DECEMBRIE 2010

BAIA MARE

FAMILIA ROMÂNÃ
REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ªI CREDINÞÃ ROMÂNEASCÃ
Editori: Consiliul Judeþean Maramureº, Biblioteca Judeþeanã „Petre Dulfu” Baia Mare ºi Asociaþia Culturalã „Familia românã” Director fondator: dr. Constantin MÃLINAª Director executiv - redactor ºef: Dr. Teodor ARDELEAN Redactor ºef adjunct: Prof. Ioana PETREUª Secretar de redacþie: Anca GOJA COLEGIUL DE REDACÞIE
Hermina Anghelescu (Detroit, SUA) 6 Vadim Bacinschi (Odesa) 6 Vasile Barbu (Uzdin, Serbia) 6 6 Ion M. Botoº (Apºa de Jos, Ucraina) 6 Florica Bud 6 Sanda Ciorba (Algarve, Portugalia) 6 Eugen Cojocaru (Stuttgart, Germania) 6 Flavia Cosma (Toronto, Canada) 6 Cornel Cotuþiu 6 Mihai Cozma (Budapesta, Ungaria) 6 Nicolae Felecan 6 Mirel Giurgiu (Frankenthal, Germania) 6 Sãluc Horvat 6 Ion Huzãu (Slatina, Ucraina) 6 Cãtãlina Iliescu (Alicante, Spania) 6 Lidia Kulikovski (Chiºinãu) 6 Natalia Lazãr 6 Adrian Marchiº 6 ªtefan Marinca (Limerick, Irlanda) 6 Viorel Micula (Sacramento, SUA) 6 Mihai Nae (Viena) 6 Ion Negrei (Chiºinãu) 6 Nina Negru (Chiºinãu) 6 Ada Olos (Montreal, Canada) 6 Mihai Pãtraºcu 6 Gheorghe Pârja 6 Viorica Pâtea (Salamanca, Spania) 6 Gheorghe Pop 6 Mihai Prepeliþã (Moscova, Rusia) 6 Paul Remetean (Toulouse, Franþa) 6 George Roca (Sydney, Australia) 6 Origen Sabãu (Apateu, Ungaria) 6 Lucia Soreanu ªiugariu (Aachen, Germania) 6 Vasile Tãrâþeanu (Cernãuþi) 6 Teresia B. Tãtaru (Augsburg, Germania) 6 Traian Trifu-Cãta (Petrovasâla, Serbia) 6 Erika Vârºescu (Israel).

PRIETENII ªI SUSÞINÃTORII REVISTEI*
Valeriu Achim, redactor ºef al revistei „Pro Unione”, Baia Mare 6 Gavril Babiciu, colonel(r), Baia Mare 6 Ioan Bâtea, procuror magistrat(r), Baia Mare 6 Pamfil Bilþiu, profesor etnolog, Baia Mare 6 Ioan Boroica, muzeograf, Sighetu Marmaþiei 6 Ion Buzaºi, prof. univ. dr., Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia 6 Silvia Caba-Ghivireac, scriitoare, Herþa, Ucraina 6 Lucia Davis, ziarist, Auckland, Noua Zeelandã 6 Corneliu Florea, redactor ºef al revistei „Jurnal liber”, Canada 6 Stelian Gomboº, consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte, Bucureºti 6 Eugenia Guzun, ziarist, Radio Bucureºti 6 Vasile Ilica, Asociaþia „Pro Basarabia ºi Bucovina”, Oradea 6 Diana Ionescu, prof., Baia Mare 6 Vasile Iuga de Sãliºte, preºedintele Societãþii Culturale Pro Maramureº „Dragoº Vodã”, Cluj-Napoca 6 Lidia Elena Kozma, conf. univ. dr., Universitatea de Nord, Baia Mare 6 Vasile Malaneþchi, redactor ºef al revistei „Atelier”, Chiºinãu, Republica Moldova 6 Liviu Marta, muzeograf, Satu Mare 6 Ioan Miclãu, redactor ºef al revistei „Iosif Vulcan”, Cringila, Australia 6 Tiberiu Moraru, preºedintele Fundaþiei „Morãriþa”, Oradea 6 Ana Olos, prof. univ. dr., Universitatea de Nord, Baia Mare 6 Liviu Papuc, redactor ºef al publicaþiei „Revista Românã”, Iaºi 8 Raisa Pãdurean, prof., Tiraspol 6 Zinaida Pinteac, profesor, Frumuºica Veche, Ucraina 6 Vlad Pohilã, redactor ºef al revistei „BiblioPolis”, Chiºinãu 6 Iosif Popa, ziarist, Oradea 6 Silvia Scutaru, profesor, Chiºinãu, Republica Moldova 6 Viorel Thira, preot, Baia Mare 6 Antoaneta Turda, bibliotecar, Baia Mare 6 Viorica Ursu, muzeograf, Baia Mare 6 Mugur Voloº, profesor, Baia Mare.
*

Lista este deschisã tuturor celor care doresc sã susþinã ºi sã colaboreze cu Familia românã

Redactori:

Tehnoredactare: Culegere text:

Ana GRIGOR Simona DUMUÞA Laviniu ARDELEAN Corina ªANDOR-MARTIN Paula RUS ªtefan SELEK Oana UNGUREAN Simona GABOR Casilda CIOLTEA Valentina ROTARU Ana BIZÃU Anca POP Remus-Daniel DRAGOª Firuþa ªOMCUTEAN Edit STOICHIÞÃ

ADRESA REDACÞIEI: BIBLIOTECA JUDEÞEANÃ „PETRE DULFU” (Pentru redacþia revistei „Familia românã”) Bd. Independenþei, 4B, 430123, Baia Mare MARAMUREª - ROMÂNIA Tel: +4 0262 275583, Fax: +4 0262 275899 Email: familiaromana@yahoo.com Web: www.bibliotecamm.ro

Tipar EUROTIP Baia Mare, str. Dacia 4, tel./fax: 0262-211118 email: eurotipbm@yahoo.com

ISSN 1454-8607

DECEMBRIE 2010

3

AROMÂNII

Chestiunea aromânã
Dr. Teodor ARDELEAN

cest numãr al „Familiei române” aduce în prim plan chestiunea aromânã. Este voinþa redacþiei de a risca o plonjare sumarã într-un teritoriu atât de disputat ºi discutat. Este o primã fereastrã deschisã, urmând ca în numerele urmãtoare sã publicãm de câte ori va fi nevoie alte intervenþii în... chestiune. Problema aromânã nu este deloc simplã ºi nu poate fi abordatã simplist. Evident cã o identitate nu se face în „laborator” ci se „asumã”, dar dacã tocmai cei ce ºi-o asumã nu se înþeleg cu privire la elementele fundamentale ale acestei identitãþi, ce putem face noi ceilalþi, care ne gãsim în postura de „admiratori ai aromânilor” ? Fãrã a încerca sã stabilim o linie de conduitã în aºezarea diferitelor argumente, fãrã a fixa orizonturi, fãrã a impune soluþii, „Familia românã” acceptã la tribuna sa punerea problemei, fiind convinºi cã ne gãsim în perioada (dupã o bunã socotealã!) celei de-a treia încercãri de emancipare a aromânilor. Emancipare care nu poate fi nici evitatã ºi nici opritã; nu e o problemã în primul rând româneascã, dar e nevoie de români spre a o clarifica. Altfel spus, întrebarea dacã aromânii sunt fraþii noºtri mai mari, sunt verii noºtri sau sunt români vorbitori ai unui dialect n-are un rãspuns general acceptat, iar istoria este folositã partizan de cãtre partizanii diferitelor teorii genetice ºi evolutive cu privire la aromâni. Nu am dorit sã dozãm poziþiile, aºa încât articolele publicate sunt un mozaic multicolor, iar „Familia românã” îi acceptã pe armâni, ºi aromâni, ºi makedonarmâni... ºi se desfãºoarã ideatic, cu convingerea cã numai punerea problemei poate servi cauza armâneascã. Am avut întotdeauna un respect fãrã limite faþã de tot ce a lãsat umanitãþii neamul armânesc, mai ales faþã de ce ne-a lãsat nouã, românilor. Cel mai important neam din balcani trebuie acum, la masa verde a istoriei sã se lupte sã-ºi demonstreze fiinþa! Interesant ºi elucubrant totodatã ... Prin faptul cã tratãm aceastã chestiune nu înseamnã cã vrem sã-i românizãm pe aromâni. Ei sunt parte primã ºi geneticã a romanitãþii orientale, iar dacã Academia Românã nu doreºte sã-ºi schimbe poziþiile, nu trebuie sã ne închistãm în aceastã dificultate. Limbã distinctã sau dialect? Romanitate orientalã sau românitate?... Cât timp în Balcani avem macedo-vlahi ºi macedo-slavi e greu de cuprins într-o singurã mãnuºã toþi pumnii strânºi spre a face binele! Dincolo de toate disputele, noi cei de la „Familia românã” îi considerãm pe aromâni fraþii noºtri mai mari ºi vrem sã-i sprijinim atât pentru a se autocunoaºte cât ºi pentru a-i cunoaºte mai bine. Cel mai puternic element de identitate este conºtiinþa de sine. Dacã aceastã identitate se regãseºte plenar în „Eu hiu armânu!”, atunci ºi noi românii trebuie sã aplecãm urechile la tot ce miºcã armâneºte prin lume. Întru slavã armâneascã! ªi întru iubire frãþeascã!

A

FAMILIA ROMÂNÃ

AROMÂNII

un adevãrat vizionar. Inedit ºi testamentar. eroul „naþional” al aromânilor. graiul armânesc. ªi sasi frigã limba-n foc! El. Budapesta ºi America. Armâni di eta toatã! Di sum plocile di morminþi Strigã-a noºtri buni pãrinþi —Blãstem mare s-aibã-n casã.” „ªtiu sã mor pentru dreptate ºi naþiune!” au fost ultimele cuvinte ale lui Papa Lambru Belimace. Cari di limba lui se-alasã! Care º-lasã limba lui. a cãrui creaþie dãinuie dupã mai bine de un secol: „Di sum plocile di morminþi/ Strigã-a noºtri buni pãrinþi/ —Blãstem mare s-aibã-n casã. Care fuge de a lui mumã ºi de pãrintescul nume Fugi-i-ar dorul Domnului ºi dulceaþa somnului! AROMÂNII imândarea pãrinteascã (Mustrarea pãrinteascã) ºi Moscopole („Mecca aromânilor!” sau Atlantida aromânilor) sunt douã simboluri sfinte ale vlahilor sud. cântecul vorbeºte de cumplitul blestem ce cade asupra pãrinþilor care nu-ºi învaþã copiii limba strãmoºeascã. Papa Lambru a fost un mare erou al eliberãrii Albaniei de sub turci ºi greci.dunãreni. N-a existat miºcare revoluþionarã importantã în Albania ºi Macedonia la care acest Belimace sã nu fi fost conducãtor. îi datoreazã azi acestui dascãl libertatea ºi supravieþuirea. „Toatã aromânimea de pe faþa pãmântului. fiindcã a luptat pentru drepturile aromânilor ºi nu numai. „al nostru bun pãrinte”. Si s-dirinã vhiu pri loc. Compusã în anul 1888. din Grecia pânã-n Viena. Aromâni din vremea toatã. întemeind ºcoli ºi biserici. in vatrai pãrinteascã Fumeaia s-nu-ºi hãriseascã Di fumei curuni s-nu baºe. S-luardã pira focului./ Cari di limba lui se-alasã!”… FAMILIA ROMÂNà D . Autorul acestui imn este preotul Constantin Belimace (Papa Lambru). Care-ºi lasã limba lui Arzã-l-ar para focului Chinui-s-ar de viu pe locu’ Frige-i-s-ar limba în focu´ El în vatra-i pãrinteascã De copii sã nu se fericeascã De familie cunun sã nu pupe Prunc în leagãn sã nu culce. De sub lespezi de morminte Strigã ai noºtri buni pãrinþi —Blestem mare s-aibã în casã Care de limba lui se lasã.4 DECEMBRIE 2010 Pãrinteasca Dimândare Pãrinteasca dimândare Ni spergiurã cu foc mare Fraþi di mumã ºi di-un tatã Noi. care a fost ucis ca un martir. Nat in leagãn li nu nfaºe! Cari fudze di-a lui mumã ªi di parinteascai numã Fugãi doara Domnului ºi dulþeamea somnului! Pãrinteasca blestemare (mustrare) Pãrinteasca blestemare Porunceºte cu foc mare Fraþi de-o mumã ºi de-un tatã Noi. Dimândarea pãrinteascã este imnul naþional al aromânilor.

Dupã lupta de la Pharsala (48 î. ce încã mocneau. învãþatul german Johan Thunmann în Recherches sur les peuples europeens de l’Est trãgea concluzia cã Armânii / Makedonarmânii sunt descendenþii Tracilor romanizaþi în epoca administrãrii Macedoniei de cãtre Imperiul Roman. crearea noilor state naþionale balcanice. însã strãinii i-au identificat sub alt nume: vlahi. Venirea Slavilor în sec. numai la comenzi politice. Grecia a obþinut 50% din Macedonia (Macedonia Egeeanã). Pentru Români. coborâþi din Nord. ignorându-se faptul cã Macedonia a fost romanizatã cu 250 de ani înaintea Daciei (actuala România)! Încã de la 1774. aromâni etc. Teorii care. Dupã Tratatul de la Bucureºti.. Armânii / Makedonarmânii sunt consideraþi „Români de la Sud de Dunãre”. cei mai apropiaþi de Macedonia anticã – habitatul lor dintotdeauna. Regatul Macedonia a fost ocupat de Romani ºi a devenit Provincia Macedonia. de cele mai multe ori. pe baza numãrului de locuitori Armâni / Makedonarmâni din aceastã regiune.H.DECEMBRIE 2010 5 Armânii/Makedonarmânii – recuperarea identitãþii în mileniul III Kira IORGOVEANU-MANTSU utem spune cã despre nici un alt popor din Europa nu s-au emis atâtea teorii referitoare la origine.H. Împãrþirea Macedoniei a avut efecte dezastruoase numai asupra Armânilor / Makedonarmânilor care s-au vãzut împãrþiþi între 4 state naþionale. .). sunt atât de contradictorii încât se poate uºor trage concluzia cã au fost emise. când Cesar l-a învins pe Pompei. Disoluþia Imperiului Otoman. desigur. al 6-lea a schimbat geografia politicã ºi lingvisticã a Macedoniei ºi a Balcanilor. la care Armânii / Makedonarmânii ºi-au adus o contribuþie importantã. au schimbat în totalitate viitorul Armânilor / Makedonarmânilor ºi a limbii lor. o parte importantã a luptãtorilor romani de partea lui Pompei ºi-au gãsit refugiul în munþii Macedoniei. de cele mai multe ori. makedoni. deci sunt „Greci latinofoni”. Este etnonimul lor. din cauza asemãnãrilor de limbã. Teoriile recente. Armânii îºi spun dintotdeauna „armân / armâmji” (cu varianta fârºeroþilor „rãmânji”). elino-vlahi. mai ales. împãrþirea Macedoniei la 1913 ºi. Vardar Macedonia devine una din cele 6 republici ale Iugoslaviei (Republica Socialistã Macedonia) ºi. o datã cu aceasta. greci. obiective ºi ºtiinþifice îi considerã pe Armâni / Makedonarmâni ca fiind continuatorii populaþiilor romanizate de cãtre cuceritorii romani: macedoneni. iliri. Dupã cel de-al doilea Rãzboi Mondial. cuþo-vlahi. chestiunea macedoneanã a devenit iarãºi sursã de tensiune între Bulgaria. de la 10 August P FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII 1913. între care existau de secole grave conflicte etnice. 40% Serbia (Vardar Macedonia) ºi 10% Bulgaria (Pirin Macedonia). din vechea Dacia romanizatã. Armânii / Makedonarmânii sunt. macedoneni. traci. Pentru Greci. þinþari. La 148 î. strãmoºii Armânilor / Makedonarmânilor sunt Greci care ºi-au abandonat limba greacã sub presiunea ocupanþilor Romani. etnogenezã ca despre Armâni / Makedonarmâni. Grecia ºi actuala Republicã Macedonia (Formerly Yugoslave Republic of Macedonia). ciobani.

Azi mai sunt foarte puþini vorbitori) ºi ROMÂNA (varianta istoricã a DACOROMÂNEI. din Dacia istoricã. Weigand Die Aromunen (1895) avea ca subtitlu Über das Volk der sogennanten MAKEDO-ROMANEN oder Tsintsaren. germ. în monumentala sa carte Die Aromunen oder Mazedo-Romanen (1895). pentru identificarea armânilor – cunoscuþi sub atâtea nume care produc o mare confuzie. de peste 200 de ani. engl. 1913) avea titlul în germanã Romanische oder Macedonowlachische Sprachlehre (în greacã Gramatiki Romaniki / Makedonovlahiki). Weigand aduce în lingvistica germanã termenul „Aromunen”. a fost Gustaw Weigand. Identitatea comunitãþii etnice ºi lingvistice a armânilor Urmãrim cu interes. MEGLENA (zona Gevgelia. Astfel. printre mulþi armâni. fãrã tradiþie scrisã. Italiana. Ni se pare de mare importanþã abordarea chestiunii Armânilor fãrã complexe ºi fãrã tabu-uri. Franceza. Aceste limbi latine balcanice formeazã Romanitatea orientalã aºa cum în Europa de Vest. Este o lipsã care se trage din modul simplificat în care este perceputã aceastã chestiune de cei care vor sã o utilizeze „politic”. Portugheza. aromanian. comunitate atipicã ºi puþin cunoscutã. FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII Ni se spune cã armânii fac parte din „romanitatea” orientalã. legatã de identitatea comunitãþii etnice ºi lingvistice a Armânilor sau a „Aromânilor”. odatã cu începerea propagandei româneºti printre armânii din Balcani. actualmente România). Tache Papahagi ºi-a subintitulat monumentalul dicþionar Dictionnaire Aroumain (Macédo-roumain). de la graniþa Greciei cu FYROM). Pânã atunci ºi mult dupã.Capidan publica Macedoromânii. pe când „român” ca etnonim apare abia odatã cu formarea regatului România. „Makedonarmân” (fr. cum erau cunoscuþi pânã de curând în România. la existenþã ca Armânei: Românii o considerã un „dialect” al limbii române. Mai dorim sã precizãm cã un termen foarte folosit de mulþi lingviºti români sau strãini este „macedo / mazedo” – desigur cu referire la spaþiul etnogenezei aromânilor: Macedonia anticã. Grecii o considerã o limbã „de casã”. fie sunt ignorate. însã dorim sã oferim teoria ºtiinþificã care este astãzi cea mai larg acceptatã. ISTROROMÂNA (Croaþia ºi Peninsula Istria. erau cuDespre limba armânã ºi statutul ei s-au noscuþi ca „greci” având ca principalã ocupaþie emis tot atâtea teorii ca ºi despre poporul Armân comerþul (cei care ieºeau din spaþiul în care se / Makedonarmân. uitându-se cã a apãrut în Balcani cu 250 de ani înaintea latinei din Dacia (actuala România). Spaniola. Nici unei alte limbi latine aflau dintotdeauna) sau creºterea oilor (cei care . în germanã Mazedo-romanische kulturelle Zeitschrift. În lingvistica germanã se foloseºte ºi termenul „Mazedo-romanen”. Vasile Barba a numit revista Zborlu a Nostru din Freiburg. Deºi este o sarcinã extrem de complexã. Boiagi (Viena. Dacã ar fi tradus termenul „aromân” ar fi fost în germanã „Arumänen”. prima gramaticã armâneascã a lui M. când Nicolae Bãlcescu face în acelaºi timp ºi o reflecþie politicã „acest neam care ar putea odatã sã ne fie Despre limba armânã de folos”. luãrile de poziþie din ultima vreme din România privind o controversatã problemã. aroumain.. în limba germanã. al XIX-lea de cãtre lingvistica româneascã. recuperarea acestui termen ºtiinþific care sã fie utilizat ca termen internaþional unic de identificare: ex.6 Termenul „Aromân” a fost impus abia spre sfârºitul sec. Aceastã limbã a dispãrut pe la 1850. La începutul secolului XXI sunt 4 limbi latine balcanice: ARMÂNA / MACEDONARMÂNA (în sudul Balcanilor). Monografia lui G. Începând cu anul 1987 prof. ignorându-se faptul cã etnonimul „armân” are o vechime milenarã. În 1942 Th. desconsiderând voit tradiþia scrisã în armânã. Este un termen ºtiinþific care dorea sã facã vizibilã asemãnarea dintre „român” ºi „aromân”. Se doreºte astãzi. Singurul lingvist care a fãcut o traducere corectã a etnonimului „armân”. DECEMBRIE 2010 europene nu i s-a contestat mai mult dreptul la legitimitate. Acest termen se doreºte a fi utilizat numai în documentele internaþionale. Întâi de toate. ne vom permite sã prezentãm câteva aspecte care fie nu sunt cunoscute. Matilda Caragiu-Marioþeanu publicã la 1997 Dicþionar Aromân (Macedo-Vlah). „Macedonarmân”. „Mazedoromanen”). dar ºi cu oarecare îngrijorare. Nu ne angajãm acum în dispute. pentru cã germanii îi numesc pe români „Rumänen”. Nu este în nici un caz o vinã. Foarte adevãrat! Trebuie totuºi sã fim oneºti ºi sã recunoaºtem cã românii nu i-au descoperit decât dupã 1848. Termenul „aromân” pe care îl considerãm politizant a fost preluat de lingviºtii strãini în formele fr. Catalana ºi alte limbi mai mici formeazã Romanitatea occidentalã. engl. avem convingerea cã nu prea mulþi români cunosc subiectul.

Printre alþii. capãtã douã judeþe în nord-estul Bulgariei (Cadrilaterul). mai precis spus. din fericire. în cadrul miºcãrii ETERIA. Tovaru. care devine „Mare” în 1919 ºi asta tot cu ajutorul francezilor (Clémenceau). unul dintre cei mai cunoscuþi susþinãtori ai politicii culturale a României în Balcani. recunoaºte indirect aceastã eroare. T. În aceeaºi perioadã. Constante. Sau poate nu a reuºit sã o facã cunoscutã. S. pânã în 1933. îi descoperã pe armâni înaintea lui Bãlcescu. ºcolile româneºti din Balcani nu au putut sã schimbe mare lucru din configuraþia politicã a zonei. nu s-a împlinit. ambasador al lui Napoleon I pe lângã Poartã. în FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . fãrã sã fie ºi mijloc de deznaþionalizare. Desigur cã legat de subiectul ºcolilor româneºti din Balcani trebuie sã amintim pãrerea câtorva din oamenii de ºtiinþã cunoscãtori ai problemei. când participase alãturi de armâni ºi greci. Rigas Fereu. greu de localizat din punct de vedere istoric. Peyfuss afirmã cã ºcoala (româneascã) le-a întins Aromânilor o cursã în numele unui românism echivoc. rãmas în conºtiinþa armânilor ca ºi a grecilor ca poetul revoluþiei. este foarte probabil cã spaþiul nostru „mioritic” ar fi fost „via Egnatia” în variantã slavã. îi abandoneazã în mai multe rânduri pe cei care pãreau câºtigaþi de cauza românismului. Prima ºcoalã apare în 1863 ºi se predã în armânã. Dupã 50 de ani de ºcoli româneºti. în care reuºiserã sã influenþeze un procent relativ restrâns din populaþia latinofonã. care visa la reconstituirea „Romaniei” (nu României!). Bâlbâielile repetate ale guvernanþilor români. Obstinaþia cu care se încearcã convingerea subiecþilor Armâni din România de aceastã teorie. primul rãzboi mondial întârzie realizarea acestui obiectiv. În epoca modernã un foarte bun cunoscãtor al Armânilor. majoritatea armânilor din România de astãzi. Mehedinþi. în calitate de arbitru în urma celui de-al doilea rãzboi balcanic (1913). Nu trecuserã decât patru ani de la Unire ºi ideea de România era încã în faza de concept. fiind considerat un trãdãtor al idealurilor revoluþiei. s-au înregistrat ceva mai puþin de 7000 de familii. dovedeºte falsitatea ei. nu au putut sã o schimbe în favoarea României. Deºi planul prevedea strãmutarea celor care cãpãtaserã conºtiinþã româneascã în Cadrilater. locuit în majoritate de bulgari ºi de turci. Capidan. Ni se spune cã armânii constituie ramura sudicã a romanitãþii orientale ºi printr-o micã eroare ortograficã. devin ºi ramurã sud-dunãreanã a „românitãþii”. un vis ceva mai nou ºi care. la miºcarea de eliberare din Balcani. Armânii nu erau divizaþi între naþionaliºti (filoromâni) ºi grecomani iar limba greacã utilizatã în ºcoli nu era decât un mijloc de propagare a culturii.000 de persoane care au emigrat în Cadrilater. care confruntaþi cu reacþiile violente ale celor care nu acceptau imixtiunea românã în zonã. Tudor Vladimirescu a ratat aceastã descoperire în 1821. România.D.DECEMBRIE 2010 practicau transhumanþa în munþii din nordul Greciei). Un pic mai multe detalii care ar putea sã ne ajute la descoperirea adevãrului. S. ªi asta datoritã iscusinþei ministrului de externe român Take Ionescu. în care toate naþiunile sã aibã aceleaºi drepturi. preconiza înfiinþarea în Balcani a unei federaþii de tip helvetic. un alt aromân. Dupã estimãri destul de corecte. Personal. în timp ce Murnu ºi Batzaria umblau la Paris ºi Londra. Critici cu privire la maniera în care s-a realizat politica României în Macedonia sau pe plan mai larg în Balcani. au exprimat C. sau între 30 ºi 40. În ordine cronologicã este vorba de legatul plenipotenþial al Italiei (1891-1913) pe lângã Poarta Otomanã. o afirmã generalul român Dabija puþin înainte de izbucnirea rãzboaielor balcanice de la 1912 ºi 1913. Sau. înclinãm sã credem cã ºi ºcolile „româneºti” din Balcani fãceau parte din acelaºi plan de reconstituire a „Romaniei” ºi nu este exclus ca spaþiul sud dunãrean sã fi fost inclus încã din perioada când Pouqueville. Aceºti armâni precum ºi descendenþii lor constituie în esenþã. adicã drumul ruºilor cãtre Constantinopol. Fãrã sprijin hotãrât al lui Napoleon III ºi al Francmasoneriei. pentru cã este asasinat. Aceeaºi idee. în ultimii 20 de ani. el însuºi armân dupã mamã. Din pãcate. Fãrã îndoialã. M. Bolintineanu. când migraþia de armâni este opritã. dar formulatã altfel. în urma unui complot la care a participat un armân. pentru a crea un Stat Armâno-Albanez. Iordache Olimpiotul. care spunea într-un raport secret trimis la Roma cã adevãrata cauzã a implicãrii României în funcþionarea ºcolilor româneºti în Macedonia pãrea un beneficiu teritorial pe care-l spera odatã cu dezintegrarea Imperiului Otoman. atât din afara României cât ºi din interiorul ei. Dacã proiectul „Romaniei” capãtã consistenþã ºi se întrupeazã în România. ca recompensã pentru împãrþirea Macedoniei. atunci când afir- 7 mã cã în timpul lui D. Argumentele care ar putea restabili adevãrul nu pot fi discutate decât dacã existã bunã credinþã ºi simþul mãsurii. Ni se spune cã România s-a implicat în deschiderea ºcolilor româneºti în Balcani. face ca primul val de armâni strãmutaþi sã aparã în 1925. nu am constatat nici un fel de disponibilitate.

istorie. 15-21 August 2001. „dirijatã” chiar ºi cu cele mai imbatabile argumente ºtiinþifice. regionale.) Cât priveºte cuvintele de substrat.Hr. Sunt atacaþi reprezentanþii acestei organizaþii. pentru ei. pe care o vorbesc de 2000 de ani”. care însã posedã vreo 400 de cuvinte latine absente în aromânã. somitate de necontestat în domeniul romanisticii ºi a indoeurope- DECEMBRIE 2010 nisticii a adus o contribuþie esenþialã referitoare la limba armânã. sunt inventate „trãdãri” ºi „interese meschine” ale acestora. în mod constant ºi neîntrerupt. (. România Literarã. absente FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . Acest drept la autodefinire stã la baza drepturilor omului ºi a tuturor documentelor europene ºi internaþionale care se referã la drepturile omului. limbã. între aromânã ºi dacoromânã este departe de a fi vorba de identitate. Aromânii. Sau „Aromânii (macedo-vlahii) trebuie sã aibã un singur scop: sã-ºi cultive limba maternã ºi tradiþiile lor”.) În realitate. din partea celor care ºi-au arogat dreptul de a hotãrî pentru armâni. 32. ea nu poate fi decât aceea a originii lor: latina balcanicã.) nu trebuie sã uitãm cã aria macedoneanã a fost romanizatã cu mai mult de douã secole înaintea Daciei (148 î. Se aduc argumente ºtiinþifice. pentru dezvoltarea unei democraþii de tip european în România. scria: „Aromânii sunt un exemplu tipic de etnie a cãror identitate se demonstreazã de la sine ºi se susþine prin limba lor maternã. la protejarea limbilor minoritare. o furibundã campanie contra acþiunii de recuperare a identitãþii aparte a unui mare numãr de Armâni din România. Cele 350 de cuvinte împrumutate de aromânã din albanezã sunt... existã unele care dovedesc originea meridionalã a aromânei. o bunã parte lipsesc în aromânã. reprezentaþi de cea mai numeroasã organizaþie „FARA Armâneascã” (Comunitatea Armânilor din România).).” „În lexic. Cicerone Poghirc Dãm câteva citate revelatoare: „Faptele citate mai sus sunt. diferenþele sunt ºi mai mari.8 abordarea acestei probleme. în douã articole fundamentale: Latin Balcanique ºi Romanizarea lingvisticã ºi culturalã în Balcani (vol. Printre cuvintele aromâne moºtenite din latinã dar absente în dacoromânã. bineînþeles. În Dodecalog academiciana spune: „Aromâna este limba maternã a aromânilor. nr. recunoscutã legal în România ca ONG.. identitatea armânilor. moºtenite din limbile preromane. este alta decât cea pe care o au ºi o simt din vremuri ancestrale. în totalitatea lor. destin. printre cele 1628 cuvinte moºtenite în aromânã mai mult de o sutã nu existã în dacoromânã. pentru simplul fapt cã identitate este un element de autodefinire. în ultima vreme.” (. ignorându-se faptul cã identitatea unui popor nu poate fi „creatã”.” „(... Cicerone Poghirc. 1996). extrase din lucrãri importante. Academia Românã organizeazã sesiuni despre identitatea armânilor.” „Sã examinãm mai de aproape pretinsa „identitate” a aromânei cu dacoromâna: celor 20 de foneme din dacoromânã le corespund 30 în aromânã. emite „decrete” ºtiinþifice dupã care armânii par a fi obligaþi sã-ºi asume o identitate care. din Antichitate ºi pânã în zilele noastre. dintre care douã împrumutate din greacã (.” „Dacã existã o pretinsã „identitate” a dacoromânei cu aromâna. citându-se din mari lingviºti ºi istorici români sau strãini.. O mare parte din mass-media româneascã duce. care le conferã conºtiinþa lor etnolingvisticã”. mai puþin rãspândite. Ed. dupã pãrerea noastrã. creându-se astfel o atmosferã tensionatã între douã etnii care nu doresc decât convieþuire armonioasã. De aceea vom menþiona câteva asemenea pãreri. semnate de autori recunoscuþi internaþional: Matilda Caragiu-Marioþeanu în articolul Aromânii în mileniul III. Bucureºti. suficiente pentru a demonstra prezenþa aromânilor în regiunea lor actualã. aromâna.. ci doar de concordanþe structurale ºi materiale importante. Lingviºti ºi istorici români ºi strãini despre armâni Se ignorã cu intenþie pãrerile altor lingviºti ºi istorici români ºi strãini care ºi-au exprimat alte pãreri în legãturã cu limba. din cele circa 120 ale dacoromânei.).. Fundaþiei Culturale Române. În fondul latin.

„franceza primitivã” sau „spaniola primitivã” pentru a explica începuturile celorlalte limbi romanice?” La toate aceste întrebãri. Nu este o excludere întâmplãtoare dacã ne gândim cã Macedonia a fost romanizatã cu aproape 250 de ani înaintea Daciei ºi numai ignorarea acestui fapt a fãcut posibilã apariþia teoriei conform cãreia armâna este dialect al limbii române! Cu ce argumente se poate susþine aceastã teorie dacã luãm în considerare faptul istoric cã FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII .) Pentru originea meridionalã a aromânei este foarte semnificativã situaþia cuvintelor greceºti: 2534 dintr-un total de 9236 din Dicþionarul lui Papahagi. despre dogmã ºi ºtiinþã în cercetarea din spaþiul cultural românesc cu privire la armâni.) „Caracterul latin al limbii aromâne în gramatica sa. pentru cã le ocoleºte. „Am mai putea deschide un alt capitol. limba ei maternã ºi a celorlalte limbi romanice.” Un element deosebit de important pentru definirea limbii armâne este romanizarea Macedoniei. iar în cele mai nuanþate descrieri apare concepþia asupra armânei ca dialect al limbii care nu era întru totul unitarã. nici critic. Aceastã definire este o dogmã în lingvistica româneascã. o tânãrã lingvistã a publicat una dintre cele mai interesante cãrþi din ultima vreme. Bucureºti. precum ºi în vocabularul sãu de bazã. care se explicã prin bilingvismul greco-latin. Cartea rediscutã „modelul tradiþional.” (. cunoscãtori ai limbii ºi culturii greceºti. dr. la un dialog. vechi de mai bine de 150 de ani. Hans-Martin Gauger. M.” Dr. de comandã politicã. „Mai multe întrebãri în mod repetat formulate la întruniri ale asociaþiilor culturale armâneºti din Balcani ºi din România dupã 1990 au generat aceastã carte. semn cã a treia renaºtere culturalã a armânilor este marcatã de cãutarea identitãþii ºi a drumului pentru viitor” scrie Mariana Bara în „Argument”. în fapt. Poate de aceea nu s-a scris nimic despre aceastã carte: nici laudativ. O carte care invitã.” Bazatã pe argumente imbatabile. De aceea au preferat sã tacã ºi sã nu-ºi spunã nici o pãrere despre aceastã carte care deschide o nouã viziune. modernã. la aceastã minunatã þarã. Bara scrie: „Aici este punctul sensibil al cercetãrii asupra acestei limbi. face parte din marea diversitate însã ºi unitate a Romanitãþii. Mariana Bara dã ºi rãspunsuri argumentate ºtiinþific. Desigur rãspunsurile sunt incomode pentru acei lingviºti care sunt încã sclavi ai unei ideologii lingvistice bazate pe ideologia politicã naþionalã ºi chiar naþionalistã. Grecia. Mariana Bara. Referitor la obsedanta frazã „Aromâna.. identitatea. tradiþional. dincolo de prejudecãþi ºi interese politice. bazate pe o bunã cunoaºtere a limbii armâne. cultura ºi istoria armânilor.. profesor la Universitatea din Freiburg: „Pentru mine armâna. construit în cultura românã în epoca dominatã de ideologia naþionalistã.Cartea Universitarã. de foarte veche datã în regiune. Adaugã mai departe: „Probleme pentru care modelul tradiþional nu are rãspuns. dupã cum nu pot fi contestate nici amploarea ºi vechimea influenþei greceºti. care trateazã un subiect supus controversei” spune Mariana Bara.. nu poate fi contestat ºtiinþific. convenþional numitã strãromânã sau protoromânã.. dialect al limbii române”. este egal cu dorinþa lor ºi dreptul lor natural de a-ºi pãstra limba maternã ºi tradiþiile lor. latina balcanicã. Existã o excludere programaticã a romanizãrii Macedoniei la aproape toþi lingviºtii români. dincolo de dogme. academice.. în cele din urmã. Dogmele ºtiinþifice existã în multe domenii ºi împiedicã publicarea în reviste de specialitate a unor texte ca cel de faþã. deºi impropriu. o limbã clar separatã de românã.DECEMBRIE 2010 în dacoromânã. referitoare la armânã . cartea Marianei Bara este prima încercare de a discuta aceastã temã atât de controversatã. definitã ca dialect al limbii române.Limba armâneascã . ceea ce nu-i împiedicã deloc sã fie buni cetãþeni greci. unde de douã milenii îºi înmormânteazã strãmoºii.” Sã amintim ºi pãrerea unui renumit romanist german.” (.. pentru a descrie armâna. 2007. de ce numai româna ar avea o astfel de etapã ºi de ce nu este nevoie de „italiana primitivã”.” „Ataºamentul vlahilor la civilizaþia ºi limba greacã. sunt cuprinse în întrebãri aparent simple: – Când ºi unde începe istoria armânilor ºi limbii lor? – De ce este ea prezentatã atât de lacunar în spaþiul cultural românesc? 9 – De ce ºi cum a apãrut teoria cã armânii ar fi „ramura sudicã a poporului român”? – De ce romanitatea balcanicã este estompatã în favoarea românismului? – De ce pare pierdutã aceastã romanitate ºi ºterse începuturile ei? – De ce a fost nevoie sã fie creat conceptul de românã primitivã – alt nume pentru latina balcanicã? Aceastã creaþie ipoteticã are vreun rol? Atunci.

este inacceptabil ºi lipsit de fair-play. Încercarea de a culpabiliza. din punct de vedere istoric. Deºi despãrþiþi de peste 90 de ani. ni se spune cã ideea de a se considera minoritate naþionalã. de limbã spaniolã etc. dar nimeni n-ar îndrãzni sã le spunã „francezi”. însã. Nu întâmplãtor limba armânã este menþionatã în Harta europeanã a limbilor minoritare ºi a fost practic recunoscutã de Consiliul Europei.a armânilor care doresc sã-ºi pãstreze identitatea. Spaniolii. Din cifrele. În România. de o ºi mai micã parte de armâni ºi asta numai de un secol ºi jumãtate. în ipoteza cea mai optimistã. când în Imperiul Otoman armânii au fost recunoscuþi ca „millet” (popor). În cazul slavilor avem aproape tot atâtea exemple ca ºi cele de mai sus. atunci când ni se vorbeºte de intelectuali sau personalitãþi armâne ale cãror operã ar fi negate. ar putea trãi astãzi între 100 ºi 150. A extrapola aceastã concluzie ºi la ramura nord dunãreanã a romanitãþii. prin Recomandarea 1333/1997 aprobatã de Adunarea Parlamentarã. sârbã sau bulgarã. ar falsifica istoria ºi cã ar anula opera multor români care s-au considerat români. care prezintã asemãnãri cu mult mai evidente decât româna ºi aromâna. Se considerã totuºi douã popoare diferite. în cadrul statelor naþionale apãrute în secolul 19 ºi la începutul secolului 20 ºi practic fãrã contact timp de 60 de ani. Admitem cu toþii existenþa a trei limbi. ni se pare o exagerare fãrã acoperire. precizãm ampla antologie bilingvã (armânã/makedonarmânã francezã). Danezii. de limbã englezã. Câteva exemple de popoare europene ar trebui sã ne tempereze acest entuziasm gratuit. suedezii ºi norvegienii vorbesc aºa zisele limbi scandinave. Nimeni dintre armânii din România nu FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . se uitã de alte numeroase personalitãþi sau intelectuali armâni care s-au afirmat în spaþiul balcanic de secole. Ar fi o mare eroare ca ideile exprimate mai sus sã fie considerate anti-româneºti. dar rezonabile. Vom încerca sã gãsim în cele ce urmeazã ce anume considerãm cã se greºeºte în abordarea acestei chestiuni ºi care ar putea fi consecinþele de care vorbeam mai sus. vrem sã-i asigurãm de ataºamentul nostru faþã de România ºi faþã de români. înseamnã a contesta. Ca exemplu. O abordare politicã a problematicii armâneºti În abordarea chestiunii armâne de pe poziþia româneascã. Nu mai pomenim de atâtea popoare vorbitoare de limbã francezã. editatã de subsemnata la editura micRomania din Bruxelles. A considera Armâna ca dialect al limbii române. catalanii. DECEMBRIE 2010 ar putea avea consecinþe absolut imprevizibile pentru România. în timp ce toate gramaticile limbilor balcanice au apãrut mai târziu.000 de armâni. dupã Iradeaua de la 1905. Ai obliga însã sã-ºi uite rãdãcinile ºi sã le spele memoria ca unor handicapaþi. Putem aprecia deci cã în România trãiesc între 5 ºi 10% din numãrul lor total. Valonii din Belgia ºi elveþienii francofoni vorbesc limba francezã.n-are nici un fel de importanþã . ªi suntem convinºi cã aceleaºi sentimente nutresc ºi ceilalþi consângeni ai noºtri din România. armânii sunt consideraþi „români” doar de o parte din români. afirmãm fãrã nici o ezitare: NU! Pentru toþi cei care vor sãri în sus ºi ne vor acuza cã suntem trãdãtori ºi cã am uitat ce a fãcut România pentru armâni. putem estima cã în Balcani trãiesc între 1 milion ºi jumãtate ºi 3 milioane de armâni. având aceeaºi rãdãcinã. chiar ºi Gramatica lui Heliade Rãdulescu! Înseamnã a desconsidera bogata ºi valoroasa literaturã modernã care se scrie astãzi în toate þãrile în care armânii trãiesc. Înainte de toate facem din nou observaþia cã.10 limba latinã din Macedonia a apãrut cu aproape trei secole înaintea celei din Dacia? Cicerone Poghirc este singurul om de ºtiinþã care ajunge la concluzia cã limba vorbitã de autohtoni în Macedonia romanizatã are o altã limbã de substrat decât româna ºi anume traca. au avut aceeaºi conºtiinþã a apartenenþei lor etnice. ºi care. albanezã. O concluzie s-ar impune de la sine: am putea considera pe armâni ca „vorbitori de limbã românã” ºi asta cu condiþia ca ºi ei sã accepte aceastã catalogare. Bulgarii ºi macedonenii slavi vorbesc douã limbi extrem de apropiate. Reflectã ea însã o realitate? Ca niºte cunoscãtori al celor douã limbi ºi dintr-o perspectivã europeanã. În al doilea rând. prezentate de diverse surse. o parte mai micã sau mai mare . de peste 200 de ani! Limba armânã a avut o gramaticã modernã încã de la 1813. Este cea de-a doua recunoaºtere internaþionalã. Este o dovadã evidentã a existenþei unei limbi care are toate datele unei limbi moderne în care pot fi exprimate toate frãmântãrile poetului modern. portughezii vorbesc limbi foarte apropiate. armânii constituie exemplul cel mai surprinzãtor de unitate lingvisticã. a ignora bogata literaturã scrisã în aceastã limbã. deºi au luptat pentru cauza greacã. dificil de verificat. luând în considerare o dinamicã demograficã adaptatã cazului nostru.

capabili de orice jertfã. Subiectul este prea serios pentru a ne permite o astfel de abordare. Desigur cã ne referim la noua perspectivã în care problema minoritãþilor (naþionale. atunci când îi considerã ca „români de peste hotare”. când a început miºcarea propagandisticã printre armânii din Balcani. la o recunoaºtere fãrã complexe a identitãþii lor. Nereuºita imixtiunii politice a României în Balcani o constatã Anastase Hâciu. A-i culpabiliza pentru o astfel de „vinã”. Cât despre armâni. la Congresul de la Paris din 1856? Rãmâne de vãzut. Ei nu cer decât sã-ºi pãstreze limba ºi obiceiurile. nu numai cã nu a pus-o în aplicare. România ar trebui sã-ºi asume astãzi deschis deciziile politice eronate. Ceea ce dorim însã sã subliniem este cã dinamica creatã actualmente în România nu mai poate fi opritã. care scria în volumul sãu monumental Aromânii. dovedeºte o lipsã totalã de înþelegere. Oricum. Comerþ. este desigur de discutat. ci tocmai prin recunoaºterea lor aºa cum ei înºiºi se simt: armâni. aºa cum au fãcut-o ºi pânã acum. printre „românii de pretutindeni” sau „românii din diasporã” este iarãºi o gravã eroare. Le-au moºtenit din vremuri ancestrale ºi nu vor sã le piardã. cã România. industrie. Cei care doresc sã-ºi conserve identitatea sunt din ce în ce mai mulþi ºi constrângerile care funcþionau în vremea regimului comunist nu mai pot fi utilizate. A-i amesteca. ca adevãraþi fraþi întru „romanitate”. expansiune. a doua naþiune care-ºi revendicã paternitatea asupra armânilor. economice.DECEMBRIE 2010 doreºte sã se despartã de români. fãrã rezerve. România – pe care atâtea consideraþiuni morale ºi materiale o obligau la aceasta – avea de realizat numai câºtiguri: diplomatice. vocaþia lor europeanã. însã. pentru a-l uita mai rapid ºi când în memoria lor nu trebuia sã pãtrundã decât istoria României ºi a românilor de la nord de Dunãre. greacã ºi latinã. Legat de modalitatea în care se poate realiza prezervarea limbii ºi obiceiurilor armânilor. Intimidãrile ºi stratagemele de diversiune la care sunt supuºi aceºti reprezentanþi ai celor douã culturi care stau la baza civilizaþiei europene. însã au apãrut ºi voci care au contestat-o în presã. ei s-ar putea reconcilia între ei ºi ar putea sã-ºi prezerve limba ºi obiceiurile fãrã sã fie acuzaþi cã îi trãdeazã pe albanezi. Situaþia nu s-a schimbat cu nimic faþã de perioada ºcolilor româneºti. când copiilor armâni li se interzicea vorbirea în „graiul” armân. ªi aceasta pentru cã ideea nu este acceptatã de majoritatea armânilor din România ºi cu atât mai puþin de armânii din þãrile din Balcani. Trebuie spus. culturale. dacã pierderile Aromânilor în sânge. purtatã de un popor de misionari aprigi. ar fi singura ipostazã în care românii ar fi priviþi de armânii de peste tot. culturale) este însuºitã ºi de România. greci. (. aºa cum a fãcut Franþa dupã ce visase sã înfiinþeze o a doua Franþã în Estul Europei. (Este vorba despre prima ºcoalã româneascã deschisã în Balcani). punându-se capãt acestei dramatice situaþii cu rãdãcini nu doar „ortografice”. dar turbat pânã în adânc de ºcoala lui D.. „Prin miºcarea nouã începutã în 1864. crime abominabile.) Jertfe sângeroase. Este oare capabilã România sã facã acest gest. macedo-slavi sau români ºi sã îºi afirme.. sã facã la fel ºi sã „elibereze” în fine acest popor care a dat atât de 11 mult tuturor naþiunilor din Balcani. Atanasescu de la Târnova”. arte. bulgari. Aceastã schimbare ar putea antrena ºi celelalte state din Balcani ºi mai ales Grecia. comise începând cu jumãtatea secolului al 19-lea. au considerat-o ca un amestec în treburile interne ale României! Intrarea României în Comunitatea Europeanã o angajeazã încã mai mult în respectarea normelor ºi recomandãrilor acesteia. Este necesarã recunoaºterea fãrã complexe a erorilor trecutului. etnice. Dar nu prin obligarea armânilor de a-ºi uita ºi nega rãdãcinile. Hotãrârea de a se considera „minoritate naþionalã” a fost luatã dupã ce timp de 15 ani li s-a refuzat orice dialog în chestiunile care îi priveau. deºi a fost una dintre iniþiatoarele ºi semnatarele Recomandãrii 1333/1997 a Consiliului Europei. premiatã cu „Marele Premiu Nãsturel” al Academiei Române). Intenþia noastrã nu este de a crea o polemicã sterilã. civilizaþie (1936. pagube morale ºi materiale imense a cules un popor liniºtit. însã. Iatã de ce îndrãznim sã spunem cã abordarea subiectului „armân” se face cu ipocrizie ºi cã aºa-zisa „toleranþã” a poporului român (exprimatã prin unii dintre reprezentanþii lui) nu este decât o vorbã goalã. nu vor avea efectele scontate pentru simplul fapt cã recuperarea identitãþii etnice ºi lingvistice se face în cadrul normelor europene ºi internaþionale. Preponderenþa ºi pretenþiunile ei în Balcani îºi gãseau un temei concret ºi moral numai prin aceastã expansiune culturalã. în averi ºi în liniºte au fost considerabile. România are datoria moralã de a trece de la o atitudine declarativã ºi ipocritã vizavi de armâni. Unul din „câºtigurile” de care vorbeºte Hâ- FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII .

mai puþin rãspândite.. turci. cãrora nu le vine greu. ale cãrei graniþe sã fie permeabile nu numai pentru mãrfuri.).. care nu-ºi referã acþiunile ºi nãzuinþele. fiindcã ei. care dintotdeauna practicã comerþul ºi circulaþia între est ºi vest. cedarea Cadrilaterului ºi „aruncarea” armânilor spre zone din România total neprielnice pentru acest popor de munte. se încadreazã în acest context european ºi este o acþiune normalã. tãtari. hãrnicia... Pionieri ai unei Europe libere. iatã. abilitatea. ca minoritate naþionalã cu toate drepturile ce i se cuvin.. care este o caldã ºi miºcãtoare pledoarie pentru un popor ºi o limbã aflate în pericol: „Existã deja noul European? (. pentru care graniþele nu înseamnã obsesie ci o depãºire cotidianã. rupându-se astfel pentru totdeauna trupul armânesc. asupra unui singur stat ci mereu mai multe. sunt deci: recunoaºterea limbii armâne ca un bun cultural european ºi ca limbã internaþionalã de conferinþe! Europa va fi una a diversitãþii sau nu mã mai intereseazã deloc! Viitorul Europei va fi hotãrât de problema armâneascã!” (Was wir erst noch lernen müssen / Ceea ce încã mai trebuie sã învãþãm. Miºcarea modernã armâneascã din România. Viena).. vânduþi. chiar tragice. Foto: Vasile ªoimaru ciu a fost Cadrilaterul. CEEA CE ABIA NOI TREBUIE Sà ÎNVÃÞÃM. Europa. din timpuri strãvechi trãiesc toate acestea. trecut la România numai pe baza numãrului de armâni colonizaþi acolo. Editura Bawag-Edition Literatur. care îºi câºtigã identitatea tocmai din contactul cu diferite culturi. în mod meschin. armânii se pare cã sunt cel mai bine înarmaþi pentru o Europã nouã. semnatã la Bucureºti. istoria Armânilor este dintre cele mai dramatice. mobilitatea ºi credinþa i-au ajutat sã învingã mereu ºi. „Câºtigurile” Armânilor. într-o Europã în care statele naþionale vor fi obligate sã apere limbile regionale. 2009.) Existã deja aceºti oameni. El este ARMÂN (. însã niciodatã nu s-a oprit Adevãrat. Armânii au fost cei sacrificaþi. receptivi faþã de tot ce existã în lume.. Metzovo. Grecia. în ceea ce-i priveºte pe armâni. Dobrogea de azi fãrã Armâni ar fi fost numai un amalgam de popoare balcanice: bulgari. EI ªTIU DEJA! (. În acest sens. Macedonia. în urma „ajutorului” României: „Pacea de la 1913”. care nu se bazeazã în mod grosolan pe posesiunile lor naþionale. de þarã membrã a Uniunii Europene. publicat de un cunoscut ºi respectat jurnalist austriac ºi european. Numai perseverenþa. istoria este astãzi ºi de partea FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII .12 DECEMBRIE 2010 lor: Europa este cea care este garantul rãmânerii în viaþã a limbii ºi a culturii armâne. România va trebui sã înþeleagã cã Europa nu poate tolera imixtiunile în politica internã a altor state. Karl-Markus Gauss. conform constituþiei României ºi normelor europene. Rolul pe care Armânii l-au jucat ºi-l joacã în Dobrogea nu poate fi ignorat! Istoria Armânilor este dintre cele mai dramatice. þigani etc. Din fericire. cu insistenþã ultimativã. de dupã decembrie 1989. confiscarea tuturor averilor. minoritare.) Ceea ce pretind eu categoric. Pe scurt: existã noul om european. ci ºi pentru oameni. Ea merge înainte ºi asistãm astãzi la cea din urmã ºi mai importantã miºcare de redeºteptare naþionalã armâneascã. posibilã numai în cadrul democratic al noilor condiþii socio-politice. citãm dintr-un articol.Pindul. închisorile comuniste. în vol. nord ºi sud. atâta timp cât nu este dispusã sã rezolve cererea celor câteva mii de armâni care doresc sã fie recunoscuþi ca popor cu limbã ºi culturã aparte. cãrora toate acestea nu trebuie sã li se impunã ca niºte þeluri mãreþe.. în urma cãreia Macedonia a fost împãrþitã între cele 4 state balcanice. ci le face plãcere sã gândeascã ºi sã vorbeascã în douã sau mai multe limbi. însã niciodatã nu s-a oprit. într-un viitor care va fi al diversitãþii lingvistice ºi culturale. siliþi sã-ºi pãrãseascã paradisul originar .

deplasându-se spre Marea Adriaticã. ajuns la o mare înflorire culturalã. 46/1938.G. olimpian etc”. zvelt. sau vascopolenilor. Neamul moscopolenilor. 17. prigoana noilor state naþionale coagulate în Peninsula Balcanicã. rând pe rând. cea macedoromânã. în Thessalia. vom mai preciza cã: „Cea mai mare grupare dialectalã româneascã. grãmoºtean. moscopolean.1 Fãrã a cãdea pradã ispitei de a întocmi ierarhii. meglenoromâni ºi istroromâni). Emilia. Erau cei mai buni pãstori ºi meºteºugari în prelucrarea produselor legate de oierit ºi buni negustori. În Albania a rãmas grupul de români nomazi. Aromânii: Pretutindeni – Nicãieri (Armanyi: Iutsido-Iuva). p. mai ales în cazul unor subiecte atât de sensibile. Velasa. care au suferit. în România imigrau aproximativ 10 000 persoane anual ºi cam tot atâtea pãrãseau Regatul Român. Extrapolând. înalt. în tentativa noastrã de a ne face expliciþi faþã de ceea ce dorim sã ilustrãm. Terova. Au ajuns vestiþi arhitecþi. septembrie.1938. oameni luminaþi. Editura Premier. pe care o coloreazã cu sânge iute ºi generos. filele 30-33 FAMILIA ROMÂNÃ albanezã Frasin). p. Erau ºi foarte religioºi. a trãit ºi trãieºte în toatã Peninsula Balcanicã ºi Diaspora. mãzãchear. Ei sunt vioi. Fond Preºedinþia Consiliului de Miniºtrii. Între cei care solicitau cetãþenia românã. numãrului renegaþilor sau asimilaþilor.n. Ploieºti. deºtepþi ºi foarte rãzboinici”. Monastir. ca tot poporul macedo-român. Cruºeva. I. ei pe sine numindu-se pur ºi simplu „ramani” sau „rumâni”: „3. Pind ºi Epir.locuiau în Albania sudicã (satul Fraºari. buni profesori. Fãrºerotul este robust. artisticã ºi economicã. dimpotrivã. ochii negrii încadraþi de sprâncene arcuite. mândru. la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi funcþie a Conferinþei de pace de la Paris (1919-1920). pindean. Mulþi pãstori pãstrau tradiþiile transhumanþei. Fãrºeroþii sau fraºaroþii .DECEMBRIE 2010 13 Un document consular inedit. cum este ºi cazul dispariþiei versus continuitãþii sau. 13-17 Arhivele Naþionale Istorice Centrale. ilustrativ pentru soarta aromânilor . include graiurile sale în diviziuni: fãrºerot.n. Au ridicat ºi alte oraºe ca: Moloviºte. Cel mai important centru al lor este Moscopole. figura albã. ageri precum cãprioarele. dr. 10 Ibidem.) ne vom abþine sã enumerãm ºi alte elemente monografice ale acestui fragment. Dos. codru de etni- AROMÂNII . Ilie GHERHEª n perioada interbelicã (1919-1939). în Î 1 2 3 Luchian. numiþi fârºeroþi. industriaºi de talent. Numele de moscopolean ajunsese un termen de elitã (stratul cult al macedo-românilor). o bunã parte o reprezentau românii sud-dunãreni (aromâni.2 Lãsând cititorului bucuria complicitãþii cu documentul de arhivã3 (inedit! . Erau consideraþi sarea Macedoniei. Ohrida. 2007. dintr-o clasificare sau alta vom constata cã un rol de prim plan în galeria românilor sud-dunãreni l-au avut fãrºeroþii. cu virtuþi alese. în continuare. gopeºtean-moloviºtean. Ianina (Grecia) Lector univ.

ªi român! Spinoasa problemã a aromânilor AROMÂNII Aromânii – „fraþi di mumã ºi di-un tatã” Adrian BOTEZ O ISTORIE… Nu cred sã fie pe lumea asta vreun neam cu o istorie mai sublimã ºi mai ingratã . de cãtre Leonikos Calkodylos: „Vlahii din muntele Pindului vorbesc aceeaºi limbã”2.aºa ºcoalã de conºtiinþã ºi suflet avem azi. þeru. azi. în privinþa acestor calitãþi. adicã: „Limba aromânilor e aromâna”. þar=împãrat). nordici. având instinct de cãsnicie ºi industrie . Emilia.” (cf.).n. peste care s-a altoit demnitatea romanã: mister tracic ºi pragmatism roman” (cf. 1 2 „Moºtenitori direcþi ai vechii civilizaþii trace. paini. aromânii sunt. p. în anul 168 î. de cãtre Gustav Weigand.decât ramura de sud a trunchiului traco-român. sudici!) . nãscutã odatã cu cucerirea Macedoniei de cãtre Legiunea a V-a romanã.n. poate mai mult decât orice valoare axiologicã. de mult ºi vinovat. Mihai Eminescu . prin care asimila funcþiile ºi salariile cadrelor didactice aromâne cu cele ale cadrelor didactice din România. la Samarina. ca cei mai numeroºi dintre aromâni. vrednici urmaºi ai stihiei traco-ilire. op.). 86 Ibidem. tati. sunt cea mai veche seminþie ºi cea mai eugenicã. permiþând venirea acestora dacã doreau sã profeseze în ºcolile din þarã (temporar… pânã când diplomaþia ar rezolva problemele!)”1 Consacraþi pentru istorie ca „aromâni” (toþi românii sud-dunãreni . În acelaºi timp vom sublinia faptul cã diligenþa diplomaticã de mai jos venea în contextul grijii deosebite doveditã de statul român faþã de românii sud-dunãreni. a dat decretul lege 538/5 februarie 1919. ca reacþie la acest fenomen (anexarea Macedoniei la Bulgaria dupã primul rãzboi mondial . „Io hiu armân!”. cum îi poreclesc grecii ºi sârbii.art. Cel puþin. cuþovlahii ºi þânþarii (adicã Fiii Cezarului . iar prima observaþie a înrudirii fãrºeroþilor cu vlahii nord-dunãreni a fost consemnatã în secolul al XV lea. feata.decât Neamul Frate Geamãn de la Sudul Apei Uitãrii (Dunãrea…): AROMÂNII.14 citate valahã. sora. cu deosebire de la domnia lui Alexandru Ioan Cuza (18591866) ºi pânã la momentul de referinþã: „Statul român. mamâ.. în inima Pindului. Aºa guvernanþi avem azi . Românii Peninsulei Balcanice).art. Aromânii: aceºti necunoscuþi). Armele ºi armãturile lucrate în aur ºi argint. Întreabã. i-a fãcut sã fie obiect predilect al prigoanei greceºti ºi în contextul în care marele nostru poet naþional. Europa nu cunoaºte neam mai eroic ºi. 9 . Ei sunt populaþia aborigenã. au încercat în vara anului 1917.n. precum ºi preþuirea libertãþii. îi ignorãm. p. ficior º. dintre toate câte trãiesc în sudul Dunãrii. Teohar Mihadaº . adicã mai nobilã. singurii reprezentanþi. armânii sau rumânii. românii traianici. cu mult superiori acelora ce vorbesc greceºte . chiar proclamarea unei þãri româ- DECEMBRIE 2010 neºti.sunt însã inferiori greco-slavilor în… ºiretlicuri. ai latinitãþii balcanice. prin limba ºi cultura lor. frate. cum îºi zic ei. „ªi eu escu armân!”. „Aromânii. „Sobri. Toþi aceºti ciobani simpli ºi de rând au o eminentã aptitudine pentru lucrãri în metal. Cum sã nu îndrãzneascã grecii sã înfãptuiascã. un dialect al vechii limbi a Romaniei Orientale: soari. fãrºeroþii. totodatã. macedonenii. Vasile Tega – art. Mihai Eminescu.n. la 1895.H.noi. mai ignorat (de însuºi Fratele Geamãn de la Nordul Apei . îi denumea doar cu etnonimul de „macedo-români”.românii sunt. temerara acþiune fiind sortitã eºecului încã din start. pe Calea Victoriei. la Sudul Dunãrii.G.sânî=fii. pe fraþii noºtri gemeni românii aurelianici. Spiritul dârz.a. pe care le admirãm la arnãuþi ºi palicari (grecotei) au ieºit din atelierele vlahilor” (cf. cit. I. ºi ai sã vezi câþi români au auzit de fraþii aromâni. în plin Bucureºti.G. de sute FAMILIA ROMÂNà Luchian. Aromânii ºi rolul lor în Balcani). I.

nu mai puþin (decât grecii bizantini) infectaþi de pãcatul superbiei: „Valahii (…) au coborât din munþii lor sub conducerea celor doi fraþi. nu va putea fi niciodatã urmãritã ºi reclamatã de nici o autoritate.etnocidul. ba ºi pe cruciaþii latini. Grebovo. Katerino. negustori etc. Ioniþã puse de se construi o maºinã de rãzboi în patru laturi (…) ºi cu ajutorul ei pãtrunse în oraº (n. XVI: respectul sacrei ospeþii. pentru cã voiserã sã-ºi pãstreze naþionalitatea. Orice musulman care va trece prin districtul Meþovo trebuie sã considere acest pãmânt ca pãmânt sacru. în sec. Carol I (nemulþumit de rezolvarea problemei drepturilor aromâneºti în Rumelia . grosolan.Vlahii de la sud de Dunãre). nici doar armurieri.cruciaþii puºi pe jaf. pur ºi simplu.evident. . Când n-ai fost niciodatã altceva decât român . . printr-un vizir recunoscãtor faþã de ospitalitatea celnicului (n. împotriva iradelei).regele vlahilor). stãpân de turme) Sterie Floca (aromân). Braisford).m.: Varna).cuteazã a arunca anatema pe toþi acei români care vor mai vorbi limba românã (…) Cosma spunea cã Dumnezeu foloseºte aromâna numai când vorbeºte cu diavolul” (cf. din Meþovo: „Orice persoanã de orice religie ºi condiþie ar fi. dintre „nepoþii lui Traian” . . Drama ºi Kozani (…) organizeazã bande de tâlhari. despre valahii-aromâni din Munþii Balcanilor: „Nimeni nu se poate rãzboi cu ei. Care a fost reacþia Patriarhiei Greceºti ºi a Athenei.dar nu le-au fost duºmani mai mari românilor din Sud. din sudul Apei Blestemului Uitãrii (Dunãrea) . care fusese uns ºi recunoscut de cãtre Papã.grecii au ºi sfinþi bandiþi (sic!): „Sfântul” Cosma („el .m. pe trufaºii împãraþi greci ai Bizanþului.când veþi face lectura privilegiilor acordate aromânilor de cãtre turci. mai târziu!). Cantacuzen (n. toþi principi valahi din Balcani nu erau doar niºte bieþi ciobani. Despre Apostol Margarit).” Se pare cã Duhul Sfânt bate pretutindeni ºi pe unde-i este voia . nici un rege nu poate domni asupra lor.: cuþo-vlahilor. pe de alta) s-a dat o iradea (hotãrâre). „fraþii noºtri ortodocºi” .împãratul!). Dar pe grecii ortodocºi ce i-a atins? Sã vedem. . H. N. au venit turcii „pãgâni” .tot pe „falnicul” Angelos…) într-o trecãtoare ºi (…) i-a omorât cea mai mare parte din oºtire (…). Isaac a cãzut prizonier. din Apus.m.” Cine mai ºtie azi. Ioniþã (n. . dupã trei zile de asalturi (…). sub conducerea lui Petru ºi Asan ºi ai urmaºilor lor. 1895. prin asimilarea forþatã (în dispreþul oricãror reglementãri legale internaþionale) . Mihail Kogãlniceanu .„expresia (…) e tot atât de improprie ca ºi afirmarea cã iedul e fiul zimbrului” (cf.m. *** Vã va fi greu sã rãspundeþi la întrebarea cine-i „ortodox” ºi cine-i „pãgân” . (cf. Apoi. abia a putut sã se salveze la Constantinopol (…). Mihai Eminescu – art. vlahilor ºchiopi! – „poporului de homosexuali”.pârâtori la Sublima Poartã . Au luat sãbiile (…) s-au nãpustit asupra grecilor (conduºi de însuºi împãratul Isaac Angelos) mai repede decât rostim noi vorba ºi i-au ucis pe toþi cei ce luptau (…). pe de o parte .ºi i-a ales ºi pe aceºti musulmani.m. þi se face ruºine cã eºti… român din Nord! Cãci iatã ce ºtia evreul Beniamin Tudela.al aromânilor? Grecii.îi numesc pe eroii luptei pentru pãstrarea identitãþii de neam: „renegaþi ai elenismului”. ºi oricare ar fi motivele pentru care s-a refugiat acolo. cum i-au calomniat. cea mai mare parte a ostaºilor sãi este ucisã (…).nu poþi „renega elenismul”. Pe 9/22 mai 1905.n. .: împãratul Bizanþului!) ceru pace (n. cu numai o mânã de oameni.Cosma .N.între 1187 ºi 1373.conflictul fiind între valiul din Ianina ºi greci.cu grea nãpastã asupra cuþovlahilor. Nu trebuie sã fiþi aºa uimiþi .m.ºi aromâni. din sec. „Eroica FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . acuzându-i cã „viseazã la românizarea greco-românilor”. cã doar jefuiau doar pe niºte fraþi ortodocºi!) îi lovi pe latini. 146). XVI. care se va refugia la districtul Meþovo. Weigand.ci au fost rãzboinicii nebiruiþi ai rãsãritului balcanic? I-au snopit în bãtaie. prin mijlocul bisericii ºi ºcolii” (cf. ca urmare a ultimatumului înaintat sultanului (sic! – am avut ºi astfel de conducãtori!) de cãtre regele României. Rãsfoind scrierile strãinilor despre aromâni. rabin. care pedepsirã crunt pe aromâni.). Violenþa criminalã a bandelor greceºti a fãcut restul” (cf. decât „fraþii greci ortodocºi” .m. la 1770.Iorga).n. Bulgarii ºi valahii au nãvãlit aici (…) în timpul nopþii ºi au fãcut un adevãrat mãcel asupra armatei greceºti. grecii. care furã 15 spulberaþi” etc. V. ºi la ieºirea sa din þinut sã scoatã potcoavele de la cai. determinã recunoaºterea þinutului ospeþiei ca bisericã-azil sacru. Iar a zice greco-români . în aceste circumstanþe? „Patriarhul grec a protestat (n. ca sã nu ia din aceastã þarã nici cât negrul de sub unghie (s. Alexis Comnen (n. Ghiciþi cine conducea bandele de criminali greci? „Episcopii greci din Monastir. a hotãrât sã le facã rãzboi cruciaþilor (n. prin care se acordau aromânilor privilegiile cerute ºi se anunþa pedepsirea valiului din Ianina.DECEMBRIE 2010 de ani .m. Asan îl surprinde (n.cã strãmoºii sãi valahi. s-au unit cu bulgarii ºi au fãcut prãpãd în imperiu (…).

1999).2. dimpreunã cu guvernanþii României de dupã 1989. acum. românii absoluþi. în numãr de 200. unde se înecarã.n. sã fie soldaþi eroici ai lui Alexandru Macedon.sã dea ultimatum cuiva ce-i supãra pe fraþii noºtri din Sudul Apei Blestemate ºi Sacre a Istrului? Iatã ce spune francezul Michel de VanteliPre.asta.ºi românii din Grecia nu au dreptul sã asculte slujba în propria lor limbã. zicând: „La ce ni-s buni ºi basarabenii ãºtia? Lasã-i sã stea acolo. La 92 de ani de la prima recunoaºtere imperialã a naþiunii aromâne ca etnie distinctã în Peninsula Balcanicã. pe stradã. 4 aprilie 1997 . nr.voinicii-vitejii greci). te pomeneºti cã stimabilul respectiv . cuceritorul lumii .Cetatea de Vis a aromânilor. adicã sã nu-i avem în România. la locul de muncã . Dimitrie Bolintineanu. înainte chiar de a se altoi cu sânge traianic. de la traci . fraþi de sânge. Teohar Mihadaº. ramura din Sudul Apei Uitãrii-Istru: „Suntem în posesia altor elemente recente de genocid cultural. din Athena. Mihadaº). Tega. Nu erau de-ajuns nemerniciile spuse de „fraþii ortodocºi” greci pe seama aromânilor (au ajuns sã-i numeascã pânã ºi… „popor de homosexuali”!) .Neamul Românesc n-ar putea împlini misiunea sfântã ce-o are pe Pãmânt. spre întunecarea totalã. îi sfãtuieºte pe „palicari” (n. ca nu puþini români de azi. . Scopul scuzã mijloacele!” (cf. zice-se. stinsã! „Ucide! Stinge limba în gâtlejul valah!” . strãlucite biserici ale lui Hristos.tocmai de aceea îi uitã. . Moaºtele Satanei.Istrul/Dunãre . V. cum le zicea Petre Þuþea?! Întâi. T. în luna lui ghenarie 1813. Aromânii ºi rolul lor în Balcani). Asociaþia „Armânimea” întocmeºte toate datele privitoare la un protest internaþional. în România. se aruncarã cu pruncii în braþe în râul Ahelonus. cu Patriarhia Greceascã în frunte) pe Cosma sfânt – ºi îi adunarã moaºtele” (cf.16 faptã a lui Cosma a fost recompensatã cu sanctificarea (!): „proclamarã (n. pentru frumuseþile ºi bogãþiile ei. ARMÂNLU NU CHIARI!” (cf. Dimitrie Bolintineanu. din Nordul Apei Uitãrii . cu privire la comportamentul lor faþã de valahi: „Unde îi veþi întâlni pe aceºti aºa-ziºi vlahi. Iradeaua imperialã Magna Carta Libertatum a Aromânilor.moºtenire.a albanezilor) . sã te fereascã Dumnezeu de ce-þi face grecul în socoteli”. . E ceva schimbat. tristul adevãr al lipsei de solidaritate a românilor . pe cioloveci…!” Da. la care este supusã populaþia aromânã din Grecia. ºi pe aromâni. sute de ani. în legãturã cu soarta aromânilor din Balcani.ori au interpus. vãzând pe soþii lor uciºi. cu limba lor vlãhiceascã. Coracos. Femeile lor. tot atât de sistematic ca în secolele trecute .2135. între toate neamurile.sã spulbere Moscopole. „Astãzi îi învãluie (n. sabia în aromân ºi fãclia în casa aromânului .art. sub „democraþia capitalistã” din România. pesemne. sã-i scuipãm în obrazul lor de Hristos Atotîndurãtor! Cãci. ºi unde sulioþii fuserã uciºi de albanezii musulmani.cazul demn de tragedie anticã.n.rupeþi-le picioarele. direct. de romani (tot de cuceritori ai celor patru zãri) ºi a cãpãta nume de români-aromâni. între ei ºi crimã. Armânimea va trãi. iar pe fanarioþi! „Cugetãtorul Nuºici zice pe undeva: „Sã te fereascã Dumnezeu de ce-þi spune sârbul pe faþã. Cãlãtorii). cu ruºii lor! Dac-or veni la noi. Doamne fereºte-ne. în Du Marché Commun B l’Europe. în bisericile lor. ºi ea este a elenilor-grecilor. ªi iatã ce declarã un apãrãtor înfocat al drepturilor neamului lui. ca un cântec de lebãdã” (cf. cotidianul Stohos.trebuia ºi noi. Aceastã faptã fuse drama cea mai tristã ºi mai mare a acestui secol” (cf. Cãci. smulgeþi-le limba. singurul consemn ºi singura parolã a „ortodocºilor” greci. încã o datã. unice în Estul Europei.pe aromâni).clerul grec. Iar eu aº mai adãuga una: Sã te fereascã Dumnezeu de ce-ºi fac românii unul altuia (cf.ºi câþi ca el… . Cãlãtorii).asta a fost.în România era regim comunist): „O minoritate româneascã în Grecia este supusã încã unui regim de lichidare spiritualã. tot mai stãruitor. din p. la târg. în raporturile dintr greci ºi „cuþo-vlahii” din Grecia ºi Macedonia? A mai îndrãznit vreun „vodã”. fãrã aceastã Golgotã a trãdãrii lui Iuda ºi a Sacrificiului Mielului .” În 1997.am auzit într-o zi o voce a unui om nu prost. Armânimea trãieºte. Apoi au fost buni „sã reprezinte populaþiile la- FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Aºa sã fie! *** Ca sã-mi confirme.n. Aici este Elada-Grecia. îi avem iar. DECEMBRIE 2010 România liberã. Stampã (Tipografie). râvnitã ºi invidiatã de greci (ºi de alþi vecini). La ce-s buni aromânii. Tot Patriarhia Greceascã a instigat ºi susþinut pe mercenarii albanezi ai lui Ali Paºa Tepelin din Ianina . avea Academie. iar sufletul lor mãrinimos îngânã abia. azi. ori cã au înfipt ei. 1969 (n.Moscopole . limba de foc a Sfântului Duh Românesc care-i arde pe duºmanii noºtri… Limba asta trebuie nimicitã. ci inconºtient.n. mâna nãimiþilor albanezi musulmani (e proverbialã sãrãcia . de la cantonul Aspropotamos: „La schitul Veterniste sã curmã cantonul Aspropotamos. la 1788 .deci potenþialul de corupþie . ºcoli în limba valahã… O. lângã podul fãcut de romani. Mai sunt tratate de Florin Cândroveanu). . amurgul.

mai ales la populaþia oraºelor. Recunoscãtoare (n. Spitalul de copii ºi alte spitale.Theodor Cona. Naum Gheorghe. pentru independenþa statului grec!). Duºan Popovici – care mai afirmã ceva extraordinar: aromânii au nãscut burghezia sârbã contemporanã: „Aromânii erau (n. membri Ilie V. unde au pus bazele comerþului sârbesc (…).n. dar de asemenea mulþi.). Neagu Djuvara.atenþie. Iani Farmaki ºi Diamandi Giuvara (toþi.faþã de individ. ales în 1907. Puþini ºtiu cã însãºi Ungaria ºi Grecia datoreazã.Tega. de origine aromânã. cenzori . o istorie întreagã. În faþa acestor opere. Aromânii. Macedonenii). dotându-le bogat.).Tacica. Civilizaþie româneascã ºi civilizaþie balcanicã). generalissimul armatelor din Peloponez. art. ceea ce se uitã. Gelcu Maksutovici. München ºi Berlin” (cf. „helenismul”. Ovidiu Tino.macedoromânii. morþi martiric. În timpul turcilor. Tega. Vlahia de Sus sau Anovlahia (în Epir) ºi Mica Vlahie Albã. Basilica din cartierul Leopold. casier . de Muzeul Naþional. Bancherul Sina era „deþinãtor al uneia dintre cele mai mari averi din Europa” . la întemeierea Societãþii de Asigurare Maghiare. unui aromân. generalul Coletti Constantin. vicepreºedinþi . în mare parte. între sec. în mare parte. Grecia îl numeºte ministrul sãu la Viena. aproape monopoluri! Unii i-au numit chiar „evreii Europei” .aromânii . P. a îngrijit de ºcoalã ºi de educaþie. mulþi dintre aromâni s-au refugiat în munþii Pind ºi Balcani. cu mult superiori germanilor ºi sârbilor (…) influenþa lor a fost foarte mare. formând astfel baza Imperiului Româno-Bulgar” (cf. ªi tot buni au fost sã mai tempereze trufia prãdalnicã a împãraþilor bizantini ºi a unora dintre cruciaþi.sã fie binefãcãtorii cãlãilor lor! (dupã strictul model Cristic) ºi sã sprijine.dupã cum se poate constata. secretar Teodor Lopa. vorbeºte un istoric sârb!).n. Iorga. statul maghiar însuºi (cf. profesor la Éco- FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . op. op.DECEMBRIE 2010 tine în Imperiul Bizantin” (cf. în bãtãlia eteristã. Marcu Trifan. V. Observatorul ºi Academia din Athena (…). Ilie Th. Germania . Victor Papacostea.).dar ei erau creºtini adevãraþi.Costuri. XVIII. Teodor Mãrãºescu.iar ca preºedinte onorific continuã sã fie Dimitrie Butculescu”. Rhigas Phereos. tot buni au fost sã întemeieze. Emanoil. Institutul orbilor. Neagu Djuvara. Din rândurile lor au ieºit cei mai mari filantropi ai noºtri: Anastasijevici. Alex. majoritatea o constituiau aromânii (…). la promovarea cãilor ferate ºi la navigaþia cu vapori. Francezul Victor Berard. . din punct de vedere intelectual ºi artistic. XX): „Aproape cã nu se fãcea deosebire între acþiunile albanezilor ºi aromânilor (…) se constituie un Comitet Cultural Studenþesc.n. . în cadrul Societãþii Albaneze „Drita”. cit. Dumitru Anghel. nume ilustre din viaþa literarã ºi artisticã a Serbiei (…)”. XVIII-XIX). Toate îi vestesc numele ca unui întemeietor”. „state independente: Vlahia Mare (în Tesalia). la ridicarea ºi îndreptarea agriculturii. Academia Comercialã. . Neagu Djuvara. la 17 fel în componenþa noului Comitet al Societãþii „Drita”.Naciu. de reputaþie europeanã. Baronul Sina nu ºi-a uitat „patria de originã” (Grecia…): „Între altele. la Philadelphia). autorul Marseillaisei grecilor .n.ºi nu prea…) ar putea spune cã baronul Sina a întemeiat. cu Agenþii Comerciale Macedonene. el a contribuit (n. Când într-o zi se va face analiza sângelui marilor noºtri oameni. deci binefãcãtori. Într-o altã ramurã. preºedinte Nik Hristu ºi Manole Boscu. pionieri ai cinematografului.Ion Hristu Pani. mai presus de toate. Neagu Djuvara. Corpul Pompierilor. SIMEON GHEORGHE SINA. Bozdu. cit. Ironia sfântã a sorþii a fãcut ca victimele grecilor . la canalizarea fluviilor. . iar nu faþã de etnia din care provenea). fraþii Manaki. istoricul sârb. în 1921 (cf. format din N. Conservatorul. Casa Artelor Frumoase ºi. un glumeþ (n.N. leagãne. întemeierea lor ca state moderne: „instituþii fundamentale ale statelor mai sus amintite îi datoresc existenþa lor(…). Diaspora aromânã în sec. Mihalache Belo. este o creaþie a Companiei Macedonene (cf. de mulþi. Paraschivescu. Raporturile dintre albanezi ºi aromâni. Aspiraþiile de unitate de stat ºi independenþã ale Albaniei (1912) au fost susþinute de aromâni (cf. Trandafil ºi alþii. cit. Casina Naþionalã. aceºti necunoscuþi). D. Vlahia Micã (în Etolia). ºi cã întregul comerþ ºi artizanat din Zemun (punct-cheie al comerþului între Austria ºi Turcia) erau aromâne (cf. au fost aromâni din Macedonia (cf. Dumitru.apoi. Rene Polizu ºi Pandele Dormiºe . X-XII. sã fie eroi ºi martiri pentru „elephteria” (libertatea) grecilor. înfiinþeazã. apoi. au jalonat drumul dintre Constantinopol ºi Viena (însã ºi spre Italia.pânã în America. cit.ºi acum urmeazã un citat dintr-un document maghiar): „la înfãptuirea Creditului agrar ungar. N. Gheorghe Lazãr. orfelinate. se va vedea cã un mare numãr dintre ei (…) erau urmaºii acestor oameni . op. împotriva Rotschild-ilor (cf. în sec. la începutul sec.aliindu-se cu þarul Rusiei. din care fãceau parte Dobre Ionescu Bujor. Palatul Academiei de ªtiinþe Ungare. Theodor Colocotroni. V. pe pãmânt românesc: Iordaki Olimpiotul. cu ajutorul ungurilor.). este cã oraºul Trieste.

poate purta. sunt. Aproape toate monumentele din Athena . cel mai credincios ºi profund înþelegãtor al Misiunii Arhanghelice. Blaga dupã mamã. Bezdechi.” Blestematã soartã! Cum rãsplãtesc grecii binefacerile constructorilor Athenei moderne. într-o Europã care ºi-a fãcut un crez de onoare din respectarea drepturilor minoritãþilor naþionale? (cf. Dumbas este valah din Nikuliþa . în spiritul lor arzãtor în România. de aromâni. Murnu. pe faþã ºi cu documente pe masã. Dumba. fãrã însã a putea fi stãviliþi” (cf. Carafoli .acel Anthony Quinn al scenei româneºti .„buletinul de identitate” al tuturor românilor-români. Mesota. – apoi actori ca Vraca cel cu glas de tunet. 1932). FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . care. sunt de rasã valahã: baronul Sina este valah din Moscopolis. Ruja. Bulgaria. Goga dupã bunic. Ungariei! dar ºi moºtenirile Mocioni. Ion Neculce. faþã de fraþii neliberi. Aproape toþi donatorii celebri. comandatã din exterior. izbãvitoare de Rãu nu doar a României. Polytechnion etc. azi. Hagi Mosco. Cine vrea sã recunoascã acest adevãr absolut ºtiinþific. Tache Papahagi. unde-i instinctul naþional mai viu . cãrturari de elitã. statul cel mai important din sud-estul european. La ce ni-s buni aromânii? „Ni-s buni. cei 4 Papahagi. Meitani etc.nu o vei putea-o da peste capul muntelui. Aromânii. Gojdu. Sina. – au fost construite de valahi. respinge orice discuþie. Boiagi. DECEMBRIE 2010 Titu Maiorescu dupã mamã. silnicie. decât sã se lepede de legea (credinþa) lor” (s. fãrã ruºine. precum „drãcuºorul” de Gaþu ºi „dracul” de Hagi (…)” (cf. ei (aromânii) au rãmas cei mai perseverenþi ataºaþi credinþei lor (…). ªi ei. ea va curge mereu pe panta acelui munte din care þâºneºte . oarecum.ca Dosoftei (Barila).acolo trebuie sã fie toate geniile noastre! (Chiar dacã istoria actualã.Tuºiþã. Dimitrie Anghel („poetul florilor”) dupã mamã.). „adversar balcanic”…) Duºan Popovici: „dintre toate popoarele din Balcani. Observatorul. din Legiune. Cavaliotti. Aromânii. Darvari. Hristu Cândroveanu. Matricea stilisticã româneascã în Caleidoscop Aromân. Tache Ionescu – mare politician etc. Averof sunt valahi din Meþovo. Sturnari. ªi eu cred cã altfel nici nu se poate: cãci unde-i focul mai mare. chiar dacã în josul ei ai ridica un zid mai înalt decât acel munte. asimilare forþatã. medici de seamã. acolo. au fost „macedonenii” – dintre care îl amintim aici doar pe martirul/ mucenicul Sterie Ciumetti. ei ne dãruiesc sufletul lor . Monstruozitãþile «româneºti» ce ar încerca stãvilirea sau devierea lor. frumoasa Teodora.a lui Corneliu Zelea Codreanu).fraþi care iar… stau sã adoarmã în post.chiar ºi sportivi de excepþie. Odobescu dupã mamã. Se spune cã ºi Eminescu ar fi descendent. muºata. mama lui Mihai Viteazul (…). În definitiv. ca sã nu uitãm cine suntem. Bolintineanu. martirizaþi în istoria omenirii. cum rãsplãtesc sârbii ºi toþi vecinii. din Paris: „Valahii au fost. op.cãtre fraþii din Nordul Apei . la Consiliul Masonic al Europei? Vin fraþii din Sudul Apei (Dunãrii!). Este acesta un lucru imposibil. pe ctitorii lor valahi? Cu prigoanã. gata sã-ºi uite Sfinþenia Misiunii de Neam Ales (cf. pe linie paternã.Academia.vâlvãtaie. aromânii. de 50 de ani. ne dãruiesc nu doar averi materiale (a se vedea moºtenirea Gojdu. Dar Þara Unitarã ºi Suveranã a Românilor Liberi are obligaþii de sânge ºi onoare. Unitar întru Fãptuire: „Apa unui izvoraº de pe umãrul unui munte înalt. cedând-o. binefãcãtorii elenismului. neclintiþi au fost românii-aromâni în credinþa lor în Hristos. în Sudul Apei Uitãrii: Aromânii. ale cãror donaþii ºi cadouri au sprijinit statul ºi comunitãþile greceºti. ci a planetei Terra! . Macedonia. cu Grecia. Papacostea (familii întregi!). Urmeazã ªaguna. ca Naum. drept rãsplatã vor fi spãlate de aceºti stropi de orice murdãrie. „Dar România.18 les des Sciences Politique. atâta timp cât el nu va seca. Caracostea. Dar fie cã vor sau nu ele. au preferat sã îndure orice. iar românilor din Nord de Dunãre le-au dat pleiade de oameni ieºiþi din comun prin spiritualitate . ne-a oferit o parte din documentaþia prezentei lucrãri). creatorii primelor spitale din România. Mihai Eminescu. de care statul român îºi bate joc. prin volumele I-III.n. nu se cer decât drepturi dobândite deja în trecut. Bellu. Vulcan („naºul” lui Eminescu…). Capidan. iresponsabil. ªi totuºi. Ei.trebuie sã ºtiþi cã cei mai înfocaþi tineri patrioþi ºi cinstiþi apãrãtori ai creºtinismului ºi ai Spiritului Neamului Românesc. Iorga dupã bunic. Roja. cit. ctitorii „Balcanilor moderni ºi ai Europei Centrale Moderne”.creatorul aeronauticii româneºti.). Mocioni. ºi asta o remarcã strãinul-sârb (deci. veniþi la Învierea de Neam. Teohar Mihadaº. Albania. despre Miºcarea Legionarã . Misiunea noastrã ca stat). ca ºi-n Sudul Apei Sacre ºi Blestemate (totodatã) . Izvoraºul vieþii munteneºti a aromânilor îºi mânã stropii lui spre plaiurile României. mai ageri .). trebuie sã poarte tratative în acest sens (pentru obþinerea de drepturi culturale pentru aromânii din sudul Dunãrii). aromânii sunt „buletinul de veritabilã identitate” al tuturor naþiunilor balcanice moderne ºi al unora dintre cele mai trufaºe/arogante þãri din Centrul Europei. Caragiu .

adicã aromânii ar fi coborât de la nord adicã din regiunile din Serbia sau de la nord de Dunãre cãtre sud este susþinutã de un general bizantin din veacul XI. în primul rând.: Existã pãrerea cã aromânii ar fi emigrat în Peninsula Balcanicã de la nord.. în Tessalia. domnule profesor Neagu Djuvara. pur ºi simplu. reeditate pe vremea lui. aþi pus pentru prima datã. la Paris. E.. sau Macedonia. astfel publicul din Occident cu istoria ºi prezentul acestora. Faptul cã suntem oarecum de aceeaºi origine. Existã chiar dovezi toponimice cã nu pot sã fi FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . cum vedeþi evoluþia acestor „uitaþi” din Balcani? N. despre rãzboiul între Traian ºi Dacia ºi îºi închipuie cã aromânii sunt niºte daci care au fugit în timpul rãzboiului. E tragic de spus.D. au fost înãbuºiþi de valul slav ºi au rãmas ca niºte insule din ce în ce mai mici. Eu cred cã am dovedit cã nu se poate pune nici o bazã pe argumentele acestuia. deci au avut o ºi mai adâncã latinitate decât noi. Aceste regiuni au fost latinizate înaintea noastrã. Aþi familiarizat. 19. dar au fost nãpãdiþi. Asta este drama lui. ori Serbia. Acum. Acesta vorbeºte. înaintea geto-dacilor. care la noi este cam confuz. pentru cã el s-a înºelat preluând datele din niºte scrieri ale lui Cassius. ca istoric. iliri romanizaþi ºi deci avem o limbã extrem de apropiatã una de alta (adicã sunt douã dialecte). românii despre fraþii rãtãciþi în insulele de latinitate din Europa de sud-est? Neagu Djuvara: Un lucru ar trebui sã se ºtie. Prin urmare cea mai logicã explicaþie a prezenþei aromânilor în munþii Pindului. concis ºi cuprinzãtor problema aromânilor.. ei sunt contestaþi ºi persecutaþi pânã astãzi. alþii susþin cã aceºtia s-au format în Tessalia ºi Epir. nu înseamnã cã facem parte din aceeaºi naþiune. dar din aceste motive aromânii sunt pe cale de a dispãrea definitiv în Peninsula Balcanicã. abia atunci face parte din naþiunea românã. ºi anume cã nu existã egalitate între limbã ºi naþiune. în Epir ar fi cã aceºtia sunt rãmãºiþe din cei care au fost latinizaþi. Înainte el era un locuitor de altã limbã în Grecia sau Albania. traci. într-o limbã de circulaþie internaþionalã. Acesta este un lucru care trebuie ºtiut ºi numai dacã aromânul vine la noi în þarã ºi imediat se regãseºte ca un frate la noi.DECEMBRIE 2010 19 Neagu Djuvara: „Aromânii n-o sã disparã total.G. ÎCe credeþi cã ar trebui sã ºtim noi.Checaomenos .ºi toatã lumea se bizuie pe acest scris al lui Checaomenos. Cu vreo 250 de ani înaintea noastrã au fost colonizaþi în Macedonia ºi în Epir. Cert este cã fraþii noºtri de la Sud de Dunãre au rãmas cu totul înafara procesului de creare a Statului Român. dar mi-e teamã cã numai la noi se vor mai pãstra” Eugenia GUZUN Eugenia Guzun: La mijlocul anilor ‘80.: Am scris acum 15 ani în revista în limba francezã a Institutului de istorie „Nicolae Iorga” de la Bucureºti un lung articol în care susþin ºi aduc argumente foarte valabile cã sursa pe care se bizuie credinþa cã romanii din sud.. Aºa cã ei sunt rãmãºiþe ale romanizãrii de datã veche. romanizaþi chiar înainte de romanizarea Daciei. Sunt niºte idei complet fanteziste. adicã geto-daci. Adicã naþiunea românã de la nord de Dunãre s-a format în decursul veacurilor încet-încet ºi în fond nu s-a cristalizat decât prin veacul 18. Dumneavoastrã. de când cu naþionalismul din secolul 19.

: E de fapt o teorie care convine foarte mult statelor în care locuiesc aromânii? N.. Dar care au fost oameni remarcabili ºi care s-au amestecat cu marea boierime româneascã. Aceºtia au jucat un rol enorm în Principate… Nici nu se mai ºtie câte familii sunt de asemenea anvergurã.D. Deci cum puteau sã bage de seamã cã aromânii fac „þ” în loc de „c”…? DECEMBRIE 2010 E. adicã cei care coborâm din aceºti romanizaþi ne-am numit întotdeauna dupã numele de roman. Prin urmare. Sã ne amintim cã ei au jucat un rol de frunte în afirmarea identitãþii româneºti. Eu am crezut.: Da. bizanterist renumit.numele acesta.G. baronii Bellu . De pildã. sârbii ne-au zis „þânþari”.toþi aceºtia sunt de origine macedo-românã ºi au fost mari bancheri. pe care îi întâlneau germanii erau aceºti „folcãi” din care nemþii au scos „valh”. spun . Asta este pãrerea mea ºi aromânii sunt acolo dintotdeauna ºi românii de la nord sunt aici dintotdeauna. Nu poate sã fie vlah ºchiop. sau în Belgia . ºi anume cã acest „coþo” ar însemna berbec. Unii din aceºti emigranþi aromâni au jucat un rol ºi politic. E. Mai tot comerþul dintre Constantinopol ºi Europa Centralã este fãcut de cãtre valahi. în secolele 17-18.D. predecesorul lui îl chema Moga. chiar familia mea Djuvara tot de acolo vine . rolul intelectualitãþii aromâne în viaþa din zona Europei de sud-est? N. De altfel.un trib iliric ºi poate cã au suprimat pe „a”-ul protetic dinainte ºi au fãcut din aþinþani-þânþari.Turþie. Deci ãsta este unul din primele motive cã noi. înainte de ªaguna.: De unde vine imensa varietate a numelor cu care i-au botezat popoarele. Asta a început sã se vadã. din câte ºtiu… N. Iarãºi nu s-a gãsit o explicaþie. totuºi? Am fost peste tot unde suntem. sau în Elveþia . care se numea folcãi ºi care locuia undeva prin Elveþia ºi Austria de astãzi. Cuþovlah nu înseamnã nimic. nu existã o explicaþie valabilã pânã acum de ce ni se zice þânþari. care nu a fost preluatã de nimeni. dar iarãºi este doar o ipotezã a mea. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . la Budapesta. ºi nicidecum nu au preluat numele grecesc de Salonichi. foarte ambiþioºi.: Este foarte interesant de constatat douã calitãþi ale acestor descendenþi din populaþia anticilor romanizaþi din Balcani. de cãtre vlahi.: Grecii le spuneau aromânilor ”vlah ºchiop”. Mai sunt ºi alte localitãþi care poartã nume romane vechi. mai cu seamã.. familia Papacostea.G. numele de vlah sau valah este numele pe care germanii l-au dat unui trib celtic. Cãci ºi sârbii tot „þ” spun. ªi cum erau în majoritate ciobani s-ar putea sã spunã vlahul-berbec. de „valah” sau „vlah” este la germani ºi la slavi. ªi nemþii. care acuma nu mai este cunoscutã decât din cauza cimitirului Bellu. acestea fãcând averi colosale: baronul Sina de pildã din Ungaria. Eu cred ca slavii au dat de acest trib care vorbea Latina . primii vorbitori de limba Latinã. au pãstrat numele pe care romanii le dãdeau unor oraºe cum ar fi Salonic.G. Aceºtia se lãsaserã latinizaþi. dar sã ºtiþi cã nu este singurul caz.D.„Vallon”. foarte dârzi ºi foarte înzestraþi pentru comerþ. are o explicaþie mai valabilã. Mama lui Blaga tot o Moga era. dar cred cã nu e valabilã aceastã explicaþie. E.Austriac.: Care a fost.: E adevãrat cã este un fenomen interesant. mai târziu .D.20 coborât de la nord cãtre sud.: Probabil e o soluþie care convine grecilor cã noi am coborât de la nord. Printre aceºtia e mitropolitul Andrei ªaguna. din Þara Galilor care se numeºte Wels. care au fugit de turci sau care au plecat sã facã comerþ în Europa Centralã. Dar strãinii ne-au numit vlahi. iar slavii de la germani au fãcut din „valh” . cãruia romanii îi spuneau Salona ºi aromânii Saruna. sunt foarte muncitori. chiar ºi italienii sunt numiþi de polonezi tot „valahi”.„Valle”. sinonim cu „roman”. Nu se putea sã le fi preluat într-un numãr atât de mare de la locuitorii de la nord de Dunãre. câteodatã zgârciþi. Colegul meu Petre Nãsturel. cu banii cãruia s-a clãdit podul care mai existã ºi astãzi pe Dunãre. cuþovlah. Nu s-a gãsit încã o explicaþie de ce grecii ne zic cuþovlahi. Pe urmã baronii Mocioni. strãmoºii familiei Moga. au dat câteva familii remarcabile în Ardeal. sã ºtiþi cã e o regulã internaþionalã. Au ºi dat anumite personalitãþi excepþionale. de pildã. cum e familia Bellu. cã în Iliria a existat un trib care se numea „aþintari”. cum ungurilor le convine cã noi am mers de la sud la nord… dar unde am fost noi. cum a fost Bolintineanu. Sârbii nu spun Turcie.din secolul 18. De pildã. Toþi au calitãþi.„vlah” ºi peste tot de-a lungul limesului roman. alãturi de care au locuit ºi locuiesc aromânii? N. de-a lungul vremii. unii din ei stabilindu-se în România. E. Pe urmã aceºti emigranþi români. Aºa cã ei au jucat un rol important în legãturile comerciale între Imperiul Otoman ºi Imperiul Romano-germanic. sunt numiþi în diverse formule. Au fost în acelaºi timp foarte luptãtori. Vecinii te numesc cum le convine lor. de origine aromânã. în orice caz au calitãþi destul de deosebite de ale românilor de la nord de Dunãre. Alþii au spus cã e din cauzã cã aromânii spun þinþi în loc de cinci.G.

: Cum vedeþi locul aromânilor în Eu. ca sã nu se mai manifeste cu dialectul lor (toþi Rãmâne. Cu aceastã ocazie a fost organizat un stand cu lucrãri despre cultura ºi civilizaþia aromânã.Participanþi la Congres.ro ei. ca trecutul aromânilor sã se sunt greci .numai la noi se vor mai pãstra. istroromâne) în lume.niºte greci care au învãþat Latina continue la noi în þarã. mulþi dintre ei pãstreazã ºi dialectul lor proºtii!).A. european ºi mondial. ca stat înrudit. unde au câteva emisiuni în limbile lor. ca sã vezi aromâni. Congresul Internaþional al Aromânilor (ediþia a X-a) n perioada 22-24 octombrie 2010. meglenoromâne. Mai liberi sunt în Albania ºi Macedonia. întãrirea legãturilor dintre reprezentanþii diferitelor centre aromâne de culturã ºi realizarea unor structuri organizatorice permanente inter-asociaþii. Deci tragedia epocii moderne este cã aceste insule de aromânii n-o sã disparã total. dar mi-e teamã cã limbã strãinã sunt oarecum condamnate sã dis. a obiceiurilor. publicate în România ºi Albania. Sunt foarte pesimist în sensul ropa comunã a mileniului trei? acesta. Cu toate eforturile care se fac de Consiliul Europei sau în alte instituþii internaþionale.DECEMBRIE 2010 21 E. a avut loc cea de-a X-a ediþie a Congresului Aromânilor. încetul cu încetul. cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. S. Subiectele abordate în cadrul Congresului au fost legate de pãstrarea identitãþii culturale a aromânilor în context balcanic.parã cu vremea. e clar cã mai cu seamã în Grecia. culturii. istoriei.dprp.. precum ºi cu alte organizaþii legitime ale aromânilor de pretutindeni.D. sursa: www. Departamentul pentru românii de pretutindeni FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII Î . N. tradiþiilor. îi terorizeazã insulele de romanitate de la Sud de Dunãre. care militeazã pentru conservarea.U.G. dispar de pesimistã. folclorului ºi religi. unde sunt foarte duri cu aromânii. susþinerea apartenenþei istorice ºi etnografice a aromânilor la românitate.: Îmi pare rãu. ca parte a tezaurului limbii române. promovarea ºi cultivarea dialectului aromân. dar ºi pentru consolidarea legãturilor dintre aromânii din Balcani ºi România. dar am o pãrere destul mi-e tare teamã cã. din întreaga lume.gov. În România existã câteva zeci de mii de acum douã mii de ani… ºi n-o pot uita. vorbitori ai dialectului aromân. România sprijinã activitatea ºi demersurile tuturor asociaþiilor care vizeazã conservarea ºi cultivarea dialectului aromân. în fond.. dar ºi cutumele lor ºi cântecele lor ºi poeziile. promovarea identitãþii ºi culturii române (aromâne. La eveniment au participat etnici români ºi aromâni. la Easton.

în aspiraþiile lor culturale ºi naþionale.. Iatã doar câteva personalitãþi marcante de origine aromânã. Nu exclud cã sunt ºi niºte inexactitãþi în aceastã scurtã listã. Nicolae Milescu Spãtarul. de anul 1948. nu români: „Ei. dacã recunosc cã sunt români ºi cã vorbesc un dialect al limbii române. Ion Heliade-Rãdulescu. ªi asta se întâmplã în pofida rolului aromânilor în eliberarea ºi cucerirea independenþei de cãtre aceste state balcanice. dar aceasta nu înseamnã ca e o ruºine sã te numeºti sau sã-l numeºti pe cineva aromân. ªi rãspunsul lor a fost unul pozitiv. De atunci am avut multe ocazii sã mã întâlnesc cu mulþi dintre ei. Cei din Bucureºti. încât nu am aceastã ºansã. Maica Tereza (Agnesa Boiangiu). Macedonia ex-iugoslavã. Nicolae Iorga. Serbia. Era aromân ºi baronul Barbu Bellu. care nu-s puþine. deschise cu mari greutãþi de Cuza Vodã. Bulgaria. mi s-a oferit posibilitatea sã mã întâlnesc cu ei la un frumos Festival folcloric al aromânilor din Balcani. Mihai Viteazul. care deþineau turme de zeci ºi sute de mii de oi ºi pãºuni de mii ºi zeci de mii de hectare în Balcani. spicuite din diverse izvoare: Alexandru Macedon. Albania. Toma Caragiu. pentru cã istoria ºi cultura lor sunt atât de incitante. al cãrui nume îl poartã cimitirul-necropolã din Bucureºti. În realitate. Lucian Blaga. În zilele de 10-13 iulie curent. unde ei locuiesc. înfiinþat pe locul donat de el oraºului în anul 1853. Matilda Caragiu-Marioþeanu. la Hramul oraºului albanez Corcea. Bucureºti. Serbia ºi chiar din capitala României. Gala Galaction. Gigi Becali. Vanga Mihanj-Sterju. actuala capitalã a aromânilor albanezi.. latifundiarul ºi mecena. excepþie fãcând doar Republica Macedonia. în marea lor majoritate o þin morþiº cã aromânii reprezintã o etnie aparte ºi vorbesc o limbã diferitã de cea românã. Gheorghe Hagi. am reuºit sã-i vãd ºi sã-i aud pe viu. intrând în sala de ºedinþe a Societãþii culturale a aromânilor din oraº. aºa cum nu mã supãrã niºte neiniþiaþi de-ai noºtri când spun cã-s moldoveni. Aici ar fi cazul sã le amintesc cititorilor.. de ziua Sfintei Maria. da. la diverse manifestãri cu participarea oamenilor de culturã aromâni în diferite localitãþi aromâneºti din Albania. dar ºi autoritãþilor de la Bucureºti. Decebal ºi Traian. Vasile Lupu. cu adevãratul român. risc sã spun cã nu mã mai satur de ei vreodatã. în majoritatea lor. Grecia. dar nu m-a supãrat deloc.. Am avut ºi eu cel puþin un caz grãitor în acest sens: în cea de-a doua expediþie la aromânii din Macedonia (august 2008). frate cu românul Vasile ªOIMARU rimele informaþii despre aromâni le-am cules din cãrþile despre ei. voi participa la un alt festival folcloric în faimosul ºi istoricul orãºel aromânesc Moskopole din Albania. Pentru cã aromânul este frate cu românul. când conducerea kominternistã a României. Oamenii de ºtiinþã din domeniu n-au ajuns la o concluzie unicã privind corelaþia româniaromâni. nu mai suntem noi chiar fraþi. riscul era altul: kominterniºtii bucureºteni se temeau ca dracul de tãmâie de aromâni. Petre Þuþea. Dar abia la 15 august 2007. „Dar dacã vã zic veri. specialiºtii din statele unde locuiesc aromânii. Cu toate acestea. Emanuil Gojdu. fraþilor!. Bulgaria.Bunã sera. încã dinainte de Burebista. inclusiv financiar. idee sprijinitã ºi de regele Carol I al României. Gheorghe Asachi.”. acceptaþi?”. fraþii Manakia ºi mulþi-mulþi alþii. care mi-a permis FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . aromânii nici pânã astãzi nu au instituþii de învãþãmânt ºi nici mãcar nu sunt recunoscuþi drept minoritate naþionalã în þãrile lor istorice . îi considerã români care vorbesc dialectul aromânesc al limbii dacoromâne. a oprit finanþarea ºcolilor româneºti din Balcani. Ca rezultat al acestei politici criminale. în pofida ponderii considerabile a aromânilor în dezvoltarea economiei ºi a culturii statelor balcanice. autoritãþile punându-le condiþia neafiºatã cã le vor acorda sprijin.Grecia. la muntele Ponikva din apropierea oraºului macedonean Kociani. La mijlocul lunii august. ocupatã de ruºi. Pretextul invocat de komintern era aºa-zisul pericol din partea aromânilor din Balcani asupra securitãþii statului socialist român. rãspunsul a fost categoric. dar care nu acceptau ideile idioate marxist-leninist-kominterniste despre proprietatea socialistã ºi despre dictatura proletariatului. Nu în zadar se spune în Balcani despre lumea afa- P cerilor cã acolo unde activeazã un aromân. Ion Caramitru. ºi nu cu cel ce doar se acoperã cu acest sfânt nume! La rândul lor.22 DECEMBRIE 2010 ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI Aromânul. nu au ce face zece evrei. la prezentarea albumului Românii din jurul României în imagini la Bitola. la salutul meu .

Iatã doar patru rânduri din acest Imn (traducere liberã): „Blestem mare sã aibã-n casã/ Cel de limba lui se lasã. Ca sã se convingã de aceste adevãruri. ªi aceasta .”. Foto: Vasile ªoimaru sã stau de vorbã cu aceºti fraþi de sânge pânã dupã miezul nopþii. nemaivorbind de vreo participare la viaþa publicã? Acest bucureºtean curajos ar putea supravieþui acolo doar zicând cã este grec sau. Uneori. aromâni. companii ce vor sã punã mâna pe tot ce miºcã economic acolo. pentru cã. Neavând pregãtire specialã.. le recomand specialiºtilor de la Bucureºti sã trãiascã un an-doi într-un orãºel din munþii Pind sau Rodopi ºi sã se declare acolo români sau. care le-ar fi mult prea de folos în lupta grecilor cu companiile internaþionale. Despre patriotismul ºi eroismul aromânilor în pãstrarea lor ca neam elocvent ne vorbeºte ºi cutremurãtorul lor Imn Naþional. compus de marele luptãtor pentru drepturile aromânilor din Balcani. fãrã vreo sursã de venituri. existã un obicei: flãcãul aromân se însoarã doar cu o fatã de aceeaºi origine. „Pãrinteasca Dimândare” vorbeºte mai tare ºi mai actual ca niciodatã. ca sã se convingã în ce condiþii grele. combinat cu ºovinismul deocheat faþã de minoritãþile conlocuitoare.. trãiesc fraþii sau verii noºtri de un sânge. „Pãrinteasca Dimândare (Blestemare)”. melodia imnului fiind foarte mobilizatoare ºi foarte frumoasã. E cazul sã amintim aici cã ºi pe noi.în condiþiile în care aromânii încã nu au niciun fel de autonomie teritorialã sau mãcar culturalã. care nici mãcar nu recunosc minoritatea aromânã.. 2010. dupã mai bine de 120 de ani. Republica Moldova. dupã pãrerea mea..Limba noastrã a lui Alexie Mateevici. din vremuri strãvechi. bineînþeles cu sprijinul UE. Îi înþeleg pe cei cu banii: ei vor sã intre mai adânc în inima economicã a grecului. Sau de ce naþional-ºoviniºtii greci n-ar recunoaºte minoritatea aromânã ºi i-ar acorda o uºoarã autonomie culturalã. Dar mai e ceva de zis despre aromâni: la ei. ºi apoi sã cearã de la oficialitãþile bucureºtene recunoaºterea statutului de minoritate naþionalã pentru aromânii din România. dar de ce sã sufere atât de mult bietul cioban aromân. fiind permanent ameninþaþi de pericolul asimilãrii totale ºi al pierderii averilor din cauza neascultãrii lor de naþiunea majoritarã… FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . ºi sârbii par a fi niºte îngeri pãzitori ai naþiunii române/aromâne în comparaþie cu grecii... românii basarabeni. La acest capitol chiar ºi ruºii. ne-a trezit „din somnul cel de moarte” o poezie despre limba maternã .. mã bate gândul dacã nu cumva cei ce conduc lumea au pedepsit Grecia cu dezastrul politico-economic de azi pentru naþionalismul lor. care nu poartã nicio vinã pentru naþional-ºovinismul grecilor. cel puþin.. Trebuie sã recunoaºtem cã cel mai mult sunt asupriþi aromânii în Grecia. cã este grec latinofon ºi nimic mai mult! Iar pe aromânii din Balcani i-aº sfãtui mai întâi sã-ºi capete drepturile de minoritate naþionalã de la statele în care locuiesc.. infernale chiar.DECEMBRIE 2010 23 Ponikva./ Care-ºi uitã limba lui –/ Arzã-l para focului.. Mult mai utilã îmi pare consolidarea acþiunilor ambelor pãrþi implicate în discuþii pentru rezolvarea problemelor culturale stringente ale acestei populaþii pedepsite pe nedrept de ºovinismul care persistã în unele state balcanice. nu voi intra în aceste discuþii care.. mai continuând ºi a doua zi. Va accepta acest curajos o viaþã de ºomer. Poetul Constantin Belimace s-a dovedit a fi un mare vizionar. pânã acum n-au adus niciun folos pentru înlãturarea pericolului asimilãrii definitive a aromânilor de cãtre populaþiile majoritare din þãrile lor de baºtinã. câºtigând încrederea aromânilor. ºi ucrainenii. Constantin Belimace. care mai târziu a devenit Imnul celui de-al doilea stat românesc. Macedonia. unele chiar fãcând parte din Uniunea Europeanã... cel mult..

încât nu e de mirare cã la împlinirea a 65 de ani de viaþã. pe care nimeni nu mi-o dezlegase. faimoasa stradã a Bistriþei. cãruia îi urmeazã. din partea liceului meu din Beclean. fie prin profesie. cu întâlniri lunare. Ea costa 5 lei. România literarã de acum costã tot 5 lei. inserat în cartea amintitã mai sus. e o mândrie sã poþi afirma: sunt prietenul unui aromân. Dându-i-le. câþi boi poþi cumpãra pe lunã? — Oho! Doar o copitã de bou – i-am rãspuns. Venise cu un text scris pe vreo cinci M pagini de caiet ºcolar. o antologie a scriitorilor ºi artiºtilor plastici. În bibliografia sa sunt de inclus transpuneri în aromânã ale unor poezii de Eminescu ºi traducerea în româneºte. Ioan Cutova (nãscut în 1919 la Veria . despre valoarea culturalã a „intelectualului aromân”. i-am spus: «Pentru Pâinile punerii nainte. dupã 35 de ani.24 DECEMBRIE 2010 „E o mândrie sã poþi afirma: sunt prietenul unui aromân” Cornel COTUÞIU ã refer la doi distinºi aromâni. Din jurnalul meu. Am hotãrât sã extrag douã fragmente. Debuteazã editorial cu volumul de poezii Cerc vicios (1945). mai întâi la Dej. era la ªugãþele. apoi pe Someº mai sus. nu atât evocatoare. din pricina prigoanei comuniste. Rostirea lui n-a putut fi o alocuþiune. I-am spus: — Domnule profesor. care au participat în anii 1981-1986 la întâlnirile acestui seducãtor cenaclu. ci pur ºi simplu o conferinþã. Teohar Mihadaº era preºedinte de onoare al cenaclului. mi-a parvenit un exemplar din România literarã a lui Liviu Rebreanu. Ultima datã când ne-am întâlnit. Nãsãudului ºi Becleanului. recent. dupã care traseul vieþii sale a cunoscut dramatice contorsiuni. a poemului lui Stavrinos. fie din pricini sentimentale ºi familiale. Iatã o secvenþã din volumul Saeculum. un album cu texte dedicate lui ºi (din partea liceului meu) trei ºtergare cusute cu motive populare.Macedonia) îºi începe cariera didacticã în 1946 la Nãsãud ºi o încheie în 1979 la Liceul „Andrei Mureºanu” Bistriþa. Aveam o nedumerire. întâlnirea „Saeculum” din luna noiembrie i-a fost dedicatã lui. Steinhardt. Au venit atunci. O fostã elevã de-a lui. Dumneata. din greceºte. a publicat. extrag doar urmãtoarea secvenþã: „Sãrbãtoritul a primit din partea Cenaclului «Saeculum» Meritul Tinereþe fãrã bãtrâneþe (Marcel Lupºe improvizase un pergament ºi o scriere adecTeohar Mihadaº vatã). pufnind în râs. Tot în 1985 avea sã vadã lumina tiparului volumul Un veac de poezie aromânã. la Beclean. pe care i-am cunoscut mai de-aproape. bãrbaþi pentru care literatura a însemnat o ºansã de iradiere a sensibilitãþii ºi gândirii lor: Teohar Mihadaº ºi Ioan Cutova. un recviem. în luna mai 1992. în revista bistriþeanã de literaturã ºi artã Minerva. Care e diferenþa între 5 lei din perioada interbelicã ºi 5 lei de acum? — Un profesor de liceu atunci primea un salariu lunar care echivala cu preþul a doi boi. ºtergarele punerii nainte». plinã de vervã ºi miez. Steinhardt a fost acelaºi vrãjitor de cuvinte. O apariþie extraordinarã: N. iatã. dincolo de nostalgii (2006). I-a considerat pe aromâni un fel de aristocraþi ai gândirii ºi simþirii româneºti. din care FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . cu salariul de profesor pe care îl ai.” Dl.” Dacã Teohar Mihadaº fusese profesor de limba românã ºi francezã la Bistriþa ºi apoi la Nãsãud (1945-1948). la Beclean. A încheiat aºa: „E o mare satisfacþie. Amândoi sunt legaþi de zona Bistriþei. cartea Luþiafiriu ºi în 1985 Lampa lui Diogene – amândouã în dialectul aromân. cât semnificative pentru preþuirea de care s-au bucurat în aceste spaþii de culturã româneascã. câtã frunzã ºi iarbã din lumea scriitoriceascã ºi a artiºtilor plastici. profesoara Mioara Abrudan. S-a stins din viaþã la Bistriþa.

grecii merg pânã la a nega existenþa unei comunitãþi aromâne. Au fost fãcuþi baroni de împãratul Franz Iosif. Plecase întru odihnã veºnicã profesorul Ioan Cutova ºi nu era greu sã credem cã e adevãrat. vor susþine constant cauza românilor din Transilvania. Decupez câteva secvenþe. dragostea de carte. Familia Sina va întemeia o Bancã care va deveni a doua în Austria dupã cea a lui Rothshield. Viena. Ei fac parte din marea familie a romanitãþii. nenumãrate întâmplãri mi-l evocã. când celebrul oraº Moscopole. Îi mai aud încã vocea. dar amintirea este tocmai spaþiul ales din care nu va pleca. Parcul vechiului palat al vornicului Bellu a devenit astãzi celebrul cimitir din Bucureºti care-i poartã numele. la rându-þi. Apoi Emanuil Gojdu. Familia Sina n-a manifestat sentimente filoromâneºti. Sunt familiile Sina ºi Mocioni. om care a îndurat mult în biografia sa. a fost practic pustiit ºi pãrãsit. Regret toate acele posibile întâlniri cu profesorul ºi omul de culturã Ioan Cutova care n-au mai avut loc.cã fiecare conversaþie pe care am purtat-o mi-a adus folos pentru spirit. Cea mai mare parte a colecþiei Bellu se aflã astãzi în muzeele din Paris. În primul rând prin Andrei ªaguna. Între timp. mai puþin prin activitatea economicã. Am învãþat de la el. George Sina era deþinãtor al uneia dintre cele mai mari averi din A Europa. (Cotidianul Graiul Maramureºului) FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Pesta sau Bratislava. Atitudinea baronilor Mocioni va fi alta. Profesorul Teohar Mihadaº. originare tocmai din Moscopole. Bellu a fost un mecena al pictorilor. Familiile mai sãrace se îndreaptã spre estul Peninsulei Balcanice în Macedonia ºi Serbia. Poetul Mihadaº venea la Deseºti avându-l ca prieten ºi frate de îndurare în puºcãrie pe avocatul Ion Bohotici. dincolo despre ºtiinþa despre literatura românã. împlinit ºi bun. Aromânii vor marca istoria Transilvaniei. Profesorul ºi poetul Mihadaº vorbea despre limba sufleteascã a aromânilor. familiile înstãrite de aromâni se stabilesc în mari centre europene din acea vreme: Leipzig. Deºi vor intra în Marea Camerã a Magnaþilor din Ungaria. La Budapesta el este acela care a finanþat construirea podului suspendat peste Dunãre. Am de la Teohar Mihadaº fragmente de biografie cutremurãtoare. eram acolo ºi foºti elevi din multe generaþii asupra cãrora mintea ºi sufletul ºi înþelepciunea sa îºi lãsaserã amprenta. ne-am adunat la cãpãtâiul sãu oameni de toate vârstele. În anul 1788. Au fost amestecate în multe intrigi de la curþile europene. ªtiu . cu dedicaþia lui tremuratã. E prea târziu sã-l mai întâlnesc altfel decât în amintire. Darvari ºi Dumba. ºtiu acum de ce fiecare întrevedere reverbera îndelung. Cine controleazã trecutul are la îndemânã prezentul ºi viitorul. de 25 cãutare. de adevãr ºi dreptate.acum cã nu mai este . Am învãþat cum trebuie sã te dãrui celorlalþi pentru a fi. unde povesteºte despre douã familii de aromâni care au marcat Europa. unele þãri au fost cuprinse de febra oarbã naþionalistã. mare avocat ºi deputat în Dieta maghiarã care îºi va lãsa în 1870 drept moºtenire întreaga sa avere pentru burse de studii în favoarea studenþilor români din Transilvania.” Limba sufleteascã Gheorghe PÂRJA m fost înconjurat de câþiva cititori. capitala cereascã pentru aromâni.DECEMBRIE 2010 extrag urmãtorul fragment: „Ca sã-i aducem o ultimã floare. dupã publicarea mai ieri a editorialului despre aromâni. care se vede ºi astãzi. îmi mai rãsar în minte crâmpeie din spusele sale. De pildã. Rãsfoiesc filele îngãlbenite. cât mai ales prin oamenii bisericii ºi oamenii de culturã pe care îi vor da românilor. motiv pentru care am intrat în labirintul istoric unde ei pot fi gãsiþi. Eu închei: trebuie sã-i cunoaºtem. am învãþat cum se trece prin lume cu fruntea sus ºi cum se dau la o parte compromisurile. vorbea despre multe familii de aromâni cu o mare influenþã în ultimele douã secole. vãr al tatãlui meu. mitropolit. Alte familii aromâne care se înalþã prin comerþ sunt familiile Bellu. ca sã-i închinãm un gând îndurerat.

izvor de încurajare pentru vremuri gre- FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII Bujor Dulgãu. Pãrãseºte Tãuþii de Jos în urma unui schimb de parohie cu preotul George Orosz. au terminat construcþia bisericii în anul 1809”1. Gavril Szabo sau Vasile Gyenge. mai pe urmã. 57. un erou al frãmântãrilor noastre de veacuri. . Venea în aceastã parohie pe urmele predecesorului Ioan Pop. în timp însã aripa familiei din oraºul Satu Mare s-a maghiarizat. Protopopul despre care dorim sã vorbim se numeºte George Maniu ºi s-a nãscut în 1820 la ªamºud (astãzi în judeþul Sãlaj). ºi românitatea familiei ªomlea s-a pierdut în negura timpului. Dar. Bãnuim cã a avut o legãturã de prietenie cu colegul sãu de generaþie. patriot român. ajuns ºi el preot4. gãseºte teren de muncã în ogor înþelenit. Dupã hirotonire. „cu sufletu-i dornic de fapte mari. inspector al ºcolilor româneºti confesionale din protopopiat. Ibidem. ajunsã soþie a unui preot ºi protopop greco-catolic. Comunitatea greco-catolicã din Mintiu (partea de nord a municipiului Satu Mare de astãzi) ºtim cã „îºi are începuturile imediat dupã cucerirea Oradiei de cãtre turci. nr. majoritatea însã cu prenume maghiare. repausat în calitate de paroh la Botiz în 18725. asesor consistorial. mss. rãbdarea ºi jertfa lui va face dintr-o comunitate sãracã ºi dezorganizatã. ei trec la greco-catolicism. germana ºi engleza2. sã se afle biserica greco-catolicã maghiarã. nu este lipsit de importanþã faptul cã întâiul lãcaº de cult în care s-au rugat ºi românii în oraºul Satu Mare a fost construit prin osârdia unor negustori macedo-români. Gavril Barbul. Aidoma altor familii. p. Satu Mare. Sigiliile instituþiilor sãtmãrene din secolele XVI-XIX. întemeiatã de negustorii macedoromâni refugiaþi aici. an XV. Dupã cum deja am precizat. Din familia macedo-românã ªomlea (Somlyai) s-au ridicat o seamã de intelectuali. Maria ªomlea. culminând cu cele de vicearhidiacon. Vom vedea în cele ce urmeazã ce importanþã a avut în istoria românismului din Seini. o personalitate de asemenea interesantã a Sãtmarului modern. Din 1848 pânã în 1852. George Maniu a slujit la Tãuþii de Jos iar apoi pânã la repausare la Seini. ªtefan Berinde (1820-1869. pânã în 1848 a administrat parohia Gherþa Micã. iar din George Maniu. s-a cãsãtorit cu Maria ªomlea (Somlya)3. Viorel Câmpean. ªi-a perfecþionat studiile de teologie la Viena. 1997. slujitor la Trip ºi Certeze). Împrejurãrile istorice au fãcut ca astãzi. în „Vestitorul”. când ºi-au întemeiat propria parohie ºi. George Maniu a fost hirotonit în 1844. Munca. În cimitirul de pe strada Liviu Rebreanu din municipiul Satu Mare existã numeroase pietre de mormânt ale unor reprezentanþi ai familiei ªomlea (Somlyai). un centru luminos al rezistenþei noastre naþionale. Vreme îndelungatã ºi românii din Sãtmar au frecventat aceastã bisericã greco-catolicã ruteanã de care s-au desprins prin 1804-1805. îndeplinind succesiv funcþii de conducere în district. Ibidem. Georgiu Maniu.26 DECEMBRIE 2010 Familia macedo-românã ªomlea ºi ctitorirea bisericii româneºti din Seini Viorel CÂMPEAN espre existenþa unei comunitãþi a macedo-românilor în pãrþile Sãtmarului se ºtiu puþine lucruri. protopop de Seini. originarã din comunitatea macedo-românilor din Sãtmar. pr. 13. fiind urmat întru slujire de parohii Vasile Csobalyi. În schimbul unor privilegii comerciale obþinute de la rege în 1667. cãruia avea sã-i boteze în 1863 fiul Victor. distingându-se prin temeinicia pregãtirii ºi cunoaºterea limbilor moderne: franceza. averea dobânditã de 1 2 3 4 5 D protopopul Seiniului în urma cãsãtoriei cu Maria ªomlea. pe locul unde negustorii macedo-români au fondat o bisericã. Ajuns la Seini. Coborând puþin în aceastã negurã vom gãsi un interesant personaj din a doua jumãtate a secolului XIX. Preoþi din Sãtmar. Oradea. figurã luminoasã de preot român. originar chiar din oraºul Satu Mare (nãscut în 1817).

Tomel Pop. „vãzând lipsa cea mare ºi simþitoare de un gimnaziu naþional”. cit. Nu vom înºira numele tuturor celor care au fost prezenþi la Seini în 12 septembrie 1861 cu nãdejdea cã se va reuºi înfiinþarea unui gimnaziu românesc. Se poate însã spune cã a fost prezentã în acea toamnã la Seini elita românimii cu simþire naþionalã din tot comitatul Sãtmar. spre e1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 G. Petru Bran. protopopul Oaºului. fiind în acelaºi timp asesor consistorial ºi comisar delegat în cauzele matrimoniale11. Ioan Galu. Vasile Bolca. În iulie 1868 George Maniu este prezent pe lista semnatarilor unui protest în spiritul Pronunciamentului. ºematismul de Gherla din 1867 ni-l prezintã ca înlocuitor al vicearhidiaconului Simion Erdös. împotriva dualismului austroungar. 162-164. în acest sens2. 196-197. p. nici George Maniu nu a întâlnit la Seini o „pajiºte cu miei”. Gherla. pp. Simion Retegan. 1994. Viorel Faur. Bucureºti. Dumitru Keresztelki. 193. în urmã cu o sãptãmânã. în „Transilvania”. Documente 18481918. etc. 1981. Lepturiºtii orãdeni . nr. 226. 11-12. p. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . *** Lupta românilor din judeþul Satu Mare pentru fãurirea statului naþional unitar român. Ioan Dãrãbant ºi de Eriu. 1852-1875 (studiu monografic). Dar. art. Bucureºti. Bucureºti. 1938. Documente 1848-1918. George Pop5. Cartea cetãþii Zynir.prolog. p. cum era grupul format din George Marchiº. De notat faptul cã mulþi elevi ºi studenþi români din Oradea erau originari din pãrþile Sãtmarului. având loc întâlnirea de la Seini în cauza înfiinþãrii „gimnaziului naþional”. Simeon Popovici Desseanu ºi Ioan-Silviu Sãlãgeanu8. p. alãturi de protopopii de Satu Mare. 1848-1918. dupã cum am arãtat. 1978. p. fiind prezent alãturi de dr. De precizat cã evenimente importante erau în curs în pãrþile acestea. alãturi de Vasile Anderco. 1989. de solgãbirãul Skoday László ºi de 21 de sãteni fruntaºi din Seini. S-a remarcat ca unul dintre primii membri ai „Astrei” pe meleagurile sãtmãrene. Ioan. Documente 18481918. Astfel. Cluj. 27 xemplu: în 1861 la Seini în încercarea de a fonda un gimnaziu românesc.12 A luptat mult pentru ajutorarea studenþilor români aflaþi în grele *** Maramureºenii în lupta pentru libertate ºi unitate naþionalã: Documente. Oameni din Sãlaj. s-au dovedit netemeinice acuzele ce i s-au adus de credincioºii rãuvoitori”7. care s-a desfãºurat în 10 octombrie 1852. 922. Sprijinea învãþãmântul românesc din toate spaþiile locuite de români. dar ºi grupul de profesori de la Beiuº amintit mai sus9. dar de remarcat faptul cã totuºi deþinea funcþia de inspector peste ºcolile confesionale româneºti din district. Barbul. în 18 septembrie 1861 fiind prezent la Bãseºti. Satul românesc din Transilvania ctitor de ºcoalã (1850-1867). Zalãu. p. care a ºi þinut un frumos discurs. George Maniu a fost prezent la majoritatea evenimentelor la care intelectualii români sãtmãreni ai vremii sale au luat parte. unde a avut loc conferinþa inteligenþei române din pãrþile Silvaniei. George Maniu s-a distins ca unul dintre sprijinitorii constanþi ai societãþii. Oradea. Dorinþa de a întemeia ºcoli pentru românii din þinut a avut-o mereu. Bucureºti. p. pp. 1867. Era o bisericuþã de lemn situatã pe uliþa þiganilor în care nu încãpeau cei 2051 de credincioºi6. în prezenþa unui public numeros4. Ardeleanu-Senior. 73. la ºedinþa de constituire a Societãþii de lecturã a tinerilor studioºi români din Oradea. pp. Demetriu Coroianu. Baia Mare. 56. Gheorghe Pop.DECEMBRIE 2010 le”1. *** Lupta românilor din judeþul Satu Mare pentru fãurirea statului naþional unitar român. Moise Sora Noac. *** Lupta românilor din judeþul Satu Mare pentru fãurirea statului naþional unitar român. apoi folosind în interes personal scânduri din cele ale bisericii. 1989. paroh la Apa. Ierarhic. Peste un an. G. în 1853 fiind acuzat cã a „pãgubit biserica însuºindu-ºi bani din lada bisericii. Nu ºi-a uitat locurile natale. în urma unei inspecþii efectuate de Ioan Anderco. 2003. 141-142. Dar sã revenim la lãcaºul de rugãciune al românilor din Seiniul acelei vremi. aceºtia exprimându-ºi totala adeziune faþã de acel act programatic10. Barbul. este prezent alãturi de protopopul ªtefan Bilþiu. încã din 1853 semnând ºi el un memoriu al intelectualilor români din Sãtmar. 244. Predecesorul sãu întru slujire fusese nevoit sã pãrãseascã parohia datoritã unor neînþelegeri cu enoriaºii. Ioan Maniu. ªiematismulu Veneratului Cleru a nou înfiinþatei diecese a Gherlei pre anulu dela Christosu 1867. art. Societatea de lecturã din Oradea. indiferent dacã intelectualii aveau funcþii în comitat ori erau profesori la Beiuº. Momente din luptele naþionale ale românilor sãlãjeni. 1989. Monografia oraºului Seini.124-126. 1943. dând împrumut partizanilor sãi. alãturi de protopopul Simion Erdös. se obliga sã asigure „un mod de vieþuire mai cuviincioasã pe sama unui învãþãtor înzestrat”3.cit.

p. lucru semnalat de cãtre studentul pe atunci Iacob Brânduºan. Bucureºti. Iuliu Coroianu. s-a reuºit gãsirea unui loc potrivit pentru înãlþarea unei biserici româneºti monumentale în centrul Seiniului8. 1998. 121. pp. 1972. În timp ce preotul fãcea contractul. au strâns suma de 3000 de florini cu care i-au ridicat în 1882 un frumos monument în cimitirul de pe „uliþa Bãii” din Seini. 10 Valentin Bãinþan. p.. Era apropiat de preotul-profesor beiuºan Ioan-Silviu Sãlãgeanu. Presupunem cã era în strânsã legãturã de prietenie cu fondatorul. Ridicarea monumentului funerar demonstreazã preþuirea de care s-a bucurat protopopul Maniu. 1848-1918. inimã ºi literaturã4. tânãrul numindu-l într-o epistolã pe care i-o adreseazã lui George Maniu. erau foarte familiari. G. Nu a uitat însã nici de fraþii români din Bucovina. mai puþin din banii sãrmanilor enoriaºi români din Seini ºi mai mult cu cei din venitul macedo-româncei Mariei ªomlea. Cei care l-au cunoscut ºi apreciat: Vasile Lucaciu. *** Corespondenþa lui Alexandru Papiu-Ilarian. contrazice afirmaþiile cã românii nu ºtiu sã cinsteascã memoria înaintaºilor. Legãtura cu avocatul Iacob Brânduºan o cunoaºtem mai puþin. Iacob Brânduºan. Vasile Lucaciu – Contribuþii bibliografice –. solicitând un abonament. neînduplecat în a vinde teren „valahilor” din Seini. . dar îndeosebi prin stãruinþa preotului-cãrturar George Maniu. Istoria românilor din Dacia superioarã. aflaþi ºi ei sub aceeaºi stãpânire. Gherla. cãruia în 1865 îi scrie cu lux de amãnunte despre desfãºurarea alegerilor pentru dietã în comitatul Satu Mare3. Pop. Prima bisericã de zid a românilor din Seini s-a început a se zidi în primãvara anului 1876 sub preoþia lui George Maniu. cit. Cluj-Napoca. Barbul. Gh. Prietenii sãi maghiari nedispunând de o asemenea sumã. 1981. când paroh era deja pãrintele Alexiu Berinde. Înrudirea lui George Maniu cu familia Coroianu este bine cunoscutã. art. a fost nevoit sã apeleze la „popa valah”. anul 1882”10. „unchiule”. ªtim cã era un vajnic susþinãtor al „foilor româneºti” ale vremii. Se pare cã Vasile Lucaciu „îºi petrecea în tinereþe o mare parte a vacanþei în casa acestui mare român ºi cele auzite ºi vãzute aici l-au determinat în bunã parte sã apuce calea grea. iar faptul cã ºi astãzi este îngrijit. 114. p. Sabin Coroianu. Pop. p. Casa lui din Seini era locul de întâlnire a fruntaºilor români din zonã. Idem.28 nevoi1. Schematismus Venerabilis Cleri Dioecesis Szamosujváriensis graeci ritus catholicorum pro anno a Christo nato 1877. 154. ºi pe care este încrustat: „În memoria lui George Maniu. deºi ºtim cã ºi cu acesta a purtat corespondenþã. profesorul Alexandru Roman. Idem. la a cãrui repausare construcþia ajunsese pânã „la fereºti”. cit. sfinþirea sãvârºindu-se în 8 noiembrie 1910. vol. În acest moment remarcãm prezenþa pe lista celor care au cumpãrat lozuri în favoarea acestei asociaþii a soþiei protopopului George Maniu. editorul ºi redactorul responsabil al Federaþiunii. T. George Maniu este cel care a reuºit sã ducã la bun sfârºit demersurile iniþiate de cãtre antecesorul sãu în parohia Seini pentru achiziþionarea unui teren în centrul Seiniului în vederea construirii unei biserici. care ºi azi îi strãjuieºte mormântul. Idem. Idem. dar glorioasã. Vasile Lucaciu a avut multe de învãþat în casa protopopului George Maniu. Foaie pentru minte.. cãruia îi scrie în 1871. Maria ªomlai2. Astfel. op. de pildã Gazeta Transilvaniei ºi suplimentul acesteia. Bogãtaºul ungur Darvai Filip. a unei ºcoli ºi a casei parohiale. Era foarte interesat de procurarea lucrãrii lui Alexandru Papiu-Ilarian.I. 1877. dupã cum prevedea codul de onoare al jucãtorilor de cãrþi. construcþia fiind finalizatã abia dupã mai mult de douã decenii. precizând cã acesta fusese în toamna lui 1852 la Oradea împreunã cu protopopul de Baia Mare ªtefan Bilþiu. George Maniu a trecut la cele veºnice în 8 septembrie 1876 la Seini9. Pe când era FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII Maramureºenii în lupta pentru libertate ºi unitate naþionalã: Documente.cit. ªiºeºtii pãrintelui Dr. p. p. 199. care îi transmitea autorului dorinþa lui George Maniu de a procura cartea.. p. 122-124. 152-153. 207. Baia Mare. G. a pierdut o sumã imensã la jocul de cãrþi. ajutând bãneºte în 1871 „societatea pentru cultura ºi literatura românã”. preoteasa numãra din „cesleu” cei 2000 de florini. dar face referire ºi la climatul politic din zonã5. acum ºtim ºi cã dr. prietenii lui. Barbul. 75. pp. biserica ajunge sub acoperiº abia în 1880. 213. rãmânând ºi cu o datorie de 2000 florini ce 1 2 3 4 5 6 7 8 9 DECEMBRIE 2010 trebuiau plãtiþi în termen de 24 de ore. a luptelor naþionale”7. prilej lãmurit de noi mai sus6. art.

Studii ºi comunicãri”. Vezi pentru aceastã problemã documentele cu nr. *** Lupta românilor din judeþul Satu Mare pentru fãurirea statului naþional unitar român. IX-X. pe bunã dreptate. De remarcat pentru esenþializarea contextului luptei românilor pentru drepturi politice ºi culturale în Sãtmar este relaþia dintre protopopul George Maniu ºi arhidiaconul Sãtmarului. rãmâne în sarcina istoriografiei româneºti sã ºteargã colbul uitãrii de pe memoria lui George Maniu4. 70. 83. George Maniu. 53. Bucureºti. Nu este însã lipsitã de interes nici urmãrirea destinului soþiei acestuia. reprezentantã a comunitãþii macedo-române din pãrþile Sãtmarului. „Citadela”. 88 din vol. 97. 29 chiar ºi atâta câtã a rãmas posteritãþii. demonstreazã conlucrarea forþelor româneºti din Sãtmar întru dobândirea drepturilor legitime2. 19/31 mai 1861. Bucureºti. Considerat. 5-6. iulie-august-septembrie 2009. Satu Mare. 4 V. 9/23 mai 1861. 1981. Câmpean. Iacob Brânduºan îi trimite o scrisoare. Satu Mare. o personalitate a Sãtmarului epocii moderne. an III. Biserica Ortodoxã ºi stradã din Seini la 1940 1 2 *** Maramureºenii în lupta pentru libertate ºi unitate naþionalã: Documente. 7-8-9 (17-18-19). Trei scrisori inedite ale „Asociaþiei naþionale în Arad pentru cultura ºi conservarea poporului român” în „Satu Mare. Corespondenþa lor. 141. nr. 1992-1993. Comisiei permanente de la Sibiu ºi deputaþilor români din Dieta de la Pesta1. 1848-1918. p. p. 3 Viorel Ciubotã. 56. Maria ªomlea. adresate lui Andrei ªaguna. „un brav luptãtor pentru drepturi naþionale”3. 1989. Toma ªorban. paroh de Carei.DECEMBRIE 2010 avocat la Arad. comunicându-i cã i-a trimis cele trei memorii ale românilor arãdeni din iulie 1860. FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . 54. Documente 1848-1918. pp.

În anul 1999. tipãrit la 1770 la Veneþia cu alfabet R grecesc. cultural. – aromânii. limbã literarã. al XIX-lea a cunoscut activitatea lui Daniil Moscopoliteanul (1754-1825) cu a sa Învãþãturã introducãtoare tipãritã la Veneþia în 1802 tot cu alfabet grecesc. economic. în Bulgaria superioarã. sã fie subvenþionate asociaþiile culturale aromâneºti. Intensificarea legãturilor în aromâna scrisã are loc în sec. viaþã economicã etc. Consiliul Europei a ratificat Recomandarea nr. la 15 iunie. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . al XIV-lea. unde a ºi publicat prima sa lucrare de istorie. înrudiþi cu ei. în România. 1808. Dan LÃZÃRESCU Membru fondator al Despãrþãmântului „Vasile Goldiº” – ASTRA Arad omanitatea orientalã. Prin tradiþie pãstori. în Rodopii Bulgariei. Constantin Roja. În anul urmãtor a alcãtuit lucrarea Mãiestria giovãsirii româneºti Buda. al doilea grup numeric. al IV-lea ºi al XIV-lea din Peninsula Balcanicã. statele în care activeazã comunitãþi aromâneºti trebuie sã le acorde acestora dreptul de a introduce limba în ºcoli. destul cã a ajuns sã slujeascã la biserica macedovlahã din Poznan. Surse istorice de limbã greacã ºi latinã vorbesc mai accentuat sau tangenþial despre aceastã populaþie romanicã. a luat cuvinte din toate. În GRECIA. O primã lucrare importantã cu caracter normativ. cunoºtea 14 limbi. demografic. culturã proprie. Aceºtia au furnizat Greciei un mare numãr de politicieni. Sunt de religie ortodoxã. în Polonia de azi (pe atunci Posen). în Dobrogea. În Macedonia. sunt puþini numeroºi. care îºi conservã limba ºi tradiþiile. a fost fixatã zona în care au trãit înainte de sec. în sudul ºi nordul Dunãrii. fiind o vreme ºi directorul Academiei din Moscopolea. autorul a cunoscut mai multe graiuri aromâneºti ºi. conform acestei Recomandãri. a fost dislocat din zonele de baºtinã ajungând peste tot. în limba greacã ºi germanã: Untersuchungen uber die rumanier. Despre preotul Constantin Ucuta se cunosc puþine date biografice. a rãmas concentratã în patru dialecte distincte: – dacoromânii. aromânii au o populaþie de aproape 600.333/1997 privitoare la aromâni. Epir. cu o notabilã activitate. în massmedia. Cele mai vechi texte ºi inscripþii în aromânã sunt greu de înþeles datoritã alfabetului grec utilizat. adresatã mai ales strãinãtãþii. Pesth. Aromânii au constituit o grupã romanicã importantã. fizica. de religie ortodoxã sau islamizaþi. altãdatã covârºitor preponderentã. Este vorba de grupuri mai numeroase. Azi locuiesc în întreaga Peninsulã Balcanicã. Sub influenþa ideilor lui Petru Maior.30 DECEMBRIE 2010 Despre aromâni în câteva cuvinte Prof. a alcãtuit douã lucrãri timiºoreanul Gh. comercianþi. chiar dacã oraºe proprii au apãrut încã din sec. în zona Ohrid. A fost un intelectual informat. dar ºi meseriaºi. Din pãcate practica medicalã l-a împiedicat sã se mai ocupe cu scrisul. ca o consecinþã a marilor miºcãri de populaþii dintre sec. Tesalia. singurii ajunºi la construcþie statalã. – istroromânii. A studiat medicina la Pesta. în Albania de sud. în nordul Greciei. biserici. În anul 1797 a alcãtuit o pedagogie tot cu alfabet grecesc însã indiscutabil aromâneascã prin substanþã ºi adresare. 1. – meglenoromânii. dar ºi în oraºe importante. dar a mai calmat pornirile deznaþionalizatoare la adresa lor. agricultori.000 oameni. logica. al VII-lea. cum este cazul cu Moscopolea ºi Sipcea. în munþii Serbiei de sud. a fost Abecedarul lui Theodor Cavallioti. S-a preocupat preponderent de difuzarea cunoºtinþelor practice. practic dispãruþi prin contopire cu alþii. al XVIII-lea ca urmare a procesului de mutare la oraºe a unei bune pãrþi a acestora. La Moscopolea a funcþionat o tipografie între 1730 ºi 1769. oameni de seamã în favoarea þãrilor în care au locuit. Secolul al XIX-lea a cunoscut alþi intelectuali aromâni. o ºcoalã (academie) unde se preda gramatica. Veritabil intelectual luminist. al cãrui prieten a fost. Aceastã Recomandare nu a fost urmãritã prea insistent. concentraþi în zonele amintite. Începutul sec. locuind în sudul Dunãrii pânã în centrul Greciei. au dat mulþi intelectuali. decedat la Lugoj în 1847 în timpul unei epidemii de ciumã.

Hristu: Aromânii ieri ºi azi.053 iar 1334 macedoneni. prin Constituþie. Chestiunea aromâneascã. Bucureºti. Foto: Vasile ªoimaru eroi. La studiul complex al vieþii aromânilor. Un alt val a sosit ca urmare a persecuþiilor greceºti. 6). Au rãmas azi cam 5. Thede: Istoria aromânilor. dupã migrarea spre România se pãrea cã au încetat sã mai existe colectivitãþi. Todor: Aromânii din Rodopii Bulgariei. dar cifrele oficiale vorbesc de 8462 declaraþi la recensãmântul din 1994. în vreme ce statisticile oficiale dau 60. care au contribuit la propãºirea statului. Anastase: Aromânii…. Matilda: Dodecalog al aromânilor. 1932. Bibliografie minimã în românã: 1). Iaºi.. 1995.000 vorbitori. Bucureºti. 1936. Turculeþ. au periodice proprii..000. Emanoil Gojdu.000 aromâni. au contacte cu cercuri aromâneºti din alte þãri. În anul 1992 a fost redeschisã biserica aromâneascã din Corcea. În ALBANIA. iar în 1992 au þinut la Tirana un Congres al Aromânilor cu participare din vestul Europei ºi America. Mocsoni. uitaþi-vã limba!”. aromânii sunt recunoscuþi ca minoritate. au contribuit la progresul þãrii.000.DECEMBRIE 2010 31 Ponivka. În 2002 s-au declarat aromâni 25. Kahl. Au furnizat culturii româneºti personalitãþi importante ca fam. 1942.: Cãlãtorii la românii din Macedonia ºi Muntele Athos. Balkanski.. D. Constanþa. În BULGARIA. ºi mulþi alþii. Hâciu. la 1908. Ion Pacea. Thede Kahl ºi alþii. Ca urmare au programe radio. 9). la recensãmântul din 1977 s-au înregistrat 664 aromâni ºi 1. 2). Focºani. Grupul aromânesc din România s-a afirmat ca cel mai energic. 4). 1863. Caragiu-Marioþeanu. Max Demeter Peyfuss. cu grupãri mai mari în Peºtera (700) ºi Sofia (500). periodice. 1994. 10). doritor sã-ºi conserve ºi dezvolte conºtiinþa de sine. Aceºtia au arãtat cã. Gustav Weigand le-a aflat peste tot. 8). În ROMÂNIA. Papahagi. 3). TV. Cândroveanu. au dreptul de a studia în România. 7). Capidan. Andrei ªaguna. un rol deosebit au avut savanþi austrieci ºi germani ca Gustav Weigand. Dupã estimãrile lor sunt azi cam 80. Craiova. Johann Thunmann. 5). 1996. Bucureºti. peste tot unde trãiesc aromânii. Cu toate acestea. limba aromânã a fost coborâtã pragmatic la nivelul de limbã de familie cu principiul „pãstraþi-vã obiceiurile.. Peyfuss. Bucureºti. intelectuali. 2006.174 macedo- neni. fam. Theodor: Macedonoromânii. mai ales cã în anchetele sale. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . 1995. Macedonia. Constituie o minoritate activã ºi conºtientã de sine. ºcoli proprii. s-au dovedit cetãþeni de încredere. Bucuresci. potrivit estimãrilor aromâneºti se aflã 250. În Belgrad existã o asociaþie de aproximativ 500 de membri. Max D. În SERBIA au ajuns mai ales dupã distrugerea Moscopolei ºi s-au fixat în Belgrad ºi împrejurimi. 2002. Radu. principiu respectat în mod sãlbatic ani în ºir. La recensãminte cea mai mare parte sunt asimilaþi. În Republica MACEDONIA. Craiova. Papahagi. Tache: Aromânii. 2010. Existã asociaþii aromâneºti. Adrian: Dialectologie românã. edituri. construitã de ei în 1936. Bolintineanu. Aceºtia ºi-au constituit asociaþii. Popescu. Nu au programe în aromânã la TV ºi radio ºi doar într-o ºcoalã se studiazã ºi aromâna.

publicându-se numeroase cãrþi atât în greacã. Moscopole numãra 60. cu participarea a mii de aromâni din Albania. Albania. Franþa ºi Germania. în secolul al XVIII-lea. Macedonia. de Sãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului (Sfântã Mãrie Mare). dar ºi spectacole cu muzicã ºi dansuri tradiþionale. În urma acestuia. inima poporului aromân Anca GOJA rivindu-l azi – un mic sat de munte din Sud-Estul Albaniei. Grecia. manifestãrile s-au derulat timp de cinci zile (12-16 august). Sub denumirea genericã „Moscopole 2010”. aromânã ºi bulgarã. manufacturi. comerþul era înfloritor. Bulgaria ºi România. Într-adevãr. Au avut loc workshop-uri ºi conferinþe pe teme legate de istoria oraºului. fondat în 2005 de comunitãþi de aromâni din Albania. SUA. Bulgaria. Serbia. Macedonia. ONG internaþional cu sediul la Moscopole. primele venind din partea otomanilor. identitatea aromânilor ºi situaþia actualã a acestui popor. al doilea oraº balcanic ca populaþie ºi prosperitate. cu greu îþi vine a crede cã Moscopole era. cinci biserici au fost trecute pe lista primelor 100 de monumente aflate în pericol de dispariþie. Evenimentele au fost organizate de Consiliul Armânilor. Serbia. Anul acesta. albanezã. în alfabetul grec. aromânii au organizat prima mare întâlnire a lor. mãnãstirea ºi podul de la P FAMILIA ROMÂNÃ Sfânta Vineri. în 1788.000 de locuitori. localitatea a fost distrusã complet. În 1769 a început o serie de atacuri asupra oraºului. la Moscopole. apoi. ºi chiar o tipografie (prima din Balcani) ºi o universitate (Noua Academie sau HellLnikon FrôntistLrion. Foto: Vasile ªoimaru . cât ºi în aromânã. Din vechiul oraº au mai supravieþuit doar ºase biserici. fondatã în 1744). Oraºul avea aproximativ 70 de biserici. în marea lor majoritate aromâni. cu o populaþie de câteva sute de locuitori -. În 1770. În anul 2002. aici a apãrut primul dicþionar al celor 4 limbi balcanice moderne – greacã. În data de 15 august. în regiunea Korce din Albania. AROMÂNII Moscopole. dar a apãrut ºi o adevãratã efervescenþã culturalã. Spre sfârºitul secolului al XVIII-lea. oraºul a suferit noi distrugeri. au continuat cu cântece ºi dansuri ale comunitãþilor de aromâni din Balcani ºi s-au finalizat cu o Corlu Mari (Hora mare). România.32 DECEMBRIE 2010 Moscopole. festivitãþile au început cu o missa solemnis la Biserica Sfânta Maria din Moscopole. culminând cu atacul trupelor albaneze conduse de Ali Pasha. bãnci. în zilele sale de glorie. În timpul celor douã rãzboaie mondiale. precum ºi de cãtre ONG-uri ale aromânilor din diaspora.

FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . Câ lucurlu ankisitu di eali va dutseari ma ninti. Tutu aua. praxea tu taifa. agiutã multu ca ideea armâneascâ s-aprindâ (s-iasâ tu miydani. Adunats aua tu mushata Moscopoli. lomu aua apofasea s-asculãmu deadunu aestu Consilu a Armânjiloru. Tuts cu idyea vreari shi shteari câ himu unu populu. Dumnidzãlu va nâ da putearea s-u cristhemu limba armâneascâ shi s-nâ aspunemu Armânji tu etili tsi yinu. tu unâ altâ aradâ. ca populu evropeanu. dukimu câ Moscopolea va u apridunâ diznãu Armânamea. cu shteari shi cari sh-loarâ borgea s-adunâ tu unâ Farâ Armâneascâ ditu Arbinishie. di culturâ shi simbolu di moarti shi anyeari. prividzuti tu CARTA ONU. tiniri cu vreari ti Armânami. daima s-pistipsimu câ tuti atseali tsi lâ câftãmu va li avemu.DECEMBRIE 2010 33 Declaratsia di Moscopoli – 23 di sumedru 2005 Di cara vidzumu (luyursimu): Câ pidimolu a organizatsiiloru di pânâ tora. Nâ adunãmu tora shi cu sotslji ditu Arbinishie. di cara ishimu di la sâmta liturghii pi armâneashti cu tsintsi preftsâ ditu basearica Ayiu Nicola. pistea crishtinâ. Câ a bârniloru di pânâ tora lâ si pricadi tutâ tinjia ti curbanea tsi u featsirâ trâ armânami. lucrarea deadunu. trâ dorlu cu cari adusirâ dukearea ti soie. pi idyea minti shi isharea tu Evropa. Cumu dzâsi preftulu tu dyeavasi. Vâryârii shi R. sumu aestu mushatu tseru (urano) di toamnâ. frunimeatsa tu harauâ. timiljiusitâ pi Ndrepturli fundamentali a Omlui. Noi. va u crishtemu aestâ institutsii evropeanâ. a Armânamiljei. Dealihea dukimu câ Armânjlji himu aua di daima sh-câ tuts aspunu di daima idyiulu zboru: „hiu atsea tsi hiu”. tsi bâneadzâ tu Balcanu/ Evropa. delegatslji pitricuts di la farili armaneshtsa di Rumânii. inatea ti lucru.Makidunia. pi doauâ dipli. Armânjilji voru s-hârseascâ di tuti ndrepturli ditu Conventsia Cadru ti Minoritãtsli Natsionali. mushuteatsa a purtaticlui. u tsanu yii cândila a vreariljei ti limbâ shi ti farâ. Tu aestu locu di pirmithu shi yisu. Ti aesti ndrepturi Consillu a Armânjiloru va s-dishcljidâ caljiuri di dialogu cu institutsiili shi autoritãtsli ditu cathi cratu iu bâneadzâ Armânjilji shi cu institutsiili evropeani. Bitola shi cama alargu pri iu elji baneadza adzâ. aleapsimu Moscopole scamnu a Consillui. Ca un popul ahoryea sh-cu unâ identitati proprii. ahurhinda di la 1990. anvârligats di muntsâlji tsi liga Armânamea di Pindu. s-iasâ ditu catacombâ. AFA(Frântsie) shi ULCA(Ghirmânie). di istorie armâneasca shi evropeanâ. nâ dukimu tu fuljiaua di iu s-arâspândirâ kimati kimati aua shi cama di doaua suti di anji. s-fitruseascâ). Gramosti. Epiru shi Tesalii. Makidunii shi Ohrid.

specificã. ocazia unor descãtuºãri etnice fãrã precedent. în jurul unor concepte cultural-istorice ºi tradiþional-etnice. „conþinutul” subiectului de tratat. propriei noastre subiectivitãþi despre autoarea. numit de cãtre savantul Leopold von Ranke ºi „secol al naþionalitãþilor”. ci. insistând cu acribie ºtiinþificã asupra subiectului. dr. au aceeaºi origine cu românii nord-dunãreni. cu reale valenþe de crestomaþie a subiectului de referinþã. era un fragment al unei naþiuni mai mari. adicã. volumul de faþã epuizeazã tot evantaiul tematic al unei monografii de þinutã. erudiþie. deoarece ordinea lumii aromâne. a însemnat. datoritã unei anumite „specializãri” istorice (oieritul. chiar. În plus. „Concluzii”. „ramani”. unele din aceste grupuri de populaþie duceau un trai cvasinomad sau transhumant. totuºi. Pradã cãzând.Iuva) Lector univ. (adicã opt capitole centrate pe tot atâtea subiecte fundamentale). Arhitectonica lucrãrii este una cât se poate de coerentã. dascãl de Istorie. putem constata. simt româneºte ºi se numesc pe sine „armâni”. denumirile cu care-i gratulau popoarele din Balcani pe aromâni concluzionând: „Aromânii sunt românii de FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . cu dulceaþa lãmuritoare a citatelor ispititoare intelectual. se dovedeºte a fi o realizare monograficã sumativã.Nicãieri (Armanyi: Iutsido . În Partea I Originea aromânilor-argumente. pe de o parte. Discursul istoriografic de faþã: Aromânii: Pretutindeni . alese cu deosebitã parcimonie. în primul rând. Ploieºti. pânã la cristalizarea aceleiaºi conºtiinþe naþionale. un „Studiu de caz”. cu opt pãrþi. probabil. era formatã dintr-o constelaþie de grupuri. o „Bibliografie” generalã (pe lângã notele ce antureazã fiecare capitol) ºi trei anexe. descrisã diacronic. pentru acea perioadã istoricã ºi fãrã sã poatã deveni un scut sigur ºi imediat. De-a lungul cãrþii la care facem referinþã. dupã o altã matrice decât cea apuseanã (adicã în jurul unei armate). împreunã cu „motto-ul” ce-l înnobileazã. rezoneazã genetic. dar aflatã la o distanþã relativ S mare. Încercând un excurs prin cvasitotalitatea istoriografiei problemei. un „Proiect de recomandare privind limba ºi cultura aromânilor”.34 DECEMBRIE 2010 O carte asumatã ºi scrisã numai la persoana întâi plural Aromânii: Pretutindeni . În Balcani. de la conºtientizarea originii de limbã ºi de neam (daco-românã ºi/sau traco-românã). de Dunãre. (la care se mai adaugã ºase pagini cu fotografii ºi douã pagini cu patru hãrþi ale statelor unde sunt rãsfiraþi aromânii) al doamnei profesor Emilia Luchian. 160 pagini. Între naþiunile aflate pe calea definirii conºtiinþelor lor naþionale. adicã spaþiul delimitat de teritoriul Greciei ºi Marea Adriaticã. pãcurãritul/picuritul). autoarea prezintã concepþiile celor mai valoroºi istorici români ºi strãini. îmbinând mãiastru constrângerile unei lucrãri de gen. la sud toate naþionalitãþile îºi încropeau state. vorbesc un grai al limbii române unitare. ºi pentru Balcani – acest „butoi cu pulbere al Europei”. „rumâni” ºi „români”. în tot cuprinsul balcanic. aparþinând aceleiaºi etnii.Nicãieri (Armanyi: Iutsido-Iuva). dar presãrate de destin. una avea sã încerce un destin aparte. Ilie GHERHEª ecolul al XIX lea. autoarea aratã cã aromânii sau macedoromânii sunt reprezentanþi ai romanitãþii de sud. enunþã lãmuritor. cu elocvenþã ºi. definitorie. iar în altã ordine de idei. cã fiecare capitol. apãrutã la Editura Premier. Prevãzutã cu o „Motivare”. la nord ºi Marea Mediteranã. 2007. cititorul este provocat sã trãiascã afectiv discursul istoric.

de fiecare datã. dar mai rãu fãrã de rãu!) cã turcii i-au recunoscut ca naþiune (1905). p. legãturi/relaþii bazate pe „ineluctabile nevoi economice” ºi pe „instinctul de conservare etnicã”. fiind premiaþi la tot felul de târguri de profil. referitoare la românii de la nord de Dunãre. încât ar fi suficient doar sã enumerãm numele personalitãþilor Luchian.a. evenimente istorice care. Fãrã a intra în detaliile fascinante ale acestei aserþiuni vom delibera. oscilând ºi performând în domenii foarte diverse. Cu delicateþea aferentã. În ultimul capitol (cea de-a noua parte). dupã ce subliniazã. pânã azi. cel referitor la Aromânii-creatori de culturã. autoarea constatã. Capitolul Aromânii-tradiþii ºi moralitate. din toatã mãreþia ºi eleganþa lui istoricã ºi-a cedat anumite trãsãturi. grecizãrii ºi prigonirilor sociale de-a lungul secolelor. dar care le-au adus. 2007. câteva din evenimen1 2 3 4 35 tele la care au luat parte aromânii din Balcani. Ei sunt descendenþii direcþi ai foºtilor traci sud-dunãreni romanizaþi”1. respectiv a VIII-a. lãzii de zestre a unei etnii urmaºe. 86 FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . poate fi clasificat. în fapt o definiþie a economiei autarhice practicate de aceºti români sud-dunãreni: „Nu existã sat ºi comunã aromânescã în care sã nu înfloreascã tot felul de meserii. care au determinat o fizionomie aparte a acestor grupuri. arhitecþi. dupã port ºi alte criterii de denumire. ceasornicãria. dupã locurile unde sunt întâlniþi. p. Capitolul al VII-lea. dedicatã „meºteºugurilor ºi artei la români”. grãmoºtenii. Emilia. sunt enumerate. p. cãldãrãria ºi altele”. toate reperele care definesc tradiþiile ºi moralitatea acestui grup etnic. meglenoromânii º. de la mari constructori. mai consemneazã cinic. purtatã cu grijã apoi. aflate în conflict. nu sunt decât încã o dovadã a unitãþii. fizionomia etnico-spiritualã comunã. balanþa confruntãrilor. precum croitoria. iar pe timpul Imperiului Otoman. corespunzãtor pãrþii a V-a. sãpuneria. aromânii aveau dreptul la ºcoli în limba maternã (aromânã ºi românã) ºi la bisericã.DECEMBRIE 2010 la sud de Dunãre ºi atestã istoric dovada unei continuitãþi româneºti milenare în Peninsula Balcanicã. mai nãpãstuiþi. paremiologic (Rãu cu rãu. Într-un alt registru. Aromânii: Pretutindeni – Nicãieri (Armanyi: Iutsido-Iuva). în general. cã cine a vorbit rãu despre români. considerând cã mãiestria lor se datora ºi faptului cã erau umblaþi mult prin lume. Cantemir „ei nice cum în ceva se deosebesc”4. armureria. se subliniazã. þesãtoria. muzãchiarii. ci ale etnicilor cu care convieþuiau. fãrºeroþii. fondul etnic moesodacic comun. în general. cã Imperiul Bizantin. iar în al doilea rând. în primul rând. pe rând. principalele „ramuri de aromâni: pindenii – cea mai numeroasã. fierãria. dar ºi o perspectivã nefireascã. pânã la falsificatori neîntrecuþi de monede. Cu toate cã „aromânii au fost nevoiþi sã se adapteze mereu” ºi chiar dacã dupã fiecare eveniment istoric major au ieºit. În partea a VI-a. ca un capitol al patrimoniului naþional. de cele mai multe ori grave prejudicii. 7 Ibidem. de-a lungul ºi de-a latul lor. hotãrâtor.2 Ilustrând cele enumerate în „motto” autoarea indicã unele din domeniile în care au excelat ºi pe plan internaþional aromânii. erau consideraþi a fi „sarea în bucate a Balcanilor”. Suferinþele aromânilor. 32 Ibidem Ibidem. a constituit un „magnet” protector pentru românii sud-dunãreni. lemnãria. de-a înaltul lor ºi a Istoriei. de cele mai multe ori nu erau ale rasei lor. închinat aromânilor de ieri ºi de azi se întocmeºte un panegiric (aproape!). argintãria. paradoxalã. în ciuda slavizãrii. distinsa autoare ar fi trebuit poate. prin vãile ºi munþii Balcanilor. în care se puteau integra „natural”. cuþitãria. întorsul la „sânul maicii România”. arnãuchenii (arnãuþii). debuteazã cu un „motto” semnat de Pericle Papahagi. sufletului ºi minþii agere româneºti. Cu toate acestea erau consideraþi „cea mai moralã rasã din Balcani”. socio-ocupaþionale. aromânii. de o parte sau de alta. sau dupã cum observa D. mai vlãguiþi. ca un fragment de culturã ºi civilizaþie europeanã ºi internaþionalã. Ploieºti. cã aromânii sunt o civilizaþie deosebitã în Balcani. A patra parte a lucrãrii. înclinând de multe ori. o „rasã excepþionalã”. din „þara mamã – România”. dupã conþinutul sãu valoric. dupã ce autoarea subliniazã legãturile permanente ºi inerente între români ºi aromâni. atunci când îºi vedeau nãruite idealurile. chiar dacã ei. În Partea a II a a lucrãrii ne sunt prezentate. Subliniind condiþiile istorice. cu cele ale fraþilor de la nord de Dunãre. de secãtuire a vetrelor de aromâni din sudul Dunãrii. lor le mai rãmânea o speranþã: „refugiul”. Editura Premier. care „au îmbrãcat mândria ºi aroganþa albanezilor ºi turcilor cu costume strãlucitoare ºi pompoase”3. totuºi. sã ilustreze mai în detaliu faptul cã mediul prielnic de la nord de Dunãre. În penultima parte a lucrãrii. a vorbit la fel ºi despre aromâni.

Este bine argumentat rolul aromânilor în istoria Greciei. asimilându-se mereu. prin lucrarea sa. Pe de altã parte. au împlinit. fiind înlocuitã în timp cu limba greacã. Analiza unor sate (Zagori. ne exprimãm admiraþia noastrã istoricã faþã de partea cea mai veche a vetrei noastre româneºti care. de-a lungul a douã milenii. Nãscut în 1971 în Austria. ne cam prãvãlim din Istorie. pe la margini. Aromânii mai sunt numiþi: vlahi. rol jucat prin intermediul a numeroºi cãrturari ºi oameni de afaceri aromâni. Thede Kahl: Istoria aromânilor Prof.. Ioana PETREUª hede Kahl este o personalitate impresionantã a istoriografiei europene care se ocupã cu probitate în special de sud-estul Europei. constatând cu amãrãciune cã. În prezent este membru în Comisia de balcanologie a Academiei de ªtiinþe din Austria ºi lucreazã la Institutul de Cercetãri est ºi sud-est europene. A participat de asemenea la numeroase proiecte internaþionale de cercetare despre structura etnicã a þãrilor balcanice. într-o mare slavã” (ºi greacã. rãmânând în afara destinului. tzntziari. Volumul este structurat pe 11 capitole ºi cuprinde articole ce reflectã rezultatele cercetãrilor de teren din sudul Dunãrii. faþã de aportul acestora la construcþia ºi devenirea statului naþional român. „Satele din Zagori sunt un bun exemplu pentru a demonstra cã o stare economicã bunã poate arunca în plan secundar FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . greacã.n. prin nevoire întru romanitate/românitate. Ioanina. Studiile cuprinse în aceastã carte au fost scrise iniþial în alte limbi (germanã. Pãrãsind. O carte de referinþã despre aromâni a cercetãtorului austriac Thede Kahl este volumul Istoria aromânilor (Editura Tritonic. zona Epirului) subliniazã un paradox: aromâna ºi-a pierdut treptat importanþa într-un teritoriu populat în majoritate de aromâni. englezã) ºi apoi traduse în limba românã de Maria Bara (soþia autorului). unul din cele patru dialecte romanice din Balcani. nu putem rãmâne pasivi la imensul efort de asimilare la care sunt expuºi coetnicii noºtri balcanici. prinosul ºi sporul de românitate. n. ca sã ne umplem de recunoºtinþã ºi admiraþie istoricã. Proiectul de recomandare privind limba ºi cultura aromânilor. Bucureºti. aromani ºi rrãmâni. nu putem sã nu observãm calitãþile acestei „insule de românitate. a studiat geografia. De un farmec intelectual aparte pentru ci- DECEMBRIE 2010 titor se dovedesc a fi Studiul de caz: Vechi ºi nou la negustorii aromâni. Autorul încearcã o definire a aromânilor prin prisma lingvisticii ºi dialectologiei prezentând fenomenele etnicitãþii la aromâni. Dincolo de aceste aspecte demiurgice. precum ºi Memoriile cãpitanului Cola Nicea. mai îmbunãtãþiþi sufleteºte ºi patriotic. un paradox istoric identitar: au devenit diaspora la ei acasã. iar aromâna este consideratã a fi pe lângã meglenoromâna. Codruþa Vlad ºi Gabriela Backe.) care.36 istorice rãsãrite din sânul etniei românofone sud-dunãrene.I. În anul 1999 ºi-a susþinut doctoratul la Universitatea din Münster cu lucrarea Etni- T citatea ºi rãspândirea aromânilor în Europa de sud-est. rândurile de faþã. la propãºirea etnonimului de român. în istoria europeanã ºi mondialã. în creuzetul tracodaco-roman al Balcanilor a sporit. slavistica ºi bizantinologia la mai multe universitãþi europene. În capitolul VI este pusã sub lupã þara în care trãieºte majoritatea aromânilor: Grecia. ne cam ruinãm. 2006).G. istroromâna ºi dacoromâna. vorbind strict de românii sud-dunãreni.

fãrã prejudecãþi naþionale. istoricii ºi etnologii amatori îºi dau frâu liber imaginaþiei. Multe dintre ele au fost scrise în limba greacã între anii 1731-1831 fiind greu de abordat. Apoi face o incursiune în muzica ºi dansurile tradiþionale aromâne care l-au ajutat în învãþarea limbii aromânilor: „eu am învãþat aromâna cu ajutorul muzicii tradiþionale ºi consider cã muzica este cel mai bun profesor de limbã”. Ultimul capitol are accente polemice chiar din dorinþa de a sublinia adevãrul cercetãrii. Misiris considerã cã: „Limba. la dezvoltarea cunoaºterii Balcanilor cu informaþii actuale. Iatã un exemplu de distorsionare a logicii. am lãsat liturgia de-o parte” mãrturiseºte un vlah meglenit. Doar dacã un copil vlah. dupã Thede Kahl. cãlãtoreºte mult ºi studiazã fenomenele la faþa locului. Spune autorul: „Exact acolo unde istoria este mai puþin limpede ºi sunt semne de întrebare. De aceea nu pot decât sã sper cã aceastã carte va fi premisa unui dialog constructiv. Nu poate fi însã contestat faptul cã între revoluþionarii contra FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . conchidem noi. copilul este grec ºi nu vlah. despre islamism ºi creºtinism. Cercetãtori precum Weigand. co- A pilul este grec.DECEMBRIE 2010 diferenþele etnice ºi poate conduce la crearea unei noi identitãþi regionale. Identitatea comunã „romanicã” i-a unit pe zagoreni indiferent de originea lingvistico-culturalã ºi socio-profesionalã”. Capidan. dar ºi o obligaþie” de a ne interesa de soarta fraþilor noºtri vlahi în orice þarã sunt ei. iar titlul ei este tradus: Vlahii. Autorul este preocupat de schimbarea identitãþii aromânilor din Bulgaria ºi chiar din România. aflat acum pe teritoriul Turciei. „Vlahii nu constituie un neam aparte. nãscut din pãrinþi vlahi. de care toate minoritãþile au atât de mare nevoie”. care vorbeºte în limba vlahã. Ea a dezvoltat posibilitatea identitãþii cu alte etnii musulmane ºi o aºeazã în acelaºi timp la mare distanþã de rudele de limbã (vlahii): „Noi ne-am turcit. istorici ºi filologi. chiar dacã nu cunoaºte limba greacã. Preocupat mereu de chestiunea minoritãþilor. dar ºi o obligaþie a grecilor de azi sã recurgã la moºtenirile lor autentice legitime”. De fapt. Papahagi ºi Caragiu Marioþeanu împart dialectele aromâne în douã categorii: nordice (fârºeroþii. Se vorbeºte de existenþa a cinci grupuri de aromâni care pot fi diferenþiate ºi prin deosebiri lingvistice. Ion BABA ARMÂNESCU utorul cãrþii Vlahii. cu atât mai mult cu cât ei sunt ºi au fost persecutaþi pentru simplul motiv cã sunt vlahi. Toatã cartea este o penibilã strãdanie a autorului ei de a dovedi cã aromânii din Grecia sunt greci. pe care nimeni nu le-a contestat. dr. un studiu de caz interesant despre asimilare ºi conservare. Vlahii. ei sunt o parte curatã din trupul” naþional al grecilor. în nici un caz nu poate sã fie consideratã principalul argument privind originea vlahilor”. conflicte. care ajung sã constituie fundamentul unor teorii ce provoacã. exemplificã Misiris. cu toate cã este un element puternic în determinarea etnologicã a unui popor. Thede Kahl. aceºti greci nesupuºi! Prof. 37 Un capitol al cãrþii se ocupã de islamizarea vlahilor megleniþi din satul Nânti (Notia de astãzi). aceºti greci nesupuºi! este Vasilis Misiris. aceºti greci nesupuºi! Cartea a apãrut la Atena în 1990. adãugãm noi. muzãchearii ºi muscopolenii) ºi sudice (pindenii ºi grãmuºtenii). Contrar tuturor definiþiilor date conceptului „popor” în toatã lumea civilizatã. Într-un capitol autorul ne prezintã primele texte în aromânã care au fost parþial cercetate de oameni de ºtiinþã. Aºa cum autorul cãrþii considerã „o datorie. ci vorbeºte limba bãºtinaºilor. Dacã un copil s-a nãscut din pãrinþi greci în Africa de Sud. contribuind. Rãspândirea aromânilor pe suprafeþe întinse ale Europei de sud-est a pus în primplan relaþiile cu popoarele vecine în detrimentul limbii aromâne. Urmeazã un scurt istoric: Nu s-a susþinut cã între eroii miºcãrii greceºti de la 1821 au fost români. Religia a jucat un rol hotãrâtor pentru identitatea vlahilor musulmani. din cauza dificultãþilor de descifrare ºi din cauza comparaþiei dialectelor aromâne cu alte limbi romanice ale Europei de vest. tot aºa considerãm ºi noi daco-românii ca „o Datorie. dar în inimile noastre am rãmas creºtini. dar trãieºte în Grecia. Editura Nova Thesis ºi are 144 pagini. La acestea se adaugã rãstãlmãciri ºi interpretãri greºite. nu de puþine ori.

E amintitã intervenþia din 1881 a României în lupta contra „încãlcãrii drepturilor omului” ºi nedreptatea care se face „miilor de persoane de origine românã”. spune: „dogma imbecilã. referindu-se la perioada domniilor fanariote. Aromânii din Grecia ºi Macedonia. idioatã. Se recunoaºte cã la „8 august 1881. El aminteºte victime ale „bandelor româno-bulgare”. zice el. arvanito-vlahi ºi vlahotoni): Th. pentru a-i anihila pe bulgari. Cosovo. solicitã primului ministru al Greciei încetarea persecutãrii aromânilor din Grecia. iar la 18 februarie 1896 preoþii româno-vlahi pe care biserica îi renumeºte românizaþi N. N. scriind despre Biserica ortodoxã românã. dar la 15 mai 1913 Eleftherios Venizelos recunoaºte dreptul de existenþã. întrucât.. ambasadorul României la Athena. în Grecia ºi Macedo- FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . Erau. Grecii s-au rãzbunat pe aromâni considerându-i „trãdãtori” ºi în urma luptelor din Potaþiu. Thesalia au depus un memoriu ambasadorilor Marilor Puteri din Constantinopol solicitând ca Vlahii sã dobândeascã aceleaºi drepturi ºi privilegii pe care le au grecii ºi bulgarii din Imperiul Otoman”. Grecii naþionaliºti spuneau cã: „Nu trebuie sã se mire cineva cã. Bosnia ºi dreptul guvernului de la Bucureºti de a interveni pentru ameliorarea sorþii lor. Iorga. scriind despre inspecþiile inspectorului Dumba. Pe data de 4 septembrie 1905 relaþiile diplomatice dintre cele douã þãri se rup ºi vor fi reluate în 1911. Epir. Thesalia ºi îl invitã sã sfinþeascã capela ambasadei române din Constantinopol!. Rusia ºi Austria. Luptãtorii vlahi pentru drepturile lor sunt numiþi „trãdãtori” (Apostol Mãrgãrit). Mazara.000 de latinofoni vlahi: „În 1905. Mai amintim cã în 1946 au fost executaþi 3000 de cuþovlahi. Misiris recunoaºte cã la 22 mai 1905.38 DECEMBRIE 2010 nia erau 10 biserici româneºti ºi douã biserici episcopale: la Ianina ºi la Monastir. Albania. Tot Misiris. Credem cã România trebuie sã aplice principiul reciprocitãþii în materie de politicã externã. Serbia. otomanilor au fost ºi foarte mulþi româno-vlahi. a patriarhiei.”.. Grecii ºi slavii fluturau vlahilor steagul creºtinismului. Misiris recunoaºte cã vlahii din Grecia aveau la 1889. pe lângã atâtea alte mii neºtiuþi. Zegus din Florima „declarã pe episcopul Ohridea Anthima primmitropolit al româno-vlahilor din Macedonia. toate cu aprobarea autoritãþilor turceºti ºi nu elene. Cauza aromânilor a fost sprijinitã ºi de Franþa. Kis Enion). Bulgaria. Am dorit sã atragem atenþia autoritãþilor României asupra tratamentului inuman la care sunt supuºi românii în statele din Sudul Dunãrii ºi în special în Grecia. ca ºi cei din Bulgaria ºi Albania nu aveau ºcoli ºi bisericã în limba lor. Rollis a fost cã în Grecia nu existã o asemenea naþionalitate. ortodoxismului pentru a-i avea alãturi în lupta antiotomanã (calul lui Ulise). Chiar dacã în capitolele urmãtoare Misiris aminteºte pe cercetãtorii aromânilor din Grecia (elenovlahi. Papiniu. a ºcolilor ºi bisericilor româneºti. pe teritoriul Greciei. sultanul Abdul Hamid emite o eratã prin care recunoºtea minoritatea românã din Imperiul Otoman adicã din Grecia. Dar iatã cã tocmai otomanii au recunoscut existenþa aromânilor din Grecia ºi Macedonia. Capidan. M. nu putem uita cã autorul cãrþii crede cã grecii „i-au civilizat pe moldovlahi”. care era mincinoasã. reprezentanþii cuþovlahilor din Macedonia. Am citat aceste date pentru a se vedea cã aromânii din Grecia ºi Macedonia formau o numeroasã minoritate naþionalã în aceastã parte a Europei. Godzamanis din Verati ºi H. dar nu indicã sursa informaþiei. Cartea despre care am scris ar trebui tradusã în limba românã chiar dacã ea serveºte extremismului elen pentru a-ºi motiva nerecunoaºterea vlahilor ca ramurã a românimii. Anglia. Elenul recunoaºte cã la 1892. Poghirc. spune cã acesta a furnizat armament „bulgarilor acoliþi”. ei nu erau recunoscuþi ca etnie aparte de greci. de slavi ºi de albanezi. Gogas din Veria. 40 de ºcoli în limba lor ºi o ºcoalã comercialã la Salonic. Limbajul lui Misiris este jignitor. Epir. Î. 10. trebuie sã începem cu românii (K. Rãspunsul grecului D. Cordãnescu din Kruºova. Macedonia.

000 de locuitori . esenþial. Mecca spiritualã a aromânilor – cât. mai ales. 7) În castelul lui Gojdu. 11) În ziua despãrþirii de cei dragi. regreseazã spre originar. rogu-te. românii de la Nord.cam cât Bucureºtiul vremii aceleia . inexplicabilã ºi impardonabilã. gesturile. vol.DECEMBRIE 2010 39 Singura epopee eroicã a neamului românesc „Voshopole” . fraþilor lor români.în Absolutul Divin. cu germenii viitorului . 2) Voshopole în furtunã. de turci . pure ºi ritualice. 60. „spaþiul” edenic. pânã acum. la aceeaºi editurã Cartea Româneascã . abia în 1994!. tu. fixat (dupã o luptã-rezistenþã eroicã. Voshopole este nu doar Ierusalimul.prin trãdarea noastrã faþã de ei. 10) Ajun de îngropãciune. spulberat.Epopeea transfigurãrii Prof. autobom.versiunea daco-românã: Hristu Cândroveanu.ºi fã ca ruga noastrã de iertare sã fie primitã de fraþii aceluiaºi sânge. Walhalla.ºi sunt respectate ºi temute de celelalte neamuri. cca. catedrale. 12) Voshopolencele îºi plâng morþii dragi. bineînþeles. câtã amãrãciune am produs noi. îngropaþi alãturi de comoara lor inestimabilã – decât sã fie subapreciaþi. deznãdãjduit – întoarce-te. interioare ºi exterioare. existenþa acestei mãreþe ºi mistice epopei . în faþa armatei turco-albaneze .cât ºi de cãtre mercenarii. ale aromânilor). orgoliul – sã semnaleze. Deci. prin pãrãsirea noastrã. fraþilor noºtri de la Sud . aceluiaºi Logos sacru (identic cu al nostru) .singura epopee eroicã a românilor: VOSHOPOLE (autoare Nida Boga) . de Nida Boga (1886-1974 . biblioteci. iartã. zeci de biserici.ºi publicatã. 9) Sfatul bãtrânilor. nici în Dicþionarul enciclopedic din 1964. I sau în Micul dicþionar enciclopedic din 1976)? Sã fi avut atât de amara conºtiinþã a unei înstrãinãri ireversibile.metresa lui Ali . realizatã. cã marile neamuri se întemeiazã pe epopei.nãvãlitorii.rezistenþã sfârºitã prin mãcelul populaþiei ºi incendierea. din acele zile tragice ale lui 1769…) dar.numele Nidei Boga nici nu este trecut în Dicþionarul enciclopedic. pentru lumea eternitãþii spirituale: 1) Voshopole se-ntemeiazã ca târg. 5) Voshopolea strivitã de arnãuþi. a Cetãþii Sacre . graþie unei cât mai mãreþe temelii epopeice? Câtã neîncredere. din 1993. în plus. ambiþia.Paºa Ali din Ianina. Adrian BOTEZ Întrebarea pe care mi-o pun are în ea un sâmbure tragic: de ce nu au avut aromânii. soarta Voshopolei este arhetipul destinului Neamului (Voshopole cuprinzând. de greci . incendiatorii ºi masacratorii ghegi-albanezi. Dacã vrei sã recapeþi durabilitate. castele. neam aromânesc obosit. sub ochii fraþilor din nordul Dunãrii? ªtiau ºi ei. Centrul spiritual al aromânilor. dr. în primul rând. purã ºi eternã. întru crima de deicid asupra Sfintei Cetãþi Aromâneºti . ºi.Graalul Românesc! Încã de la început. o academie de studii înalte. în 1985. la Cartea Româneascã. 3) La târgul din Voshopole. de Hristu Cândroveanu ºi Kira Iorgoveanu . atunci când vor fi dezvãluit strãlucirea divinã a epopeii Nidei Boga.relativa istorie vorbeºte de cadrul tragediei ca fiind anul 1769) . 8) Dupã furtunã. pentru a se reîncãrca cu eternitate: infinit triumf al Speranþei.12. sau chiar respinºi. mãcar (dacã nu sã impunã). sugerându-ne depãºirea vechiului ciclu . a rãdãcinilor noastre. ispitiþi ºi nãimiþi de turci. prefaþã de Constantin Sorescu). laºitatea noastrã milenarã . pãstrate în limba ºi fibra fraþilor din sudul Dunãrii! Doamne. 13) Dezrãdãcinaþii Finisatã prin 1950. Cãci cetatea Voshopole (care avea. cum ºtim ºi noi. palate) este consideratã un centru material (invidiat. publicatã în româneºte întâi în antologia Un veac de poezie aromânã. trebuie spus cã VOSHOPOLE este epopeea unui neam eroic. de dupã masacrul-incendierea Cetãþii Voshopole .Patriarhia Constantinopolitanã + Vasilike .dar. pe atunci. în egalã mãsurã. în FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . 4) Iatã târgul!. între fraþii aceluiaºi Neam-Spirit? Sã se fi resemnat sã moarã. spiritualitatea.epopee în sonete (150 de sonete + bocete ale voshopolencelor. în Eternitatea Sinelui Spiritual al Neamului. pe marea poveste a începutului. pur spiritual (devenit astfel prin investire spiritualã de cãtre eroii Neamului – în frunte cu acest Zeus olimpian al spiritului cultural voshopolean-aromânesc: Cavaliotti) în care sufletele ºi spiritul aromânesc se retrag. de la nord de Dunãre. tipografii de cãrþi în aromâneascã.epopee formatã din 13 pãrþi. de tip Troia. 6) Cum s-au luptat în mahalale.

creator-activi. greci – adicã. slujitoare Satanei – în VOSHOPOLEA IDEALÃ. DECEMBRIE 2010 spiritual – este dansul lui Shiva sau al lui Dionysos. în spirit ºi-n simþire – în vederea împlinirii sacrei misiuni. cu ºtire. finale. luptã transfiguratoare. victoria întru Spirit. peste rãutatea ºi trãdarea omeneascã. a forþelor entropice (simbolizate.n. distructiv. din Apus – de transfigurare a unei lumi omise. cu Ierusalimul liberat. NIDA BOGA. de civilizare a barbarilor spirituali din acest Rãsãrit de Europã. de care spun versurile inspiratului NIDA BOGA – nu vorbesc atât de rãtãcitorii. fãrã tragica încercare a distrugerii Voshopolei materiale – Cetatea Exemplarã. la sintagma dispreþuitoare: „culturã minorã”. pe ei ºi viaþa lor. invidie ºi lãcomie – Satana fiind. trecerea lor în regim divin. aromânii voshopoleni ºi-au întrevãzut eternitatea spiritualã. mai ales. pânã ºi de românul Emil Cioran. se numesc. românii nord-dunãreni. Dalila greacã – ce nu suportã durabilitatea monumentalitãþii eroic-spirituale. minimalizate. nepierirea veºnicã. Dezintegrator. deopotrivã. pe toþi românii (de Sud ºi de Nord). poate. materiale. strãlucitã din punct de vedere material – aromânii n-ar fi experimentat transcenderea spiritualã. Acest statut. gravã. devenitã ARHETIP AL SPIRITUALITÃÞII ROMÂNEªTI. prin luptã eroicã ºi plinã de credinþã. denºi din punct de vedere FAMILIA ROMÂNà Diaspora aromâneascã este una aparentã.40 STAREA VOSHOPOLE – Voshopole-Eden. mai ales. de urã. cum tot aparentã trebuie sã fie/rãmânã despãrþirea Neamului Românesc – în românii din Sud ºi românii din Nord: toþi românii se regãsesc. profund creºtinã (neasemuibilã decât. paradoxal. prin lume. Vasilike grecoaica sinelui pervertit. ca Arhetip al Neamului Românesc (fuzionat în Spirit) – este ºansa soteriologicã a celor care vor sã se lase mântuiþi. -/ Al bãjenarilor. orbite spiritual. fãrã îndoialã. persiflate. iar aromânii le cãpãtaserã. ATUNCI CÂND AFLà DE DISTRUGEREA Voshopolei ºi de stingerea în sânge a mândriei aromânilor harnici. de rãtãcitorii încã departe de Adevãr-Revelaþie (dar care râvnesc ºi sunt dispuºi sã se închine. care membri ºovãie ºi disperã. tragicã. pentru cei care ascund (fãrã ºtire) – ºi apoi vãdesc. dincolo de formele epuizate – în SPIRITUL EI INEPUIZABIL: în propriul ei arhetip: „Voshopolea-aþea arsã ºi surpatã/ L’ia ca s-arsarã multu ma muºatã/ Tu mintea-armânilor di tu xinitie . spre a ne uni. al tuturora. REGÃSIT) – din aceastã lume desacralizatã. Voshopole ºi l-a câºtigat prin trei forþe: înþelepciune ordonatoare. Voshopolea ne cheamã. activitate creatoare – ºi. -/ Voshopolea nu numai s-a luptat / Ci va lupta mereu. iniþiaticã – dar triumfãtoare. a neamurilor nelãmurite. Poate cã bãjenarii (cei care au scãpat de sub ruinele arse ale Voshopolei învinse PE PÃMÂNT…).) – cf. care vor sã se integreze pe traiectoria autenticã. stimulaþi de acest drum iniþiatic – calitãþi spirituale autentice. o lume adusã. subliniem din nou. nemaipomenit. Fãrã neagra încercare. spulberatã. prin VOSHOPOLEA REVELATÃ. în plan spiritual./ Nepieritor.(…)Cu-aistã nividzutã nã ciudie/ ª-Voshopolea ºi-pitreaþe agiutorlu/ S-armânã fara armâneascã vie” (transpunere de HRISTU CÂNDROVEANU: „Voshopolea cea mândrã.(…)/ Miracol straniu. monumentalitate prin puritate spiritualã – haruri pe care grecii le pierduserã. al lui Torquato Tasso) a dar un subiect de meditaþie profundã ºi foarte gravã: Voshopolea ne aºteaptã pe toþi românii. în plan material – dar reintegrator. peste spaþiu ºi timp. peste orice slãbiciune ºi vrajbã. în specificitatea de viziune. prin trãdarea misiunii lor spiritualterestre. de luminare spiritualã a întunericului vijelios. împâclite. aici. ale Europei) – o lume discutatã. albanezi-ghegi. cuplul satanic: Ali-Paºa din Ianina – turcul – ºi metresa lui. pentru a permite transcenderea Voshopolei. se rãtãcesc în necredinþã ºi disperare – faþã de eternitatea (victoria întru eternitate) a Spiritului Neamului: Voshopolea este leagãnul arhetipal pentru românii de pretutindeni – în momentele de suportare grea a agresivitãþii neantului spiritual. banalizate – cea balcanicã (aºa cum apare ea. Biserica Patriarhalã Greceascã ºi monahii greci pervertiþi. AROMÂNII Voshopole-starea de perpetuã rezistenþã ºi luptã spiritualã a Neamului Aromânesc. Credem cã aceste versuri apoteotice. prin epopeea lui extraordinarã. . de fapt. la nesfârºit!”(s. fac aproape superfluã urmãtoarea afirmaþie: Voshopole nu poate rãmâne doar ARHETIPUL MÂNTUIRII SPIRITUALITÃÞII AROMÂNEªTI (sud-dunãrenilor români) – ci a tuturor bãjenarilor – adicã al tuturor membrilor indivizi ai Neamului. Dincolo de mulþimea (cantitativã) a duºmanului etnic. De aceea ºi pãrãsirea ruinelor materiale ale Voshopolei (a se vedea sfatul preoþilor ºi bãtrânilor înþelepþi).n. prin turci. Pentru noi. ultimul sonet. peste limitele accidental-istorice. sã depãºim aceste obstacole de înþelegere – ÎN LUMEA REVELAÞIEI SPIRITULUI.) e-ntrupatã. aromâni – cât. Voshopolea. prin puritate ºi credinþã…). Miracolul Voshopolei. Dar. mereu. rãu-voitoare. devastator. ca în toate epopeile autentice. în termeni peiorativi. Români ºi aromâni. RÃUL are funcþie transfiguratoare: dansul de bucurie al Vasilikei. ARHETIPULUI ADEVÃRULUI. de rea-credinþã. ÎN SPIRIT (s.

/ Sã iasã turma de mioare. ai cãrei locuitori trãiesc prin munþi./ Va s-hii trã vãtãmare. desãvârºit spiritualizat .. în cartea sa Aromânii.. în primul rând. Folclorul. erau „stãpâni ai Soarelui”/ Basarabi . pe românii de la Nordul Istrului. mioarã. chiar dacã nu este atât de bogatã imagistic. nu vom þine cont de prozodie. respectiv pe cei de la Sudul Istrului Sacru)? Noi credem cã (pe lângã Duhul eminescian – Eminescu însuºi având. Încercãm o transpunere.Avdzã tini.Ascultã./ Dimineaþa. de cãtre sacrificat/ solul spre Zalmoxis. sã-ºi permitã atitudinea eroicã deplinã./ Draga mea mioarã. sacrã.sat . mioara mea. de n-oi muri./ Cã va s-mori tu prândzul mare/ ª-cã.. niciun rege nu poate domni asupra lor” – pentru cã./ De sã vinã-n sfat ºi adunare/Chiar Soarele ºi cu Luna!” A se observa cã. sau chiar este. 1995. aici. pentru ca sacrificatul sã urmeze destinul învietor/etern re-nãscãtor întru Luminã./ ª-tine. ca sã pascã!/ Iar tu./ S-iasã cupia di Zil`ioare..poate. picurare./ Întunecosul somn nu mã prinde. Este naþia cunoscutã sub numele de valahi. precum varianta Alecsandri. dintre toate neamurile Europei../ Plândzi-mi. pe deasupra ºi pe dedesubt de istorie cele douã ramuri ale valahilor/românilor – pe cei „traianici” ºi pe cei „aurelianici” (cum îi numeºte Dimitrie Bolintineanu – aromânul/ român. Hristu CÂNDROVEANU (titanescul lider spiritual al aromânilor din România!). cea primitivã. varianta de bazã./ Ai sã fii ucis. cât ºi la 14 (azi.ci. în dialectul daco-românesc (deci. Existã atitudinea de liniºte desãvârºit-vizionarã. cap. ei înºiºi. profund spiritualizatã/religioasã./ Plânge-mã. dr. în sensul bun./ Yi`lioarã arudã. Fratele Sfânt al „celor doi ochi ai lui Zalmoxis” Soarele ºi Luna./ Cãci am avut o arãtare:/ (Se fãcea) C-ai sã mori la prânzul mare/ ªi cã. la ascãpitare. a sacrificatului. plândzi-mi. în creºtinism: „locul cu patru rãsãrituri”.// -Cara s-mor. Craiova./ Cã Zi-avui unã videare.. deci. toþi. de pe Golgota!). erau Regi./ Mã întorc pe-o parte. Benjamin de Tudela./ Mã aºez ºi mã scol.!!!). de semantica textului aromânesc): „-Iubitã mioarã. corporalitate cosmic-luminoasã. pe care ne-o oferã dl prof./ Luaþi aminte la singura-mi dorinþã:/ Sã nu mã-ngropaþi/ În mormintele cimitirului din sat. 20) de veacuri de la Minunea/ Misteriul Suprem./ Ascultaþ-Zi un singur dor:/ Mine nu voi îngropare/ La murminþãl`i di tu hoarã. pe Pãmântul-Valea Plângerii – precum spunea./ S-mi scuteþ tu Valea Mare. de mãsurã ori de rimã ./ Pe cale priveºti/ ªi iarba nu paºti?/ ./ .comunitate socialã . Adrian Botez) FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . atât în veacurile dinainte de întruparea Dumnezeului-Hristos.): Nu lipseºte nimic din ceea ce constituie ritualul sacrificiului zalmoxian! Existã indicaþia sacrificiului spre Înviere (sacrificiul se face „la apus de soare”. ieri ºi azi (Scrisul Românesc.ºi intrat în comuniunea de Duh cu cosmosul/ Creaþia Divinã! Într-o dimineaþã veºnicã!!! (Paradisul se ºi numeºte.. 9): „Yil`ioarã vrutã. pãstorule. pe la 1170. cara s-nu mor./ Mã întorc pe cealaltã parte. la apus de soare. plânge-mã.DECEMBRIE 2010 41 O variantã aromâneascã a „Mioriþei” Ce poate uni.ºi Îngeri-Muºaþi/ ”Frumoºii” din lumina lui Dumnezeu! (Comentariul ºi transpunerea în dialect daco-românesc a Mioriþei: prof. din Nordul Istrului – aceastã variantã pare a fi. Zil`ioarã.. al Soarelui). Acest popor profund religios (singurul rãmas religios. a unui „trup de glorie”./ Mi ºuþ di-unã parte. originar al cuvântului (fãrã niciun fel de „floricele” paºoptiste. într-un manuscris aflat la British Museum/ Londra./ Pri cale mutreºti/ ªi iarbã nu paºti. p. Desprins total de „hoarã” ./ Somnul lai nu mi-acaþã./ Di-adun cu soarle º-cu luna”./ Ci sã mã scoateþi în Valea Mare. ascendenþã aromânã!) tracismul autosacrificial al Mioriþei! Iatã varianta Mioriþei. din dialectul aromânesc./ Mi bag º-mi scol./ Dac-ai sã vrei. se pare../ Þi te-am tu vreare. Nimeni nu se poate rãzboi cu ei..De-oi muri. care sunt uºori ca cerbii./ . Existã indicaþia dobândirii. pe deasupra ºi pe dedesubt de suflete. dupã ce peregrinase prin þinuturile de la sud de Dunãre: „De acolo începe Valahia./ Dimineaþa la pãºteare. cât mai fidelã.

al autoapãrãrii fiinþei etnice ºi vieþii lor spirituale. de dragoste.1 Civilizaþia. Imperceptibil modificat de-a lungul timpului. Aromânii îºi cântã în grup. te poate motiva. un ison pe diferite trepte. o artã. Muzica aromâneascã în forma ei originalã nu e o muzicã instrumentalã. legile. unde aromânii sunt recunoscuþi ca popor minoritar ºi au toate drepturile constituþionale. muzica este manifestarea vie a sensibilitãþii. de suspensie. epiroteºti. creeazã diferenþe mari. în parte s-a transformat în cântece populare cântate în limba greacã. În România. muzica poate însemna un mod de relaxare. ºi fericirea pe care o simþi când eºti singur cu persoana la care þii. a similaritãþii poeziilor populare. împreunã. Istoria aromânilor. un mod de evadare din viaþa cotidianã. Atunci când ascultãm muzica vocalã aromânã. zbor imaginaþiei ºi viaþã oricui” (Platon) Valentina ROTARU e este muzica? Pentru unii. stilul muzical a rãmas acelaºi pentru cã aromânii sunt tradiþionaliºti. au dat expresie spiritului artistic modern ce-ºi trage seva din trunchiul spiritual aromân. contactul cu popoarele în mijlocul cãrora trãiesc.42 DECEMBRIE 2010 Muzica aromânã „Muzica oferã un suflet universului. treptat rostirea se transformã în cântec. Un cântec poate avea trei. Tritonic. pindene. cântecele lor sunt poveºti de viaþã. aripi minþii. datoritã limbii comune ºi a existenþei aceloraºi cântece. În actuala Republicã a Macedoniei. În celelalte state balcanice (România ºi Republica Macedonia) s-au produs noi cântece pe versurile poeþilor clasici ºi moderni precum ºi versuri populare ce sunt interpretate de aromâni acompaniaþi de instrumentiºti aromâni grupaþi în formaþii de muzicã aromânã. patru variante. accente ºi ritmuri complementare. dar oricât ai modifica aceastã muzicã. Acest festival a îmbogãþit foarte mult muzica aromâneascã. eterofonie (devierea vocilor mai multor cântãreþi care improvizeazã aceeaºi melodie) sau polifonie (arta suprapunerii armonice a mai multor voci. muzica aromânã contempo- FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII Thende Kahl. sumara organizare modalã. linia melodicã prinde viaþã. putem avea impresia cã aromânii au tradiþii similare peste tot în Balcani. ºocuri de disonanþã. dupã regiuni geografice: macedoneºti. Poezia popularã aromânã trãieºte o existenþã comunã cu muzica. unde ocaziile pentru petreceri cu muzicã ºi dansuri sunt tot mai rare. o împletire a melodiilor în ansamblu. iar celelalte o acompaniazã). Muzica te poate face sã plângi. aceastã formã vocalã de cântat în grup reprezintã un simbol al solidaritãþii. o permanentã undã de melancolie înãbuºitã. tot spre folclor bate. duritatea de cremene a disonanþelor fãrã rezolvãri. un grup de muzicieni profesioniºti aromâni au iniþiat Festivalul „Fântâna di malmâ”. gândirii ºi vieþii lor spirituale. Mulþi cântãreþi consacraþi moderni din Grecia. fârºeroteºti. Bucureºti. fiecare pãstrându-ºi în ansamblu individualitatea melodicã). Ea s-a nãscut din folclor. silabele se diferenþiazã ca duratã ºi înãlþime. Aceastã simplitate emoþioneazã mai puternic. Cântecul aromânesc naºte acel sentiment de vag. Versul se cere cântat. nuntã. grâmusteneºti. Majoritatea aromânilor trãiesc acum în oraºe. La ultimele ediþii s-au organizat secþiunile folk ºi pop. te poate liniºti ºi îþi poate adormi copilul care plânge. îþi poate exprima sentimentul pe care îl ai când învingi. neprevãzutul accentelor ritmice ºi cadenþelor sunt reflexe ale conþinutului poetic al versurilor ºi construcþiei lor în muzicã. Totuºi instrumentele ºi ritmurile din diferite zone. Cântecele aromâneºti se pot împãrþi. Influenþe au existat ºi s-au simþit. o afacere. fiind aromâni. Ed. cântecul a rãmas la nivel rural. tragedia. cu viaþa ºi cu problemele dezvoltãrii sociale i-au supus ºi îi supun unor intense transformãri. împrãºtiaþi între diferite popoare. de neîmplinire. Dupã conþinut sunt cântece: haiduceºti. jale. Izolaþi între munþii ºi vãile lor. iar ceea ce este mai caracteristic este modul de a se cânta în 1 C grup fie în omofonie (tehnica în care o voce predominã. La aromânii din Grecia. Astfel se realizeazã o trãire a vocii. un prieten sau multe alte lucruri. Pentru aromâni. 2006 .

în lume.ro/arte/muzica. 43 prin spectacolele de pe marile scene ale Bucureºtiului. la început la sate apoi la oraºe. apoi pe casete audio ºi acum CD. 2010. senzaþionalã care meritã conservatã sub forma ei originalã ºi transmisã generaþiilor viitoare. Mihai Prefti. Macedonia. a zilei naþionale a aromânilor. este o muzicã unicã. Gicã Godi. Cântecele s-au imprimat iniþial pe bandã magneticã. Aromânii au venit în grupuri mari în timpul colonizãrii Cadrilaterului ºi au rãmas destul de compacþi. prin participarea la festivaluri. ce s-au înmulþit ºi s-au perfecþionat. Folclorul cu care au venit a fost pãstrat. Foto: Vasile ªoimaru 1 Informaþie preluatã de pe http://www. îmbogãþit ºi adaptat evoluþiei tehnogice din domeniul muzicii. în parteneriat cu Societatea Culturalã Aromânã. În cadrul proiectului „Ultimii Rapsozi” (organizat de Institutul Cultural Român ºi sprijinit de Jurnalul Naþional). cei neiniþiaþi.html FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . Cei mai cunoscuþi autori ai creaþiilor muzicale contemporane sunt Hrista Lupci. principiile muzicii aromânilor.DECEMBRIE 2010 ranã are o evoluþie ºi o caracteristicã aparte.1 Societatea Culturalã Aromânã studiazã. În cântecele actuale se pãstreazã caracteristicile muzicii aromâne. ne vorbeºte despre locul muzicii lor în viaþa comunitãþii din care provine. Muzeul Þãranului Român din Bucureºti. Fundaþia „Petre Þuþea”. Sirma Guci. Ponikva. promoveazã ºi transmite viitoarelor generaþii cultura tradiþionalã aromânã în þarã. Muzica aromânã este o muzicã care îþi face inima sã batã cum nu te aºtepþi. Secþia Aromânã a Radio România Internaþional. Consiliul Tinerilor Aromâni sunt numai câteva dintre instituþiile care au gãzduit. Ministerul de Interne. evenimente unde muzica aromânilor i-a impresionat pe toþi cei prezenþi. Stere Constantin (Nini). astfel încât ele sunt foarte accesibile ºi supuse criticii. despre particularitãþile instrumentelor muzicale. Ea promoveazã muzica aromânã în spectacolele cu program tradiþional organizate cu ocazia sãrbãtorilor religioase: de Sfântul Gheorghe ºi Sfântul Dumitru.aromanii. este o muzicã care te face sã trãieºti strania senzaþie cã îþi auzi strãmoºii cântând. cunoscutul rapsod Grigore Leºe „traduce” pentru noi. Evenimentele de familie se sãrbãtoresc cu formaþii de muzicã aromânã începând încã din anii ‘60.

scriitorul ºi filologul Cezar Papacostea. unul din redactorii de bazã ai Dicþionarului limbii române. în contactele cu alte limbi). Elie Carafoli. armânã. scriitorul ºi filologul George Murnu. 2. literelor. Unitatea limbii romane vorbite la nordul ºi la sudul Dunãrii este atât de concludentã. formeazã limba românã. încât se poate spune nu numai cã aromâna (ca ºi meglenoromâna ºi istroromâna) ºi dacoromâna sunt asemãnãtoare. organizate în Aula Academiei Române. cãci limba. fiecare provincie româneascã a avut potrivit numãrului de locuitori . izvorâte din interese mercantile ale unor cercuri din þarã ºi din strãinãtate. pe de o parte. specialist în astronauticã. împreunã cu cel dacoromân. cel meglenoroman ºi cel istroromân. a admite constituirea unei minoritãþi aromâne ar fi cea mai mare absurditate a istoriei contemporane a aromânilor. caracterizare datã de oamenii de ºtiinþã români ºi strãini. La aceastã ilustrã galerie se cuvine a fi adãugaþi poetul ºi omul politic Dimitrie Bolintineanu. Ne aflãm în faþa unei diversiuni. nu poate fi de acord cu o astfel de iniþiativã. iar limba lor este româna. absenþa lor din acest patrimoniu ar sãrãci cultura româneascã. cel mai sensibil la schimbãri. strãlucit traducãtor al Iliadei ºi Odiseei. autorul monografiilor fundamentale consacrate dialectelor aromân ºi meglenoromân. De aceea. la 31 octombrie 1994 ºi la 28 ianuarie 2005: „Limba românã ºi varietãþile ei locale”. obiectul a douã sesiuni ºtiinþifice. pictorul Ion Pacea etc. constituite de-a lungul secolelor (cu unele excepþii în vocabular. între care ºi doi aromâni: Ioan D. spre a nu se mai simþi nedreptãþiþi în locurile unde. Prin marile personalitãþi pe care le-au dat în România ei au îmbogãþit prin operele acestora patrimoniul cultural naþional românesc. respectiv 3 sau 2 membri fondatori. devenite Societatea Academicã Românã (1867). din Evul Mediu ºi pânã astãzi. în deplin acord cu specialiºtii de bunã credinþã din þarã ºi din strãinãtate. fãrã deosebire de locul de origine. istoricul literar Dumitru Caracostea. respectiv „Aromânii ºi aromâna astãzi”.aceste contribuþii nu ºi-ar gãsi locul în alte culturi. lingvistul Theodor Capidan. iar pe de alta . Aceastã chestiune fundamentalã a lingvisticii româneºti ºi romanice a constituit. lingvistul ºi folcloristul Pericle Papahagi. pune în evidenþã acest lucru. ci cã sunt chiar identice în trãsãturile lor fundamentale. lingvistul ºi etnologul Tache Papahagi. ce ignorã adevãratã istorie a acestei ramuri a romanitãþii rãsãritene ºi a dialectului aromân care. mai ales în secolele al A XIX-lea ºi al XX-lea. Încã de la constituirea Societãþii Literare Române (1866). Aromânii din România au venit de bunã voie în aceastã þarã.44 DECEMBRIE 2010 Academia Românã apãrã adevãrul istoric ºi interesele naþionale ale românilor de pretutindeni COMUNICAT cademia Românã a luat cunoºtinþã cu surprizã de iniþiativa unui grup de aromâni (armani) din þara noastrã de a se constitui într-o minoritate naþionalã. din urmãtoarele motive: Aromânii sunt o parte integrantã a poporului român. de fapt. tocmai pentru cã s-au considerat români. s-au nãscut ºi unde sunt autohtoni. Caragiani ºi Dimitrie Cozacovici (Cosacovici). alte mari valori ale vieþii publice. ca popor armânu. spre a avea o patrie a lor. Aducem la cunoºtinþa forurilor competenþe ºi publicului larg ca Academia Românã.4. De-a lungul anilor. scriitorul ºi diplomatul Marcu Beza. cu o limba proprie. inginerul. autorul impunãtorului Dicþionar al dialectului aromân. ºtiinþelor ºi artelor din rândurile aromânilor au fost primite în Academia Românã: mitropolitul Andrei ªaguna. strãlucitul actor Toma Caragiu FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . între altele. argumentul de bazã. distinctã de români. Acestea sunt date istorice imposibil de schimbat. Academia Românã i-a considerat întotdeauna pe aromâni ca parte integrantã a acestui popor.

În orice caz. exprimatã individual ºi colectiv. În concluzie. Academia Românã (Sursa: Romanian Global News. ajungând unii . mod de viaþã. ei se bucurã de aceleaºi drepturi ca ºi toþi românii. þiganii. valorile noastre morale ºi spirituale comune. obiceiuri. sârbii. slovacii. azi. ºi alãturi de alte minoritãþi. Specificul aromânilor din þara noastrã (tradiþii culturale. totodatã. 2009 (sus) Moscopole. ucrainenii. prozã ºi poezie dialectalã) poate fi ºi este exprimat. aromânii . culturii ºi artelor din trecut ºi de astãzi.DECEMBRIE 2010 ºi numeroºi alþi reprezentanþi ai ºtiinþei. unul din cele mai numeroase ºi mai puternice din Sud-Estul Europei. În þãrile de la sud de Dunãre. aromânii din România nu pot fi minoritari printre români (aºa cum sunt minoritarii reali: maghiarii. senatori ºi miniºtri. toþi aromânii nord ºi suddunãreni sunt români (armâni). ianuarie 2008) Metsovo. ce au constituit state naþionale.deputaþi. sã se constituie într-o minoritate naþionalã aromânã în interiorul României încalcã în mod flagrant datele reale ale istoriei ºi. port. Rezolvarea statutului lor politic ºi cultural-lingvistic depinde de autoritãþile din þãrile respective ºi de voinþa lor proprie. alãturi de popoarele majoritare. folcloric ºi etnografic. Grecia. toate neromanice. cultivat ºi pãstrat fãrã ca aceºti 45 români sã fie consideraþi minoritate naþionalã. printre alte limbi. ceea ce nici nu sunt de fapt. Cât priveºte participarea lor la viaþa social-politicã a þãrii. în cadrul generosului popor român.reprezintã minoritãþi naþionale autohtone. folclor. Ei sunt acolo singurii vorbitori ai unei limbi romanice.ca ºi meglenoromânii . polonezii ºi alþii). Albania (dreapta) Fotografii de Vasile ªoimaru FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . cu specificul lor dialectal. bulgarii. Cei care vor.dupã cum se ºtie .

lovi în piarevoluþia româneascã din Artrã ºi dãdu apã cereascã deal.a bisericii”. convins de importanþa emancipãrii româÎntr-o amplã ºi nuanþatã analizã a acti. rusã ºi greacã. eliberat poporul sãu. culturã. dãdu poporului þional-politicã. ducãtor înþelept.” Aºa îºi încheia Nipalele revendicãri româneºti. istoricul american Keith Academicianul Dan Berindei afirma: a fost „o Hitchins a scris despre el ca „ultimul dintre mare personalitate a naþiei româneºti. într-o familie de macedo-români din Balcani. pe drept cuvânt. plin de echilibru. În pentru drepturile românilor. trimis de Providenþa mai de seamã organizator ºi legiuitor bisericesc Divinã pentru fericirea poporului sãu. care a formulat strãluci ca un luceafãr pe acea „petiþie naþionalã” cu 16 orizontul bisericii ºi naþiunii articole reprezentând princiromâne. drept care fost consacrat drept „cel ordinar. colae Popea discursul de reîntre care recunoaºterea rocepþie. nul sau ideologul ei.funcþii. el a dat „cea mai democraticã organizare fost un bãrbat aproape extra.” miei ºi independenþei. cã Mitropolitul Andrei ªaguna a fost considerat di(1808-1873).marii ierarhi conducãtori politici”. era numit Mitropolit al Transilvaniei. Stelian GOMBOª consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte itropolitul Andrei ªaguna a ganic. Andrei baron de ªaguna Mircea Pãcurariu într-o alocuþiune a sa. A fost copreºede bãrbat. Despre un astfel Transilvania. mai ales dacã fost un Moise. a luãm în calcul ºi lucrãrile sale de Drept canonic. lumicoronat” al românilor din nã. se dinte al Adunãrii naþionale poate zice cã el pururi va de la Blaj. Mitropolitul Andrei a continuat lupta haina monahalã la mãnãstirea de la Hopovo. ºi el. dedicat stãtãtoare” ºi desfiinþarea ioAndrei ªaguna (1808-1873) vieþii ºi activitãþii arhiepiscobãgiei. neºti.46 DECEMBRIE 2010 Mitropolitul Ardealului Andrei ªaguna în conºtiinþa noastrã mãrturisitoare Drd. politic”.ierarh cu sceptrul unui adevãrat conducãtor voluþie. cã el a din perioada modernã a istoriei. prezentat în 13/26 mânilor „ca naþiune de sine martie anul 1900. în fine. plomatul revoluþiei româneºti din Ardeal. Mitropolitul sãu tablele legii: Statutul orAndrei ªaguna a participat la ganic. ca ºi acela. supului ºi mitropolitului ortoblinia Pãrintele Profesor dox al Transilvaniei. în plinã re.mintim dintre acestea: înfiinþarea „Tipografiei „M FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . mãsurat. reuºind sã „uneascã în mâna sa cârja de dealului iar. un con. „Pe bunã dreptate. a urmat ºcoala gimnazialã la Miºcolc.nilor prin culturã pentru care a iniþiat acþiuni ce-l vitãþii mitropolitului ªaguna. ºi. Pentru toate. pentru cã ºi el. devenind „capul neînpoporului sãu: ºtiinþã. La vârsta de 25 de ani îmbracã voluþie. Pãrintele Profesor fac de vrednicã cinstire pentru neamul sãu. dupã Andrei ªaguna s-a nãscut la Miskolþ. îndeplinind diferite anul 1846 a fost numit vicar al Episcopiei Ar. iar Avram Iancu comanapoi studii de drept ºi filozofie la Pesta ºi teo. Mitropolitul Andrei deloc uºoare pentru el… un purtãtor de cuvânt al ªaguna a fost ºi un misionar al culturii românaþiunii române”. conduunele traduse în limbile lacându-l în pãmântul autonotinã. în cum Simion Bãrnuþiu era considerat teoreticiaUngaria. AMircea Pãcurariu a subliniat cã prin Statutul or. al Înþelegându-ºi ºi asumându-ºi cu exemromânilor ardeleni în momente care nu au fost plarã rãspundere misiunea. în 18 aprilie 1848. Implicat ºi în viaþa naca ºi acela.dantul de oºti populare româneºti.” Dupã relogice la Vârºeþ.

Aºadar. în Arhiepiscopia Sibiului existau aproape 800 de ºcoli „poporale". Tot Mitropolitului Andrei ªaguna i se datoreazã organizarea ºi îndrumarea învãþãmântului românesc de toate gradele. a ziarului Telegraful Român. fiind pentru românii transilvãneni ceea ce fusese doar cu puþin timp înainte Samuel von Brukenthal pentru comunitatea sãseascã: amândoi rãmân în memoria europeanã ca întemeietori de instituþii. copreºedinte al Conferinþei naþionale-politice a românilor de la Sibiu (1861) ºi al Congresului naþional al românilor de la Alba lulia (1863). Organizarea acestei importante aniversãri româneºti. Ca „mare preot” al Bisericii sale. iar la Sibiu. editarea a numeroase cãrþi ºi manuale. a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei. personalitãþi enciclopedice. care deopotrivã stau „sub semnele timpului ºi ale duhului”. culturalã. ca membru de onoare. reorganizarea Institutului teologic-pedagogic din Sibiu precum ºi numeroase „fundaþiuni” prin care se acordau burse de studii pentru elevii ºi studenþii mai sãraci. „gazetã politicã. viaþa ºi opera Mitropolitului Andrei ªaguna stau sub semnul unei personalitãþi de dimensiuni europene prin formaþie. dupã care s-a condus Biserica transilvãneanã pânã în anul 1925 ºi care a stat totodatã la baza principiilor de organizare ºi funcþionare a Bisericii Ortodoxe Române. Mitropolitul Ardealului. iar dupã reînfiinþarea Mitropoliei a elaborat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania. Cu alte cuvinte. Membrii Societãþii Academice Române. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . fãrã întrerupere. deschise valorilor umaniste. cum a mai fost numit. fiind considerat cel mai bun cuvântãtor bisericesc din sec.DECEMBRIE 2010 diecezane”. În anul 1871 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A fost Preºedinte al Marii Adunãri Naþionale româneºti de pe Câmpia Libertãþii de la Blaj din 3/15 mai 1848. Dupã 1860 a fost membru în Senatul imperial din Viena. un gimnaziu cu 4 clase la Brad. comercialã ºi literarã” cu apariþie neîntreruptã pânã astãzi. Au fost editate peste 25 de manuale ºcolare. cu sârguinþã cursul vieþii Mitropolitului ªaguna . Ca rezultat al trudei sale. Laurenþiu Streza. a fost primul preºedinte al „Asociaþiei transilvane pentru literatura românã ºi cultura poporului român” (Astra). prin ampla sa dedicare educãrii ºi culturalizãrii poporului român din Transilvania cât ºi prin participarea sa la miºcarea paºoptistã. industrialã. Drept urmare. a iniþiat în anul 1853. Iar promisiunea ºi demersurile ÎPS dr. un liceu cu 8 clase la Braºov cu ºcoalã realã-comercialã. în anii 1863-1865 deputat în Dieta Transilvaniei. întreaga sa operã a fost pusã în slujba emancipãrii culturale ºi sociale a poporului pentru care a pãstorit. a înfiinþat un Institut teologic-pedagogic. reeditarea Bibliei de la Sibiu ºi rolul decisiv în înfiinþarea „Asociaþiunii transilvane pentru literatura ºi cultura poporului român din Transilvania” (Astra). socialã ºi politicã a propriului neam ºi a patriei. XIX. aici ºi acum. considerând cã acum este vremea ca Mitropolitul Andrei ªaguna sã fie canonizat – argumentaþie bine întemeiatã ºi puternic fundamentatã. pus sub ocrotirea bisericii. cu burse oferite din fondurile ºi fundaþiile create de el. apreciind întreaga sa muncã l-au ales. au urmãrit întotdeauna. este proba cea mai elocventã cã nimic nu este mai profund universal decât a lucra pentru propãºirea spiritualã. cu douã secþii teologice ºi una pedagogicã. în anul 1853.o viaþã de sfinþenie de la „Andrei cel mare la Andrei cel Sfânt”. prin misiunea pastoralã. la 7 septembrie anul 1871. fiind delegat sã prezinte revendicãrile româneºti împãratului. dupã cum am spus ºi mai sus. Ca episcop. s-a remarcat ca un vrednic slujitor al altarului bisericii. a tipãrit o serie de manuale didactice ºi a trimis 47 numeroºi tineri la universitãþi din Austria ºi Germania. ziarul „Telegraful Român” care apare pânã astãzi.

Aºteptaþi. Oradea manuil Gojdu (1802-1870) a trãit într-o perioadã dificilã. a rãmas în amintirea ardelenilor ca finanþator în fondarea unui liceu în limba românã în condiþiile restricþionãrii dreptului la învãþãmânt în limba românã din Transilvania. Un exemplu notabil E în acest sens este discursul þinut în 19 iunie 1861. Gojdu a lansat un veritabil program de emancipare a românilor . A trãit în vremurile în care fiecare naþiune îºi scria istoria cu înfrigurare. sã fie acordate burse de studii tinerilor români”. Cheia celor spuse la început despre sine stã poate în declaraþia simplã pe care Gojdu a fãcut-o la apogeul carierei sale politice: „Patria mi-o iubesc nemãrginit ºi pentru bunãstarea ei sunt gata oricând a-mi sacrifica viaþa… Am încãrunþit ca un român de omenie”. Ulterior. Gojdu a înlocuit limba latinã cu cea maghiarã în acþiunile introduse în faþa instanþelor din Buda ºi din Pesta. „a lãsat averea sa naþiunii române de religie rãsãritean – ortodoxã… urmând ca. În acele timpuri ale revoluþiei din 1848-1849 ºi ulterior. Octavian Goga. În acest context se relevã mesajul transmis de Gojdu. cât ºi un om politic cu adevãrat complex. în care Gojdu deplângea atitudinea de excludere a românilor majoritari de la luarea deciziilor esenþiale. prin testamentul sãu întocmit în anul 1869. Constantin Daicoviciu º. De numele lui Gojdu se leagã ºi susþinerea dreptului fiecãrei naþiuni la o limbã.a.redactat în strânsã colaborare cu paºoptiºtii români. dar avea conºtiinþa împãcatã ca om politic. Om politic reputat ºi avocat celebru. dacã sunt pe turlã. pe care le-a înþeles în profunzimea lor ºi a implicaþiilor lor pentru emanciparea românilor. Documentul cuprinde explicit doleanþele românilor din Imperiul habsburgic ºi anume: ºcoli în limba românã. Astfel. din administrarea acesteia de cãtre o reprezentanþã a Bisericii Ortodoxe Române. Gojdu avea o putere de persuasiune neîntrecutã ºi darul acesta l-a ajutat sã devinã atât un excelent avocat. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . ca membru în Casa Magnaþilor – Camera Legislativã Superioarã a Parlamentului Ungar – Gojdu a militat în discursuri memorabile pentru consultarea românilor în privinþa chestiunilor politice ºi sociale care îi priveau direct. pânã dupã Dietã ºi atunci judecaþi pe Gojdu”. contribuind la ridicarea unor personalitãþi ale culturii ºi civilizaþiei româneºti: Victor Babeº. autonomia Bisericii Ortodoxe Române faþã de Mitropolia sârbeascã de la Carlovãþ. Ca avocat ce a trãit cea mai mare parte a vieþii la Budapesta. care spunea despre sine însuºi: „Sã mã ierte oriºicine cã. cã nu era la adãpost de critici. În 1848. ale cãrui pledoarii în jurisdicþiile pestane apãreau în manualele studenþimii din Imperiu.„Petiþia neamului” .48 DECEMBRIE 2010 Emanuil Gojdu – repere ale vieþii ºi activitãþii sale politice Radu BIRTA Profesor de istorie. Era conºtient cã nu toatã lumea îl aprecia. frãmântatã de manifestãri naþionale. nu pot fi ºi pragul bisericii pe care sã poatã cãlca tot insul. în calitate de comite de Lugoj. în special cu Andrei ªaguna. fraþilor. Traian Vuia. participarea directã la viaþa publicã. Gojdu ºi-a asumat cu demnitate aceastã atitudine plinã de justeþe faþã de cei mai exigenþi mãsurãtori ai patriotismului sãu românesc. mobilizate de oameni cu tãrie de caracter ºi profil spiritual asemãnãtor celui care le-a creat. Fundaþia Gojdu a funcþionat efectiv în perioada 1870-1952. Gojdu. Gojdu a dorit perpetuarea ambiþiilor sale ºi a ºtiut sã fãureascã structurile care puteau sã sprijine aceste nãzuinþe. s-a manifestat spiritul politic al lui Gojdu. Gojdu a fost cunoscut în România ºi Ungaria ca un român de excepþie.

DECEMBRIE 2010 49 Tache Papahagi – un savant aromân care a descoperit Maramureºul Prof. firesc. dând dovadã de încãpãþânare în a supravieþui. Ramiro Ortiz ºi Charles Drouhet. de peste un jumãtate de secol. conferenþiar (1928) ºi profesor (1943-1948). În fruntea operei sale fundamentale Dicþionarul dialectului aromân. A fost asistent la Facultatea de Litere ºi Filosofie din Bucureºti (1921). ºi a rãmâne. datoritã perspectivei comparatiste. care – fãrã ecouri în viaþa istoricã ºi politicã a Europei – a îndeplinit anumite misiuni în evoluþia generalã a popoarelor conlocuitoare din Peninsula Balcanicã”. într-un interval de 115 zile. Din comisia examinatoare au mai fãcut parte profesorii referenþi Dumitru Evolceanu. Grecia. Doctor în filologie în 1925. pe altarul universitãþii ºi al ºtiinþei româneºti. Pind. docent (1926). numai pe jos. cunoscuþi mai mult sub numele de macedo-români: treptat. treptat va dispãrea graiul acestei populaþii romanice. în condiþii din cele mai vitrege. Cu intuiþia de savant ºtia cã limbile ºi dialectele dispun de o forþã de rezistenþã cu totul deosebitã. A fost student al Facultãþii de Litere ºi Filosofie din Bucureºti. În 1964 primeºte titlul de „profesor emerit” ºi în acelaºi an primeºte Premiul de Stat. fiind unul dintre cei mai de seamã cãrturari pe care aromânimea l-a produs în cultura românã. general ºi etimologic scria cu oarecare îndoialã pentru destinul aromânilor: „Acest al douãzecilea secol va fi secolul atingerii aromânilor. cât ºi prin atenþia acordatã felului în care fenomenele etnografice ºi folclorice reflectã psihologia poporului român. fiind admisã ca tezã de doctorat pe baza referatului semnat de Ovid Densuºianu ºi Ion Bianu. A fost sprijinit ºi gãzduit de preoþi ºi protopopi precum ºi de învãþãtorii satelor. fiind prezent aici în toate cele patru anotimpuri. În aceste cãlãtorii a vizitat aproape toate satele maramureºene. cercetându-le din diferite unghiuri. licenþiat în 1916. Tache Papahagi aparþine ºcolii lingvistice a lui Ovid Densusianu. cu teza Graiul ºi folklorul Maramureºului. Tache Papahagi a mutat cercetarea din bibliotecã convins fiind cã ºi lumea T Tache Papahagi (1892-1977) Lingvist. dar ºi prin forma lexicograficã de prezentare pe care o FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . foarte modernã. ºi al României a depus o muncã de benedictin. decanul Facultãþii. cercetãtor de prestigiu al realitãþilor folclorice. etnografice ºi dialectale ale domeniului românesc. atât prin locul important pe care îl deþin în activitatea sa cercetãrile de teren. A urmat ºcoala primarã la Avdela ºi liceul român la Ianina ºi la Bitolia (1903-1912). Orientarea sa se dovedeºte a fi. Ioana PETREUª ache Papahagi. etnograf ºi folclorist român de origine aromânã S-a nãscut în 6 octombrie 1892 în Avdela. O lucrare de referinþã este Graiul ºi folklorul Maramureºului. Dupã aproape un secol ne întrebãm. condiþiile sale de viaþã ºi experienþã istoricã în diversele regiuni în care a locuit de-a lungul timpului. în special. nord ºi sud-dunãrean. între anii 1920 ºi 1924. de ce Tache Papahagi ºi-a îndreptat cercetarea amplã înspre Maramureº? Readuc aminte cã savantul a întreprins în Maramureº ºase cãlãtorii.

an & Poeþii Araia ºi Caciona. dar ºi de legãturile strânse cu modul de viaþã. Tache Papahagi. Autorul considerã cã este nevoie sã releve ºi etnografia istoricã a Moldovei. autorul spunea: „dacã într-o epocã. Studiile sale consacrate aromânilor completeazã în mod fericit operele lui Theodor Capidan. ocupaþiile tradiþionale ºi experienþa istoricã a poporului. A cãutat întâlnirea unui dialect românesc – cel maramureºean – cu supremaþia limbii literare româneºti. Tache Papahagi cãuta în cercetarea din Maramureº tocmai întâlniri dintre graiul maramureºean ºi cel aromân. ºi îl studiazã þinând seama de fenomenul sincretismului. grupuri de români dintre Balcani ºi Dunãre sã migreze spre nord. relativ târzie de tot. forma o populaþie numeroasã ºi dominantã în regiunile pãstoreºti. în fine. Graiul ºi folklorul Maramureºului (1925) rãmâne pânã astãzi. Tache Papahagi schiþeazã ºi o etnografie istoricã a Maramureºului. numeroase texte redate într-o transcriere riguroasã. dar mai ales în spaþiu. 1944 & Poesia liricã popularã. 1922 & Din folklorul romanic ºi cel latin. glosarul care însoþeºte monografia. 1939 & Manual de foneticã romanicã – românã. de ce nu am admite cã. 1925 & Biblioteca naþionalã a aromânilor. un aromân care a descoperit Maramureºul. pânã la cele mai puþin sau deloc cercetate cum ar fi Maramureºul sau zonele din Peninsula Balcanicã locuite de aromâni. Problemã vastã. 1929 & Introducere în filologia romanicã cu privire specialã asupra istoriei limbii române: Fonetica. 3 vol. Într-o prelegere. articolul. 1932 & Flori din lirica popularã – doine ºi strigãturi. atingând cea mai importantã problemã de lingvisticã românã. 1974. Fundamental rãmâne Dicþionarul dialectului aromân . FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Adicã ºi în Maramureº. Astfel ºi-a îndreptat privirile înspre importantul ºi izolatul þinut al Maramureºului. pentru o epocã veche. care este originea ºi formarea limbii române în timp. una dintre monografiile clasice. Opera: & Aromânii din punct de vedere istoric. dacoroumaine et aroumaine. oieri din Munþii Sibiului au ajuns pânã în Crimeea. 1923 & Din epoca de formaþiune a limbii române: probleme etno-lingvistice. Dictionnaire aroumain (macedo-roumain) général et étymologique. f. 1936 & Din morfologia limbii române: substantivul. muzica maramureºeanã. în numãr redus s-a aºezat pe versantul sudic al Haemului. la un moment dat sã se opreascã în munþii din nordul Tisei. 1930 & Originea Muloviºtenilor ºi Gopeºenilor. francezã ºi spaniolã. element care. se întreabã savantul. cu un trecut atât de semnificativ pentru istoria politicã ºi culturalã a românilor de pretutindeni (Valeriu Rusu). 1967 & Dicþionarul dialectului aromân. cum ar fi secolul al XX-lea. DECEMBRIE 2010 româneascã a intrat în schimbare. 1937 & Etimologii. o câtime va fi pierit în exilul din Asia Micã. Bucureºti. Merge mai departe evocând elementul românesc din lungul munþilor Haemului. Restul ce a devenit?. numeralul. în dialectologia româneascã ºi o lucrare de referinþã asupra unuia dintre cele mai interesante graiuri dacoromâneºti. italianã. 1927 & Images d’éthnographie roumaine. A studiat cu atenþie bogãþia folclorului din Maramureº dar ºi aspectele etnice ºi dialectologice. 1920 & Antologie aromâneascã. românii. pronumele. 1915 & La românii din Albania. pânã la distrugerea imperiului Asãneºtilor. 1923 & O problemã de romanitate sud-iliricã. 1926-1935 & Creaþiunea poeticã popularã. ªi atunci. 1928-1934 & Folklor român comparat. pentru ca. s-a ocupat de culegerea materialului în zone marginale. 1963. 1927 & Dispariþii ºi suprapuneri lexicale. 1930 & Basilica-Eclesia. atingând de pildã Maramureºul?” Prezentarea istoricã ºi geograficã a Maramureºului. o adevãratã enciclopedie a vieþii materiale ºi spirituale a aromânilor. datele privind toponimia ºi onomastica. cu care Maramureºul are multe trãsãturi caracteristice de unitate etno-lingvisticã. General ºi etimologic. Elaborând aceastã teorie. în ciuda achiziþiilor moderne. gãsindu-i o seamã de afinitãþi ºi concordanþe cu românitatea nord ºi sud-dunãreanã. tehnice ºi metodologice privind cercetarea dialectalã. cultural ºi politic. se întreabã Tache Papahagi – ce a devenit acest element românesc din Tracia muntoasã? O parte s-a bulgarizat prin secole.50 îmbracã unele din lucrãrile sale. 1926 & Macedo-Românii sau Aromânii. 1943 & Paralele folclorice (greco-române). Admite cã a trecut în nordul Dunãrii urmând lanþul muntos balcano-carpatin. care depãºea cadrul unei monografii. 3 vol.general ºi etimologic. constituie documente ale creativitãþii maramureºenilor ºi îndrumãri preþioase privind cercetarea de teren ºi interpretarea datelor culese. 1924 & Cercetãri în Munþii Apuseni. 1925 & Graiul ºi folklorul Maramureºului. Ca folclorist. cãutând ceea ce este reprezentativ în graiul ºi folclorul lui.

George Murnu. 4 Sextil Puºcariu în Romanitatea balcanicã. lingvistul 1 2 3 D Th. La fel ca ºi alþi aromâni2 de valoare. p. 1924. Limbã ºi culturã. la adresa: [http://www. toate acele virtuþi sociale. istoricul ºi etnologul Theodor Capidan. Studiu lingvistic. mai ales în foneticã. ca de altfel Theodor Capidan. D-voastrã aþi arãtat . sunt pe deplin edificatoare. lexicografiei. într-un portret realizat cu ocazia intrãrii lui Theodor Capidan în Academia Românã. Totodatã. care. aþi dovedit cã românii n-au primit numai influenþe strãine. 9. Spre deosebire de cei mai mulþi învãþaþi strãini. a subliniat semnificaþia concluziilor studiilor sale afirmând: „În general. exponent ºi promotor al aromânilor Paula RUS „Prin muncã. Macedoromânii. îndeosebi asupra aromânilor. etnografului ºi istoricului. Bucureºti.”4 De asemenea. variantã digitalizatã de Editura Predania. «vioiciunea spiritului mereu treaz ºi veºnic doritor a cunoaºte». istorie. Elementul slav în dialectul aromân.”1 in rândul aromânilor s-au fãcut ºi se fac ºi azi remarcate o serie de nume sonore ale vieþii publice. Bucureºti. 1936 în ºedinþã solemnã a Academiei Române. dialectologiei. 1942. un bun cunoscãtor al istoriei. Raporturile lingvistice albano-române. Macedoromânii. pe parcursul vieþii. Salonique. ci au ºi dat popoarelor învecinate un numãr important de românisme. articolul aduce în atenþie o monografie a lui Theodor Capidan con- AROMÂNII .proiectavdhela. Meglenoromânii. 1922.menþioneazã în continuare marele academician . Discurs rostit la 26 mai. p. în fundul Balcanului sau în capitalele Europei occidentale. Petre Vulcan. ca mijloc oferit de naturã ºi organizaþia socialã. Cluj. 1927. dovedindu-se a fi. ºtiinþei ºi artelor. Cluj. 46. Capidan. se numãrã printre personalitãþile marcante de origine aromânã. 1932. scrupulozitatea ºi competenþa sa. culturii ºi civilizaþiei aromânilor. 1909. accesatã la 26 septembrie 2010. Etnografie. autor al unei opere fundamentale asupra minoritãþilor româneºti sud-dunãrene. au fãcut parte din elita ºcolii româneºti din Balcani. în care viziunea lingvistului se asociazã în permanenþã cu cea a folcloristului. „Romanitatea Balcanicã”. Studiu lingvistic asupra Românilor din Albania.ro/pdf/theodor_capidan_romanitatea_balcanica. În acest sens. culturii. 9-10. Cluj. Dialectul aromân. oriunde s-au gãsit. Vechimea ºi însemnãtatea lor istoricã în Peninsula Balcanicã” în „Anuarul Institutului de Istorie Naþionalã”. Bucureºti. [http://www. Fãrºeroþii. ºi au jucat un rol esenþial în cunoaºterea ºi promovarea aromânilor. 1925. „Macedoromânii. 3 volume. limbã. 1943. care au fãcut din ei elita societãþii în care au trãit. Macedoromânii. literelor. 1936. precum ºi studiile ºi lucrãrile sale. Raporturile lingvistice slavo-române. Bucureºti. au reuºit sã-ºi creeze.DECEMBRIE 2010 51 Theodor Capidan.proiectavdhela. acestea reprezintã documente de referinþã asupra românitãþii din Peninsula Balcanicã. o valoare de origine aromânã a culturii româneºti.ro/pdf/theodor_capidan_romanitatea_balcanica.pdf] FAMILIA ROMÂNÃ român a atras atenþia lui Sextil Puºcariu. Réponse Critique au Dictionnaire d étymologie koutzovalaque de Constantin Nicolaïdi. operã premiatã de Academia Românã cu Premiul „Nãsturel”.”5 În cele ce urmeazã.pdf] 5 Ibidem. etc. dar ºi un activ militant pentru drepturile acestora. Etnografie. limbã. Capidan. Prin diversa sa activitate din domeniile lingvisticii româneºti ºi balcanice. 1942. Bucureºti. teza sa de doctorat Sufixele nominale în dialectul aromân susþinutã în anul 1907. Aromânii. ci aþi cãutat sã desluºiþi în limbã ºi în diferite aspecte etnografice trecutul îndepãrtat al românismului transdanubian ºi raporturile lui cu românii din stânga Dunãrii. a evidenþiat „seriozitatea ºtiinþificã a acestuia. Bucureºti. Theodor Capidan s-a interesat de soarta comunitãþilor aromâneºti din Balcani. Tache ºi Pericle Papahagi. ªi aþi izbutit sã arãtaþi mai ales un lucru: cã resturile poporului român în Peninsula Balcanicã au jucat ºi joacã ºi azi încã un rol civilizator de cea mai mare importanþã între populaþiile alogene ºi aloglote cu mult mai importante. în studiile d-voastre nu v-aþi restrâns niciodatã la stadiul de astãzi. 1925-1935.cã acest rol covârºitor al elementului român se observã ºi în limbã. operã premiatã de Academia Românã cu Premiul Statului „Eliade Rãdulescu”. Lingvistul. 1929. Cluj. istorie. toponimiei ºi istoriei concretizatã în scrieri de certã valoare. Românii Nomazi. Bucureºti. Fundaþia Regalã pentru literaturã ºi artã. 1931.3 rezultate ale unei îndelungi ºi temeinice documentãri pe teren. Th. Studiu din viaþa Românilor din sudul Peninsulei Balcanice. pp. Stere Diamandi. sub raportul moral ºi material.

P.nu m’am mulþumit numai cu înºirarea de simple afirmaþiuni. a fost publicatã ºi în limba românã. cit. iar apoi în germanã (1941). limba ºi starea culturalã ale acestora. de la care a beneficiat de o temeinicã pregãtire intelectualã ºi lingvisticã. Numit membru corespondent al Academiei Române. au vãzut ºi scris despre ei. aºezãrile. Aceºtia din urmã îºi au aºezãrile numai în Macedonia. autorul ºi-a propus drept scop sã-i facã pe „Macedoromâni cât mai bine cunoscuþi cercurilor din strãinãtate. . obiceiurile. 5. lingvistul ºi folcloristul Pericle Papahagi etc. la 15 aprilie 1879. Valoroasã ºi documentatã din punct de vedere ºtiinþific „aceastã scurtã expunere descriptivã asupra Românilor din sudul Peninsulei Balcanice”2 oferã bogate informaþii despre numele ºi rãspândirea macedoromânilor în Peninsula Balcanicã. Capidan în prefaþa op. Th. dar mai ales în capitolele în care vorbesc despre Macedoromâni ca element de culturã ºi factor de creaþie în economia ºi gospodãria din Balcani. în anul 1942. de–a lungul anilor. fiind profesor de limba românã ºi director la ªcoala Superioarã de Comerþ în limba românã din Salonic. a continuat sã activeze în cadrul Institutului de Lingvisticã al Academiei din Bucureºti. arheologul francez L. cãlãtorul francez Pouqueville ºi mulþi alþii. istoria. economic ºi cultural jucat de elementul aromân în viaþa populaþiilor conlocuitoare ºi aduce la cunoºtinþã situaþia acestora. scriitorii ºi filologii George Murnu ºi Cezar Papacostea. s-a stabilit la Cluj. Între anii 1909 ºi 1919. pe linie paternã. viaþa în familie ºi societate. alãturi de alþi aromâni de seamã (mitropolitul Andrei ªaguna. 7. De asemenea. Începând cu anul 1937. p. apãrutã mai întâi în limba francezã (1937).”3 Dintre aceºtia meritã amintiþi: istoricul german J. la scrierea Dicþionarului Academiei (DA). 1942. totul se întemeiazã pe constatãri ºi afirmaþii fãcute de scriitorii strãini.. Macedoromânii. Theodor Capidan a devenit profesor de limbi romanice la Universitatea din Bucureºti. istorie. care au fost la ei acasã ºi i-au cunoscut mai de aproape. Ibidem. unde l-a avut ca profesor pe cunoscutul cercetãtor al popoarelor din Balcani. Weigand. Iatã de ce. ºi anume. se justificã prin faptul cã în ea nu se vorbeºte numai despre Aromâni dar ºi despre Meglenoromâni. la 1 septembrie 1953. p. 5. directorul Uniunii Fundaþiilor Culturale Regale. Din anul 1910. p. cãlãtorul englez William Martin Leake. lingvistul român prezintã rolul social. “Titlul lucrãrii «Macedoromânii» în loc de «Aromânii». la caracterizarea acestor Români. G. A urmat ºcoala primarã în limba românã din oraºul natal. întemeiate pe ceea ce oamenii de ºtiinþã ºi cãlãtorii strãini. .spune marele lingvist . Thunmann.) care. alãturi de Sextil Puºcariu. a colaborat. cum ar fi trebuit sã fie. Etnografie. Heuze. arheolgul ºi etnograful german F. în anul 1928. Weigand. În anul 1919. lingvistul german G. au fost primiþi în aceastã prestigioasã instituþie. 1 2 3 FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII Th. Dupã 1948. prin bunãvoinþa criticului ºi istoricului literar. la începutul secolului al XX-lea. apãrutã la Fundaþia Regalã pentru literaturã ºi artã. Bucureºti. Astfel.. în 1935. ocupaþiile. aproape la fiecare pas.52 DECEMBRIE 2010 sacratã aromânilor. care au reflectat în scrierile lor as- Theodor Capidan (1879-1953) Reprezentant de renume al lingvisticii româneºti. a locuit în Macedonia în mijlocul comunitãþii de aromâni. istoricul englez Th. Pentru atingerea lui. funcþie pe care a ocupat-o pânã în anul 1948. lingvistul Theodor Capidan a devenit membru titular al acesteia. ce avea. o descendenþã aromânã. Herbert. liceul din Bucureºti ºi Universitatea din Leipzig. numãrul. Picot. aproape orb. istoricul ceh C. É. politic. Capidan în prefaþa op. Dumitru Caracostea. filologul francez A. ªi-a început cariera ca asistent la “Institutul Balcanic” din Leipzig. Jireèek. ci am cãutat sã aduc ºi dovezi. S-a stins din viaþã. Theodor Capidan s-a nãscut în Perlepe (Prilep) Macedonia. Kanitz. istoricul literar Dumitru Caracostea.”1 Lucrarea. din punct de vedere cultural ºi economic. într-o familie de negustori aromâni. limbã. unde a predat dialectologia ºi lingvistica la Universitatea din oraº. cit.

au remarcat superioritatea ºi cultura intelectualã ale acestora.apare prima Românie a Macedoromânilor cunoscutã de Greci sub numele «Vlahia».. sunt rãspândiþi în toatã Peninsula Balcanicã. În cartea sa. derivate dela þinuturile din care se trag. unde „sunt numiþi de bulgari «Beli Vlasi» (Români albi). Albania. ca argument la afirmaþia sa. apud Th. scrierile unor cercetãtori strãini. fie prin bisericã) ºi a cãsãtoriilor mixte. 10. cu pãrul negru sau castaniu. care au relevat prezenþa lor numeroasã în Peninsulã. sau armânii (cãderea lui u din prima silabã a cuvântului arumân). Untersuchungen ilber die Geschichte der östlichen europäischen Völker. începând din Dalmaþia pânã la Marea Egee ºi din Balcani pânã în Peloponez. cã macedoromânii sunt un popor numeros: „Ei trebue sã fie . Capidan.spunea el peste jumãtate din locuitorii Traciei. Theodor Capidan reia ºi completeazã aspectele de ordin istoric. Cercetãri despre Românii de dincolo de Dunãre. decât în cele de la ºes. Capidan. azi decãzut ºi locuit mai mult de Albanezi. .”1 Rumânii (din lat. Th.”4 1 2 3 4 5 6 7 53 Criteriul denumirii poporului dupã zona geograficã pe care o locuieºte se aplicã. 20. op. fosta Re- Th. în aglomerãri mai mari ºi mai mici. Epir ºi Macedonia se ridicã la 600. p. p. p. p. „Românii din sudul Dunãrii afirmã Theodor Capidan .”7 O altã numãrãtoare este datã de scriitorul grec Rizos Rangabe.menþioneazã Theodor Capidan . pp. dar. sub numele Paleo-Vlahia (Vlahia-Veche). numãrul lor a scãzut de-a lungul timpului. cultural ºi social referitoare la macedoromâni. etnografic. Ei pot fi întâlniþi în Grecia. au menþionat în operele lor despre unitatea de limbã si de neam a tuturor românilor. Aceastã «Vlahie».” ºi a cãror identitate „ca neam cu Românii din þarã se întemeiazã pe mãrturii istorice ºi realitãþi lingvistice. fiind mai numeroºi în regiunile de munte. Ibidem. care „reprezintã ramura meridionalã a poporului român. Acarnania ºi Etolia. Tesalia. G. p.000. O bunã parte din Românii orãºeni din Albania ºi Macedonia se numesc «Moscopoleni». J. în 1774. mai ales. altãdatã centru românesc mai important. Astfel. a fost destul de mare. inclusiv a aromânilor.roiau cu turmele în toatã Peninsula. cit. Aduce. unde „Românii au format din toate vremurile masa cea mai compactã. care mai târziu apare în istorie sub diferite forme.”5 Lucrarea avutã în atenþie prezintã ºi importante observaþii în ceea ce priveºte numãrul macedoromânilor care. etc. numãrul aromânilor din Grecia. cei din Pind ºi Tesalia se numesc «Epirioþi». mai ales în partea de nord.DECEMBRIE 2010 pecte din viaþa aromânilor. care. Ibidem. în toate celelalte þinuturi. mai ales. geografic. din cauza procesului de deznaþionalizare (fie prin limbã.menþioneazã lingvistul român . op. la începutul secolului al XX-lea. 25. cu timpul. apud Th. nume cu care sunt cunoscuþi între neamurile strãine. în timpurile vechi. Kanitz. unde „îºi zic Romãn. cit. Ibidem. Rãmãn sau chiar Rumãn. ºi peste trei sferturi din locuitorii Macedoniei ºi Tesaliei. 9. […] Aceastã parte a Pindului reprezinta pânã pe la începutul secolului al XIX-lea cel mai curat þinut românesc. arumânii (numele rumân a primit proteza lui a. op. Ibidem. întemeiatã pe cercetãri ºi informaþii sigure. nume folosite între ei.. Astfel. pp. cum îi poreclesc sârbii ºi slavii meridionali ºi respectiv grecii. cit.”2 Aceºti români mai sunt rãspândiþi în Albania. cu fizionomia inteligentã. adicã Dacoromâni. din care s-au rãspândit. 12. dupã numele vestitului oraº Moscopole. Sunt oameni corpolenþi ºi robuºti. scria în revista literarã Pandora: „Se zice cã Românii care locuiesc astãzi în Elada. Leipzig (1774). Dupã pãrerea lui Theodor Capidan. Capidan.”3 în fosta Republicã Iugoslavia ºi în Bulgaria. Craiova (1867). pãstorii semi-nomazi din Albania «Fãrºeroþi». Johann Thunmann. p. dupã numele satului Fraºari. 8 Sergiu Georgiade. 174. sau þinþarii sau cuþovlahii. op. 55-57.mai întrebuinþeazã ºi alte nume. von Hahn ºi F. în cazul aromânilor: „Ei între ei . p. situat în partea apuseanã a Pindului. un fenomen obiºnuit în dialectul aromân). Tesalia. […] Aici în Pind. cei din muntele Gramos «Grãmusteni».. ªi în Albania se gãsesc mulþi. se mai pãstreazã ºi astãzi în þinutul Zagori.”6 dar.”8 Interesante sunt ºi statisticile pe care le-au dat William Martin Leake. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . în opoziþie cu «Kara Vlasi» (Românii negri). istoricul german Johann Thunmann scria. fãra proteza lui a. p. 12-13. vlahii. traducere din limba greacã. cit. romanus). lingvistic. Capidan. 22.. în 1856. care au evaluat numãrul aromânilor la jumãtate de milion. 28.

comerþ ºi industrie. rolul lor este diferit printre Slavi. economicã. op. cu ajutorul cãruia chiar omul fãrã ºtiinþã îi poate uºor identifica cu fraþii lor din nordul Dunãrii. dar în acelaºi timp foarte diferitã asupra fiecãrui grup etnic. op. pe care aceºti români l-au îndeplinit în diferite domenii de activitate (social. ea reprezintã istoria ºi viaþa lor. I. obiceiurile ºi altele. mai ales. Dr. care veacuri dearândul au rãmas izolaþi în sudul Peninsulei. De asemenea. este relevat în cartea lingvistului român. Capidan. care îi face sã izbuteascã în toate întreprinderile. . de marele lingvist. 160. op. pentru Macedoromâni.) în rândul populaþiilor conlocuitoare.000.6 Acelaºi profesor dr. Th. care remarcã hãrnicia. Despre Aromâni. p. în cazul acesta puteau fi orice alt neam din Peninsula Balcanicã. Ca atare. ªi savanþii. Pe bunã dreptate. literarã ºi artisticã a fiecãrui grup etnic”. economic. în Balcani vor avea datoria de a studia marea lor influenþã în viaþa politicã. trãind de aproape douã milenii în regiuni atât de depãrtate ºi în împrejurãri cu totul deosebite. atât practic. Bucureºti (1934). D. 6 Revue Internationale des Études Balkaniques. etc. Cu un cuvânt. cit. Dând tuturor cu generozitate. Beograd. I. nu este numai limba.1 Un alt aspect. fiindcã pentru acest Stat Macedoromânii erau de toate: «capital. a încercat pe toate cãile sã-i atragã. cunoscând marile însuºiri ale Românilor pentru comerþ ºi industrie. dar ºi din Occident. Constante. Dintre aceºtia. Detaliile cu privire la calitãþile macedoromânilor se regãsesc în monografia lui Theodor Capidan. politic. cât ºi ºtiinþific.000 s-au mutat în þarã. afarã de Români. cit.. 36.”4 Rolul.. […] Prin muncã ei s-au impus aproape în toate ramurile de activitate omeneascã. Negustorii aromâni erau apreciaþi. ei au fost balcanici în cel mai înalt grad. sã dea naºtere la o limbã care sã fie aceeaºi nu numai din punctul de vedere al desvoltãrii ei interne dar […] ºi din acela al împrumuturilor de afarã. ei aveau toate calitãþile pentru ridicarea economicã a þãrii. în comerþul din Ungaria ºi Austria: „Dintre þãrile strãine. Printre popoarele balcanice.”2. […] Cu cât sunt mai puþin 1 2 3 4 5 Th. […] Familiile lor au dat oamenii cei mai înzestraþi nu numai la noi. începând cu anul 1925. p. cu atât mai mult se impun prin inteligenþa. ci ºi pentru toate popoarele balcanice. cultural. (1-11 611). la care marele lingvist apeleazã pentru caracterizarea acestor români. Ei au dat oameni care s-au devotat în acelaºi timp tuturor grupurilor creºtine ale Peninsulei Balcanice.n.000 pânã la 350. inteligenþa ºi iscusinþa acestora: „[…] ceea ce deosebeºte pe Macedoromâni de celelalte neamuri din Balcani. prilozi pitanju postanka naše èaršije. 137. […] Nu existã nici mãcar un singur grup de la care ei sã nu merite recunoºtinþã. dacã Macedoromânii ºi-ar fi pãstrat toate particularitãþile caracteristice neamului românesc. la Români ºi la Albanezi. Români ºi Albanezi. cit. Aceºtia au reprezentat un element de valoare pentru economia unor þãri din Balcani. Popovici. ei s-au dizolvat. ei (filologii n. apud Theodor Capidan. 41-42. p. De asemenea. p. Popovici prezintã.54 publicã Iugoslavia ºi Bulgaria se ridica la 300. […] Ei au fãcut mult pentru unitatea culturalã a Peninsulei Balcanice. Capidan. acesta afirmã: „Aromânii prezintã o problemã foarte importantã ºi foarte interesantã. dinamismul.”3 Aceastã perfectã unitate lingvisticã este demonstratã.precizeazã Theodor Capidan . pentru ei. dar ºi la Bulgari. unitatea lingvisticã cu Dacoromânii reprezintã cel mai autentic document.»”5 Despre influenþa aromânilor exercitatã printre populaþiile conlocuitoare scrie ºi profesorul sârb dr. I. este cel referitor la limba vorbitã de aceºti români.Statul Austriac. ºtiinþificã. Theodor Capidan repetã: „Limba lor este româneascã. op. ci ºi acel dinamism extraordinar. Beograd. într-o lucrare.. D. 28. apud Th. D. nu numai pentru poporul nostru. Popovici. 178. credinþele. O Cincarima. precizând: „Dacã pentru orice popor din lume limba constituie legãtura cea mai trainicã ce uneºte pe indivizii din aceeaºi comunitate etnicã. oricât de mari greutãþi li s’ar pune în drumul lor. pe care lingvistul român îl aduce în discuþie. Capidan. Cu privire la aceasta. literar. . 12. în lucrarea sa. dar mai cu seamã în comerþ ºi meserii. p. cum sunt Dacoromânii ºi Macedoromânii. pp. Ibidem. îndemânãticia ºi vrednicia lor. subliniazã unitatea lingvisticã dintre macedoromânã ºi dacoromânã. precum: tradiþiile. meºteºug. Într’adevãr. tradus în româneºte de C. DECEMBRIE 2010 numeroºi în Peninsula Balcanicã. Influenþa lor este foarte mare. cit. 123.) nu pot admite faptul cã douã populaþiuni de aceeaºi origine. însã ºi-ar fi pierdut numai limba. rolul pe care elementul aro- FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII Ibidem. Iatã de ce.. p.

Capidan. Daniil Moscopoleanul. în care viaþa acestor români a început sa ia un caracter naþional. fie direct prin o serie de nume reprezentative pentru acest domeniu. în Macedonia ei au pierdut cele mai frumoase biserici construite din moºi strãmoºi cu bani proprii. dupã cum se poate afla din cartea lingvistului român. atunci se va vedea cã un numãr însemnat din bãrbaþii noºtri iluºtri […] se coboarã din aceºti oameni vrednici. Capidan. D. Prin aceastã lucrare. F. Albania ºi Macedonia. apud Th. Din punct de vedere economic. 332. cit. unde elita comerþului ºi a intelectualitãþii a aparþinut din toate vremurile elementului românesc.”7 ªi în prezent.”4 a fost lãudat ºi de alþi cercetãtori strãini. nu mai era prezentã. 197. ºcolile elementare din comunele. nu cereau decât „respectarea dreptului lor la viaþã naþionalã. treceau printre cei mai înzestraþi din întreaga Peninsulã Balcanicã. cit. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . era gravã. p. cu bisericã ºi ºcoalã româneascã. Tesalia. concluzionând: „Aromânii […] au fost oameni de o capacitate rarã. insulari ºi din Tracia. la începutul secolului al XX-lea. În acest sens. p. Ibidem. Acest drept .. Popovici. aproape genialã.. în care sunt inserate o serie de mãrturii ale unor învãþaþi strãini ºi români. op. lingvistul Theodor Capidan aduce o contribuþie decisivã la cunoaºterea ºi înþelegerea aspectelor legate de civilizaþia ºi cultura poporului aromân.”3 Gradul de culturã al macedoromânilor. care au cãlãtorit la aceºti români. op. Theodor Capidan s-a ocupat ºi de situaþia macedoromânilor care. la 1 2 3 4 5 6 7 55 începutul secolului al XX-lea. Serbien. I. târgurile ºi oraºele macedonene au fost suprimate. Grecii ºi Armenii. 250. ei au reuºit sã devinã unul dintre elementele culturale cele mai importante din Turcia europeanã. în secolul al XVIII-lea. dupã primul rãzboi mondial. ca element de culturã ºi gospodãrie creatoare. un rol important l-au avut cãrturarii macedoromâni moscopoleni din a doua jumãtate a secolului al XVIII-lea. cele mai înalte instituþii de culturã (un vechi liceu clasic ºi o ºcoalã normalã profesionalã de fete) „toate în Bitolia. foarte abili meseriaºi ºi excelenþi negustori. Kanitz. mai ales. În afarã de aceasta. în mare parte lor li se datoreºte. pe temeiul contribuþiei lor binefãcãtoare la prosperitatea economicã ºi culturalã a Sud. O bunã parte dintre ei – precizeazã în continuare Theodor Capidan . În monografia sa. cit. p. rãspânditã pe întreaga ei suprafaþã. dar autoritãþile de aici le-au dat de înþeles românilor cã.menþioneazã Theodor Capidan la sfârºitul monografiei . Astfel. Historisch-ethnographische Reisestudien aus den Jahren 1859-1868. dacã îºi trimit copiii la ºcolile greceºti ºi se declarã greci. cit. „alãturi de Greci. care la rândul sãu afirmã cã. Th. vor fi mai bine trataþi. Constantin Ucuta. Dr. cerinþele acestor români sunt aceleaºi. secolul al optsprezecelea din viaþa noastrã comercialã. nu numai în negoþ. cei mai mulþi erau ruinaþi. p. Capidan. Astfel.. 177. în comunele româneºti au fost aºezaþi greci asiatici. constituie unul din elementele ei culturale cele mai importante.se gãseau grupaþi în metropola românismului care era Moscopole. care se aflau. cele câteva sute de mii de macedoromâni. Acea stare înfloritoare descrisã de cercetãtorii strãini. cum sunt Evreii. precum ºi a rolului jucat de aromâni în istoria ºi cultura populaþiilor conlocuitoare. apud Th. ºcolile ºi bisericile româneºti n-au fost închise.”6 De asemenea. cit. iar o lege agrarã i-a deposedat pe proprietarii macedoromâni de livezi ºi de pãºuni. fie indirect prin sprijinirea instituþiilor de culturã. La fel s-a întâmplat ºi cu ºcolile româneºti din Albania. Când se va face analiza sângelui oamenilor noºtri mari. Macedoromânii. în mase mai compacte în Epir. Dupã aptitudinile lor. ei pot fi puºi alãturi de acele vechi ºi talentate popoare istorice. op. Temelia culturii noastre moderne. folosite ca argumente la afirmaþiile sale. 177. Ibidem. 184..Estului european. p.1 Macedoromânii. capacitate despre care relateazã ºi cercetãtorul german Kanitz: „Cuþovlahi se cheamã o populaþiune numeroasã a Turciei europene care. primii care au scris în limba maternã: Theodor Cavallioti. 183. Leipzig (1868). Capidan. 248.”2 ºi-au adus contribuþia ºi în domeniul culturii. Capidan. În astfel de condiþii. motiv pentru care situaþia lor a devenit gravã.DECEMBRIE 2010 mân l-a jucat în viaþa economico-culturalã a Serbiei. Th. care „erau în Orient cei mai indicaþi pentru asimilarea unei culturi superioare. p.”5 centrul comercial dar ºi de culturã ºi civilizaþie al aromânilor din Balcani.. „cunoscuþi ca eminenþi pãstori. dar ºi în alte direcþiuni. op. p. În aceeaºi situaþie se aflau ºi din punct de vedere cultural. În Grecia. Th. p. op.li se cuvine atât pe baza vechimii ºi numãrului lor în Peninsulã cât.

inclusiv în România. de la naºterea mea. Statutul aromânilor aflaþi în diaspora (în România sau în altã parte) are specificul lui. Aromâna este limba maternã a aromânilor. 4. vorbitã în familie de pãrinþii mei. 3. XXII. iar lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu”. în cele douã Americi. Bulgaria). Dhafna Pupti. creatã de oameni care nu vor sau nu pot sã respecte rezultatele ºtiinþei (istorice/ lingvistice/ arheologice etc. mã consider obligatã . 9. rezultatul. (Matei. de dascãlii mei: Theodor Capidan. Îi rog pe cititori sã parcurgã. Existã douã categorii de aromâni: a. ºi de bunica mea maternã. Rosetti.56 DECEMBRIE 2010 Dodecalogul aromânilor sau 12 adevãruri incontestabile. 12. Numele aromânilor trebuie sã fie aromân ºi macedo-vlah. de orice fel. moºtenire sfântã lãsatã de strã-strã-strãmoºii mei de 2000 de ani. Aromânii sunt creºtini ortodocºi. fãrã îndoialã. dacã nu sunt acceptate aceste adevãruri elementare. Având în vedere aceste date. istorice ºi actuale. Matilda Caragiu Marioþeanu AROMÂNII DIXI ET SALVAVI ANIMAM MEAM 1. 5. în Australia etc. Tache Papahagi. ar fi: o confuzie generalã (din cauza amestecului de criterii . fricþiuni etnice în þãrile balcanice. 11. Iorgu Iordan. Îmi asum întreaga rãspundere. „lege” transmisã din generaþie în generaþie. Vechea limbã românã s-a scindat în cele patru ipostaze actuale ale sale: româna (daco-româna/ daco-v(a)laha). b. în raport cu altele . care le conferã conºtiinþa lor etnolingvisticã. ºi care se explicã prin: a. Statutul aromânilor „autohtoni” locuind în þãrile balcanice este cu totul diferit de acela al aromânilor din diaspora. care locuiesc în þãrile balcanice (Grecia. care dureazã de 68 de ani. Aromânii sunt dintotdeauna sud-dunãreni. condus. care nici mãcar nu au nevoie sã fie explicate.în fundamentele sale. „mentalitate” aproape imuabilã . c. Ortodoxismul lor are specificul lui (spre deosebire de acela al românilor din nord). 7. cu rãbdare. în diaspora sunt cei care se gãsesc oriunde în lume (în þãrile din Europa. o excelentã cunoaºtere a limbii mele materne.sã formulez ideile care mi se par a fi punctul de plecare în orice iniþiativã. 10.). în aceste momente de confuzie totalã. Aromânii (macedo-vlahii) ºi limba lor maternã existã astãzi ºi de douã mii de ani. Al. cele 12 adevãruri ºi sã le judece numai la sfârºitul lecturii. criticat. Unitatea teritoriului unde se vorbea româna comunã a fost scindatã de sosirea slavilor între Dunãre ºi Balcani. asupra aromânilor ºi asupra limbii lor „Daþi Cezarului cele ce sunt ale Cezarului. Aromânii (macedo-vlahii) trebuie sã aibã un singur scop: sã-ºi cultive limba maternã ºi tradiþiile lor. Albania. Nico Caragiu ºi Athina Papastere. vorbite în sudul Dunãrii ºi istriana (istro-româna/ istro-vlaha). 21) CONFESIUNE Acest DODECALOG al aromânilor reprezintã credo-ul meu ºtiinþific asupra „fiinþei” denumitã „aromân”. vorbitã în Peninsula Istria. în orice acþiune.deºi foarte evoluatã în comunitatea mea aromânã. direct sau indirect (prin cãrþile lor). fosta RSF Iugoslavia. câºtigatã. aromâna (macedo-româna/ macedo-vlaha) ºi meglenita (megleno-româna/ megleno-vlaha. sânge va curge din nou din toate pãrþile. create adeseori conºtient de toate „pãrþile” implicate. limba naþionalã/ literarã a României. distrus . b.chiar dacã acest credo al meu va fi ignorat. El este rezultatul unui proces îndelungat. Limba veche româna (strãromâna/ româna comunã/ româna primitivã/ protoromâna) vorbitã pe acest teritoriu era o limbã unitarã. Pericle Papahagi. FAMILIA ROMÂNà .) 8. treptat.istorice/ lingvistice/ geografice/ cultural-politice etc). datoritã unui lucru serios ºi constant (1947-1995). 6. o competenþã ºtiinþificã veritabilã. „autohtoni”. variantã a aromânei?). 2. un respect fãrã limite pentru tot ce este „tradiþie”.

a publicat lucrarea monumentalã Dicþionar aromân (macedo-vlah) DOARO. AROMÂNII .lingvist român de origine aromânã spe. Studiu de dialectoblicat cartea-album Toma Caragiu . povestiri aromâne în limba românã. gramaticã istoricã. asupra aromânilor ºi asupra limbii lor. Bacãu ºi Ploieºti. Aromânii ºi aromâna în conºtiinþa contemporanã . organizatã la Oradea. extrem de utile în realizarea acestui numãr al revistei „Familia românã”. Douã volume de versuri aromâne: Di nuntru ºi-di nafoarâ . În anul 1967. ªi-a început cariera universitarã din timpul studenþiei. istorice ºi actuale. titular. Comparativ (român literar-aromân). În toþi aceºti ani a susþinut cursuri ºi seminarii de istoria limbii române. în memoria fratelui sãu. FAMILIA ROMÂNÃ În 1993. În 1997. profesor universitar ºi englezã. la tratatul de Istorie a miei Române.o altã lucrare de referinþã. limbã românã contemporanã ºi limbã românã pentru strãini. însoþite de tãlmãcirea în dacoromânã ºi francezã a autoarei). iar din anul 2004 a fost membru limbii române ºi la Crestomaþia romanicã. A-D.DECEMBRIE 2010 57 În zilele de 4 ºi 5 iunie 2010. Mulþumim organizatorilor. Universitatea Agora ºi Asociaþia de Studii Aromâne. ºi a parcurs toate treptele ierarhiei didactice pânã la profesor universitar la Facultatea de litere. membru al Academiei Române. ºi-a luat doctoratul cu teza În 2003. a publicat credo-ul sãu despre Matilda Caragiu Marioþeanu (19272009) . iar apoi a urmat cursurile Facultãþii de limbã ºi literaturã românã din cadrul Universitãþii Bucureºti. în 1950. Neiges (13 poeme în aromânã.Stihuri aromâne. editura Logos.Stihuri armâneºti / Din nãuntru ºi din afarã . La acestea se adaugã volumele de basme. normativ ºi modern. A fost profesor invitat la universitãþi din Salzburg ºi Frankfurt pe Main. pentru a ne fi facilitat stabilirea de contacte cu mai multe personalitãþi aromâne. Studiile liceale le-a urmat la Silistra. mai târziu familia sa emigreazã în România. Zãpezi. o delegaþie din partea revistei „Familia românã” a fost invitatã sã ia parte la Conferinþa Internaþionalã „Minoritãþile ºi drepturile omului”. în Grecia. a puFonomorfologie aromânã. dialectologie generalã ºi românã (nord ºi sud-dunãreanã). Un an copiilor. manuale a fost aleasã membru corespondent al Acadefolosite în întreaga lume. logie structuralã. 2002. În anul 1993 Matilda Caragiu Marioþeanu Opera: A colaborat la trei manuale pentru învãþarea limbii române de cãtre strãini. cu versiuni în francezã ºi cialistã în dialectologie. intitulat Dodecalog al aromânilor sau 12 adevãruri incontestabile.aromâni ºi aromânã. contextual. destinate S-a nãscut în anul 1927. Ediþie bilingvã (1994) ºi Néuri.Ipostaze.

din Tache Papahagi. zeci de mii de versuri din poezia clasicã ºi contemporanã românã în presa literarã albanezã din Iugoslavia. ªtiam doar din lecturi. albanez dupã tatã. nãscut în Iugoslavia. culmea. Deºi nu face parte imediatã din aceastã întrebare. Ce le mai doreºti Baki? B. când în realitate sunt peste 30 de milioane numai în teritoriul etnic. P. A absolvit Facultatea de limbã ºi literaturã albanezã la Universitatea din Kosovo (azi Priºtina).: Mã cutremur prin ce-mi spui. A urmat cursuri de specializare în limba ºi literatura românã la universitãþile din Viena ºi Bucureºti. deºi este þarã capitalistã. unde sculãria asta electronicã. nu au nimic în comun cu fermecãtorul folclor al României. scrie cu litere sã se vadã. care înclinã spre limba românã dar nu iartã ce i se pare greºealã în vechea-noua rânduialã. doctorand la Universitatea din Bucureºti. B. Când vei veni în Maramureº te vei convinge. Cine este Baki Ymeri? Român dupã mamã.: Din pãcate ai dreptate. Neastâmpãrat. dã totul cântarului din suflet. festival internaþional despre care am mai scris. Deºi aþi dat altor culturi sute de intelectuali. pentru felul în care literatura românã este prezentatã în limba sa paternã. Marin Sorescu. cãutãtor. totuºi românii au rãmas un popor de o nobleþe extraordinarã. Cunoaºte zece limbi ºi a publicat. ca urmare a politicii naþionaliste a conducãtorilor sârbi din trecut ºi din prezent. Ai luat cultura ca armã de luptã. Cei mai mari poeþi sârbi sunt de origine românã! Sã veniþi pânã în Pind. Dar iatã cã necrezutul s-a întâmplat la Cluj. Este. în autobuze. Sunt optimist cã veþi intra în Europa – cum se spune acum – înaintea altor þãri cum ar fi Iugoslavia ori Albania. Gh. intrã tot în rândul þãrilor cu N FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . ºi chiar la unele petreceri prolifereazã asemenea cântece. dupã mine ºi nu numai. Cu ce începem? Baki Ymeri: Dragã Gheorghe. mai ales din Timiºoara.58 DECEMBRIE 2010 „Veniþi în Pind. în nordul Greciei. redactorul ºef al revistei „Vatra” de la Târgu Mureº. Din cele vorbite parcã ne-am cunoaºte de când lumea. am fost asimilaþi foarte mulþi români. sã-i cunoaºteþi pe fraþii noºtri” Interviu cu scriitorul BAKI YMERI (Iugoslavia) Gheorghe PÂRJA u credeam cã-l voi întâlni pe Baki Ymeri! Îl ºtiam din presa literarã româneascã. dupã mamã. Y: Mã simt mântuit cã îmi cunosc rãdãcinile. Y: Îmi pare rãu cã se ºtie cã românii sunt doar 23 de milioane. fiind invitat de onoare la „Zilele Lucian Blaga”. iar tu cu luciditate eºti un optimist. Este Membru al Asociaþiei traducãtorilor literari din Macedonia. de la prietenul mai vârstnic Teohar Mihadaº. dar vã spun cã un alt lucru care mã întristeazã este faptul cã Grecia. în interes pur comercial din partea unor formaþii. A tradus din Nichita Stãnescu. Suntem la Cluj. Gheorghe Pârja: Dragã Baki. de geografia spiritualã de care îmi vorbeºti. Îl avem ºi noi. cu dialoguri de searã ºi dimineaþã în prezenþa catalizatoare a criticului Cornel Moraru. ciudat în felul sãu. Mã întristeazã degradarea folclorului românesc ca urmare a imitãrii pânã la preluarea totalã a melodiei ºi textelor din cântecele sârbeºti. Gh. Mircea Dinescu etc. Iugoslavia fierbe. P. În Serbia. a fost un pas spre cunoaºterea unui om deosebit. unde foºtii lideri ai comunismului au rãmas. Îmi pare rãu cã astfel de melodii. au fost aleºi la conducere. un destin unic în felul sãu. Am auzit cã au devenit cântece de petrecere în toatã þara dumneavoastrã. cel mai admirat ºi cel mai numeros popor din sud-estul Europei. au trecut câteva ceasuri de când ne cunoaºtem. Dar vreau sã-þi spun cã avem valori care nu au îngenuncheat la valul de care vorbeai. Îmi vin în minte cuvintele lui Iorga: România e singura þarã din lume înconjuratã de români. în traducerea sa. Deci este scriitor. Cu asta încep. chiar în Maramureº. traducãtor. cu inflexiuni þigãneºti. Întâlnirea de la Cluj. Deci dialogul cu acest prieten al României.. un miracol cultural. ca sã-i cunoaºteþi pe fraþii noºtri! Sã vã îngroziþi de soarta lor. Este un argument viu. Este un asasinat cultural la care suntem martori.

vãd cã ai în mânã un ziar. care nu respectã Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului. „Cine oare a zis/ Cã rugãciunea nu-i/ Sfântã cântare a Logosului. a fost nominalizat din partea Institutului Biografic American (ABI). am tradus ºi am publicat peste 10. „Dicþionar comun” ºi „Gloria Tibi. asimilându-i pe aromâni. românii din Valea Timocului ºi albanezii din Kosova. privite ºi cercetate cu temeinicie ºi respect. sârbii – viseazã împãrãþii întinse.” Iatã cã în 1916 aceste cuvinte au fost profetice! Gh. de religie greco-catolicã. interogative într-un – extaz – liric excepþional. nãscut în Iugoslavia s-a cãsãtorit în 1932 cu Aurelia Graur. pe albanezi. meditative. strãvechi ºi zbuciumat. a urmat cursuri de specializare a limbii române. Ce scrie? Aivaz Imerovici. are menirea sfântã de a þine nestinsã flacãra cea vie a unui destin comun.” (Meditaþie) practici staliniste. am gãsit frumuseþea spiritualã a unui popor ospitalier. A absolvit Facultatea de Filozofie la Universitatea din Priºtina (Limba ºi literatura albanezã). Gh. Atunci am fost în România ºi m-am întors acasã cu patru valize de cãrþi româneºti. apãrut la Constanþa la începutul secolului. într-o caligrafie poeticã de mare ºi persuasivã intensitate. deci. Greu am pus mâna pe acest document cu care mã laud. România este patria de obârºie a mamei mele ºi în aceastã þarã mai ales printre ardeleni. Limba intimã ºi secretã pentru pãrinþii mei a fost limba românã. membru a Uniunii Scriitorilor din România. Mama trãieºte în Iugoslavia ºi vreau s-o aduc sã vadã locul naºterii ºi tinereþii. de 22 de ani. Y: Foarte puþin. are pe prima paginã fotografiile regelui Ferdinand al României ºi Wilhelm al Albaniei. de lângã Târgu Mureº.000 de versuri din poezia cla- FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII ./ Prezentul o mare minciunã/ Iar viitorul o-nchipuire?/ Cine oare a zis/ Cã timpul nu existã/ ªi cã el totuºi/ Ne va înghiþi?/ Cine oare a zis/ Cã forma e goalã/ ªi golul e forma/ Iar cel mai bun viitor/ E prezentul?/ Alãturi de Floare însângeratã. 27 de ani. la Universitãþile din Viena ºi Bucureºti. ungurii. româncã din Band.: Da. „Busola sufletului”./ Liniºte a amurgului/ ªi a claritãþii mentale?/ Cine oare a zis/ Cã trecutul este un cadavru. comerciant. vãd. P. Îþi pun o întrebare fireascã: de când ai învãþat limba românã? B. pânã la Eminescu ºi de la El încoace. pe bulgari.. Gh. bulgarii. P. Uitã-te aici: acesta este extrasul din registrul stãrii civile pentru cãsãtoriþi. Dar uitã-te ºi transcrie din acest ziar: „În Balcani numai elementul român ºi albanez nu a fost atins de cranii imperialiste.Y. Omul Anului 2001. trebuie sã se ºtie cã în Balcani – Albania. De atunci am învãþat româneºte. al celor douã popoare. din muºuroaiele stelelor. Este doctorand al Universitãþii din Bucureºti. Între timp.: Bãnuiesc. Cartea care l-a fãcut cunoscut în literatura românã se numeºte Lumina Dardaniei. Despre Baki Ymeri Marin Sorescu spunea: „Bucuria lui Baki Ymeri de a crea în cele trei limbi materne: românã. e un ziar în limba românã. cã ai învãþat româneºte în familie? B. albanezã ºi limba poeziei. P. Se numeºte FLAMURA ALBANIEI. Þi-l prezint fãrã sã mã bãnuieºti de vreo simpatie aparte. dupã culoarea hârtiei este vechi . sã nu pricepem noi. „Fragilitate”. Y: Apropie-te ºi poþi sã-l vezi. B. Macedonia ºi Grecia – trãiesc un milion de români. ºi dupã cum vezi. Când vorbeau despre dragoste ori când se certau foloseau limba românã. îþi spun un lucru pe care nu multã lume îl ºtie. Poezia lui B. este bucuria unui cercetãtor pasionat în domeniul relaþiilor spirituale româno-albaneze. Eu cresc arzând. De altfel. redactor-ºef al revistei Albanezul/Shqiptari. Domine!” cuprinzând poeme scrise în vers alb la nivel european.: Baki. Mie îmi spuneau copiii – „fiul româncei”. Este structuratã pe cinci mari capitole: „Zborul cuvintelor”. care izbucneºte strãlucind. Pentru activitatea culturalã ºi publicisticã în folosul societãþii. toþi ceilalþi – grecii.DECEMBRIE 2010 59 BAKI YMERI S-a nãscut în 1949 la ªipkoviþa (Macedonia). Eu m-am apropiat de limba românã pe la 20 de ani. Este un ziar albanez. copiii.. Y: Dragã Gheorghe. autor a numeroase articole despre aromânii din Balcani.

prin limbã. albanezilor. din cuvinte albaneze. care a întrecut ºi fascismul. Sã ºtii cã în satul meu circulã cuvinte care se aseamãnã cu cele româneºti: bucurie. Y: În Balcani nu trãiesc 3. 31 iulie 1991) Laurenþiu Ulici. Vasile Andru. care este comunismul. Mai mare demonstraþie nu trebuie pentru unitatea noastrã de limbã. Y: Sã-þi spun un lucru la care sã vã gândiþi: sã nu creadã românii cã dacã a fost ales Ramiz Alia conducãtor. Ce zici cã în Albania au rãmas la conducere tot cei care au fost? B. Gh. unde. grumaz.. care a fost suspendat prin directive neostaliniste. P. Din câte am vorbit. Baki Ymeri. P. . ªipcoviþa. P. având în vedere discriminarea fizicã ºi culturalã a românilor. unicul cotidian pentru trei milioane de albanezi din Iugoslavia.: Vorbeºti de albanezii din Albania. Avem ºi noi Basarabia noastrã. B. Gh.: Deci aveþi probleme. loc pe care încã nu ai pus piciorul. Gh. (Graiul Maramureºului.. P. Y: Da. Te-am auzit închinând cu vorbele „multã bucurie”. dupã cum se vede. Y: Am auzit lucruri minunate despre Maramureº. Cã avem multe locuri comune au spus-o istorici ºi lingviºti care au scris cu simpatie despre raporturile culturale dintre cele douã popoare. dar fiind un admirator al operei blagiene sunt convins cã o sã porþi legãnarea spaþiului mioritic. P. din partea comuniºtilor sârbi. care sunt în limba albanezã. vatrã. Y: Da. copiii mã strigau „fiul româncei”. Gh. Eu sunt dornic sã cunosc cuvintele limbii române la ele acasã.1990 sicã ºi contemporanã.: Am vorbit despre Maramureº. Deci nu e întâmplãtor. B. buzã. cu un an în urmã. Gh. Mã intereseazã foarte mult.: Domnul Cornel Moraru îmi spunea cã v-aþi înfrãþit cu revista „Vatra” din Târgu Mureº. ªi eu te aºtept în Maramureº.5 milioane. avem un trecut zbuciumat. 2010. B. pânã în zilele noastre. Mi-ai mai spus cã Tache Papahagi a scris o carte despre graiul ºi folclorul Maramureºului. cum îþi spuneam. prin culturã. Voi face un text. fluture. P. dar ºi voi trãiþi mulþi înafara graniþelor þãrii. Gh. B. Nicolae Bãciuþ. Pe români ºi albanezi ne leagã multe destine comune încã din antichitatea traco-daco-iliricã. mai ales în Rilindja (Renaºterea). fluier. Mã bucur cã „Familia românã”. barzã. Dar te poftesc sã vii în munþii Pindului ºi ai sã te convingi singur. De la Eminescu la Ileana Mãlãncioiu. albanezii sunt comuniºti. în 1988 am stabilit aceste legãturi trainice. ci 7 milioane de albanezi – jumãtate în Iugoslavia ºi jumãtate în Albania. rog cititorii sã-l perceapã în cheia acelui timp. dintre revista „Vatra” ºi revista FJALA (Cuvântul) din Pristina. Trebuie FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII Nota autorului: Cum dialogul cu Baki Ymeri a avut loc în urmã cu aproape douã decenii. mi-a recuperat un text despre un mare prieten. Eu sunt nãscut într-un sat de munte.60 DECEMBRIE 2010 sã ne jertfim pentru a ne scãpa ºi a pãrãsi cel mai scârbos cadavru al secolului XX. Poliþia a intrat cu brutalitate ºi a interzis ziariºtilor sã mai editeze ziarul.: Mulþumesc. a popoarelor balcanice ºi a altor popoare neslave. pe care o sã þi-l trimit. care se va înþelege perfect în limba românã.: Înþeleg cã traducerile le-ai publicat în reviste albaneze din Iugoslavia. Maramureºul este o nouã escalã spiritualã pentru tine. Þara mea a fost tãiatã cu toporul încã la Versailles. Miercuri.

asistentul lui Ramiro Ortiz. Mutu ºi Grasu. Colaborarea la reviste. numele sãu s-a fãcut cunoscut în presa diasporei române. discuþiile de la cenaclu care erau centrate pe câteva probleme majore precum schimbarea mentalitãþii celor care îºi pãrãsesc þara-mamã ºi dificultãþile legate de folosirea. ea aducând în atenþia cititorilor. sã fie alãturi de Basil Munteanu ºi N. Ethos ºi Limite. În 1940 a fost cooptat în echipa care a lucrat la Dicþionarul limbii române sub coordonarea lui Sextil Puºcariu. iar pe de altã parte. În acest context ideatic. Odatã cu stabilirea sa în strãinãtate s-a remarcat repede în domeniul filologiei. nici cetãþeni veritabili ai patriilor de adopþie. la un moment dat. carte apãrutã la Sighiºoara în 1940. într-o manierã înruditã cu operele lui Rabelais ºi Creangã. cu Poeme ºi imnuri. a Cenaclului literar „Anotimpuri” care va scoate revista cu acelaºi nume. (Germania). dintre care îi menþionez pe: Ion Cuºa (aromânul cunoscut mai ales prin lucrarea Scrieri din diaspora ºi graþie imprimeriei sale de la Paris unde mulþi reprezentanþi ai exilului românesc ºi-au tipãrit cãrþile). acesta din urmã detaºându-se. în creaþie. Gheorghiu la înfiinþarea. ancorându-ºi astfel toate rãtãcirile. din prisma persecuþiei comuniste din care au fãcut. Din pãcate. Momentul a fost decisiv în viaþa aromânului care. Acestei satire cu trimiteri foarte exacte la istoria României. etc. fiind obligat sã pãrãseascã România. a limbii þãrii de adopþie. fiind. aspect pe care toate þãrile dezvoltate l-au explorat mai mult la suprafaþã. toate aceste preocupãri au avut un adânc ecou în rândurile intelectualilor adunaþi în jurul revistei. Nicu Caranica. ei nemaifiind S de fapt nici români. în 1954. Pan Cocon FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . sã conºtientizeze Occidentul asupra situaþiei României. Nãscut la 18 ianuarie 1911 în Bitolia. la Universitatea din Padova. toate 4 din Franþa. mai ales dupã încheierea celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. Mircea Eliade.A. multã senzaþie. spiritul românesc care a marcat toate creaþiile scriitorilor mai sus amintiþi. efervescenþa creatoare precum ºi spiritul de echipã l-au determinat. nu s-a remarcat prin acel cliºeu al literaturii române din exil. pe de-o parte. mai ales prin personajul principal. aprofundându-ºi studiile la Sorbona. a trasat anumite tendinþe ºi orientãri literare din care s-a detaºat. odatã cu stabilirea definitivã la Paris.DECEMBRIE 2010 61 Remember Nicu Caranica Antoaneta TURDA e împlinesc în acest an 70 de ani de la debutul în volum al poetului. de acest grup întrucât în 1963. se formeazã ca intelectual în România (urmeazã liceul din Turda ºi Facultatea de Litere ºi Filozofie din cadrul Universitãþii din Cluj). fãrã a ajuta concret. între anii 1943-1945. ca ataºat de presã al Legaþiei României la Roma. evident. Nicu Caranica s-a remarcat prin volumul Povestea foamei. în familia compozitorului Ion ºi Sevastiþa Caranica (mama era fiica lingvistului Teodor Capidan). eroi precum Falcã Tare. în situaþii limitã. Zalãu ºi Cluj. Lupta moralã ºi intelectualã a celor de la Anotimpuri. iar în 1941 hotãrãºte sã nu se mai reîntoarcã în þarã. la École Normale Supérieure din Paris. români care pãrãsindu-ºi þara. având colaborãri frecvente mai ales la revistele: Anotimpuri. al abordãrii spiritului românesc departe de þarã. atât cenaclul cât ºi revista. Prodomos. în care dorul de þarã e primordial. Caete de dor. îºi propun. cu nimic. la un moment dat. Geoge Ciorãnescu. sã fie un turn de fildeº în care românii pribegi sã se poatã izola. Destin (Spania). a creat cenaclul „Caietele Inorogului”.Arcade (Mãmãligã). Macedonia. deºi a dus mereu dorul þãrii.M. fie în închisoare. Revista Scriitorilor Români (Italia). când intelectualitatea a fost decimatã. iar din 1950. Theodor Cazaban (nepotul lui Jules Cazaban) ºi L. timp de patru ani (1936-1940) a funcþionat ca profesor la Turda. anul 1940 a fost unul dramatic în destinul sãu. Formarea acestui nucleu în jurul revistei. îºi pierd automat identitatea. de fapt. Pornind pe drumul anevoios al afirmãrii românilor din diaspora. fie cã a trebuit sã ia calea exilului. Dupã încheierea studiilor. eseistului ºi dramaturgului Nicu Caranica. pe care Paul Miron a considerat-o „cea din urmã epopee a literaturii române”.

Odatã cu prãbuºirea comunismului în România. la Editura Studium din Roma. suntem repeziþii de/ Macedoneni. aceste douã paradigme ale existenþei noastre fiind obligatorii într-o lume în care adevãratele ierarhii valorice sunt aleatorii. duhul suflã la noi!/ Puteþi sta ºi-n cap. editat în exil. Orice-aþi face. în mai multe etape ale vieþii. stãpânul dar ºi servul istoriei. o singurã Dunãre care/ Trece prin mine. Preocupat de originea sa aromânã. graþie luminii ºi culorii albe. Recherches sur l’identité d’une identité.62 care porneºte la vânãtoare de funcþionari ce par sã nu aibã niciun rost. Cartea anilor ºi Chemarea mare. având un rol decisiv în imaginile din care este compus poemul. ascultaþi: Duhul suflã/ la noi. în 1990. pânã la urmã. totul într-o multitudine de destine individuale care par sã se mistuie în vâltoarea vremurilor. în 1981. mitici. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Afirm aceasta gândindu-mã nu doar la viziunea de ansamblu a poemului. petrecutã în Italia. Poeme (Târgu Mureº. pe lângã experienþa dureroasã a exilului./ ªi din istoria duhului. Compus din trei pãrþi. suntem tot ce vreþi. creaþia lui Nicu Caranica. Anul 1940. o chemare adresatã românilor de pretutindeni. graþie studiilor fãcute la Turda ºi Cluj. sub semnul metaforei. apare poemul Anul 1940. jocul acestora din urmã fiind. o replicã a poeziei Anul 1840 de Grigore Alexandrescu. aºa cum însuºi autorul mãrturiseºte în Lãmuririle aflate la începutul volumului. din propria cenuºã. în cazul lui Nicu Caranica ca exponent al exilului românesc. þinutã la Universitatea „Franche-Comté” din Besançon. asemeni Pãsãrii Phoenix. aºa cum însuºi autorul mãrturisea cândva. dincolo de expresia unei vieþi care a acumulat. iobagi. la neuitare ºi angajare nepãrtinitoare. în perioada 1940-1950. prin însãºi alcãtuirea lui. Deºi ideea de a scrie acest poem a prins viaþã în 1940. Un Esculap al sufletului românesc (Bucureºti. Tot la Paris. subit. prin imaginile ce amintesc de Divina Commedia. publicã. apoi în Ardeal. atât în limba românã. el se vrea a fi o replicã datã esteticii absurdului. forþa istoriei transformând. eseul Capire Luzi. pe când se afla la un congres în Fairfield. iar dupã staþionarea în aceastã provincie româneascã care ºi-a pus o serioasã amprentã asupra personalitãþii sale. DECEMBRIE 2010 poemul este. fiecare din ele. tradus la Editura Eminescu din Bucureºti. fãrã patimã. scrisã în secolul al XIV-lea. el a fost publicat dupã o perioadã lungã de timp. cu doi ani înainte de a muri. lichele./ Þigani. Nicu Caranica a revenit „acasã” cu volumele: Noapte ºi iar noapte. cu poemul Anul 1940. i-a urmat eseul Naºterea Tragediei (apãrut la Madrid). tradiþii. volumul de teatru Mouvement irréversible. care oferã imaginea unei lumi ce renaºte. totuºi. pare sã ne reaminteascã faptul cã destinul omenirii a stat mereu sub semnul nemerniciei omului. Raportarea istoriei la propriul neam e fãcutã. scriitor pe care îl descoperã în toatã splendoarea sa. nu cu puterile mele/ Numai. pe lângã o mãrturie tulburãtoare a unui anume fel de patriotism care poate pãrea azi desuet. elaborarea sa fãcându-se. în 1995. Conceputã ºi elaboratã în zbuciumatul secol XX. Suntem ticãloºii de Moldoveni. Scris în limba francezã. Urmãrind traiectoria sa. suntem pezevenghi. ci ºi la poemul disecat pe imaginile ce îl compun. duhul suflã la noi!/ Iar eu istoria duhului cânt. una beneficã. 1997). dar totuºi cu arzãtoarea nevoie de dreptate ºi de a aºeza lucrurile pe fãgaºul normal: „Duhul suflã la noi. creaþia sa cea mai completã. fie cã au pãrãsit-o. dupã 41 de ani de la zbuciumatul an în care România fusese ciopârþitã. la Editura Ethos. fie cã au încercat sã reziste în propria þarã. SUA. ºi-a desãvârºit formarea intelectualã. Orient. Occident. cât ºi în dialectul aromân. puritatea spiritului). ajungând la Bucureºti. care este totodatã. a diverselor contacte culturale avute. ajungând ºi la punctul culminant al creaþiei literare. este legat de schimbãrile zonale în care ºi-a petrecut viaþa: primii ani de viaþã în Macedonia. în 1997. Connecticut. Marea Roºie (asimilatã Purgatoriului) ºi Marea Albã (sugestiv aleasã dupã parcurgerea celorlalte douã. mântuire pe care Nicu Caranica o aplicã poporului român asemeni unei recompense binemeritate a soartei pe care românii au avut-o. ci prin pulsaþia sângelui. apãrut în 1972 la Editura La Pensée Universelle din Paris. biblioteci/ fãloase. centenarã. cele 3 pãrþi fiind simbolizate de Marea Neagrã (cea care pare sã înghitã o lume întreagã dupã evenimentele din 1940). cãreia i-a urmat. aceastã mistuire dorindu-se a fi rãscumpãrarea necesarã mântuirii. chiar de la debut. Este vorba despre Les Aroumains. putem lesne observa cã elementul definitoriu al drumului parcurs. Paris ºi Roma. pentru a releva. ambele volume de versuri apãrute în 2000 la Bucureºti. o dizertaþie despre aromâni. dar duhul/ suflã la noi. Elaborat sub semnul influenþei lui Dante. aºadar. suntem/ încuiaþii de Ardeleni.” (Anul 1940) Asumarea destinului istoric raportat la cel individual. este. poemul stã. care este una apocalipticã. de-a lungul timpului. 1994). opere. la un moment dat.

Recomand o stare de prezenþã permanentã. Stelian GOMBOª Pãrintele Arhimandrit Arsenie Papacioc s-a nãscut în 15 august 1914 în satul Misleanu. recomand o poziþie de trãire. guvernaþi de Dumnezeu în toatã miºcarea noastrã. suntem pe poziþie de anulare. Noi trãim într-o mare unitate. Dar când a intrat în temniþã. ªi starea de rugãciune înseamnã o stare de prezenþã. Mircea Vulcãnescu ºi alþii.pãrintele Stãniloae a rãmas impresionat. unde a pãtimit alãturi de Pãrintele Iustin Pârvu. Între 1949-1950 a fost sculptor la Institutul Biblic.P. de auto anulare. Tatãl bunicului meu a fost preot în Macedonia. care înseamnã recunoaºterea forþelor de bine din tine. Deci. care cunoºteau Noul Testament aproape pe de rost .DECEMBRIE 2010 63 „Sunt macedonean dupã tatã. ale unuia ºi ale altuia. Valeriu Gafencu. Pãrintele Papacioc a trecut prin puºcãriile comuniste. La procesul Rugului Aprins . de înãlþare. O stare de veselie.puþini erau care nu ºtiau toate scrierile sfântului Ioan Evanghelistul . Suntem conduºi. Am trãit în puºcãrii 14 ani. toatã creaþia suferã. Din anul 1976. el s-a purtat cam ºovãielnic. de întunecare. niciodatã.A. O stare de veselie adevãratã. Numele civil al pãrintelui Arsenie a fost Anghel. fãrã voia lui Dumnezeu. Nichifor Crainic.am fost amândoi în acelaºi lot. am stat cu fel de fel de conducãtori ticãloºi. o stare ce înseamnã rugãciune neîncetatã. Între 1952-1958 a fost preot la Mãnãstirea Slatina. de problemele cãrãrilor vieþii. de unde ºi numele de Papacioc” Interviu cu Pãrintele Arhimandrit Arsenie Papacioc – Mãnãstirea „Sfânta Maria” Techirghiol – Constanþa. cãci eram un prichindel pe lângã el. din inimã. cu prilejul împlinirii a 95 de ani Drd. Deci trebuie sã fim FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . când a întâlnit acolo mari trãitori care erau de 20 de ani în închisoare. Eu ca duhovnic ce toatã ziua stau de vorbã cu lumea care are nevoie de verticalitate. Aþi cunoscut astfel de oameni care aveau o asemenea stare de prezenþã continuã? P. Dacã un om nu moare de pe poziþia de trãire. Eram într-o anumitã relaþie ºi cu Pãrintele Dumitru Stãniloae. cu orice chip. se clocesc ouãle diavolului.G. S-a cãlugãrit în 1946 la mãnãstirea Sihãstria ºi s-a nevoit la Mãnãstirea Antim din Bucureºti pânã în 1949. a fost graþiat în 1964 de la închisoarea Aiud. A fost al ºaptelea copil al pãrinþilor Vasile ºi Stanca. Condamnat la 20 de ani de muncã silnicã. Nu se întâmplã nimic. iar în anul 1951 a devenit preot la Seminarul Monahal de la Mãnãstirea Neamþ. Ioan Ianolide. pentru cã fãcea parte din grupul „Rugul Aprins”. judeþul Ialomiþa. absolut nimic. Asta este o întrebare la care nu se poate rãspunde întru totul. E o stare de absenþã. totodatã sã vã mulþumesc mult pentru dragostea de a-mi acorda acest interviu. Stelian Gomboº: Preacuvioase Pãrinte Arsenie. comuna Perieþi. Oamenii îºi pãstreazã ascunsã viaþa lor. Cãci zice Mântuitorul: „Nu se miºcã fir de pãr fãrã voia Mea”. S. Dacã ne despãrþim de marea unitate. nu recomand nevoinþe. de steag. toatã creaþia lui Dumnezeu este o unitate. bineînþeles respectând proporþiile. ºi apoi sã vã întreb: ce le recomandaþi în primul rând creºtinilor care doresc sã sporeascã în viaþa duhovniceascã? Pãrintele Arhimandrit Arsenie Papacioc: Eu recomand o stare de veselie interioarã. lãuntricã. Dacã-i întristare. în primul rând îngãduiþi-mi sã vã adresez un sincer ºi cãlduros „La Mulþi ºi Fericiþi Ani!” cu prilejul zilei dumneavoastrã de naºtere. degajatã de problemele vieþii. este duhovnicul Mãnãstirii Sfânta Maria din Techirghiol. În vara anului 1958 a fost arestat din nou. Pentru cã tragedia întregii lumi trebuie plânsã ca propriile noastre pãcate.

ce sfinþenie? Este chiar Dumnezeu.dezbrãca. mã bãgau pe la rãcitor. Preacuvioase Pãrinte Duhovnic. Omule. adicã.P. greu. întrutotul pe deºi mã urmãreau. Acolo nu vedeam nimic. Da. Eu când am auzit vorba numai El a înviat. ªi a zis preotul: Este chiar El. moº. Nu babã. ªi de multe ori mã gândesc ce cinste are la Jilava un cãpitan m-a întrebat în timp ce mã omul! Pentru cã Dumnezeu a creat douã lucruri dezbrãca ºi mã tundea: „Ce-ai fãcut. cu Valeriu Gafencu. iacã cine te omora… Important este ca drãzni sã o compar. de P. pentru a cãrui Lui i s-a încredinþat marea rãspundere sã su. Eu am vreo 44 de arestãri. cu ce rugãciune. În trei zile mureai. a creat preoþia care-L coboarã de sus ºi îl naºte dar 40 de ani…” Vedeþi. N-am murit în cinci zile. un pai Satanei. În mâna omului.puterilor întunericului pe viaþã ºi pe moarte. Nu ºtiþi! Fãcutã de unguri pentru români. la Sfânta Masã. Ce ziceþi de lucrul tot mã condamnau la 10-15 ani. Deci poziþia aceasta este: întâi suferinþa ºi pe urmã plata. bineîn. E cel mai important. eram eu singur. dupã soomul. cu Virgil Maxim… L-am avut pe Virgil Maxim chiar în celulã. la Aiud. Aºa cã Liturghia.asta… Nu ºtiam. S-a dat de gol.predica. Nu mai conta moartea. Pe tine. dacã nu fãceam nimic. nu nimica. Moartea era noaºtem cã putem fi în asemãnare cu Dum. Mi-au dat Sfântul Grigorie de Nyssa . Dumitru Stãniloae. dar m-a costat. i-am zis eu. Vã rog sã ne explicaþi mai mult citatul din Sfântul Teodor Studitul.distrat când m-au condamnat. nu-i o lucrare din sat care mergeam la bisericã.64 atenþi. în Împãrãþia cerurilor. zice Sfântul Teodor Studitul. Am stat împreunã. aºa suntem creaþi. Om sunt. Ne scoteau afarã zece minute pe lunã. pe care nu le cunosc nici îngerii. N-am murit în trei zile. este un ºtiþi. omule. în celulã. în sfârºit. Iacã cu cine aveam de-a face. Omul! adevãr ce ºtim c-o avem în noi. ªi. erai cu totul suspendat de tot ce-i materie! În asemenea condiþii. DECEMBRIE 2010 ria acestei nemaipomenite întâmplãri. nu omeneascã. Chiar posibil. mã!”. Toatã creaþia a avut un mo. A creat o „N-am fãcut nimica.decât de-a ne hãrãzi Dumnezeu fericirea sã muaþie nu-i ca omul. Dumnezeu nu-i supãrat pe noi atât de mult pentru anumite greºeli. suntem creaþi aºa. n-ar fi fost aºa de valoroasã dacã n-ar fi fost crucea mai întâi. Am stat mult timp în doi. borât pe pãmânt? Vasile Voiculescu. mi-a fost aproape ca un ucenic. AlexanP. de care ne e ºi fricã sã amintim. Mi-au dat ºapte. Vã mai spun încã o datã: eu recomand o stare de veselie care înseamnã rugãciune neîncetatã.apãrare vom porni la încleºtare cu stãpânitorii pravegheze întreaga creaþie. fie ce-o fi.G. de acum. În ierarhia din Bisericã nu împãratul sau patriarhul este cel mai mare. uite pe cine bagi tu în iad! Asta-i deviza fiecãrui creºtin. El este singura verigã posibilã rim chinuiþi ºi sfârtecaþi pentru scânteia de de legãturã între Dumnezeu ºi creaþie. Dacã nu-i aºa. „Mã. asiduã ºi chiar finalã. credeam cã s-a terminat totul. În închisoare erau oameni de rugãciune. toþi creºtinii aceºtia se rugau. Nu ºtiam FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . Mie mi-au dat 40 de ani.A. ea este peste îngeri ºi peste orice. Dar care era intensitatea rugãciunii e greu de apreciat ca sã satisfacem noi acum lumea curioasã de astãzi. el este stãpânul cre. Cã þeles. este sã nu recu. este Dumnezeu.atunci „mortua est”! În tinereþe eram singurul zãrii. Important este ca acolo unde eºti sã fii Omul este cu totul superior în creaþie. eram un copil. de cinci. Când începea ment de recucerire ºi de reînviere. N-a vrut Dumnezeu. Cine este mai smerit. Sfânta Liturghie este ani. Vã daþi seama. acesta? Nu e o coajã de pâine acolo. Pentru cã fiinþa umanã . ªi lucrarea aceasta o sãvârºeºte camere frigorifice. Nu m-au omorât. din nou pe Sfânta Masã. iar la ce Sfânta Liturghie este consideratã cerul coRugul Aprins am fost condamnat 40 de ani. atunci când mergi pe calea pier. Recunoaºtem. o linie.este copleºitoare. Lupta prezent. femeie distinsã care L-a nãscut pe Dumnezeu ºi dacã nu fãceai nimic te condamna la 10-15 ani.în vânt. mã?” nemaipomenite care nu se pot repeta. Am trãit cu ei. S. „Cine fuge de Cruce fuge de Dumnezeu”.G. Pe mine m-au þinut ani de zile la zarcã.aºa cum zice ºi coteala lor. Iacã cine te Dumnezeu. neînþeles. Dar a fost privire la om.salvare! Dar existã un duh.A. Zarca era la Aiud o închisoare în închisoare. aici ºi „am ºi eu unul care vine la bisericã. nu viaþã în om care nu cedeazã. Sfânta Liturghie face abstracþie de dru Mironescu ºi toþi ceilalþi au primit câte 15 la orice fel de comparaþie. pe cât este de supãrat cã suntem nepãsãtori. dar nici el nu acum! Învierea lui Iisus Hristos s-a fãcut… Nu stã pân’ la sfârºit”. Dar toatã glo. ªi n-avem alt ideal recunoaºtem. Sã ºtiþi cã smerenia este singura cale de salvare. cu cine. Da! „Eu sunt Cel ce sunt”. este o creaþie întreagã! Cum aº în. Nu cer nimic altceva decât un pic de trezire.P. cu tu sã ai o poziþie de prezenþã. cel mai mare lucru mã tratau peste tot ca pe un mare criminal. o razã de nezeu. acela este mai mare în Bisericã. Nimeni din cre. Dumnezeu are încã taine ascunse cu n-am murit. Sigur cã m-am Cer. S. Sã nu amânãm trezirea duhovniceascã. aþiei.

În concluzie. viaþã care mãsura suflarea ºi rãsuflarea zi de zi. a zis „Sã mergem pe þãrmul celãlalt”. Am avut o viaþã trãitã cu adevãrat: puºcãrii. Cu alte cuvinte. „Doamne. dar toþi se temeau. au strigat apostolii. ca la FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Se temea de El. ca suferinþa. În pustiu luptai cu dracul. aºa cã nu poate sã înþeleagã cineva din afarã ce se petrece la pustie. îndârjiþi. a nins patrusprezece zile. Am avut ocazie sã fiu chemat de multe ori la cãpãtâi de morþi. Tu mã iei”. Asta trebuie propovãduit la toatã lumea. trãgea haina de sub tine. Pânã la izvor erau ºi lupi care pândeau cãprioarele ce veneau sã se adape. P. Acum. N-a cedat deloc. Faceþi act de prezenþã la Dumnezeu: „Doamne. vã daþi seama. Aºa cã nu ignoraþi. scoalã cã pierim!”. Pentru cã viaþã înseamnã moarte continuã. nu refuzaþi suferinþa. Tu m-ai fãcut. ºtiþi… Tot aveam nevoie de izvor. pentru patimi.G. spre Dumnezeu. N-a zis deloc precum vroiau duºmanii Lui. nimic nu te formeazã cât o stare de prezenþã continuã: ca închisorile. împlinesc o sutã de ani de viaþã pe acest pãmânt. viaþã intensã. Preacuvioase Pãrinte Arsenie. stângadreapta.P. eram copil. cã era zãpadã ºi topeai zãpadã. oriunde ai fi în viaþã. La origine. zi ºi noapte. Cã eu. Iarna nu era o problemã. þineþi-o! Mântuitorul Hristos n-a vrut Crucea. nenorociþii paznici. În sfârºit… nu facultãþi. de aceea nu mã speriam.nu ºtiu în ce mãsurã puteþi sã mã în- 65 þelegeþi cã ne þinea puterea lui Dumnezeu. nu ºi pentru dracul. cum sã le materializez? M-am folosit mult. Dracul credea în Dumnezeu. Cã te trãgea. Nu cãutaþi Crucea. Dar nu era primejdios. Câteodatã când o topeai. Lupii erau foarte îndrãzneþi. dar mai ales în puºcãrie ºi în pustie. ne-a chemat Albu. La Aiud am avut un ºef de gardieni acolo. Preacuvioase Pãrinte. La un moment dat a nins. Aºa cã numai ºi numai prin Cruce putem ajunge la înviere. Pentru cã lupii sunt flãmânzi ºi atacã în ceatã. nu a fost o problemã grea asta.DECEMBRIE 2010 eu de Liturghie. clipã de clipã chiar.A. tot aºa.G. În pãdure copacii îl pãcãlesc. fie cã fãceam o miºcare sã gonesc lupii. nu preþuiesc suflarea ºi rãsuflarea. ªi are o teamã. Adicã: „N-am spus Eu bine. Te uitai în toate pãrþile. ªi erau foarte sãlbãticiþi. S. Când Mântuitorul era pe lacul Ghenizaret. ªi totuºi erai viu. Cãci nu puteai sã cedezi: era proba de credinþã sau de necredinþã. pânã în adâncul deliberativ al lucrurilor. el crede c-ar fi oameni. în închisoare nu credeau în Dumnezeu. S. ªi oamenii nu preþuiesc viaþa de libertate. cu apostolii. acum. S-a culcat în corabie dar în timpul ãsta valurile creºteau. sã mergem pe malul celãlalt? Voiaþi fãrã valuri? Voiaþi fãrã încercãri?” Pãi nu se poate. Tatãl bunicului meu a fost preot în Macedonia. Dar eram ºi eu tot o caprã. de unde ºi numele de Papacioc.G. Nu ne jucãm cu timpul vieþii noastre. Eu sunt macedonean dupã tatã.A. se numea Biro. Îmi amintesc multe.P. Mai mult. dar m-a ajutat Dumnezeu sã îmi þin prezenþa. Este o mare greºealã dacã o ignorã cineva. Eram totuºi liber. trebuie sã recunosc . „Vã ºi vedeaþi în fundul mãrii cu Mine cu tot!”. L-au jupuit. peste cinci ani. Nu mã temeam de urºi ca de lupi. toate astea îþi topesc mai mult inima spre marile puteri. dar dacã vine. dar n-a cedat. ªi vã spun ºi eu vouã. practic. Aveam un izvor la o distanþã cam de douã sute de metri de coliba unde stãteam. la zarcã. orice drum. nu academii. cât este supãrat cã suntem nepãsãtori. În pãdure e mai uºor pentru tine cã lupul nu are gâtul flexibil ca sã se uite aºa. Toþi Sfinþii Pãrinþi spun lucrul acesta. Dacã nu ai o stare de smerenie. cã tot de la Dumnezeu sunt. Chiar lupii ãºtia obraznici. E o prezenþã ºi o creaþie întreagã în inima ºi în miºcarea pustnicului. Dar te þinea prezent. S-a acoperit orice cãrare. Am avut în acei ani ºi spaimã. Dar nu m-am folosit aºa. fãrã discuþie. desprinsã ºi de cuvinte ºi de înþelegerea oamenilor care n-au trãit cât de cât. Se întâmplau multe lucruri. Zãpada de exemplu. Era rãu de tot. Pe ungureºte înseamnã primar. cine fuge de Cruce fuge de Dumnezeu! P. Deci te obliga sã iei o atitudine. o blanã de piele pe care stãteam lungit noaptea. Puteai sã-l þii pe diavol la distanþã. Era o viaþã suspendatã. ªi era atât de nesuferit! Sunt multe lucruri! Cum sã exemplific. Nu-i supãrat Dumnezeu pe noi atât de mult pentru pãcate. þi se înfigeau acele de brad în gât. Au o teamã de moarte. Am vãzut la toate animalele cã au o teamã de om. spuneþi-ne despre anii pe care i-aþi petrecut în pustie. trebuie sã ºtii sã mori ºi sã înviezi în fiecare zi. sã fiu sigur cã s-a terminat. Viaþa de pustie e atât de suspendatã încât n-ai putinþa sã vezi ceva cu picioarele pe pãmânt. De atunci n-am mai ieºit din bisericã pânã nu ieºea ºi preotul. S. cu mare dãruire mântuirea vieþii lor.A. Este greu sã vorbeºti despre niºte lucruri de înãlþime… Nu mai erai viu. Are privirea directã. Nu te jucai. Doamne. Însã. ªi erau primejdioºi. dar când I S-a dat n-a mai lepãdat-o. Unde credeþi sfinþia voastrã cã a fost mai greu: la pustie sau în închisoare? P. Da. Dar nu eram un om al pustiei. Pentru cã. Ne-a creat singuri numai pentru El. n-o duci.P. Sã revin: cei de la puºcãrie nu credeau în Dumnezeu. Fie cã fãceam o miºcare sã gonesc urºii.

dar nu mai puteau… Înapoi nu se mai putea. Vã daþi seama ce spaimã era. ºi cum o propovãduieºte Biserica ºi gata. de apãrare. de girul unui cleric. Aici sã fie foarte atenþi pãrinþii duhovnici! Sã nu fie de partea lor când zic: „mi-a spus pãrintele cutare. cum vedeþi viitorul þãrii noastre? P.. Vedeþi. ªi zicem noi. cãci venise aia. Sigur cã nu din punct de vedere economic. s-facâ vrearea a Ta. Dar asta nu trebuie sã ne interzicã sã spunem adevãrul. înainte de moarte. rãsuflare ºi suflare. cã te-aºteaptã viaþa veºnicã. În Occident nu se mai pune problema în acelaºi duh. Eu i-am zis: „mori pe datoria supremã de mamã. toþi doreau sã mai trãiascã o zi. rabdã. Nu! Doctorii n-au nici o autoritate. ºi sã zicã: . daþi-mi mie tinereþea voastrã dacã nu ºtiþi ce sã faceþi cu ea. judec dupã inima mea. România este milostivã ºi nu duce un rãzboi de distrugere.P . Scriptura este trãitã de români. Vedeau pãcatele aºa cum le-au fãcut. Acelaºi Hristos. are nevoie de inima noastrã.A. Pânea a noastrâ aþea di tuti dzâlili dã-nâ u a noauâ adzâ º-nâ li l’artã amãrtiili noastri. ªi noi. Sã trãiascã creºtineºte! Vreau sã vã spun cã nu-i de glumã dacã nu te-astâmperi. Chiar dacã existã ºi cãderi. avem ce sã le spunem. rãmâne peste toate veacurile. Vrei. Uite. ªi asta conteazã: Cã Dumnezeu rabdã. n-am nimic de zis. care ne scãldãm în ani: „Ce faci într-o zi?” Nu într-o zi. este o goanã dupã bani. Eu. este destul”.G. Din punct de vedere duhovnicesc. „Tatãl nostru” în aromânã (versiune) Sursa www. Cei care nu se luptã cu patimile nu cunosc bucuria biruinþei duhovniceºti. aºa cum ºtim cã vin. cã pot sã…” ªi în acest fel ei îºi susþin punctul lor de vedere erotic. Înþelegeþi? Nu stãm de vorbã. eu chiar azi am avut o discuþie: i-a spus doctorul la o tânãrã cã. º-nu nâ du pi noi la cârtiri. Îi înþelegem.P. Este groaznic. ci din punct de vedere mântuitor. dacã se poate unul cu nume ºi renume. Vin foarte mulþi sã mã întrebe: „sã plec în strãinãtate”? „Pleacã. Consider cã în România este cea mai adecvatã viaþã. cã erau suflete trezite acum. O mare misiune duhovniceascã va avea România. Tocmai poziþia Scripturii. Nu putem sã schimbãm învãþãtura lui Dumnezeu dupã cum ne convine. vãd un mare rãspuns pe care nu-1 poate da decât Þara Româneascã în lume. ei vor sã trãieºti aici. ªi putem sã I-o dãm într-o clipã.org un rãspuns sfios. dar vom vedea cã aºa este. dar ºi înainte apucã.P. cândva.Uite ce le spun: tinerilor. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . nu cum le-au spovedit. moartea. aºi cumu li l’rtãmu º-noi unu a lântui. vroia sã facã avort cu aprobarea unui cleric.A. deosebit de Cel din vechime. Asta-i pãrerea mea. dupã Scripturã. nu se poate”. dacã pãstreazã sarcina.ei. Acesta este rãspunsul. E o întrebare îndrãzneaþã ºi o sã fie DECEMBRIE 2010 Tatâ a nostru Tatâ a nostru. Câ a Ta easti amiral’iea º-putearea. Sã trãiascã. ºi intrau într-un necunoscut ºi începeau sã aparã toate aºa cum ni se aratã în Scripturile divine. fericitã”. de nedescris. Spune aºa un Sfânt Pãrinte: „Aº vrea sã înþelegeþi: dacã chinurile iadului sunt la nivelul chinurilor din ziua morþii. în veºnicie. Au nevoie de un sprijin. asta era acum o sutã de ani”. ma nâ aveagl’i di aþelu arãu. În aceste condiþii.66 cãpãtâiul morþilor. de un cuvânt.A. Dacã le spunem tinerilor cã „nu este bine sã aibã legãturi trupeºti înainte de cãsãtorie” unii încep sã râdã. Nu o cunosc. aºi cumu n þeru. totana ºi tu eta etiloru. S. Þipete… sentimente omeneºti… muribunzii vedeau draci. Dacã ar fi sã le adresaþi un cuvânt tinerilor de azi ce le-aþi spune? P. Moartea nu vine sã-i faci o cafea. tora. cari hii tu þeru. Acum nu-i un alt Iisus Hristos. ce le puteþi spune acestor tineri? P. Trãim sau nu trãim. ªi uite. Se pot întâmpla lucruri îngrozitoare. cu întregimea învãþãturii Lui. este o altã lume. la întrebarea asta îndrãzneaþã rãspundem: suntem români ºi cum sã nu vãd o fericire pentru þara mea? Nu pentru cã-i þara mea.G. s-yinâ amiral’iea a Ta. ci numai de avanpost.G. ci pentru cã sunt într-un cadru adecvat Scripturii. a Tatãlui º-a Hil’iului º-a Spiritului Sântu. cum am chiar acum un caz. vãd o mare rãspundere. S.wikipedia. a rãspuns. personal. Dar sã ºtii cã ai terminat cu Ortodoxia!” Pentru cã acolo sunt anumite raþionamente. „Asta n-o fac. România o vãd având o mare misiune în lume. Aminu. ªi doreau sã le spovedeascã. dar eu vreau sã trãieºti dincolo. s-aiseascâ numa a Ta. Românul înþelege de ce-ai întins mâna. aºi º-pisti locu. nu vrei. S. care vedem lucrurile acestea. trãieºte viaþa aºa cum a ordonat-o Dumnezeu. Va sã zicã. moare sigur. într-o clipã poþi sã faci mult! Cã Dumnezeu n-are nevoie de cuvintele noastre.

Aromânii sunt descendenþii direcþi ai foºtilor traci sud-dunãreni romanizaþi odatã cu cucerirea romanã. membrã fondatoare a Uniunii Culturale Panelenice a asociaþiei valahilor a avut unele apariþii interesante în mai multe oraºe din Grecia. Sutata Culturalâ a Armânilor Ditu Arbinisii si Congreslu di Culturâ Macedo-Româna Ditu Americâ.ro/ Societatea de culturã a Armânilor din Veria Societatea de culturã a Armânilor din Veria a fost fondatã în anul 1981 ºi este alcãtuitã din membri care trãiesc în Veria ºi Vlahohoria de Seli Vermion.ne apropie pe noi românii (daco-romanii) de aromâni încã o datã. Anglia. dar ºi nume marcante din România. la care au participat personalitãþi cu notorietate în abordarea problematicii aromâneºti. FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . cãci sute de ani am fost numiþi chiar noi . Asociaþia a achiziþionat de curând o clãdire care dupã restaurare va funcþiona ca muzeu în care vor fi expuse mostre de nepreþuit ale culturii ºi civilizaþiei valahiene. ºi a fost scris de Matilda Caragiu-Marioþeanu ºi Nicolae Saramandu. Xerolivado. grecizãrii ºi prigonirilor sociale de-a lungul secolelor. Italia.DECEMBRIE 2010 67 Caleidoscop internautic Casilda CIOLTEA Aromânii . albanezii le spun tschoban. cea de vlahi . Elveþia.ro/neam ul_romanesc/aromani. confirmã originea latinã a acestor populaþii balcanice.vlahoi.descendenþii ai foºtilor traci sud-dunãreni romanizaþi odatã cu cucerirea romanã Slavii le spun vlahi sau vlassi. înregistrãri din folclor. Lucrarea reprezintã ºi o premierã. realitãþi ºi perspective” Departamentul Românilor de pretutindeni a sprijinit organizarea Congresului aromânilor „Aromâni în UE – realitãþi ºi perspective” în perioada 17-18 noiembrie 2009. La Congres au mai participat reprezentanþi ai asociaþiilor ºi organizaþiilor de aromâni din România. Macedonia. Aromânii sunt o dovadã istoricã a unei continuitãþi milenare în Peninsula Balcanicã. http://www. România). le spunem machidoni. (Lucian Hetco. Aromânii vorbesc o limbã romanicã ce derivã din vechea latinã vulgarã ºi se numesc ei înºiºi aromâni. Serbia. în aproape toate satele valahe chiar ºi în strãinãtate (Bulgaria. Între naþiune ºi românism) http://www. Doliani (Koumaria). Existã de asemenea un comitet ºtiinþific ºi o bibliotecã cu o bibliografie extinsã referitoare la Vlahi (Armâni). care a marcat împlinirea a 130 de ani de la înfiinþarea Societãþii de Culturã Macedo-Românã ºi a 18 ani de la înfiinþarea Asociaþiei Culturale „Aromânii din Albania”. Asociaþia a colaborat foarte bine cu autoritãþile locale ºi prefectura. în ciuda slavizãrii. El este redactat în sistemul de scriere tradiþionalã. Evenimentul a fost iniþiat de Fundaþia Cultural ªtiinþificã Aromânã „Andrei ªaguna” din Constanþa ºi a fost precedat de un Simpozion ªtiinþific Aniversar.asp Manual de Aromânã / Carti tra invitari Armaneasti Este cel mai recent manual de aromânã apãrut în lume. materiale înregistrate despre obiceiuri.gov. adaptat ºi fixat de scriitorii aromâni de la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi începutul secolului al XX-lea.dprp. Asociaþia. iar noi românii. fotografii vechi. cu asociaþiile culturale din prefectura Imathia ºi a organizat ºase reuniuni Panelene a Vlahilor (Armani). Obiectivele Asociaþiei sunt înregistrarea obiceiurilor. Franþa. Albania. http://www. sârbii le spun tsintsari. Italia. Dateazã din 2005. materiale istorice. a tradiþiilor istorice ºi folclorice a Vlahilor (Armâni). Printre organizatori s-a numãrat ºi Societatea de Culturã Macedo-Românã. Asociaþia este împãrþitã în mai multe secþiuni: cântece de dans. fiind primul manual de învãþare a dialectului aromân elaborat dupã metode moderne. Denumirea datã aromânilor.enciclopedia-dacica. grecii le spun cuþo-vlahi. impropriu de fapt. conservarea limbii valahe.cei de la nord de Dunãre: „valahi”. în Veria ºi Seli.htm Congresul aromânilor „Aromâni în UE. Însuºi numele de „aromân” nota bene.gr/vlahs. ºi de asemenea.

resursã esenþialã de informaþii on-line despre originea. vorbitori ai dialectului aromân din întreaga lume. explicarea ºtiinþificã a legãturilor strânse de sânge între poporul român ºi aromânii din Albania. La eveniment au participat etnici români. Obiectivele Frãþiei sunt menþinerea vie ºi dezvoltarea aromânei ca dialect al limbii române în scris ºi citit.wordpress. http://www. evoluþiei istorice. preºedintele Fundaþiei Culturale „Muºeata Armânã”. promovarea ºi cultivarea dialectului aromân. cu forurile internaþionale ºi cu alte organizaþii similare din strãinãtate.ro/vizualizare. la Easton. socialã ºi spiritualã a aromânilor. dar ºi din diaspora. de la tunsul oii. de la renumita plãcintã cu praz pânã la diverse feluri preparate din carne de miel.68 Tirajul infim de 3. El se distribuie gratuit ºi este finanþat de departamentul pentru Relaþii cu Românii de Pretutindeni.lumeasatului. în principal. Alãturi de aceºtia. în comuna constãnþeanã Mihail Kogãlniceanu. http://www. a obiceiurilor. spirituale etc. pânã la realizarea cuverturilor cu motive tradiþionale aromâne.ro/index. În 2007. toate specifice vieþii aromânilor. evoluþia istoricã. În secþia textilã. pentru a contribui la pãstrarea dialectului aromân. în Statele Unite ale Americii. dar ºi în limbile românã ºi albanezã. în mijlocul cãrora trãiesc comunitãþile aromâne. pentru cunoaºterea mai temeinicã a acestora. SCMR ºi-a propus distribuirea manualului în cadrul comunitãþilor aromâne din Balcani. culturii.php? Primul muzeu aromân din România „Gheorghe Celea” este primul muzeu al aromânilor din România. la învãþarea lui corectã ºi unitarã ºi la transmiterea pe mai departe a culturii tradiþionale a comunitãþilor de aromâni din întreaga lume.000 de exemplare scos de Editura Academiei Române s-a epuizat rapid.p hp?articol=1035 Ziarul Frãþia on-line Editarea Ziarului „Frãþia” a început în anul 1996. oglindirea activitãþii ACAA. Mai exact: cine îºi DECEMBRIE 2010 doreºte sã serveascã din mâncarea tradiþionalã aromânã sau sã deþinã obiecte specifice „armânilor” poate comanda toate acestea.fratia-al. cu instituþiile statului albanez. http://daimadeadun. iar în cadrul lor învaþã 50 de copii. Societatea de Culturã MacedoRomânã (SCMR) a beneficiat de finanþare din partea Departamentului pentru Relaþiile cu Românii de Pretutindeni în vederea reeditãrii sale. limba. tradiþiilor. religioase ºi a istoriei populaþiei aromâneºti din Albania. Cele douã instituþii sunt unice în Albania. Revista este scrisã în dialectul aromân. istoriei.php?option=com_content&view=frontpage&Itemid=1 ªcoalã ºi grãdiniþã cu predare pentru copiii din Albania Departamentul pentru românii de pretutindeni a sprijinit ºcoala ºi grãdiniþa cu predare în dialectul aromân ºi în limba românã din localitatea Divjaka din Albania.ro/albania-2/ Congresul Aromânilor din Easton. continuând tradiþia aromânismului în rândul intelectualilor aromâni din Albania. În egalã mãsurã se adreseazã ºi popoarelor spaþiului balcanic. SUA În perioada 22 – 24 octombrie 2010.Biblioteca Culturii Aromâne”. ca stat FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . În camera de artã gastronomicã aromânã sunt expuse diferite feluri de mâncare. s-a desfãºurat cea de-a X-a ediþie a Congresului Aromânilor. Un element aparte al acestui muzeu îl constituie primirea comenzilor. cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.gov. sociale. Aceastã iniþiativã culturalã se adreseazã. http://www. dar ºi pentru consolidarea legãturilor dintre aromânii din Balcani ºi România.com/index. Compartimentat pe diferite secþii. tradiþiile strãvechi. pentru a li se aprecia cultura. „Frãþia” concentreazã în colectivul de redacþie un numãr de intelectuali aromâni de marcã.com/tag/ cultura-aromana/ Proiect Avdhela – Biblioteca Culturii Aromâne Asociaþia Predania a lansat în noiembrie 2009 la Bucureºti „Proiectul Avdhela . folclorului ºi religiei.proiectavdhela.dprp. care militeazã pentru conservarea. de cunoaºtere a originilor. „Frãþia” reprezintã o platformã de dialog ºi interacþiune cu alte organizaþii similare ale aromânilor ºi celorlalte minoritãþi etnice din Albania. produse tradiþionale din lânã. http://www. evocarea tradiþiilor culturale. dar ºi o secþie culinarã. vizitatorii pot vedea întregul proces de prelucrare a lânii. muzeul adãposteºte obiecte de uz casnic. aromânilor în intenþia de a oferi mijloace de pãstrare a limbii. înfiinþat de Willy Wisoºenschi. pentru a fi respectate ºi tratate cu demnitate de cãtre cei cu care convieþuiesc. se formeazã tineri.

aromanii.tipãrit în condiþii grafice excelente. meglenoromâne. au fost primiþi duminicã 24 octombrie 2010. de care aparþine ºcoala elementarã din Suºnieviþa. Poetul Belemace s-a dovedit a fi un adevãrat vizionar atunci când a compus versurile.hoaraarmaneasca. ºtiri comunitare ºi fotografii.org/ FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII .ro/ românã de la sud de muntele Ucika (Monte http://www. elevii vor prezenta preºedintelui http://www. de cãtre noul Preºedinte al Croaþiei. sã întemeieze o bibliotecã centralã. Dl. care îºi spuneau români. Este un echivalent al imnului „Deºteaptã-te Române” la românii aromâni. sã achiziþioneze cãrþi. Sentimentele lor politice au fost pro-române. organizarea de serate cu dans unde oamenii sã se poatã cunoaºte ºi unde se poate pãstra legãtura între persoane ºi donarea de fonduri pentru conservarea patrimoniului cultural. susþinerea apartenenþei istorice ºi etnografice a aromânilor la românitate. indiferent de localitatea de origine sau apartenenþa politicã. cât ºi interviuri. Ivo Josipovic. de asemenea. Dimândarea pãrinteascã rãsunã mai actual ca oricând.net/?p=3881 http://www.curaj. pentru ajutarea oamenilor care emigrau în America ºi cel cultural. împreunã cu o parte din dascãlii lor. ªcoala „Ivan Goran Kovacic" cuprinde ºi Site-uri despre aromâni: elevi de origine istroromânã. a genealogiei.balcanii. Asociaþia are multe proiecte în curs de desfãºurare pentru pãstrarea tradiþiilor ºi culturii aromâne. o arhivã foto.org/blog/ Maggiore). întãrirea legãturilor dintre reprezentanþii diferitelor centre aromâne de culturã ºi realizarea unor structuri organizatorice permanente inter-asociaþii.html mondial . publicate în România ºi Albania. inclusiv Newsletter-ul bi-anual. Fondatorii acestei societãþi au fost membri ai unui trib din nord cunoscut sub numele de „Farsharotsi”. Subiectele abordate în cadrul Congresului au fost cele legate de pãstrarea identitãþii culturale a aromânilor în context balcanic. Tot cu aceastã ocazie s-a organizat ºi un stand cu lucrãri despre cultura ºi civilizaþia aromânã.ablog. în sânul societãþilor ºi fundaþiilor aromâneºti. ºi istoriei lor. la Zagreb.net/ Societatea „Fârºarotul” 69 Elevi istroromâni în vizitã la Preºedintele Croaþiei Elevii ºcolii medii „Ivan Goran Kovacic" din Cepich. Societatea a încercat sã îndeplineascã aceste scopuri în mai multe feluri.ceea ce constituie o premierã absolutã în promovarea acestui grai dupã cel de al doilea rãzboi editia=34 &page=macedonia&nr=1 http://www. limba (graiul) armânesc. Scopurile pentru care a fost înfiinþatã aceastã societate au fost cel umanitar. fiind unica ºcoalã din zona în care se aflã satele cu populaþie istrohttp://aromani. destinate membrilor comunitãþii ºi publicului larg ºi sã organizeze tururi speciale ale satelor ºi oraºelor natale din Peninsula Balcanicã. ºi un muzeu.farsarotul.DECEMBRIE 2010 înrudit. înregistrãri video ºi audio.istro-romanian.gov. http://www. promovarea identitãþii ºi culturii române (aromâne. unde este cântat la posturile radio ºi de televiziune emise în dialect. Cântecul vorbeºte de cumplitul blestem ce cade asupra pãrinþilor care nu-ºi învaþã copiii limba strãmoºeascã. Dar în cele din urmã aderarea a fost deschisã spre toþi aromânii.ro/arte/muzica. ºi de aceea au dat Asociaþiei titlul Societatea de întrajutorare culturalã românã „Fârºarotul”. care oferã atât articole academice ºi eseuri informale scrise de cãtre membrii comunitãþii despre cultura aromânã. în 1888. acolo. luptãtor pentru drepturile românilor (aromânilor) din Balcani. precum ºi cu alte organizaþii legitime ale aromânilor de pretutindeni. Membrii asociaþiei sperã. http://www.armanami.ro/index_html? . inclusiv prin donarea de fonduri pentru cei nevoiaºi. Societatea „Fârºarotul” a fost fondatã în 1903 de Nicolae Cican ºi este cea mai veche ºi cea mai mare asociaþie aromânã din America. http://www. dotate corespunzãtor pentru cercetarea culturii aromânilor. pentru a pãstra cultura aromânã cât mai mult timp. relevante pentru cultura aromânilor.dprp.info/ croat un ghid turistic bilingv croat ºi istroromân http://revista.ro/congres-de-cultu ra-macedo-romana/ Imnul Aromânilor – Dimândarea pãrinteascã Dimândarea pãrinteascã (Mustrarea pãrinteascã) este imnul aromânilor. european ºi mondial. compus de Constantin Belemace. istroromâne) în lume. Dupã mai bine de un secol.

decât în 1963 ºi o terminã în 1968. Columbia din Washington. s-a ridicat. în comuna Copãceni. Când m-a vãzut. revizor ºcolar de Dolj. Marin C. luau lecþii de patriotism ºi libertate de la el. Michigan etc. Pãunescu (învãþãtor. Din motive politice (tatãl fiind deþinut politic).. Nu ei însã reprezintã adevãrata Românie. timp de un an academic. La fel de mult îi datoreazã lui Pãunescu ºi Basarabia. sã-i ducã poetului la spital ziarele în care ticãloºii îl atacau cu cruzime. în ultima lunã a programului american. debut editorial) ! Mieii primi (1966. a intrat direct în subiect: ce nu puteþi voi acolo împãrþi cu Vieru?! ªi. Basarabia. decât galbena gutuie de la geam a lui Pãunescu. este bursier al Universitãþii Iowa S. mi-a întins mâna ºi. întemeietor de ºcoalã ºi alte lãcaºe de culturã) ºi Ioana Pãunescu. susþinând.70 DECEMBRIE 2010 Cel mai iubit ºi cel mai huiduit dintre pãmânteni Constantin TÃNASE Chiºinãu omânia nu l-a iertat pe Adrian Pãunescu asta ar fi concluzia. avea grijã sã-l „informeze” zilnic pe Pãunescu cu cele ce se întâmplau în jungla noastrã scriitoriceascã. Chicago. de la Pãunescu. judeþul Bãlþi. Miºcarea de eliberare naþionalã din anii ‘90 ai secolului trecut este opera lui Pãunescu. dupã decenii lungi de despãrþire.. Între 1970 ºi 1971. Constantina (Margareta) Pãunescu. poezii. arestat). Copilãria ºi-o petrece în comuna Bârca. Cãrþi publicate ! Ultrasentimente (1965. la Bârca. decât îi datoreazã Pãunescu României. care este dat afarã din învãþãmânt. a „decretat”. Din explicaþiile ce au urmat am înþeles cã cineva de la Chiºinãu. în fiecare dimineaþã. pentru activitate anticomunistã (ºi. ºi de mama sa vitregã. vom realiza cã România îi datoreazã cu mult mai mult lui Pãunescu. Cu scurgerea timpului.A. Adrian Pãunescu se mutã în Bucureºti. literaturã pentru copii) R FAMILIA ROMÂNÃ IN MEMORIAM .. cea realã. Atunci. care aveau grijã ca. fãrã alte „introduceri”. el a pregãtit-o: cât timp a funcþionat cenaclul „Flacãra”. ulterior. de astãzi. Ultima datã m-am întâlnit cu Pãunescu acum vreo doi ani. la Carna ºi la Craiova (Liceele „Fraþii Buzeºti“ ºi „Nicolae Bãlcescu“). ca fiu al lui Constantin ºi Floarea. Nimeni nu a fãcut mai mult ca sã ne simþim acelaºi neam. Sunt convins cã ºi viaþa lui Pãunescu a fost scurtatã de astfel de „prieteni” care miºunau în umbra lui. printre care ºi X (nu vreau sã-i dau numele). la Borºa. galbena gutuie a lui Pãunescu s-a Adrian Pãunescu s-a nãscut la 20 iulie 1943. care atacã paginile web ale ziarelor precum gândacii de Colorado planta cartofului. rãmâne fãrã sprijinul tatãlui. fiind crescut mai ales de bunicii sãi. pe care îl absolvã în 1960. la Universitãþile: Ann Arbour. Pãunescu a plecat. fãrã sã aºtepte rãspunsul. din judeþul Dolj. Presupun ca acest „cineva” e unul dintre acei „prieteni” ai lui Vieru. conferinþe în faþa studenþilor americani. nu se poate înscrie la Facultatea de Filologie a Universitãþii Bucureºti. la Mangalia. unde urmeazã ultimele douã clase la Liceul Central. moldovenii.U. dacã am judeca dupã reacþiile mercenarilor anonimi de pe frontul on-line. poezii) ! Cãrþile poºtale ale morþii (1970. plãtind toate datoriile. Lua masa singur la terasa restaurantului. gimnaziu ºi liceu. poezii) ! Fântâna somnambulã (1968. Prin eforturile personale ale lui Adrian Pãunescu. Maramureº. Dupã absolvirea diverselor clase de ºcoalã primarã. picurând otravã unde era nevoie. unde participam la o manifestare culturalã. prozã fantasticã) ! Aventurile extraordinare ale lui Hap ºi Pap (1970. în fiecare joi. Adevãrata Românie e cea care l-a plâns creºtineºte pe cel mai iubit ºi cel mai huiduit poet român al secolului XX. la Chiºinãu au pãtruns cântecele de libertate ale lui Vasile ªeicaru ºi colindele româneºti ale lui ªtefan Hruºcã. cu vocea lui inconfundabilã: „Apreciez mult faptul cã dumneata nu ai rãspuns la mizeria lansatã de X”.

. cã furã prea puþine milioane! Ridicã-te dar. antologie de poezii. luminându-le altora calea. poezii) ! Cartea Cãrþilor de Poezie (1999. care n-au ezitat sã-l atace pe Pãunescu ºi în catafalc. Sunt sigur cã Dumnezeu l-a auzit. azi n-au milã. integrala poeziilor apãrute în volume) ! Meserie mizerabilã. Ba plâng. în ultima sa poezie. Doamne. s-o sufãr înc’aici. antologie de poezii) ! Manifest pentru mileniul trei . Cãci dreapta. cum vrei. în sep. reportaj.. poezii) ! Pânã la capãt (2002. 155. poezii) ! Iubiþi-vã pe tunuri (1981. cei care am rãmas. dar o epocã nãscãtoare de altã epocã. în pofida chiþcãirilor jalnice ale batalioanelor de ºobolani anonimi de pe frontul on-line. interviuri) ! Manifest pentru sãnãtatea pãmântului (1980. ci mãcar „minimã. Þarã! Eu sunt bolnav de dumneavoastrã. poezii. ºi românul tãu. poezii) ! Deromanizarea României (1998. ªtiai de-atunci cã vor muri de foame! Nici dreapta ºi nici stânga. prima fiind arsã de cenzura de partid) ! Lumea ca lume (1973. Cãci pe-ãºtia nu-i saturã nici Dracu’! Fã cor de rugã SUS. SUS. trei ediþii. Vrea morþi Poeþii toþi sã-i aibe-n gând… Cu ruga ta pentru pãrinþi. ! 71 Viaþa de excepþii (1971. l-am petrecut cu certitudinea cã mâine se va înãlþa o nouã Românie. poezii. Neam! (Ultimele versuri ale lui Adrian Pãunescu…) Rãmân cu boala ta. poezii) ! Generaþia 60 – Nichita Stãnescu. sufletul (2000. ca ºi stânga României. poezii. poezii) ! Româniada (1993-1994. jurnal) ! Rezervaþia de zimbri (1982. mã-nchin. Pãunescu nu a îndrãznit sã cearã pentru þara sa „maximã dreptate”. ºi dã mâna-acum cu toþi ªi spune-le cã toþi venim. poezii) ! Mãºtile însângerate (2001. poezii.vol.000 exemplare) ! Sub semnul întrebãrii (1979. sãracu’… Alexandru TOMA. 1 (1984. poezii. Marin Sorescu. curând.mai lungã ºi mai liniºtitã decât cea antumã.vol. poezii) ! Într-adevãr (1988. cu toþi Poeþii: Sã vadã Cerul. trei ediþii) ! Liber sã sufãr (2003. poezii) ! Totuºi iubirea (1983. 1989) ! Poezii cenzurate (1990. Odatã cu dispariþia lui Pãunescu a dispãrut o epocã. pe Cerul meu. dar a dispãrut nãscând altã epocã. ediþie revãzutã ºi adãugitã. carte retrasã de pe piaþã. Anume în acest sens am spus mai sus cã Pãunescu este o epocã ce a dispãrut. Iar tu te-nalþi. s-a gândit la România: „Dã-mi. iatã de ce noi. ºi dã-le pace. publicisticã) ! Repetabila povarã (1974. poezii) ! Pãmântul deocamdatã (1976. Ioan Alexandru (2007. Acolo unde-s toþi Îndrãgostiþii ei! Salutã-i. Aflat în „pragul iernii absolute”.. 2 (1986. Spania FAMILIA ROMÂNà IN MEMORIAM . pe patul de spital.. Trilogia cãruntã) ! Noaptea marii beþii (1993-1994. poezii) ! Tragedia naþionalã (1997. poezii. Aºa se va întâmpla în România realã de mâine. trei ediþii) ! Din doi în doi (2003. viaþã. antologie de poezii) ! Locuri comune (1986. poezii) ! De la Bârca la Viena ºi înapoi (1981. douã ediþii) ! Poezii de pânã azi (1978. Ca un adevãrat lampagiu care arde. Pãunescu a formulat un îndemn cu valoare testamentarã: „Încetaþi sã vã mai ocupaþi cu dezgroparea trecutului. roman) ADIO MARE GENIU ROMÂNESC Eu sunt bolnav de dumneavoastrã. Trilogia cãruntã) ! Bieþi lampagii (1993-1994.”. antologie de poezii) ! Sub semnul întrebãrii (1971. proze) ! Nemuritor la zidul morþii (2001. În toiul discuþiilor despre dezgroparea ceauºeºtilor. poezii) ! Sunt un om liber (1989. poezii) ! Infracþiunea de a fi (1996. poezii. o Românie în care existã „minimã dreptate” ºi în care poetul Adrian Pãunescu va avea o viaþã postumã lungã . poezii) ! Viaþa mea e un roman (1987. încã niºte ani/ ªi þãrii mele minimã dreptate!”. poezii. interviuri) ! Istoria unei secunde (1971. Te-nalþi ºi tu pe Cerul României. Pãunescu. haideþi sã ne dezgropãm viitorul”. Trilogia cãruntã) ! Front fãrã învingãtori (1995. antologie de poezii) ! Manifest pentru mileniul trei . teza de doctorat a poetului) ! Vinovat de iubire (2010.DECEMBRIE 2010 dovedit a fi mai importantã ºi mai puternicã decât Armata a 14-a a lui Lebedi. record mondial de tiraj pentru poezie.

prin toatã þara. 1977.. misiunea culturalã. sub conducerea dlui profesor Mircea Martin. ortodoxistã. profesorul universitar ºi oratorul creºtin Constantin Em. deci. 1996. o fãclie a Neamului Românesc: GABRIEL STÃNESCU om de vastã ºi rafinatã culturã. dar ºi în strãinãtate. în 1951. Împotriva metodei. prin re-îndumnezeire. într-una. atât ideatic.. 21 noiembrie 2010. scriitor. cu care se mândrea. fulgerãtor. D FAMILIA ROMÂNà IN MEMORIAM . pentru românii (cu lacrimi în ochi…) din diaspora cea necãjitã…. dr. Doctor în filosofie. Era Licenþiat al Facultãþii de Filosofie. la Tecuci: era o lansare de carte a unui prieten comun. de câteva ori pe an. om de mare curaj ºi cu un caracter puternic. cu o conºtiinciozitate martiricã. închinate acelei miraculoase miºcãri de renaºtere naþionalã ºi.72 DECEMBRIE 2010 S-a mai stins. cu teza: Particularitãþi etno-culturale ale românilor americani. GABRIEL STÃNESCU s-a nãscut la Bucureºti. întâi. Albatros. în SUA. s-a mai stins. sute de conferinþe fierbinþi ºi inspirate. Contribuþii la studiul comparativ al etnosului românesc. Era membru al Uniunii Scriitorilor din România. . nu doar american. precum cu un blazon nobiliar.un conþinut elevat. A condus ºi o revistã româno-americanã de culturã: Romanian Roots.. a Neamului Românesc ºi a Lumii Umane de pe Terra!. dacã nu el. publicate la diverse edituri: Exerciþii de apãrare pasivã. cenaclul „Universitas”. Universitatea Bucureºti. A debutat la revista ieºeanã Cronica. drapatã greþos sub faldurii „democraþiei liberale”!). Prof. s-a dovedit un bun ºi autentic ambasador al culturii româneºti. în simfonia vocilor Corului Neamurilor de Duh ale Pãmântului! L-am cunoscut. autentic ºi boreal de strãvechi . L-am cunoscut ºi direct. prin unchiul meu. manager extrem de energic ºi.A. întru recunoaºterea deplin desluºitã a Vocii Neamului Cultural Românesc. GABRIEL STÃNESCU fãcea naveta. Practic. Euphorion. implicit. între România (unde avea familia ºi toate dorurile Duhului!) ºi S. alãturi de care a þinut. Prin aceastã revistã ºi prin tot ce-a fãcut. a României) de Legiunea Sfântului Arhanghel Mihail. mult prea grabnic. cât ºi estetic.. 1994. Sfârºitul care începe. ca pe stejarii multiseculari! Dupã anul 1990. mãcar generaþiile ce vor veni.U. unde îºi împlinea. în 2002. 1991. Gabriel Stãnescu a emigrat în SUA. Fondator al revistei Origini (revistã cu un conþinut hotãrât de dreapta .blazon de onoare ºi demnitate româneascã). Dintr-odatã. a tineretului român interbelic – Miºcarea Legionarã. efortul de a se bate. Adrian BOTEZ uminicã. Cãrþile lui Gabriel Stãnescu. 1998. o fãclie a neamului românesc. acum vreo 4-5 ani. cunoscutã ºi sub numele (încriptând zori ai unei noi etape de evoluþie spiritualã a planetei Terra ºi. Cu crezuri neclintite întru creºtinismul ortodox. Panteon. A fost directorul prestigioasei edituri Criterion Publishing cu rãsunet nu doar românesc. al valorilor tradiþionale ºi de duh româneºti (…). la Bucureºti. mi-a ºi propus nu doar sã colaborez la revista lui dragã.) . în 1969. din punct de vedere cultural. Helicon.. a fondat. editor. alãturi de ªtefan Damian ºi Sergiu ªtefãnescu. Bucescu. mult prea grabnic. indirect.l-a frânt.Origini ci s-a oferit sã-mi publice ºi o carte mai greu publicabilã de vreo editurã în aceste vremi de dictaturã anti-naþional/globalistã. Albatros. cu o lume împotriva strâmbãtãþii cãreia lupta încã din tinereþe (cu nãdejdea cã. vedea-vor lumina izbãvirii. în primul rând. Vãzându-mi cele câteva cãrþi publicate. Stress. ci internaþional. 1984. America! America!.. În 1983.. revenind în România dupã mai mulþi ani de exil. Probabil. dar ºi al revistei Caietele Internaþionale de Poezie. publicist de marcã.

þie. fãrã fasoane ºi cu o mobilitate intelectualã absolut remarcabilã: prindea ideile. GABRIEL STÃNESCU! Fie ca însãºi „editarea”. ultima îngrijitã de el. omul de rafinatã culturã. cu toate drepturile rezervate Editorului Ceresc. Cãrþii Noii Creaþii Dumnezeieºti/a Noului Ierusalim ioanic. în cele 5 zile de expunere. însã. Cãrþile lui Gabriel Stãnescu. ca un destoinic Vânãtor al Vãzduhului Celui Tare. Gabriel Stãnescu. prieten drag! FAMILIA ROMÂNà M IN MEMORIAM . Odihneºte-te în pace. mi-a acordat Premiul pentru Publicisticã. 2010. de dupã Sfârºitul lumii ticãloºite de acum . Bookfest. 2006. smerit scriitor ºi editor al cãrþilor despre ºi pentru Credinþã ºi Omenie. aceastã nevoie de-a striga împotriva elevei codaºe care la un moment dat ne poate lua glasul ºi totodatã arta care ne circulã în vene. Dar am în mine acest sentiment de revoltã. de sute de ori ºi. Day after night. rãmâne mereu repetentã la cele mai importante materii. aceastã rudimentarã extensie a „viu”-ului l-a lichidat ºi pe Gabriel Stãnescu. Dumnezeul lui Borges . prin fundaþia revistei sale. sugestiile… din zbor. Mi se face frig de propria fiinþã numai gândindu-mã cã aceastã carte a fost.” ºi revista Origini. Antologia de poezie a diasporei româneºti din America. om bun. Origini. Axa. îmi lansa ºi mie o carte scoasã de editura sa. 2007.întorcea cartea ºi pe corectorii ºi pe tehnoredactorii ei. Curajul de a sfida moartea. al Duhului Dumnezeiesc. Scriu aceste rânduri sub ghilotina neîndurãtoare a ideii cã nici eu nu mai am multã vreme de petrecut pe-aici. Criterion Publishing: Peisaj cu memorie. Printre alþi scriitori. chiar acribios. aici. artiºtii. Colecþia Poeþi optzeciºti. Anul acesta. Pentru o definiþie a specificului. Jurnal în cãutarea poeziei. de cãtre sute ºi mii de împãtimiþi ai cãrþii-care-nu-minte!. în conºtiinþa contemporanilor sãi din exil. când era vorba de scoaterea unei cãrþi: dacã nu ieºea cum era el convins cã e frumos ºi e bine . O speranþã numitã Mayflower. dar extrem de bine pus în valoare ºi de frecventat. probabil. 1998. þara asta pe care ai iubit-o atât de mult încât te-ai opus guvernelor ei de doi bani prin eforturile tale numite Editura „Criterion Publishig Int. Gabriel Stãnescu nu e singurul meu apropiat care pleacã în altã parte exact când proiectele gândite în comun primiserã o dimensiune practicã. Sã ai pace unde te-ai dus. Manuscrisul unei veri fierbinþi. Unde am fugit de acasã?. 2009. 2008. de acum 2 ani. Îi rãmân profund recunoscãtor în eternitate! Era un om extrem de deschis. 2001. Ultimele dialoguri cu Petre Þuþea.DECEMBRIE 2010 Ne-am re-întâlnit pe Internet. „Supremul Editor al Lumii”! . la Târgul de Carte din Bucureºti.ºi la fel de credincios slujitor al Lui Dumnezeu. 2008. pe care am reuºit sã-l lansãm sâmbãtã seara la Târgul de Carte „Gaudeamus” din Bucureºti. Gabriel Stãnescu nu mã mai duce în America ªtefan Doru DÃNCUª oartea nu a fãcut fãcut facultatea vieþii. Mircea Eliade. Ceea ce ai construit în România. paradisiac!!! 73 Identitatea neantului. Totuºi. îmi va rãmâne în amãrâtul ãsta de suflet care nici el nu este decât un simplu bilet de tren. creatorii care ne-am nãscut cu o funcþie în plus faþã de concetãþeni. pe Pãmânt . la standul sãu relativ mic. 2008.poeme (ediþie bilingvã). fie ºi de zece de ori într-o zi! Dumnezeu sã-þi odihneascã sufletul tãu generos. Aventura culturii româneºti în America. ci în formatul ei cel dintâi ºi desãvârºit. editorul volumului I din Bãrbatul la 40 de ani. 2007. Poeme haiku memory landscape. În acelaºi timp. Convorbiri cu Mircea Nicolau.sã-þi fie încredinþatã þie… . 1996. Muzeul Literaturii Române. în cele din urmã. nu trebuie sã ne temem de ea – trebuie sã-i acordãm ºansa de-a lua meditaþii de la noi. harnic întru ale Cerului ºi atât de luminos. publicate la editura sa.lumea nu în „formatul” actual. era extrem de meticulos. scriitorii.

ale tale ºi ale þãrii noastre. Ai luptat ca un soldat fãrã de arginþi. Sigur cã ai luptat lupta cea bunã. al tãu prieten ºi coleg de þarã ºi de emigraþie. Ai fost mereu pe baricade. prietene. ai luptat. Þi-ai ºi început cãlãtoria în ziua Învierii Sale. Aceastã dragoste îþi va cristaliza chipul ºi numele în istoria generaþiilor ce vor veni. Dar ce alergare! ªi cu cât folos. iar tu. Din mersul tãu înainte uite-te. ai luptat. ai învins Theodor DAMIAN New York Dragã Gabi. alergarea am isprãvit”. dar cu o inimã de aur ºi cu o energie. din îmbrãþiºarea divinã în care cred cã eºti. iubit ºi apreciat la justa ta valoare. dar altfel. Bucurã-te cã ai venit. Vãd cã alergarea ai isprãvit. credinþa am pãzit. sã mijloceºti pentru noi.74 DECEMBRIE 2010 Bucurã-te cã ai venit. Te-ai luptat ºi ai câºtigat. Mã voi / ne vom ruga pentru tine. ai învins. niciodatã sub ele. ªi acolo o sã ai de lucru. Laºi un gol mare în cultura românã. Puþini sunt cei care te-ar putea egala în dragostea ta faþã de valorile de credinþã. Puþini sunt cei care au curajul sã apere credinþa ºi neamul cu pasiunea pe care ai avut-o tu. înapoi ºi bucurã-te de ce ai lãsat dupã tine. Te-ai grãbit. Te-ai luptat pentru þelurile tale înalte. ca nimeni altul. spiritualitate ºi culturã ale neamului nostru. prietene. Sigur cã ai pãzit credinþa. Acum te duci la Domnul. dar ºi în sufletele nenumãraþilor care te-au cunoscut. Este creºtere infinitã în Duhul Sfânt. cu o forþã care mi s-au pãrut mereu inepuizabile. Probabil cã îngerul tãu pãzitor þi-a ºoptit în suflet cuvântul Sfântului Apostol Pavel: „Lupta cea bunã m-am luptat. Doru IN MEMORIAM FAMILIA ROMÂNà Ieºirea din somn Mã trezesc deodatã dintr-un somn greu neuman Toate lucrurile par noi pentru mine Mult prea reale pentru locul pe care-l ocupã În economia peisajului Mã trezesc dintr-un somn greu Parcã m-aº fi întors din moarte întinerit Într-o altã existenþã fusesem un sfeºnic de argint Într-o alta un cais înflorit Cât timp s-a scurs de la plecarea mea? Câþi m-au dat uitãrii? Câþi m-au întristat ºi mâhnit? Mã trezesc dintr-un somn greu neuman Toate lucrurile sunt noi pentru mine Cum de-am rãtãcit drumul? De ce pe strada asta nu mai locuieºte acum nimeni? Gabriel Stãnescu . Cu drag. Am aflat cu încremenire cã ai plecat. Împãrãþia lui Dumnezeu nu e letargie.

Un zvon. Ne era dor unii de alþii. partea de Nord a Bucovinei ºi þinutul Herþa. În aceste condiþii am plecat ºi eu D pe frontul de rãsãrit cu gradul de sergent T. Dar aceastã bucurie n-a durat prea mult. Nu am terminat facultatea. Pentru merite de pe linia frontului am fost avansat ofiþer rezervist cu gradul de sublocotenent. cu toþii ne-am bucurat. (termen redus). Prin urmare am solicitat trecerea mea în retragere. ne-a mai spus vecinul. dar la scurt timp am fost rechemat ºi încadrat ofiþer activ. dupã care am fost pensionat. Tata a început sã-l liniºteascã spunându-i cã poate fi doar un zvon. am riscat cu viaþa trecând printre gloanþe ºi cãlãi numai ºi numai pentru a fi liber ºi neocupat de-o altã naþie. ne-a ocupat pãmântul scump al patriei noastre România. dar ºi prin creºterea animalelor. atât la Ministerul Apãrãrii Naþionale cât ºi în cadrul Ministerului de interne. ocupând Basarabia. La sosirea mea. cu aroganþa stupidã de-a dovedi cã doar acel stat avar dupã expansiune are tot dreptul de-a subjuga un popor sau o parte a acestui popor ºi nu numai pentru cã îi este vecin de sute de ani.(r ) Ioan ROMANIUC veteran de rãzboi e multe ori mi-am pus întrebarea. care arãta speriat ºi cu lacrãmi pe obraz. Bucovina de Nord ºi þinutul Herþa.P. când fosta U. care au trãit cinstit.W.S.R. Sunt fiul unei familii de români. apoi în aceeaºi ramurã am început studiile superioare din blândul ºi liniºtitul oraº moldovean Iaºi. împotriva statului sovietic care cu un an înainte ne-a ocupat Basarabia. cã ºi organele primãriei au plecat în aceeaºi direcþie cu armata. aºezaþi de sute de ani la poalele Carpaþilor Rãsãriteni. sau doar o parte din acest popor este obligat sã poarte spaima de-a nu fi ocupat prin forþã de un stat vecin mai puternic. în vecinãtate cu comuna Vicovul de Sus a mândrei ºi frumoasei noastre Bucovina. a trecut prin calvarul nedemnitãþii la o vârstã fragedã. Peste o lunã a început – pentru þara noastrã – cel de-al doilea rãzboi mondial. nu am fost lãsat la vatrã ºi am fost mobilizat – la fel cum s-a procedat ºi cu alþi studenþi. În acel 1940. Am fost singurul copil la pãrinþi. având diagnosticul „Sindrom W. calvarul prin care am trecut în vara anului 1940. De la vorbele spuse de vecinul nostru ºi pânã la sosirea armatei roºii nu a fost suficient timp în FAMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORIE . Fiind un copil ascultãtor ºi cu dragoste de carte. era vecinul nostru pe numele de Ambros ªtefan. pentru cã astã noapte a plecat urgent din comunã regimentul de infanterie din Cernãuþi cu direcþia spre Rãdãuþi ºi nicidecum spre garnizoana din care a venit. Într-o dimineaþã ne-a bãtut cineva la poarta casei noastre. dar la împlinirea acestui termen. un popor. Aceasta a fost prima ºtire care ne-a zdruncinat. Mi-am pus aceastã întrebare pentru cã persoana care scrie aceastã epistolã. Dupã terminarea rãzboiului din 1945 am fost demobilizat.” – boalã cardiacã. lucrându-ºi puþinul teren agrar. lãsându-mi pãrinþii ºi satul drag în care am vãzut prima datã lumea ºi locul unde am fost cel mai fericit din viaþa mea. am primit vacanþã de varã ºi cum era normal am plecat sã fiu alãturi de pãrinþii din comuna Crasna de Sus. a fostului judeþ Storojineþ. Am lucrat în cadrele armatei. Când aveam aproape 20 de ani. pãrinþii m-au trimis sã urmez liceul pedagogic din oraºul Dorohoi. Revin la tema scrisorii mele prin care voi destãinui momente de spaimã ºi groazã. de ce oare într-o societate civilizatã.DECEMBRIE 2010 75 FILE DE ISTORIE Riscul suprem pentru a fi liber Col. Când eram în anul III. la intrarea lui în curtea casei a început sã-i spunã tatãlui meu cã peste scurt timp vom fi ocupaþi de armata roºie a lui Stalin. În 1968 m-am îmbolnãvit. este vorba de comuna Crasna de Sus. peste câteva zile am fost ocupaþi prin forþã de înspãimântãtoarea armatã roºie a imperiului sovietic. nici vorbã. dupã terminarea claselor gimnaziale. zice vecinul. am fost chemat în armatã pentru instruire pe o perioadã de trei luni. stat cu tendinþã lacomã de-a se face stãpân pe toate. nimeni din satul nostru nu avea dorinþa de-a trãi sub ocupaþie ºi mai ales a Rusiei.

Într-adevãr. am întrerupt studiile. a venit din nou la noi vecinul Ambros ªtefan ºi ne-a spus plângând „adio cu România. aceastã încercare este periculoasã. Ca sã scap de acea nedreaptã urmãrire. unul mic de staturã cu o faþã de mongol s-a apropiat ºi mi-a lovit faþa cu douã palme. ruºii te împuºcã. infanteriºti cât vedeai cu ochii. cavalerie. când credeam cã am trecut. grãnicerii mi-au eliberat documente. un bãrbat al satului pe numele de Spiridon Ilie s-a angajat cã-mi va fi o bunã cãlãuzã pânã într-un anumit loc. ruºii au sosit în comunã. Am purtat cu mine cea mai mare spaimã. Dar pe când sã mã bucur cã am reuºit. am solicitat sã rãmân cadru militar în armata românã. Toate acestea m-au cam pus pe gânduri. ar fi fost prea deºtepþi. mi-au tot vorbit dar eu nu i-am înþeles. peste câteva ore. Devenind ofiþer activ. dacã „te miros” nu te vor ierta pentru cã aºa sunt ei educaþi în ideologia ce le stã în faþã. Ne întrebãm când au învãþat aceºti negustori limba rusã. Am plecat de data aceasta fãrã cãlãuzã cu speranþa în Dumnezeu ºi tot printr-o pãdure sãlbatecã ºi tot cu spaimã de orice auzeam în jurul meu. spaima nestãpânitã. doresc sã rãmân cetãþean român. Dupã ce am venit de la Storojineþ. aºa una douã peste noapte. Acolo am fost cercetat vreo trei zile ºi lãsat sã plec acasã în Crasna. cât ºi teama sã nu fiu împuºcat de grãnicerii ruºi. Într-adevãr am plecat pe un timp noros ºi printr-o pãdure bãtrânã ºi deasã. hranã ºi m-au pus în libertate. ba mi-au produs un dezgust ce nu încadra cu nimic civilizat. Militarii ruºi dezordonaþi. ale fiarelor din codru. De la aceste vorbe spuse de tata am dat titlul acestui episod din viaþa mea. Pe mine nu m-au impresionat chiar cu nimic. mi-au produs un gust amar. alþii turmentaþi de bãuturã. Când am ajuns la locul indicat ºi vãzând un convoi de tancuri cu motoarele pornite. Mi-a produs o mirare cã sovieticii n-au adus ruºi ºi nici ucraineni pentru aceste treburi. spunându-le pãrinþilor cã eu nu voi sta sub ocupaþie ºi voi încerca sã trec în þarã. Am plecat la Botoºani unde aveam rude ºi apoi la Iaºi. Tata mi-a spus dacã asta mi-e dorinþa pot pleca. am fost încorporat în armatã. m-au capturat trei soldaþi sovietici. dar va trebui sã am mare grijã. m-au condus la un pichet. am renunþat a con- FAMILIA ROMÂNà FLLE DE ISTORIE . atunci a intrat în conºtiinþa mea teama. am fost surprins de o somaþie în limba rusã. ocupanþii ºi-au instalat oameni care sã conducã treburile administraþiei comunale. nedemn pentru aceºti îmbogãþiþi pe spinarea opincarilor. m-au dus prin sat pentru a fi vãzut de lume ºi apoi cu o maºinã pânã la Storojineþ. atunci mi-am dat seama cã invadatorii au sosit ºi nu e vorba de vreun zvon. unii jucau cãzãceºte. ei au gãsit în timpul cel mai scurt evrei care strigau la români „jos cu opincarii”. au trimis din casã în casã la þãrani sã li se facã inventarul averilor. ofiþeri cu aere de cuceritori aroganþi parcã ar fi cucerit o lume ºi nu un sat cu oameni nevinovaþi. Totuºi am hotãrât cu orice risc sã plec în þarã. DECEMBRIE 2010 Dupã câteva zile. poate cã eu ar fi trebuit sã plec din þarã. Peste puþin timp au sosit la noi acasã câþiva tineri de seama mea ºi au propus sã plecãm în vale ºi sã ne convingem despre sosirea „cuceritorilor”. dar pe o altã rutã. tunuri ca pe linia frontului. sã termin studiile ºi sã rãmân cetãþean român. Pentru o simplã curiozitate. Am fost chemat ºi eu de câteva ori ºi le-am rãspuns cã nu voi pleca. dar ºi cele mai mici cãderi de ramuri din arbori ºi aºa fãcându-mi cruci am tot mers pânã la o sutã de metri de linia frontierei. Noul traseu mã ducea în comuna Falcãu ºi nu Vicovul de Sus. În anul 1945 am fost lãsat la vatrã. În þara noastrã sovieticii înfiinþaserã niºte comandamente prin care identificau toþi refugiaþii din cele trei provincii ocupate sã-i determine a pãrãsi România ºi a pleca la locurile lor de baºtinã ca sã devinã cetãþeni sovietici.76 vederea hotãrârii ce am fi avut de fãcut. am plecat sã vedem musafirii nedoriþi. mi-a curs sânge din nas pe haine. vã rog coborâþi în vale (satul nostru se aflã mai departe de centrul comunei ºi aflãm poate mai târziu toate ºtirile) la fabrica de cherestea „Silvica” ºi vã veþi convinge. nu am renunþat nici o clipã la ideea de-a pleca în þarã ºi cu tot riscul într-o altã noapte am plecat. Tot în ziua ce-a urmat. îºi ambalau motoarele la tancuri ca sã lase o mare impresie de cuceritori. Pe la orele 12 noaptea cãlãuza mea s-a înapoiat în sat iar eu am continuat drumul spre comuna Vicovul de Sus. În zorii dimineþii. dar timpul scurt nu ne-a oferit aceastã posibilitate. o fac cu scopul de a speria toatã populaþia comunei. Prin acea întunecime a pãdurii mã înspãimântau toate miºcãrile. În ziua ce a urmat. aud din nou o somaþie de „stai” dar de data aceasta au fost grãnicerii armatei române care în mod civilizat m-au condus la Rãdãuþi unde se afla compania de grãniceri. Dupã toate explicaþiile. Aºa dupã cum spuneam la început. cu toþii ne-am dat seama cã aceºti vânzãtori de mãrfuri erau ºi cei ce vindeau þara. Se vorbea cã au fost mai din timp pregãtiþi ºi mai târziu s-a dovedit acest lucru. ale pãsãrilor de noapte. dacã nu credeþi. atât a întunericului din codru. Repet. trimis pe frontul de Rãsãrit cu regimentul 29 infanterie cu gradul de locotenent.

Voi explica: prin comuna mea curgea pe vremuri un afluent al râului Siret. Dupã ce am fost pensionat. dar ca militar nu puteam sã-mi vizitez satul ºi rudele. satul cu tot ce-l înconjoarã modificat în rãu ºi chiar foarte rãu. În încheiere mã rog la bunul Dumnezeu ca poporul român sã intre în drepturile lui normale. Am fãcut doi ani ºcoala de ofiþeri. cã Eminescu. acum apa nu mai existã. spunându-le cã România este o þarã fascistã ºi urãºte U. pe acel loc acum sunt niºte mãrãcini sãlbatici. tineretului bucovinean li s-a îndrugat cã Bucovina n-a fost niciodatã teritoriul românesc. doar niºte gropi adânci de unde s-au extras pietriº ºi nisipuri cu o priveliºte înspãimântãtoare. populaþia sã rãmânã la locurile ei de baºtinã pentru a-ºi respecta tradiþiile. ºi democraþii. obiceiurile rãmase din moºi-strãmoºii neamului. teii de pe marginea ºoselei. Dacã toatã fizionomia acestei localitãþi s-a transformat în ceva urât. le-am afirmat cu tãrie cã ªtefan cel Mare ºi Sfânt a fost un apãrãtor al Moldovei ºi nu un cãlãu cum li s-a spus lor. meargã. pãdurea de cireºi din partea sudicã a comunei a dispãrut. cu o apã limpede ca lacrima de-þi plãcea sã o priveºti. buhaºii de la intrarea din satul Huta nu mai existã nici urmã.ro FAMILIA ROMÂNà FILE DE ISTORIE . eram tare curios sã aflu ce anume s-a schimbat.S. Mi-au descãrcat de trei sau de patru ori maºina cu lucrurile ce le aveam în ea. Desenul este semnat de colonel Corneliu Dudea. dar a fost în zadar. Sursa www. Într-o astfel de situaþie am renunþat sã-i conving. marele poet naþional a fost român ºi nu ucrainean aºa cum încercaserã ei sã-mi demonstreze fãrã argumente. o sã zicem treacã. acest loc numit buhaºi era un grup de pãdurice din brazi ºi mesteceni o mândrie de loc lãsat de Dumnezeu.ztv. la o plecare din sat spre þarã. am gãsit doar câteva buturugi putrede.DECEMBRIE 2010 tinua studiile de la Iaºi. sã fie respectatã istoria popoarelor ºi a României. în vara 2010. otrãvirea oamenilor cu minciuni ºi neadevãruri a fost pentru ei mai presus. În primul rând cã pãrinþii decedaserã. iar în 1953-1955 am mai urmat o ºcoalã pentru ofiþeri criminaliºti ºi am lucrat în poliþie pânã când m-am îmbolnãvit cardiac ºi m-am retras din activitate cu pensie de serviciu. Dar toatã aceastã discuþie a fãcut ca sã fim þinuþi timp de 12 ore în vama de la Siret de cãtre vameºi ºi de miliþia de frontierã. Sunt sigur cã la frontierã a sosit vreo informaþie despre discuþia mea la plecare ºi neconvenit pentru cineva din comunã. a fãcut o mare dreptate eliberând poporul Bucovinei de sub administraþia þãrii noastre. n-am avut absolut nimic interzis ºi acest fapt îl puteau constata de la primul control. m-am deplasat împreunã cu soþia în comuna mea Crasna. Am încercat prin câteva cuvinte sã le explic românilor rusificaþi adevãrul ºi istoria adevãratã. Prin aceºti buhaºi exista o alee extraordinar de frumos amenajatã. s-a modificat adevãrata istorie. ajungând la rude ºi vizitând locurile ºi oamenii bãºtinaºi am rãmas foarte dezamãgit. cã cetãþile de pe malul Nistrului au fost ale marelui domnitor moldovean.S. pãºunea satului dispãrutã ºi aceasta. dar rãul este ºi mai grav în ce priveºte viziunea oa- 77 menilor care au fost otrãviþi cu minciuni. cã U. Tot timpul mi-a fost dor de locurile unde am copilãrit. fiindu-mi teamã de urmãrirea organelor represive ale statului vecin ºi totuºi. ce sã vã mai scriu cã locuitorii satului nici nu mai au garduri pe lângã casele lor aºa cum este tradiþia la români. iar pentru pãºunatul animalelor din colhoz a fost destinatã frumoasa noastrã þarinã pentru recolte. Imagine din expoziþia „Mãrturii grafice din cel de al II-lea Rãzboi Mondial” deschisã la Muzeul de Artã „Ioan Sima” Zalãu. fãcându-se a cãuta obiecte interzise de a fi trecute peste frontierã.

astfel. Ce reprezintã pentru istorici aceeaºi perioadã? F. social. perioada a fost marcatã de un progres uluitor: de la Unirea Principatelor (1859). FLLE DE ISTORIE Ion Longin Popescu: Cum evaluaþi. în acest interval. România aratã ca un animal bolnav ºi hãituit. înnoitor. Nimic din ce-am visat nu s-a împlinit. Am ales aceste douã perioade tocmai pentru cã ele sunt cele mai potrivite spre a fi comparate. sã înregistreze un remarcabil progres în toate direcþiile. în 1918. Au creat-o politicienii ºi românii înºiºi. un proiect naþional de salvare. Progresele au fost vizibile pe toate planurile: politic. se aºeazã temelia statului român modern.P. deschisã în 1945 de ocupantul sovietic. avem de-a face cu inaugurale: în 1859. Lipseºte o viziune. care pune bazele statului român modern. ºi sã se modernizeze rapid.78 DECEMBRIE 2010 La 21 de ani de la revoluþia românã „ªansele imense care se ofereau þãrii noastre în decembrie 1989 au fost ratate” Ion LONGIN POPESCU La 21 de ani de la marea vãrsare de sânge din decembrie 1989. a doua: 1918-1938. în primul rând reforma agrarã din 1864. Prima: 1859-1878. aºa a fost ºi pistolul. este adevãrat. într-un astfel de moment. domnule profesor? Florin Constantiniu: Ca pe un inaugural ratat.: Vorbiþi de douã perioade excepþionale. Ne uitãm în urmã ºi nu ne vine sã credem cã au trecut douã decenii de speranþe zadarnice. aºa cum am spus. Lipseºte harta viitorului. România a izbutit. politica murdarã. economic.în principal . Ieºitã dintr-un rãzboi pustiitor ºi lovitã de o crizã economicã de o duritate nemiloasã (1929-1933). perioada postdecembristã apare cu o întristãtoare sãrãcie de rezultate.ca la cea mai sumarã comparaþie. Sã nu uitãm cã.L. ca aceea scursã de la cãderea regimului comunist. ºi se reintrã pe fãgaºul dezvoltãrii fireºti a societãþii româneºti. Suntem liberi. Ca o confirmare. istoric de prestigiu european. Din nefericire. domnule profesor! Ce se întâmplã astãzi în România se aflã la polul opus! F. cele douã decenii de libertate din viaþa noastrã. Iau douã exemple de perioade cu o întindere de douã decenii. ne pune în faþã o oglindã necruþãtoare în care. academicianul Florin Constantiniu. Decembrie ‘89 a fost un astfel de eveniment: crucial. dar a progresat în vreo direcþie România? Sunt. Trista priveliºte n-a cãzut din cer. fondator. la câºtigarea independenþei (1877/ 1878).L. Pentru un individ. începuturile neterminate. Nu mai putem sã ne ascundem dupã deget.C. În toate cele trei cazuri. ºansele imense care se ofereau þãrii noastre au fost ratate ºi. cu degetul pe trãgaci.: Pentru istorici sunt foarte instructive. astãzi. Politica de reforme a lui Cuza. Cum a fost turcul. au fãcut ca statul român sã se smulgã din înapo- ierea determinatã . 1938 fiind anul de vârf al României interbelice. dacã avem curajul sã privim.sper . comparaþiile cu alte intervale de timp ale istoriei naþionale.de dominaþia otomanã. aproape o treime din viaþã.: Într-adevãr. 20 de ani înseamnã mult. ne vom afla poate izbãvirea. se desãvârºeºte unitatea naþionalã a românilor. la 22 decembrie 1989. cultural. fãrã menajamente.C. În primul caz. manipularea televizatã.P. Veþi fi de acord . care inaugureazã o nouã etapã în evoluþia societãþii. În istoria fiecãrui popor existã evenimente cruciale. se închide „paranteza” comunistã. ºi politica de modernizare promovatã dupã aceea de Carol I. totuºi. În jurul nostru domnesc stagnarea ºi deziluzia. românii mai fericiþi? FAMILIA ROMÂNà . România împarte cu Bulgaria ºi Albania ultimele locuri din clasamentul þãrilor foste comuniste. I. I. apar „Junimea” ºi Eminescu! A doua perioadã: 1919-1938.

Criza economicã nu a fãcut decât sã agraveze relele care au precedat-o. A fost o decizie americanã. sistemul de sãnãtate în colaps. putem vorbi de o „ratare” postcomunistã a României? F. Ion C. În dorinþa de a câºtiga bunãvoinþa Washingtonului. am încheiat tratatul dezastruos cu Ucraina. C.: Cine este vinovat de aceastã situaþie? F. sã lupte în Afganistan. au permis clasei politice sã-ºi batã joc. în 1997.L. nepedepsitã. naº. decât pentru noii ciocoi postdecembriºti.: De ce.: Pãrerea mea este cã perioadele de progres sunt asigurate de conjugarea eforturilor elitei politice ºi intelectuale cu angajarea plenarã a maselor într-un proiect naþional. agricultura e la pãmânt. clasa politicã prosperã. individualitatea României pe plan internaþional dispãrutã. unirea Republicii Moldova cu România.din nevoia de câºtig .: Sã fim serioºi! Am intrat în NATO pentru cã SUA. învãþãmântul în crizã. „Un popor de oi naºte un guvern de lupi” I. cea mai lacomã ºi cea mai arogantã din istoria României. ºi-a rezolvat pãsul lui. Dacã avem un dram de sinceritate. Dacã România profundã se zbate în dificultãþi ºi deznãdejde.P.: Intrarea României în NATO ºi UE a fost. Acum. Cea dintâi a întrunit trei superlative: cea mai incompetentã. pe atât de inutilã. trebuie sã recunoaºtem cã suntem încã departe de a fi o þarã la nivelul standardelor vest-europene. te întrebi ce vor fi fãcând în ele). ªtiam cã avuþia este rezultatul unei activitãþi economice. În 1859.C. au vrut-o. care sunt ale Uniunii.: Cred cã principalul vinovat de aceastã situaþie este însuºi poporul român! El ilustreazã perfect observaþia cã „un popor de oi naºte un guvern de lupi”. s-a aflat la unison cu societatea moldo-munteanã. totuºi.: Cu alte cuvinte. mobilizator ºi stimulator. fãrã a obþine niciun folos. Nu poþi sã-i condamni: mai bine sã lucreze pentru strãini. amic etc. SUA aveau nevoie de noi aliaþi. care voia unirea ºi independenþa. factorul decisiv al Alianþei. I. vile în þarã ºi strãinãtate. Din 1989. când cetãþenii ei se gândesc fiecare la sine ºi nu la binele comun!? Astãzi. O situaþie similarã. Cum sã îndrepþi o þarã. A jefuit cum nici huliþii fanarioþi n-au fãcut-o.C. generaþia Marii Uniri (Ion I. societatea româneascã a fost profund divizatã (vezi „Piaþa Universitãþii”). în aceºti 20 de ani. Responsabilitatea ei faþã de situaþia catastrofalã a României este imensã. în ultimii 20 de ani. România a devenit membrã a NATO. Brãtianu. ºi în cazul intrãrii în Uniunea Europeanã. „Clasa politicã s-a aruncat asupra României cu un singur gând: sã se îmbogãþeascã. Directo- FAMILIA ROMÂNà FILE DE ISTORIE . F.C. Brãtianu). restul ducã-se ºtim noi unde! Moºtenirea multisecularã a lui hatâr ºi bacºiº a rãmas atotputernicã. Pe român nu-l intereseazã situaþia generalã. Pe scurt. de þarã. Dacã prin fin. maºini de lux etc. vedem cã politica este mijlocul cel mai sigur de îmbogãþire. avidã de cãpãtuialã ºi sigurã de impunitate. ºase locuinþe.L. sã tragã la rãspundere clasa politicã sau sã „tempereze” setea ei de înavuþire. Directoratul marilor puteri ale Uniunii a decis extinderea ei în Est. Românii pleacã .P.: Vorbim de clasa politicã ºi de societatea româneascã.P. nici societatea româneascã nu au fost în mãsurã sã asigure inauguralului din decembrie 1989 justificarea imenselor posibilitãþi oferite de cãderea comunismului. Spiritul de demisie.P.L. poporul român nu a fost capabil. nici clasa politicã. ea s-a aruncat asupra României cu un singur gând: sã se îmbogãþeascã. Lipsit de spirit civic.L. Astãzi. Energii ºi vieþi se irosesc astfel în beneficii strãine. constatãm cã industria este lichidatã. generaþia paºoptistã (Mihail Kogãlniceanu. Take Ionescu. în acest context. pasivitatea. Dupã 11 septembrie 2001. cea mai creatoare generaþie a istoriei româneºti. asistãm la situaþii ºi mai dramatice. A jefuit cum nici huliþii fanarioþi n-au fãcut-o” I. guvernanþii nu au ºtiut sã atenueze ºocul crizei ce ne-a lovit. o biruinþã postdecembristã. Lipsitã de expertizã. nu un merit al guvernanþilor români. Case peste case (oameni po- 79 litici cu patru. resemnarea românilor. care îi trateazã cu un dispreþ suveran. Nicolae Iorga) s-a aflat la unison cu societatea care voia „România Mare” ºi afirmarea ei pe plan european. I. s-au strâns în proprietatea clasei politice. când România a dus o campanie pe cât de zgomotoasã. ultimii 20 de ani nu ne dau decât infime temeiuri de satisfacþie ºi deloc de mândrie. Incompetenþi. Aduceþi-vã aminte cã. românii nu au mai fost în stare sã repete performanþele din perioadele pe care le-aþi amintit? F.DECEMBRIE 2010 Existã un mare ideal naþional care sã-i mobilizeze pe români? În raport cu 1859-1878 ºi 19181938. cumnat.C. lipsitã de un proiect naþional ºi incapabilã sã-ºi mobilizeze resursele pentru a valorifica ºansele ce i se ofereau: în primul rând. SUA ne-au închis uºa la summit-ul de la Madrid. cinci. În lupta împotriva terorismului islamic. evaluarea americanã s-a schimbat radical. În 1918.sã lucreze în Spania sau Italia.

în continuare. România sã aibã situaþia fericitã pe care a ratat-o astãzi! (Românian VIP) FAMILIA ROMÂNÃ FLLE DE ISTORIE . prin cunoaºterea istoriei. ªi. Când monumentele istorice se pãrãginesc ºi se ruineazã. În stadiul actual. I. Poate este o deformare de istoric. Practic. þara cu o atât de veche ºi strãlucitã culturã. În plan cultural.C. au ieºit elemente de valoare. se aud imediat voci care îl acuzã cã este naþionalist. La noi.L.: Ce-i lipseºte României pentru a fi din nou ceea ce a fost cândva? F.: Cum credeþi cã vor judeca perioada postdecembristã urmaºii noºtri de peste o sutã de ani? F. aº spune.îi am în vedere pe cetãþenii SUA . da. Astãzi nu ne mai însufleþeºte nici un ideal mobilizator. România a devenit o piaþã de import. ºi atunci. ci printr-o afirmare a identitãþii naþionale. a fost Unirea. Economic. guvernanþii postdecembriºti ºi-au bãtut joc de învãþãmântul românesc. Noi..: Mondializarea este un proces cãruia România nu i se poate sustrage. Patriotismul e privit. Eu unul am aderat la principiul atât de sãnãtos al „Junimii”: „Patriotism în limitele adevãrului”. am dispãrut de pe harta diplomaticã a Europei. ar fi putut deveni.L. Nu o rezistenþã. Am rãmas însã la periferia Europei.am intrat ºi noi. va fi foarte severã. I. ele sau au plecat în strãinãtate sau au dispãrut în mediocritatea din þarã. dar sã nu le ascund niciodatã defectele. Aveam ºansele sã fim Bizanþul Europei de SudEst. a istoricilor. Înainte de 1859. clasa politicã ºi poporul român împãrþind. când cineva abordeazã aceastã problemã. în anumite cercuri ale intelectualitãþii noastre ºi ale societãþii civile.: Mai poate fi patriotismul o valoare în zilele noastre? F. în primul rând. memoria istoricã e pe cale de dispariþie.ne oferã cel mai frumos exemplu de patriotism. nici nu putem sã ne afirmãm.C. ca o boalã ruºinoasã..P. suntem un fel de colonie. scriitorii români aºteaptã. În perioada interbelicã. a fost desãvârºirea Unirii. Astãzi nici nu vrem.C. Cioran ar fi vrut ca Bucureºtiul sã devinã Bizanþul sud-estului Europei. în anumite cercuri ale intelectualitãþii noastre ºi ale societãþii civile. Tradiþia se cultivã. dar cãruia îi DECEMBRIE 2010 poate rezista. un mare proiect naþional. fãrã nicio exagerare patriotardã. fãrã îndoialã. guvernul a iniþiat o dezbatere despre identitatea naþionalã.: O „mare idee”. I.iertaþi-mi expresia! . În politica externã.: Peste o sutã de ani. supus la tot felul de „reforme” ºi „programe” inepte ºi distructive. din rândul elevilor sau studenþilor. între ei. cred cã sectorul în care România ar fi putut sã se manifeste cu ºanse de succes era cel cultural-ºtiinþific. Americanii . ca o boalã ruºinoasã” I. Sã-mi iubesc þara ºi poporul. cred cã judecata urmaºilor ºi.80 ratul marilor puteri a considerat însã cã este în interesul sãu aceastã extindere. nostalgic etc. Anii 1989-2009 vor fi consideraþi o perioadã de declin. Nu cunosc vreun produs românesc vestit la export.L. În Franþa. dar cred ca identitatea naþionalã are o componentã esenþialã: memoria istoricã. în egalã mãsurã. de caracter antagonic. Din nefericire. Nobelul. Sã dea Dumnezeu ca atunci.: Mondializarea ameninþã structura fiinþei naþionale. Dacã. peste un secol. care îi copiem în atâtea privinþe.P.P.C. rãmânem indiferenþi la minunata lor pildã. responsabilitatea pentru aceastã tristã realitate.L. „Patriotismul e privit. Se poate sustrage România acestui carusel mortal? F.P.: Dacã vorbim de un patriotism lucid. la grãmadã . Înainte de 1918.

5 aprilie 1972 a mai fost instalatã AMC în acelaºi birou. Spiritele începeau sã se agite la Securitate.DECEMBRIE 2010 81 Istorie recentã Pagini din arhivele CNSAS (selecþii de Eugen Evu) Ion Bujor Pãdureanu .* subl. Împreunã cu editorul C.prieten care era urmãrit de Securitate”.Simeria. are puterea sã râdã de tragedia prin care a trecut: „Abia ieºisem din puºcãrie. urmãrirea scriitorilor din USR. la numai 27 de ani. dupã patru ani de claustrare.Un hunedorean în Arhivele CNSAS ªeful direcþiei V. Astãzi. ajuns la aproape 80 de ani. 41. DUI 2583. dar ºi unii securiºti ºi scriitori cunoscuþi. Prim. din Deva. cel ulterior mort în detenþie la Timiºoara. Prima datã am fost condamnat pentru omisiune de de- FAMILIA ROMÂNà FILE DE ISTORIE . Pentru asigurarea lucrãrii este necesarã afectarea unei maºini de la ora 21 la ora 3. I.secretarului PCR Radu Bãlan.43.R. vol. ACNSAS) *fragment din România Literarã nr. La 20 ianuarie 1972 Inspectoratul Municipiului Bucureºti emite o Notã raport: „în baza ordinului conducerii inspectoratului urmeazã ca în ziua de 1 Mai a. a fost invitat la manifestãri culturale de cãtre fostele organe PCR din Deva. fost ofiþer DIE din reþeaua de spionaj cãzutã în Austria ºi astfel recuperat pentru activitãþi interne ale securitãþii. Cazul Marcel Petriºor . DUI 2583 vol. colaboratori ai lor. cãpitan Stãnescu ªtefan.. Menþionãm cã în perioada 2 decembrie 1971 .„Editorul”) …în 1972 urma sã aibã loc Conferinþa Naþionalã a Scriitorilor.c. A avut loc o masã festivã.. Vor fi prezenþi din partea IMB tovarãºul locotenent colonel Lãzãruþ Ion. ca oaspeþi ai tovarãºei Mitrofan Maria. General Maior Borºan Dumitruþ” (f. cãpitan Pãdureanu Ion Bujor*. þinând legãtura prin „Storno”. De acord ªeful serviciului Colonel Biriº Vladimir” (f. Florea Alexandru Gheorghe. din datele ce le deþinem rezultã cã se vor pune la cale planuri de acþiune ale unor scriitori în vederea Conferinþei Naþionale a Scriitorilor. 1 . în care este menþionat ca ofiþer de securitate ºi Ion Bujor Pãdureanu. jud Hu. -obedienþi.. nedoara) . care vor asigura pãtrunderea ºi supravegherea obiectivului. sã se introducã Aparatura de Mãsurã ºi Control la editura Cartea Româneascã în biroul lui Marin Preda *. dupã 1989. din satul Tâmpa . Îi dãdusem cartela mea pentru cantinã unui lui: scriitorul originar din Zãrand.Prietenii plãtite cu 13 ani de puºcãrie O nouã mãrturie în procesul comunismu.P.nunþ.Marcel Petriºor a primit pedeapsa capitalã pentru cã s-a solidarizat cu miºcarea anticomunistã din Ungaria. Fusese condamnat la moarte pentru acþiuni împotriva regimului comunist. secretara cu propaganda la judeþ. sub girul ex. În primãvara lui 1957. maior Bojin Marius.B. Cornel Popescu. red. Marcel Petriºor credea cã i s-a sfârºit viaþa. 41. 2008. I. unde.. lucrarea urmând sã fie efectuatã de aceiaºi ofiþeri ai Direcþiei V care au participat la introducerea ºi scoaterea tehnicii operative.

Transformând înscrisul semnelor feniciano-runice în litere latine. cei care au desãvârºit în istorie cultura ACHAULEANA. Messina se chema în vechime Zancla. de valurile antice ale AHEILOR. Revenind la stela funerarã din insula Lemnos. în concreteþea lucrului înfãptuit. românii. În timpurile de dinainte de creºtinism. cultura urletului profund. MUNCIND DACà Þ-O FO DAT. SE RUINA MURIND. diminutiv de la NICOLAE. Insist asupra motivului de bazã potrivit cãruia multe din inscripþiile nedecriptate ale trecutului Europei se datoreazã neluãrii în considerare a limbii ro- Î FAMILIA ROMÂNà mâne ºi a marginalizãrii acesteia în favoarea etruscei. CULÃIEª CU CÂTE-A SALE ΪI RUINA VISU. limbã care nu diferea cu mult de limba românã de astãzi. Noi. nume simplu de înþeles pentru români însemnând piticuþa. Insulei Lemnos grecii îi spuneau Arinia. cuvânt însemnând mezin.82 DECEMBRIE 2010 Origini Decriptarea stelei funerare din insula greceascã Lemnos George CADAR ntregul arhipelag egeo-mediteranean poartã amprenta civilizaþiei pelasgogetice. TÃIND ÞÃRÂNA ROMÂN CHIPEª (BRUNET) ªI VAI APT TE ÞÃIEI (ÞINE-AI). ºi asta o dovedeºte nu numai existenþa de necontestat a unor puternice enclave de populaþie ºi civilizaþie vlahã trãitoare în zona Thessaliei greceºti. ci ºi rãspândirea acesteia pânã în cuprinsul Peninsulei Italice. susþinutã de credinþã. ºi ridicatã în memoria unui soldat cãzut în luptele cu perºii. a cuvântului ce transformã imaginaþia mentalului. aproape toate insulele arhipelagului purtau denumiri în limba pelasgã. stela lasã sã se înþeleagã cã mesajul a fost conceput de soþia acestuia într-un limbaj ausonico-palatalizat caracteristic astãzi zonei Oaº. aºchiuþa. stelã datatã ca origine în secolul ºase Î. Insula Ischia purta denumirea de Pithicussa.H. ceea ce în limba românã s-ar traduce prin Þâncla. þânc. . Þânca. ªI VAI AVEI ªAIZECI DE AI (ANI). nume de alint utilizat ºi în zilele noastre în întreg spaþiul românesc. RAZÃMUL MEU. ºtim cã arinul este un copac de apã. Pânã ºi denumirea VAL-AHEI suportã trimiterea la sud-estul continentului locuit de triburile. FLLE DE ISTORIE CULÃIEª NA CUM SI AZI MA RAZÃM MEU ªAIZECI AI AVE ªI VISU-I SO-RUINA SI VAI CE TOVARê VÂNA-ªI LÃSA EL.. cunoscutã în vechime sub denumirea de Valahia Mare. consider cã aceasta a fost inscripþionatã în limba românã bãtrânã pentru un strãmoº de-al poporului nostru pe care îl chema CULÃIEª. icuþa. mititica. Maramureº. care nu reprezintã decât un dialect al limbii române bãtrâne.

…sunt stabiliþi în Bazinul Criºurilor (Koros) în sudul Câmpiei Panonice. Peter. Jaca.) Dispute istorice. începutul sec. notarul anonim al regelui Bela al II-lea – sau Bela al III-lea – nu omite sã-i menþioneze în Gesta Hungarorum. Pocei. în urma Rãzboiului Civil. Iarãºi dãm peste gâlceava istoricilor. Aceste aºezãri ºi românii care le populau au stat laolaltã (ca ºi Maramureºul istoric. În afara capitalei Budapesta. va ajunge general brigadier ºi consul american la St. rãmânând în stepa ungarã pe „barba” lor. Otlaca Pusta. cu slovacii ºi cu þiganii a dus la ajustãri ºi împrumuturi culturale reciproce. sau Ghiula). ALETEA . MICHERECHI. Darvas. al XV-lea. prima dintre ele fiind deschisã la Arad. Aºezãrile lor sunt aproape de frontiera cu Romania: JULA (scrisã ºi Giula. la 2 km. Timiºoara. În 1849 populaþia FAMILIA ROMÂNà CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI . ca ºi la o fireascã menþinere a identitãþii culturale. volohii (nume dat românilor de cãtre slavii estici) nu sunt români. M. Nubert Cheþan) cã românii din Ungaria sunt urmaºii populaþiei româneºti din Voievodatul lui Menumorut. Ciorvas. mai întâlnim comunitãþi româneºti în sudestul Ungariei la Apateu. la 10 km de frontierã existã deja în sec. erau aici la 896 când ungurii pãtrund în Panonia ºi Anonymus. Dupã 900 triburile fino-ugrice au avut de înfruntat riposta militarã a lui Menumorut (Criºana). Dupã ce Maria Tereza aprobã (1777) legea ºcolarã „Ratio educationis” apar ºcolile româneºti populare (confesionale). dar întâmplarea face ca ºi cronica ruseascã a lui Nestor Povestea anilor trecuþi (Kiev. Vecherd… în total vreo 21 de localitãþi unde traiesc (ºi) etnici români. de altfel) cu fraþii lor – sau dacã preferaþi. fosta capitalã a judeþului Bichiº este atestatã în 1295. Cenadul Unguresc. sau Gyula. al XII-lea. Arad. Petersburg. Gelu Românul (la est de Porþile Meseºului) ºi Glad (Banatul de mai apoi. CHITIGHAZ. adicã pe cont propriu. Batania. iar pe 12 octombrie 1919 o aduce la cunoºtinþa guvernului României. (în aceastã calitate va negocia vânzarea Alaskãi). în arealul lor etnic – pânã dupã primul rãzboi mondial când se traseazã noua frontierã româno-ungarã. Pe data de 13 iunie 1919 Consiliul Suprem al Antantei acceptã noua graniþã. în orice caz. Vorbesc limba românã (subdialectul criºan) cu elemente comune ariei Criºana – Banat. Letea mare. Cristor. Din Jula pleacã în Lumea Nouã Gheorghe Pomuþ care. Sacal. secuii ºi saºii. al IX-lea. al XII-lea ) sã ne spunã cã ajungând în Panonia la sfârºitul sec. centrele lor de ancorare identitarã. în 1812 de cãtre Moise Nicoarã (ªcoala normalã Preparandia). aflatã la 2 km de hotar a fost atestatã în anul 1232 sub toponimicul Elec. (Istoriografia maghiarã oficialã însã va refuza sã recunoascã existenþa românilor în Transilvania ºi Criºana. românii criºeni sunt rupþi de Oradea. faþã în faþã. cãci susþin unii. nu-i aºa. Din acest moment.) De aici. de Salonta apare menþionatã încã din sec. concluzia (R. …coexistenþa fireascã cu ungurii. Bichisciaba. Bichiº. cum s-ar spune. ungurii au avut a se rãfui cu slavii (sclavinii) ºi românii (volohii). Raliade.DECEMBRIE 2010 83 CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI ROMÂNII DIN VECINÃTATEA IMEDIATà – O iniþiativã a Institutului „Fraþii Golescu” Românii din Ungaria Fotografii din arhiva revistei „FOAIA ROMÂNEASCÔ (Jula) …sunt în Bazinul Criºurilor de când lumea.

Editura „Noi” (Jula). un remarcabil interes pentru teatru. …ºi atunci. la Jula. De la începutul anilor ’90. În 2001 se deschide Centrul Cultural Ortodox de la Micherechi. în anul 1951. În anul 1912 românii uniþi. Ioan Ciotea. oameni ºi locuri din comunitatea românilor din Ungaria”. Un efort editorial constant. Organizaþia Studenþilor Basarabeni Bucureºti. Noi. La Catedrala Sfântul Nicolae din Jula liturghia este sãvârºitã zilnic în limba românã. informând ºi educând publicul cititor din Ungaria în spirit românesc. În 2000 se înfiinþeazã Episcopia Românã de la Jula (21 de parohii). cu titlul Libertatea noastrã. Forumul Internaþional al Jurnaliºtilor Români. Foaia – care a trecut prin mai multe schimbãri de titlu: Noi. Proiectul Românii din vecinãtatea imediatã este susþinut de: Uniunea Culturalã a Românilor din Ungaria. Graþie folcloristului Samuel Domokos. La sfârºitul anului 1957. datoritã împrejurãrilor politice din acele vremuri. sãptãmânal al românilor din Ungaria. la fel povestirile lui Mihai Purdi din Otlaca-Pusta sau Teodor Simonca din Chitighaz. Perioada budapestanã a fost hotãrâtoare ºi pentru viitorul scrisului în limba românã pe aceste meleaguri. mai sunt români? Da.84 românã ortodoxã din Micherechi reuºeºte sã-ºi termine noua bisericã din cãrãmidã. basarabeni. Dansatorii tradiþionali din Aletea sau „jucãuºii” din Micherechi sunt apreciaþi ca reprezentanþi autentici ai „danþului” românesc. peisajul publicistic. în 1971. Asociaþia Onoare ºi Patrie. FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI . indiferent de etnie. Dupã 1960 se accentueazã (inclusiv prin cãsãtorii mixte) procesul de asimilare.ro. biserica baptistã foloseºte la slujbã ºi limba românã. Sã-i cunoaºtem. Aducem mulþumiri: Domnului dr. ca ºi predarea în ºcolile confesionale greco-catolice se face de-acum înainte în limba maghiarã. activismul organizaþiilor neguvernamentale de DECEMBRIE 2010 aici au schimbat cumva pasul ºi direcþia unui drum „singuratic”. la Jula. iar din 1998 Foaia româneascã – încearcã sã-ºi gãseascã locul ºi rolul în viaþa minoritãþii româneºti din Ungaria. Institutul „Fraþii Golescu” este organizaþie neguvernamentalã. a limbii maghiare. românii din Ungaria. redacþia a fost mutatã la Budapesta. La fel la Mãnãstirea ortodoxã din Sacal (înfiinþatã în 2002). Tot aici. dedicatã relaþiilor cu românii din strãinãtate. „Participarea la expoziþia Românii din vecinãtatea imediatã: Ungaria” este un bun prilej de prezentare a sãptãmânalului de ºase decenii a românilor din Ungaria ºi a valorii arhivei fotografice care cuprinde cele mai semnificative momente ºi valori. Vasile Gurzãu este recunoscut pentru basmele sale „maghiare ºi române”. Fundaþia Naþionalã pentru Românii de pretutindeni. Foaia Noastrã apare sãptãmânal din anul 1978. greco-catolici din Ungaria trec sub jurisdicþia Episcopiei greco-catolice de la Hajdudorog. Ziarul revine la locul lui de baºtinã. preºedintele Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria. schimbându-se titlul revistei în Foaia Noastrã. În baza unei legi din 1940 bisericile greco-catolice din Ungaria primesc preoþi maghiari. redactor ºef al revistei Foaia româneascã. O lege din 1920 impune folosirea în ºcoli. În timp însã. slujba religioasã. nu în ultimul rând lui Dan Tãnasã ºi blogului sãu „tupeist” ºi frecventat. Revista Familia românã. lui Adrian Darabana ºi Gheorghe Marina ºi. Clubul Maramureºenilor din Dreapta Tisei. Invitatul vernisajului: Doamna EVA IOVA. Jula . uniune care a înfiinþat ºi editeazã de 60 de ani revista românilor. Revista Foaia Româneascã. prima revistã a românilor din Ungaria de dupã cel de-al Doilea rãzboi mondial a fost fondatã de Uniunea Culturalã a Românilor din Ungaria. (cu excepþia perioadei 1945-1960 când au existat ºcoli de stat cu predarea în limba maternã). politica asimilãrii avea sã înlocuiascã politica convieþuirii. Parteneri media: Romanian Global News.

De la marginea satului unde eram cazaþi la pãrinþii lui nea Ion. din când în când. Sâmbãtã. ca la Sighet. aceste manifestãri erau organizate ºi finanþate de Consulatul General al României de la Cernãuþi. pânã la Slatina. acum rãposat. Slatina. pe un bulgãre de sare Florentin NÃSUI raºul pe care îmi place sã-l numesc pe un bulgãre de sare. era lãsatul Secului. fiul lui Lorinþ. Cã strada principalã din Slatina. Dupã calendarul vechi. primarul Gheorghe Uhali. gândeam atunci. pe podul vechi de la Cãmara Biserica Albã. Dupã cum am mai scris. 36 de ani mai târziu. aceeaºi de 6 decenii. oraºul în care am mâncat pentru prima datã knedli cu tocãniþã. Slatina de la capãtul Sighetului. dar necunoscut al Sighetului. De parcã eram în Zona fraþilor Strugaþki sau a lui Andrei Tarkovski. în dreapta Tisei. de vinã sunt specialiºtii drumari de odinioarã.Slatina Bucurie – supãrare. La Slatina. un cartier mirific. 27 noiembrie 2010. Distanþa nu era mai mare de 300 de metri în linie dreaptã. Atâta doar cã aici s-a turnat asfalt peste calupuri. am vãzut soldaþi cu puºcã ºi garduri de sârmã ghimpatã. Cum ºi pe acolo suflã vântul prin visterie. mi-am chemat prietenii sã mergem împreunã în grãdina lui Lorinþ. nu am înþeles atunci cine e în puºcãrie? Ei sau noi! Sâmbãtã. de mânã cu pãrinþii. Acolo. unde nu ne vede nimeni când pipãm. în capodopera cinematograficã numitã „Cãlãuza”. în pruncie. Sau invers. are hârtoape. Parcã ºi vameºii ºi grãnicerii ucraineni sunt mai domni ca omologii lor. am trecut din nou peste apã. Ilie mi-a arãtat cam pe unde locuiesc eu în Sighet. unde am fumat pe ascuns cu Ilie. preºedintele Asociaþiei social-culturale a românilor din Transcarpatia „George Coºbuc”. Dar nu am mai gãsit cãrarea. în 1962. chiar dacã au fost cam FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI . fratele lui Gheorghe. frumos dantelatã de utilajele performante. De asta ne-am amintit noi sâmbãtã. am bãut vodcã la 400 de metri sub pãmânt într-o galerie de sare. postul Crãciunului a început duminicã. Pe acolo. care acum e medic. Simt ºi acum gustul aluatului fiert ºi al sosului preparat de marele bucãtar al Slatinei. dupã ce am trecut pe jos. românilor din dreapta Tisei li s-a sugerat sã se descurce singuri. unchiul prin alianþã al mamei. Ilie. îl cunosc de fix 48 de ani.DECEMBRIE 2010 85 Transcarpatia . unde. am gãsit un loc ascuns în care sã trag O miºeleºte un fum. Slatina. preºedintele Asociaþiei Maramureº-Slatina au organizat manifestãrile dedicate Zilei Naþionale a României. etnicii minoritari din Ucraina pot sãrbãtori oficial Ziua naþionalã a þãrii mamã. În acea zi de sâmbãtã. Pânã anul trecut. la prima convorbire dupã atunci. atunci nu ne-a pârât babacilor pentru cã avea doar 2 ani. unde. unde. ªi s-au descurcat de minune. Ei s-au curãþat de mult. La cei 7 ani ai mei. La Slatina. românii. de vreo 12 ani. parcurgeam vreo 2-3 kilometri. Gheorghe Opriº. preºedintele Asociaþiei Speranþa ºi Anica Bococi. mai trecea câte o drezinã. prof. Mihai Tocari. Pe ambele maluri ale Tisei. din grãdina lui Lorinþ. Gheorghe. Alte vremuri. unchiul Lorinþ. prin întuneric. Revenit acasã.

86 singuri. Nici o oficialitate din România nu s-a ostenit sã treacã râul de frontierã. Totuºi, cu multã plãcere ºi bucurie au venit la fraþii lor cei din Ansamblul „Florile Izei” din Sighetu Marmaþiei (Gheorghe ºi Ioan Dunca, Pãtru Bârlea, Maria ºi Petru Botiº, Ana Ardelean, Anuþa Zubaºcu, Maria ºi Ioan Moº, Liviu Cârcu), Ioan Tivadar directorul ªcolii de Arte „Gheorghe Chivu”, Petru Cudrici, primarul Bârsanei, care a recunoscut cã nu a ascultat, nu a simþit aºa cum a simþit la Slatina Imnul României. Adicã, solemnitãþile de la Primãrie au fost precedate de intonarea celor douã imnuri naþionale, ale Ucrainei ºi României. Asta, dupã parastasul oficiat în Capela Ortodoxã Românã din centrul Slatinei, unde soclul statuii lui ªtefan cel Mare este gata, dar din cauza unui funcþionar birocrat statuia zace încã într-un garaj. Parastas în memoria victimelor Holodomorului a celor peste 10 milioane de ucraineni uciºi prin înfometare de regimul stalinist în perioada interbelicã. În faþa mulþimii adunate în sala de festivitãþi a Primãriei au vorbit organizatorii, invitaþii de peste apã ºi istoricul Ion Huzãu, din Slatina: ”Chiar dacã înaintaºii noºtri au fost la Alba Iulia, ziua de 1 Decembrie este pentru noi o pseudo-bucurie, dar suntem mulþumiþi cã trãim în acelaºi spaþiu Carpato-Danubiano-Pontic. Noi mai sperãm totuºi într-o unire: intrarea Ucrainei în Uniunea Europeanã.” Profesoara Ana Moderco, de la ªcoala româneascã de gradul 1-3 (unde la liceu sunt doar 24 de elevi) ºi dirijoarea corului bisericesc, Ileana ªiman au pregãtit un spectacol de excepþie în care copiii, elevii ºi cei câþiva adulþi din cor au impresionat asistenþa pânã la lacrimi. Moderatorul întâlnirii, Vasile Ona Jotu, a chiar zis la microfon, în timpul spectacolului: primarul nostru plânge. ªi atunci, m-am bucurat cã nu am fost singur.

DECEMBRIE 2010 Impresionantã vocea sopranei de clasa a VIII-a, Geta Popovici, care a cântat solo „Nu uita cã eºti român” ºi Balada lui Pintea, baladã interpretatã cu multe decenii în urmã de Victoria Darvai, nãscutã la Biserica Albã. Am remarcat ºi alþi soliºti sau soliste de valoare printre copii, dar am reþinut doar numele fraþilor Grin ºi a lui Adi Huzo. Dulce de tot a fost ºi fetiþa de doar 4 ani, cu cizmuliþe roºii. La vioarã l-am auzit pe Vasile Marina din Ocna Slatinii, clasa a VIII-a, elev ºi al ªcolii de arte din Sighet, unde face vioarã cu Ioan Dunca. Spectacolul s-a încheiat cu recitalul sighetenilor. La ultimul cântec, cei prezenþi în salã s-au ridicat în picioare. N-am numãrat lacrimile. La lumina Lunii de dincolo de nori, în faþa Primãriei, clãdire pe care, alãturi de drapelul naþional al Ucrainei, sunt arborate ºi drapelele României ºi Ungariei (etnicii români ºi maghiari fiind majoritari în Slatina) s-a încins Hora Unirii. La cina festivã le-am povestit prietenilor cã, în urmã cu 12 ani, am sãrbãtorit ziua României la Biserica Albã, tot aºa, la sfârºit de noiembrie. Manifestãrile de 1 Decembrie din þarã, le-am vãzut la televizor. În „Graiul Maramureºului”, am scris apoi cã de Ziua Naþionalã a României mai bine m-am simþit în Ucraina! ªi în 2010, pot afirma cã sâmbãtã, 27 noiembrie, la Slatina am trãit în 3 ore 30 de zile Naþionale la un loc. 20 au trecut. Regretatul prieten, poet ºi ziarist din Apºa de Jos, Ion Mihalca, se mândrea mereu cã e român din dreapta Tisei, zonã pe care el ºi alþii o numesc România Micã. Dupã 20 de ai de când trec iar Tisa cu drag, dupã recitalul de sâmbãtã al elevilor din Slatina pot spune cu mâna pe inimã, cã România… micã e la noi!

FAMILIA ROMÂNÃ

CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI

Bouþul Mic, un mare sat, în tradiþii ancorat
Florentin NÃSUI e mult mi-am tot dorit sã ajung în satele Bouþul Mic ºi Bouþul Mare ce aparþin de comuna Strâmtura din raionul Teceu, Ucraina. La invitaþia medicului Ion Botoº, preºedintele Uniunii Regionale „Dacia” a românilor din Transcarpatia , am trecut din nou Tisa pentru a participa la Ziua Limbii Materne, manifestare internaþionalã ce s-a desfãºurat în întreaga lume.

D

De ce s-a sãrbãtorit aceastã zi la Bouþul Mic, cu douã sãptãmâni dupã, am aflat mai târziu. Adicã, în a doua zi frumoasã a începutului de martie, cu soare ºi temperaturi maxime de 15 grade Celsius. Din Apºa de Jos, îmbarcaþi în Loganul condus de doctorul în istorie Ilie Gherheº, copilotat de doctorandul Dorel Todea, am urmãrit „Lada” dlui Botoº, pe un drum care începea sã

DECEMBRIE 2010

87

devinã tot mai… „desgropat” ºi ºerpuit din cauza bãltoacelor ce trebuiau ocolite. În timp ce localnicii treceau pe lângã noi ca vântul în limuzinele lor înnoroiate, noi nici Lada n-am mai ajuns-o, de-am tot întrebat: bine merem spre Bouþ? ªi-am tot mers din hop-hârtop admirând imensele case ºi strãlucitoarele garduri de pe lungul drum al Apºei. Dupã 10 kilometri, la intrarea în Strâmtura, am dat de o porþiune cu asfalt, dar bucuria a durat 2 kilometri, cã iar am ajuns în sãlbãticie. Nici case, nici oameni, nici maºini. Doar un indicator care ne informa cã pânã la Bouþul Mare ºi Bouþul Mic mai sunt 2 km… infernali. Cu pante ºi rampe lungi ºi abrupte, cu prãpastie în dreapta, ºi munte dezgolit, în stânga, cu stânci, gata sã se prãvale peste tine, cu bãltoace ºi tinã pânã la toba de eºapament. Ce bine cã nu-i zãpadã, cã nu-i iarnã, cã nu-i februarie! Dupã aproape o orã, de când ne-am abãtut de la drumul naþional, am ajuns la destinaþie, afirmând în sinea mea cã nu mai vin aici niciodatã! Dupã câteva ore însã, descoperind comorile satului populat de oameni minunaþi, mi-am schimbat pãrerea. ªcoala Medie de gradul I-II, bãgatã sub un deal, sub pãdure, nu-i prea arãtoasã pe din afarã, dar în interior este foarte bine pusã la punct ºi îngrijitã. De la director, prof. Gheorghe Opriº, am aflat cã la întreþinerea ºcolii, alãturi de cei 10 profesori ºi învãþãtori participã ºi pãrinþii celor 126 de copii ce învaþã aici. Primarul comunei, Vasile Buga, cel mai tânãr primar român, era încântat de solidaritatea consãtenilor sãi din centrul de comunã ºi cele 3 sate, aceºti români maramureºeni, oameni ai muntelui, care participã cu drag la toate acþiunile la care sunt solicitaþi, inclusiv când e vorba de vreo susþinere financiarã. Tot el îºi cerea iertare pentru starea drumurilor, scuzându-se cã iarna ºi dezgheþul au fost de vinã, dar în curând , uliþele vor fi tomnite la loc. Un localnic îmi povestea despre ospitalitatea bouþenilor, despre viaþa deloc uºoarã pe

care o duc într-un cadru natural mirific, dar sãlbatic, mai ales pe timp de iarnã, când legãtura cu restul lumii se face telefonic, prin internet sau antene parabolice lipite de mai toate casele, unele chiar vechi, din lemn. Altele, palate. Cele douã sate, cãtune, cum zic ei, se întind pe valea Bouþului, lungã, lungã. Cu secole în urmã, strãmoºii întemeietorilor aºezãrilor erau mari crescãtori de vite. Când urcau din Apºa, cu ciurda la pãscut, rumegãtoarele adulte erau separate de cele tinere: acolo merge bouþul mare, dincoace merge bouþul mic! Când profesoara de românã, Ileana Gandig, regizoarea întâmplãrilor culturale, a anunþat cã programul dureazã 4 ore, m-am speriat. Nu numai cã îmi voi pierde rãbdarea, dar ºi ziua! În sensul cã ne va prinde noaptea pe un drum cu cântec. Dar am constatat, apoi, cã timpul lung s-a scurs ca un moment excepþional. „Am vãzut aici multã bucurie ºi dragoste pentru limba românã ºi tot ceea ce este românesc, atât la românii din România, prezenþi aici, cât ºi la românii din aceastã parte a Maramureºului – avea sã-mi mãrturiseascã la final dl. Dorin Popescu, consul la Consulatul General al României de la Cernãuþi. Am vãzut copii care au simþit poezia, muzica ºi dansul, copii care nu au încetat nici o clipã, preþ de câtva ore, sã fie foarte vii ºi iubitori de tot ce este în jur. Am vãzut foarte multã dragoste faþã de lucrurile pe care eu le preþuiesc, le apãr, le promovez în virtutea poziþiei mele faþã de valorile românitãþii. Chiar dacã o parte dintre cei din Bouþul Mic nu au fost niciodatã în România de azi, ei nu ar fi putut atinge acest nivel de bucurie interioarã, dacã nu ar fi fost în România strãveche mai profund decât dacã ar fi fãcut-o vreodatã, fizic, azi. Ei au fost ºi sunt în România culturalã, în România inimii. Pe de altã parte, Maramureºul este altceva decât toate celelalte zone româneºti în ceea ce înseamnã încrâncenarea cu care oamenii îºi menþin ºi perpetueazã tradiþiile. Din pãcate, ºi

FAMILIA ROMÂNÃ

CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI

88 aici tradiþiile se degradeazã, dar mai lent. Nunta anilor 1950 pe care am vãzut-o este fictivã, alegoricã, o nuntã care nu mai este pusã în practicã de cãtre tineri, nici de cei care aparþin acestei zone. Eu mi-aº dori foarte mult ca aceastã nuntã jucatã fãrã trac de cei 40 de elevi ºi profesori îmbrãcaþi în straie tradiþionale maramureºene, sã o mai vedem ºi în alte localitãþi. Prin eforturi consolidate ale tuturor celor care þin la poporul lor, la folclorul lor, la tradiþii, la românitate, vom reuºi sã stopãm sau sã încetinim ritmul galopant al degradãrii tradiþiilor. Sã þinem cu dinþii de tradiþii ºi de tot ceea ce ne este drag. Am vãzut pe scenã bucuria realã faþã de ceea ce fac. Bucuria pe care nici dansul nu o poate da, dar nici directorul nu o poate comanda. Comunitatea care are, creºte ºi dezvoltã asemenea copii, are ºansa de supravieþuire. Mã bucur sã vãd cã existã legãturi strânse între românii din Maramureºul din dreapta Tisei ºi cei din Maramureºul din stânga. I-am rugat pe cei prezenþi sã apere în continuare limba românã împotriva tuturor intemperiilor istorice, pentru cã orice intemperie are caracter accidental, iar ei ºi limba românã au un caracter etern. Totodatã, avem un neþãrmurit respect faþã profesorii ºi conducerea ºcolii din Bouþul Mic, dar mai ales faþã de domnul Ion Botoº, preºedintele Uniunii „Dacia”, care în primele 3 luni ale anului a organizat deja 3 manifestãri importante în localitãþi româneºti mai puþin cunoscute, prin care ei aratã lumii cât de frumoºi sunt românii din acest colþ de rai.” Celor douã sate ale Strâmturii se adaugã Cãrbuneºti. În total, comuna se întinde pe 5 mii hectare, are 5.500 locuitori, 1.800 fumuri ºi 100 km de uliþe. La Bouþul Mic trãiesc circa 800 locuitori în peste 270 de case. Cele mai apropiate târguri, la Podiºor, sat care aparþine de Apºa de Mijloc ºi la Slatina, 30 km. Ileana Gandig: „La noi, limba noastrã e a noastrã. Obiceiurile, tradiþiile populare sunt ale noastre, sunt la noi acasã. Tot ce avem, sã rãmânã generaþiilor care vin ºi sã transmitã mai departe. Cer iertare cã am pornit aceastã nuntã în Postul Paºtelui, dar eu cred cã Învierea Domnului ne aduce ºi altã înviere: învierea vechilor tradiþii, obiceiuri ºi a tot ce s-a ascuns sub praful

DECEMBRIE 2010 uitãrii. Nici prezentul nici viitorul nu pot exista fãrã trecut. Eu sunt venitã aici, prin cãsãtorie, din Bucovina de Nord. Când am venit la Bouþ am gãsit ceva deosebit: un folclor minunat de care eu sunt pasionatã. Când am participat la prima nuntã, mi s-a pãrut cã am nimerit într-o poveste. Nunta maramureºeanã este un spectacol, este ceva deosebit. Sã aºezãm vechile obiceiuri alãturi de nunta modernã, care se face acum. Sã revigorãm strigãturile care se fãceau odinioarã, jocul gãinii, împodobitul steagului ºi cununii, îmbrãcatul miresei”. Ion Botoº: „Nu întâmplãtor am ales aceastã localitate pentru a sãrbãtori Ziua Limbii materne, a limbii române. Dorim sã cunoaºteþi mai bine aºezãrile româneºti, situate mai departe de frontiera României, sã le scoatem din anonimat tocmai prin intermediul tinerei generaþii”. Vasile Buga: „Ziua de azi am vrut-o a fi una a limbii române, ziua unirii, ziua revederii”. Gheorghe Opriº: „Satul nostru a fost întemeiat cu vreo 200 de ani în urmã. Munþii, dealurile ºi apele, au denumiri româneºti. Copiii au omagiat azi bogãþia ºi frumuseþea limbii române ºi au încercat sã trezeascã în sufletele tuturor dragostea de limba maternã, moºtenitã de la moºi ºi strãmoºi. Mã bucur cã la sãrbãtoarea limbii materne, în sala de spectacole au fost prezenþi nu numai oaspeþi din România (Maramureº ºi Oaº), elevi ºi profesori, dar ºi fraþi mai mari ai copiilor noºtri, pãrinþi ºi bunici, mulþi octogenari, care au urmãrit cu atenþie programul nostru, spectatori care chiar au jucat învârtita în salã, alãturi de protagoniºtii spectacolului”. Muzicanþi buni au fost soliºtii vocali, românii Ion Zmicalã dobaº, ºi Vasile Benzed zonguraº, dar ºi ceteraºul Zerni, instrumentist ucrainean foarte bun. Lor li s-au adãugat ºi 2 baianiºti. Alãturi de Graiul Maramureºului, Radio Sighet ºi TV Negreºti-Oaº (Maria Tripon), din stânga Tisei, la excepþionala întâmplare de la Bouþul Mic presa a fost reprezentatã ºi de TV Ujgorod, secþia Românã: Elvira Chilaru ºi Nina Munteanu. Donaþii de cãrþi în limba românã ºi publicaþii au fãcut Consulatul General al României din Cernãuþi, Uniunea”Dacia” cu sediul în Apºa

FAMILIA ROMÂNÃ

CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI

DECEMBRIE 2010 de Jos, Muzeul Maramureºului din Sighetu Marmaþiei, ºi „Graiul Maramureºului”, Baia Mare. Dupã ce am stat cu toþi la masã, în lungul drum al nostru cãtre casã, cu Ilie ºi Dorel, am

89 compus un cântecel: „Fie mare sau micuþ, nu-i mai mândru ca Bouþ, satul cu oameni de frunte, mult mai mari decât un munte. ªi de-o fi sã fie varã, vom veni aicea iarã!”

La Chiºinãu a fost prezentat filmul „Golgota Basarabiei”
n seara zilei de 16 noiembrie a.c., a avut loc premiera filmului documentar „Golgota Basarabiei”, proiectat la Cinematograful „Odeon” din Chiºinãu. Filmul este realizat la Studioul „Moldova-film”, avându-i ca scenariºti pe Victor Vasilache ºi Ion Chistruga, iar regia este a lui Ion Chistruga ºi Alina Ciutac ºi reprezintã drama neamului nostru în timpul regimului totalitar stalinist. Documentarul prezintã viaþa poporului basarabean de la 1940 încoace – popor care a trecut prin deportãri, foame, lagãre de concentrare, colectivizare etc. În salã a fost prezentã ºi Ecaterina Garmandir, eroinã a filmului ºi martorã a deportãrilor. „Eu azi sunt, mâine nu-s. Dar cu ceilalþi ce facem? Cine era vinovat în Moldova?”, a întrebat retoric doamna Garmandir. Bãtrâna de 76 ani ºi acum, dupã decenii de la deportãrile la care a fost supusã îºi doreºte ca oamenii sã cunoascã adevãrul despre cele întâmplate, iar conaþionalii noºtri sã se simtã liberi pe pãmântul strãmoºesc. La rândul sãu, primarul general Dorin Chirtoacã a propus ca acest film sã fie vãzut de cât mai mulþi oameni. În acest sens, la Primãria Chiºinãu se vor gãsi copii ale acestui film, atâtea câte vor fi necesare, pentru ca sã ajungã în casele oamenilor. „Îmi doresc sã trãim clipa când spusele doamnei Garmandir sã devinã realitate, sã ne simþim ºi noi liberi, cei care locuim pe acest pãmânt ºi avem ºi noi demnitatea noastrã de oameni”, a declarat primarul Chiºinãului. „Unde au fost aceste informaþii ºi ce crime au comis aceºti oameni, dacã erau judecaþi de 3 militari în uniformã, cu stea roºie în frunte, fãrã nici un fel de avocat, procuror, dosar? ªi pentru ce? Cã erau oameni la casa lor?”, a mai menþionat ºeful administraþiei municipale.

Î

Pelicula aduce argumente suplimentare la informaþiile pe care le cunoaºtem despre rusificarea ºi anexarea Basarabiei, de data aceasta prin imagini autentice, filmate la Chiºinãu ºi în sate. De asemenea, publicul descoperã un adevãr necunoscut pânã acum, cã în secolul al XX-lea, în URSS, se aplica spânzurarea în public sau cã celor condamnaþi li se impunea sã-ºi sape singuri groapa ºi apoi erau împuºcaþi în cap de KGB-iºti sau NKVD-iºti ºi li se mai dãdea ºi câte un picior, dacã nu nimereau groapa din prima. Filmul documentar „Golgota Basarabiei” se bazeazã pe datele din dosarele secrete ale KGB-ului ºi pe argumentele martorilor oculari. Pelicula a fost proiectatã zilnic pe parcursul lunii noiembrie, la ora 16.00, la cinematograful ODEON, astfel ca cât mai mulþi oameni sã-l poatã vedea. Intrarea a fost liberã.
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI CHIªINÃU

FAMILIA ROMÂNÃ

CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI

Limbã ºi literaturã românã. Deschiderea oficialã s-a realizat la Muzeul Unirii din Iaºi. Calitatea ºtiinþificã. Dupã-amiazã s-au derulat. urmate de discuþii interesante ºi incitante. inaugurarea Centrului „Mihai Eminescu” de la Anenii Noi. Canada veneascã. doamna Areta Moºu. Tuturor.90 DECEMBRIE 2010 În perioada 11-15 noiembrie 2010. la care M Gheorghe IUTIª. Mã adresez celor câþiva prieteni basarabeni. Simpozionul din acest an a reunit participanþi de prestigiu – istorici. Ziua de 15 noiembrie a fost dedicatã unor excursii ºi vizite foarte interesante . Atunci a luat naºtere ºi aberaþia de Limbã Moldoveneascã. a muzeului din localitatea Gura Bâcului. . doamna Areta Moºu ºi domnul Iulian Pruteanu-Isãcescu de la Iaºi. Limbã ºi literaturã românã. pe lângã cei veniþi de la Iaºi. uman ºi material. felicitãri ºi urarea de noi ºi frumoase reuºite în nobila activitate pe care o desfãºoarã. În zilele de 14 ºi 15 noiembrie 2010 Simpozionul ºi-a continuat lucrãrile în Republica Moldova. România. Au fost incluse în program 42 de comunicãri. la Iaºi ºi Chiºinãu a avut loc Simpozionul Internaþional Românii din afara graniþelor þãrii ediþia a XII-a FAMILIA ROMÂNà anifestare tradiþionalã de elitã organizatã de Despãrþãmântul „Mihail Kogãlniceanu” Iaºi al ASTREI. domnul Nicolae Robu de la Strãºeni ºi domnul Octavian Zelinski de la Anenii Noi. Religie ºi spiritualitate ºi o secþiune dedicatã vieþii ºi activitãþii lui Petru Comarnescu. oameni de culturã din Republica Moldova. La Iaºi lucrãrile Simpozionului s-au desfãºurat în patru secþiuni: Istorie ºi civilizaþie româneascã. la Muzeul de Etnografie ºi Istorie Naturalã. Nu putem încheia fãrã a menþiona aportul deosebit. precum ºi cele trei reviste pe care acest prolific ºi devotat cauzei naþionale Despãrþãmânt le editeazã.un tur al oraºului Chiºinãu. Au fost rostite cuvinte de salut ºi apreciere a activitãþii Despãrþãmântului ieºean. Scopul creãrii acestei unitãþi administrative bolºevice a fost sã fie un cap de pod pentru cucerirea întregii Moldove pânã la Carpaþi. pe care îi cunosc din Toronto. Au fost lansate douã volume editate sub egida ASTREI ieºene. de pe malul stâng al Nistrului cu capitala iniþial la Balta. Am sã vã reamintesc cã pe data de 12 noiembrie 1924 a fost creatã RASS Moldoveneascã. menþionându-se în mod deosebit prodigioasa ºi neobosita activitate desfãºuratã de cãtre preºedintele ASTREI din localitate. lucrãrile celor douã secþiuni: Istorie ºi civilizaþie româneascã. mulþumiri din suflet. în prezenþa oficialitãþilor oraºului ºi a numeroºi participanþi. ºi numeroase personalitãþi ale vieþii ºtiinþifice ºi culturale din þara cuprinsã între Prut ºi Nistru. pe care l-au avut în buna desfãºurare a acestei prestigioase manifestãri. Republica Autonomã Sovieticã Socialistã MoldoOvidiu CREANGà Toronto. membru al ASTRA. Despãrþãmântul „Mihail Kogãlniceanu” Iaºi au participat. aºa cum am fost obiºnuiþi ºi la ediþiile precedente. doamna Maria Danilov ºi domnul Mihai Ursu de la Chiºinãu. filologi. La finalul sesiunii de comunicãri s-au formulat concluzii ºi s-a adoptat Rezoluþia Simpozionului. precum ºi vizitarea Liceului „Hyperion”. care este diferitã de Limba Românã ºi de atunci duºmanii noºtri muncesc ca niºte furnicuþe harnice sã ne distrugã ca neam ºi ca þarã. mai apoi la Tiraspol. a atins cote înalte. ºi de ce nu. CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI Apel de solidaritate Fraþi români basarabeni. Franþa. La Muzeul de Istorie ºi Arheologie din Chiºinãu s-a desfãºurat o masa rotundã având ca temã de dezbatere „Drepturile omului. democraþie ºi stat de drept în Moldova”. a întregii Românii. dar ºi de suflet a Simpozionului. apoi a vestitei mãnãstiri Cãpriana. cu rugãmintea ca aceste rânduri ale mele sã le faceþi cunoscute tuturor basarabenilor din Toronto ºi Ontario ºi în final sã fie cunoscute de cât mai mulþi basarabeni de pretutindeni. Seara s-a încheiat cu un minunat ºi emoþionant spectacol folcloric vizionat în pãdurea de lângã mãnãstire.

Ion Popescu./ Aici e casa pãrinteascã. În Diploma înmânatã la 28 august 2010. situaþia s-a schimbat ºi în aºa zisa Republica Moldova. ºi nu numai atât. de 91 bunã credinþã ºi curaþi la suflet. partea de sud a Basarabiei. Tinerii din Republica Moldova prin sacrificiul lor. distrugerea noastrã ca þarã./ Aici mereu eºti aºteptat –/ Eºti fiul satului cel drag!” Este de remarcat. Apºa de Mijloc. dorindu-i noi realizãri ºi recunoºtinþã binemeriatã a poporului român din Ucraina. bãnãþeni. în anul 2006.DECEMBRIE 2010 Ce este interesant ºi regretabil. sau din alte pãrþi ale lumii. ca în final sã-ºi extindã raptul pe toata suprafaþa Basarabiei./ Aici e vatra strãmoºeascã. Secretariatul executiv al UI CRU FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI . cãtre Europa. Secretariatul executiv ºi Senatul Consiliului Naþional al Uniunii Interregionale „Comunitatea Romaneascã din Ucraina” aduce sincere felicitãri dr. Prin comparaþia mea am vrut sã spun cã oameni./ Eºti atât de frumos. pânã la Carpaþi. ardeleni. aceastã aberaþie inventatã pe 12 noiembrie 1924 mai dãinuieºte încã. basarabeni de ai noºtri. Deci în mod hotãrât ºi pentru totdeauna sã terminãm cu moldovenismul primitiv care este mãrul stricat aruncat în lãdiþa cu mere proaspete ºi sãnãtoase. Ion Popescu – cetãþean de onoare al satului Pãtrãuþii de Jos din nordul Bucovinei „Satul meu pitoresc. cetãþean de onoare ºi al localitãþii româneºti din Transcarpatia ucraineanã. titlul onorific de Cetãþean de onoare al satului Pãtrãuþii de Jos. Consiliul sãtesc Pãtrãuþii de Jos i-a oferit dr. dr. Rusia Pravoslavnicã sau sub þariºti. Basarabia este pãmânt românesc ºi trebuie sã revinã la Patria Mamã. au dat dovadã de un suprem eroism ºi au determinat schimbarea þãrii cãtre România. cã „pentru contribuþia adusã la popularizarea existenþei românilor ºi promovarea intereselor românilor nord-maramureºeni din dreapta Tisei la nivelul parlamentului ucrainean”. ªi mãrul ãsta stricat./ Eu cu drag te numesc/ Pãtrãuþii de Jos!” Pentru aportul personal deosebit în dezvoltarea satului ºi cu ocazia a 400 de ani de la prima atestare a localitãþii natale sub acest nume. Mã adresez la fraþii noºtri basarabeni. ROMÂNIA. dar suntem români ca ºi fraþii noºtri dobrogeni. deputat al poporului din Ucraina. Voronin ar fi fost ºi astãzi la putere. Se ºtie cã dacã pui un mãr stricat într-o lãdiþã cu mere sãnãtoase le stricã pe toate. fãrã sã vrea sunt contaminaþi de acest putregai ºi nu-ºi dau seama cã prin atitudinea lor pro moldoveneascã dau apã la moara celor ce vor distrugerea noastrã ca naþiune. luptã perseverent la distrugerea noastrã ca popor. absolut de bunã credinþã. care în fond era condus de la Kremlin. ci contamineazã ºi mere absolut sãnãtoase. printre altele se menþioneazã : „Aici te-ai nãscut ºi ai crescut./ Aici copilãria dragã þi-ai trecut. când Rusia Þaristã a rãpit. ca naþiune. Ion Popescu a fost ales. Ion Popescu. sau aromânii din Macedonia sau Grecia. adicã Basarabia. sau sub bolºevici. a rãpit Buceagul. este cã acest mãr otrãvit ºi putred tinde sã contamineze toatã lãdiþa cu mere sãnãtoase. Dr. Fãrã revolta lor spontanã. Din fericire. mai întâi. Desigur cã noi cei dintre Prut ºi Nistru suntem moldoveni ca ºi fraþii noºtri de dincolo de Prut. nu mai este la putere guvernul comunist a lui Voronin. care nu au realizat cã înlocuind termenul de român basarabean cu termenul de moldovean dau apã la moarã duºmanilor noºtri. De 200 de ani. sau sub orice formã ar fi.

senator al românilor de peste hotare ºi membru al acestei comisii ºi nici alþi parlamentari români).. Iar Ion Popescu a promis cã ºi în continuare îi va susþine pe românii din Timoc în apãrarea drepturilor acestora. a dlui Davit Harutyunyan (Armenia) . a cerut explicaþii de la secretarul de stat sârb ªtefanovici. în care sunt reflectate cãile. S-a convenit informarea privind situaþia realã a românilor din aceastã zonã a membrilor Comisiei de monitorizare a APCE si. a cerut asigurarea drepturilor minoritãþilor româneºti din aceste state ºi. Ion Popescu de cãtre Boian Alexandrovici. stari vlasi („românii vechi”) ºi goranii din Bosnia. dar ºi ale Vlahilor/Românilor din Timoc. dar ºi asigurarea drepturilor pentru rutenii/ucrainenii ºi vlahii/românii din Valea Timocului. la Belgrad. Dr. Boian Alexandrovici ºi Drãgan Demici l-au felicitat pe Ion Popescu pentru înalta distincþie . Subiectul principal în dezbaterile Comisiei politice a fost Construirea pãcii în fosta Iugoslavie. membrul Consiliului Naþional al Minoritãþii Naþionale Române. În cadrul dezbaterilor pe tema „Reconcilierea între statele fostei Iugoslavii” a fost abordatã ºi problema situaþiei minoritãþilor româneºti din Balcani. etapele si condiþiile de dobândire ºi impunere în practicã a drepturilor românilor din Ucraina. Ion Popescu. Titus Corlãþean.noul raportor al acestei comisii pentru Serbia.c. Dusan Parvulovici. Reprezentantul românilor din Ucraina le-a dãruit fraþilor din Timoc cartea Românii din Ucraina: între trecut ºi viitor. primind în schimb o icoanã ortodoxã. în special. a cerut asigurarea drepturilor pentru rutenii. în Serbia.92 DECEMBRIE 2010 Situaþia minoritãþilor naþionale în Voivodina ºi a minoritãþii române din Serbia u ocazia ºedinþei Comisiei politice a AP a Consiliului Europei. precum ºi a celor românofone în valahi ºi români. Reconcilierea între statele fostei Iugoslavii În 7 octombrie a. deputatul în Rada de la Kiev pe listele Partidului Regiunilor ºi liderul Comunitãþii Româneºti din Ucraina. Dusan Parvulovici. Ion Popescu. printre altele. o delegaþie a românilor din Timoc s-a întâlnit pe 6 septembrie 2010 cu vicepreºedintele AP a Consiliului Europei. dr. precum ºi de a populariza aceste informaþii în comunitãþile partenere din lume... mai ales. ºeful delegaþiei permanente a Ucrainei la Strasbourg. la Belgrad nu au ajuns nici Viorel Badea. care. (Timoc Press) FAMILIA ROMÂNà .reprezentantul Partidului regiunilor a preºedintelui Victor Ianukovici ºi liderul românilor din Ucraina. formele ºi metodele de semnalare cãtre APCE a situaþiei reale a românilor de pe Valea Timocului ºi monitorizarea implementãrii Rezoluþiei 1632 din 2008 Situaþia minoritãþilor naþionale în Voivodina ºi a minoritãþii române din Serbia.. În intervenþiile sale. s-au stabilit cãile.c. Ion Popescu a cerut ºi explicaþii privind dreptul comunitãþilor ortodoxe nesârbe din Timoc de a oficia în biserici în limba maternã. Pe parcursul dezbaterilor. ºi în ceea ce priveºte implementarea Rezoluþiei 1632 ºi a Recomandãrii 1845 (2008) adoptate de cãtre APCE în baza raportului Hermmann privind minoritãþile în Voivodina ºi minoritatea românã din Timoc. reviste ºi materiale informative privind viaþa social-culturalã a rumânilor din Timoc.ordinul Pentru merite (Gradul II) cu care a fost decorat de cãtre preºedintele Ucrainei. la Strasbourg a avut loc ºedinþa Comisiei politice a APCE. reprezentanþii românilor autohtoni de la nord ºi sud de România au ajuns la înþelegerea de a se informa reciproc privind situaþia românilor din zonele respective. în special. Membrii Comisiei au atras atenþia raportorului dlui Mercenaro din Italia ca pe parcursul pregãtirii raportului final sã atragã atenþia ºi asupra stãrii respectãrii drepturilor minoritãþilor ºi. În urma discuþiilor purtate cu dr. a inadmisibilitãþii divizãrii artificiale a grupurilor lingvistice ucrainofone în ruteni ºi ucraineni. ªeful delegaþiei Ucrainei . dr. parlamentarul român din Ucraina a abordat ºi problemele identitãþii lingvistice ale sârbilor/ muntenegrenilor din fosta Iugoslavie. preºedinte al Comitetului pentru Drepturile Omului din Nigotin ºi director al Federaþiei Românilor din Serbia ºi Drãgan Demici. Victor Ianukovici. Ion Popescu a fost unicul membru al comisiei politice de origine românã care s-a prezentat la ºedinþã (din motive necunoscute. având mari dificultãþi ºi în privinþa efectuãrii serviciilor în limba maternã în bisericile din zonã. în comparaþie cu cei din Voivodina întâlnesc mari greutãþi în deschiderea ºcolilor naþionale. care ºi-a desfãºurat lucrãrile între 6-7 septembrie a. alãturi de alte probleme. ale ucrainenilor/ rutenilor din Voivodina. C CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI În cadrul discuþiilor. reprezentantul României. consilier diecezan pentru relaþiile cu autoritãþile din Republica Serbia ºi protopop de Dacia Ripensis.

Tot ce ne înconjurã. treptat. neîmplinirile. ascultându-mi doar trãirile interioare. începând din primele zile ale lunii decembrie. prinde iarãºi contur forfota oamenilor pentru pregãtirea acestor sãrbãtori. acea bucurie proaspãtã a sãrbãtorilor de iarnã ca pe o noutate.pentru a ne întâlni cu Iisus care a îndumnezeit lumea prin Naºterea ºi jertfa Sa. Totul ne îndeamnã sã ne pregãtim pentru aceastã frumoasã sãrbãtoare care aduce sentimentul de mare bucurie a luminii divine. La sfârºitul unui an petrecut cu fel de fel de întâmplãri. treptat. de pe aceste meleaguri. Nu ne putem sustrage acestei vrãji. dorinþa de a fi mai buni. Aceastã Sfântã Sãrbãtoare ne uneºte pe toþi în faþa minunii Naºterii Mântuitorului lumii vestitã de Îngerul trimis de tatãl Ceresc: „Lui Dumnezeu slavã. Aºadar. este o mare binefacere sã ne adunãm ºi sã petrecem împreunã un moment sfânt de mare sãrbãtoare. trimis de Dumnezeu pe pãmânt. pe Pãmânt pace ºi între oameni bunã învoire”. decât cele în care ne confruntãm cu necazurile. Gândeam cã orice aº scrie despre aceste sãrbãtori. fiindcã facem parte din rânduielile lui Dumnezeu. ci despre trãirile noastre care sunt întotdeauna vii. Canada u intenþionam sã mai mã las furatã de condei ºi iarãºi sã scriu despre Sãrbãtorile de iarnã ºi cu atât mai puþin sã trimit aceste rânduri în þarã. ori zilele cenuºii despre care nici nu ne mai amintim cã le-am trãit. În Canada. parcã ºi vãzduhul.. iar cei din þarã ºtiu ce foc avem noi pe inimã în aceste zile. Deschide uºa. este cea mai frumoasã ºi cea mai iubitã dintre sãrbãtori ºi este trãitã cu bucurie atât de cei mici. care rãmâne în noi oricâte valuri ne-ar vântura viaþa. Zilele de bucurie sunt mult mai puþine în prea repede trecãtoarea noastrã viaþã. mãcar le mai rotunjim. Voiam doar sã trãiesc pur ºi simplu bucuria acestor zile abandonându-mã. Este o sãrbãtoare cu N Ne primiþi cu colindul? Venim din Canada sã vã facem o urare ºi sã vã povestim de-ale noastre. oriunde ne-am afla ºi orice condiþii de viaþã am avea. nu despre noutãþi vorbim în aceste zile.DECEMBRIE 2010 93 ROMÂNI ÎN LUME Crãciun românesc în Canada Elena BUICà Toronto. ne dã senzaþia de bunãstare./ Cã venim ºi noi la tine!. încordarea în efortul de a atinge un scop. Sãrbãtoarea Naºterii Domnului. Chiar dacã în aceste zile nu reuºim sã anulãm toate asperitãþile.. totul vesteºte Naºterea Domnului – începutul unei noi creaþii. cât ºi de cei care s-au îndepãrtat de anii copilãriei. capabilã sã îmblânzeascã ºi pe cei mai înrãiþi oameni. trãiri speciale. creºtine. Dar se vede treaba cã acolo au fost prea multe voci ºi polifonia lor s-a transformat în cuvinte ºi cuvintele aproape cã au hotãrât singure cum sã se aranjeze pe hârtie dupã noi orânduiri apãrute în urma experienþei în ale scrisului. proaspete. în decembrie. de pe la mijlocul lunii noiembrie. totul se ºtie din moºi-strãmoºi. acestor trãiri cu o putere aºa de mare asupra noastrã.înþelepþii vremurilor de atunci . ba chiar si mai devreme. aºa cum redescoperim în fiecare an. n-ar mai putea fi o noutate. mai uitãm FAMILIA ROMÂNà ROMÂNI ÎN LUME . oriunde ne-am afla. Se redeºteaptã în noi dorinþa de a merge pe drumul Magilor .

cei ce trãim departe de locurile în care ne-am nãscut ºi sufletul nostru nu s-a sudat complet cu noile noastre locuri – frumoase ºi ele. Ne vin în minte nenumãrate imagini rãvãºitoare de trãiri. dar toate acestea le aºezam alãturi de cele pe care le retrãim din amintirile uneori mai vii chiar decât au fost când ne-am aflat în vârtejul lor. sunt ºi zile de retrãiri ale anilor de care nu ne-am despãrþit niciodatã. Bucuriile astea se prelungeau pânã dupã Anul Nou cu tot alaiul de frumoase tradiþii în care eram implicaþi. Colindam prin sat purtând în ochi sfinþenia îngerilor. cârnaþilor cu puþin miros de usturoi. pãstrându-ne tradiþiile. mere. caltaboºului. în locul acela unde am simþit starea de bine ºi de îmbelºugare. când eram siguri cã nimic rãu nu ni se poate întâmpla. Se deruleazã viu imaginile casei pãrinteºti sau a bunicilor de la þarã. ori bolborosind DECEMBRIE 2010 câteva fire de apã rãmasã printre crãpãturile lui. apoi mirosul de cozonac frãmântat îndelung în copaie. cãci depãrtarea le dã o aurã specialã. ca sã-i fie bucuria deplinã. ziua când colindãtorii deschideau uºile caselor ºi inimile oamenilor. cu zãpada din care abia mai zãream gardurile. Acum. nuci. în lumea în care trãim. cu þurþuri la streaºini. Sorcova. Culmea fericirii copilãriei noastre o atingea ziua de „colindeþi”. covrigi pe care acasã îi înºiram pe o sfoarã ºi îi atârnam în cui. ori aºezatã sub formã de cãciuli în vârful ulucilor sau pe oalele rãsturnate cu gura în jos în vârful parilor. masã!/ La Anu’ ºi La mulþi ani! Sfintele sãrbãtori sã lumineze ºi sã încãlzeascã inimile romanilor de pretutindeni. zaibãrul din Þigãneºtiul copilãriei mele. dar pentru noi. cu stafide. Chiar aºa…de când oare n-am mai vãzut cum gerul pune steluþe pe geamul odãilor noastre? Nu cumva a fost acum. sosirea lui Moº Crãciun. care erau foarte preþuite în acele vremuri. Ne bucurãm din plin de amploarea acestor forme de sãrbãtorire a Naºterii Domnului de pe pãmântul canadian. Primeam cu bucurie bobârnaci. cu varzã… Era sãrbãtoarea familiei. dar care nu sunt rupte din noi. românii. chiar dacã timpul a mai schimbat câteva contururi. Capra…toate acele rãscolitoare frumuseþi care astãzi formeazã izvorul tulburãtoarelor noastre amintiri. aºa cum remarcã neamurile care ne viziteazã în aceste sãrbãtori. sã aducã binele în þarã. existã unele cu totul speciale. cu multe ouã. vã facem urarea: Sã vã fie casa. mâncându-i cu oarecare socotealã. ele ies din pieptul nostru cu o emoþie specialã ºi nu de puþine ori cu o lacrimã strivitã între gene. casã./ Sã vã fie masa. Zilele acestea nu sunt numai zile de sãrbãtoare. dar parcã întregul sat fãcea parte din aceastã familie. pe care-l întâlnim peste tot ºi abia aºteptãm sã îl vedem defilând în carele alegorice care deschid sau închid sezonul sãrbãtorilor de iarnã alãturi de soþia sa. ca sã aibã culoarea galbenã ºi îndulcit cu zahãr în care stãtuse o vreme mai multe batoane de vanilie. Pe pãmântul american. miros de þuicã fiartã. pentru cã ele ne transferã în lumea copilãriei de care n-am putut ºi nici n-am vrut sã ne despãrþim sau sã o destrãmãm atunci când am crescut ºi am continuat sã împletim armonios firescul cu supranaturalul ºi sã spunem cã Moº Crãciun existã cu adevãrat. cu geamurile încãrcate cu steluþe de gheaþã. iar luminile sunt de-a dreptul feerice. imagini pe care le-am trãit parcã nu demult. de vin bun. canadienii i-au întregit ºi lui familia. l-am îndrãgit totuºi ºi pe veselul Santa Claus. Cu precãdere în aceste zile. ori sãrind scântei din jãrãgaiul rãvãºit de vãtrai. Pluguºorul. troznind. cu brânzã. Steaua. Bradul. pentru care nu plãtim nimic – amintirile. sufletul nostru îºi cautã drumul acolo unde ºtie el cã este „acasã”. sunt deosebit de bogate ºi de încântãtoare podoabele acestor sãrbãtori. cu pomii lãsându-ºi în jos crengile încãrcate de zãpadã ca într-o plecãciune. cãci preþuind familia. bomboane. Toþi retrãim imagini ale locurilor necuprins de frumoase din lumea inocenþei. dar evoluþia tehnicii de acum îþi lasã impresia cã aparþin totuºi altui secol. Simt plutind în aer mirosul sãrmãluþelor. vesela Crãciuniþa. emoþionaþi mai ales de emoþiile noastre. Cântând aici colindele noastre dragi. plãcintã cu mere. Simt cãldura domoalã a lemnului ars. pe pãmânt pace ºi între oameni bunã învoire! Sãrbãtori fericite! FAMILIA ROMÂNà ROMÂNI ÎN LUME . dar am uitat noi sã ne îndreptãm ochii spre ele?! În casã parcã vãd pâlpâind lumina lãmpii atârnatã pe perete într-un cui. Avem nevoie de acest univers mai ales noi. cozonaci cu nuci. cu mac. adevãratã putere a ursului. Din îndepãrtata Canada. nu chiar de mult. pentru cã asupra noastrã vegheau pãrinþii.94 puþin cã am eºuat de prea multe ori de pe puntea încrederii în oameni.

sã vadã Basarabia alipitã de patria mamã. ilustrul Corneliu Leu. în volum. George Roca ne propune. Australia ºi Europa. gânditor. Sorana Hâlmu ºi Loredana Sachelaru . George Roca este un poet grav. A arbitrat de-a lungul timpului Jocurile Olimpice de la München ºi Montreal. scriitoare. fizicianul Gheorghe Drãgan.ro FAMILIA ROMÂNà ROMÂNI ÎN LUME . care are un interviu luat în vacanþa de la Archiud. care vorbeºte despre accesul la literaturã prin intermediul internetului. pe cele mai înalte trepte ale performanþei. Campionatele Mondiale de la Ljubliana. cartea fiind un bun ambasador pentru ceea ce suntem cu adevãrat. Varna. în care George Roca se descrie ca un individ vulcanic. sculptorul ºi scriitorul Eugen Evu. Bistriþa este prezentã în aceastã carte a valorilor româneºti prin Iuliana Sãsãrman. intempestiv. apãrutã la Editura Anamarol. pictoriþa Alina Paraschiv. care dãruieºte din personalitatea sa gândul cel bun. sentimental. scriitor canadian de limba românã. filolog de formaþie care ºi-a exprimat gândurile în sute de articole rãspândite prin media de pe întreg mapamondul. Cartea.concurente la Miss Diaspora. gândurile unor români celebri stabiliþi pe trei continente: America. ca specialiºti în gimnasticã. Bucureºti. 2010 Poetul ºi traducãtorul Adrian ªomcodi. scriitorul Mureºan Darie Ducan. acceptã confesiunea în faþa profesionistului George Roca. artist plastic. ne întâlnim cu gândurile Adinei Cicort. prin cheia scrisului. S Editura Anamarol. fotbalistul Victor Paraschiv. istoricul Constantin Popa sunt cei care. cu dor nemãrginit de þarã. cel care mai apoi. Apoi. dar ºi despre picturile ei sau poezie. iar artista bãnãþeanã Lia Lungu. membrã a Uniunii Artiºtilor Plastici. indiferent de þara în care ºi-a gãsit destinul. adunã o lume a românilor care ne dovedeºte încã o datã cã intelectualitatea noastrã face lucruri minunate.DECEMBRIE 2010 95 De vorbã cu stelele Menuþ MAXIMINIAN criitorul George Roca adunã în volumul De vorbã cu stelele. Ovidiu Creangã. care vorbeºte despre proiectele importante pe care le are pe pãmântul fãgãduinþei ºi Melania Cuc. un jurnalist neobosit. care a dus faima românilor. artistul plastic Romeo Niram. scriitorul Viorel Nichols. dar ºi despre rãdãcinile culturii româneºti. în care vorbeºte despre timpul petrecut în Canada. pictoriþã. antrenor de elitã al gimnasticii. un român plecat în Australia. debuteazã cu un profil de personalitate creatoare surprins de Carmen Cãtunescu. ca într-o confesiune. atletul veteran Vasile Iancu. stabilitã la New York. Strassburg ºi Ford Worth ºi lista ar putea continua.rasunetul. director al revistei on-line „Romanian VIP”. http://www. pictoriþã. scriitorul Cristian Negureanu. are un singur gând. Primul intervievat este Mircea Bãdulescu. ne surprinde prin bogata activitate desfãºuratã sub egida ONU. România. aflându-se într-un permanent dialog cu confraþii. descoperirea unei alte laturi a românilor stabiliþi în diaspora. jovial.

Experienþa profesionalã a dr. pentru a participa. dupã 60 de ani de exil. domnia sa a revenit în România. este elev al liceului Fontainebleau din Paris. Concluziile ºtiinþifice la care a ajuns ºi teoriile pe care le-a formulat au fost expuse în diferite publicaþii de specialitate ori au fost publicate în numeroase cãrþi la elaborarea cãrora a contribuit în calitate de coautor sau colaborator. Personalitate vizionarã. Peste câþiva ani. la lucrãrile ªcolii de varã organizatã pentru cercetãtori ºi doctoranzi de cãtre Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. ºtiinþei computerelor ºi construcþiei aeronautice. Nu demult. Ionel Michael Navon a reuºit sã pãtrundã în lumea ºtiinþificã americanã. Aria sa de cercetare este deosebit de generoasã. Pasiunea pentru ºtiinþele matematice îl îndeamnã sã îºi continue studiile la Universitatea Ebraicã din Ierusalim. Florida. pe care le finalizeazã cu obþinerea titlului de doctor în matematici aplicate (în 1978). viitorul academician. foloseºte limba românã ca limbã maternã ºi îºi exprimã cele mai valoroase gânduri tot româneºte. oceanografia. Liliana Moldovan: Stimate Ionel Michael Navon. Ionel Michael Navon reuºind sã demonstreze cã ºtiinþele matematice pot fi aplicate cu succes în domenii extrem de variate ca geofizica. profesorul universitar I ROMÂNI ÎN LUME ºi cercetãtorul Ionel Michael Navon a încercat sã explice fenomenele realitãþii înconjurãtoare ºi fenomenele ºtiinþifice prin intermediul matematicii ºi informaticii. cu 25 de ani în urmã v-aþi dedicat activitãþii universitare ºi aþi ales sã lucraþi ca profesor la Universitatea din Florida. Michael Navon este impresionantã. în 2009. În 1985 pãtrunde în mediul universitar ºi obþine un post de profesor la Universitatea de Stat din Florida. Vorbitor al limbilor englezã. fizicii. În anul 1950. titlul de master în meteorologie. De-a lungul carierei sale. dar nu ºi-a uitat rãdãcinile. în 1971. când pleacã împreunã cu familia în Africa de Sud ºi lucreazã ca cercetãtor-ºef la Council of Scientific and Industrial Research of South Africa. În prezent lucreazã la Departamentul Scientific Computing al Universitãþii de Stat din Florida ºi este profesor asociat la institutul Supercomputer Computation Research Institut cu sediul în Tallahassee. Michael Navon îºi extinde domeniul de cercetare ºi interes ajungând sã desfãºoare o incitantã activitate în cadrul National Aeronautics and Space Administration în Greenbelt. Aici obþine. dinamica meteorologicã. În perioada anilor petrecuþi la Pretoria urmeazã cursurile doctorale. unde îºi ia bacalaureatul cu o tezã despre matematica elementarã. în calitate de lector. ce materie aþi predat ºi cum a fost prima întâlnire cu studenþii americani? Ionel Michael Navon: Am început prin a FAMILIA ROMÂNà . Un episod inedit din biografia sa începe în anul 1975. Ionel Michael Navon A consemnat Liliana MOLDOVAN onel Michael Navon este un reprezentat important al elitelor ºtiinþifice internaþionale. în sfera computerelor ºi a sateliþilor artificiali. cercetãtorul nãscut la Bucureºti este cãsãtorit cu o româncã din Iaºi. la vârsta de 10 ani se mutã împreunã cu familia în Israel. francezã ºi ebraicã. Cunoscut ca cercetãtor activ în domeniul matematicii. dr. domnia sa a crescut într-o familie de evrei originari din Bucureºti. Cum a început experienþa dumneavoastrã pedagogicã de la Tallahassee. statul Maryland din SUA.96 DECEMBRIE 2010 Despre modestia unui cercetãtor cu o carierã ºtiinþificã de succes interviu cu prof.

plasarea optimalã a senzorilor pentru a detecta ºi preveni acþiuni teroriste de tip biologic.DECEMBRIE 2010 preda cursuri de metode numerice folosite în studiul ecuaþiilor diferenþiale parþiale.M. în rezolvarea unor situaþii concrete legate de poluarea cu petrol a Golfului Mexic. În ce direcþie se îndreaptã atenþia dumneavoastrã de cercetãtor? Ce probleme încercaþi sã soluþionaþi în ultimul timp? I. Iaºi. þin minte numai imagini rãzleþe. mi-a venit greu sã îl recunosc. când aþi participat la ºcoala de varã organizatã de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu? I.N. L. pãrinþii Claudiei Muºat. din Bucureºti.probleme care pãreau de nesoluþionat în trecut. vã rog.: Aþi pãrãsit România la o vârstã fragedã pentru a emigra în Israel. problemele de modelare atmosfericã ºi oceanograficã.M. cei din China se situau la vârful ierarhiei clasei. matematica va sluji descoperirii unor procese biologice care pot aduce noi metode de vindecare sau.: Ca cercetãtor încerc sã rezolv probleme mutidisciplinare care pot fi soluþionate cu ajutorul ecuaþiilor diferenþiale parþiale. Totul vãzut însã.M. m-am implicat. mai întâi prin aplicarea lor în cercetãrile atmosferice. Cluj. în 2009. cât ºi soþia. În esenþã. Strada Lucaci sau Sfântul ªtefan. prin prisma amintirilor unui copil de 10 ani.: Cred cã sfera de aplicabilitate a ºtiinþelor matematice este enorm de largã. am cãlãtorit mult: am fost la Bucureºti. Am avut prilejul de a fi oaspetele dr. vom mai reveni într-o altã vizitã.-lui Neculai Andrei ºi al familiei sale.N. În multe situaþii. India. am cunoscut familia Muºat. Reîntors în þarã. puþin conºtient de faptul cã va pãrãsi. elev la ºcoala primarã „Lucaci”. Ca orice început. Sibiu. I.: Cum a fost revenirea în þarã. Au fost foarte primitori ºi simpatici. Calea Cãlãraºi. se va ajunge la crearea vieþii. în scurt timp.M. datoritã efortului intens de studiu ºi cercetare depus ºi datoritã dedicaþiei lor. sunt o parte a matematicii aplicate. Din altã perspectivã. nuclear. cum ar fi: casa pãrinþilor din Strada Fetiþelor numãrul 7.: ªtiinþele meteorologice sunt o ramurã a dinamicii fluidelor care. vã mai aduceþi aminte cum arãta Bucureºtiul acum 60 de ani? I.M.: Datoritã dezvoltãrii fenomenale a calculatoarelor. cum credeþi cã vor evolua ºtiinþele matematice în urmãtorii ani? Care sunt teoriile ºtiinþifice „la modã” în acest domeniu? I. ºi metode de control optimal al sistemelor de ecuaþii diferenþiale parþiale (Variational data assimila- 97 tion) ºi metodele de tip Monte-Carlo al filtrului lui Kalman – (Ensemble Kalman Filter) ºi-au dovedit utilitatea. multe metode de matematici aplicate. restul fiind compus din elevi din China.. a fost greu. a fost o experienþã plãcutã ºi cred cã atât eu. La Florida State University (FSU) studenþii americani constituiau. un „pionier”. la un anumit nivel. ca de exemplu: problemele de model redus. lucrând.: Pornind de la experienþa întâlnirii cu tinerii studenþi ºi doctoranzi care au participat la cursurile de varã de la Sibiu. necesitând o pregãtire amãnunþitã cuprinzând cursuri de specialitate ºi o experienþã didacticã aprofundatã. aceste meleaguri. La Iaºi.N. Dupã mulþi ani.M. vom vedea soluþii la multe probleme din diferite ramuri ale ºtiinþelor aplicate .M..N. plecând de la simple componente chimice. diverse situaþii legate de asimilarea optimalã a observaþiilor în sistemele de prognosticare a schimbãrilor atmosferice. în urmãtorii ani. la nivel de graduate students. în acest sens.M. mintea umanã este în continuã cãutare ºi cred cã sistemul interogaþiilor ºtiinþifice este extrem de generos. cu ºi fãrã constrângeri. care a fost eleva mea în Florida. împreunã cu ei fiind implicat ºi în diferite alte proiecte.M. cam 60% din toatã clasa. Am mers mult cu trenul ºi am întâlnit o sumedenie de oameni prietenoºi. L. aplicate în domeniul geo-ºtiinþelor. L.. Studenþii aflaþi în primul an de studiu erau deja bine pregãtiþi – puneau multe întrebãri în legãturã cu proiectele de curs ºi se prezentau la consultaþie în afara orelor de curs. Progrese importante vor apãrea în chestiunile legate de prevederea schimbãrilor climatice. cu seriozitate ºi dedicaþie. când am revãzut cartierul copilãriei. în laborator. L.: Cercetarea este un domeniu care îºi schimbã mereu prioritãþile.: Se spune cã matematicienii sunt mari vizionari. De exemplu.. chiar dacã este greu de conceput.M. câteva explicaþii referitoare la legãtura matematicii cu ºtiinþele meteorologice. Korea ºi þãri din Orientul Mijlociu. chimic. la Ploieºti ºi la Buºteni.N. cu cercetãtori de la Imperial College.: A fost ca ºi în experienþa lui Marcel Proust din A la recherche du temps perdu. Din aceastã perspectivã. Dupã cum era de aºteptat. L.M. atenþia mea s-a îndreptat ºi în direcþia utilizãrii ºi dezvoltãrii metodelor de optimizare.: Ca sã fiu sincer. mai ales cã reîntâlnirea a avut loc în timpul unei ploi torenþiale. credeþi cã FAMILIA ROMÂNà ROMÂNI ÎN LUME . la rândul lor. L. oferiþi-ne.

În rest. sau trebuie sã îi lãsãm pe filosofi ºi scriitori sã rezolve aceastã problemã? I. deþineþi vreun secret al longevitãþii? Sunt matematicienii pe cale sã descopere o formulã matematicã de obþinere a nemuririi. este legatã de diferenþele de accent dintre engleza britanicã ºi engleza americanã. cred cã studenþii români sunt mai bine ºi temeinic pregãtiþi în ºtiinþele matematice decât cei americani. Claudia Muºat ºi Cris Homescu. deoarece priveºte viitorul planetei pe care trãim. nu prea vãd diferenþe. nu cred cã existã aºa un secret. tineri români care au demonstrat pasiune pentru matematicã sau ºtiinþele exacte? I.: La nivelul academic.N. L.: Ca sã fiu sincer. Existã diferenþe între învãþãmântul universitar american ºi cel britanic? I. Claudia Muºat ºi-a îndreptat atenþia spre domeniul afacerilor financiare iar.N. este manager ºi analist financiar la American Century Investments. sistemul englez este diferit prin sistemul de organizare ºi prin ierarhia carierei academice.98 existã vreo diferenþã între studenþii români ºi americani? I. L. ci ºi în Marea Britanie. observ cã sunt puþine diferenþe între cele douã sisteme de învãþãmânt universitar.N.M.M. resursele petroliere se vor termina în curând. În plus..: Am vãzut puþini doctoranzi români de la serviciul Meteorologic Român. dupã o scurtã carierã ºtiinþificã. fizicieni ºi celor din domeniul ingineriei.ea este indirect legatã de „global warming” ºi este esenþialã pentru noi toþi. în California. energia termalã ºi energia nuclearã. L.: Pasiunea pentru matematicã v-a menþinut mintea treazã ºi sufletul tânãr. Viaþa fiecãruia din noi este determinatã de moºtenirea geneticã. La nivelul acesta. La un moment dat se va rezolva problema fuziunii nucleare.: Deºi aþi atins frumoasa vârstã de 70 de ani.M. Ambii au fost printre cei mai buni studenþi ai mei ºi s-au situat în topul clasei. Acesta din urmã a terminat doctoratul cu mine ºi. de mediul înconjurãtor în care trãim.: Printre generaþiile de studenþi pe care i-aþi pregãtit. O problemã delicatã.N. care va aduce resurse infinite de energie. s-a îndreptat spre lumea financiarã devenind director adjunct la Wachovia Bank.M.: Se ºtie cã lupta pentru noi surse de energie dã multe bãtãi de cap cercetãtorilor chimiºti. noi cercetãtorii. în acest sens. consideratã a 3-a cea mai bunã universitate din lume.M. de gradul de poluare a aerului. L. Dificultãþi întâmpinã.N. credeþi cã în urmãtorii ani oamenii de ºtiinþã vor reuºi sã soluþioneze aceastã problemã? I. cu cât ºtiinþa medicalã avanseazã vom asista la creºterea duratei de viaþã ºi la o speranþã de viaþã mai îndelungatã. în prezent. va trebui sã rezolvãm problema deficitelor energetice ºi a poluãrii . de regimul de viaþã ºi alimentaþie. În rest. dupã statisticile de specialitate. aºa cã va trebui sa revenim la „green solutions” ºi sã folosim energia solarã.M. Un lucru este clar. FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME .. America fiind o þarã de emigranþi are mai puþine restricþii sub acest aspect.M.: Vrând nevrând. DECEMBRIE 2010 care poate îngreuna evoluþia în cariera academicã.M.M. unde activaþi ca Visiting Professor la Imperial College din Londra. sunteþi o persoanã extrem de activã ºi lucraþi nu numai în SUA. mai ales studenþii strãini. dar m-au impresionat prin seriozitatea lor. aþi întâlnit ºi studenþi de origine românã.: Am avut 2 studenþi români.

Elveþia. a numãrului de personalitãþi care au ales sã participe la acest festival care celebreazã mediul asociativ românesc. despre implicarea mai puternicã a Ministerului Muncii. Pornind de aici. Au rãspuns invitaþiei de a participa la conferinþa destinatã românilor din strãinãtate reprezentanþi din: Republica Moldova. ªedinþa inauguralã a lucrãrilor întâlnirii sugestiv intitulatã „Hai acasã!” s-a desfãºurat într-o atmosferã încurajatoare. organizarea de cãtre Guvernul României. Statele Unite ºi Australia. Oficialitãþile prezente la Î Oficialitãþi prezente la conferinþã: Claudiu Pala. În alt context. despre obligativitatea deschiderii unor noi consulate în Australia sau în sudul Italiei. Marea Britanie. Ucraina. creºterea numãrului de invitaþi. Franþa. Desfãºuratã în perioada 15-20 august 2010. Portugalia. respectiv de Secretariatul General al Guvernului. chiar dacã pe parcursul dezbaterilor reprezentanþii asociaþiilor românilor din strãinãtate au expus lista problemelor sociale ºi educaþionale cu care se confruntã în þãrile de reºedinþã. „Întâlnirea românilor de pretutindeni” de la Mangalia a fost receptatã ca un eveniment de succes. cã asociaþiile reprezentative pentru comunitãþile românilor din Europa sau de pe alte continente sunt deosebit de active. Serbia. reprezentanþii asociaþiilor româneºti de peste hotare ºi-au deschis sufletele. În esenþã aceastã manifestare complexã a încurajat dialogul. Belgia.DECEMBRIE 2010 99 Întâlnirea românilor de pretutindeni . au descris situaþiile dificile pe care le întâmpinã în statele unde locuiesc sau lucreazã. aduce un argument în plus în favoarea beneficiilor organizãrii lui. Mai mult. socialã ºi politicã a oraºelor în care funcþioneazã. Problemele cu care se confruntã românii din strãinãtate Dintre problemele ridicate de invitaþii la reuniune. Spania. 100 de asociaþii româneºti din lumea întreagã În acest an. Aceºtia au recunoscut cã relaþia ministerelor din România cu asociaþiile româneºti din strãinãtate trebuie consolidatã permanent. ºi-au fãcut cunoscute pãsurile. Germania. s-a analizat situaþia tragicã a românilor din Republica Mol- ROMÂNI ÎN LUME . evenimentul a strâns laolaltã 100 de asociaþii româneºti din lumea întreagã. Eugen Tomac. cu atât mai mult cu cât aceste întâlniri deschid calea rezolvãrii unor probleme cu care se confruntã diaspora românã. Plãcerea de a coordona prima parte a lucrãrilor a revenit domnului Secretar de Stat al DRP. S-a discutat despre creºterea rolului statului român. cât ºi în cea din strãinãtate. Ecourile legate de organizarea ediþiei 2010 a conferinþei au fost resimþite atât în presa din þarã. Mihai ªeitan FAMILIA ROMÂNà întâlnire ºi-au exprimat ataºamentul ºi admiraþia faþã de românii din strãinãtate. Italia. Eugen Tomac (la microfon). care ar trebui sã trimitã ataºaþi în strãinãtate. reprezintã unul din evenimentele de importanþã capitalã pentru diaspora românã. Nürenberg. au fost tratate cu maxim interes atât zvonurile despre posibila desfiinþare a unor consulate româneºti din Europa. cât ºi dificultãþile ridicate de reintegrarea cetãþenilor români care doresc sã se întoarcã în þarã. a întâlnirii destinate asociaþiilor româneºti din strãinãtate. sunt puternic implicate în viaþa culturalã. care ar trebui sã susþinã asociaþiile în dialogul cu oficialitãþile din oraºele unde locuiesc. încã o datã. Germania n virtutea unei tradiþii de aproape un deceniu. Platforma Culturalã AªII ROMÂNI. a oferit exemple de bune practici ºi a demonstrat.ediþia 2010 Liliana MOLDOVAN Preºedinte onorific.

dreptul la libertate ºi la viitor. cât ºi cei din Germania. pot pune în lumina reflectoarelor situaþiile concrete cu care se confruntã. marilor „romantici” care au ieºit pe strãzile capitalei pentru a apãra democraþia. Statele Unite sau Australia solicitã emisiuni cu caracter cultural ºi educaþional. directoarea postului de televiziune TVRI ºi-a exprimat deschiderea în sensul îmbunãtãþirii grilei de programe. pentru o mai bunã cunoaºtere ºi înþelegere” discuþiile acestei sesiuni au fost „dirijate” de doamna Beatrice Comãnescu. ce meritã puse în valoare. Pentru o mai bunã vizibilitate. De pe acest palier. de integrare administrativ-economicã. care „sunt vrednice” sã intre în atenþia mass-mediei din þarã ºi din strãinãtate. În acest fel.ro. Românii din strãinãtate au nevoie de emisiuni culturale.tvri. al situaþiei speciale în care se aflã comunitãþile de români care trãiesc în Republica Moldova. care a proiectat în premierã în cadrul conferinþei filmul documentar Moldova – Revoluþia Twitter. filmul trebuie receptat ca document istoric de o intensitate dramaticã ieºitã din comun. în funcþie de solicitãrile publicului român din strãinãtate ºi a atras atenþia cã unul dintre aspectele care dife- renþiazã televiziunea pe care o conduce de celelalte canale româneºti de televiziune. Reunite sub titlul „Pentru o mai bunã vizibilitate. implicându-se cu dãruire în rezolvarea unor probleme sociale. asociaþiile îºi pot promova proiectele ºi realizãrile. este tocmai interactivitatea ºi interesul sporit pentru preferinþele publicului. mi-e imposibil sã nu îmi amintesc de un moment cinematografic zguduitor oferit de regizorul moldovean Victor Bucãtaru. de reportaje care sã reflecte situaþiile concrete cu care se confruntã. Participanþii la conferinþã au ajuns la concluzia cã mediul asociativ românesc din strãinãtate creºte de la un an la altul. pentru o mai bunã cunoaºtere ºi înþelegere Scenariul dialogului purtat între autoritãþile române ºi reprezentanþii asociaþiilor româneºti din strãinãtate a atins. Filmul lui Victor Bucãtaru este un omagiu adus adolescenþilor ºi tinerilor moldoveni. TVR Internaþional le oferã posibilitatea intensificãrii dialogului mediatic prin intermediul internetului. Meritã reþinut cã ediþia 2010 a „Întâlnirii cu membrii asociaþiilor românilor de pretutin- ROMÂNI ÎN LUME . director la TVR internaþional. noua lui producþie cinematograficã reflectã scene zguduitoare din perioada revoluþiei de anul trecut din Republica Moldova. pot promova evenimentele la care participã sau pe care le organizeazã prin trimiterea de materiale informative cãtre TVRI prin intermediul paginii de internet: www. de emisiuni care sã le permitã sã intre în dialog unii cu alþii. De la bun început. în Ucraina sau Serbia. Dupã cum a recunoscut regizorul de la Chiºinãu. Spania. emisiuni care sã acopere nivelul de expectanþã al cetãþenilor din diaspora.100 DECEMBRIE 2010 Lansare de carte: Ionela Flood FAMILIA ROMÂNà dova ºi Ucraina ºi au fost enumerate dificultãþile pe care le întâmpinã cetãþenii români din Serbia. punctul culminant prin dialogul dintre instituþiile publice de media ºi românii aflaþi în afara graniþelor þãrii. Am aflat cu acest prilej cã atât românii din Italia. fundaþiile ºi platformele culturale specifice românilor de peste hotare. iar asociaþiile care îi reprezintã pe românii din strãinãtate sunt din ce în ce mai active. de ºtiri care sã promoveze evenimentele culturale. care emit în strãinãtate. Constituit dintr-o selecþie de scurte secvenþe înregistrate la faþa locului. Aceste organizaþii desfãºoarã acþiuni umanitare ºi culturale remarcabile. în cea de a doua zi a manifestãrilor. sociale ºi comunitare organizate de asociaþiile.

Ei îºi doresc sã înveþe istoria ºi geografia României dintr-o carte tipãritã. entertainment. preºedinta Societãþii „Românca” din Marea Britanie. Scurtul discurs poetic a deschis sufletele celor prezenþi ºi i-a fãcut sã rezoneze la auzul versurilor din finalul poeziei „Certitudini”: „Doar tu Patrie/ Ai rãmas stânca pe care stau/ ªi visez”. nãscuþi sau veniþi la vârste fragede pe pãmântul fãgãduinþei. pentru cã nu au cãrþi româneºti. substitutul cãrþilor. Într-o lume în care internetul ia locul tipãriturilor. Ionela Flood a fost acompaniatã de actorul Dorin Dragoº din Elveþia. desfãºurat pe scena improvizatã lângã piscina Hotelului „Paradiso” din Mangalia. în spaþii pe cât de diafane. volum conceput de poeta Ionela Flood. inclusiv cãrþi on-line. dar mai ales al internetului. S-a mutat lectura pe internet? Cine mai cumpãrã cãrþi în ziua de azi? Aº fi tentatã sã spun cã destul de puþini. pe atât de profunde. în care oamenii sunt racordaþi instantaneu la evenimente prin intermediul televiziunilor. pe parcursul celor 5 zile de dezbateri ºi evenimente. care a acceptat sã recite câteva versuri. În opinia mea. cu toþii dorim ce e mai bine pentru România ºi pentru poporul român. Copiii din România care au început ºcoala în strãinãtate nu ºtiu sã scrie ºi sã citeascã în limba românã. Cine ROMÂNI ÎN LUME . din dorinþa a oferi o mai mare transparenþã în legãturã cu desfãºurarea evenimentelor de la „Întâlnirea românilor de pretutindeni”. Dar accesul la cãrþile româneºti. Nimeni nu ºtie precis cât va evolua internetul ºi cum vom depinde de el. Un lucru este sigur. care îºi desfãºoarã activitatea sub egida Consiliului Judeþean Tulcea. scena unui dialog plin de sinceritate. o evadare spectaculoasã ºi instantanee în lumi imaginare. familie. dincolo de micile greutãþi sau chiar micile invidii nejustificate. Mai ieri. am fost martorii unui minirecital de poezie susþinut de autoare. în faþa unui public special. Astãzi dispunem de foarte multe modalitãþi prin care astfel de evadãri sã fie posibile – droguri. dar mult mai exact ar fi sã spun cã. voi face referire la unele momente artistice care au decorat atmosfera conferinþei. iar într-una din seri au fost martorii unui spectacol folcloric 101 susþinut cu profesionalism ºi mãiestrie de ansamblul „Baladele Dunãrii” din Tulcea. dincolo de neînþelegerile de suprafaþã. Cu ocazia lansãrii de carte. Librãrii româneºti în lume Valentina ROTARU menirea se îndreaptã cu paºi repezi spre o societate postcapitalistã ºi globalistã. ar putea sã însemne o punte de legãturã între românii din diasporã ºi ceea ce au lãsat în urmã… acel personal ºi inconfundabil „acasã” cu tot ce înseamnã el pentru fiecare emigrant – copilãrie. culturã. pierd contactul cu România ºi nu mai ºtiu sã scrie ºi sã citeascã româneºte. cu toþii gândim ºi simþim româneºte. Iatã cum o carte distinsã cu premiul de debut „Grigore Vieru” la Congresul Spiritualitãþii Româneºti din Alba Iulia. radioului. Ce înseamnã lectura unei cãrþi? Un refugiu. Mulþi copii ai românilor din diasporã. cumpãrã cãrþi doar cei care au strictã nevoie de ele. Reprezentanþii asociaþiilor româneºti din strãinãtate au demonstrat cã. ºi nu de pe internet. au reuºit sã ofere publicului un itinerariu de dans ºi cântec românesc preþios. Spaþiul virtual a ajuns alfa ºi omega informaþiei. o reþea de socializare planetarã fãrã limite. la mii de kilometri depãrtare de þara natalã. Invitaþii la conferinþã s-au delectat cu câteva momente de muzicã uºoarã. lectura era modul cel mai simplu. De exemplu spectacolul „Miss Diaspora”. în august 2010. Momente artistice care au decorat atmosfera În final. FAMILIA ROMÂNà O alcool. acum citeºte doar lumea care trebuie sã citeascã. dacã mã gândesc bine. la Mangalia.DECEMBRIE 2010 deni” a fost. legal ºi accesibil. pe internet gãseºti orice. constituit din cântece populare ºi jocuri specifice marilor zone geografice din România Un impact deosebit a avut lansarea cãrþii de versuri Þãrmurile iubirii. Prezenþa în juriu ºi pe scenã a celebrei cântãreþe Felicia Filip a conferit competiþiei un plus de valoare ºi un farmec aparte. format din reprezentanþii comunitãþilor româneºti din lumea întreagã. ºi-a deschis paginile. Membrii ansamblului. a unor discuþii libere de orice conotaþie politicã sau religioasã. a investi în lumea cãrþilor nu pare o idee genialã.

cartiromanesti. filosofie. Iar dacã presa poate fi cititã ºi pe internet. aºa cã pãrinþii lor.00. cãrþi tehnice. Rao. pe toate liniile aeriene”. românii din diasporã rãmân cu o anumitã nostalgie dupã lectura în limba lor natalã ori pentru anumiþi scriitori sau artiºti care au fãcut parte din copilãria ºi formarea lor. Decarie. românii sunt interesaþi de evoluþia literaturii ºi muzicii din þarã. Sunt la mare cãutare albume interpretate de Tudor Gheorghe. Montreal. Costel Busuioc. astãzi multiculturalismul.00 – 17. Libraria poate fi vizitatã nu numai la adresa www.raftulmeu. În Canada. sã facã în Canada meseria pe care a fãcut-o ºi în România. Canada. Site-ul web este deschis 24 din 24 ore. de asemenea. Sâmbãtã: 10.com/raftulmeu. se ataºeazã mai greu de limba locului. politicã dar ºi cãrþi pentru copii. din noiembrie 2008. din Bucureºti) ºi este un pasionat de carte. spune proprietarul librãriei. mãcar o datã. mai aratã George Sava. am trãit sau am învãþat? La aceste lucruri s-au gândit atunci cei care au hotãrât sã ducã cãrþi româneºti pe tãrâmuri strãine. 365 de zile pe an. dacã veþi vizita aceastã librãrie. fost jurnalist la România Liberã ºi soþia sa Mariela Chirita. dar nu au prea multe posibilitãþi de acces la aceste volume. Marþi Miercuri: 12.00.com. care locuiesc de aproape zece ani în provincia Québec. ºi în Canada românii cautã muzicã româneascã. iar limitele de greutate la bagaje se tot micºoreazã. au la dispoziþie librãria on-line „Raftul Meu . În luna martie a anului 2009 se inaugura la Roma (Italia) primul complex comercial românesc „La Strada”. este singura librãrie de carte româneascã din America de Nord”. dar ºi pe Twitter la twitter. Oferta de cãrþi acoperã cele mai importante titluri ale literaturii române ºi universale. Mulþi au aici familii extinse. „Din câte ºtiu. aceea de librar.cartiromanesti. Margareta Pâslaru. ne veþi spune dumneavoastrã.00 – 16. Oricât de bine ar vorbi limba þãrii în care trãiesc. care adãposteºte în incinta FAMILIA ROMÂNÃ . nu ne putem desprinde – ºi nici nu vrem – de cea pe care am lãsat-o în urmã. Angela Similea.librãria lui Iliescu”. pentru cã mulþi dintre românii activi emigraþi în Canada doresc sã-ºi înveþe copiii limba românã. în funcþie de numãrul de ani care s-au scurs de la plecare.ca • Luni închis. Humanitas. fie ea engleza sau franceza. Din aprilie 2009 a intrat în folosinþã ºi site-ul acesteia.102 nu a avut. zicem noi. probabil. Ideea de a deschide o librãrie româneascã i-a venit la câþiva ani de la stabilirea sa în Canada. În curând va exista ºi o secþiune de poezie. Librãria are sediul în localitatea Miramar. în linii mari sau mai în amãnunt. aºa cã sunt obligaþi sã apeleze la cãrþi în limba românã pentru a se informa”. Corint. 2. Ne- DECEMBRIE 2010 mira. tel. dar timpul e întotdeauna prea scurt. Duminicã: 10. Ca peste tot în lume.00 – 19. App. o librãrie înfiinþatã de George Sava. fiindcã America de Nord încurajeazã. ROMÂNI ÎN LUME Librãria Pagini Româneºti: 4914. acest bagaj cultural copiilor lor. Curtea Veche. comunitatea româneascã are la dispoziþie. în incinta Bisericii Ortodoxe Române „Sfânta Treime”. nostalgia dupã-amiezilor petrecute în foºnetul de neconfundat al unor pagini de carte sau a zornãitului casei de marcat din librãria oraºului în care ne-am nãscut. Cât de pasionat. pe cât posibil. Alexandru Popescu a lucrat câþiva ani la Librãria Noi (de pe Bulevardul Magheru.Vineri: 11. ei doresc sã treacã mai departe. cãrþi de muzicã sau pentru copii. Nu în ultimul rând. iar unii se strãduiesc chiar sã þinã pasul cu noile apariþii despre care citesc în presã. Joi . incluzând dicþionare. statul Florida.30. Continuãm sã ne þinem la curent cu ceea ce se întâmplã acolo.30. istorie. www. cu cãrþile e ceva mai complicat. unde toþi cei interesaþi pot face comenzi on-line.ca. un tânãr stabilit în Montreal care are norocul. „Toþi cei care am trãit sau trãim departe de þara natalã facem parte din douã culturi. „Gândul nostru a fost cã va fi o cerere mare în aceastã direcþie. le oferã clienþilor lor carte româneascã din domeniile literaturã. 514 543 1412 • www. Mulþi dintre noi ne-am fãcut obiceiul sã cutreierãm librãriile când ajungem în vacanþe în România. Gazda librãriei este Alex. Corina ºi Bogdan Iliescu. Editurile alese pentru librãria de peste ocean sunt cele mai mari din România: Polirom. Iniþiatorii acestui proiect. adaugã Sava.00 – 19. Românii care locuiesc în SUA ºi vor sã lectureze cãrþi în limba românã. Mai mult.

relateazã NewsIn. când a început exodul celor care îºi cãutau un loc de muncã în Grecia. Românii din capitala Italiei pot cumpãra cãrþi în limba românã semnate de mari autori clasici sau de unii autori strãini la modã. Grecia. cãrþile de informaticã. Librãria „Mihai Eminescu” din Roma pune la dispoziþia celor interesaþi cãrþi din toate domeniile.net • www. din strãinãtate. periodic. Altfel spus. pentru cã majoritatea editurilor din þarã nu considerã profitabilã aceastã piaþã de desfacere. Alþii ar fi vrut sã citeascã o carte în timpul liber. în acest moment. Comenzile vin preponderent din diverse þãri din Europa. Majoritatea site-urilor româneºti de profil. însã dorinþa de a þine legãtura cu limba ºi literatura românã. În cadrul librãriei „Mihai Eminescu” se desfãºoarã ºi activitãþi culturale. o librãrie din Madrid. FAMILIA ROMÂNà ROMÂNI ÎN LUME . Mircea Cãrtãrescu ºi-au lansat ultimele cãrþi ºi la librãria „Mihai Eminescu” din Roma. romanele poliþiste ºi ghidurile de cãlãtorie. dar ºi cãrþile de bucate româneºti. de asemenea. Mulþi îºi aduceau familiile cu ei. un loc de întâlnire al celor care sunt interesaþi sã pãstreze ºi sã conserve tezaurul limbii ºi literaturii române.raft. d-na Marinescu s-a gândit sã-i ajute cumva pe „noii emigranþi”. în special literaturã românã.ro Din pãcate aceasta este realitatea cu care se confruntã românii din diasporã. nr. Se comandã telefonic ºi online. sã comenteze ºtirile pe care le prind cu ajutorul antenelor satelit. din punct de vedere financiar. totuºi. Librãria a devenit în timp o casã a românilor. sã mai afle informaþii din þarã. vin ca sã schimbe o vorbã. existã foarte puþine librãrii de carte strãinã care sã fie interesate de comenzi din partea românilor ºi sã trimitã apoi mai departe. nu le oferã ºi românilor din diasporã posibilitatea de a face comenzi. Atmosfera e caldã. Despre librãria „Mihai Eminescu” sunt puþine de spus. însã. dicþionarele român-grec. unde sunt prezentate ºi vândute cãrþile diferitelor edituri. Cele mai cãutate cãrþi sunt cele ale scriitorilor clasici (Mihai Eminescu mai ales). 103 Românii din strãinãtate gãsesc destul de greu cãrþi în limba de origine. Aºa cã în 1996 a deschis librãria „Mihai Eminescu”.ro. un loc în care se desfãºoarã seri de lecturã. Motivul inexistenþei reþelelor de distribuþie a cãrþilor pentru românii din diasporã este faptul cã editurile nu au identificat o cerere suficient de mare pe pieþele din strãinãtate. Pentru Spania. obiectele tradiþionale ale culturii româneºti sunt expuse pretutindeni. editura are câþiva intermediari care duc cãrþile direct în librãrii cum ar fi Arcobaleno. Dupã 1990. dar nu aveau de unde sã procure o astfel de „trufanda”. Puþinele cãrþi româneºti care. libhumanitas.ro. investiþia necesarã pentru a face acest pas nu se justificã. solicitarea fãcutã de aceºtia. În Franþa ºi Italia.librarie. este un sediu elegant. dar ºi integrame ºi CD-uri cu muzicã româneascã. trec graniþa pentru a fi vândute în diaspora au ca intermediari câteva site-uri autohtone: • www. mai nou din þãrile nordice ºi din Israel.DECEMBRIE 2010 lui ºi prima librãrie româneascã din Italia. • www. care s-a stabilit în Atena acum peste 20 de ani. la editura româneascã. Din dorinþa de a rãsplãti iubirea ºi aprecierea de care se bucurã în rândul românilor din diasporã autori cunoscuþi precum: Dinu Sãraru. de un bun gust desãvârºit. pentru toate vârstele.pravaliacucarti. ci prin intermediul site-ului www. Acest lucru este posibil nu printr-un contact direct între furnizor ºi cumpãrãtor. 22. iar în afara graniþelor sunt extrem de puþine librãrii interesate de comercializarea acestor produse culturale. grec-român. Patroana acestei librãrii este d-na Manuela Marinescu. cu frumosul este consideratã librãria „Mihai Eminescu” din Atena. singura librãrie româneascã din Grecia. printre cele care ajung în bibliotecile românilor din strãinãtate. Librãria „Mihai Eminescu” este situatã strada Kodratou (în Piaþa Karaiskaki). Cãrþile editurii Humanitas sunt. dar copiii nu aveau nici o ºansã sã înveþe în Atena ceva despre istoria sau cultura româneascã. Românii vin la librãrie indiferent dacã au sau nu de gând sã cumpere cãrþi. de a nu fi puºi vreodatã în situaþia de a întreba „Cum se spune asta în limba românã?” i-a fãcut pe unii dintre ei sã devinã adevãraþi pioneri în ceea ce înseamnã a deschide LIBRÃRII ROMÂNEªTI ÎN STRÃINÃTATE. Un loc viu. Silvia Kerim. un loc unde românii se pot întâlni. Atena. Polirom se numãrã printre puþinele edituri ce oferã spre vânzare cãrþi românilor de peste hotare.

dar de referinþã pentru iubitorii de folclor ajunºi la maturitate. ºi satisfacerea stagiului militar de un an de zile la Regimentul 4 Mecanizate Zalãu. în mod special. în urma unui accident de motocicletã. aceasta fiind. în urma rezultatelor obþinute la formaþiile de amatori ºi fiind specializat în domeniul instruirii acestor formaþii. care primise denumirea de Ansamblul „Tulnicul”. În toatã perioada care a urmat dupã aceastã încadrare am avut fericita ocazie de a instrui foarte multe formaþii de amatori din Baia Mare ºi din judeþ. generalul Dragnea. cu care am fãcut turnee în Franþa. se punea problema sã se înfiinþeze în Baia Mare fie teatru muzical. Am terminat ªcoala militarã de muzicã ºi am fost repartizat în practicã. Am venit la Ansamblul „Maramureºul”. cu care am participat la foarte multe festivaluri internaþionale ºi. Dupã revoluþie s-a stabilit în Statele Unite (acum trãieºte la 100 de mile de Washington Dc. existau corul ansamblului ºi o orchestrã semisimfonicã. Dupã ce am terminat ºcoala elementarã în comuna Gâlgãu. fãcându-le cunoscute americanilor cântecul ºi jocul tradiþionale româneºti. transferat pe urmã fiind la Casa de Culturã a Sindicatelor. am plecat la Bucureºti la ªcoala militarã de muzicã. fie ansamblu de cântece ºi dansuri. nemaiputând sufla la instrumentele la care m-am specializat în ªcoala militarã de muzicã. în orãºelul Hagerstown). la Dijon în mod special. Aº vrea sã amintesc Ansamblul Uzinelor de Plumb 1 Mai Ferneziu. dar ºi Ansamblul Casei de Culturã din Sighetu Marmaþiei „Flori din Maramureº”. Dupã care. ROMÂNI ÎN LUME Reporter: V-aþi nãscut în comuna sãlãjeanã Gâlgãu. am mai instruit din punct de vedere muzical Ansamblul Folcloric „Plaiurile Maramureºului” al IMMN. cu un nucleu care se forma din acest mare colectiv artistic. pe vremea aceea. Orchestra de Muzicã Popularã ºi Fanfara Exploatãrii Miniere Cavnic.104 DECEMBRIE 2010 „Niciodatã.: Ce vã amintiþi din perioada aceea. În aceastã formã de orchestrã popularã cântam la acordeon. e vorba de trombon ºi euphoniu. la Geneva. interpret la numeroase instrumente ºi unul dintre cei mai prodigioºi dirijori de orchestrã popularã.. acesta funcþiona împreunã cu Teatrul Dramatic din Baia Mare ºi exista secþia de balet. indiferent unde am fost în lume. Mergeam în teren. ªi atunci. am fost atestat ºi încadrat ca dirijor la Ansamblul profesionist „Maramureºul” din Baia Mare. în Elveþia. Alexandru Viman ºi-a cãpãtat un renume de pãstrãtor ºi promotor al autenticului. La un moment dat. Pe vremea când eu am venit la Ansamblu. lucru care s-a ºi întâmplat dupã un timp. am obþinut foarte multe diplome de merit. dar ºi în alte þãri ale Europei. Alexandru VIMAN a devenit cunoscut în special datoritã activitãþii sale la Ansamblul de cântece ºi dansuri „Maramureºul”. cu aprobarea comandantului Armatei a III-a. în judeþ ºi în þarã. A înregistrat aproape 80 de discuri de vinil ºi sute de melodii la radioul public. am fãcut nenumãrate cereri de trecere în rezervã. Aºa mi-am început activitatea de instrumentist la. În final. FAMILIA ROMÂNà . am dat examen pentru postul de instrumentist ºi am fost declarat reuºit la contrabas ºi percuþie. Folclorist. s-a înfiinþat Ansamblul de cântece ºi dansuri „Maramureºul” din Baia Mare. R. alte câteva sute de cântece imortalizându-le în cartea „Cu cât cânt atâta sunt”. Cum aþi ajuns în Baia Mare? Alexandru VIMAN: M-am nãscut în comuna Gâlgãu în 17 iunie 1940. unde am ºi rãmas pânã în anul 1964. dupã multe discuþii. Ansamblul Casei de Cul- turã din Borºa „Cercãnelul”. Au trecut anii. nu am uitat de unde am plecat” Anca GOJA Un nume probabil mai puþin cunoscut generaþiilor tinere. în acelaºi timp. diplome onorifice ºi aºa mai departe. Ansamblul de cântece ºi dansuri al regiunii Maramureº.

DECEMBRIE 2010 care v-a fãcut ºi cunoscut în zonã, de dirijor al Ansamblului „Maramureºul”? A.V.: Îmi amintesc în primul rând turneele pe care le-am fãcut în judeþ, în þarã ºi apoi, mai târziu, în strãinãtate. Totodatã, având o experienþã deja destul de serioasã în domeniu, am încercat sã realizez primele imprimãri la Radio Bucureºti ºi apoi primele discuri mici, cum erau pe vremea aia, cu mai mulþi soliºti din zona Maramureºului. Sigur cã pe urmã am ajuns la aproape 80 de LP-uri, 80 de discuri mari, care dacã le-am înmulþi numai cu 15 melodii pe fiecare ne-ar da o cifrã destul de impresionantã. Peste 400-500 de titluri de melodii imprimate la Radio Bucureºti, o mare parte din ele se aflã în Fonoteca de aur a radioului. Piese ºi jocuri populare cu orchestre, cu soliºti vocali, cu soliºti instrumentiºti ºi aºa mai departe. Mulþumesc publicului spectator, aplauzele lui fiind hrana noastrã sufleteascã ºi spiritualã, soliºtilor vocali, instrumentiºti, tarafurilor ºi orchestrelor mari din þarã care m-au acceptat în faþa lor pentru a-i dirija în cele mai mari concerte, pe cele mai mari scene ale lumii. R.: V-aþi îngrijit mereu de pãstrarea autenticului în muzica folcloricã. Cum s-au concretizat aceste preocupãri ale dvs.? A.V.: Sigur, pentru a reuºi sã pãstrãm ºi sã respectãm autenticitatea zonelor folclorice am încercat la aceste imprimãri despre care v-am vorbit sã folosesc tarafurile zonale. Dacã, de exemplu, am avut de imprimat o piesã sau mai multe din zona Maramureºului, m-am folosit de formula tarafului maramureºean. Dacã am avut de lucru cu soliºti din Bihor, de exemplu, n-am îndrãznit sã trec la efectuarea imprimãrii fãrã sã am în grupã cel puþin o vioarã cu goarnã ºi o dobã, care sunt specifice zonei de Bihor. ªi aºa mai departe: Moldova înseamnã trompetã, Banatul înseamnã taragot, saxofon, Muntenia þambal, acordeon, contrabas etc, iar Oaºul, care este zonã vecinã cu noi, înseamnã vioarã ºi zongorã. Zongora care, de fapt, este un instrument apãrut mai recent, ea n-a fost cunoscutã decât cu 100 de ani în urmã, în formaþiile de muzicã popularã. ªi se foloseºte mai mult pentru a imprima un ritm ºi pentru a susþine dansatorii când evolueazã în formulã de dans. R.: Dvs. aþi scris ºi o carte... A.V.: Sigur cã anii au trecut, lista imprimãrilor ºi înregistrãrilor la casa de discuri a crescut, a ajuns la un numãr impresionant.

105 M-am gândit cã ar fi foarte bine dacã o parte, dacã nu toate aceste valori inestimabile ale creaþiei spirituale a neamului nostru ar fi imortalizate într-o lucrare. De ce? Pentru cã oricând ºi oriunde o carte îºi gãseºte locul într-o bibliotecã. Banda de magnetofon, discurile se distrug, se voaleazã, timpul ºi evoluþiile în epoca modernã, iacãtã, ne-au adus în situaþia sã nu avem posibilitatea sã le mai ascultãm. ªi atunci am trecut la aceastã formã un pic mai profesionalã de a le pãstra într-o lucrare care se cheamã „Cu cât cânt atâta sunt”, care are în jur de 500 de melodii populare din Maramureº, culese de la cei mai renumiþi rapsozi ºi lãutari din Maramureº. R.: V-aþi stabilit, dupã revoluþie, în Statele Unite. Aþi promovat ºi acolo cântecul maramureºean? ªtiu cã nu aþi rupt legãturile cu muzica. A.V.: Da... Povestea e lungã. Prima datã când am trecut Oceanul a fost în 1981 ºi aici trebuie sã vã aduc un articol din ziarul New York Times, pe care îl pãstrez cu sfinþenie. A fost cel mai mare turneu artistic organizat între cele douã state, România ºi SUA. Atunci am vãzut, într-adevãr, aproape toate statele din America, iar acum sunt de 20 de ani în America, dar nu ºtiu dacã am vãzut 5 sau 6. Pentru cã a trebuit sã lucrez, a trebuit sã ne câºtigãm existenþa ºi pâinea cea de toate zilele. Sigur, odatã trecut Oceanul ºi odatã luatã hotãrârea de a rãmâne, am continuat ceea ce începusem aici. Fãrã lipsã de modestie, vreau sã vã spun cã, într-un spaþiu de câteva zeci de metri, într-un restaurant unde am avut ºi un club românoamerican, am invitat foarte mulþi interpreþi din România. Am reuºit sã creez o micã Românie, continuând, fãrã discuþie, tradiþiile populare româneºti, obiceiurile, datinile ºi mai ales cântecul popular. ªi ca sã fac dovada acestui fapt sau a acestei afirmaþii aº vrea sã vã pun la dispoziþie douã poze care 100% vor ilustra expresia „Sã nu uiþi de unde ai plecat”. Niciodatã, indiferent unde am fost în lume, nu am uitat de unde am plecat. În aceste douã poze existã o maºinã pe care eu ºi unul din bãieþii mei o conducem pe marile artere ale Statelor Unite ºi în metropolele pe unde am umblat. Pe parbrizul maºinii scrie mare „România”, iar pe geamul din spate scrie „Maramureº”. Deci iatã încã o dovadã cã nu am uitat de unde am plecat ºi am pretenþia cã fac o reclamã extraordinar de mare acestui colþ minunat de þarã.

FAMILIA ROMÂNÃ

ROMÂNI ÎN LUME

106

DECEMBRIE 2010

Aniversãri 2011
Ana GRIGOR IANUARIE
1 ian. – 75 ani de la apariþia, la Iaºi, a publicaþiei Însemnãri ieºene, sub conducerea lui M. Sadoveanu ºi G. Topârceanu (01.01.1936); 2 ian. – 120 ani de la naºterea lui Aron Cotruº, poet (02.01.1891 – 1962); 3 ian. – 125 ani de la naºterea lui Ion Grãmadã, scriitor, istoric, publicist, erou al primului rãzboi mondial (03.01.1886 – 1917); 4 ian. – 170 ani de la naºterea lui Petru Poni, chimist ºi mineralog (04.01.1841 – 1925); 4 ian. – 120 ani de la naºterea Sevastiei Archip, prozatoare, traducãtoare (04.01.1891 – 1965); 5 ian. – 50 ani de la inaugurarea Teatrului de Comedie din Bucureºti (05.01.1961); 6 ian. – 130 ani de la naºterea lui Ion Minulescu, scriitor (06.01.1881 – 1944); 8 ian. – 50 ani de la moartea lui Radu Cioculescu, eseist ºi traducãtor (1901 – 08.01.1961); 9 ian. – 100 ani de la naºterea Lyiei Hubic, sopranã (09.01.1911 – 2006); 11 ian. – 80 ani de la moartea lui Ioan Saizu, poet ºi eseist (11.01.1931 – 2005); 13 ian. – 10 ani de la moartea lui Ioan Sabin ªtefãnuþã, grafician (1943 - 13.01.2001); 14 ian. – 10 ani de la moartea lui Emil Turdeanu, filolog ºi istoric literar (1911 – 14.01.2001); 16 ian. – 140 ani de la naºterea lui Iorgu G. Toma, publicist, traducãtor (16.01.1871 – 1935); 17 ian. – 75 ani de la moartea lui Mateiu Caragiale, scriitor (1885 – 17.01.1936); 17 ian. – 140 ani de la naºterea lui Nicolae Iorga, istoric, critic literar, enciclopedist, scriitor, om politic (17.01.1871 – 1940); 18 ian. – 190 ani de la moartea lui Alexandru ªuþu, ultimul domn fanariot al Þãrii Româneºti (1758 – 18.01.1821); 18 ian. – 125 ani de la naºterea lui ªtefan Dimitrescu, pictor, grafician (18.01.1886 – 1933); 19 ian. – 60 ani de la moartea lui Constantin C. Nottara, compozitor, violonist ºi critic literar (1890 – 19.01.1951); 19 ian. – 30 ani de la moartea Catincãi Ralea, traducãtoare (1929 – 19.01.1981); 20 ian. – 190 ani de la naºterea lui Petru Bran, preot, poet, publicist, luptãtor pentru apãrarea limbii române în ºcolile confesionale (20.01.1821 – 1877); 21 ian. – 75 ani de la moartea lui Roman Ciorogariu, episcop ortodox (1852 – 21.01.1936); 21 ian. – 20 ani de la moartea Ilenei de România [Maica Alexandra], stareþã ortodoxã, fiica regelui Ferdinand (1908 – 21.01.1991); 22 ian. – 90 ani de la naºterea lui Alexandru Sever, scriitor (22.01.1921 – 2010); 23 ian. – 190 ani de la „Proclamaþia de la Padeº” a lui Tudor Vladimirescu (23.01.1821); 24 ian – 20 ani de la înfiinþarea Academiei de Poliþie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureºti (24.01.1991); 24 ian. – 100 ani de la naºterea lui E. Ar. Zaharia [Zaharia Macovei], poet, traducãtor (24.01.1911 – 2005); 24 ian. – 130 ani de la naºterea lui Mihail Gaºpar, prozator (24.01.1881 – 1929); 24 ian. – 90 ani de la naºterea Soranei CoroamãStanca, regizoare ºi scenaristã (24.01.1921 – 2007); 26 ian. – 75 ani de la naºterea lui Emil Lerescu, compozitor (26.01.1936 - 2004); 27 ian. – 150 ani de la naºterea lui Constantin Prezan, mareºal, erou al Marelui Rãzboi de Reîntregire a României (27.01.1861 – 1943); 27 ian. – 120 ani de la naºterea lui George Cristinel, arhitect (27.01.1891 – 1961); 28 ian. – 200 ani de la naºterea lui Ioan Maiorescu, filolog (28.01.1811 - 1864); 29 ian. – 140 ani de la naºterea lui Ion ªtefureac, etnograf, arhitect decorator (29.01.1871 – 1920); 29-30 ian. – 490 ani de la redactarea „Scrisorii lui Neacºu din Câmpulung”, primul text datat în limba românã (29-30.01.1521); 30 ian. – 140 ani de la naºterea lui Gheorghe Brãescu, scriitor (30.01.1871 – 1949); 30 ian. – 30 ani de la moartea lui Radu Petrescu, scriitor (1927 – 30.01.1981);

FAMILIA ROMÂNÃ

publicaþie a românilor de pretutindeni

DECEMBRIE 2010 FEBRUARIE
2 feb. – 140 ani de la naºterea lui Constantin Isopescu-Grecul, om politic, militant pentru fãurirea statului naþional unitar român (02.02.1871 - 1938); 3 feb. – 70 ani de la naºterea lui ªtefan Iordache, actor (03.02.1941 - 2008); 3 feb. – 75 ani de la moartea lui Nicolae Ivan, episcop ortodox (1855 – 03.02.1936); 5 feb. – 160 ani de la naºterea lui ªtefan Hepites, fizician, întemeietorul meteorologiei ºtiinþifice în România (05.02.1851 – 1922); 6 feb. – 120 ani de la naºterea lui Adrian Maniu, scriitor (06.02.1891 – 1968); 7 feb. – 80 ani de la moartea lui Ion Vidu, compozitor, dirijor, folclorist (1863 – 07.02.1931); 7 feb. – 180 ani de la moartea lui Dionisie Lupu, mitropolit al Þãrii Româneºti (1769 – 07.02.1831); 7 feb. – 270 ani de la apariþia „Marelui Hrisov al lui Constantin Mavrocordat” ce stabilea reforme fiscale ºi administrative pentru Þara Româneascã (07.02.1741); 8 feb. – 100 ani de la naºterea lui Liviu Deleanu, poet (08.02.1911 – 1967); 10 feb. – 130 ani de la naºterea lui Niculae M. Popescu, istoric (10.02.1881 – 1963); 12 feb. – 130 ani de la naºterea lui Victor Morariu, publicist (12.02.1881 – 1946); 14 febr. – 190 ani de la moartea lui Petru Maior, cãrturar, filolog ºi istoric (1761 – 14.02.1821); 14 feb. – 160 ani de la înfiinþarea „Junimii Române”, societate politicã ºi culturalã a tinerilor studenþi români din Paris (14.02.1851); 14 feb. – 80 ani de la naºterea lui Octavian Cotescu, actor (14.02.1931 – 1985); 15 febr. – 160 ani de la naºterea lui Spiru Haret, matematician, astronom, om politic, pedagog, pãrintele sistemului modern de învãþãmânt din România (15.02.1851 – 1912); 15 feb. – 100 ani de la naºterea Luciei Apolzan, etnograf (15.02.1911 – 2001); 15 feb. – 90 ani de la naºterea lui Emil Galan, scriitor (15.02.1921 - 1995); 16 feb. – 130 ani de la naºterea lui Gavril 2 mar. – 75 ani de la moartea lui Alexandru Ciura, prozator ºi publicist (1876 – 02.03.1936); 4 mar. – 20 ani de la moartea lui Ion Lãncrãnjan, scriitor (1928 – 04.03.1991);

107

Galinescu, compozitor, dirijor, folclorist (16.02.1881 – 1960); 17 feb. – 130 ani de la naºterea lui Ion Manolescu, actor (17.02.1881 – 1959); 17 feb. – 70 ani de la naºterea lui Mihai Ursachi, poet ºi traducãtor (17.02.1941 – 2004) 17 feb. – 40 ani de la moartea lui Miron Radu Paraschivescu, poet (1911 – 17.02.1971); 18 febr. – 125 ani de la moartea lui Constantin D. Aricescu, scriitor, publicist ºi istoric (1823 – 18.02.1886); 19 feb. – 75 ani de la naºterea lui Marin Sorescu, poet ºi dramaturg (19.02.1936 – 1996); 20 feb. – 110 ani de la naºterea lui Radu Cioculescu, eseist, traducãtor (20.02.1901 – 1961); 20 feb. – 100 ani de la moartea lui Gregoriu ªtefãnescu, geolog ºi paleontolog, întemeietorul ºcolii române de ºtiinþele pãmântului (1838 – 20.02.1911); 21 feb. – 20 ani de la moartea lui Vasile Pavelcu, psiholog (1900 – 21.02.1991); 21 feb. – 170 ani de la naºterea lui Nicolae Ch. Quintescu, critic literar, filolog ºi traducãtor (21.02.1841 – 1913); 22 feb. – 110 ani de la naºterea lui Iustinian Marina, patriarh al BOR (22.02.1901 – 1977); 23 feb. – 110 ani de la moartea lui Ioan S. Neniþescu, poet ºi publicist (1854 –23.02.1901); 23 feb. – 740 ani de la Prima menþiune documentarã a oraºului Braºov (23.02.1271); 25 feb. – 130 ani de la moartea lui Cezar Bolliac, poet ºi publicist (1813 – 25.02.1881); 25 feb. – 110 ani de la naºterea lui Jean Georgescu, regizor, scenarist ºi actor (25.02.1901 – 1994); 26 feb. – 130 ani de la moartea lui August Treboniu Laurian, filolog, istoric ºi publicist, om politic, membru fondator al Societãþii Academice Române (1810 – 26.02.1881); 26 feb. – 120 ani de la înfiinþarea Societãþii Arhitecþilor Români (26.02.1891); 27 feb. – 300 ani de la naºterea lui Constantin Mavrocordat, domnitor al Þãrii Româneºti ºi al Moldovei (27.02.1711 – 1769); 6 mar. – 525 ani de la Bãtãlia de la ªcheia, în care voievodul Moldovei, ªtefan cel Mare, înfrânge oastea turceascã ºi îl ucide pe pretendentul Hronoda (06.03.1486);

MARTIE

FAMILIA ROMÂNÃ

publicaþie a românilor de pretutindeni

istoric. critic ºi istoric literar. sopranã (10. scriitor.1871). – 190 ani de la moartea lui Gavriil Bãnulescu-Bodoni. fizician (1907 – 09. primul rege al României (14. 29 mar.03.03. autor al monumentalei lucrãri „Dacia preistoricã” (1846 – 24. 18 mar.03. publicist.03.03. 17 mar. condusã de un comitet. 13 mar. poet.1901 – 1983). – 110 ani de la moartea lui Vasile Maniu. dramaturg ºi publicist (15.03. poet. în care a debutat Mihai Eminescu (19.03. – 50 ani de la moartea lui Alexandru Busuioceanu.1971). compozitor ºi dirijor (08. – 180 ani de la naºterea lui Theodor Aman. teolog (1879 – 08. 13 mar. – 40 ani de la moartea lui Perpessicius [Dumitru S. 16 mar.03.03. pictor (20.03.1831 .03. editor (31.1931 1988). membru fondator al Societãþii Academice Române. 31 mar. – 100 ani de la moartea lui Nicolae Densuºianu.1951). – 190 ani de la Proclamaþia cãtre Bucureºteni a lui Tudor Vladimirescu (16. publicist. mitropolit al Basarabiei (1746 – 30. 16 mar.1961). istoric. – 140 ani de la moartea lui Alexandru Hurmuzaki. – 25 ani de la moartea lui Alexandru Giugaru. istoric (1901 – 18.1871 – 1953). – 90 ani de la naºterea lui Traian Coºovei.1986).1831 – 1891).1886 – 1937). 19 mar. – 40 ani de la moartea lui Marius Bunescu. – 180 ani de la naºterea lui Pantazi Ghica.1891 – 1957).1871).03. 10 mar.1882). la Opera Mare din Paris.03. etnolog (1864 – 19.1911).1901).03. violonist. DECEMBRIE 2010 16 mar.03. 27 mar.03. poet (21. prozator. a societãþii academice studenþeºti „România Junã”. 30 mar. 21 mar.2003). 19 mar.03. 14 mar. actor (1897 .03. – 70 ani de la moartea lui Nicolae Titulescu. diplomat (1882 – 17. 15 mar. – 90 ani de la naºterea lui Nicolae Lupan.1891 – 1962).1936). în frunte cu Ioan Slavici ºi Mihai Eminescu. 18 mar. 31 mar. istoric. militeazã pentru unitatea cultural-naþionalã a tuturor românilor (25.03. 23 mar. – 100 ani de la naºterea lui Emanuel Elenescu. – 60 ani de la moartea lui Arthur Gorovei. compozitor ºi muzicolog (16. pedagog. – 50 ani de la moartea lui Gala Galaction. – 220 ani de la trimiterea la Viena a primului program politic al românilor din Transilvania.1941). istoric ºi critic literar.1986).1821).03.03.03.03. Panaitescu].03.03. – 25 ani de la moartea lui Mircea Hoinic. folclorist.1971). fondatorul revistei „Familia”.1971). om politic. – 140 ani de la naºterea lui Constantin Argetoianu. – 120 ani de la naºterea lui Ion Pillat. 15 mar.03.1936). publicist ºi om politic. scriitor (27. actor (13. 8 mar. – 140 ani de la înfiinþarea. – 50 ani de la moartea lui Cezar Petrescu. compozitor ºi dirijor (1910 – 19. muzicolog ºi traducãtor (14.03.1951). 15 mar. diplomat. 19 mar. memorialist (15.1841 – 1907). 24 mar.03. 9 mar. participant la Revoluþia românã de la 1848 (1824 – 10. 10 mar. folclorist. publicist. – 120 ani de la naºterea lui Ion Al-George. Agârbiceanu.03.1881 – 1943).108 8 mar.03. scriitor (1892 – 09.1911 – 1992).1921 – 1993). critic literar ºi de artã. FAMILIA ROMÂNÃ publicaþie a românilor de pretutindeni . pictor (18. fondatorul Asociaþiei „Pro Basarabia ºi Bucovina” (16.1891 – 1945). 14 mar. scriitor (1871 – 10.03. rector al Universitãþii din Cernãuþi (15.03. – 170 ani de la naºterea lui Iosif Vulcan. editor al operei eminesciene (1891 – 29.1791). – 100 ani de la naºterea lui George Drumur.1881).1961).1921 – 1998). – 60 ani de la moartea lui Gheorghe Taºcã. – 110 ani de la naºterea lui Eugen Isar. „Supplex Libellus Valachorum” (28. – 80 ani de la naºterea lui Mircea Alexandru Hriºcã. om politic. – 75 ani de la moartea lui Garabet Ibrãileanu.03.03. poet ºi reporter (24.1871 – 1964). 24 mar. a piesei „Oedip” de George Enescu (13. 13 mar. – 125 ani de la naºterea lui George Topârceanu. 9 mar.1961).03. – 130 ani de la încoronarea lui Carol I. – 140 ani de la naºterea lui Eugen Botezat. 10 mar. 12 mar. scriitor ºi publicist (13. 8 mar. economist. publicist. scriitor. 28 mar.15. la Viena. – 40 ani de la moartea lui Ion I.1921). 25 mar. zoolog. – 120 ani de la naºterea lui Felix Aderca. scriitor.03.1991). unul dintre fruntaºii miºcãrii naþionale din Bucovina (1823 08.03. 20 mar. – 130 ani de la naºterea lui Tony Bulandra. – 20 ani de la moartea Mariei Holban. 15 mar. pictor (1881 – 31. – 75 ani de la premiera absolutã.1911 . scriitor ºi traducãtor (1896 – 23.1821). – 90 ani de la naºterea Artei Florescu.03. om politic (1875 – 12.03.

com O nouã bisericã la Solvesborg. în judeþul vecin. Micuþa artistã a reuºit sã aducã lacrimi în ochii actriþei Mahée Paiement ºi sã-l emoþioneze pe actorul Yves Desgagnés.L’échelle du talent. Una din cele mai mari voci ale muzicii româneºti îºi spune povestea. Pe 12 septembrie. Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. „R. iar aceastã bisericã ortodoxã româneascã va reprezenta o poartã a cerului ºi o poartã cãtre tot ceea ce înseamnã valori creºtine ortodoxe româneºti” .C’s Band”.) a cântat 17 ani prin strãinãtate. Radu (muzicianul Radu Constantin.DECEMBRIE 2010 109 Revista presei: mass-media despre români septembrie . Dirijor al propriei vieþi / Mihai Mateaº Adevãrul. red. a pus bazele propriei formaþii. nu se mai ºtie despre dvs. www. din cauza unor „binevoitori”. la Conservator.ro A plecat în Danemarca pentru a-ºi urma dragostea. ai fi în stare sã juri cã bate spre 40. vom pune piatra de temelie la aceastã bisericã de lemn care se va înãlþa în oraºul Solvesborg din Suedia. Nãscut în Oradea. la pian. alãturi de care am fãcut ºi eu un turneu de 6 luni în Siria. la secþia dirijori orchestrã”. Episcopul românilor ortodocºi din Europa de Nord. Ne cunoscuserãm cu câteva luni înainte. care alesese drumul exilului. Patricia Paul a câºtigat locul doi ºi un premiu de 500 de dolari. De altfel. 7 septembrie 2010. Dupã ‘89. difuzatã de postul de televiziune Canal V (fost TQS). în formaþia „Roºu ºi negru”. Preasfinþitul Pãrinte Macarie. Prestaþia ei a impresionat nu numai publicul participant la emisiune. ambele în Arad. În 1984.decembrie Selecþie realizatã de: Laviniu ARDELEAN ºi Simona DUMUÞA Pe urmele lui Céline Dion Pagini româneºti. va aºeza piatra de temelie pentru noua bisericã a parohiei ortodoxe româneºti din Solvesborg. dacã faþa nu i-ar fi luminatã de zâmbetul tineresc. Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord: „Împreunã cu Preasfinþitul Pãrinte Andrei Fãgãrãºanul. pãrul grizonat ar sugera o vârstã mult mai înaintatã ºi. paginiromanesti. Patricia Paul locuieºte cu familia în Saint-Hubert ºi a interpretat. ”Am fãcut ºcoala generalã de muzicã. n. începând cu Finlanda. cu care „a bãtut” Germania 9 ani. Suedia. Apoi. urmându-mi soþul. Unde v-aþi teleportat? – Am plecat din þarã din motive sentimentale. cu care a cântat în Kuweit. piesa „S’il suffisait d’aimer”. dar mutat de mic copil în Arad.formula-as. Deoarece numãrul credincioºilor ortodocºi români de pe teritoriul Suediei este în continuã creºtere. a scãpat ca prin minune de un accident de motocicletã ºi a înfiinþat un cor de muzicã religioasã în Spania. grãnicer. apoi în grupul lui Micky Popescu. 4 septembrie-10 septembrie 2010. – Vã numãraþi printre marii dispãruþi ai muzicii uºoare din România. La doar 31 de ani. ºi în final cu „Romanticii”. www. este necesarã construirea de noi lãcaºuri de cult. a celebrei cântãreþe Céline Dion. povesteºte Marc. din Cluj. în cadrul concursului. 10 septembrie 2010. unde cântam amândoi. nimic. care-i apare de câte ori subiectul muzicã se iþeºte în discuþie. Emisiunea este echivalentul quebechez al mai celebrei America’s got talent. ºi tocmai a scos pe piaþã primul CD al grupului. la barul Melody. Preasfinþitul Pãrinte Macarie. care a þinut sã o ridice în braþe. am intrat cu bursã la Universitatea Gheorghe Dima. ªi tot dragostea o face sã fie mai fericitã ca la începutul vieþii. constrâns de strãmutarea tatãlui.adevarul. A cântat mai departe sprijinitã pe dragoste.es Românul Jean Filip Marc a studiat Conservatorul în patru þãri. FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni O româncã de 9 ani ºi jumãtate i-a impresionat pe organizatorii ºi membrii juriului emisiunii Zéro B 1000 . pe care îl conduce ºi azi. ci ºi juriul. ºi liceul de muzicã. Suedia Agenþia de ºtiri Basilica. ca dirijor.ro Eva Kiss – „Tânjesc sã simt sub tãlpi pãmântul românesc” (fragment) / Ines Hristea Formula As. septembrie 2010.basilica. lui Radu i s-a luat paºaportul ºi i s-a interzis sã mai plece din þarã. Arabia Sauditã ºi Dubai. www. În 1981. Jean ºi-a descoperit pasiunea pentru muzicã de mic. Jean Filip Marc poate spune cã este „trecut prin viaþã”. Mai multe informaþii cu privire la acest eveniment a oferit pentru TRINITAS TV. Terenul a fost cumpãrat pe o sumã simbolicã de la primãria oraºului Solvesborg.

lucrãm la planul de inovare al României”.608).ro România a câºtigat 27 de medalii. la Cernãuþi Romanian Global News. 12 septembrie 2010.formula-as. putea fi numitã o tânãrã emigrantã.ro Duminicã. rãdãcinile româneºti îi dau putere ºi identitate.829 de elevi) ºi marocanii (83. dintre care opt de aur.Corul popular „Dragoº Vodã”. mama ºi cei patru copii sã ia drumul „negrei strãinãtãþi”. la Salonul Internaþional de Inovaþii ºi Investiþii de la Moscova. Peste 100 mii de români în ºcolile din Italia Ziarul Lumina. www. în primãvara acestui an. prima având loc anul trecut. Polonia. Ca întotdeauna. în sala Casei tineretului din Cernãuþi au fost prezenþi oaspeþi din toate satele româneºti din regiune. Ne dorim ca rezultatele cercetãrii sã ajungã mai repede în economie ºi.ro publicaþie a românilor de pretutindeni Când a emigrat cu pãrinþii ei în Canada. trei medalii de bronz ºi ºapte premii speciale.adevarul. www. în anul 2001. Dupã un concert al bobocilor. de la unii dintre cei mai importanþi profesori de chitarã din Canada. corelat cu planul de inovare al Europei. 12 septembrie 2010. Dupã absolvirea Liceului de muzicã „George Enescu” din Bucureºti. 14 septembrie 2010. impresioneazã pe toatã lumea ºi primeºte o bursã acordatã celor mai buni studenþi din anul întâi. „Mi se pare excepþional cã am reuºit cu doar 20 de invenþii sã câºtigãm 27 de medalii ºi premii speciale. Iran. ºi dupã ce obþinuse premiul întâi pe þarã la un concurs naþional de chitarã. deoarece se vor înfiinþa mii de locuri de muncã. românii sunt pe primul loc în clasamentul naþionalitãþilor prezente în bãncile ºcolilor italiene. Aceasta este cea de-a doua participare a României FAMILIA ROMÂNà Ministerul Învãþãmântului. membru-colectiv al Uniunii Interregionale „Comunitatea Româneascã din Ucraina”. la presenza degli alunni stranieri nelle scuole statali” (Scurtã incursiune în învãþãmânt. 27 de medalii pentru inventatorii români / Ioana Mareº România liberã. o hotãrâre cutezãtoare a pãrinþilor sãi a fãcut ca tata. Alãturi de maeºtrii scenei din diferite colþuri ale Bucovinei de diferite vârste. Încurajatã de primul succes.rgnpress. sau Ucraina. inventatorii români au obþinut opt medalii de aur.romanialibera. pentru aceasta. toamna anului 2002 o gãseºte pe Floria studentã a Universitãþii din Toronto.110 Floria Nica-Henneke – „Nu voi uita niciodatã momentul în care avionul s-a desprins de la sol” (fragment) / Ion Longin Popescu Formula As. Universitãþii ºi Cercetãrii (MIUR) din peninsulã relevã într-un studiu prezentat la început de an ºcolar cã numãrul elevilor români a ajuns la 105. Pe lângã aceastã reuºitã. inovarea înseamnã transformarea cunoaºterii în bani”. www. 18 septembrie 2010. Acum. În scurt timp. precum ºi din România.ziarullumina. 11-17 septembrie 2010. prezenþa elevilor strãini în ºcolile de stat) mai relevã cã acest fenomen se înregistreazã pentru al treilea an consecutiv. Studiul „Focus in breve sulla scuola. sã câºtige un premiu naþional în Italia. În urmã cu doar câþiva ani. la Cernãuþi a avut loc cea de-a 21-a sãrbãtorire a „Limbii noastre cea române”. a spus preºedintele ANCS. Mihai va studia la Parma cu unul dintre cei mai importanþi vio- . Pentru cele 20 de invenþii cu care Autoritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã (ANCS) a fost prezentã la eveniment. reuºind sã depãºeascã albanezii (91. Artista Floria Nica-Henneke din Koln face parte dintre cetãþenii europeni fãrã graniþe. Coreea. nouã medalii de argint. aterizând la Toronto. El crede cã planul de inovare pe care îl dezvoltã ANCS va contribui la dezvoltarea economicã a României pe termen lung. La vârsta la care alþi puºti sunt interesaþi de jocurile pe calculator.000 de invenþii din mai multe þãri precum Cehia. manifestarea a fost deschisã de cãtre inima Societãþii „Mihai Eminescu” . în plin necunoscut. www. 22 septembrie 2010.ro DECEMBRIE 2010 la acest salon. mai cu seamã cã prima þarã strainã în care s-a stabilit ºi a studiat a fost Canada. deºi are doar 9 ani. Adrian Curaj. spune Curaj. Cea de-a zecea ediþie a Salonului Internaþional de Inovaþii ºi Investiþii de la Moscova s-a desfãºurat între 7 ºi 10 septembrie. www. inventatorii români au mai câºtigat anul acesta 58 de medalii ºi premii speciale la Salonul Internaþional de la Geneva. În cadrul evenimentului au fost expuse 1. „Micul Paganini din Târgoviºte” a cucerit Italia cu vioara / George Enache Adevãrul.682. Micul violonist a reuºit. „Cercetarea înseamnã transformarea banilor în cunoaºtere. avea 19 ani. transmite corespondentul Romanian Global News din Cernãuþi.es Târgoviºteanul Mihai Chiþac a intrat direct în anul III la Conservatorul „Arrigo Boito” din Parma. Limba românã sãrbãtoritã de românii bucovineni. Astfel.8% din numãrul total al strãinilor care învaþã în Italia. adicã 16. Ca sã se adapteze mai repede a încercat sã se rupã din rãdãcini. începe sã ia lecþii private.

Artistul a declarat Doru Apreotesei (ex. Avea deja trecut în CV un premiu important la vioarã. reprezentarea edililor De-a lungul multor ani de când m-am stabilit în cãrora le-a fost dedicat concertul s-a dovedit a fi Suedia s-au întâmplat multe lucruri ºi pe plan una slabã.DECEMBRIE 2010 loniºti din Europa. participa cu mai multe lucrãri ºtiinþifice la a 13-a precum ºi alte feþe bisericeºti. este liderul unei trupe de raggae. www. Conferinþã Internaþionalã de Fuziunea InformaArtiºti din diaspora româneascã þiei. iar apoi în Suedia. dupã ce a terminat clasa întâi la Colegiul Naþional de Arte „Octav Bãncilã” din Iaºi. La eveEdinburgh.es desene realizate pe pereþii sãlii.preotul paroh Traian Valman. Dan Perjovschi. Bãnãþeanul com.Târgoviºte. Organizatorii au fost Dioceza Ortodoxã românã din Romanian Global News. City se intituleazã „Central Court” ºi constã în www.adevarul. sunt cetãþeni suedezi de foarte mult din Milano a împlinit 35 de ani timp ºi fac muzicã de când se ºtiu. a fost în oraºul mire a comunitãþii ortodoxe româneºti. artist transil- FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni . 3 octombrie 2010. 28 septembrie 2010. în bazilica San Marco Apreotesei a încercat sã fie profesor de muzicã. www. Din 2 septembrie artistul se aflã în rezidenþã la Spencer Museum of Art. profesor universitar la Facultatea de Ma. 28 septembrie Italia.Parma Lirica. www.adevarul. care avea pe atunci ºapte ani.rgnpress. organizatã anual de cãtre Societatea Inter/ Maria Capelos naþionalã pentru Fuziunea Informaþiei în diverse România liberã. Doru ºi Radu Apreotesei trãiesc la Parohia ortodoxã româneascã Stockholm. Fuziunea Informaþiei este un domeniu al „Patã de culoare” este titlul sub care expune tehnologiei de vârf care foloseºte informaþii (date) la Palatul Mogoºoaia Ioan Iacob. premiul întâi la secþiunea sa de vârstã la Concursul Internaþional „Mozart” . în primãvara acestui an. pentru început în Adevãrul. locuri de pe glob.es Spencer Museum of Art din Kansas City gãzduieºte expoziþia artistului român pânã în februarie 2011. foloseºte umorul „în mod foarte serios”. Consulatul General al Românei din Milano 2010. Tatãl a fugit din / Cornel Toma România comunistã în anii ‘80. Este extrem de talentat. ieri. Luca Fanfoni. imigraþie. cu familia. La doi ani distanþã. Concertul a fost priInformaþiei” în capitala Scoþiei lejuit de înfiinþarea la Milano acum 35 de ani a / Mircea Monu primei parohii ortodoxe româneºti din Italia. din parcurile Disney / ªtefan Both Expoziþia în desfãºurare la muzeul din Kansas Adevãrul.romanialibera. în anii ‘80. într-un an în care a pregãtit Omul care compune muzica proiecte ºi pentru alte instituþii de artã din Europa. în timp ce fiul sãu. Doru fiinþarea parohiei ortodoxe. Radu.es au ajuns la Stockholm ºi soþia Dorina împreunã cu Cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la înfiul lor.adevarul. 7 octombrie 2010. La eveniment au participat aproApreotesei. Dan Perjovschi. cu numeroase aplicaþii militare ºi civile. Asta cred italienii despre Mihai Chiþac. dar ºi-a dat seama cã nu i se potriveºte. optice. care au umplut pânã la Un român a fãcut „Fuziunea refuz locurile disponibile. statul New Mexico. 111 provenite de la surse de naturi diferite (electronice. ecologie etc. ricanul Florentin Smarandache. 26 septembrie 2010. astfel cã din Milano a fost organizat.despre lumea contemporanã” ºi problemele ei: pune muzicã ambientalã în studioul sãu din Stock. gãzduitã în acest an de cãtre www. umane). din Scoþia. româno-ame.rãzboi. Ionescu Adevãrul.ºi Comunitatea Ortodoxã a românilor din Milano. apreciat în continuare în America / Dana G. Radu. Are doar nouã ani. supranumit „Micul Paganini” din Târgoviºte. Totuºi. nãscut la Bãlceºti Mesajul de întâmpinare ºi încheiere a fost rostit de în 1954. civilizaþie virtualã. holm. unul dintre cel mai bine cotaþi artiºti vizuali români în strãinãtate. în onoarea oraºului.ro În perioada 26-29 iulie 2010. dar asta nu îl împiedicã sã smulgã ropote de aplauze la spectacolele în care concerteazã. Danemarca. am nume a gãzduit ieri searã un concert susþinut de oscilat între genuri muzicale diferite”. din oraºul mulþumeascã milanezilor pentru cãlduroasa priGallup. Bazilica San Marco din piaþa cu acelaºi muzical. Mihai Chiþac a plecat. acustice. SUA. un concert de galã ºi-a fãcut un studio propriu în capitala Suediei. La fel cum fãceam ºi în România. a spus Doru „Orchestra dell’Amicizia” dirijatã de maestrul Michele Brescia. ximativ 500 de persoane. Marea Britanie. mecanice. la Parma. care a þinut sã le tematicã a Universitãþii „New Mexico”.ro Centrul Internaþional de Conferinþe din capitala Scoþiei. Pro Musica. anul trecut. Micul muzician a reuºit însã sã obþinã punctajul maxim ºi la Concursul Naþional „E lucevan le stele” . Sfinx) a pentru „Adevãrul” cã a conceput „un mare eseu emigrat în Suedia. pentru a niment a mai fost prezent episcopul Siluan.

„Am plãcerea sã anunþ cã Oana Lungescu a acceptat oferta mea de a deveni noul purtãtor de cuvânt al NATO. a anunþat oficial. este purtãtor de cuvânt-adjunct. www. Greg Walker cãuta cu siguranþã multe calitãþi. a declarat ºeful NATO. pentru ca românii noºtri sã poatã auzi limba lor ºi sã poatã asculta muzica româneascã de pe Valea Timocului. a declarat preºedintele Federaþiei Comunitãþilor Româneºti din Valea Timocului. în plus. A expus cu succes în Germania. Biserica româneascã din Viena . a lipsei banilor. În prezent. dispus sã înveþe lucruri noi. 16 octombrie 2010. înlocuindu-l pe James Appathurai.formula-as. „Mulþi dintre români nu mai ºtiu sã citeascã ºi sã scrie în limba lor. Walker nu înþelege de ce oamenii se simt deranjaþi ºi spune cã a luat aceastã decizie. aratã Daily Mail. ªtii româneºte? Un avantaj pentru a te angaja într-un restaurant din Marea Britanie / Andreea Ghinea Ziare. Începând cu noul an ºcolar 2010/2011 s-a reluat activitatea la atelierele de limba românã ºi dialectul aromân cu elemente de culturã si civilizaþie din Panciova. cu o expoziþie prezentatã sub sintagma „Întunericul roºu”. în postul de purtãtor de cuvânt al Alianþei Nord Atlantice. vorbitã pe teritoriul oraºului de în jur de 1000 de locuitori. Însã autoritãþile sârbeºti au închis postul de televizune. care urma sã fie cumpãrat de noi. www.com În momentul în care a început sã caute un alt angajat pentru restaurantul sãu din Marea Britanie. O româncã. O recentã rezidenþã în Israel i-a prilejuit artistului o semnificativã experienþã plasticã graþie dialogului cu totul special pe care l-a avut cu muntele Carmel ºi cu lumina sudului.com. Bizara cerere a fost inclusã pe un anunþ pus de Walker pe localul sãu. Este bine cunoscutã harþuiala la care este supus preotul român Boian Alexandrovici. „Am închiriat spaþiu de emisie. El vorbeºte ºi englezã.112 vãnean activ la Dusseldorf din 1980. învaþã elemente de gramaticã ºi vocabular ºi vizioneazã filme documentare ºi aplicaþii multimedia despre cultura ºi civilizaþia poporului român. trebuia sã ºtie ºi limba românã. Nu existã ºcoli. sub pretextul cã proprietarul nu ºi-ar fi plãtit taxele”. aºa cã ºi un britanic ar putea lucra aici”.es publicaþie a românilor de pretutindeni Ziarele de limbã românã scrise pentru comunitãþile de români din afara graniþelor au dispãrut aproape complet din cauza crizei. cea mai mare comunitate româneascã ce nu mai are nici un fel de presã în limba românã este cea de pe Valea Timocului. O altã fostã jurnalistã.com DECEMBRIE 2010 Carmen Romero. În afara faptului cã angajatul trebuia sã fie muncitor. Am un muncitor român care lucreazã aici deja de un an de zile. Activitãþile la aceste ateliere se desfãºoarã o datã pe sãptãmânã. „Nu cred cã am fãcut ceva rãu. care va prelua un nou post în cadrul Alianþei". din Serbia. 22 octombrie 2010. 22 octombrie 2010. Este pentru prima oarã în istoria de 61 de ani a Alianþei când o femeie va fi purtãtor de cuvânt al NATO. La Panciova s-a reluat activitatea la atelierele de limba românã ºi dialectul aromân Romanian Global News. www. Deºi românii au încercat sã îºi deschidã ºi o televiziune. iar autoritãþile sârbeºti sunt ostile chiar ºi actelor religioase. 9 octombrie 2010. a explicat patronul localului. în 2007.com. ºi. autoritãþile sârbeºti nu le-au dat voie. dupã ce în urma unui alt anunþ de angajare au venit mai mulþi oameni care nu erau cu adevãrat interesaþi de slujba respectivã. vine dintr-o þarã a fostului Pact de la Varºovia. informeaza România Liberã. 23 octombrie-29 octombrie 2010. însa una a fost puþin mai ciudatã.ro FAMILIA ROMÂNà Secretarul general al NATO. Ar fi comunicat mult mai bine dacã urmãtorul ar vorbi românã. transmite corespondentul Romanian Global News din Voivodina. Anders Fogh Rasmussen. Românii de peste graniþã au rãmas fãrã presã Ziare. care a îndrãznit sã ridice o bisericã româneascã în Valea Timocului”. când îl va înlocui pe canadianul James Appathurai. Oamenii din zonã au fost deranjaþi de aceastã cerere ºi au trimis plângeri cãtre BBC. punctual.) / Claudiu Târziu Formula As. câteva ore pe zi. corespondent BBC. dar a fost prezent ºi la Sibiu. repartizaþi în trei grupe.ziare. într-o conferinþã de presã susþinutã la Bruxelles dupã încheierea reuniunii miniºtrilor de Externe ºi ai Apãrãrii din cele 28 de þãri membre ale NATO. organizate al treilea an consecutiv de Asociaþia „In medias res”. Cursurile sunt menite românilor din oraº ºi tuturor cetãþenilor interesaþi sã înveþe particularitãþi despre cultura ºi limba poporului român. joi. care a lucrat la agenþia spaniolã EFE. dar ºi a indiferenþei autoritãþilor din Bucureºti. www.ziare. Duºan Parvulovici. Timp de douã ore academice cursanþii. purtãtor de cuvânt al NATO / Aura Costache Adevãrul. receptat în perioada iernii meridionale. numirea româncei Oana Lungescu. www.adevarul. a mai spus acesta.rgnpress. biserica ortodoxã româ- . Ea urmeazã sã îºi înceapã activitatea în aceastã calitate la 1 decembrie.ro Vãzutã din stradã. picturile lui intrând încã din anii debutului în mari colecþii particulare.Preot Nicolae Dura (frag.

Mai degrabã scundã. erau acolo doar câteva fraze care aveau sã-l bântuie de atunci înainte mult timp. el fiind jucãtor profesionist. Mitropolia Banatului a donat un clopot pentru Parohia Ortodoxã de la Malainiþa din Valea Timocului. Fosta angajatã a corpului de balet al Teatrului de revistã „Constantin Tãnase” a plecat în Italia..ziarullumina. hotãrât s-o aºeze pe rafturile bibliotecii. pe mãsuþa de stejar de lângã uºã. pe pereþii cãreia stau cuminþi tablourile de familie. ºtia cam cum merg treburile în chestiunea asta a „minoritãþilor”. a declarat pãrintele Petru Drãghicescu. pictura în linie neobizantinã ºi în culori profunde. Stomatologul din Mediaº care piloteazã spre lumea a treia / Elena Dumitra Adevãrul. Nu se aºtepta sã afle mare lucru. un dentist din Mediaº. 24 octombrie 2010.formula-as. unde s-a apucat de poker. 30 octombrie-5 noiembrie 2010. La început era mai greu. Întors acasã. Trintu e fondatorul celei mai puternice asociaþii româneºti din þara de la poalele Alpilor. ce trãiesc din vremuri strãvechi. membru al unor prestigioase institute vieneze de cercetare istoricã. pe care nu le aveau în tot restul Austriei ºi Ungariei decât nobilii. pentru cã mã subestimau”. ca o minoritate naþionalã. plinã de pace. Noul sport oficial al minþii. Elena a plecat în Italia într-o vacanþã. Cum ar fi: „între croaþi. a învãþat sã piloteze ca sã acorde asistenþã medicalã gratuitã în zone greu accesibile din Ciad..”. Abia dupã câteva zile a rãsfoit-o aºa. parohul bisericii din Toracu Mare. κi aminteºte ca si cum ar fi fost ieri: tot o amiazã blândã de toamnã. slovaci.. Postul de televiziune Discovery Channel l-a prezentat pe Roland Hermann FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni . Avea.. pe atunci. te duce cu gândul acasã. ei s-au ocupat intensiv.. Înãuntru. vorbind ºi astãzi un dialect propriu. pagina 56. în 14 sate din regiunea Burgenland. ªi atunci i-au cãzut ochii pe.net 113 „Copy ai Vlahiei suntem noi” (fragment) / Bogdan Lupescu Formula As. pentru cã eram singura femeie de la masa de poker. însã. drepturi politice incredibil de mari pentru niºte ciobani. privind relaxat trecãtorii ºi gândindu-se la ale lui. Se distinge. tot ceva despre maghiari. Bãrbaþii erau aroganþi ºi încercau sã mã intimideze.realitatea. În urmã cu câþiva ani. În micul sãu apartament din inima Vienei. Elena Ichim. printr-o combinaþie izbutitã de tradiþie ºi modernitate. în partea de sud a munþilor Gunsergebierge. dar se simþea încã tânãr ºi puternic. www. Am început sã îl însoþesc la turneele de poker.adevarul. cu frunze arãmii. 30 octombrie 2010. cehi.es Roland Hermann (32 de ani). Îi pãcãleam. pânã în secolul al 19-lea. cu cruce în vârf. aproape ºaptezeci ºi cinci de ani.ro Elena Ichim a lãsat baletul pentru poker. a declarat Elena Ichim pentru Libertatea. are o nouã adeptã: fosta balerinã de la Teatrul „Cosntatin Tãnase”. Trintu Maran a fãcut cândva o descoperire uluitoare. Pe scurt. cu miros de gutui ºi de busuioc. unde pãrintele Bojan Alexandrovici a construit prima bisericã româneascã din zonã. poker-ul. prinsã între umerii altor douã clãdiri. O tihnitã ºi dezinteresatã promenadã. 1 noiembrie 2010. în treacãt. catapeteasma auritã ºi stranele de lemn masiv compun o atmosferã familiarã. Se întâmpla în urmã cu 15 ani. Episcopia Romano-Catolicã din Timiºoara a donat un clopot pentru cimitirul fostei Parohii româneºti Rusko Selo din Banatul sârbesc. chiar despre rromi ºi sinti. Rwanda sau Guyana. a lãsat cartea la a cãrei lansare participase. www. Mitropolitul Banatului.. Iar modesta clopotniþã de deasupra. uitând o vreme de ea. ca cea care se oglindeºte-n fereastrã.DECEMBRIE 2010 neascã din Viena nu este deloc impresionantã. Ca ºi cum ai intra în odaia cea bunã a bunicii. sloveni. cu pãstoritul oilor ºi cu un comerþ înfloritor cu lânã. un specialist.ro Prin purtarea de grijã a Înalt Preasfinþitului Nicolae. Mozaicul de pe frontispiciu ºi uºile de sticlã pe care sunt gravaþi doi îngeri vestesc un loc de închinãciune. Un nou clopot pentru românii din Banatul sârbesc / George Giurgiu Ziarul Lumina. www. „Mulþumim Înalt Preasfinþitului Mitropolit Nicolae al Banatului pentru purtarea de grijã faþã de credincioºii români ortodocºi din Serbia ºi Episcopiei Romano-Catolice din Timiºoara pentru clopotul donat pe care îl vom instala în cimitirul fostei parohii româneºti Rusko Selo din Serbia”. valsând pe largile bulevarde. Spre deosebire de ceilalþi locuitori. Fostã balerinã româncã bate italienii la poker Realitatea. „L-am cunoscut pe iubitul meu în Italia. Providenþiala paginã 56! La capitolul „Croaþii”. de pe Mittelgasse 19. Tot drumul l-a fãcut pe jos. www. de un statut juridic aparte s-au bucurat Vlahii (în croatã) sau Valahii (germanã). cãci românii nu s-au ostenit niciodatã sã fie recunoscuþi în Austria. Se mai vorbea foarte pe scurt despre aºa-numitele „libertãþi valahe”. Aceasta este cea de-a doua donaþie pe care românii din Serbia o primesc. Probabil. Fusese invitat la lansarea unei cãrþi despre minoritãþile din Austria. unde s-a îndrãgostit de un jucãtor profesionist de poker ºi a decis sã rãmânã acolo sã se apuce ºi ea de acest sport. o problemã de care se preocupa îndeaproape. Se împãcase cu gândul.

Caracterul internaþional al Berlinului devine din ce în ce mai solid. ºi-a consolidat poziþia în regiuni în urma alegerilor locale de duminicã. Prima reuniune a miºcãrii Europeni pentru Italia urmeazã sã aibã loc sâmbãtã. Puþini europeni ºtiu cã pot vota în alegerile locale din Italia. a fost nevoie ca filmele lui sã-ºi capete întâi laurii în Occident.com FAMILIA ROMÂNà Candidaþi de origine românã au câºtigat cinci din cele ºase primãrii în Transcarpatia. Noi dorim sã îi încurajam sã voteze.hotnews. munca. de rezolvare a problemelor. Preºedintele Uniunii Interregionale „Comunitatea Româneascã din Ucraina”. în Guyana Britanicã. pentru ca sã poatã avea primirea pe care o meritau ºi acasã. având sedii ºi la Genova. Vom începe cu românii. în România. probleme care se adreseazã tuturor milanezilor . dar ideea este de a extinde iniþiativa cãtre alte comunitãþi. În Europa existã libera circulaþie a persoanelor. „Dorim sã le explicãm conaþionalilor noºtri cã cetãþenii statelor UE au dreptul la vot în alegerile locale. þara lui de adopþie. pentru cã aceasta este modalitatea de accelerare a integrãrii.evz. nu poate crede nimeni cã un singur oraº are posibilitatea de a rezolva o astfel de problemã complexã. spre exemplu cãtre polonezi ºi moldoveni. un membru al noii miºcãri politice. iar est-europenii sunt în fruntea listei.ro Românii din Italia au înfiinþat o miºcare politicã . inclusiv la Kiev.ro În Berlin sunt activi din ce în ce mai mulþi întreprinzãtori strãini.ziare. Fiecare a 8-a companie privatã se aflã în proprietatea unor persoane de alte naþionalitãþi. 10 noiembrie 2010. anunþã Mediafax. Aurica Bojescu a obþinut un mandat de deputat în Consiliul regional Cernãuþi. nu e doar un regizor cunoscut. în Ucraina. iar organizaþia are deja 600 de membri. 1 noiembrie 2010. serviciilor ºi construcþiilor .ro. Întreprinzãtorii vin din nici mai mult nici mai puþin de 164 de þãri. în 2005. aºa cã decizia de a alege sã fie medic a venit oarecum de la sine. Subiectul trebuie abordat la nivel european. în urma alegerilor locale care au avut loc duminicã. Românii din Italia au creat o miºcare politicã ºi vor sã participe la alegerile locale / Alina Neagu HotNews. Roland Tibi Hermann se mândreºte cu ºase aventuri miraculoase despre care spune cã i-au schimbat viaþa.au fost întemeiate în ultimii zece ani. condus de preºedintele ucrainean Viktor Ianukovici. ci ºi un foarte preþuit profesor de teorie a filmului. www. Ion Popescu a declarat pentru Newsin cã rezultatele finale ale scrutinului local vor fi anunþate marþi.ro publicaþie a românilor de pretutindeni Ziare. Aºa cum se întâmplã adeseori în cazul românilor talentaþi. siguranþa”. a fost prezentatã prima oarã în cadrul Festivalului de la Cannes ºi se bucurã deja de câteva premii.casa. Potrivit unui sondaj la ieºirea de la urne dat publicitãþii de GFK Ucraina. La cei 32 de ani. www. ºi Premiul pentru cel mai . Marian Mocanu a adãugat cã „Nu toþi românii sunt romi ºi nu toþi romii sunt români. în timp ce Mihai Bojescu ºi-a asigurat un loc în Consiliul raional Hliboca.de cele mai În Germania. fie pe listele altor partide.com. A descoperit prin 2005 cã poate face mai mult pentru semenii sãi ºi s-a decis sã participe la misiuni umanitare.ºi intenþioneazã sã participe la alegerile locale. pentru prima datã. dar munca într-un cabinet nu a simþit cã e mãnuºa care sã se muleze perfect stilului sãu personal. 13 noiembrie-19 noiembrie 2010. Torino ºi Roma. „Autobiografia lui Nicolae Ceauºescu”. iar majoritatea companiilor . A ales stomatologia. însã primele date au confirmat victorii ale românilor în zonele cu populaþie româneascã. de prezentare a cererilor noastre. În condiþiile în care în Berlin locuiesc aproximativ 470 000 de persoane de alte naþionalitãþi. 9 noiembrie 2010. anunþã Camera de Comerþ (IHK Berlin). din raportul IHK rezultã cã fiecare al 14-lea strãin desfãºoarã aici o afacere. din Norvegia. Partidul Regiunilor. În Berlin existã mai multe firme româneºti decât americane Evenimentul zilei.formula-as.Europeni pentru Italia . www. citând cotidianul La Repubblica. cea mai recentã docu-ficþiune semnatã de Andrei Ujicã. fie pe liste proprii. O confirmã acum ºi Camera de Comerþ a capitalei (IHK Berlin): la începutul anului 2010 au fost înregistrate în Berlin peste 32 300 de firme strãine. printre care ºi Marele premiu al secþiunii documentar la Festivalul de la Bergen. prin urmare expulzarea unor cetãþeni europeni pentru cã sunt de etnie romã este de neconceput”. a explicat Marian Mocanu. Cinci etnici români au fost aleºi primari în Ucraina DECEMBRIE 2010 multe ori active în domeniile comerþului. Partidul Regiunilor urmeazã sã preia controlul asupra primãriilor ºi administraþiilor regionale din centrul ºi nordul Ucrainei.114 în cadrul unui scurtmetraj. De mic copil era preocupat de cei din jur. sub conceptul „Descoperã eroul din tine!”. Andrei Ujica – „Exilul m-a învãþat cã nu e bine sã-þi cultivi nostalgiile” (fragment) / Dia Radu Formula As. Aºa avea sã plece. www. Referindu-se la situaþia romilor din Italia.

fãrã nici un comentariu însoþitor. indiferent de sacrificiile ce îl aºteaptã. primul lãcaº de cult în Timoc. a cãrei vizionare dureazã trei ore. anunþã blogul rousa. ºi în pofida piedicilor ce ni le-a pus în special clerul sârb. a declarat cã „odatã cu sfinþirea iconostasului a luat sfârºit truda pentru cea dintâi zidire isprãvitã în Serbia de nord-est.ziare. în favoarea României. din Cehia.ro. emigrantã în Statele Unite. un tânãr care a decis sã continue. unde sã se slujeascã în limba maternã a celor peste 300. a fost sfinþit duminicã. filmul a reuºit sã stârneascã destule controverse. care era preot. Preasfinþitul Daniil. Biro HotNews. în 2005”. Iel Bobului. când.est . A. care citeazã MTI. La eveniment au participat.ro Un scandal de proporþii a izbucnit în Ungaria. În plus. dupã ce oficialii români din aceastã þarã au obþinut permisiunea directorului Teatrului Naþional din Budapesta pentru a sãrbãtori aici 1 Decembrie. este realizatã exclusiv din filmãri de arhivã. În ceea ce priveºte gusturile vedetelor.info Scandal de proporþii în Ungaria. 15 noiembrie 2010.DECEMBRIE 2010 bun documentar est-european. cu ajutorul autoritãþilor române.timocpress. 22 noiembrie 2010. . aflatã la guvernare.hotnews. Istvan Palffy. episcop al Daciei Felix din Vârºeþ ºi Preasfiinþitul Lucian. Morava ºi sudul Dunãrii – limba românã.Sorian Raicovici pentru parohia din Iacovãþ. Tot atunci s-a vãzut nevoitã sã facã faþã provocãrilor artistice ºi sã munceascã ºi 20 de ore pe zi pentru a se putea impune pe o piaþã mult prea vastã. Serbia. pentru sãrbãtorirea zilei de 1 Decembrie / A. românii din Timoc. pictoriþa spune cã acestea nu se manifestã liber. am reuºit sã o transformãm în simbolul renaºterii româneºti”. Pasiunea pentru picturã a început sã se manifeste pe la vârsta de trei ani. Adriana a început sã deseneze în joacã. Am investit în ea dragoste ºi speranþã. Acesta a fost executat din lemn conform tradiþiilor ortodoxe româneºti. pentru a doua bisericã din Malainiþa. în condiþiile în care data de 1 Decembrie coincide cu pierderea. care a fost remarcatã ca artist de nume mari de peste ocean. episcop al Caransebeºului. Ziua naþionalã a României.com O româncã stabilitã în Montreal este câºti- FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni Adriana Oancia este o pictoriþã de origine românã. ctitorul primei biserici ortodoxe româneºti în Timoc.com. la Festivalul de la Jihlava. alãturi de bunicul ei. www. situatã în Valea Timocului. Protopopul Protopopiatului Dacia Ripensis din Valea Timocului.Partidul Popular Crestin-Democrat KDNP. Potrivit sursei citate. scrie Hungarianambiance. www. ci sunt impuse de stiliºtii personali. ipodiaconul Ioan Liviu Micu. dupã ce directorul Teatrului Naþional din Budapesta le-a închiriat spaþiul românilor. Succesul l-a obþinut abia dupã ce a pãrãsit þara.000 de români din cele 154 localitãþi cu populaþie româneascã din regiunile istorice Timoc. Românca ale cãrei tablouri se aflã acasã la Donald Trump ºi Oprah Winfrey / Alina Vãtãman Evenimentul zilei. Lucrãrile ei au fost achiziþionate de personalitãþi precum Donald Trump sau Oprah Winfrey. avem la Malainiþa una dintre cele mai frumoase biserici din lume. pe când era studentã în ultimul an la Design interior. Iconostastul Bisericii „Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavril” din localitatea Malainiþa. odiseea preotului Boian Alexandrovici care a fost condamnat la închisoare de autoritãþile sârbe pentru curajul de a construi. Lansat la final de octombrie ºi în România. în Montreal / Carmen Negoescu Ziare.blogspot. alãturi de un sobor de preoþi români din Serbia ºi mulþi români veniþi din satele din împrejurimi. pelicula. iar în 14 noiembrie .evz.ro 115 cerut Executivului de la Budapesta o investigaþie în urma deciziei directorului Teatrului Naþional din Budapesta de a închiria spaþiul românilor ºi a cerut demiterea lui Robert Alfoldi de la conducerea instituþiei de culturã. a precizat Alexandrovici. a Româncã premiatã cu titlul de avocatul anului 2010. Tot în cursul zilei de duminicã a fost hirotonit ca preot. de cãtre Ungaria. 18 noiembrie 2010. Mai mulþi politicieni maghiari ºi figuri publice importante considerã „o provocare” gestul românilor din þara vecinã de a aniversa Ziua naþionalã la Teatrul Naþional din Budapesta. Conceput ca un eseu. în 13 noiembrie a devenit preot în parohiile din Serbia de nord . preot Boian Alexandrovici.Horreum Margi ºi Isacova. dupã 170 de ani de sete duhovniceascã. a teritoriilor din Transilvania stãpânite pânã în 1918. dupã 1833 când lãcaºele de cult ale minoritarilor români au trecut sub jurisdicþia Bisericii Ortodoxe Sârbe.com. 22 noiembrie 2010.com. politician al Alianþei FIDESZ . Neagu. www.[…] Potrivit blogului maghiar. „Acum putem sã ne mândrim cã noi. www. autorizaþia datã românilor de cãtre directorul Teatrului Naþional pentru sãrbãtorirea zilei de 1 Decembrie în acest spaþiu a fost retrasã. S-a sfinþit iconostasul primei biserici din Timoc Timoc Press. cu bani de la Institutul Cultural Român.

încã nu am verificat corespondenþa”. în baza unitãþii româneºti.ro Ambasada României la Madrid are plãcerea de a informa cã dl. Încerc întotdeauna sã gãsesc estetica potrivitã în tema aleasã”. www. Stãpânul tunelelor: Un român coordoneazã lucrãrile de construcþie la metroul newyorkez / Ilie Fugaru Mediafax. într-o pauzã la jumãtatea unei zile de lucru încãrcate. 29 noiembrie 2010. www. deºi este. Paganini” din Parma. La aceastã ediþie s-au prezentat 117 de candidaþi. Fotografiile ei din cadrul expoziþiei intitulate „Dincolo: În spatele ferestrelor impuse: Bãrbaþii Berlinului” prezintã o viziune alb-negru asupra problemei imigraþiei ºi a integrãrii în societate. ºeful de Stat-Major al Jandarmeriei Române a spus cã distincþia acordatã constituie recunoaºterea modestei contribuþii adusã de România la menþinerea pãcii ºi. în cadrul ceremoniei. „Arturo Toscanini”. dar nu m-am concentrat deloc asupra chestiunii integrãrii. spune el. Mihnea Ignat. în centrul atenþiei în Germania. Cu aceastã ocazie. evenimentul. De asemenea. în companii private.116 gãtoarea titlului de „Avocatul anului 2010”. un îndemn la continuitate ºi la solidaritate în efortul de a întãri pacea ºi colaborarea în Balcani ºi în lume. a studiat la Universitatea Naþionalã de Muzicã din Bucureºti ºi la Universitatea de Muzicã ºi Arte Frumoase la Viena. ce a avut loc sãptãmâna trecutã.mae. a primit Premiul Special al Filarmonicii Toscanini din Italia. de la înfiinþarea acesteia în 2005. rãsplãtitã cu respectiva distincþie pentru realizãrile sale profesionale în domeniul dreptului. madrid. nici sociologice. s-a nãscut la Sibiu în timpul regimului comunist. madrid. la Auditoriul „N. Dirijorului român i-a fost atribuit acest premiu prin unanimitate de voturi. Aºezat confortabil pe un fotoliu în biroul sãu situat la etajul ºase al clãdirii de la capãtul bulevardului Broadway.adevarul. în prezenþa unei delegaþii condusã de ºeful de StatMajor al Jandarmeriei Române. scrie publicaþia germanã Deutsche Welle. implicat în comunitate ºi sunt pregãtiþi pentru a lucra în cele mai bune cabinete de avocaturã. Premiu internaþional pentru un dirijor de orchestrã român din Spania Ambasada României Madrid. 29 noiembrie 2010. „Am început sã lucrez la acest proiect în urmã cu doi ani. Alãturi . Secretara tocmai i-a fãcut un sumar al programului din ziua urmãtoare. pentru profesionalismul de care dau dovadã în executarea misiunilor internaþionale în Kosovo. în cadrul unei gale. la una dintre cele mai prestigioase competiþii internaþionale de specialitate.ro Loredana Nemeº. „Ziua mea e încã abia la început. nãscut la Craiova în 1980. au primit medalia EULEX ºi 11 poliþiºti din staff-ul Departamentului de Poliþie Specialã. „Îi place sã se joace cu necunoscutul ºi sã-nfrunte teama pe care acesta o genereazã”.200 de avocaþi. în vârstã de 38 de ani. 25 noiembrie 2010. a precizat Loredana despre fotografiile ei expuse la muzeul Neukoelln. 28 noiembrie 2010. Potrivit site-ului organizaþiei. Mihnea Ignat. Dl Mihnea Ignat s-a impus în finala în care au rãmas doar 4 dirijori. precum ºi a reprezentanþilor misiunilor EULEX ºi KFOR. într-adevãr. totodatã. la muzeul Neukoelln din Berlin. decernat de prestigioasa AJBM (Asociaþia tinerilor avocaþi din baroul Montreal). Mihai Horodniceanu vorbeºte cu pasiune despre proiectele de construcþii ale metroului newyorkez pe care le supervizeazã ºi despre amintiri din România. dar a emigrat în Germania pe când avea doar 13 ani. Este dirijorul titular ºi directorul artistic al Orchestrei Filarmonice a Universitãþii din Alicante. ceremonia de medaliere a jandarmilor români a avut loc în oraºul Kosovska Mitrovica. pânã la data de 20 februarie 2011. în cadrul celei de a IX-a ediþii a Concursului Internaþional de Dirijat de Orchestrã. Potrivit unui comunicat al Jandarmeriei. Aceºti tineri avocaþi formeazã un grup influent. general de brigadã dr.a ediþie. Jandarmii români din Kosovo distinºi cu medalia EULEX Ambasada României Madrid.ro DECEMBRIE 2010 la Parma. dintre care 12 au fost invitaþi sã concureze Un specialist în construcþii originar din România este coordonatorul celor mai mari lucrãri de infrastructurã ale metroului newyorkez. a reunit peste 200 de personalitãþi importante.es publicaþie a românilor de pretutindeni FAMILIA ROMÂNà Cei 82 de jandarmi din Detaºamentul de Misiuni Internaþionale al Jandarmeriei Române au fost distinºi. Gheorghe Ruginã.mediafax. instituþii sau agenþii guvernamentale. care a publicat un interviu cu românca ale cãrei fotografii vor fi expuse. aflat la a 4. transmite corespondentul Mediafax la New York. organizat la Parma (Italia).mae. AJBM are o vechime de peste 110 ani ºi reprezintã mai mult de 4. cu medalia EULEX. dirijorul Orchestrei Filarmonice a Universitãþii din Alicante. Berlin: O româncã prezintã „celãlalt berlinez” într-o expoziþie fotograficã / Noemi Varga Adevãrul. Este vorba de Adina Comãniþa. Opera mea nu are nici scopuri politice. joi. Câºtigãtorul acestui premiu a fost invitat sã dirijeze concertul din 7 aprilie 2011 al Filarmonicii Toscanini.

la Mãnãstirea „Sfântul Apostol ristice despre România. studenþii vor putea lent de cãtre fosta putere comunistã. în care va fi Universitatea Westminster din Londra i-au învãþat prezentat un mini-spectacol de balet. niei la Chiºinãu. Olanda: La 1 Decembrie românesc la Universitatea sediul Ambasadei României la Haga va avea loc Westminster / Oana Dan evenimentul „Ziua studentului român în Olanda”. Printre invitaþii evenimentului din Nottingham se Sute de tineri din Basarabia au sãrbãtorit numãrã ministrul consilier Sabin Popescu.ro ca: Studenþii pot participa la evenimentul „1 DeDe ziua naþionalã. NYU sau Cornell. Danemarwww. studentã preunã cu Marius Lãzurca. ci prin fapte concrete”. prin evenimente cu specific roRomanian Global News. 117 regia lui Cristian Mungiu. care marcheazã ºi împlinirea a 165 de ani de la înfiinþarea Societãþii Studenþilor Români din Paris. studenþii români de la cembrie Românesc.ro participanþi câteva cuvinte româneºti. „Sunt de Francisc Bartok. alãturi de colegul româneascã a sãrbãtorit Ziua Marii Unirii de la lor Ovidiu. Franþa : În Paris. În cuvântul sãu. colinde ºi filme de prezentare a României.ro pulare. Artã Tudor Ungureanu.rgnpress. trei români Ziua Naþionalã a tuturor românilor din cadrul ªcolii de Media au vorbit despre semAgenþia de ºtiri Basilica.basilica.festiv au prezentat elevii de la liceul „Hiperion” ºi gându-se la 630 de cereri anul acesta. cum se mai înStudenþilor Români din Strãinãtate (LSRS). participa la evenimentul „Celebrate Romania!”. au împãrþit albume foto ºi broºuri tu. ediþia a II-a”. Am vrut sã profitãm de ocazie ºi sã Înaltpreasfinþitul Mitropolit ºi Exarh Petru îmvorbim despre România”.DECEMBRIE 2010 de diplome. cei prezenþi cu ocazia Zilei Naþionale a României. vor fi servite pe colegii lor ce înseamnã sã sãrbãtoreºti pe gustul preparate tradiþionale româneºti ºi va avea loc o românilor. gãzduit de ambasadorul Cãlin Fabian. care „n-au dat curs cererii MiSUA: Studenþii care învaþã la universitãþi tropoliei Basarabiei de a i se retroceda mãcar un precum Columbia. reprimate vioPetru ºi Pavel”. vor putea imobil. pe unul din pereþii biroului sãu sunt douã tablouri de picturã abstractã. spune Diana. realizat expoziþie de fotografie. muzicã ºi dansuri po2010. un sobor de preBritanie se mândreºte cu multiculturalismul ºi cu oþi ai Mitropoliei Basarabiei au oficiat un Telibertatea de exprimare a naþionalitãþilor pe care le Deum de mulþumire. La eveniment a asistat ºi gãzduieºte. 2 decembrie mânesc: mese tradiþionale. Marea Arhimandrit Andrei Caramalãu).es guvernanþii actuali. Un moment versitatea Westminster a crescut de 15 ori. Evenimentul zilei.Guvernului ºi Primãriei Durleºti. Germania: Studenþii români se vor reuni la Würzburg pentru a sãrbãtori împreunã Ziua Naþionalã. prin petreceri ºi mese festive. cu sprijinul Ambasadei României în Regatul Unit Mitropolia Basarabiei a sãrbãtorit al Marii Britanii ºi al Irlandei de Nord. în s-au desfãþurat pe o ninsoare nãprasnicã. Speciali. reprezentanþi ai Preºedinþiei.Grupul „ªtefan Vodã” de la Cãpriana. cipalul organizator al evenimentelor. accentuând calvarul prin toresc Ziua Naþionalã / Cristina Iana care a trecut structura ecleziasticã româneascã din Adevãrul. Marea BriGeneraþia care nu mai are rãbdare tanie: 1 Decembrie va fi sãrbãtorit la Nottingham a serbat Ziua Unirii la Chiºinãu ºi Manchester. 2 decembrie nificaþia zilei de 1 Decembrie ºi i-au învãþat pe 2010. studente la Universitatea Westminster. Grupu- FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni . „Am vrut sã le arãtãm Andrei” din Durleºti. explicã Horodniceanu. L-am cunoscut aici la New York ºi am devenit prieteni”. condus de zãrile cele mai cãutate sunt ªcoala de Media. În Manchester. studenþii organizeazã pe 3 decembrie evenimentul „Roumania-France. acest spaþiu.adevarul.Alba Iulia. Înaltpreasfinºi Design ºi ªcoala de ªtiinte Sociale ºi Limbi þitul Mitropolit ºi Exarh Petru i-a felicitat pe toþi Strãine. se Întâistãtãtorul Mitropoliei Basarabiei a îndemnat aratã într-un comunicat de presã de marþi al Ligii la „unitate nu doar prin vorbe. exprimându-ºi nemulþumirea faþã de www. municipiul Chiºinãu (stareþ britanicilor ce înseamnã acasã pentru noi. Acasã mai are un numãr semnificativ de lucrãri ale pictorului român stabilit în Franþa ºi decedat la sfârºitul anilor ‘80. 1 decembrie 2010. Organizatorii evenimentului. deux siecles d’historie partagee”. În ultimii cinci ani. www. prin. fãcând o scurtã incursiune în istoria recentã a Studenþii români din strãinãtate sãrbãMitropoliei Basarabiei. din cele câteva zeci care i s-ar cuveni”.evz. Ambasada României la Londra ºi pãrintele Dan Cei mai mulþi dintre ei s-au aflat în primele rânduri Ghindea. 1 decembrie 2010. ambasadorul Româîn anul trei la Relaþii Publice. ajun. un nepot al lui Bela Bartok.tâmplã. Alina ºi Diana. numãrul de studenþi români care au aplicat la Uni. Manifestãrile viziona filmul „Amintiri din epoca de aur”. de la Parohia Ortodoxã Românã „Sfinþii la protestele din luna aprilie 2009. de la ziua naþionalã a României pe strãzile din Chiºinãu. www. ziua când întreaga suflare îmbrãcat în costume populare ºi. s-au La 1 decembrie.

Mihai Iuzvac.rgnpress. „Cine uitã nu meritã”. aceeaºi credinþã. iar cheia rezolvãrii situaþiei este aplicarea modelului german de reunificare ºi în niciun caz calea violenþelor de genul celor care se întâmplã acum în Coreea”.ro publicaþie a românilor de pretutindeni Alexandru Viman este fãrã îndoialã cel mai cunoscut dirijor pe care orchestra Ansamblului Transilvania l-a avut de-a lungul istoriei sale. aceeaºi limbã. Mugurel ºi Aurel. 7 decembrie 2010.informatia-zilei. Mulþi dintre ei ar fi vrut sã fie prezenþi în cetatea Marii Uniri. de origine românã. organizaþii literare ºi socio-culturale s-au reunit în capitala Belgiei pentru a dezbate o temã de interes: „Eroi ºi antieroi în literaturã”. În timpul marºului. Mesajul transmis de tineri se poate deduce lesne din ceea ce era scris pe bannerele afiºate pe parcursul activitãþilor: „Uniþi în cuget ºi-n simþiri”. Elona Zhana ºi Alexandra Davidescu. piese de teatru ºi concerte. la fel ca în aprilie 2009. cetãþeni americani. cum îi place sã spunã. premiul pentru „Vocaþia Acþiunii pentru Libertate ºi Justiþie” a fost acordat UI „Comunitatea Româneascã din Ucraina”. Este cãsãtorit din 1969 cu Georgeta. care a culminat prin numirea sa de cãtre Consiliul Culturii în funcþia de dirijor al Ansamblului Maramureº.emaramures. „coborând din deal în vale”.” Finalul evenimentului a fost marcat de recitalul talentatului Antonio Nyerjak din oraºul maramureºean Cavnic. transmite Romanian Global News. reprezentatul „Spirit Românesc” este de pãrere cã statul român ar trebui sã fie mai serios în demersurile pe care le întreprinde în Republica Moldova: „Nu mai avem rãbdare. www. Folkist din Cavnic invitat la Festivalul Literar Intercultural „Interlitratour” din Belgia / Doris Uglar 6 decembrie 2010. iar invitaþi de onoare au fost George Stanca. Premiile sunt acordate de 10 ani pe diferite domenii de activitate. care a încântat publicul cu frumoasele melodii ale muzicii folk româneºti. Numeroºi reprezentanþi ai unor asociaþii culturale flamande. a plecat din Gâlgãul natal ºi în câþiva ani a ajuns sã facã înregistrãri pentru Fonoteca de Aur în studiourile Radiodifuziunii Române. A plecat la ªcola Militarã de muzicã din Bucureºti. În 1991 a luat decizia de a se stabili în SUA. Pe o pânzã mare însã li se putea citi regretul: „Cu trupul la Chiºinãu. Basarabia e a ta”. a ajuns apoi instructor ºi dirijor al La a X-a ediþie a Premiilor Revistei „Balcanii ºi Europa” din Bucureºti. festivalul a avut loc la sfârºitul lunii noiembrie. Nãscut în localitatea Gâlgãu (Sãlaj). are doi bãieþi. La invitaþia celor douã grupuri au rãspuns pozitiv circa 300 de persoane care au participat împreunã la un marº. „Mai presus de orice. „Aceastã distincþie este un semn de recunoºtinþã a eforturilor comune ale tuturor . cei care ne considerãm români. însã condiþiile grele de obþinere a vizei de intrare pe teritoriul României i-au determinat sã rãmânã de 1 decembrie la Chiºinãu. La cei 21 de ani ai sãi. bulgarã. Anatol Ursu. „Criºana” Oradea ºi în cele din urmã la Ansamblul Transilvania. în acest colþ de Românie”. cãsãtoriþi. „RE-Unire” ºi „Basarabia pãmânt românesc”. sloganul „România nu uita. a spus ca a fost „un parcurs pasionant în descoperirea diversitãþii acestui microcosmos cultural care este Bruxelles-ul. Carmen Hopârtean. Liderul grupului „Deºteptarea”. Festivalul a oferit publicului o varietate de activitãþi: conferinþe. Viman a parcurs toate etapele unei cariere muzicale de excepþie. Gjovalin Kola. Da. români!”. tinerii au scandat. Cei prezenþi au vorbit. fostul dirijor al Ansamblului Transilvania traieºte de 20 de ani în SUA / Grigore Ciascai Informaþia zilei. prin reprezentanþii lor. Ursu spune cã „România ºi Republica Moldova sunt douã state care au aceeaºi istorie. director al Casei Arthis. Cam acesta este de fapt drumul unui copil de þãran talentat. cu sufletul la Alba Iulia”. spectacole. albanezã. www. 3 decembrie 2010. Alexandru Viman. a precizat cã scopul manifestãrii este de a trezi la realitate ºi acea pãturã a societãþii din Republica Moldova care este refractarã la ideea regãsirii românilor de pe ambele maluri ale Prutului în acelaºi stat. Mãcar pentru noi. dirijor al orchestrei „Þara Oaºului” din Satu Mare. Lek Pervizi. plecat din sat sã cucereascã lumea.Casa de culturã belgianoromânã. despre eroii contemporani din literaturã. cum se numea pe atunci.ro DECEMBRIE 2010 fanfarei ºi orchestrei „Flori de minã” din Cavnic. Iniþiat ºi organizat de Arthis . anual fiind însã premiate ºi comunitãþi româneºti din jurul graniþelor. în cadrul unei mese rotunde. la Alba Iulia. într-o familie de þãrani.118 rile de iniþiativã intitulate sugestiv „Spirit Românesc” ºi „Deºteptarea” ºi-au chemat colegii de liceu ºi facultate pentru a marca ºi la Chiºinãu ziua Marii Uniri. Participanþi au fost scriitori ºi ziariºti din Belgia. oficialitãþile statului român trebuie sã renunþe la declaraþii demagogice ºi sã treacã la fapte. Comunitatea Româneascã din Ucraina premiatã de Revista Balcanii ºi Europa Romanian Global News. o horã a unirii ºi la un concert inedit. filme. www. la unele dintre ele fiind prezentã ºi Doris Uglar. Un drum presãrat cu suiºuri ºi coborâºuri. corespondentul eMaramures la Bruxelles. dar au ºi putut asculta poezii ºi frânturi de memorii ale unora din scriitorii prezenþi.ro FAMILIA ROMÂNà Iubitorii de literaturã ºi frumos ºi-au dat întâlnire la Bruxelles în cadrul Festivalului Literar Intercultural „Interlitratour”.

jucatã cu casa închisã la Viena / Magda Criºan Adevãrul. spune ea.. numitã de criticii de teatru de la Viena . directorul Revistei Balcanii si Europa.es Piesa unei românce. când. Pentru suceveanul Mihai Cucu (32 de ani). Gianina Cãrbunariu redã cu ironie ºi detaºare viaþa muncitorilor români în Marea Britanie”. .. din oraºul Limerick.ºi nu în ultimul rând subiectul goanei nebune dupã cumpãrãturi”. La 24 de ani s-a înscris online în Summer Institute of Linguistics. Dupã ce au ºcolit-o un an în Marea Britanie.ro. Acesta constã într-o bursã de studii la Music Art and Show din Milano. ne-a spus suceveanul. 10 decembrie 2010. oportunitãþile profesionale s-au dublat acum 10 ani. De aceea. Acolo a cunoscut mai mulþi membri ai Asociaþiei Iconografilor din Irlanda. Ea a primit premiul Bravo Bravissimo al Fundaþiei Mike Bongiorno.adevarul.DECEMBRIE 2010 119 membrilor colectivi în ceea ce priveºte pãstrarea vorbeºte despre condiþiile mizere în care trãieºte identitãþii noastre naþionale” a declarat dl. desfãºurat în Italia. dar susþine ºi lecþii private. fizicã ºi chimie Realitatea. la Dublin. www. organizaþie al cãrei scop este sã ajute comunitãþile sãrace din lume care au nevoie de un alfabet. 8 decembrie 2010. toþi participanþii terminã o icoanã pictatã în maniera greco-bizantinã. cântã de la 6 ani ºi a câºtigat pânã acum 15 trofee ºi multe premii întâi. Un bilet la o reprezentaþie costã 15 euro.libertatea. www.ro Un spectacol dupã piesa Gianinei Cãrbunariu se joacã cu casa închisã ºi este lãudat de presa austriacã.concurs „Io canto” („Eu cânt”). 7 decembrie 2010.aºa cum afecteazã ele oamenii de rând . Andreea. 13 decembrie 2010. Luminiþa Prisecaru provine dintr-o familie de oameni care mereu au încercat sã-ºi ajute semenii. 13 decembrie 2010. Mihai a început sã predea tehnica de pictare a icoanelor la Colegiul „Marry Immaculate”. a trezit atâta interes în rândul austriecilor. „La sfârºitul cursului. Andreea a interpretat melodia „I surrender” a cântãreþei Celine Dion ºi a putut fi vãzutã pe canalul italian Canal 5 Mediaset. apoi lucrul efectiv cu pigmenþii”. relateazã . fiind student la Facultatea de Arte Plastice din cadrul Universitãþii Alexandru Ioan Cuza din Iaºi. Nu este de mirare cã piesa tradusã în germanã de Daria Hainz. .O poveste înduioºãtoare despre imigraþie ºi toleranþã. A acceptat ºi n-a mai plecat de acolo. Spectacolul se joacã la celebrul Volkstheater din Viena. frustrãrile unui pensionar sãrac britanic desconsiderat de societatea în care a evoluat. Sunt doar câteva dintre aprecierile laudative din presa austriacã la adresa Gianinei Cãrbunariu. Ei au trecut deja prin toate etapele realizãrii icoanei.. www. Piesa „Sparanghel” trateazã tema sensibilã în Occident a imigraþiei din Estul Europei spre Vest. Spectacolul se va juca pânã la mijlocul lui ianuarie 2011 cu casa închisã. integrãrii sociale. a cãrei voce a fost asemãnatã cu cea Laurei Paussini sau a Larei Fabian. o ieºeancã în vârstã de 28 de ani care munceºte voluntar ca sã transpunã în litere limbajul unui trib strãvechi.es O româncã talentatã a câºtigat premiul juriului în finala concursului „Io canto” / Carla Dinu HotNews. din oraºul Limerick. În prezent.. O cercetãtoare româncã.copilul fantastic al teatrului românesc”. Libertatea.Românca trateazã cu realism ºi obiectivitate temele actuale ale migraþiei. sã-ºi gãseascã cazare ºi sã relaþioneze cu bãºtinaºii. scrie newnotizie. care i-au propus sã predea în þara lor câteva lecþii de picturã a icoanelor bizantine. Alfabet tribal inventat de o româncã în Etiopia / Dana Chiru Îi învaþã pe irlandezi sã picteze icoane / Cristina Scortariu Adevãrul. a obþinut o bursã de studii în Marea Britanie.net O româncã a fost premiatã chiar de preºe- FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni Africa înseamnã de aproape doi ani „acasã” pentru Luminiþa Prisecaru.hotnews. www. tehnica auririi.realitatea. sã picteze în stil bizantin. Pasionat de arta bizantinã. românca de 14 ani cu o voce de excepþie.Kronen Zeitung”. ºefii institutului au decis cã ieºeanca este pregãtitã sã plece la capãtul lumii.adevarul. gândul voluntariatului i-a încolþit în minte încã de la vârsta adolescenþei. Tânãra a plecat în misiune alãturi de membri ai unei organizaþii britanice expertã în ajutorarea comunitãþilor exotice care-ºi doresc un alfabet propriu. a câºtigat duminicã seara premiul juriului în finala emisiunii. www. Cea mai mare încercare constã în faptul cã misionarii limbii trebuie sã se descurce pe cont propriu: sã gãseascã o sursã de finanþare pe durata ºederii.ro Are 32 de ani ºi de aproape 10 ani locuieºte în Irlanda. Carol un lucrãtor român în Marea Britanie ºi despre Roman. . începând cu desen.Sparanghel” Andreea Olariu. tânãrul îi învaþã pe studenþii Colegiului „Marry Immaculate”. a cãrei regie este semnatã de Christina Hommel. sã se adapteze la obiceiurile culturale locale. premiatã de Obama pentru rezultatele în astronomie.. . crizei economice .it.

Românca va primi una dintre cele mai înalte distincþii acordate de guvernul Statelor Unite cercetãtorilor aflaþi la începutul carierei. care au fost recompensaþi de Obama. Experienþa apropie comunitãþile.es publicaþie a românilor de pretutindeni Emilia Moroºanu Limba ºi literatura românã pentru italieni. 14 decembrie 2010. separat de alte programe educaþionale oferite de statul român aici.. printre alþi români din Italia. www. cercetãtori din toate domeniile ºi profesori universitari sã se integreze în societatea germanã. Voi ajuta specialiºti din toatã þãrile. sã se integreze în societatea germanã de la învãþarea corectã a limbii. pânã la obþinerea documentelor” a spus Antonia Olariu. DECEMBRIE 2010 temã prea comodã.cele mai multe. spun profesorii români.120 dintele american Barack Obama! Emilia Moroºan.. pentru rezultate deosebite în studiile sale de astronomie. Dar nu e nici o Antonia Olariu a fost numitã director adjunct al instituþiei Welcome Center a Universitãþii din Konstanz din cadrul Departamentului de Relaþii Academice ºi Internaþionale. Tânãra de 32 de ani va ajuta doctorazi. Paginile sunt roºii. în românã. Emilia Moroºan a fost nominalizatã pentru premiu de Biroul de Cercetare Strategicã din cadrul Forþelor Aeriene americane. din statul american Texas. va fi recompensatã de Obama pentru debutul sãu extraordinar în cariera ºtiinþificã. o persoanã cu talent pentru limbi strãine. e scris citeþ: „Numele meu este. 14 decembrie 2010. drumul cu un autobuz pânã în Italia al unei tinere românce venite la muncã. dar nu grave .adevarul. confuzii cu alte cuvinte din limba românã. dacã o citeºti din perspectiva unui imigrant român aflat în Italia.ro FAMILIA ROMÂNà Dincolo de ºtirile cu infracþiuni ale imigranþilor. vezi cã nu e o temã pentru acasã prea complicatã. În compunerea asta. Atinge o temã sensibilã. grupuri de studenþi italieni din Veneþia învaþã limba românã dupã versuri de Eminescu. nici vreo stilisticã rãvãºitoare. Lecþii de toleranþã / Andrei Udiºteanu Evenimentul zilei. „Concurenþa a fost foarte mare pentru acest post.”. E simplu. Cercetãtoarea româncã se numãrã printre cei 85 de oameni de ºtiinþã. fizicã ºi chimie. cercetãtor la o universitate americanã. Mai ales pentru cineva ca Francesca Zanatta. O româncã îi ajutã pe cercetãtorii strãini sã se integreze în Germania / Mihaela Iacob Adevãrul. personajul îºi descoperã identitatea. Antonia Olariu este stabilitã în Germania de 10 ani ºi are dublã cetãþenie. . pentru cursul de limba românã pe care îl urmeazã la Institutul Român de Culturã ºi Cercetare Umanisticã din Veneþia – curs unic în Italia. pline de greºeli. oameni foarte buni în domeniile lor. Textul nu ascunde vreo filosofie complicatã. Tânãra este lector de limba germanã pentru studenþii internaþionali la Universitatea de Excelenþã din Konstanz ºi din ianuarie 2011 va prelua postul de director adjunct al instituþiei Welcome Center a Universitãþii din Konstanz din cadrul Departamentului de Relaþii Academice ºi Internaþionale ºi referent. Peste 350 de candidaþi din care 90 cetãþeni germani. www. Dacã te uiþi atent pe foaia de hârtie. Titlul.evz. Românca este în acest moment profesor-asistent la Universitatea Rice. studenta italianã Francesca Zanetta îºi imagineazã.

Un Coresi aromân: Tiberiu Cunia. George Ucenescu autobiografie. autorul cãrþii expune aici argumente demne de a fi luate în seamã fãrã a avea însã ºi pretenþia ultimului cuvânt. imnul de astãzi. în care gãsim Cronica primei ªcoli româneºti din ªcheii Braºovului. FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni . ce cuprinde pe lângã altele Muzeul „Junii braºoveni”. factor de unitate naþionalã”.DECEMBRIE 2010 121 Am primit la redacþie Simona DUMUÞA Imnul naþional Deºteaptã-te române: scurt istoric. Sala „Cartea ºi cãrturarii braºoveni”. Dicþionarul Român-Aromân. 2002 autor Ilie Traian. de Vasile Oltean. Braºov. Redãm din Epilog: „Nãscut în momente de mari agitãri spiritual-politice. cel considerat de autor ca fiind adevãratul creator al melodiei. 2008. Noul alfabet aromânesc. apoi lui Anton Pann ºi lui George Ucenescu. Nicolae. Problema neologismelor. Editura Cartea Aromânã ºi Editura Danubius. Fundaþia „Prima ªcoalã Româneascã”. ne sunt redate contextele care au dus la atribuirea melodiei imnului naþional mai întâi lui Andrei Mureºanu. precum ºi descrierea sãlilor ce o compun: Sala de clasã „Anton Pann”.” Prima ºcoalã româneascã = First romanian school = Die Erste rumänische schule. din care enumerãm: Aromâna: limbã sau dialect?. Standardizarea scrierii aromâne. dar ºi o descriere succintã a Complexului muzeal din incinta bisericii Sf. Sala „Diaconul Coresi”. a strãbãtut un secol ºi jumãtate cu aceeaºi putere de trezire a simþãmântului de dreptate ºi adevãr istoric pe care îl are ºi azi. broºurã apãrutã la Braºov. Congresele de limbã ºi culturã aromânã. Anton Pann creatorul melodiei imnului Deºteaptã-te române? ºi George Ucenescu autorul melodiei Deºteaptã-te române. Orizontul se lãrgeºte ºi CARTEA II – Un Coresi aromân. dupã cum mãrturiseºte. de Vasile Oltean. Editura Cartea Aromânã. structurat în douã pãrþi: Cartea I – Drumul spre von Humboldt cu capitolele Marea evadare. În Anexe: George Ucenescu notiþã biograficã. 150 de ani de la publicarea imnului „Deºteaptã-te române”. Deoarece de-a lungul timpului pãrerile cu privire la paternitatea melodiei imnului naþional au fost împãrþite. Pe propriile picioare. care dãduse anului revoluþionar `48 expresia unei profunde trãiri patriotice. Muzeul „Ex-libris”ºi Muzeul „Tudor Ciortea”. Prin urmare în cele trei secþiuni: Poetul Andrei Mureºanu autor al melodiei?. Sala cu vatrã. Andrei Mureºianu poetul deºteptãrii naþionale (1816-1863). Un volum despre viaþa ºi activitatea aromânului Tiberiu Cunia. Sala „Cartea. Prezentul ºi viitorul ºi douã Anexe: Cuvinte despre Tiberiu Cunia ºi O cronicã în imagini.

licenþiatã a Facultãþii de Filologie din Bucureºti. O carte ce reuneºte 31 de poezii. O lucrare care deºi nu are pretenþia unei tratãri istorice ºtiinþifice. Constanþa. Alexandru Buican. George Vulturescu. Ramura de mãslin (1985). 2010. autoare Kira Iorgoveanu-Manþu. cu dedicaþia: „Familiei române. Regãsim printre intervievaþi: Albert Raasch. „pentru cã nu puþine din nenumãratele instituþii cultural-naþionale. Germanii (Þipþerii). Ungurii. 1997. Un veac de poezie aromânã (1985). fost redactor la Editura Minerva pânã în 1986 când s-a stabilit în Germania (Rüsselsheim). restabileºte adevãrul istoric redând faptele ºi evenimentele aºa cum s-au petrecut. Pirmithi di sumu aumbra cupaciului (1996). Fa- FAMILIA ROMÂNà . Doina Jela ºi alþii. contorsionate sau dramatice. ale raporturilor îndelungate de convieþuire a românilor maramureºeni majoritari cu etnicii minoritari”. care prin publicarea acestei cãrþi. Editura Eurotip. În cuprins: Românii (Maramureºenii). Cluj-Napoca. Editura Risoprint. Editura Mirton. ce au fost publicate mai întâi în revista „Chicuta di harau” („Picãtura de bucurie”) a Trustului de presã „Magazin”.” Românii ºi etniile din Maramureº : o istorie sentimentalã a multietnicismului. Steauâ di dor (1983). autor Ianni A. un volum documentat. Un volum consistent de 175 de pagini. acest prim volum de interviuri despre concetãþeni ºi strãini preocupaþi de fenomenul cultural românesc”. Slavii (Rutenii / Ucrainenii).. Papathanasiu. Gheorghe Glodeanu. 2010. Multietnicism ºi multiculturalism. semnatã Vasile Gaftone. Þiganii (Romii). publicaþie a românilor de pretutindeni Ahapsi lingvisticâ : Poemi armâneºþâ = Condamnare lingvisticã : Poeme aromâne. Evreii. Nord Literar. Interviuri. 2008. Sub semnãtura autoarei au mai apãrut: Antologie de poezie popularã aromânã (1977). dobrogeancã nãscutã în satul Nicolae Bãlcescu (Baºchioi). Cornel Ungureanu. 2003. cu mult mai mult decât o istorie în imagini dupã cum o spune titlul sãu.) sunt creaþii sau donaþii ale marilor Evergheþi Vlahi (Armâni). ce împodobesc Atena ºi alte oraºe din Grecia (. I (2007-2010). îºi exprimã dorinþa ca demersul domniei sale sã-ºi gãseascã utilitatea în preocupãrile „celor care au interes pentru cunoaºterea meandrelor liniºtite. Timiºoara.. „Prezentul volum reuneºte materialele publicate în perioada 2007-2010 în paginile unor ziare ºi reviste precum Poesis. Baia Mare. Editura Cartea Aromânã. autoare Daniela Sitar-Tãut. despre istoria adevãratã a aromânilor trãitori în Grecia. Bucureºti. opere de binefacere ºi monumente istorice. Ion Hobana. Dumitru Þepeneag.122 DECEMBRIE 2010 Di vreari : Frãndzâ di zbor armânesc = De dragoste: Petale de grai armânesc de Victor Enache. vol. Horia Gârbea. Istoria vlahilor în imagini. Editura Cartea Româneascã.

anul VI. editor ºef prof. prozã. Remarcãm cã pe lângã poezie. membru al Uniunii Scriitorilor din România. Copilãria ºi singurãtatea. Pop. principalul organizator al Festivalului Internaþional de Poezie care se desfãºoarã la Sighet. Colecþia: Scriitorii la ei acasã. Retorica beligeranþei – determinarea unor forme specifice de comunicare (Nicolae Iuga). niciodatã idilic. Cuvinte despre poetul maramureºean: „Vasile Muste poartã cu sine povara unei copilãrii ºi a unei singurãtãþi cu însemnele unor trãiri profunde ce configureazã un topos inconfundabil.” (Ion Vãdan) sau „Fãrã a urma formal tiparul poeziei anonime. Cronica. Nicolae Iuga. interviuri ºi eseuri un spaþiu generos în paginile revistei îi este destinat omagierii poetului Gheorghe Pârja la împlinirea vârstei de 60 de ani. un volum de poezii semnat Vasile Muste. Ideea europeanã ca idee româneascã (Mihai Cimpoi). semnat Ioan Baba Armânescu. Ion Zubaºcu. Durerea ºi suferinþa reflectate în artã (Aurel Berheci).” (Gheorghe Grigurcu). Echim Vancea. Gasul Maramureºului ºi se doreºte un pandant al activitãþii de cronicar literar de pânã acum. pãsãri de vrednicie suntem despicând vãzduhul cu neobosite cãutãri. publicaþie a românilor de pretutindeni Harul dimineþilor de toamnã.. º. Alexa Gavril Bâle. redactor ºef Vasile Muste. melodios. Ioan Es. Negocierea diplomaticã – factor cheie al relaþiilor internaþionale (Dana Galanton).a. revistã trimestrialã editatã de Universitatea de Vest „Vasile Goldiº” din Arad. le-am putea spune chiar meditaþii poetice. Vasile Muste împrumutã din substanþa acesteia misterul potolit. Gheorghe Grigurcu. Cassian Maria Spiridon. Vasile Man. Marmaþia literarã. Atitudini. Studii de ªtiinþã ºi Culturã. atomi de putere suntem(. înnodând zãdãrnicii. cu o româneascã amprentã. nr. 2009. Printre cei care se regãsesc în acest numãr al Marmaþiei literare semnalãm: Igor Ursenco. septembrie 2010. ªcolile româneºti din Ungaria între anii 1867-1918 (Stelean Ioan Boia). Editura Dacia XXI. particule de noroc ºi nenoroc suntem. revista Festivalului Internaþional de Poezie de la Sighetu Marmaþiei. La finalul cãrþii autorul a aºezat câteva „Gânduri despre noi înºine” din care inserãm un mic pasaj ºi aici: „Noi suntem picãturi de timp ce-ºi urmeazã chemarea. Editura Imprimeria de Vest. obligaþii ºi motivate aºteptãri.DECEMBRIE 2010 123 milia românã. Regina sufletului meu. 3(22). 2010. Nicolae Scheianu.. FAMILIA ROMÂNà . Din cuprins: O „punte” între culturi: Eminescu în limba maghiarã (Lucian Chiºu). Ioan Moldovan. între imperative. octombrie 2010. grãunþi de vrere din energia voinþei universale. clipiri de destine suntem. Oradea. editor Casa Municipalã de Culturã. glisând între piramide de certitudini ºi jocuri de amãgiri.)”.” (Daniela Sitar-Tãut în Argument). Gabriel Cojocaru. uneori ostracizant. Un volum de 100 de pagini în care sunt cuprinse cam tot atâtea poezii. Cluj-Napoca. director al Casei de Culturã din Sighetu Marmaþiei. Orizont.

Bibliotecii Judeþene „Petre Dulfu” ºi a Asociaþiei Culturale „Familia Românã”. ne revine nouã sarcina de a le oferi coriºtilor din Finteuºu Mare câte un numãr al revistei. dedicat spiritualitãþii româneºti ºi strângerii legãturilor dintre români. Împreunã cu portretul care purta semnãtura maestrului. publicaþia se aflã la cel de-al treilea numãr pe anul 2010. publicaþie a românilor de pretutindeni FAMILIA ROMÂNÃ Anca-Lidia Tuturilov. (Redacþia) „Familia românã” . indiferent în ce loc al lumii ar vieþui aceºtia. am colaborat cu Universitatea de Vest din Timiºoara. Revistã trimestrialã de culturã ºi credinþã româneascã. celor mai renumiþi profesori. timp de peste 4 ore. fiecare profesor a primit ºi câte un exemplar din ultimul numãr al revistei Familia românã. . în Aula Magna „Ioan Curea”.124 DECEMBRIE 2010 Despre Familia românã „Familia românã” a fost lansatã la Timiºoara Fiecare apariþie pentru noi a însemnat o nouã sãrbãtoare pe care am marcat-o. posibile lansãri. în stil tradiþional.o cronicã în cuvinte ºi imagini a vieþii ºi activitãþii marelui caricaturist român ªtefan Popa Popa`S Gheorghe IUTIª – membru ASTRA Despãrþãmântul „Mihail Kogãlniceanu” Iaºi De puþinã vreme mi-a parvenit un exemplar din revista editatã la Baia Mare prin grija Consiliului Judeþean Maramureº. un numãr cu un sumar extrem de bogat ºi variat. Astfel. sub competenta ºi plina de abnegaþie pãstorire a domnului Teodor Ardelean. nemaiavând exemplare din Familia românã. Este evident cã. Maestrul Popa’S a fost din nou invitatul Universitãþii de Vest din Timiºoara pentru a participa la concertul oferit de corul bãrbãtesc din Finteuºu Mare. iar domnia sa a fãcut portrete. Satu Mare. director executiv ºi redactor ºef al acestei publicaþii. rectoratul Universitãþii din Timiºoara a organizat o lansare specialã. a fost lansat în cu totul alte condiþii. încã de pe vremea când numãrul era în fazã de proiect. de dincolo de Tisa ºi chiar din Australia… Ultimul numãr al revistei Familia românã. În vederea unei ample documentãri ºi. Secretar al Cancelarului Universitãþii de Vest din Timiºoara. cu oaspeþi din Oradea. dedicat maestrului ªtefan Popa Popa’S. ne-a scris cã holul din faþa Aulei Magna a fost amenajat cu cele mai cunoscute caricaturi cu ºefi de stat realizate de Popa Popa’S. maestrul a schiþat portretele coriºtilor. Dupã câteva zile de la lansarea Familiei. în data de 22 noiembrie 2010. Cu aceastã ocazie. de solidaritate cu românii de pretutindeni. în prezenþa Maestrului. Este. ºtiind din surse sigure cã este printre puþinele instituþii de la noi din þarã apreciate de ªtefan Popa Popa’S. de ce nu. aºa cum ne-am obiºnuit în cei 11 ani de existenþã.

Români în lume cuprinde mãrturisiri de suflet ale celor care au fost nevoiþi. românul despre care s-a spus cã deseneazã mai repede decât umbra sa ºi este cu patru secunde mai rapid decât calculatorul. urmând apoi capitolele de Spiritualitate. mai exact. românii de pe Valea Timocului. mãrturii despre rolul ºi locul revistei Familia românã în peisajul publicistic actual încheie acest numãr al revistei. un român de geniu. Familia românã ne propune ºi de aceastã datã articole de istorie. literaturã. un sumar al presei referitoare la români. FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni . Popa Popa’s are o prizã deosebitã în lume. Ioana Petreuº. Articole numeroase. Obiºnuitul capitol dedicat Istoriei se remarcã printr-o consistentã trecere în revistã a evoluþiei unui teritoriu cu o istorie zbuciumatã – þinutul Herþa. o parte consistentã îi este consacratã lui ªtefan Popa Popa’S. din Serbia ºi cei din Ucraina) ºi cel. pentru a sugera cititorilor ei cã în România trãiesc oameni cu resurse de genialitate (. An 11. Ori.. Segmentul Spiritualitate conþine informaþii referitoare la prezenþa monahilor români la Muntele Athos.) Acceptat de mari personalitãþi politice ºi culturale ale lumii. Revista „Familia românã” se preocupã în acest numãr de profilul de excepþie al timiºoreanului. rezervat Românilor în lume. Serbia. posesor a peste 100 de premii obþinute în România ºi a 58 de premii obþinute în strãinãtate. incluzând câteva contribuþii ce vizeazã interpretarea operei eminesciene. între tradiþie ºi teritorialitate” (drd. Mai puþin cunoscut în România. Cãrþi sosite la redacþie.. 131 de caricaturi într-o orã). De aceea revista Familia românã ºi-a propus sã-l arate românilor de pretutindeni” . Istoria. Urmãtorul segment îl are în atenþie pe marele poet naþional.3 (38). arta ºi religia si-au gãsit între paginile revistei un loc în care convieþuiesc armonios ºi. pe de o parte. incitant. motiv pentru care ne-am documentat special pentru a-l prezenta tuturor acelora care cred în valorile culturii româneºti (.) Jurnalistul francez André Bauer e de pãrere cã ªtefan Popa POPA’S este o forþã a naturii. cel mai mare caricaturist al lumii (ºi cel mai rapid în acelaºi timp. pe de altã parte stimulându-ne noi ºi însemnate forþe ce trebuie puse întru propãºirea spiritului naþional. interviuri. Din când în când coboarã pentru a creiona faþa nevãzutã a lumii.) Maestrul. nr.) Maestrul ªtefan Popa POPA’S este înconjurat de o certã recunoaºtere internaþionalã..Prof. prezent cu lucrãrile sale la numeroase saloane internaþionale. 125 opinii despre viaþa ºi activitatea românilor de peste hotare – din Bulgaria. are olimpul lui..527 de portrete color timp de 10 zile ºi 10 nopþi).. dar care se simt în continuare legaþi prin fire trainice de meleagurile natale. literatura.. redactor ºef adjunct Familia romanã.. Ucraina. Stelian Gombos). artistul român este una dintre marile revelaþii ale artei plastice contemporane (. onorat cu aproape 60 de premii internaþionale. Cununa de aur a României (despre volohii din Carpaþii Pãduroºi. mai puþin ºtiutã de noi. singurul om mai rapid cu patru secunde decât calculatorul. de la a cãrui naºtere s-au împlinit 160 de ani. „În þara ta calci pe toatã talpa.. informaþii.Gazeta de Maramureº A apãrut un nou numãr al revistei pentru solidaritatea românilor de pretutindeni. prezentãri de cãrþi ºi reviste de culturã. într-o þarã strãinã calci pe vârfuri” (Vavila Popovici). Popa’S în Olimp ªtefan Popa POPA’s ºi-a construit prin talentul sãu un destin artistic cu rezonanþã universalã. omul cu recorduri omologate în Cartea Recordurilor (cel de anduranþã presupunând desenarea a 1. O nouã apariþie a „Familiei române” Ioan BOTIª . Celebrul timiºorean este ºi singurul artist acreditat la marile summit-uri internaþionale (. Rubrica ce încheie sumarul revistei. scrise cu har. Nostr Adamus. conturându-ºi un aer de legendã. într-un anume moment al existenþei lor. unele dintre ele având titluri extrem de incitante: „Reflecþii asupra romanelor despre Hristos.. Cea de-a doua secþiune a revistei îi este dedicatã lui Mihai Eminescu (Eminescu – 160).. Pãstrându-si profilul editorial cu care ne-a obiºnuit. „Despre Creºtinismul arab. Familia românã. aºa cum îi ºade bine unei reviste care se adreseazã românilor de pretutindeni. POPA’S locuieºte în Olimp. lãsându-ne. pentru cititor. sã ia calea exilului. mai ales în lumea înaltã. precum ºi interpretãri asupra dogmei ortodoxe.DECEMBRIE 2010 Primele 30 de pagini ale revistei (din cele 120) sunt o cronicã în cuvinte ºi imagini ale vieþii ºi activitãþii marelui caricaturist român ªtefan Popa Popa`s. spiritualitate. Din acest numãr al Familiei române. File de istorie. Lectura Familiei române nu poate decât sã încânte ºi de aceastã datã. privilegiul unei lecturi în detaliu a acestor interesante materiale. Cununa de aur a României conþine ºtiri. Între culturã ºi cult” (Adrian Botez).

Cîteva titluri sugestive: „În þara ta calci pe toatã talpa.carenþe sau omisiuni interesate?!„). Cununa de aur a României ne poartã de la valahii din Carpaþii Pãduroºi (scrie apãsat lector univ. Ioana PETREUª („Elemente satirice în lirica eminescianã”) ºi de dr. cu recunoaºteri (vã vine sã credeþi sau nu) de la mari preºedinþi de stat (George W. Alice NÃSTASE. Biblioteca Judeþeanã „Petre Dulfu” Baia Mare ºi Asociaþia Culturalã „Familia românã”. din fiecare eveniment al existenþei. Interesantã ideea conducerii revistei de a face un popas la ªtefan POPA POPA’S acasã. Bineînþeles cã figureazã deja în Guinness Book ºi. iar materialele care îl fac ºi mai bine cunoscut (mai ales în þarã) sunt semnate printre alþii. Pânã atunci. mai existã însã o patrie. Adrian BOTEZ întrun interviu cu scriitorul ºi publicistul Ioan MICLÃU din Cringilla. Continuã sã aparã sub genericul EMINESCU . Limba românã este cea în care avem „ofuri”. fiinþa neamului românesc. riscul unei îndepãrtãri de graiul ºi de vorba dulce cu care am fost alintaþi încã prunci fiind. Îl aºteptãm pe urmãtorul. ne aºteaptã ºi un Nobel. Cert este cã „dorul” de care vorbim se ancoreazã de toate experienþele noastre. înþeles de unii ca o elegie sufleteascã ºi de alþii ca o legãnare alintatã a unor amintiri cãlduþe din albumul cu fotografii de familie. Australia). Celebrul caricaturist timiºorean (cel care a realizat 131 de portrete în 60 de minute) a fost vizitat acasã de Familia românã. ªi chiar dacã pericolul unei pierderi definitive a acestei patrii lingvistice nu se prezintã ca un risc iminent. nu putem pãrãsi aceastã patrie ºi nici ea nu ne va expulza vreodatã. dupã atâtea rateuri. de Anca GOJA. minuþios elaborate. Papa Benedict al XVI-lea. de unchi ºi mãtuºi care ne-au însoþit copilãria. Sunt materiale pe care îþi vine sã le citeºti de douã ori! N-am uitat nici de capitolele Spiritualitate ºi File de istorie ºi de iconografia bogatã ºi sugestivã. Românii de pretutindeni (deci ºi cei de-acasã) au ce citi în numãrul acesta consistent. dr. ca sã ne pierdem în labirinturi existenþiale pe drumurile noastre întortocheate. Bush). pânã la Sanctitatea Sa. îºi adapã parfumurile din fiecare întâmplare. În orice caz. Nu ne rãmâne decât sã ne scufundãm în lecturã ºi sã pãtrundem în patria pe care Familia românã ne-o aduce aproape prin reportajele ºi mãrturiile din fiecare numãr. de versuri în care curg „ape repezi” ºi în care pomenim „râul” ºi „ramul” vorbind despre o singurã fiinþã. dr. „Sunt român ºi Punctum! Oriunde aº trãi în lume” (prof. cea în care spunem „Tatãl nostru” sau cea în care intrãm La þigãnci. Gheorghe PÂRJA. Lecturã plãcutã! . dorul nostru câºtigã esenþã odatã cu zborul zilelor. Aceastã patrie în care ne simþim „acasã” ne îmbatã cu mirosul ei atunci când vorbim de dascãli care ne-au fost dragi. în Banatul lui. la românii din Valea Dunãrii (Bulgaria). Nu putem emigra din Limba Românã. Dan BRUDAªCU („Eminescu . Valentin CIUCÃ. Dincolo de geografie ºi locuri definite cu nume de oraºe ºi nume de strãzi. Parte consistentã din corpusul revistei.126 DECEMBRIE 2010 „Familia românã” a prins rãdãcini solide în Baia Mare Gheorghe PETER – Graiul Maramureºului Spunem aceasta dupã ce am lecturat cu interes numãrul 3 de pe acest an ºi pe care-l prezentãm cu o oarecare întârziere. din care le amintim pe cele semnate de prof. „Zîmbete de peste Ocean” (Antoaneta TURDA). una spiritualã: Limba Românã. Se vorbeºte despre dorul de pãrinþi. POPA’S. ªi ca vinul care stã ani de zile în pivniþe bine protejate. despre dorul de patrie. nu sunt de vinã editorii: Consiliul Judeþean Maramureº. dorul de prietenii copilãriei. Un numãr de 34 de pagini sînt dedicate românilor din lume. pe la „Zilele Uzdinului ºi Consiliul Naþional al Românilor din Serbia” (autor Vasile BARBU) ºi pe la Congresul Românilor din Ucraina (relateazã dr. s-auzim de bine! (Inclusiv despre Familia românã). existã totuºi riscul unei înstrãinãri. Ilie GHERHEª). al lunilor ºi al anilor care trec în tãcere. într-o þarã strãinã calci pe vîrfuri (Vavila POPOVICI). „Vocile din Cimitirul Vesel au rãsunat la Sãpînþa” (Simona GABOR). Astfel.160 alte texte. Teodor ARDELEAN). Dar sã lãsãm micile amãnunte la o parte ºi sã trecem la sumarizarea numãrului pe care-l avem în faþã. unul dintre cei mai cunoscuþi artiºti români ai momentului. publicaþie a românilor de pretutindeni FAMILIA ROMÂNà Sã pãtrundem în patria pe care „Familia românã” ne-o aduce aproape prin reportajele ºi mãrturiile din fiecare numãr Mihai NAE. s-au nãscut contradicþii de „interpretare” a sentimentului de dor. despre dorul de locurile natale ºi într-un cuvânt. Viena Definiþia cuvântului „dor” a ridicat anumite probleme celor preocupaþi de semnificaþia vorbelor. poate.

34 Thede Kahl: Istoria aromânilor / Prof. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82 CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI Românii din Ungaria / Institutul „Fraþii Golescu”. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Adrian BOTEZ Muzica aromânã / Valentina ROTARU. . . . . . . . . 33 Aromânii: Pretutindeni . . 61 „Sunt macedonean dupã tatã. . . . aceºti greci nesupuºi! / Prof. . . . . . . 32 Declaratsia di Moscopoli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ai învins / Theodor DAMIAN . . . . . 90 FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni . 86 La Chiºinãu a fost prezentat filmul „Golgota Basarabiei” . . . . . . . . Teodor ARDELEAN . . . . . . . 39 O variantã aromâneascã a „Mioriþei” / Prof. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stelian GOMBOª . . . . . . . . . . . . . 78 Pagini din arhivele CNSAS / (selecþii de Eugen Evu). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dan LÃZÃRESCU. . .(r ) Ioan ROMANIUC. . .Nicãieri (Armanyi: Iutsido . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ilie GHERHEª. . . . . exponent ºi promotor al aromânilor / Paula RUS. 13 Spinoasa problemã a aromânilor / Adrian BOTEZ . . . . . . . . . 44 Mitropolitul Ardealului Andrei ªaguna în conºtiinþa noastrã. . . . . 72 Gabriel Stãnescu nu mã mai duce în America / ªtefan Doru DÃNCUª . . . . . . . ai luptat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 Un document consular inedit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . dr. . . . . . . . . . dr. . . veteran de rãzboi . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stelian GOMBOª . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 „ªansele imense care se ofereau þãrii noastre în decembrie 1989 au fost ratate” / Ion LONGIN POPESCU . . . . . . . . . . . . 73 Bucurã-te cã ai venit. 63 Caleidoscop internautic / Casilda CIOLTEA . . . . . . . . . . . . . dar mi-e teamã cã numai la noi se vor mai pãstra” / Eugenia GUZUN. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ioana PETREUª . . . . . . . . . . . . . . . . . . pe un bulgãre de sare / Florentin NÃSUI . . . . . 67 IN MEMORIAM Cel mai iubit ºi cel mai huiduit dintre pãmânteni / Constantin TÃNASE . . . . . . . . . . . . . . . . 21 Aromânul. . . . . . . . . . . . . / Prof. . . . . . . . . 24 Limba sufleteascã / Gheorghe PÂRJA . . . . . . 85 Bouþul Mic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . mãrturisitoare / Drd. . . . . . . . . 30 Moscopole. . . . . . . dr. . . . . . Dr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . o fãclie a neamului românesc. .DECEMBRIE 2010 127 Cuprins AROMÂNII Chestiunea aromânã / Dr. . . Ion BABA ARMÂNESCU . . . . . . . . . . . . Adrian BOTEZ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Despre aromâni în câteva cuvinte / Prof. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 FILE DE ISTORIE Riscul suprem pentru a fi liber / Col. . . de unde ºi numele de Papacioc” / Drd. . Adrian BOTEZ . . . . . . . . Ioana PETREUª . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 „Veniþi în Pind. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . în tradiþii ancorat / Florentin NÃSUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 Armânii/Makedonarmânii – recuperarea identitãþii în mileniul III / Kira IORGOVEANU-MANTSU . Ilie GHERHEª . . . . . . . . . un mare sat. . . . 89 Românii din afara graniþelor þãrii / Gheorghe IUTIª . . . . . . . . . . . inima poporului aromân / Anca GOJA . . . . . . . . . . . . . 14 Neagu Djuvara: „Aromânii n-o sã disparã total. . . 36 Vlahii. . . mult prea grabnic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tatãl bunicului meu a fost preot în Macedonia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 Tache Papahagi – un savant aromân care a descoperit Maramureºul / Prof. . . . . . . . . 49 Theodor Capidan. . . . Dr. . . . . . . . . . . . 22 „E o mândrie sã poþi afirma: sunt prietenul unui aromân” / Cornel COTUÞIU . . . . . . . . . 58 Remember Nicu Caranica / Antoaneta TURDA . 46 Emanuil Gojdu – repere ale vieþii ºi activitãþii sale politice / Radu BIRTA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ilustrativ pentru soarta aromânilor / Lector univ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 „Voshopole” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . frate cu românul / Vasile ªOIMARU . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Familia macedo-românã ªomlea ºi ctitorirea bisericii româneºti din Seini / Viorel CÂMPEAN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Epopeea transfigurãrii / Prof. . . . . . . . . . . 70 S-a mai stins. . . . . . . . . . . . . . . .Iuva) / Lector univ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . dr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 Dodecalogul aromânilor / Matilda Caragiu Marioþeanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Decriptarea stelei funerare din insula greceascã Lemnos / George CADAR . . . . . . . . . . . . . . . . . sã-i cunoaºteþi pe fraþii noºtri” / Gheorghe PÂRJA . . . . . . . . . . 19 Congresul Internaþional al Aromânilor (ediþia a X-a) . . . . . . . . . . . . 83 Bucurie – supãrare. . . . . . . . . . . . . 42 Academia Românã apãrã adevãrul istoric ºi interesele naþionale ale românilor de pretutindeni . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . 124 FAMILIA ROMÂNÃ publicaþie a românilor de pretutindeni Responsabilitatea privind conþinutul articolelor aparþine autorilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ion Popescu – cetãþean de onoare al satului Pãtrãuþii de Jos din nordul Bucovinei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .128 DECEMBRIE 2010 Apel de solidaritate / Ovidiu CREANGÃ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . nu am uitat de unde am plecat” / Anca GOJA . . . . . . . . . . . . . . . 99 Librãrii româneºti în lume / Valentina ROTARU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109 Am primit la redacþie / Simona DUMUÞA . . . . . . . . . . . . . . . . 121 Despre Familia românã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 Situaþia minoritãþilor naþionale în Voivodina ºi a minoritãþii române din Serbia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 Întâlnirea românilor de pretutindeni / Liliana MOLDOVAN . 92 ROMÂNI ÎN LUME Crãciun românesc în Canada / Elena BUICÃ . . . . . . . . . . 90 Dr. . . . . . . . . . . . . . 93 De vorbã cu stelele / Menuþ MAXIMINIAN . . . . 101 „Niciodatã. . . 106 Revista presei: mass-media despre români septembrie-decembrie / Selecþie realizatã de: Laviniu ARDELEAN ºi Simona DUMUÞA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104 Aniversãri 2011 / Ana GRIGOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92 Reconcilierea între statele fostei Iugoslavii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . indiferent unde am fost în lume. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 Despre modestia unui cercetãtor cu o carierã ºtiinþificã de succes / A consemnat Liliana MOLDOVAN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful