP”. care vorbeºte despre proiectele importante pe care le are pe pãmântul fãgãduinþei ºi Melania Cuc. dar ºi despre rãdãcinile culturii româneºti. acceptã confesiunea în faþa profesionistului George Roca. scriitorul Cristian Negureanu. care vorbeºte despre accesul la literaturã prin intermediul internetului. Bucureºti. antrenor de elitã al gimnasticii. în care George Roca se descrie ca un individ vulcanic. Cartea. un român plecat în Australia.ro FAMILIA ROMÂNà ROMÂNI ÎN LUME . membrã a Uniunii Artiºtilor Plastici. pictoriþã. Primul intervievat este Mircea Bãdulescu. descoperirea unei alte laturi a românilor stabiliþi în diaspora. gânditor. gândurile unor români celebri stabiliþi pe trei continente: America. adunã o lume a românilor care ne dovedeºte încã o datã cã intelectualitatea noastrã face lucruri minunate. Campionatele Mondiale de la Ljubliana. George Roca este un poet grav. scriitor canadian de limba românã. România.

Ionel Michael Navon A consemnat Liliana MOLDOVAN onel Michael Navon este un reprezentat important al elitelor ºtiinþifice internaþionale. cu 25 de ani în urmã v-aþi dedicat activitãþii universitare ºi aþi ales sã lucraþi ca profesor la Universitatea din Florida. Un episod inedit din biografia sa începe în anul 1975. Peste câþiva ani. Nu demult. în calitate de lector. ce materie aþi predat ºi cum a fost prima întâlnire cu studenþii americani? Ionel Michael Navon: Am început prin a FAMILIA ROMÂNà . În anul 1950. Experienþa profesionalã a dr. titlul de master în meteorologie. francezã ºi ebraicã. oceanografia. Florida. fizicii. ºtiinþei computerelor ºi construcþiei aeronautice. Cum a început experienþa dumneavoastrã pedagogicã de la Tallahassee. De-a lungul carierei sale. cercetãtorul nãscut la Bucureºti este cãsãtorit cu o româncã din Iaºi. Vorbitor al limbilor englezã. Aici obþine. Concluziile ºtiinþifice la care a ajuns ºi teoriile pe care le-a formulat au fost expuse în diferite publicaþii de specialitate ori au fost publicate în numeroase cãrþi la elaborarea cãrora a contribuit în calitate de coautor sau colaborator. în 1971. în 2009. dar nu ºi-a uitat rãdãcinile. este elev al liceului Fontainebleau din Paris. Personalitate vizionarã. În 1985 pãtrunde în mediul universitar ºi obþine un post de profesor la Universitatea de Stat din Florida. Ionel Michael Navon reuºind sã demonstreze cã ºtiinþele matematice pot fi aplicate cu succes în domenii extrem de variate ca geofizica. Ionel Michael Navon a reuºit sã pãtrundã în lumea ºtiinþificã americanã. domnia sa a crescut într-o familie de evrei originari din Bucureºti. pentru a participa. Michael Navon îºi extinde domeniul de cercetare ºi interes ajungând sã desfãºoare o incitantã activitate în cadrul National Aeronautics and Space Administration în Greenbelt. În prezent lucreazã la Departamentul Scientific Computing al Universitãþii de Stat din Florida ºi este profesor asociat la institutul Supercomputer Computation Research Institut cu sediul în Tallahassee. Aria sa de cercetare este deosebit de generoasã. Liliana Moldovan: Stimate Ionel Michael Navon.96 DECEMBRIE 2010 Despre modestia unui cercetãtor cu o carierã ºtiinþificã de succes interviu cu prof. la lucrãrile ªcolii de varã organizatã pentru cercetãtori ºi doctoranzi de cãtre Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. profesorul universitar I ROMÂNI ÎN LUME ºi cercetãtorul Ionel Michael Navon a încercat sã explice fenomenele realitãþii înconjurãtoare ºi fenomenele ºtiinþifice prin intermediul matematicii ºi informaticii. pe care le finalizeazã cu obþinerea titlului de doctor în matematici aplicate (în 1978). la vârsta de 10 ani se mutã împreunã cu familia în Israel. Michael Navon este impresionantã. unde îºi ia bacalaureatul cu o tezã despre matematica elementarã. în sfera computerelor ºi a sateliþilor artificiali. În perioada anilor petrecuþi la Pretoria urmeazã cursurile doctorale. când pleacã împreunã cu familia în Africa de Sud ºi lucreazã ca cercetãtor-ºef la Council of Scientific and Industrial Research of South Africa. dinamica meteorologicã. domnia sa a revenit în România. dr. dupã 60 de ani de exil. statul Maryland din SUA. viitorul academician. Cunoscut ca cercetãtor activ în domeniul matematicii. Pasiunea pentru ºtiinþele matematice îl îndeamnã sã îºi continue studiile la Universitatea Ebraicã din Ierusalim. foloseºte limba românã ca limbã maternã ºi îºi exprimã cele mai valoroase gânduri tot româneºte.

L. ºi metode de control optimal al sistemelor de ecuaþii diferenþiale parþiale (Variational data assimila- 97 tion) ºi metodele de tip Monte-Carlo al filtrului lui Kalman – (Ensemble Kalman Filter) ºi-au dovedit utilitatea. cam 60% din toatã clasa. La Florida State University (FSU) studenþii americani constituiau. mi-a venit greu sã îl recunosc. puþin conºtient de faptul cã va pãrãsi. lucrând. cât ºi soþia.. L. se va ajunge la crearea vieþii. mai ales cã reîntâlnirea a avut loc în timpul unei ploi torenþiale.M. a fost o experienþã plãcutã ºi cred cã atât eu.: A fost ca ºi în experienþa lui Marcel Proust din A la recherche du temps perdu. vã rog.M. L. în 2009. În ce direcþie se îndreaptã atenþia dumneavoastrã de cercetãtor? Ce probleme încercaþi sã soluþionaþi în ultimul timp? I.: ªtiinþele meteorologice sunt o ramurã a dinamicii fluidelor care. Au fost foarte primitori ºi simpatici. vom mai reveni într-o altã vizitã. Sibiu. Studenþii aflaþi în primul an de studiu erau deja bine pregãtiþi – puneau multe întrebãri în legãturã cu proiectele de curs ºi se prezentau la consultaþie în afara orelor de curs. datoritã efortului intens de studiu ºi cercetare depus ºi datoritã dedicaþiei lor.: Ca sã fiu sincer.M. Progrese importante vor apãrea în chestiunile legate de prevederea schimbãrilor climatice. cu cercetãtori de la Imperial College. a fost greu. cum ar fi: casa pãrinþilor din Strada Fetiþelor numãrul 7. Calea Cãlãraºi. Dupã mulþi ani. în rezolvarea unor situaþii concrete legate de poluarea cu petrol a Golfului Mexic. Totul vãzut însã. cum credeþi cã vor evolua ºtiinþele matematice în urmãtorii ani? Care sunt teoriile ºtiinþifice „la modã” în acest domeniu? I.: Aþi pãrãsit România la o vârstã fragedã pentru a emigra în Israel. am cunoscut familia Muºat. diverse situaþii legate de asimilarea optimalã a observaþiilor în sistemele de prognosticare a schimbãrilor atmosferice. atenþia mea s-a îndreptat ºi în direcþia utilizãrii ºi dezvoltãrii metodelor de optimizare.-lui Neculai Andrei ºi al familiei sale. multe metode de matematici aplicate. vã mai aduceþi aminte cum arãta Bucureºtiul acum 60 de ani? I.N. chiar dacã este greu de conceput.M. Korea ºi þãri din Orientul Mijlociu. nuclear. În esenþã.M. Cluj. câteva explicaþii referitoare la legãtura matematicii cu ºtiinþele meteorologice.N. matematica va sluji descoperirii unor procese biologice care pot aduce noi metode de vindecare sau. mai întâi prin aplicarea lor în cercetãrile atmosferice.M.: Pornind de la experienþa întâlnirii cu tinerii studenþi ºi doctoranzi care au participat la cursurile de varã de la Sibiu. Reîntors în þarã. sunt o parte a matematicii aplicate. în acest sens. India. cu ºi fãrã constrângeri.N. prin prisma amintirilor unui copil de 10 ani. cei din China se situau la vârful ierarhiei clasei. Strada Lucaci sau Sfântul ªtefan. pãrinþii Claudiei Muºat. Din altã perspectivã. Ca orice început.: Datoritã dezvoltãrii fenomenale a calculatoarelor.M.. În multe situaþii.DECEMBRIE 2010 preda cursuri de metode numerice folosite în studiul ecuaþiilor diferenþiale parþiale. mintea umanã este în continuã cãutare ºi cred cã sistemul interogaþiilor ºtiinþifice este extrem de generos. m-am implicat. când aþi participat la ºcoala de varã organizatã de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu? I. plecând de la simple componente chimice.. în scurt timp.: Cred cã sfera de aplicabilitate a ºtiinþelor matematice este enorm de largã. cu seriozitate ºi dedicaþie. când am revãzut cartierul copilãriei.M. aceste meleaguri. din Bucureºti. L. I. ca de exemplu: problemele de model redus. problemele de modelare atmosfericã ºi oceanograficã. restul fiind compus din elevi din China.M.: Cercetarea este un domeniu care îºi schimbã mereu prioritãþile. am cãlãtorit mult: am fost la Bucureºti. Dupã cum era de aºteptat. þin minte numai imagini rãzleþe.: Ca cercetãtor încerc sã rezolv probleme mutidisciplinare care pot fi soluþionate cu ajutorul ecuaþiilor diferenþiale parþiale.N.probleme care pãreau de nesoluþionat în trecut. plasarea optimalã a senzorilor pentru a detecta ºi preveni acþiuni teroriste de tip biologic. elev la ºcoala primarã „Lucaci”.N. credeþi cã FAMILIA ROMÂNà ROMÂNI ÎN LUME . L. la rândul lor. chimic. împreunã cu ei fiind implicat ºi în diferite alte proiecte. care a fost eleva mea în Florida. Am avut prilejul de a fi oaspetele dr. aplicate în domeniul geo-ºtiinþelor. un „pionier”. necesitând o pregãtire amãnunþitã cuprinzând cursuri de specialitate ºi o experienþã didacticã aprofundatã. oferiþi-ne. La Iaºi. la nivel de graduate students.M. în urmãtorii ani. L..: Se spune cã matematicienii sunt mari vizionari. Din aceastã perspectivã. Am mers mult cu trenul ºi am întâlnit o sumedenie de oameni prietenoºi.M. la Ploieºti ºi la Buºteni. De exemplu. în laborator. la un anumit nivel. Iaºi.: Cum a fost revenirea în þarã. vom vedea soluþii la multe probleme din diferite ramuri ale ºtiinþelor aplicate .

M. L.: Se ºtie cã lupta pentru noi surse de energie dã multe bãtãi de cap cercetãtorilor chimiºti.N. dupã statisticile de specialitate. La un moment dat se va rezolva problema fuziunii nucleare. În plus. nu cred cã existã aºa un secret. Claudia Muºat ºi Cris Homescu. Existã diferenþe între învãþãmântul universitar american ºi cel britanic? I. în California. La nivelul acesta.N. de mediul înconjurãtor în care trãim.N. sistemul englez este diferit prin sistemul de organizare ºi prin ierarhia carierei academice. fizicieni ºi celor din domeniul ingineriei. de gradul de poluare a aerului.M. deþineþi vreun secret al longevitãþii? Sunt matematicienii pe cale sã descopere o formulã matematicã de obþinere a nemuririi. L. noi cercetãtorii. mai ales studenþii strãini. cred cã studenþii români sunt mai bine ºi temeinic pregãtiþi în ºtiinþele matematice decât cei americani. L. ci ºi în Marea Britanie. DECEMBRIE 2010 care poate îngreuna evoluþia în cariera academicã.N. În rest.N. nu prea vãd diferenþe.. sunteþi o persoanã extrem de activã ºi lucraþi nu numai în SUA. cu cât ºtiinþa medicalã avanseazã vom asista la creºterea duratei de viaþã ºi la o speranþã de viaþã mai îndelungatã.: Deºi aþi atins frumoasa vârstã de 70 de ani. este legatã de diferenþele de accent dintre engleza britanicã ºi engleza americanã. aºa cã va trebui sa revenim la „green solutions” ºi sã folosim energia solarã. O problemã delicatã.: Ca sã fiu sincer. tineri români care au demonstrat pasiune pentru matematicã sau ºtiinþele exacte? I. resursele petroliere se vor termina în curând. de regimul de viaþã ºi alimentaþie.98 existã vreo diferenþã între studenþii români ºi americani? I. s-a îndreptat spre lumea financiarã devenind director adjunct la Wachovia Bank. dupã o scurtã carierã ºtiinþificã. în prezent..M.M. FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME . sau trebuie sã îi lãsãm pe filosofi ºi scriitori sã rezolve aceastã problemã? I. va trebui sã rezolvãm problema deficitelor energetice ºi a poluãrii . În rest.M.M. Dificultãþi întâmpinã. energia termalã ºi energia nuclearã. America fiind o þarã de emigranþi are mai puþine restricþii sub acest aspect.: Am vãzut puþini doctoranzi români de la serviciul Meteorologic Român.: Pasiunea pentru matematicã v-a menþinut mintea treazã ºi sufletul tânãr.M. deoarece priveºte viitorul planetei pe care trãim. Acesta din urmã a terminat doctoratul cu mine ºi. în acest sens. aþi întâlnit ºi studenþi de origine românã. credeþi cã în urmãtorii ani oamenii de ºtiinþã vor reuºi sã soluþioneze aceastã problemã? I.: Am avut 2 studenþi români. Un lucru este clar.M. L. dar m-au impresionat prin seriozitatea lor.: Vrând nevrând. care va aduce resurse infinite de energie.: Printre generaþiile de studenþi pe care i-aþi pregãtit.ea este indirect legatã de „global warming” ºi este esenþialã pentru noi toþi.M.: La nivelul academic. unde activaþi ca Visiting Professor la Imperial College din Londra. Claudia Muºat ºi-a îndreptat atenþia spre domeniul afacerilor financiare iar. observ cã sunt puþine diferenþe între cele douã sisteme de învãþãmânt universitar. Viaþa fiecãruia din noi este determinatã de moºtenirea geneticã. este manager ºi analist financiar la American Century Investments. Ambii au fost printre cei mai buni studenþi ai mei ºi s-au situat în topul clasei. consideratã a 3-a cea mai bunã universitate din lume.

ºi-au fãcut cunoscute pãsurile. Eugen Tomac (la microfon). reprezintã unul din evenimentele de importanþã capitalã pentru diaspora românã. „Întâlnirea românilor de pretutindeni” de la Mangalia a fost receptatã ca un eveniment de succes. socialã ºi politicã a oraºelor în care funcþioneazã. Ucraina. Spania. S-a discutat despre creºterea rolului statului român. 100 de asociaþii româneºti din lumea întreagã În acest an. despre implicarea mai puternicã a Ministerului Muncii. Belgia. Au rãspuns invitaþiei de a participa la conferinþa destinatã românilor din strãinãtate reprezentanþi din: Republica Moldova. respectiv de Secretariatul General al Guvernului. cât ºi dificultãþile ridicate de reintegrarea cetãþenilor români care doresc sã se întoarcã în þarã. Plãcerea de a coordona prima parte a lucrãrilor a revenit domnului Secretar de Stat al DRP. sunt puternic implicate în viaþa culturalã. încã o datã. organizarea de cãtre Guvernul României. aduce un argument în plus în favoarea beneficiilor organizãrii lui. ªedinþa inauguralã a lucrãrilor întâlnirii sugestiv intitulatã „Hai acasã!” s-a desfãºurat într-o atmosferã încurajatoare. despre obligativitatea deschiderii unor noi consulate în Australia sau în sudul Italiei. Pornind de aici. cât ºi în cea din strãinãtate. Germania n virtutea unei tradiþii de aproape un deceniu. cu atât mai mult cu cât aceste întâlniri deschid calea rezolvãrii unor probleme cu care se confruntã diaspora românã. care ar trebui sã susþinã asociaþiile în dialogul cu oficialitãþile din oraºele unde locuiesc. au descris situaþiile dificile pe care le întâmpinã în statele unde locuiesc sau lucreazã. care ar trebui sã trimitã ataºaþi în strãinãtate. Italia.DECEMBRIE 2010 99 Întâlnirea românilor de pretutindeni . reprezentanþii asociaþiilor româneºti de peste hotare ºi-au deschis sufletele. chiar dacã pe parcursul dezbaterilor reprezentanþii asociaþiilor românilor din strãinãtate au expus lista problemelor sociale ºi educaþionale cu care se confruntã în þãrile de reºedinþã. Germania. creºterea numãrului de invitaþi. a numãrului de personalitãþi care au ales sã participe la acest festival care celebreazã mediul asociativ românesc. au fost tratate cu maxim interes atât zvonurile despre posibila desfiinþare a unor consulate româneºti din Europa. Serbia. Problemele cu care se confruntã românii din strãinãtate Dintre problemele ridicate de invitaþii la reuniune. Statele Unite ºi Australia. Elveþia. Marea Britanie. Eugen Tomac. Mai mult. Nürenberg. Platforma Culturalã AªII ROMÂNI. Desfãºuratã în perioada 15-20 august 2010. Portugalia. Ecourile legate de organizarea ediþiei 2010 a conferinþei au fost resimþite atât în presa din þarã. Mihai ªeitan FAMILIA ROMÂNà întâlnire ºi-au exprimat ataºamentul ºi admiraþia faþã de românii din strãinãtate. cã asociaþiile reprezentative pentru comunitãþile românilor din Europa sau de pe alte continente sunt deosebit de active. evenimentul a strâns laolaltã 100 de asociaþii româneºti din lumea întreagã. a întâlnirii destinate asociaþiilor româneºti din strãinãtate. În alt context. Oficialitãþile prezente la Î Oficialitãþi prezente la conferinþã: Claudiu Pala. În esenþã aceastã manifestare complexã a încurajat dialogul. a oferit exemple de bune practici ºi a demonstrat.ediþia 2010 Liliana MOLDOVAN Preºedinte onorific. s-a analizat situaþia tragicã a românilor din Republica Mol- ROMÂNI ÎN LUME . Aceºtia au recunoscut cã relaþia ministerelor din România cu asociaþiile româneºti din strãinãtate trebuie consolidatã permanent. Franþa.

care a proiectat în premierã în cadrul conferinþei filmul documentar Moldova – Revoluþia Twitter. de integrare administrativ-economicã. punctul culminant prin dialogul dintre instituþiile publice de media ºi românii aflaþi în afara graniþelor þãrii. asociaþiile îºi pot promova proiectele ºi realizãrile. TVR Internaþional le oferã posibilitatea intensificãrii dialogului mediatic prin intermediul internetului. filmul trebuie receptat ca document istoric de o intensitate dramaticã ieºitã din comun. directoarea postului de televiziune TVRI ºi-a exprimat deschiderea în sensul îmbunãtãþirii grilei de programe. De la bun început. Constituit dintr-o selecþie de scurte secvenþe înregistrate la faþa locului. în funcþie de solicitãrile publicului român din strãinãtate ºi a atras atenþia cã unul dintre aspectele care dife- renþiazã televiziunea pe care o conduce de celelalte canale româneºti de televiziune. pentru o mai bunã cunoaºtere ºi înþelegere” discuþiile acestei sesiuni au fost „dirijate” de doamna Beatrice Comãnescu. Participanþii la conferinþã au ajuns la concluzia cã mediul asociativ românesc din strãinãtate creºte de la un an la altul.tvri. în Ucraina sau Serbia. Spania. Statele Unite sau Australia solicitã emisiuni cu caracter cultural ºi educaþional. al situaþiei speciale în care se aflã comunitãþile de români care trãiesc în Republica Moldova. de ºtiri care sã promoveze evenimentele culturale.ro. fundaþiile ºi platformele culturale specifice românilor de peste hotare. De pe acest palier. marilor „romantici” care au ieºit pe strãzile capitalei pentru a apãra democraþia. dreptul la libertate ºi la viitor. Filmul lui Victor Bucãtaru este un omagiu adus adolescenþilor ºi tinerilor moldoveni. Am aflat cu acest prilej cã atât românii din Italia. implicându-se cu dãruire în rezolvarea unor probleme sociale. de emisiuni care sã le permitã sã intre în dialog unii cu alþii. pentru o mai bunã cunoaºtere ºi înþelegere Scenariul dialogului purtat între autoritãþile române ºi reprezentanþii asociaþiilor româneºti din strãinãtate a atins. pot promova evenimentele la care participã sau pe care le organizeazã prin trimiterea de materiale informative cãtre TVRI prin intermediul paginii de internet: www. Pentru o mai bunã vizibilitate. pot pune în lumina reflectoarelor situaþiile concrete cu care se confruntã.100 DECEMBRIE 2010 Lansare de carte: Ionela Flood FAMILIA ROMÂNà dova ºi Ucraina ºi au fost enumerate dificultãþile pe care le întâmpinã cetãþenii români din Serbia. este tocmai interactivitatea ºi interesul sporit pentru preferinþele publicului. sociale ºi comunitare organizate de asociaþiile. ce meritã puse în valoare. Dupã cum a recunoscut regizorul de la Chiºinãu. Românii din strãinãtate au nevoie de emisiuni culturale. noua lui producþie cinematograficã reflectã scene zguduitoare din perioada revoluþiei de anul trecut din Republica Moldova. cât ºi cei din Germania. iar asociaþiile care îi reprezintã pe românii din strãinãtate sunt din ce în ce mai active. director la TVR internaþional. de reportaje care sã reflecte situaþiile concrete cu care se confruntã. Meritã reþinut cã ediþia 2010 a „Întâlnirii cu membrii asociaþiilor românilor de pretutin- ROMÂNI ÎN LUME . În acest fel. mi-e imposibil sã nu îmi amintesc de un moment cinematografic zguduitor oferit de regizorul moldovean Victor Bucãtaru. Aceste organizaþii desfãºoarã acþiuni umanitare ºi culturale remarcabile. Reunite sub titlul „Pentru o mai bunã vizibilitate. care „sunt vrednice” sã intre în atenþia mass-mediei din þarã ºi din strãinãtate. care emit în strãinãtate. emisiuni care sã acopere nivelul de expectanþã al cetãþenilor din diaspora. în cea de a doua zi a manifestãrilor.

în faþa unui public special. pe parcursul celor 5 zile de dezbateri ºi evenimente. cu toþii dorim ce e mai bine pentru România ºi pentru poporul român. De exemplu spectacolul „Miss Diaspora”. Reprezentanþii asociaþiilor româneºti din strãinãtate au demonstrat cã. familie. ar putea sã însemne o punte de legãturã între românii din diasporã ºi ceea ce au lãsat în urmã… acel personal ºi inconfundabil „acasã” cu tot ce înseamnã el pentru fiecare emigrant – copilãrie. Ce înseamnã lectura unei cãrþi? Un refugiu. Într-o lume în care internetul ia locul tipãriturilor. Cine ROMÂNI ÎN LUME . Astãzi dispunem de foarte multe modalitãþi prin care astfel de evadãri sã fie posibile – droguri. în august 2010. Nimeni nu ºtie precis cât va evolua internetul ºi cum vom depinde de el. iar într-una din seri au fost martorii unui spectacol folcloric 101 susþinut cu profesionalism ºi mãiestrie de ansamblul „Baladele Dunãrii” din Tulcea. inclusiv cãrþi on-line. care a acceptat sã recite câteva versuri. din dorinþa a oferi o mai mare transparenþã în legãturã cu desfãºurarea evenimentelor de la „Întâlnirea românilor de pretutindeni”. culturã. o evadare spectaculoasã ºi instantanee în lumi imaginare. Momente artistice care au decorat atmosfera În final. pentru cã nu au cãrþi româneºti. la mii de kilometri depãrtare de þara natalã. la Mangalia. dar mai ales al internetului. Mulþi copii ai românilor din diasporã. ºi-a deschis paginile. pe internet gãseºti orice. preºedinta Societãþii „Românca” din Marea Britanie. legal ºi accesibil. acum citeºte doar lumea care trebuie sã citeascã. Mai ieri. Membrii ansamblului. Librãrii româneºti în lume Valentina ROTARU menirea se îndreaptã cu paºi repezi spre o societate postcapitalistã ºi globalistã. substitutul cãrþilor. Prezenþa în juriu ºi pe scenã a celebrei cântãreþe Felicia Filip a conferit competiþiei un plus de valoare ºi un farmec aparte. Ei îºi doresc sã înveþe istoria ºi geografia României dintr-o carte tipãritã. lectura era modul cel mai simplu. Cu ocazia lansãrii de carte. dacã mã gândesc bine. Dar accesul la cãrþile româneºti. nãscuþi sau veniþi la vârste fragede pe pãmântul fãgãduinþei. În opinia mea. Un lucru este sigur. o reþea de socializare planetarã fãrã limite. pe atât de profunde. voi face referire la unele momente artistice care au decorat atmosfera conferinþei. cu toþii gândim ºi simþim româneºte. volum conceput de poeta Ionela Flood. S-a mutat lectura pe internet? Cine mai cumpãrã cãrþi în ziua de azi? Aº fi tentatã sã spun cã destul de puþini. a investi în lumea cãrþilor nu pare o idee genialã. ºi nu de pe internet. desfãºurat pe scena improvizatã lângã piscina Hotelului „Paradiso” din Mangalia. dincolo de neînþelegerile de suprafaþã. dar mult mai exact ar fi sã spun cã. Ionela Flood a fost acompaniatã de actorul Dorin Dragoº din Elveþia. format din reprezentanþii comunitãþilor româneºti din lumea întreagã. care îºi desfãºoarã activitatea sub egida Consiliului Judeþean Tulcea. în care oamenii sunt racordaþi instantaneu la evenimente prin intermediul televiziunilor. entertainment.DECEMBRIE 2010 deni” a fost. Copiii din România care au început ºcoala în strãinãtate nu ºtiu sã scrie ºi sã citeascã în limba românã. cumpãrã cãrþi doar cei care au strictã nevoie de ele. scena unui dialog plin de sinceritate. a unor discuþii libere de orice conotaþie politicã sau religioasã. pierd contactul cu România ºi nu mai ºtiu sã scrie ºi sã citeascã româneºte. dincolo de micile greutãþi sau chiar micile invidii nejustificate. au reuºit sã ofere publicului un itinerariu de dans ºi cântec românesc preþios. Invitaþii la conferinþã s-au delectat cu câteva momente de muzicã uºoarã. în spaþii pe cât de diafane. Iatã cum o carte distinsã cu premiul de debut „Grigore Vieru” la Congresul Spiritualitãþii Româneºti din Alba Iulia. FAMILIA ROMÂNà O alcool. Spaþiul virtual a ajuns alfa ºi omega informaþiei. Scurtul discurs poetic a deschis sufletele celor prezenþi ºi i-a fãcut sã rezoneze la auzul versurilor din finalul poeziei „Certitudini”: „Doar tu Patrie/ Ai rãmas stânca pe care stau/ ªi visez”. constituit din cântece populare ºi jocuri specifice marilor zone geografice din România Un impact deosebit a avut lansarea cãrþii de versuri Þãrmurile iubirii. am fost martorii unui minirecital de poezie susþinut de autoare. radioului.

dar timpul e întotdeauna prea scurt.raftulmeu. le oferã clienþilor lor carte româneascã din domeniile literaturã. Oferta de cãrþi acoperã cele mai importante titluri ale literaturii române ºi universale. iar limitele de greutate la bagaje se tot micºoreazã. Sâmbãtã: 10. statul Florida.librãria lui Iliescu”. din noiembrie 2008. Mai mult.00 – 19.00. Marþi Miercuri: 12. dar ºi pe Twitter la twitter. „Din câte ºtiu. Joi .102 nu a avut. Canada. au la dispoziþie librãria on-line „Raftul Meu . Libraria poate fi vizitatã nu numai la adresa www. spune proprietarul librãriei. cãrþi tehnice.00. mãcar o datã. pentru cã mulþi dintre românii activi emigraþi în Canada doresc sã-ºi înveþe copiii limba românã. nu ne putem desprinde – ºi nici nu vrem – de cea pe care am lãsat-o în urmã. Site-ul web este deschis 24 din 24 ore. politicã dar ºi cãrþi pentru copii. Duminicã: 10. dar nu au prea multe posibilitãþi de acces la aceste volume. istorie. Iniþiatorii acestui proiect. „Gândul nostru a fost cã va fi o cerere mare în aceastã direcþie. Editurile alese pentru librãria de peste ocean sunt cele mai mari din România: Polirom.com. aceea de librar.cartiromanesti. Angela Similea. în funcþie de numãrul de ani care s-au scurs de la plecare. din Bucureºti) ºi este un pasionat de carte. probabil. incluzând dicþionare. nostalgia dupã-amiezilor petrecute în foºnetul de neconfundat al unor pagini de carte sau a zornãitului casei de marcat din librãria oraºului în care ne-am nãscut. aºa cã pãrinþii lor. ei doresc sã treacã mai departe. fiindcã America de Nord încurajeazã. 514 543 1412 • www. pe cât posibil. Montreal. se ataºeazã mai greu de limba locului. aºa cã sunt obligaþi sã apeleze la cãrþi în limba românã pentru a se informa”. Nu în ultimul rând. ne veþi spune dumneavoastrã. În luna martie a anului 2009 se inaugura la Roma (Italia) primul complex comercial românesc „La Strada”. cãrþi de muzicã sau pentru copii. ºi în Canada românii cautã muzicã româneascã. Costel Busuioc. În curând va exista ºi o secþiune de poezie. astãzi multiculturalismul. iar unii se strãduiesc chiar sã þinã pasul cu noile apariþii despre care citesc în presã. un tânãr stabilit în Montreal care are norocul. Românii care locuiesc în SUA ºi vor sã lectureze cãrþi în limba românã.30. românii din diasporã rãmân cu o anumitã nostalgie dupã lectura în limba lor natalã ori pentru anumiþi scriitori sau artiºti care au fãcut parte din copilãria ºi formarea lor. care adãposteºte în incinta FAMILIA ROMÂNÃ .ca. 2. Ideea de a deschide o librãrie româneascã i-a venit la câþiva ani de la stabilirea sa în Canada. Alexandru Popescu a lucrat câþiva ani la Librãria Noi (de pe Bulevardul Magheru. Corint. filosofie. românii sunt interesaþi de evoluþia literaturii ºi muzicii din þarã.00 – 19. am trãit sau am învãþat? La aceste lucruri s-au gândit atunci cei care au hotãrât sã ducã cãrþi româneºti pe tãrâmuri strãine. Mulþi dintre noi ne-am fãcut obiceiul sã cutreierãm librãriile când ajungem în vacanþe în România.com/raftulmeu. Curtea Veche. Sunt la mare cãutare albume interpretate de Tudor Gheorghe.30. Margareta Pâslaru.ca • Luni închis. adaugã Sava. www.00 – 16. cu cãrþile e ceva mai complicat. în linii mari sau mai în amãnunt. tel. Rao.Vineri: 11. mai aratã George Sava. Continuãm sã ne þinem la curent cu ceea ce se întâmplã acolo. App. fie ea engleza sau franceza. este singura librãrie de carte româneascã din America de Nord”. sã facã în Canada meseria pe care a fãcut-o ºi în România. Decarie. Ne- DECEMBRIE 2010 mira. Iar dacã presa poate fi cititã ºi pe internet. ROMÂNI ÎN LUME Librãria Pagini Româneºti: 4914. unde toþi cei interesaþi pot face comenzi on-line. Din aprilie 2009 a intrat în folosinþã ºi site-ul acesteia. în incinta Bisericii Ortodoxe Române „Sfânta Treime”. o librãrie înfiinþatã de George Sava. Mulþi au aici familii extinse. zicem noi. acest bagaj cultural copiilor lor. Corina ºi Bogdan Iliescu. „Toþi cei care am trãit sau trãim departe de þara natalã facem parte din douã culturi. pe toate liniile aeriene”. Ca peste tot în lume. care locuiesc de aproape zece ani în provincia Québec.00 – 17. Cât de pasionat. fost jurnalist la România Liberã ºi soþia sa Mariela Chirita. Librãria are sediul în localitatea Miramar. Oricât de bine ar vorbi limba þãrii în care trãiesc.cartiromanesti. În Canada. dacã veþi vizita aceastã librãrie. comunitatea româneascã are la dispoziþie. Gazda librãriei este Alex. 365 de zile pe an. de asemenea. Humanitas.

Se comandã telefonic ºi online. Librãria a devenit în timp o casã a românilor. dicþionarele român-grec. de asemenea. d-na Marinescu s-a gândit sã-i ajute cumva pe „noii emigranþi”. Românii din capitala Italiei pot cumpãra cãrþi în limba românã semnate de mari autori clasici sau de unii autori strãini la modã.DECEMBRIE 2010 lui ºi prima librãrie româneascã din Italia. Un loc viu. libhumanitas. existã foarte puþine librãrii de carte strãinã care sã fie interesate de comenzi din partea românilor ºi sã trimitã apoi mai departe. dar ºi integrame ºi CD-uri cu muzicã româneascã. totuºi. Aºa cã în 1996 a deschis librãria „Mihai Eminescu”. Pentru Spania. pentru cã majoritatea editurilor din þarã nu considerã profitabilã aceastã piaþã de desfacere. printre cele care ajung în bibliotecile românilor din strãinãtate. în special literaturã românã. dar nu aveau de unde sã procure o astfel de „trufanda”. 22. Patroana acestei librãrii este d-na Manuela Marinescu. Librãria „Mihai Eminescu” este situatã strada Kodratou (în Piaþa Karaiskaki).ro. Despre librãria „Mihai Eminescu” sunt puþine de spus. Românii vin la librãrie indiferent dacã au sau nu de gând sã cumpere cãrþi. nu le oferã ºi românilor din diasporã posibilitatea de a face comenzi. de un bun gust desãvârºit. relateazã NewsIn.pravaliacucarti. pentru toate vârstele. vin ca sã schimbe o vorbã. Atena. Grecia. Acest lucru este posibil nu printr-un contact direct între furnizor ºi cumpãrãtor. Mircea Cãrtãrescu ºi-au lansat ultimele cãrþi ºi la librãria „Mihai Eminescu” din Roma. din strãinãtate. solicitarea fãcutã de aceºtia. nr. Comenzile vin preponderent din diverse þãri din Europa. 103 Românii din strãinãtate gãsesc destul de greu cãrþi în limba de origine. un loc unde românii se pot întâlni. cãrþile de informaticã. Silvia Kerim. de a nu fi puºi vreodatã în situaþia de a întreba „Cum se spune asta în limba românã?” i-a fãcut pe unii dintre ei sã devinã adevãraþi pioneri în ceea ce înseamnã a deschide LIBRÃRII ROMÂNEªTI ÎN STRÃINÃTATE. FAMILIA ROMÂNà ROMÂNI ÎN LUME . sã comenteze ºtirile pe care le prind cu ajutorul antenelor satelit. sã mai afle informaþii din þarã. dar ºi cãrþile de bucate româneºti.librarie.ro. investiþia necesarã pentru a face acest pas nu se justificã.net • www. iar în afara graniþelor sunt extrem de puþine librãrii interesate de comercializarea acestor produse culturale. grec-român. Atmosfera e caldã. Cãrþile editurii Humanitas sunt. unde sunt prezentate ºi vândute cãrþile diferitelor edituri.ro Din pãcate aceasta este realitatea cu care se confruntã românii din diasporã. Librãria „Mihai Eminescu” din Roma pune la dispoziþia celor interesaþi cãrþi din toate domeniile. editura are câþiva intermediari care duc cãrþile direct în librãrii cum ar fi Arcobaleno. În Franþa ºi Italia. ci prin intermediul site-ului www. însã. Polirom se numãrã printre puþinele edituri ce oferã spre vânzare cãrþi românilor de peste hotare. trec graniþa pentru a fi vândute în diaspora au ca intermediari câteva site-uri autohtone: • www. Mulþi îºi aduceau familiile cu ei. singura librãrie româneascã din Grecia. o librãrie din Madrid. Din dorinþa de a rãsplãti iubirea ºi aprecierea de care se bucurã în rândul românilor din diasporã autori cunoscuþi precum: Dinu Sãraru. periodic. mai nou din þãrile nordice ºi din Israel. un loc în care se desfãºoarã seri de lecturã. romanele poliþiste ºi ghidurile de cãlãtorie.raft. însã dorinþa de a þine legãtura cu limba ºi literatura românã. care s-a stabilit în Atena acum peste 20 de ani. în acest moment. • www. obiectele tradiþionale ale culturii româneºti sunt expuse pretutindeni. Motivul inexistenþei reþelelor de distribuþie a cãrþilor pentru românii din diasporã este faptul cã editurile nu au identificat o cerere suficient de mare pe pieþele din strãinãtate. Puþinele cãrþi româneºti care. un loc de întâlnire al celor care sunt interesaþi sã pãstreze ºi sã conserve tezaurul limbii ºi literaturii române. este un sediu elegant. când a început exodul celor care îºi cãutau un loc de muncã în Grecia. Cele mai cãutate cãrþi sunt cele ale scriitorilor clasici (Mihai Eminescu mai ales). În cadrul librãriei „Mihai Eminescu” se desfãºoarã ºi activitãþi culturale. la editura româneascã. din punct de vedere financiar. dar copiii nu aveau nici o ºansã sã înveþe în Atena ceva despre istoria sau cultura româneascã. Alþii ar fi vrut sã citeascã o carte în timpul liber. Altfel spus. Majoritatea site-urilor româneºti de profil. cu frumosul este consideratã librãria „Mihai Eminescu” din Atena. Dupã 1990.

transferat pe urmã fiind la Casa de Culturã a Sindicatelor. alte câteva sute de cântece imortalizându-le în cartea „Cu cât cânt atâta sunt”.104 DECEMBRIE 2010 „Niciodatã. în Elveþia. ROMÂNI ÎN LUME Reporter: V-aþi nãscut în comuna sãlãjeanã Gâlgãu. unde am ºi rãmas pânã în anul 1964. pe vremea aceea. dar de referinþã pentru iubitorii de folclor ajunºi la maturitate. Dupã ce am terminat ºcoala elementarã în comuna Gâlgãu. am plecat la Bucureºti la ªcoala militarã de muzicã. am obþinut foarte multe diplome de merit. Am venit la Ansamblul „Maramureºul”. în urma rezultatelor obþinute la formaþiile de amatori ºi fiind specializat în domeniul instruirii acestor formaþii. am fãcut nenumãrate cereri de trecere în rezervã. A înregistrat aproape 80 de discuri de vinil ºi sute de melodii la radioul public. dar ºi în alte þãri ale Europei. am mai instruit din punct de vedere muzical Ansamblul Folcloric „Plaiurile Maramureºului” al IMMN. la Geneva. existau corul ansamblului ºi o orchestrã semisimfonicã. În final. în orãºelul Hagerstown). Alexandru VIMAN a devenit cunoscut în special datoritã activitãþii sale la Ansamblul de cântece ºi dansuri „Maramureºul”. Mergeam în teren. se punea problema sã se înfiinþeze în Baia Mare fie teatru muzical.. Folclorist. fie ansamblu de cântece ºi dansuri. în judeþ ºi în þarã. fãcându-le cunoscute americanilor cântecul ºi jocul tradiþionale româneºti. R. nemaiputând sufla la instrumentele la care m-am specializat în ªcoala militarã de muzicã.: Ce vã amintiþi din perioada aceea. cu un nucleu care se forma din acest mare colectiv artistic. Dupã care. s-a înfiinþat Ansamblul de cântece ºi dansuri „Maramureºul” din Baia Mare. am fost atestat ºi încadrat ca dirijor la Ansamblul profesionist „Maramureºul” din Baia Mare. aceasta fiind. Alexandru Viman ºi-a cãpãtat un renume de pãstrãtor ºi promotor al autenticului. am dat examen pentru postul de instrumentist ºi am fost declarat reuºit la contrabas ºi percuþie. Orchestra de Muzicã Popularã ºi Fanfara Exploatãrii Miniere Cavnic. generalul Dragnea. Aºa mi-am început activitatea de instrumentist la. ºi satisfacerea stagiului militar de un an de zile la Regimentul 4 Mecanizate Zalãu. care primise denumirea de Ansamblul „Tulnicul”. nu am uitat de unde am plecat” Anca GOJA Un nume probabil mai puþin cunoscut generaþiilor tinere. dar ºi Ansamblul Casei de Culturã din Sighetu Marmaþiei „Flori din Maramureº”. Am terminat ªcoala militarã de muzicã ºi am fost repartizat în practicã. diplome onorifice ºi aºa mai departe. Au trecut anii. cu care am fãcut turnee în Franþa. cu aprobarea comandantului Armatei a III-a. în acelaºi timp. în mod special. lucru care s-a ºi întâmplat dupã un timp. dupã multe discuþii. la Dijon în mod special. interpret la numeroase instrumente ºi unul dintre cei mai prodigioºi dirijori de orchestrã popularã. cu care am participat la foarte multe festivaluri internaþionale ºi. La un moment dat. Aº vrea sã amintesc Ansamblul Uzinelor de Plumb 1 Mai Ferneziu. Ansamblul Casei de Cul- turã din Borºa „Cercãnelul”. În aceastã formã de orchestrã popularã cântam la acordeon. e vorba de trombon ºi euphoniu. Cum aþi ajuns în Baia Mare? Alexandru VIMAN: M-am nãscut în comuna Gâlgãu în 17 iunie 1940. în urma unui accident de motocicletã. Pe vremea când eu am venit la Ansamblu. ªi atunci. FAMILIA ROMÂNà . indiferent unde am fost în lume. acesta funcþiona împreunã cu Teatrul Dramatic din Baia Mare ºi exista secþia de balet. Ansamblul de cântece ºi dansuri al regiunii Maramureº. În toatã perioada care a urmat dupã aceastã încadrare am avut fericita ocazie de a instrui foarte multe formaþii de amatori din Baia Mare ºi din judeþ. Dupã revoluþie s-a stabilit în Statele Unite (acum trãieºte la 100 de mile de Washington Dc.

DECEMBRIE 2010 care v-a fãcut ºi cunoscut în zonã, de dirijor al Ansamblului „Maramureºul”? A.V.: Îmi amintesc în primul rând turneele pe care le-am fãcut în judeþ, în þarã ºi apoi, mai târziu, în strãinãtate. Totodatã, având o experienþã deja destul de serioasã în domeniu, am încercat sã realizez primele imprimãri la Radio Bucureºti ºi apoi primele discuri mici, cum erau pe vremea aia, cu mai mulþi soliºti din zona Maramureºului. Sigur cã pe urmã am ajuns la aproape 80 de LP-uri, 80 de discuri mari, care dacã le-am înmulþi numai cu 15 melodii pe fiecare ne-ar da o cifrã destul de impresionantã. Peste 400-500 de titluri de melodii imprimate la Radio Bucureºti, o mare parte din ele se aflã în Fonoteca de aur a radioului. Piese ºi jocuri populare cu orchestre, cu soliºti vocali, cu soliºti instrumentiºti ºi aºa mai departe. Mulþumesc publicului spectator, aplauzele lui fiind hrana noastrã sufleteascã ºi spiritualã, soliºtilor vocali, instrumentiºti, tarafurilor ºi orchestrelor mari din þarã care m-au acceptat în faþa lor pentru a-i dirija în cele mai mari concerte, pe cele mai mari scene ale lumii. R.: V-aþi îngrijit mereu de pãstrarea autenticului în muzica folcloricã. Cum s-au concretizat aceste preocupãri ale dvs.? A.V.: Sigur, pentru a reuºi sã pãstrãm ºi sã respectãm autenticitatea zonelor folclorice am încercat la aceste imprimãri despre care v-am vorbit sã folosesc tarafurile zonale. Dacã, de exemplu, am avut de imprimat o piesã sau mai multe din zona Maramureºului, m-am folosit de formula tarafului maramureºean. Dacã am avut de lucru cu soliºti din Bihor, de exemplu, n-am îndrãznit sã trec la efectuarea imprimãrii fãrã sã am în grupã cel puþin o vioarã cu goarnã ºi o dobã, care sunt specifice zonei de Bihor. ªi aºa mai departe: Moldova înseamnã trompetã, Banatul înseamnã taragot, saxofon, Muntenia þambal, acordeon, contrabas etc, iar Oaºul, care este zonã vecinã cu noi, înseamnã vioarã ºi zongorã. Zongora care, de fapt, este un instrument apãrut mai recent, ea n-a fost cunoscutã decât cu 100 de ani în urmã, în formaþiile de muzicã popularã. ªi se foloseºte mai mult pentru a imprima un ritm ºi pentru a susþine dansatorii când evolueazã în formulã de dans. R.: Dvs. aþi scris ºi o carte... A.V.: Sigur cã anii au trecut, lista imprimãrilor ºi înregistrãrilor la casa de discuri a crescut, a ajuns la un numãr impresionant.

105 M-am gândit cã ar fi foarte bine dacã o parte, dacã nu toate aceste valori inestimabile ale creaþiei spirituale a neamului nostru ar fi imortalizate într-o lucrare. De ce? Pentru cã oricând ºi oriunde o carte îºi gãseºte locul într-o bibliotecã. Banda de magnetofon, discurile se distrug, se voaleazã, timpul ºi evoluþiile în epoca modernã, iacãtã, ne-au adus în situaþia sã nu avem posibilitatea sã le mai ascultãm. ªi atunci am trecut la aceastã formã un pic mai profesionalã de a le pãstra într-o lucrare care se cheamã „Cu cât cânt atâta sunt”, care are în jur de 500 de melodii populare din Maramureº, culese de la cei mai renumiþi rapsozi ºi lãutari din Maramureº. R.: V-aþi stabilit, dupã revoluþie, în Statele Unite. Aþi promovat ºi acolo cântecul maramureºean? ªtiu cã nu aþi rupt legãturile cu muzica. A.V.: Da... Povestea e lungã. Prima datã când am trecut Oceanul a fost în 1981 ºi aici trebuie sã vã aduc un articol din ziarul New York Times, pe care îl pãstrez cu sfinþenie. A fost cel mai mare turneu artistic organizat între cele douã state, România ºi SUA. Atunci am vãzut, într-adevãr, aproape toate statele din America, iar acum sunt de 20 de ani în America, dar nu ºtiu dacã am vãzut 5 sau 6. Pentru cã a trebuit sã lucrez, a trebuit sã ne câºtigãm existenþa ºi pâinea cea de toate zilele. Sigur, odatã trecut Oceanul ºi odatã luatã hotãrârea de a rãmâne, am continuat ceea ce începusem aici. Fãrã lipsã de modestie, vreau sã vã spun cã, într-un spaþiu de câteva zeci de metri, într-un restaurant unde am avut ºi un club românoamerican, am invitat foarte mulþi interpreþi din România. Am reuºit sã creez o micã Românie, continuând, fãrã discuþie, tradiþiile populare româneºti, obiceiurile, datinile ºi mai ales cântecul popular. ªi ca sã fac dovada acestui fapt sau a acestei afirmaþii aº vrea sã vã pun la dispoziþie douã poze care 100% vor ilustra expresia „Sã nu uiþi de unde ai plecat”. Niciodatã, indiferent unde am fost în lume, nu am uitat de unde am plecat. În aceste douã poze existã o maºinã pe care eu ºi unul din bãieþii mei o conducem pe marile artere ale Statelor Unite ºi în metropolele pe unde am umblat. Pe parbrizul maºinii scrie mare „România”, iar pe geamul din spate scrie „Maramureº”. Deci iatã încã o dovadã cã nu am uitat de unde am plecat ºi am pretenþia cã fac o reclamã extraordinar de mare acestui colþ minunat de þarã.

FAMILIA ROMÂNÃ

ROMÂNI ÎN LUME

106

DECEMBRIE 2010

Aniversãri 2011
Ana GRIGOR IANUARIE
1 ian. – 75 ani de la apariþia, la Iaºi, a publicaþiei Însemnãri ieºene, sub conducerea lui M. Sadoveanu ºi G. Topârceanu (01.01.1936); 2 ian. – 120 ani de la naºterea lui Aron Cotruº, poet (02.01.1891 – 1962); 3 ian. – 125 ani de la naºterea lui Ion Grãmadã, scriitor, istoric, publicist, erou al primului rãzboi mondial (03.01.1886 – 1917); 4 ian. – 170 ani de la naºterea lui Petru Poni, chimist ºi mineralog (04.01.1841 – 1925); 4 ian. – 120 ani de la naºterea Sevastiei Archip, prozatoare, traducãtoare (04.01.1891 – 1965); 5 ian. – 50 ani de la inaugurarea Teatrului de Comedie din Bucureºti (05.01.1961); 6 ian. – 130 ani de la naºterea lui Ion Minulescu, scriitor (06.01.1881 – 1944); 8 ian. – 50 ani de la moartea lui Radu Cioculescu, eseist ºi traducãtor (1901 – 08.01.1961); 9 ian. – 100 ani de la naºterea Lyiei Hubic, sopranã (09.01.1911 – 2006); 11 ian. – 80 ani de la moartea lui Ioan Saizu, poet ºi eseist (11.01.1931 – 2005); 13 ian. – 10 ani de la moartea lui Ioan Sabin ªtefãnuþã, grafician (1943 - 13.01.2001); 14 ian. – 10 ani de la moartea lui Emil Turdeanu, filolog ºi istoric literar (1911 – 14.01.2001); 16 ian. – 140 ani de la naºterea lui Iorgu G. Toma, publicist, traducãtor (16.01.1871 – 1935); 17 ian. – 75 ani de la moartea lui Mateiu Caragiale, scriitor (1885 – 17.01.1936); 17 ian. – 140 ani de la naºterea lui Nicolae Iorga, istoric, critic literar, enciclopedist, scriitor, om politic (17.01.1871 – 1940); 18 ian. – 190 ani de la moartea lui Alexandru ªuþu, ultimul domn fanariot al Þãrii Româneºti (1758 – 18.01.1821); 18 ian. – 125 ani de la naºterea lui ªtefan Dimitrescu, pictor, grafician (18.01.1886 – 1933); 19 ian. – 60 ani de la moartea lui Constantin C. Nottara, compozitor, violonist ºi critic literar (1890 – 19.01.1951); 19 ian. – 30 ani de la moartea Catincãi Ralea, traducãtoare (1929 – 19.01.1981); 20 ian. – 190 ani de la naºterea lui Petru Bran, preot, poet, publicist, luptãtor pentru apãrarea limbii române în ºcolile confesionale (20.01.1821 – 1877); 21 ian. – 75 ani de la moartea lui Roman Ciorogariu, episcop ortodox (1852 – 21.01.1936); 21 ian. – 20 ani de la moartea Ilenei de România [Maica Alexandra], stareþã ortodoxã, fiica regelui Ferdinand (1908 – 21.01.1991); 22 ian. – 90 ani de la naºterea lui Alexandru Sever, scriitor (22.01.1921 – 2010); 23 ian. – 190 ani de la „Proclamaþia de la Padeº” a lui Tudor Vladimirescu (23.01.1821); 24 ian – 20 ani de la înfiinþarea Academiei de Poliþie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureºti (24.01.1991); 24 ian. – 100 ani de la naºterea lui E. Ar. Zaharia [Zaharia Macovei], poet, traducãtor (24.01.1911 – 2005); 24 ian. – 130 ani de la naºterea lui Mihail Gaºpar, prozator (24.01.1881 – 1929); 24 ian. – 90 ani de la naºterea Soranei CoroamãStanca, regizoare ºi scenaristã (24.01.1921 – 2007); 26 ian. – 75 ani de la naºterea lui Emil Lerescu, compozitor (26.01.1936 - 2004); 27 ian. – 150 ani de la naºterea lui Constantin Prezan, mareºal, erou al Marelui Rãzboi de Reîntregire a României (27.01.1861 – 1943); 27 ian. – 120 ani de la naºterea lui George Cristinel, arhitect (27.01.1891 – 1961); 28 ian. – 200 ani de la naºterea lui Ioan Maiorescu, filolog (28.01.1811 - 1864); 29 ian. – 140 ani de la naºterea lui Ion ªtefureac, etnograf, arhitect decorator (29.01.1871 – 1920); 29-30 ian. – 490 ani de la redactarea „Scrisorii lui Neacºu din Câmpulung”, primul text datat în limba românã (29-30.01.1521); 30 ian. – 140 ani de la naºterea lui Gheorghe Brãescu, scriitor (30.01.1871 – 1949); 30 ian. – 30 ani de la moartea lui Radu Petrescu, scriitor (1927 – 30.01.1981);

FAMILIA ROMÂNÃ

publicaþie a românilor de pretutindeni

DECEMBRIE 2010 FEBRUARIE
2 feb. – 140 ani de la naºterea lui Constantin Isopescu-Grecul, om politic, militant pentru fãurirea statului naþional unitar român (02.02.1871 - 1938); 3 feb. – 70 ani de la naºterea lui ªtefan Iordache, actor (03.02.1941 - 2008); 3 feb. – 75 ani de la moartea lui Nicolae Ivan, episcop ortodox (1855 – 03.02.1936); 5 feb. – 160 ani de la naºterea lui ªtefan Hepites, fizician, întemeietorul meteorologiei ºtiinþifice în România (05.02.1851 – 1922); 6 feb. – 120 ani de la naºterea lui Adrian Maniu, scriitor (06.02.1891 – 1968); 7 feb. – 80 ani de la moartea lui Ion Vidu, compozitor, dirijor, folclorist (1863 – 07.02.1931); 7 feb. – 180 ani de la moartea lui Dionisie Lupu, mitropolit al Þãrii Româneºti (1769 – 07.02.1831); 7 feb. – 270 ani de la apariþia „Marelui Hrisov al lui Constantin Mavrocordat” ce stabilea reforme fiscale ºi administrative pentru Þara Româneascã (07.02.1741); 8 feb. – 100 ani de la naºterea lui Liviu Deleanu, poet (08.02.1911 – 1967); 10 feb. – 130 ani de la naºterea lui Niculae M. Popescu, istoric (10.02.1881 – 1963); 12 feb. – 130 ani de la naºterea lui Victor Morariu, publicist (12.02.1881 – 1946); 14 febr. – 190 ani de la moartea lui Petru Maior, cãrturar, filolog ºi istoric (1761 – 14.02.1821); 14 feb. – 160 ani de la înfiinþarea „Junimii Române”, societate politicã ºi culturalã a tinerilor studenþi români din Paris (14.02.1851); 14 feb. – 80 ani de la naºterea lui Octavian Cotescu, actor (14.02.1931 – 1985); 15 febr. – 160 ani de la naºterea lui Spiru Haret, matematician, astronom, om politic, pedagog, pãrintele sistemului modern de învãþãmânt din România (15.02.1851 – 1912); 15 feb. – 100 ani de la naºterea Luciei Apolzan, etnograf (15.02.1911 – 2001); 15 feb. – 90 ani de la naºterea lui Emil Galan, scriitor (15.02.1921 - 1995); 16 feb. – 130 ani de la naºterea lui Gavril 2 mar. – 75 ani de la moartea lui Alexandru Ciura, prozator ºi publicist (1876 – 02.03.1936); 4 mar. – 20 ani de la moartea lui Ion Lãncrãnjan, scriitor (1928 – 04.03.1991);

107

Galinescu, compozitor, dirijor, folclorist (16.02.1881 – 1960); 17 feb. – 130 ani de la naºterea lui Ion Manolescu, actor (17.02.1881 – 1959); 17 feb. – 70 ani de la naºterea lui Mihai Ursachi, poet ºi traducãtor (17.02.1941 – 2004) 17 feb. – 40 ani de la moartea lui Miron Radu Paraschivescu, poet (1911 – 17.02.1971); 18 febr. – 125 ani de la moartea lui Constantin D. Aricescu, scriitor, publicist ºi istoric (1823 – 18.02.1886); 19 feb. – 75 ani de la naºterea lui Marin Sorescu, poet ºi dramaturg (19.02.1936 – 1996); 20 feb. – 110 ani de la naºterea lui Radu Cioculescu, eseist, traducãtor (20.02.1901 – 1961); 20 feb. – 100 ani de la moartea lui Gregoriu ªtefãnescu, geolog ºi paleontolog, întemeietorul ºcolii române de ºtiinþele pãmântului (1838 – 20.02.1911); 21 feb. – 20 ani de la moartea lui Vasile Pavelcu, psiholog (1900 – 21.02.1991); 21 feb. – 170 ani de la naºterea lui Nicolae Ch. Quintescu, critic literar, filolog ºi traducãtor (21.02.1841 – 1913); 22 feb. – 110 ani de la naºterea lui Iustinian Marina, patriarh al BOR (22.02.1901 – 1977); 23 feb. – 110 ani de la moartea lui Ioan S. Neniþescu, poet ºi publicist (1854 –23.02.1901); 23 feb. – 740 ani de la Prima menþiune documentarã a oraºului Braºov (23.02.1271); 25 feb. – 130 ani de la moartea lui Cezar Bolliac, poet ºi publicist (1813 – 25.02.1881); 25 feb. – 110 ani de la naºterea lui Jean Georgescu, regizor, scenarist ºi actor (25.02.1901 – 1994); 26 feb. – 130 ani de la moartea lui August Treboniu Laurian, filolog, istoric ºi publicist, om politic, membru fondator al Societãþii Academice Române (1810 – 26.02.1881); 26 feb. – 120 ani de la înfiinþarea Societãþii Arhitecþilor Români (26.02.1891); 27 feb. – 300 ani de la naºterea lui Constantin Mavrocordat, domnitor al Þãrii Româneºti ºi al Moldovei (27.02.1711 – 1769); 6 mar. – 525 ani de la Bãtãlia de la ªcheia, în care voievodul Moldovei, ªtefan cel Mare, înfrânge oastea turceascã ºi îl ucide pe pretendentul Hronoda (06.03.1486);

MARTIE

FAMILIA ROMÂNÃ

publicaþie a românilor de pretutindeni

fondatorul revistei „Familia”.03. 14 mar. publicist. prozator. 13 mar.1871).03. dramaturg ºi publicist (15.03. – 75 ani de la moartea lui Garabet Ibrãileanu. – 140 ani de la naºterea lui Constantin Argetoianu. – 180 ani de la naºterea lui Pantazi Ghica. 17 mar. istoric. DECEMBRIE 2010 16 mar. actor (1897 . 20 mar.03.1911 . la Viena. – 25 ani de la moartea lui Alexandru Giugaru. „Supplex Libellus Valachorum” (28.03.1961). – 110 ani de la moartea lui Vasile Maniu. istoric. 21 mar.1901 – 1983). 29 mar. om politic. scriitor. poet ºi reporter (24.1881). unul dintre fruntaºii miºcãrii naþionale din Bucovina (1823 08.1936). – 50 ani de la moartea lui Alexandru Busuioceanu.03. 8 mar.03. poet. 31 mar. 15 mar. scriitor (27.03.03. fizician (1907 – 09. 19 mar. critic ºi istoric literar.03. 24 mar. etnolog (1864 – 19. 23 mar.03. 9 mar. Panaitescu]. – 40 ani de la moartea lui Marius Bunescu. – 130 ani de la încoronarea lui Carol I.1971). autor al monumentalei lucrãri „Dacia preistoricã” (1846 – 24. om politic. 16 mar. 27 mar. – 140 ani de la naºterea lui Eugen Botezat. diplomat. – 80 ani de la naºterea lui Mircea Alexandru Hriºcã.1961). – 130 ani de la naºterea lui Tony Bulandra. – 100 ani de la naºterea lui George Drumur.1931 1988). – 40 ani de la moartea lui Perpessicius [Dumitru S. fondatorul Asociaþiei „Pro Basarabia ºi Bucovina” (16.1911). mitropolit al Basarabiei (1746 – 30.1901). în care a debutat Mihai Eminescu (19. scriitor ºi traducãtor (1896 – 23. condusã de un comitet.15. – 75 ani de la premiera absolutã. 24 mar. muzicolog ºi traducãtor (14. – 170 ani de la naºterea lui Iosif Vulcan. – 140 ani de la înfiinþarea.03. – 180 ani de la naºterea lui Theodor Aman. compozitor ºi muzicolog (16.03.1891 – 1962).1886 – 1937). – 20 ani de la moartea Mariei Holban.03. pictor (1881 – 31.03. – 120 ani de la naºterea lui Ion Al-George. – 140 ani de la moartea lui Alexandru Hurmuzaki.03. 15 mar. – 90 ani de la naºterea Artei Florescu.03. la Opera Mare din Paris. – 190 ani de la moartea lui Gavriil Bãnulescu-Bodoni. – 110 ani de la naºterea lui Eugen Isar.03.03. – 120 ani de la naºterea lui Ion Pillat. 25 mar. 13 mar. scriitor.1831 – 1891).03. militeazã pentru unitatea cultural-naþionalã a tuturor românilor (25.03. 13 mar.1971). în frunte cu Ioan Slavici ºi Mihai Eminescu.03. zoolog. actor (13. istoric.1921).03.03.03.03. – 90 ani de la naºterea lui Traian Coºovei.1882).1991).1911 – 1992). 31 mar.03.03. istoric ºi critic literar. sopranã (10. pictor (18.1831 .1881 – 1943).03. – 120 ani de la naºterea lui Felix Aderca. poet (21. 28 mar.1971). 18 mar. publicist. – 25 ani de la moartea lui Mircea Hoinic.03.03. economist.03. scriitor (1871 – 10. violonist.03. scriitor ºi publicist (13. primul rege al României (14. compozitor ºi dirijor (1910 – 19. 15 mar.1936). pictor (20. participant la Revoluþia românã de la 1848 (1824 – 10. – 100 ani de la naºterea lui Emanuel Elenescu. diplomat (1882 – 17. 30 mar. 10 mar. compozitor ºi dirijor (08. teolog (1879 – 08. memorialist (15. FAMILIA ROMÂNÃ publicaþie a românilor de pretutindeni . – 100 ani de la moartea lui Nicolae Densuºianu. publicist. membru fondator al Societãþii Academice Române. 14 mar. – 60 ani de la moartea lui Gheorghe Taºcã.03.1891 – 1957).1791). 19 mar.03.1921 – 1993). pedagog. poet. 16 mar. istoric (1901 – 18. – 50 ani de la moartea lui Gala Galaction. a piesei „Oedip” de George Enescu (13.1871). folclorist. 12 mar. – 60 ani de la moartea lui Arthur Gorovei.1921 – 1998).108 8 mar.1951).1841 – 1907). Agârbiceanu.03.1951).1986).1941).1821).1871 – 1953).1961).1986). 15 mar. scriitor (1892 – 09. 19 mar.03. 10 mar. a societãþii academice studenþeºti „România Junã”. editor al operei eminesciene (1891 – 29.03. – 125 ani de la naºterea lui George Topârceanu. rector al Universitãþii din Cernãuþi (15. scriitor. 10 mar. – 220 ani de la trimiterea la Viena a primului program politic al românilor din Transilvania. folclorist. – 50 ani de la moartea lui Cezar Petrescu.1891 – 1945). editor (31.1871 – 1964). publicist.1821). publicist ºi om politic. – 70 ani de la moartea lui Nicolae Titulescu. 8 mar. – 190 ani de la Proclamaþia cãtre Bucureºteni a lui Tudor Vladimirescu (16. 9 mar. 18 mar. om politic (1875 – 12.03. critic literar ºi de artã.2003). – 90 ani de la naºterea lui Nicolae Lupan. – 40 ani de la moartea lui Ion I.

Deoarece numãrul credincioºilor ortodocºi români de pe teritoriul Suediei este în continuã creºtere. Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord: „Împreunã cu Preasfinþitul Pãrinte Andrei Fãgãrãºanul. 7 septembrie 2010. care-i apare de câte ori subiectul muzicã se iþeºte în discuþie. Emisiunea este echivalentul quebechez al mai celebrei America’s got talent. Micuþa artistã a reuºit sã aducã lacrimi în ochii actriþei Mahée Paiement ºi sã-l emoþioneze pe actorul Yves Desgagnés. pãrul grizonat ar sugera o vârstã mult mai înaintatã ºi. lui Radu i s-a luat paºaportul ºi i s-a interzis sã mai plece din þarã. Apoi. ªi tot dragostea o face sã fie mai fericitã ca la începutul vieþii.basilica. Preasfinþitul Pãrinte Macarie. nu se mai ºtie despre dvs. ca dirijor. Terenul a fost cumpãrat pe o sumã simbolicã de la primãria oraºului Solvesborg. apoi în grupul lui Micky Popescu.decembrie Selecþie realizatã de: Laviniu ARDELEAN ºi Simona DUMUÞA Pe urmele lui Céline Dion Pagini româneºti. difuzatã de postul de televiziune Canal V (fost TQS). Patricia Paul a câºtigat locul doi ºi un premiu de 500 de dolari. povesteºte Marc.ro A plecat în Danemarca pentru a-ºi urma dragostea. Arabia Sauditã ºi Dubai. iar aceastã bisericã ortodoxã româneascã va reprezenta o poartã a cerului ºi o poartã cãtre tot ceea ce înseamnã valori creºtine ortodoxe româneºti” . la barul Melody. red. Suedia. la secþia dirijori orchestrã”.) a cântat 17 ani prin strãinãtate. a pus bazele propriei formaþii. piesa „S’il suffisait d’aimer”. dacã faþa nu i-ar fi luminatã de zâmbetul tineresc. Radu (muzicianul Radu Constantin. vom pune piatra de temelie la aceastã bisericã de lemn care se va înãlþa în oraºul Solvesborg din Suedia. care alesese drumul exilului. începând cu Finlanda. ”Am fãcut ºcoala generalã de muzicã. FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni O româncã de 9 ani ºi jumãtate i-a impresionat pe organizatorii ºi membrii juriului emisiunii Zéro B 1000 . ºi liceul de muzicã. La doar 31 de ani.L’échelle du talent. 10 septembrie 2010. Pe 12 septembrie. din cauza unor „binevoitori”. Prestaþia ei a impresionat nu numai publicul participant la emisiune. Dirijor al propriei vieþi / Mihai Mateaº Adevãrul. grãnicer. care a þinut sã o ridice în braþe. „R. este necesarã construirea de noi lãcaºuri de cult. urmându-mi soþul. la Conservator. unde cântam amândoi. www. nimic. cu care a cântat în Kuweit. www. Mai multe informaþii cu privire la acest eveniment a oferit pentru TRINITAS TV. dar mutat de mic copil în Arad. ci ºi juriul.ro Eva Kiss – „Tânjesc sã simt sub tãlpi pãmântul românesc” (fragment) / Ines Hristea Formula As. Patricia Paul locuieºte cu familia în Saint-Hubert ºi a interpretat. Unde v-aþi teleportat? – Am plecat din þarã din motive sentimentale. ambele în Arad. paginiromanesti.es Românul Jean Filip Marc a studiat Conservatorul în patru þãri. am intrat cu bursã la Universitatea Gheorghe Dima. constrâns de strãmutarea tatãlui. în formaþia „Roºu ºi negru”. Una din cele mai mari voci ale muzicii româneºti îºi spune povestea. alãturi de care am fãcut ºi eu un turneu de 6 luni în Siria. septembrie 2010. a scãpat ca prin minune de un accident de motocicletã ºi a înfiinþat un cor de muzicã religioasã în Spania. la pian. ai fi în stare sã juri cã bate spre 40. Jean ºi-a descoperit pasiunea pentru muzicã de mic.C’s Band”. A cântat mai departe sprijinitã pe dragoste. Suedia Agenþia de ºtiri Basilica. Ne cunoscuserãm cu câteva luni înainte.com O nouã bisericã la Solvesborg. n. În 1984. Preasfinþitul Pãrinte Macarie. ºi în final cu „Romanticii”. – Vã numãraþi printre marii dispãruþi ai muzicii uºoare din România.formula-as. din Cluj. Dupã ‘89. De altfel.adevarul. pe care îl conduce ºi azi. 4 septembrie-10 septembrie 2010. Jean Filip Marc poate spune cã este „trecut prin viaþã”. Episcopul românilor ortodocºi din Europa de Nord. în judeþul vecin. Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.DECEMBRIE 2010 109 Revista presei: mass-media despre români septembrie . cu care „a bãtut” Germania 9 ani. va aºeza piatra de temelie pentru noua bisericã a parohiei ortodoxe româneºti din Solvesborg. Nãscut în Oradea. a celebrei cântãreþe Céline Dion. în cadrul concursului. În 1981. ºi tocmai a scos pe piaþã primul CD al grupului. www.

www. a spus preºedintele ANCS. sã câºtige un premiu naþional în Italia. începe sã ia lecþii private. 12 septembrie 2010. Ca întotdeauna.608). 18 septembrie 2010. toamna anului 2002 o gãseºte pe Floria studentã a Universitãþii din Toronto. Artista Floria Nica-Henneke din Koln face parte dintre cetãþenii europeni fãrã graniþe. Încurajatã de primul succes.000 de invenþii din mai multe þãri precum Cehia. Ne dorim ca rezultatele cercetãrii sã ajungã mai repede în economie ºi. 27 de medalii pentru inventatorii români / Ioana Mareº România liberã. precum ºi din România. Polonia.682. românii sunt pe primul loc în clasamentul naþionalitãþilor prezente în bãncile ºcolilor italiene.romanialibera.8% din numãrul total al strãinilor care învaþã în Italia. Cea de-a zecea ediþie a Salonului Internaþional de Inovaþii ºi Investiþii de la Moscova s-a desfãºurat între 7 ºi 10 septembrie. mai cu seamã cã prima þarã strainã în care s-a stabilit ºi a studiat a fost Canada. în sala Casei tineretului din Cernãuþi au fost prezenþi oaspeþi din toate satele româneºti din regiune. Micul violonist a reuºit. „Micul Paganini din Târgoviºte” a cucerit Italia cu vioara / George Enache Adevãrul.es Târgoviºteanul Mihai Chiþac a intrat direct în anul III la Conservatorul „Arrigo Boito” din Parma. 14 septembrie 2010.Corul popular „Dragoº Vodã”. www. deoarece se vor înfiinþa mii de locuri de muncã.110 Floria Nica-Henneke – „Nu voi uita niciodatã momentul în care avionul s-a desprins de la sol” (fragment) / Ion Longin Popescu Formula As. manifestarea a fost deschisã de cãtre inima Societãþii „Mihai Eminescu” . Studiul „Focus in breve sulla scuola. în plin necunoscut. nouã medalii de argint. putea fi numitã o tânãrã emigrantã. Acum. 12 septembrie 2010. www. membru-colectiv al Uniunii Interregionale „Comunitatea Româneascã din Ucraina”. la presenza degli alunni stranieri nelle scuole statali” (Scurtã incursiune în învãþãmânt. o hotãrâre cutezãtoare a pãrinþilor sãi a fãcut ca tata.829 de elevi) ºi marocanii (83.ro România a câºtigat 27 de medalii. în anul 2001. inventatorii români au mai câºtigat anul acesta 58 de medalii ºi premii speciale la Salonul Internaþional de la Geneva. „Mi se pare excepþional cã am reuºit cu doar 20 de invenþii sã câºtigãm 27 de medalii ºi premii speciale. la Salonul Internaþional de Inovaþii ºi Investiþii de la Moscova. corelat cu planul de inovare al Europei. Astfel. Coreea. în primãvara acestui an. deºi are doar 9 ani. aterizând la Toronto. dintre care opt de aur. 11-17 septembrie 2010. lucrãm la planul de inovare al României”. adicã 16. În scurt timp. trei medalii de bronz ºi ºapte premii speciale. Peste 100 mii de români în ºcolile din Italia Ziarul Lumina. Dupã un concert al bobocilor. inventatorii români au obþinut opt medalii de aur. În cadrul evenimentului au fost expuse 1. mama ºi cei patru copii sã ia drumul „negrei strãinãtãþi”. Aceasta este cea de-a doua participare a României FAMILIA ROMÂNà Ministerul Învãþãmântului. inovarea înseamnã transformarea cunoaºterii în bani”.ro publicaþie a românilor de pretutindeni Când a emigrat cu pãrinþii ei în Canada.ro Duminicã.rgnpress. impresioneazã pe toatã lumea ºi primeºte o bursã acordatã celor mai buni studenþi din anul întâi. prezenþa elevilor strãini în ºcolile de stat) mai relevã cã acest fenomen se înregistreazã pentru al treilea an consecutiv. Dupã absolvirea Liceului de muzicã „George Enescu” din Bucureºti.adevarul. transmite corespondentul Romanian Global News din Cernãuþi. la Cernãuþi Romanian Global News. avea 19 ani. Pentru cele 20 de invenþii cu care Autoritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã (ANCS) a fost prezentã la eveniment. Limba românã sãrbãtoritã de românii bucovineni. Ca sã se adapteze mai repede a încercat sã se rupã din rãdãcini. rãdãcinile româneºti îi dau putere ºi identitate. 22 septembrie 2010.formula-as. Alãturi de maeºtrii scenei din diferite colþuri ale Bucovinei de diferite vârste. reuºind sã depãºeascã albanezii (91. La vârsta la care alþi puºti sunt interesaþi de jocurile pe calculator. „Cercetarea înseamnã transformarea banilor în cunoaºtere. ºi dupã ce obþinuse premiul întâi pe þarã la un concurs naþional de chitarã. sau Ucraina. pentru aceasta. Adrian Curaj. prima având loc anul trecut. Iran. El crede cã planul de inovare pe care îl dezvoltã ANCS va contribui la dezvoltarea economicã a României pe termen lung. Mihai va studia la Parma cu unul dintre cei mai importanþi vio- . la Cernãuþi a avut loc cea de-a 21-a sãrbãtorire a „Limbii noastre cea române”.ro DECEMBRIE 2010 la acest salon. spune Curaj. de la unii dintre cei mai importanþi profesori de chitarã din Canada. În urmã cu doar câþiva ani. www. Pe lângã aceastã reuºitã.ziarullumina. Universitãþii ºi Cercetãrii (MIUR) din peninsulã relevã într-un studiu prezentat la început de an ºcolar cã numãrul elevilor români a ajuns la 105. www.

www. www. Radu. unul dintre cel mai bine cotaþi artiºti vizuali români în strãinãtate.rgnpress.Parma Lirica. Pro Musica. mecanice.es Spencer Museum of Art din Kansas City gãzduieºte expoziþia artistului român pânã în februarie 2011.ºi Comunitatea Ortodoxã a românilor din Milano. 3 octombrie 2010. organizatã anual de cãtre Societatea Inter/ Maria Capelos naþionalã pentru Fuziunea Informaþiei în diverse România liberã. româno-ame. iar apoi în Suedia. statul New Mexico. Conferinþã Internaþionalã de Fuziunea InformaArtiºti din diaspora româneascã þiei. 111 provenite de la surse de naturi diferite (electronice. Asta cred italienii despre Mihai Chiþac. dar ºi-a dat seama cã nu i se potriveºte. care au umplut pânã la Un român a fãcut „Fuziunea refuz locurile disponibile. www. premiul întâi la secþiunea sa de vârstã la Concursul Internaþional „Mozart” . imigraþie. Tatãl a fugit din / Cornel Toma România comunistã în anii ‘80. gãzduitã în acest an de cãtre www. 26 septembrie 2010. Sfinx) a pentru „Adevãrul” cã a conceput „un mare eseu emigrat în Suedia. în bazilica San Marco Apreotesei a încercat sã fie profesor de muzicã.despre lumea contemporanã” ºi problemele ei: pune muzicã ambientalã în studioul sãu din Stock. care avea pe atunci ºapte ani. La doi ani distanþã. cu familia. am nume a gãzduit ieri searã un concert susþinut de oscilat între genuri muzicale diferite”. Radu. Fuziunea Informaþiei este un domeniu al „Patã de culoare” este titlul sub care expune tehnologiei de vârf care foloseºte informaþii (date) la Palatul Mogoºoaia Ioan Iacob. Ionescu Adevãrul.es desene realizate pe pereþii sãlii. în anii ‘80. pentru început în Adevãrul. ricanul Florentin Smarandache. Totuºi. a spus Doru „Orchestra dell’Amicizia” dirijatã de maestrul Michele Brescia. Artistul a declarat Doru Apreotesei (ex. a fost în oraºul mire a comunitãþii ortodoxe româneºti. Danemarca. City se intituleazã „Central Court” ºi constã în www. 28 septembrie Italia.rãzboi. anul trecut. locuri de pe glob. ecologie etc. civilizaþie virtualã. reprezentarea edililor De-a lungul multor ani de când m-am stabilit în cãrora le-a fost dedicat concertul s-a dovedit a fi Suedia s-au întâmplat multe lucruri ºi pe plan una slabã.adevarul. artist transil- FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni .es au ajuns la Stockholm ºi soþia Dorina împreunã cu Cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la înfiul lor. pentru a niment a mai fost prezent episcopul Siluan. holm. Micul muzician a reuºit însã sã obþinã punctajul maxim ºi la Concursul Naþional „E lucevan le stele” . ieri. sunt cetãþeni suedezi de foarte mult din Milano a împlinit 35 de ani timp ºi fac muzicã de când se ºtiu. Concertul a fost priInformaþiei” în capitala Scoþiei lejuit de înfiinþarea la Milano acum 35 de ani a / Mircea Monu primei parohii ortodoxe româneºti din Italia. Dan Perjovschi. în onoarea oraºului. profesor universitar la Facultatea de Ma. Consulatul General al Românei din Milano 2010.romanialibera. dar asta nu îl împiedicã sã smulgã ropote de aplauze la spectacolele în care concerteazã. Luca Fanfoni. Avea deja trecut în CV un premiu important la vioarã. umane). un concert de galã ºi-a fãcut un studio propriu în capitala Suediei. Din 2 septembrie artistul se aflã în rezidenþã la Spencer Museum of Art. din Scoþia. 28 septembrie 2010. ximativ 500 de persoane.adevarul. Marea Britanie. la Parma. Bazilica San Marco din piaþa cu acelaºi muzical. Doru fiinþarea parohiei ortodoxe.preotul paroh Traian Valman. Mihai Chiþac a plecat. cu numeroase aplicaþii militare ºi civile. La eveniment au participat aproApreotesei. SUA. participa cu mai multe lucrãri ºtiinþifice la a 13-a precum ºi alte feþe bisericeºti. optice. este liderul unei trupe de raggae. în primãvara acestui an. apreciat în continuare în America / Dana G. care a þinut sã le tematicã a Universitãþii „New Mexico”. dupã ce a terminat clasa întâi la Colegiul Naþional de Arte „Octav Bãncilã” din Iaºi. Are doar nouã ani. nãscut la Bãlceºti Mesajul de întâmpinare ºi încheiere a fost rostit de în 1954. foloseºte umorul „în mod foarte serios”.ro Centrul Internaþional de Conferinþe din capitala Scoþiei. acustice.DECEMBRIE 2010 loniºti din Europa. din oraºul mulþumeascã milanezilor pentru cãlduroasa priGallup. Bãnãþeanul com. supranumit „Micul Paganini” din Târgoviºte. La eveEdinburgh.adevarul. în timp ce fiul sãu. într-un an în care a pregãtit Omul care compune muzica proiecte ºi pentru alte instituþii de artã din Europa. 7 octombrie 2010.ro În perioada 26-29 iulie 2010. Doru ºi Radu Apreotesei trãiesc la Parohia ortodoxã româneascã Stockholm. din parcurile Disney / ªtefan Both Expoziþia în desfãºurare la muzeul din Kansas Adevãrul. Organizatorii au fost Dioceza Ortodoxã românã din Romanian Global News.Târgoviºte. Este extrem de talentat. Dan Perjovschi. La fel cum fãceam ºi în România. astfel cã din Milano a fost organizat.

într-o conferinþã de presã susþinutã la Bruxelles dupã încheierea reuniunii miniºtrilor de Externe ºi ai Apãrãrii din cele 28 de þãri membre ale NATO.formula-as. a explicat patronul localului. învaþã elemente de gramaticã ºi vocabular ºi vizioneazã filme documentare ºi aplicaþii multimedia despre cultura ºi civilizaþia poporului român. dar ºi a indiferenþei autoritãþilor din Bucureºti. care va prelua un nou post în cadrul Alianþei". La Panciova s-a reluat activitatea la atelierele de limba românã ºi dialectul aromân Romanian Global News. a anunþat oficial. 22 octombrie 2010. Începând cu noul an ºcolar 2010/2011 s-a reluat activitatea la atelierele de limba românã ºi dialectul aromân cu elemente de culturã si civilizaþie din Panciova. „Mulþi dintre români nu mai ºtiu sã citeascã ºi sã scrie în limba lor. iar autoritãþile sârbeºti sunt ostile chiar ºi actelor religioase. a declarat ºeful NATO. Ar fi comunicat mult mai bine dacã urmãtorul ar vorbi românã. transmite corespondentul Romanian Global News din Voivodina. corespondent BBC. a mai spus acesta.) / Claudiu Târziu Formula As. www. aratã Daily Mail. câteva ore pe zi. care a îndrãznit sã ridice o bisericã româneascã în Valea Timocului”. biserica ortodoxã româ- . Oamenii din zonã au fost deranjaþi de aceastã cerere ºi au trimis plângeri cãtre BBC. Am un muncitor român care lucreazã aici deja de un an de zile. Ea urmeazã sã îºi înceapã activitatea în aceastã calitate la 1 decembrie. vorbitã pe teritoriul oraºului de în jur de 1000 de locuitori. dar a fost prezent ºi la Sibiu. informeaza România Liberã. repartizaþi în trei grupe. purtãtor de cuvânt al NATO / Aura Costache Adevãrul. 16 octombrie 2010. 22 octombrie 2010. în 2007. www. Cursurile sunt menite românilor din oraº ºi tuturor cetãþenilor interesaþi sã înveþe particularitãþi despre cultura ºi limba poporului român. Românii de peste graniþã au rãmas fãrã presã Ziare. „Nu cred cã am fãcut ceva rãu. Nu existã ºcoli.es publicaþie a românilor de pretutindeni Ziarele de limbã românã scrise pentru comunitãþile de români din afara graniþelor au dispãrut aproape complet din cauza crizei. 23 octombrie-29 octombrie 2010. punctual.ro FAMILIA ROMÂNà Secretarul general al NATO. care urma sã fie cumpãrat de noi.ro Vãzutã din stradã. www. când îl va înlocui pe canadianul James Appathurai. aºa cã ºi un britanic ar putea lucra aici”. organizate al treilea an consecutiv de Asociaþia „In medias res”. Activitãþile la aceste ateliere se desfãºoarã o datã pe sãptãmânã. Timp de douã ore academice cursanþii. Anders Fogh Rasmussen. Duºan Parvulovici. Greg Walker cãuta cu siguranþã multe calitãþi. a lipsei banilor.Preot Nicolae Dura (frag. Deºi românii au încercat sã îºi deschidã ºi o televiziune. Walker nu înþelege de ce oamenii se simt deranjaþi ºi spune cã a luat aceastã decizie. În prezent.ziare. joi. sub pretextul cã proprietarul nu ºi-ar fi plãtit taxele”.com. receptat în perioada iernii meridionale. numirea româncei Oana Lungescu. O recentã rezidenþã în Israel i-a prilejuit artistului o semnificativã experienþã plasticã graþie dialogului cu totul special pe care l-a avut cu muntele Carmel ºi cu lumina sudului. vine dintr-o þarã a fostului Pact de la Varºovia. trebuia sã ºtie ºi limba românã. Biserica româneascã din Viena . pentru ca românii noºtri sã poatã auzi limba lor ºi sã poatã asculta muzica româneascã de pe Valea Timocului. autoritãþile sârbeºti nu le-au dat voie. ªtii româneºte? Un avantaj pentru a te angaja într-un restaurant din Marea Britanie / Andreea Ghinea Ziare. în plus. Este bine cunoscutã harþuiala la care este supus preotul român Boian Alexandrovici. 9 octombrie 2010. cu o expoziþie prezentatã sub sintagma „Întunericul roºu”. Însã autoritãþile sârbeºti au închis postul de televizune. www. picturile lui intrând încã din anii debutului în mari colecþii particulare. „Am plãcerea sã anunþ cã Oana Lungescu a acceptat oferta mea de a deveni noul purtãtor de cuvânt al NATO. O altã fostã jurnalistã. Bizara cerere a fost inclusã pe un anunþ pus de Walker pe localul sãu. dupã ce în urma unui alt anunþ de angajare au venit mai mulþi oameni care nu erau cu adevãrat interesaþi de slujba respectivã. Este pentru prima oarã în istoria de 61 de ani a Alianþei când o femeie va fi purtãtor de cuvânt al NATO.com În momentul în care a început sã caute un alt angajat pentru restaurantul sãu din Marea Britanie. însa una a fost puþin mai ciudatã. El vorbeºte ºi englezã.rgnpress. cea mai mare comunitate româneascã ce nu mai are nici un fel de presã în limba românã este cea de pe Valea Timocului. A expus cu succes în Germania.com DECEMBRIE 2010 Carmen Romero. este purtãtor de cuvânt-adjunct. a declarat preºedintele Federaþiei Comunitãþilor Româneºti din Valea Timocului.com. „Am închiriat spaþiu de emisie. ºi. O româncã. În afara faptului cã angajatul trebuia sã fie muncitor. din Serbia.112 vãnean activ la Dusseldorf din 1980. înlocuindu-l pe James Appathurai. în postul de purtãtor de cuvânt al Alianþei Nord Atlantice.adevarul.ziare. care a lucrat la agenþia spaniolã EFE. dispus sã înveþe lucruri noi. www.

te duce cu gândul acasã.DECEMBRIE 2010 neascã din Viena nu este deloc impresionantã. Ca ºi cum ai intra în odaia cea bunã a bunicii. La început era mai greu. unde pãrintele Bojan Alexandrovici a construit prima bisericã româneascã din zonã. Bãrbaþii erau aroganþi ºi încercau sã mã intimideze. Mitropolitul Banatului. pe pereþii cãreia stau cuminþi tablourile de familie.realitatea. Înãuntru. pagina 56. pe mãsuþa de stejar de lângã uºã. printr-o combinaþie izbutitã de tradiþie ºi modernitate. în treacãt. pictura în linie neobizantinã ºi în culori profunde. în 14 sate din regiunea Burgenland. 24 octombrie 2010. Elena a plecat în Italia într-o vacanþã. Aceasta este cea de-a doua donaþie pe care românii din Serbia o primesc. 30 octombrie-5 noiembrie 2010. Trintu Maran a fãcut cândva o descoperire uluitoare.ro Elena Ichim a lãsat baletul pentru poker. Iar modesta clopotniþã de deasupra. Se întâmpla în urmã cu 15 ani. Providenþiala paginã 56! La capitolul „Croaþii”. Se mai vorbea foarte pe scurt despre aºa-numitele „libertãþi valahe”. cu cruce în vârf. Elena Ichim. Mozaicul de pe frontispiciu ºi uºile de sticlã pe care sunt gravaþi doi îngeri vestesc un loc de închinãciune. pentru cã eram singura femeie de la masa de poker. Probabil. Mai degrabã scundã. unde s-a îndrãgostit de un jucãtor profesionist de poker ºi a decis sã rãmânã acolo sã se apuce ºi ea de acest sport.ziarullumina. cu miros de gutui ºi de busuioc. ei s-au ocupat intensiv. www. de pe Mittelgasse 19. 1 noiembrie 2010. Pe scurt. Mitropolia Banatului a donat un clopot pentru Parohia Ortodoxã de la Malainiþa din Valea Timocului. poker-ul. κi aminteºte ca si cum ar fi fost ieri: tot o amiazã blândã de toamnã. un dentist din Mediaº.. cu frunze arãmii. pentru cã mã subestimau”. slovaci. ca o minoritate naþionalã. www.. uitând o vreme de ea. prinsã între umerii altor douã clãdiri.ro Prin purtarea de grijã a Înalt Preasfinþitului Nicolae. hotãrât s-o aºeze pe rafturile bibliotecii. Tot drumul l-a fãcut pe jos. Abia dupã câteva zile a rãsfoit-o aºa.net 113 „Copy ai Vlahiei suntem noi” (fragment) / Bogdan Lupescu Formula As. el fiind jucãtor profesionist. 30 octombrie 2010. ªi atunci i-au cãzut ochii pe. parohul bisericii din Toracu Mare. dar se simþea încã tânãr ºi puternic. aproape ºaptezeci ºi cinci de ani. unde s-a apucat de poker.adevarul.. a învãþat sã piloteze ca sã acorde asistenþã medicalã gratuitã în zone greu accesibile din Ciad. Îi pãcãleam. plinã de pace. Stomatologul din Mediaº care piloteazã spre lumea a treia / Elena Dumitra Adevãrul. Trintu e fondatorul celei mai puternice asociaþii româneºti din þara de la poalele Alpilor. Cum ar fi: „între croaþi. Fostã balerinã româncã bate italienii la poker Realitatea. Întors acasã. un specialist. „L-am cunoscut pe iubitul meu în Italia.”.. Rwanda sau Guyana. pe care nu le aveau în tot restul Austriei ºi Ungariei decât nobilii. sloveni. „Mulþumim Înalt Preasfinþitului Mitropolit Nicolae al Banatului pentru purtarea de grijã faþã de credincioºii români ortodocºi din Serbia ºi Episcopiei Romano-Catolice din Timiºoara pentru clopotul donat pe care îl vom instala în cimitirul fostei parohii româneºti Rusko Selo din Serbia”. pânã în secolul al 19-lea. însã.es Roland Hermann (32 de ani). www. în partea de sud a munþilor Gunsergebierge. a declarat Elena Ichim pentru Libertatea. Un nou clopot pentru românii din Banatul sârbesc / George Giurgiu Ziarul Lumina. vorbind ºi astãzi un dialect propriu. tot ceva despre maghiari. catapeteasma auritã ºi stranele de lemn masiv compun o atmosferã familiarã. ºtia cam cum merg treburile în chestiunea asta a „minoritãþilor”.. privind relaxat trecãtorii ºi gândindu-se la ale lui. Postul de televiziune Discovery Channel l-a prezentat pe Roland Hermann FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni . În micul sãu apartament din inima Vienei.formula-as. cãci românii nu s-au ostenit niciodatã sã fie recunoscuþi în Austria. În urmã cu câþiva ani. O tihnitã ºi dezinteresatã promenadã. cu pãstoritul oilor ºi cu un comerþ înfloritor cu lânã. www. Spre deosebire de ceilalþi locuitori. Fosta angajatã a corpului de balet al Teatrului de revistã „Constantin Tãnase” a plecat în Italia. Se împãcase cu gândul.. ce trãiesc din vremuri strãvechi. Am început sã îl însoþesc la turneele de poker. are o nouã adeptã: fosta balerinã de la Teatrul „Cosntatin Tãnase”. Fusese invitat la lansarea unei cãrþi despre minoritãþile din Austria. a declarat pãrintele Petru Drãghicescu. Episcopia Romano-Catolicã din Timiºoara a donat un clopot pentru cimitirul fostei Parohii româneºti Rusko Selo din Banatul sârbesc. Avea. de un statut juridic aparte s-au bucurat Vlahii (în croatã) sau Valahii (germanã). a lãsat cartea la a cãrei lansare participase. pe atunci. Se distinge. o problemã de care se preocupa îndeaproape. Nu se aºtepta sã afle mare lucru. cehi. erau acolo doar câteva fraze care aveau sã-l bântuie de atunci înainte mult timp. Noul sport oficial al minþii. chiar despre rromi ºi sinti. valsând pe largile bulevarde. drepturi politice incredibil de mari pentru niºte ciobani. ca cea care se oglindeºte-n fereastrã. membru al unor prestigioase institute vieneze de cercetare istoricã.

Referindu-se la situaþia romilor din Italia.com. fie pe listele altor partide. În condiþiile în care în Berlin locuiesc aproximativ 470 000 de persoane de alte naþionalitãþi. Puþini europeni ºtiu cã pot vota în alegerile locale din Italia. În Berlin existã mai multe firme româneºti decât americane Evenimentul zilei. „Dorim sã le explicãm conaþionalilor noºtri cã cetãþenii statelor UE au dreptul la vot în alegerile locale. din raportul IHK rezultã cã fiecare al 14-lea strãin desfãºoarã aici o afacere.casa. de prezentare a cererilor noastre. însã primele date au confirmat victorii ale românilor în zonele cu populaþie româneascã. ci ºi un foarte preþuit profesor de teorie a filmului. A descoperit prin 2005 cã poate face mai mult pentru semenii sãi ºi s-a decis sã participe la misiuni umanitare. citând cotidianul La Repubblica. în România. De mic copil era preocupat de cei din jur.ro. În Europa existã libera circulaþie a persoanelor. www. pentru prima datã. în 2005. O confirmã acum ºi Camera de Comerþ a capitalei (IHK Berlin): la începutul anului 2010 au fost înregistrate în Berlin peste 32 300 de firme strãine. Preºedintele Uniunii Interregionale „Comunitatea Româneascã din Ucraina”. Aºa cum se întâmplã adeseori în cazul românilor talentaþi. în timp ce Mihai Bojescu ºi-a asigurat un loc în Consiliul raional Hliboca. Partidul Regiunilor. ºi-a consolidat poziþia în regiuni în urma alegerilor locale de duminicã. Torino ºi Roma. þara lui de adopþie.com FAMILIA ROMÂNà Candidaþi de origine românã au câºtigat cinci din cele ºase primãrii în Transcarpatia. în Ucraina. iar est-europenii sunt în fruntea listei. iar organizaþia are deja 600 de membri. condus de preºedintele ucrainean Viktor Ianukovici. a fost nevoie ca filmele lui sã-ºi capete întâi laurii în Occident. fie pe liste proprii. Aºa avea sã plece. 10 noiembrie 2010.ziare. a fost prezentatã prima oarã în cadrul Festivalului de la Cannes ºi se bucurã deja de câteva premii. în Guyana Britanicã. serviciilor ºi construcþiilor . A ales stomatologia. dar munca într-un cabinet nu a simþit cã e mãnuºa care sã se muleze perfect stilului sãu personal. Potrivit unui sondaj la ieºirea de la urne dat publicitãþii de GFK Ucraina. 9 noiembrie 2010. Subiectul trebuie abordat la nivel european.Europeni pentru Italia . Românii din Italia au creat o miºcare politicã ºi vor sã participe la alegerile locale / Alina Neagu HotNews. 13 noiembrie-19 noiembrie 2010. Întreprinzãtorii vin din nici mai mult nici mai puþin de 164 de þãri. nu e doar un regizor cunoscut. Marian Mocanu a adãugat cã „Nu toþi românii sunt romi ºi nu toþi romii sunt români. aºa cã decizia de a alege sã fie medic a venit oarecum de la sine. iar majoritatea companiilor . a explicat Marian Mocanu. munca. Vom începe cu românii. siguranþa”.ro Românii din Italia au înfiinþat o miºcare politicã . anunþã Mediafax. www. Fiecare a 8-a companie privatã se aflã în proprietatea unor persoane de alte naþionalitãþi. pentru ca sã poatã avea primirea pe care o meritau ºi acasã.hotnews. având sedii ºi la Genova. www. La cei 32 de ani. pentru cã aceasta este modalitatea de accelerare a integrãrii.ºi intenþioneazã sã participe la alegerile locale.ro În Berlin sunt activi din ce în ce mai mulþi întreprinzãtori strãini. spre exemplu cãtre polonezi ºi moldoveni. anunþã Camera de Comerþ (IHK Berlin). nu poate crede nimeni cã un singur oraº are posibilitatea de a rezolva o astfel de problemã complexã. Prima reuniune a miºcãrii Europeni pentru Italia urmeazã sã aibã loc sâmbãtã. 1 noiembrie 2010. Caracterul internaþional al Berlinului devine din ce în ce mai solid. Roland Tibi Hermann se mândreºte cu ºase aventuri miraculoase despre care spune cã i-au schimbat viaþa. Cinci etnici români au fost aleºi primari în Ucraina DECEMBRIE 2010 multe ori active în domeniile comerþului. Noi dorim sã îi încurajam sã voteze. dar ideea este de a extinde iniþiativa cãtre alte comunitãþi. de rezolvare a problemelor. printre care ºi Marele premiu al secþiunii documentar la Festivalul de la Bergen. Partidul Regiunilor urmeazã sã preia controlul asupra primãriilor ºi administraþiilor regionale din centrul ºi nordul Ucrainei.formula-as. Ion Popescu a declarat pentru Newsin cã rezultatele finale ale scrutinului local vor fi anunþate marþi. „Autobiografia lui Nicolae Ceauºescu”.ro publicaþie a românilor de pretutindeni Ziare. Andrei Ujica – „Exilul m-a învãþat cã nu e bine sã-þi cultivi nostalgiile” (fragment) / Dia Radu Formula As. inclusiv la Kiev.au fost întemeiate în ultimii zece ani. probleme care se adreseazã tuturor milanezilor . prin urmare expulzarea unor cetãþeni europeni pentru cã sunt de etnie romã este de neconceput”.de cele mai În Germania. www. sub conceptul „Descoperã eroul din tine!”. în urma alegerilor locale care au avut loc duminicã. din Norvegia. cea mai recentã docu-ficþiune semnatã de Andrei Ujicã.evz.114 în cadrul unui scurtmetraj. Aurica Bojescu a obþinut un mandat de deputat în Consiliul regional Cernãuþi. ºi Premiul pentru cel mai . un membru al noii miºcãri politice.

pelicula. Pasiunea pentru picturã a început sã se manifeste pe la vârsta de trei ani. primul lãcaº de cult în Timoc. cu bani de la Institutul Cultural Român. Preasfinþitul Daniil.com. www. Am investit în ea dragoste ºi speranþã.info Scandal de proporþii în Ungaria. avem la Malainiþa una dintre cele mai frumoase biserici din lume. episcop al Daciei Felix din Vârºeþ ºi Preasfiinþitul Lucian.hotnews. în 13 noiembrie a devenit preot în parohiile din Serbia de nord . alãturi de bunicul ei. Acesta a fost executat din lemn conform tradiþiilor ortodoxe româneºti. politician al Alianþei FIDESZ . Serbia. a fost sfinþit duminicã. este realizatã exclusiv din filmãri de arhivã. emigrantã în Statele Unite. În ceea ce priveºte gusturile vedetelor. S-a sfinþit iconostasul primei biserici din Timoc Timoc Press.est . Lucrãrile ei au fost achiziþionate de personalitãþi precum Donald Trump sau Oprah Winfrey. când. care a fost remarcatã ca artist de nume mari de peste ocean. pentru sãrbãtorirea zilei de 1 Decembrie / A.com. pe când era studentã în ultimul an la Design interior. Românca ale cãrei tablouri se aflã acasã la Donald Trump ºi Oprah Winfrey / Alina Vãtãman Evenimentul zilei. Protopopul Protopopiatului Dacia Ripensis din Valea Timocului. anunþã blogul rousa. scrie Hungarianambiance. pentru a doua bisericã din Malainiþa. iar în 14 noiembrie . preot Boian Alexandrovici.ro Un scandal de proporþii a izbucnit în Ungaria. Tot în cursul zilei de duminicã a fost hirotonit ca preot.Sorian Raicovici pentru parohia din Iacovãþ. Tot atunci s-a vãzut nevoitã sã facã faþã provocãrilor artistice ºi sã munceascã ºi 20 de ore pe zi pentru a se putea impune pe o piaþã mult prea vastã. de cãtre Ungaria. am reuºit sã o transformãm în simbolul renaºterii româneºti”. www. indiferent de sacrificiile ce îl aºteaptã.timocpress. care citeazã MTI. www. Conceput ca un eseu. a Româncã premiatã cu titlul de avocatul anului 2010. „Acum putem sã ne mândrim cã noi.000 de români din cele 154 localitãþi cu populaþie româneascã din regiunile istorice Timoc. fãrã nici un comentariu însoþitor. Neagu. 15 noiembrie 2010.evz. unde sã se slujeascã în limba maternã a celor peste 300. La eveniment au participat. www. 18 noiembrie 2010. 22 noiembrie 2010. în 2005”. autorizaþia datã românilor de cãtre directorul Teatrului Naþional pentru sãrbãtorirea zilei de 1 Decembrie în acest spaþiu a fost retrasã.Partidul Popular Crestin-Democrat KDNP. . Mai mulþi politicieni maghiari ºi figuri publice importante considerã „o provocare” gestul românilor din þara vecinã de a aniversa Ziua naþionalã la Teatrul Naþional din Budapesta. Ziua naþionalã a României. Succesul l-a obþinut abia dupã ce a pãrãsit þara. A.ro 115 cerut Executivului de la Budapesta o investigaþie în urma deciziei directorului Teatrului Naþional din Budapesta de a închiria spaþiul românilor ºi a cerut demiterea lui Robert Alfoldi de la conducerea instituþiei de culturã.com. dupã ce oficialii români din aceastã þarã au obþinut permisiunea directorului Teatrului Naþional din Budapesta pentru a sãrbãtori aici 1 Decembrie. în Montreal / Carmen Negoescu Ziare. Istvan Palffy. alãturi de un sobor de preoþi români din Serbia ºi mulþi români veniþi din satele din împrejurimi. Potrivit sursei citate. odiseea preotului Boian Alexandrovici care a fost condamnat la închisoare de autoritãþile sârbe pentru curajul de a construi. Morava ºi sudul Dunãrii – limba românã. filmul a reuºit sã stârneascã destule controverse. Biro HotNews. aflatã la guvernare.Horreum Margi ºi Isacova.blogspot.com O româncã stabilitã în Montreal este câºti- FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni Adriana Oancia este o pictoriþã de origine românã. românii din Timoc. 22 noiembrie 2010. în condiþiile în care data de 1 Decembrie coincide cu pierderea. episcop al Caransebeºului. În plus. Lansat la final de octombrie ºi în România.[…] Potrivit blogului maghiar.DECEMBRIE 2010 bun documentar est-european. un tânãr care a decis sã continue. dupã 1833 când lãcaºele de cult ale minoritarilor români au trecut sub jurisdicþia Bisericii Ortodoxe Sârbe. care era preot. în favoarea României. Iel Bobului. din Cehia. ºi în pofida piedicilor ce ni le-a pus în special clerul sârb. dupã ce directorul Teatrului Naþional din Budapesta le-a închiriat spaþiul românilor. a teritoriilor din Transilvania stãpânite pânã în 1918.ro. Adriana a început sã deseneze în joacã.ziare. dupã 170 de ani de sete duhovniceascã. situatã în Valea Timocului. cu ajutorul autoritãþilor române. a cãrei vizionare dureazã trei ore. ipodiaconul Ioan Liviu Micu. pictoriþa spune cã acestea nu se manifestã liber. a declarat cã „odatã cu sfinþirea iconostasului a luat sfârºit truda pentru cea dintâi zidire isprãvitã în Serbia de nord-est. a precizat Alexandrovici. Iconostastul Bisericii „Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavril” din localitatea Malainiþa. ci sunt impuse de stiliºtii personali. ctitorul primei biserici ortodoxe româneºti în Timoc. la Festivalul de la Jihlava.

Mihnea Ignat. într-adevãr. s-a nãscut la Sibiu în timpul regimului comunist. dar nu m-am concentrat deloc asupra chestiunii integrãrii. dintre care 12 au fost invitaþi sã concureze Un specialist în construcþii originar din România este coordonatorul celor mai mari lucrãri de infrastructurã ale metroului newyorkez. „Îi place sã se joace cu necunoscutul ºi sã-nfrunte teama pe care acesta o genereazã”. Este vorba de Adina Comãniþa.mae. Paganini” din Parma. Stãpânul tunelelor: Un român coordoneazã lucrãrile de construcþie la metroul newyorkez / Ilie Fugaru Mediafax. pentru profesionalismul de care dau dovadã în executarea misiunilor internaþionale în Kosovo.116 gãtoarea titlului de „Avocatul anului 2010”. a studiat la Universitatea Naþionalã de Muzicã din Bucureºti ºi la Universitatea de Muzicã ºi Arte Frumoase la Viena. „Ziua mea e încã abia la început. care a publicat un interviu cu românca ale cãrei fotografii vor fi expuse. cu medalia EULEX. spune el. au primit medalia EULEX ºi 11 poliþiºti din staff-ul Departamentului de Poliþie Specialã. instituþii sau agenþii guvernamentale. transmite corespondentul Mediafax la New York.mediafax. aflat la a 4. Premiu internaþional pentru un dirijor de orchestrã român din Spania Ambasada României Madrid. Încerc întotdeauna sã gãsesc estetica potrivitã în tema aleasã”. dar a emigrat în Germania pe când avea doar 13 ani. în cadrul celei de a IX-a ediþii a Concursului Internaþional de Dirijat de Orchestrã. www. în cadrul ceremoniei. La aceastã ediþie s-au prezentat 117 de candidaþi. De asemenea. Dirijorului român i-a fost atribuit acest premiu prin unanimitate de voturi. la muzeul Neukoelln din Berlin. Opera mea nu are nici scopuri politice. la Auditoriul „N. organizat la Parma (Italia). Mihnea Ignat. Fotografiile ei din cadrul expoziþiei intitulate „Dincolo: În spatele ferestrelor impuse: Bãrbaþii Berlinului” prezintã o viziune alb-negru asupra problemei imigraþiei ºi a integrãrii în societate. Cu aceastã ocazie. AJBM are o vechime de peste 110 ani ºi reprezintã mai mult de 4. nici sociologice. 25 noiembrie 2010.ro DECEMBRIE 2010 la Parma. madrid. implicat în comunitate ºi sunt pregãtiþi pentru a lucra în cele mai bune cabinete de avocaturã. deºi este. la una dintre cele mai prestigioase competiþii internaþionale de specialitate. dirijorul Orchestrei Filarmonice a Universitãþii din Alicante. Berlin: O româncã prezintã „celãlalt berlinez” într-o expoziþie fotograficã / Noemi Varga Adevãrul. în companii private.a ediþie.es publicaþie a românilor de pretutindeni FAMILIA ROMÂNà Cei 82 de jandarmi din Detaºamentul de Misiuni Internaþionale al Jandarmeriei Române au fost distinºi. ºeful de Stat-Major al Jandarmeriei Române a spus cã distincþia acordatã constituie recunoaºterea modestei contribuþii adusã de România la menþinerea pãcii ºi.ro Ambasada României la Madrid are plãcerea de a informa cã dl. Aceºti tineri avocaþi formeazã un grup influent. ce a avut loc sãptãmâna trecutã. Alãturi . scrie publicaþia germanã Deutsche Welle. un îndemn la continuitate ºi la solidaritate în efortul de a întãri pacea ºi colaborarea în Balcani ºi în lume. Câºtigãtorul acestui premiu a fost invitat sã dirijeze concertul din 7 aprilie 2011 al Filarmonicii Toscanini. Secretara tocmai i-a fãcut un sumar al programului din ziua urmãtoare.mae. www. Aºezat confortabil pe un fotoliu în biroul sãu situat la etajul ºase al clãdirii de la capãtul bulevardului Broadway. precum ºi a reprezentanþilor misiunilor EULEX ºi KFOR. general de brigadã dr. 29 noiembrie 2010. „Arturo Toscanini”. Potrivit unui comunicat al Jandarmeriei. Jandarmii români din Kosovo distinºi cu medalia EULEX Ambasada României Madrid. „Am început sã lucrez la acest proiect în urmã cu doi ani. în baza unitãþii româneºti.200 de avocaþi. decernat de prestigioasa AJBM (Asociaþia tinerilor avocaþi din baroul Montreal). în prezenþa unei delegaþii condusã de ºeful de StatMajor al Jandarmeriei Române. Dl Mihnea Ignat s-a impus în finala în care au rãmas doar 4 dirijori. a reunit peste 200 de personalitãþi importante. în centrul atenþiei în Germania. în vârstã de 38 de ani. nãscut la Craiova în 1980. pânã la data de 20 februarie 2011. încã nu am verificat corespondenþa”. Este dirijorul titular ºi directorul artistic al Orchestrei Filarmonice a Universitãþii din Alicante. evenimentul.ro Loredana Nemeº. Potrivit site-ului organizaþiei. 28 noiembrie 2010. într-o pauzã la jumãtatea unei zile de lucru încãrcate. rãsplãtitã cu respectiva distincþie pentru realizãrile sale profesionale în domeniul dreptului. a primit Premiul Special al Filarmonicii Toscanini din Italia. de la înfiinþarea acesteia în 2005. madrid.adevarul. în cadrul unei gale. 29 noiembrie 2010. Mihai Horodniceanu vorbeºte cu pasiune despre proiectele de construcþii ale metroului newyorkez pe care le supervizeazã ºi despre amintiri din România. joi. Gheorghe Ruginã. ceremonia de medaliere a jandarmilor români a avut loc în oraºul Kosovska Mitrovica. a precizat Loredana despre fotografiile ei expuse la muzeul Neukoelln. totodatã.

Un moment versitatea Westminster a crescut de 15 ori. cipalul organizator al evenimentelor.rgnpress. 1 decembrie 2010.ro participanþi câteva cuvinte româneºti. cum se mai înStudenþilor Români din Strãinãtate (LSRS).ro pulare. prin petreceri ºi mese festive. condus de zãrile cele mai cãutate sunt ªcoala de Media. fãcând o scurtã incursiune în istoria recentã a Studenþii români din strãinãtate sãrbãMitropoliei Basarabiei. cu sprijinul Ambasadei României în Regatul Unit Mitropolia Basarabiei a sãrbãtorit al Marii Britanii ºi al Irlandei de Nord. în s-au desfãþurat pe o ninsoare nãprasnicã.evz. în care va fi Universitatea Westminster din Londra i-au învãþat prezentat un mini-spectacol de balet.tâmplã. s-au La 1 decembrie. ediþia a II-a”. colinde ºi filme de prezentare a României. din cele câteva zeci care i s-ar cuveni”. Am vrut sã profitãm de ocazie ºi sã Înaltpreasfinþitul Mitropolit ºi Exarh Petru îmvorbim despre România”.es guvernanþii actuali. „Am vrut sã le arãtãm Andrei” din Durleºti. acest spaþiu. Danemarwww. Manifestãrile viziona filmul „Amintiri din epoca de aur”. pe unul din pereþii biroului sãu sunt douã tablouri de picturã abstractã. ci prin fapte concrete”. Artã Tudor Ungureanu. „Sunt de Francisc Bartok. vor fi servite pe colegii lor ce înseamnã sã sãrbãtoreºti pe gustul preparate tradiþionale româneºti ºi va avea loc o românilor.DECEMBRIE 2010 de diplome. participa la evenimentul „Celebrate Romania!”. spune Diana. vor putea imobil. studenþii organizeazã pe 3 decembrie evenimentul „Roumania-France. alãturi de colegul româneascã a sãrbãtorit Ziua Marii Unirii de la lor Ovidiu. Acasã mai are un numãr semnificativ de lucrãri ale pictorului român stabilit în Franþa ºi decedat la sfârºitul anilor ‘80. prin evenimente cu specific roRomanian Global News. L-am cunoscut aici la New York ºi am devenit prieteni”. www. prin. care marcheazã ºi împlinirea a 165 de ani de la înfiinþarea Societãþii Studenþilor Români din Paris. Marea Arhimandrit Andrei Caramalãu).ro ca: Studenþii pot participa la evenimentul „1 DeDe ziua naþionalã. 2 decembrie mânesc: mese tradiþionale. realizat expoziþie de fotografie. Ambasada României la Londra ºi pãrintele Dan Cei mai mulþi dintre ei s-au aflat în primele rânduri Ghindea. studente la Universitatea Westminster. explicã Horodniceanu. municipiul Chiºinãu (stareþ britanicilor ce înseamnã acasã pentru noi. Alina ºi Diana. Evenimentul zilei. studenþii români de la cembrie Românesc. În cuvântul sãu. se Întâistãtãtorul Mitropoliei Basarabiei a îndemnat aratã într-un comunicat de presã de marþi al Ligii la „unitate nu doar prin vorbe. www. accentuând calvarul prin toresc Ziua Naþionalã / Cristina Iana care a trecut structura ecleziasticã româneascã din Adevãrul. Olanda: La 1 Decembrie românesc la Universitatea sediul Ambasadei României la Haga va avea loc Westminster / Oana Dan evenimentul „Ziua studentului român în Olanda”. Marea BriGeneraþia care nu mai are rãbdare tanie: 1 Decembrie va fi sãrbãtorit la Nottingham a serbat Ziua Unirii la Chiºinãu ºi Manchester. un nepot al lui Bela Bartok. au împãrþit albume foto ºi broºuri tu. Speciali. reprimate vioPetru ºi Pavel”. care „n-au dat curs cererii MiSUA: Studenþii care învaþã la universitãþi tropoliei Basarabiei de a i se retroceda mãcar un precum Columbia. NYU sau Cornell. deux siecles d’historie partagee”. niei la Chiºinãu. Organizatorii evenimentului. Germania: Studenþii români se vor reuni la Würzburg pentru a sãrbãtori împreunã Ziua Naþionalã. studenþii vor putea lent de cãtre fosta putere comunistã. la Mãnãstirea „Sfântul Apostol ristice despre România.festiv au prezentat elevii de la liceul „Hiperion” ºi gându-se la 630 de cereri anul acesta. ambasadorul Româîn anul trei la Relaþii Publice. un sobor de preBritanie se mândreºte cu multiculturalismul ºi cu oþi ai Mitropoliei Basarabiei au oficiat un Telibertatea de exprimare a naþionalitãþilor pe care le Deum de mulþumire. exprimându-ºi nemulþumirea faþã de www. 1 decembrie 2010. cei prezenþi cu ocazia Zilei Naþionale a României. gãzduit de ambasadorul Cãlin Fabian. În ultimii cinci ani. de la Parohia Ortodoxã Românã „Sfinþii la protestele din luna aprilie 2009.Grupul „ªtefan Vodã” de la Cãpriana. studentã preunã cu Marius Lãzurca. În Manchester. Printre invitaþii evenimentului din Nottingham se Sute de tineri din Basarabia au sãrbãtorit numãrã ministrul consilier Sabin Popescu.adevarul. de la ziua naþionalã a României pe strãzile din Chiºinãu.basilica. ziua când întreaga suflare îmbrãcat în costume populare ºi. La eveniment a asistat ºi gãzduieºte.Alba Iulia. Franþa : În Paris. 2 decembrie nificaþia zilei de 1 Decembrie ºi i-au învãþat pe 2010. trei români Ziua Naþionalã a tuturor românilor din cadrul ªcolii de Media au vorbit despre semAgenþia de ºtiri Basilica. Grupu- FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni . Înaltpreasfinºi Design ºi ªcoala de ªtiinte Sociale ºi Limbi þitul Mitropolit ºi Exarh Petru i-a felicitat pe toþi Strãine. 117 regia lui Cristian Mungiu. reprezentanþi ai Preºedinþiei. muzicã ºi dansuri po2010. ajun.Guvernului ºi Primãriei Durleºti. numãrul de studenþi români care au aplicat la Uni.

o horã a unirii ºi la un concert inedit. La cei 21 de ani ai sãi. cum se numea pe atunci. de origine românã.ro DECEMBRIE 2010 fanfarei ºi orchestrei „Flori de minã” din Cavnic. cu sufletul la Alba Iulia”. la unele dintre ele fiind prezentã ºi Doris Uglar. a precizat cã scopul manifestãrii este de a trezi la realitate ºi acea pãturã a societãþii din Republica Moldova care este refractarã la ideea regãsirii românilor de pe ambele maluri ale Prutului în acelaºi stat. Mulþi dintre ei ar fi vrut sã fie prezenþi în cetatea Marii Uniri. corespondentul eMaramures la Bruxelles. www. Nãscut în localitatea Gâlgãu (Sãlaj). transmite Romanian Global News. cum îi place sã spunã. În 1991 a luat decizia de a se stabili în SUA. Mesajul transmis de tineri se poate deduce lesne din ceea ce era scris pe bannerele afiºate pe parcursul activitãþilor: „Uniþi în cuget ºi-n simþiri”. sloganul „România nu uita. Ursu spune cã „România ºi Republica Moldova sunt douã state care au aceeaºi istorie. Festivalul a oferit publicului o varietate de activitãþi: conferinþe. A plecat la ªcola Militarã de muzicã din Bucureºti. într-o familie de þãrani. La invitaþia celor douã grupuri au rãspuns pozitiv circa 300 de persoane care au participat împreunã la un marº. organizaþii literare ºi socio-culturale s-au reunit în capitala Belgiei pentru a dezbate o temã de interes: „Eroi ºi antieroi în literaturã”. Basarabia e a ta”. Cei prezenþi au vorbit. în acest colþ de Românie”. cetãþeni americani. Elona Zhana ºi Alexandra Davidescu. „Cine uitã nu meritã”. „coborând din deal în vale”. 7 decembrie 2010.Casa de culturã belgianoromânã.ro FAMILIA ROMÂNà Iubitorii de literaturã ºi frumos ºi-au dat întâlnire la Bruxelles în cadrul Festivalului Literar Intercultural „Interlitratour”.ro publicaþie a românilor de pretutindeni Alexandru Viman este fãrã îndoialã cel mai cunoscut dirijor pe care orchestra Ansamblului Transilvania l-a avut de-a lungul istoriei sale. anual fiind însã premiate ºi comunitãþi româneºti din jurul graniþelor. Cam acesta este de fapt drumul unui copil de þãran talentat. Liderul grupului „Deºteptarea”. www. Pe o pânzã mare însã li se putea citi regretul: „Cu trupul la Chiºinãu. Un drum presãrat cu suiºuri ºi coborâºuri. aceeaºi credinþã. care a culminat prin numirea sa de cãtre Consiliul Culturii în funcþia de dirijor al Ansamblului Maramureº. www. Comunitatea Româneascã din Ucraina premiatã de Revista Balcanii ºi Europa Romanian Global News. „Criºana” Oradea ºi în cele din urmã la Ansamblul Transilvania. „Mai presus de orice. Mihai Iuzvac. Iniþiat ºi organizat de Arthis . Folkist din Cavnic invitat la Festivalul Literar Intercultural „Interlitratour” din Belgia / Doris Uglar 6 decembrie 2010. Alexandru Viman. care a încântat publicul cu frumoasele melodii ale muzicii folk româneºti. filme. a ajuns apoi instructor ºi dirijor al La a X-a ediþie a Premiilor Revistei „Balcanii ºi Europa” din Bucureºti. a plecat din Gâlgãul natal ºi în câþiva ani a ajuns sã facã înregistrãri pentru Fonoteca de Aur în studiourile Radiodifuziunii Române. are doi bãieþi. plecat din sat sã cucereascã lumea. Este cãsãtorit din 1969 cu Georgeta. bulgarã. despre eroii contemporani din literaturã.rgnpress. piese de teatru ºi concerte.118 rile de iniþiativã intitulate sugestiv „Spirit Românesc” ºi „Deºteptarea” ºi-au chemat colegii de liceu ºi facultate pentru a marca ºi la Chiºinãu ziua Marii Uniri. tinerii au scandat. aceeaºi limbã. „Aceastã distincþie este un semn de recunoºtinþã a eforturilor comune ale tuturor . fostul dirijor al Ansamblului Transilvania traieºte de 20 de ani în SUA / Grigore Ciascai Informaþia zilei. Anatol Ursu. Mugurel ºi Aurel. Gjovalin Kola. prin reprezentanþii lor.” Finalul evenimentului a fost marcat de recitalul talentatului Antonio Nyerjak din oraºul maramureºean Cavnic. a spus ca a fost „un parcurs pasionant în descoperirea diversitãþii acestui microcosmos cultural care este Bruxelles-ul. Participanþi au fost scriitori ºi ziariºti din Belgia. însã condiþiile grele de obþinere a vizei de intrare pe teritoriul României i-au determinat sã rãmânã de 1 decembrie la Chiºinãu. Numeroºi reprezentanþi ai unor asociaþii culturale flamande.emaramures. reprezentatul „Spirit Românesc” este de pãrere cã statul român ar trebui sã fie mai serios în demersurile pe care le întreprinde în Republica Moldova: „Nu mai avem rãbdare.informatia-zilei. Viman a parcurs toate etapele unei cariere muzicale de excepþie. festivalul a avut loc la sfârºitul lunii noiembrie. Lek Pervizi. iar cheia rezolvãrii situaþiei este aplicarea modelului german de reunificare ºi în niciun caz calea violenþelor de genul celor care se întâmplã acum în Coreea”. premiul pentru „Vocaþia Acþiunii pentru Libertate ºi Justiþie” a fost acordat UI „Comunitatea Româneascã din Ucraina”. Premiile sunt acordate de 10 ani pe diferite domenii de activitate. spectacole. în cadrul unei mese rotunde. la Alba Iulia. 3 decembrie 2010. Mãcar pentru noi. iar invitaþi de onoare au fost George Stanca. În timpul marºului. Carmen Hopârtean. cãsãtoriþi. director al Casei Arthis. Da. oficialitãþile statului român trebuie sã renunþe la declaraþii demagogice ºi sã treacã la fapte. cei care ne considerãm români. dar au ºi putut asculta poezii ºi frânturi de memorii ale unora din scriitorii prezenþi. „RE-Unire” ºi „Basarabia pãmânt românesc”. la fel ca în aprilie 2009. români!”. dirijor al orchestrei „Þara Oaºului” din Satu Mare. albanezã.

Un bilet la o reprezentaþie costã 15 euro. sã picteze în stil bizantin.adevarul.copilul fantastic al teatrului românesc”.realitatea. a cãrei voce a fost asemãnatã cu cea Laurei Paussini sau a Larei Fabian. dar susþine ºi lecþii private. fiind student la Facultatea de Arte Plastice din cadrul Universitãþii Alexandru Ioan Cuza din Iaºi.Românca trateazã cu realism ºi obiectivitate temele actuale ale migraþiei. www. Luminiþa Prisecaru provine dintr-o familie de oameni care mereu au încercat sã-ºi ajute semenii.DECEMBRIE 2010 119 membrilor colectivi în ceea ce priveºte pãstrarea vorbeºte despre condiþiile mizere în care trãieºte identitãþii noastre naþionale” a declarat dl. tehnica auririi.ºi nu în ultimul rând subiectul goanei nebune dupã cumpãrãturi”. oportunitãþile profesionale s-au dublat acum 10 ani. www. Cea mai mare încercare constã în faptul cã misionarii limbii trebuie sã se descurce pe cont propriu: sã gãseascã o sursã de finanþare pe durata ºederii. din oraºul Limerick. .it. Andreea a interpretat melodia „I surrender” a cântãreþei Celine Dion ºi a putut fi vãzutã pe canalul italian Canal 5 Mediaset.ro Un spectacol dupã piesa Gianinei Cãrbunariu se joacã cu casa închisã ºi este lãudat de presa austriacã. A acceptat ºi n-a mai plecat de acolo. toþi participanþii terminã o icoanã pictatã în maniera greco-bizantinã.Kronen Zeitung”.. ne-a spus suceveanul. Libertatea.O poveste înduioºãtoare despre imigraþie ºi toleranþã.. a cãrei regie este semnatã de Christina Hommel.. www. . 13 decembrie 2010. sã se adapteze la obiceiurile culturale locale. organizaþie al cãrei scop este sã ajute comunitãþile sãrace din lume care au nevoie de un alfabet.ro. În prezent. Tânãra a plecat în misiune alãturi de membri ai unei organizaþii britanice expertã în ajutorarea comunitãþilor exotice care-ºi doresc un alfabet propriu. Spectacolul se va juca pânã la mijlocul lui ianuarie 2011 cu casa închisã. Ei au trecut deja prin toate etapele realizãrii icoanei.. . spune ea. Andreea. Acesta constã într-o bursã de studii la Music Art and Show din Milano. frustrãrile unui pensionar sãrac britanic desconsiderat de societatea în care a evoluat. Alfabet tribal inventat de o româncã în Etiopia / Dana Chiru Îi învaþã pe irlandezi sã picteze icoane / Cristina Scortariu Adevãrul. premiatã de Obama pentru rezultatele în astronomie. desfãºurat în Italia. ºefii institutului au decis cã ieºeanca este pregãtitã sã plece la capãtul lumii. la Dublin. scrie newnotizie.net O româncã a fost premiatã chiar de preºe- FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni Africa înseamnã de aproape doi ani „acasã” pentru Luminiþa Prisecaru. numitã de criticii de teatru de la Viena .concurs „Io canto” („Eu cânt”). La 24 de ani s-a înscris online în Summer Institute of Linguistics. Sunt doar câteva dintre aprecierile laudative din presa austriacã la adresa Gianinei Cãrbunariu. tânãrul îi învaþã pe studenþii Colegiului „Marry Immaculate”.libertatea. fizicã ºi chimie Realitatea.adevarul. gândul voluntariatului i-a încolþit în minte încã de la vârsta adolescenþei. 13 decembrie 2010. crizei economice . Dupã ce au ºcolit-o un an în Marea Britanie. directorul Revistei Balcanii si Europa. Nu este de mirare cã piesa tradusã în germanã de Daria Hainz. Pentru suceveanul Mihai Cucu (32 de ani). Carol un lucrãtor român în Marea Britanie ºi despre Roman. 10 decembrie 2010. din oraºul Limerick. apoi lucrul efectiv cu pigmenþii”. relateazã . începând cu desen. www. www. românca de 14 ani cu o voce de excepþie. Mihai a început sã predea tehnica de pictare a icoanelor la Colegiul „Marry Immaculate”. De aceea. O cercetãtoare româncã. când. 7 decembrie 2010. Spectacolul se joacã la celebrul Volkstheater din Viena.hotnews. jucatã cu casa închisã la Viena / Magda Criºan Adevãrul. . sã-ºi gãseascã cazare ºi sã relaþioneze cu bãºtinaºii.ro Are 32 de ani ºi de aproape 10 ani locuieºte în Irlanda. o ieºeancã în vârstã de 28 de ani care munceºte voluntar ca sã transpunã în litere limbajul unui trib strãvechi. Gianina Cãrbunariu redã cu ironie ºi detaºare viaþa muncitorilor români în Marea Britanie”.. „La sfârºitul cursului. a trezit atâta interes în rândul austriecilor. a obþinut o bursã de studii în Marea Britanie.es Piesa unei românce. a câºtigat duminicã seara premiul juriului în finala emisiunii. 8 decembrie 2010. cântã de la 6 ani ºi a câºtigat pânã acum 15 trofee ºi multe premii întâi. Ea a primit premiul Bravo Bravissimo al Fundaþiei Mike Bongiorno.Sparanghel” Andreea Olariu. Acolo a cunoscut mai mulþi membri ai Asociaþiei Iconografilor din Irlanda.es O româncã talentatã a câºtigat premiul juriului în finala concursului „Io canto” / Carla Dinu HotNews. Pasionat de arta bizantinã.aºa cum afecteazã ele oamenii de rând . integrãrii sociale. Piesa „Sparanghel” trateazã tema sensibilã în Occident a imigraþiei din Estul Europei spre Vest. care i-au propus sã predea în þara lor câteva lecþii de picturã a icoanelor bizantine.

printre alþi români din Italia. pline de greºeli.evz. Emilia Moroºan a fost nominalizatã pentru premiu de Biroul de Cercetare Strategicã din cadrul Forþelor Aeriene americane. confuzii cu alte cuvinte din limba românã. Atinge o temã sensibilã. separat de alte programe educaþionale oferite de statul român aici.adevarul. Paginile sunt roºii. spun profesorii români. „Concurenþa a fost foarte mare pentru acest post. Dacã te uiþi atent pe foaia de hârtie. Antonia Olariu este stabilitã în Germania de 10 ani ºi are dublã cetãþenie. În compunerea asta. 14 decembrie 2010.ro FAMILIA ROMÂNà Dincolo de ºtirile cu infracþiuni ale imigranþilor. Titlul. Dar nu e nici o Antonia Olariu a fost numitã director adjunct al instituþiei Welcome Center a Universitãþii din Konstanz din cadrul Departamentului de Relaþii Academice ºi Internaþionale. grupuri de studenþi italieni din Veneþia învaþã limba românã dupã versuri de Eminescu. nici vreo stilisticã rãvãºitoare.. care au fost recompensaþi de Obama. dacã o citeºti din perspectiva unui imigrant român aflat în Italia. studenta italianã Francesca Zanetta îºi imagineazã. Experienþa apropie comunitãþile. pânã la obþinerea documentelor” a spus Antonia Olariu. Cercetãtoarea româncã se numãrã printre cei 85 de oameni de ºtiinþã. DECEMBRIE 2010 temã prea comodã. din statul american Texas. Tânãra este lector de limba germanã pentru studenþii internaþionali la Universitatea de Excelenþã din Konstanz ºi din ianuarie 2011 va prelua postul de director adjunct al instituþiei Welcome Center a Universitãþii din Konstanz din cadrul Departamentului de Relaþii Academice ºi Internaþionale ºi referent. drumul cu un autobuz pânã în Italia al unei tinere românce venite la muncã. Mai ales pentru cineva ca Francesca Zanatta. în românã.es publicaþie a românilor de pretutindeni Emilia Moroºanu Limba ºi literatura românã pentru italieni.. cercetãtor la o universitate americanã. pentru cursul de limba românã pe care îl urmeazã la Institutul Român de Culturã ºi Cercetare Umanisticã din Veneþia – curs unic în Italia. Peste 350 de candidaþi din care 90 cetãþeni germani.cele mai multe. dar nu grave . Textul nu ascunde vreo filosofie complicatã. Românca va primi una dintre cele mai înalte distincþii acordate de guvernul Statelor Unite cercetãtorilor aflaþi la începutul carierei. E simplu. 14 decembrie 2010. Tânãra de 32 de ani va ajuta doctorazi. Românca este în acest moment profesor-asistent la Universitatea Rice. Voi ajuta specialiºti din toatã þãrile. www. sã se integreze în societatea germanã de la învãþarea corectã a limbii. va fi recompensatã de Obama pentru debutul sãu extraordinar în cariera ºtiinþificã.”. pentru rezultate deosebite în studiile sale de astronomie.120 dintele american Barack Obama! Emilia Moroºan. www. . vezi cã nu e o temã pentru acasã prea complicatã. oameni foarte buni în domeniile lor. fizicã ºi chimie. personajul îºi descoperã identitatea. o persoanã cu talent pentru limbi strãine. O româncã îi ajutã pe cercetãtorii strãini sã se integreze în Germania / Mihaela Iacob Adevãrul. Lecþii de toleranþã / Andrei Udiºteanu Evenimentul zilei. cercetãtori din toate domeniile ºi profesori universitari sã se integreze în societatea germanã. e scris citeþ: „Numele meu este.

2008. FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni . a strãbãtut un secol ºi jumãtate cu aceeaºi putere de trezire a simþãmântului de dreptate ºi adevãr istoric pe care îl are ºi azi. autorul cãrþii expune aici argumente demne de a fi luate în seamã fãrã a avea însã ºi pretenþia ultimului cuvânt. George Ucenescu autobiografie. factor de unitate naþionalã”. broºurã apãrutã la Braºov. Un volum despre viaþa ºi activitatea aromânului Tiberiu Cunia. de Vasile Oltean. Sala „Cartea.DECEMBRIE 2010 121 Am primit la redacþie Simona DUMUÞA Imnul naþional Deºteaptã-te române: scurt istoric. dupã cum mãrturiseºte. Noul alfabet aromânesc. Sala „Cartea ºi cãrturarii braºoveni”. Muzeul „Ex-libris”ºi Muzeul „Tudor Ciortea”. Anton Pann creatorul melodiei imnului Deºteaptã-te române? ºi George Ucenescu autorul melodiei Deºteaptã-te române.” Prima ºcoalã româneascã = First romanian school = Die Erste rumänische schule. Un Coresi aromân: Tiberiu Cunia. Sala cu vatrã. Congresele de limbã ºi culturã aromânã. Nicolae. Pe propriile picioare. Dicþionarul Român-Aromân. Andrei Mureºianu poetul deºteptãrii naþionale (1816-1863). Editura Cartea Aromânã. precum ºi descrierea sãlilor ce o compun: Sala de clasã „Anton Pann”. de Vasile Oltean. Sala „Diaconul Coresi”. din care enumerãm: Aromâna: limbã sau dialect?. Fundaþia „Prima ªcoalã Româneascã”. Prezentul ºi viitorul ºi douã Anexe: Cuvinte despre Tiberiu Cunia ºi O cronicã în imagini. În Anexe: George Ucenescu notiþã biograficã. în care gãsim Cronica primei ªcoli româneºti din ªcheii Braºovului. care dãduse anului revoluþionar `48 expresia unei profunde trãiri patriotice. structurat în douã pãrþi: Cartea I – Drumul spre von Humboldt cu capitolele Marea evadare. Deoarece de-a lungul timpului pãrerile cu privire la paternitatea melodiei imnului naþional au fost împãrþite. Editura Cartea Aromânã ºi Editura Danubius. ce cuprinde pe lângã altele Muzeul „Junii braºoveni”. Orizontul se lãrgeºte ºi CARTEA II – Un Coresi aromân. Prin urmare în cele trei secþiuni: Poetul Andrei Mureºanu autor al melodiei?. Braºov. Standardizarea scrierii aromâne. apoi lui Anton Pann ºi lui George Ucenescu. cel considerat de autor ca fiind adevãratul creator al melodiei. Redãm din Epilog: „Nãscut în momente de mari agitãri spiritual-politice. dar ºi o descriere succintã a Complexului muzeal din incinta bisericii Sf. Problema neologismelor. 150 de ani de la publicarea imnului „Deºteaptã-te române”. ne sunt redate contextele care au dus la atribuirea melodiei imnului naþional mai întâi lui Andrei Mureºanu. imnul de astãzi. 2002 autor Ilie Traian.

Evreii. un volum documentat. 2010. Editura Risoprint. Papathanasiu. Timiºoara. Þiganii (Romii). restabileºte adevãrul istoric redând faptele ºi evenimentele aºa cum s-au petrecut. Bucureºti. Pirmithi di sumu aumbra cupaciului (1996). Germanii (Þipþerii). Baia Mare. George Vulturescu. ale raporturilor îndelungate de convieþuire a românilor maramureºeni majoritari cu etnicii minoritari”. 1997. Multietnicism ºi multiculturalism. dobrogeancã nãscutã în satul Nicolae Bãlcescu (Baºchioi). cu dedicaþia: „Familiei române. cu mult mai mult decât o istorie în imagini dupã cum o spune titlul sãu. despre istoria adevãratã a aromânilor trãitori în Grecia. Slavii (Rutenii / Ucrainenii). „Prezentul volum reuneºte materialele publicate în perioada 2007-2010 în paginile unor ziare ºi reviste precum Poesis. licenþiatã a Facultãþii de Filologie din Bucureºti. I (2007-2010). Regãsim printre intervievaþi: Albert Raasch. Un veac de poezie aromânã (1985). publicaþie a românilor de pretutindeni Ahapsi lingvisticâ : Poemi armâneºþâ = Condamnare lingvisticã : Poeme aromâne. ce au fost publicate mai întâi în revista „Chicuta di harau” („Picãtura de bucurie”) a Trustului de presã „Magazin”. Editura Cartea Româneascã. 2008. acest prim volum de interviuri despre concetãþeni ºi strãini preocupaþi de fenomenul cultural românesc”. Nord Literar. Doina Jela ºi alþii. Alexandru Buican. Steauâ di dor (1983). Un volum consistent de 175 de pagini. Editura Cartea Aromânã. contorsionate sau dramatice.. îºi exprimã dorinþa ca demersul domniei sale sã-ºi gãseascã utilitatea în preocupãrile „celor care au interes pentru cunoaºterea meandrelor liniºtite. Constanþa. Editura Mirton. care prin publicarea acestei cãrþi. semnatã Vasile Gaftone. Dumitru Þepeneag. „pentru cã nu puþine din nenumãratele instituþii cultural-naþionale. Editura Eurotip. O carte ce reuneºte 31 de poezii. opere de binefacere ºi monumente istorice. autor Ianni A. Interviuri. Cornel Ungureanu. 2003. În cuprins: Românii (Maramureºenii).) sunt creaþii sau donaþii ale marilor Evergheþi Vlahi (Armâni).” Românii ºi etniile din Maramureº : o istorie sentimentalã a multietnicismului. autoare Kira Iorgoveanu-Manþu. Ramura de mãslin (1985). Istoria vlahilor în imagini. Gheorghe Glodeanu. Ungurii.122 DECEMBRIE 2010 Di vreari : Frãndzâ di zbor armânesc = De dragoste: Petale de grai armânesc de Victor Enache. Horia Gârbea. ce împodobesc Atena ºi alte oraºe din Grecia (. Fa- FAMILIA ROMÂNà . 2010. fost redactor la Editura Minerva pânã în 1986 când s-a stabilit în Germania (Rüsselsheim). Sub semnãtura autoarei au mai apãrut: Antologie de poezie popularã aromânã (1977). vol. O lucrare care deºi nu are pretenþia unei tratãri istorice ºtiinþifice.. Ion Hobana. autoare Daniela Sitar-Tãut. Cluj-Napoca.

revista Festivalului Internaþional de Poezie de la Sighetu Marmaþiei. Regina sufletului meu. editor ºef prof. La finalul cãrþii autorul a aºezat câteva „Gânduri despre noi înºine” din care inserãm un mic pasaj ºi aici: „Noi suntem picãturi de timp ce-ºi urmeazã chemarea. Gasul Maramureºului ºi se doreºte un pandant al activitãþii de cronicar literar de pânã acum. Retorica beligeranþei – determinarea unor forme specifice de comunicare (Nicolae Iuga). Negocierea diplomaticã – factor cheie al relaþiilor internaþionale (Dana Galanton). Ion Zubaºcu. Nicolae Iuga. înnodând zãdãrnicii. Colecþia: Scriitorii la ei acasã.. melodios. glisând între piramide de certitudini ºi jocuri de amãgiri. Printre cei care se regãsesc în acest numãr al Marmaþiei literare semnalãm: Igor Ursenco. ªcolile româneºti din Ungaria între anii 1867-1918 (Stelean Ioan Boia). nr. Cluj-Napoca. Pop. obligaþii ºi motivate aºteptãri. Cronica. octombrie 2010. membru al Uniunii Scriitorilor din România. Copilãria ºi singurãtatea. Editura Imprimeria de Vest. Ideea europeanã ca idee româneascã (Mihai Cimpoi). septembrie 2010. Nicolae Scheianu. director al Casei de Culturã din Sighetu Marmaþiei. Durerea ºi suferinþa reflectate în artã (Aurel Berheci). semnat Ioan Baba Armânescu. uneori ostracizant. FAMILIA ROMÂNà . cu o româneascã amprentã. niciodatã idilic. 2009. Din cuprins: O „punte” între culturi: Eminescu în limba maghiarã (Lucian Chiºu). Alexa Gavril Bâle. Vasile Man. redactor ºef Vasile Muste. publicaþie a românilor de pretutindeni Harul dimineþilor de toamnã. atomi de putere suntem(.DECEMBRIE 2010 123 milia românã. un volum de poezii semnat Vasile Muste. Vasile Muste împrumutã din substanþa acesteia misterul potolit. Gheorghe Grigurcu. Remarcãm cã pe lângã poezie.” (Gheorghe Grigurcu). 2010. Orizont.)”. Oradea. particule de noroc ºi nenoroc suntem. interviuri ºi eseuri un spaþiu generos în paginile revistei îi este destinat omagierii poetului Gheorghe Pârja la împlinirea vârstei de 60 de ani. revistã trimestrialã editatã de Universitatea de Vest „Vasile Goldiº” din Arad.” (Ion Vãdan) sau „Fãrã a urma formal tiparul poeziei anonime. Un volum de 100 de pagini în care sunt cuprinse cam tot atâtea poezii. º.a..” (Daniela Sitar-Tãut în Argument). editor Casa Municipalã de Culturã. Marmaþia literarã. între imperative. Studii de ªtiinþã ºi Culturã. clipiri de destine suntem. Editura Dacia XXI. Cuvinte despre poetul maramureºean: „Vasile Muste poartã cu sine povara unei copilãrii ºi a unei singurãtãþi cu însemnele unor trãiri profunde ce configureazã un topos inconfundabil. le-am putea spune chiar meditaþii poetice. Echim Vancea. 3(22). anul VI. pãsãri de vrednicie suntem despicând vãzduhul cu neobosite cãutãri. Cassian Maria Spiridon. Atitudini. Ioan Moldovan. principalul organizator al Festivalului Internaþional de Poezie care se desfãºoarã la Sighet. grãunþi de vrere din energia voinþei universale. prozã. Ioan Es. Gabriel Cojocaru.

de ce nu. am colaborat cu Universitatea de Vest din Timiºoara. în data de 22 noiembrie 2010. Maestrul Popa’S a fost din nou invitatul Universitãþii de Vest din Timiºoara pentru a participa la concertul oferit de corul bãrbãtesc din Finteuºu Mare. publicaþia se aflã la cel de-al treilea numãr pe anul 2010. ne revine nouã sarcina de a le oferi coriºtilor din Finteuºu Mare câte un numãr al revistei. director executiv ºi redactor ºef al acestei publicaþii. Bibliotecii Judeþene „Petre Dulfu” ºi a Asociaþiei Culturale „Familia Românã”. nemaiavând exemplare din Familia românã. cu oaspeþi din Oradea. în stil tradiþional. Astfel. rectoratul Universitãþii din Timiºoara a organizat o lansare specialã. posibile lansãri. Dupã câteva zile de la lansarea Familiei. Secretar al Cancelarului Universitãþii de Vest din Timiºoara. de solidaritate cu românii de pretutindeni. celor mai renumiþi profesori. Satu Mare. Cu aceastã ocazie. a fost lansat în cu totul alte condiþii. Împreunã cu portretul care purta semnãtura maestrului. în prezenþa Maestrului. ºtiind din surse sigure cã este printre puþinele instituþii de la noi din þarã apreciate de ªtefan Popa Popa’S.124 DECEMBRIE 2010 Despre Familia românã „Familia românã” a fost lansatã la Timiºoara Fiecare apariþie pentru noi a însemnat o nouã sãrbãtoare pe care am marcat-o. iar domnia sa a fãcut portrete. Este. . de dincolo de Tisa ºi chiar din Australia… Ultimul numãr al revistei Familia românã. în Aula Magna „Ioan Curea”. un numãr cu un sumar extrem de bogat ºi variat. În vederea unei ample documentãri ºi. timp de peste 4 ore. Revistã trimestrialã de culturã ºi credinþã româneascã. publicaþie a românilor de pretutindeni FAMILIA ROMÂNÃ Anca-Lidia Tuturilov. (Redacþia) „Familia românã” . indiferent în ce loc al lumii ar vieþui aceºtia. dedicat maestrului ªtefan Popa Popa’S. sub competenta ºi plina de abnegaþie pãstorire a domnului Teodor Ardelean. Este evident cã. aºa cum ne-am obiºnuit în cei 11 ani de existenþã. dedicat spiritualitãþii româneºti ºi strângerii legãturilor dintre români. ne-a scris cã holul din faþa Aulei Magna a fost amenajat cu cele mai cunoscute caricaturi cu ºefi de stat realizate de Popa Popa’S. încã de pe vremea când numãrul era în fazã de proiect. fiecare profesor a primit ºi câte un exemplar din ultimul numãr al revistei Familia românã. maestrul a schiþat portretele coriºtilor.o cronicã în cuvinte ºi imagini a vieþii ºi activitãþii marelui caricaturist român ªtefan Popa Popa`S Gheorghe IUTIª – membru ASTRA Despãrþãmântul „Mihail Kogãlniceanu” Iaºi De puþinã vreme mi-a parvenit un exemplar din revista editatã la Baia Mare prin grija Consiliului Judeþean Maramureº.

unele dintre ele având titluri extrem de incitante: „Reflecþii asupra romanelor despre Hristos. aºa cum îi ºade bine unei reviste care se adreseazã românilor de pretutindeni. într-un anume moment al existenþei lor. Serbia. „În þara ta calci pe toatã talpa. An 11. Popa Popa’s are o prizã deosebitã în lume. POPA’S locuieºte în Olimp. Ori. Istoria. între tradiþie ºi teritorialitate” (drd. lãsându-ne. Cea de-a doua secþiune a revistei îi este dedicatã lui Mihai Eminescu (Eminescu – 160).) Maestrul ªtefan Popa POPA’S este înconjurat de o certã recunoaºtere internaþionalã. Cununa de aur a României conþine ºtiri... rezervat Românilor în lume. File de istorie.. Cãrþi sosite la redacþie. arta ºi religia si-au gãsit între paginile revistei un loc în care convieþuiesc armonios ºi. motiv pentru care ne-am documentat special pentru a-l prezenta tuturor acelora care cred în valorile culturii româneºti (. conturându-ºi un aer de legendã. onorat cu aproape 60 de premii internaþionale. Ucraina. Urmãtorul segment îl are în atenþie pe marele poet naþional. scrise cu har. literaturã. Mai puþin cunoscut în România.DECEMBRIE 2010 Primele 30 de pagini ale revistei (din cele 120) sunt o cronicã în cuvinte ºi imagini ale vieþii ºi activitãþii marelui caricaturist român ªtefan Popa Popa`s. prezentãri de cãrþi ºi reviste de culturã. de la a cãrui naºtere s-au împlinit 160 de ani. artistul român este una dintre marile revelaþii ale artei plastice contemporane (. Segmentul Spiritualitate conþine informaþii referitoare la prezenþa monahilor români la Muntele Athos... 131 de caricaturi într-o orã). informaþii. Între culturã ºi cult” (Adrian Botez). O nouã apariþie a „Familiei române” Ioan BOTIª . omul cu recorduri omologate în Cartea Recordurilor (cel de anduranþã presupunând desenarea a 1. redactor ºef adjunct Familia romanã. într-o þarã strãinã calci pe vârfuri” (Vavila Popovici). mãrturii despre rolul ºi locul revistei Familia românã în peisajul publicistic actual încheie acest numãr al revistei.. 125 opinii despre viaþa ºi activitatea românilor de peste hotare – din Bulgaria. din Serbia ºi cei din Ucraina) ºi cel. pentru a sugera cititorilor ei cã în România trãiesc oameni cu resurse de genialitate (.. precum ºi interpretãri asupra dogmei ortodoxe.) Acceptat de mari personalitãþi politice ºi culturale ale lumii. mai puþin ºtiutã de noi. Lectura Familiei române nu poate decât sã încânte ºi de aceastã datã. incitant. cel mai mare caricaturist al lumii (ºi cel mai rapid în acelaºi timp. Popa’S în Olimp ªtefan Popa POPA’s ºi-a construit prin talentul sãu un destin artistic cu rezonanþã universalã. Ioana Petreuº.. Articole numeroase. românul despre care s-a spus cã deseneazã mai repede decât umbra sa ºi este cu patru secunde mai rapid decât calculatorul. Obiºnuitul capitol dedicat Istoriei se remarcã printr-o consistentã trecere în revistã a evoluþiei unui teritoriu cu o istorie zbuciumatã – þinutul Herþa. Din acest numãr al Familiei române. Pãstrându-si profilul editorial cu care ne-a obiºnuit.527 de portrete color timp de 10 zile ºi 10 nopþi). spiritualitate.) Jurnalistul francez André Bauer e de pãrere cã ªtefan Popa POPA’S este o forþã a naturii. pe de altã parte stimulându-ne noi ºi însemnate forþe ce trebuie puse întru propãºirea spiritului naþional. un sumar al presei referitoare la români. mai ales în lumea înaltã. literatura. un român de geniu.Gazeta de Maramureº A apãrut un nou numãr al revistei pentru solidaritatea românilor de pretutindeni. urmând apoi capitolele de Spiritualitate. interviuri. posesor a peste 100 de premii obþinute în România ºi a 58 de premii obþinute în strãinãtate. „Despre Creºtinismul arab. prezent cu lucrãrile sale la numeroase saloane internaþionale... sã ia calea exilului. pentru cititor.Prof. Stelian Gombos). incluzând câteva contribuþii ce vizeazã interpretarea operei eminesciene. Celebrul timiºorean este ºi singurul artist acreditat la marile summit-uri internaþionale (. dar care se simt în continuare legaþi prin fire trainice de meleagurile natale.3 (38). Familia românã ne propune ºi de aceastã datã articole de istorie. nr. românii de pe Valea Timocului. Rubrica ce încheie sumarul revistei. FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni .) Maestrul. mai exact. o parte consistentã îi este consacratã lui ªtefan Popa Popa’S. are olimpul lui. Revista „Familia românã” se preocupã în acest numãr de profilul de excepþie al timiºoreanului. Din când în când coboarã pentru a creiona faþa nevãzutã a lumii. privilegiul unei lecturi în detaliu a acestor interesante materiale. pe de o parte. Cununa de aur a României (despre volohii din Carpaþii Pãduroºi. Nostr Adamus. De aceea revista Familia românã ºi-a propus sã-l arate românilor de pretutindeni” . Români în lume cuprinde mãrturisiri de suflet ale celor care au fost nevoiþi. Familia românã. singurul om mai rapid cu patru secunde decât calculatorul.

Parte consistentã din corpusul revistei. „Zîmbete de peste Ocean” (Antoaneta TURDA). Viena Definiþia cuvântului „dor” a ridicat anumite probleme celor preocupaþi de semnificaþia vorbelor. de versuri în care curg „ape repezi” ºi în care pomenim „râul” ºi „ramul” vorbind despre o singurã fiinþã. pânã la Sanctitatea Sa. Gheorghe PÂRJA. poate. În orice caz. dorul de prietenii copilãriei. unul dintre cei mai cunoscuþi artiºti români ai momentului. Pânã atunci. pe la „Zilele Uzdinului ºi Consiliul Naþional al Românilor din Serbia” (autor Vasile BARBU) ºi pe la Congresul Românilor din Ucraina (relateazã dr. Nu ne rãmâne decât sã ne scufundãm în lecturã ºi sã pãtrundem în patria pe care Familia românã ne-o aduce aproape prin reportajele ºi mãrturiile din fiecare numãr. una spiritualã: Limba Românã. Cununa de aur a României ne poartã de la valahii din Carpaþii Pãduroºi (scrie apãsat lector univ. Se vorbeºte despre dorul de pãrinþi. Sunt materiale pe care îþi vine sã le citeºti de douã ori! N-am uitat nici de capitolele Spiritualitate ºi File de istorie ºi de iconografia bogatã ºi sugestivã. existã totuºi riscul unei înstrãinãri. Australia). s-auzim de bine! (Inclusiv despre Familia românã). cu recunoaºteri (vã vine sã credeþi sau nu) de la mari preºedinþi de stat (George W. dupã atâtea rateuri. îºi adapã parfumurile din fiecare întâmplare. iar materialele care îl fac ºi mai bine cunoscut (mai ales în þarã) sunt semnate printre alþii. al lunilor ºi al anilor care trec în tãcere. de unchi ºi mãtuºi care ne-au însoþit copilãria. Cert este cã „dorul” de care vorbim se ancoreazã de toate experienþele noastre. mai existã însã o patrie. Adrian BOTEZ întrun interviu cu scriitorul ºi publicistul Ioan MICLÃU din Cringilla. ca sã ne pierdem în labirinturi existenþiale pe drumurile noastre întortocheate. despre dorul de locurile natale ºi într-un cuvânt. Cîteva titluri sugestive: „În þara ta calci pe toatã talpa.160 alte texte. în Banatul lui. Astfel. POPA’S. minuþios elaborate. Îl aºteptãm pe urmãtorul. din fiecare eveniment al existenþei. Bush).carenþe sau omisiuni interesate?!„). cea în care spunem „Tatãl nostru” sau cea în care intrãm La þigãnci. ªi chiar dacã pericolul unei pierderi definitive a acestei patrii lingvistice nu se prezintã ca un risc iminent. Interesantã ideea conducerii revistei de a face un popas la ªtefan POPA POPA’S acasã. Celebrul caricaturist timiºorean (cel care a realizat 131 de portrete în 60 de minute) a fost vizitat acasã de Familia românã. despre dorul de patrie. publicaþie a românilor de pretutindeni FAMILIA ROMÂNà Sã pãtrundem în patria pe care „Familia românã” ne-o aduce aproape prin reportajele ºi mãrturiile din fiecare numãr Mihai NAE. s-au nãscut contradicþii de „interpretare” a sentimentului de dor. ne aºteaptã ºi un Nobel. dr. Teodor ARDELEAN). Nu putem emigra din Limba Românã. Un numãr de 34 de pagini sînt dedicate românilor din lume. dorul nostru câºtigã esenþã odatã cu zborul zilelor. Alice NÃSTASE.126 DECEMBRIE 2010 „Familia românã” a prins rãdãcini solide în Baia Mare Gheorghe PETER – Graiul Maramureºului Spunem aceasta dupã ce am lecturat cu interes numãrul 3 de pe acest an ºi pe care-l prezentãm cu o oarecare întârziere. Continuã sã aparã sub genericul EMINESCU . Ioana PETREUª („Elemente satirice în lirica eminescianã”) ºi de dr. dr. Bineînþeles cã figureazã deja în Guinness Book ºi. din care le amintim pe cele semnate de prof. la românii din Valea Dunãrii (Bulgaria). riscul unei îndepãrtãri de graiul ºi de vorba dulce cu care am fost alintaþi încã prunci fiind. „Vocile din Cimitirul Vesel au rãsunat la Sãpînþa” (Simona GABOR). Dan BRUDAªCU („Eminescu . într-o þarã strãinã calci pe vîrfuri (Vavila POPOVICI). Limba românã este cea în care avem „ofuri”. Dar sã lãsãm micile amãnunte la o parte ºi sã trecem la sumarizarea numãrului pe care-l avem în faþã. nu putem pãrãsi aceastã patrie ºi nici ea nu ne va expulza vreodatã. Aceastã patrie în care ne simþim „acasã” ne îmbatã cu mirosul ei atunci când vorbim de dascãli care ne-au fost dragi. fiinþa neamului românesc. „Sunt român ºi Punctum! Oriunde aº trãi în lume” (prof. Papa Benedict al XVI-lea. nu sunt de vinã editorii: Consiliul Judeþean Maramureº. Biblioteca Judeþeanã „Petre Dulfu” Baia Mare ºi Asociaþia Culturalã „Familia românã”. Ilie GHERHEª). Dincolo de geografie ºi locuri definite cu nume de oraºe ºi nume de strãzi. Valentin CIUCÃ. Lecturã plãcutã! . Românii de pretutindeni (deci ºi cei de-acasã) au ce citi în numãrul acesta consistent. de Anca GOJA. ªi ca vinul care stã ani de zile în pivniþe bine protejate. înþeles de unii ca o elegie sufleteascã ºi de alþii ca o legãnare alintatã a unor amintiri cãlduþe din albumul cu fotografii de familie.

. . . . . . . . . . . . dar mi-e teamã cã numai la noi se vor mai pãstra” / Eugenia GUZUN. . . . . . . . . . . . . . . . Adrian BOTEZ . . . . . . . . . . . . . . . . dr. . 3 Armânii/Makedonarmânii – recuperarea identitãþii în mileniul III / Kira IORGOVEANU-MANTSU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 „ªansele imense care se ofereau þãrii noastre în decembrie 1989 au fost ratate” / Ion LONGIN POPESCU . . . . o fãclie a neamului românesc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pe un bulgãre de sare / Florentin NÃSUI . . . . . . . . . . . . . . . . . mult prea grabnic. . . . . . . . . . . . . . veteran de rãzboi . . . . . . . . . . 63 Caleidoscop internautic / Casilda CIOLTEA . . . . . . . . . . . . . . . . 48 Tache Papahagi – un savant aromân care a descoperit Maramureºul / Prof. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Neagu Djuvara: „Aromânii n-o sã disparã total. . . . . frate cu românul / Vasile ªOIMARU . . . . . . dr. . . . . . . 30 Moscopole. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . exponent ºi promotor al aromânilor / Paula RUS. . . . . . .DECEMBRIE 2010 127 Cuprins AROMÂNII Chestiunea aromânã / Dr. 83 Bucurie – supãrare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 Românii din afara graniþelor þãrii / Gheorghe IUTIª . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 Thede Kahl: Istoria aromânilor / Prof. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61 „Sunt macedonean dupã tatã. . . . . . . . . . . . . . 67 IN MEMORIAM Cel mai iubit ºi cel mai huiduit dintre pãmânteni / Constantin TÃNASE . . . . . .Epopeea transfigurãrii / Prof. . . . . . . . . Stelian GOMBOª . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Familia macedo-românã ªomlea ºi ctitorirea bisericii româneºti din Seini / Viorel CÂMPEAN . . . . . . . . . . . . . . . Dr. . . . . . . . . . . . . . . 81 Decriptarea stelei funerare din insula greceascã Lemnos / George CADAR . . . . . . . . . . . . 85 Bouþul Mic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 „Veniþi în Pind. . . . . . . . . . . . . Ioana PETREUª . . 26 Despre aromâni în câteva cuvinte / Prof. . . . . . 44 Mitropolitul Ardealului Andrei ªaguna în conºtiinþa noastrã. 70 S-a mai stins. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 Limba sufleteascã / Gheorghe PÂRJA . . . . . . . . . . . . . . . . aceºti greci nesupuºi! / Prof. . . . . . . . . . . .. . . mãrturisitoare / Drd. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Teodor ARDELEAN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . de unde ºi numele de Papacioc” / Drd. . . dr. . . . 49 Theodor Capidan. . 82 CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI Românii din Ungaria / Institutul „Fraþii Golescu”. . . . . . . . . . . . . 32 Declaratsia di Moscopoli . . . Ion BABA ARMÂNESCU . . . . . . . . . .(r ) Ioan ROMANIUC. . . . . . . . . . . . . . ai luptat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 Un document consular inedit. . . . . . . Ioana PETREUª . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Adrian BOTEZ Muzica aromânã / Valentina ROTARU. . . . . . . . . . . . . . 46 Emanuil Gojdu – repere ale vieþii ºi activitãþii sale politice / Radu BIRTA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 Pagini din arhivele CNSAS / (selecþii de Eugen Evu). . . . . . Ilie GHERHEª . . . . . . . . . . . un mare sat. . . . . . . . . 51 Dodecalogul aromânilor / Matilda Caragiu Marioþeanu . . . . 21 Aromânul. .Iuva) / Lector univ. . . . . . . . . . . . . . . . . inima poporului aromân / Anca GOJA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . în tradiþii ancorat / Florentin NÃSUI . . . . . . Ilie GHERHEª. . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 „Voshopole” . . . . . . . . . 86 La Chiºinãu a fost prezentat filmul „Golgota Basarabiei” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Academia Românã apãrã adevãrul istoric ºi interesele naþionale ale românilor de pretutindeni . 13 Spinoasa problemã a aromânilor / Adrian BOTEZ . . . . Stelian GOMBOª . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ai învins / Theodor DAMIAN . . Tatãl bunicului meu a fost preot în Macedonia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 O variantã aromâneascã a „Mioriþei” / Prof. 73 Bucurã-te cã ai venit. . . . . . . . . . Dan LÃZÃRESCU. . . . . . . . .Nicãieri (Armanyi: Iutsido . . . . ilustrativ pentru soarta aromânilor / Lector univ. . . . . . . . . . . . . . . 90 FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 „E o mândrie sã poþi afirma: sunt prietenul unui aromân” / Cornel COTUÞIU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 Congresul Internaþional al Aromânilor (ediþia a X-a) . . . . . . 33 Aromânii: Pretutindeni . . . . . / Prof. . . . . . sã-i cunoaºteþi pe fraþii noºtri” / Gheorghe PÂRJA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Adrian BOTEZ . . . . . . .. . . . . . . . . . 58 Remember Nicu Caranica / Antoaneta TURDA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . dr. . . . . . . . . . . . . . 72 Gabriel Stãnescu nu mã mai duce în America / ªtefan Doru DÃNCUª . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 FILE DE ISTORIE Riscul suprem pentru a fi liber / Col. . . . . . 36 Vlahii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . 109 Am primit la redacþie / Simona DUMUÞA . . . . . . . . . . . . . 95 Despre modestia unui cercetãtor cu o carierã ºtiinþificã de succes / A consemnat Liliana MOLDOVAN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 Întâlnirea românilor de pretutindeni / Liliana MOLDOVAN . . 90 Dr. . . . . . . . . . Ion Popescu – cetãþean de onoare al satului Pãtrãuþii de Jos din nordul Bucovinei . . . . . . . . . . . 104 Aniversãri 2011 / Ana GRIGOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .128 DECEMBRIE 2010 Apel de solidaritate / Ovidiu CREANGÃ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121 Despre Familia românã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . nu am uitat de unde am plecat” / Anca GOJA . . . . . . . . . . . . . . . 92 Reconcilierea între statele fostei Iugoslavii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92 ROMÂNI ÎN LUME Crãciun românesc în Canada / Elena BUICÃ . . . . . . . . . . . . . . . indiferent unde am fost în lume. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101 „Niciodatã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 De vorbã cu stelele / Menuþ MAXIMINIAN . . . . . . . 106 Revista presei: mass-media despre români septembrie-decembrie / Selecþie realizatã de: Laviniu ARDELEAN ºi Simona DUMUÞA . . . . . . . . . . . . . . 91 Situaþia minoritãþilor naþionale în Voivodina ºi a minoritãþii române din Serbia . . . . . 124 FAMILIA ROMÂNÃ publicaþie a românilor de pretutindeni Responsabilitatea privind conþinutul articolelor aparþine autorilor. . . . . . . . . . . . . . . 99 Librãrii româneºti în lume / Valentina ROTARU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->