DECEMBRIE 2010

BAIA MARE

FAMILIA ROMÂNÃ
REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ªI CREDINÞÃ ROMÂNEASCÃ
Editori: Consiliul Judeþean Maramureº, Biblioteca Judeþeanã „Petre Dulfu” Baia Mare ºi Asociaþia Culturalã „Familia românã” Director fondator: dr. Constantin MÃLINAª Director executiv - redactor ºef: Dr. Teodor ARDELEAN Redactor ºef adjunct: Prof. Ioana PETREUª Secretar de redacþie: Anca GOJA COLEGIUL DE REDACÞIE
Hermina Anghelescu (Detroit, SUA) 6 Vadim Bacinschi (Odesa) 6 Vasile Barbu (Uzdin, Serbia) 6 6 Ion M. Botoº (Apºa de Jos, Ucraina) 6 Florica Bud 6 Sanda Ciorba (Algarve, Portugalia) 6 Eugen Cojocaru (Stuttgart, Germania) 6 Flavia Cosma (Toronto, Canada) 6 Cornel Cotuþiu 6 Mihai Cozma (Budapesta, Ungaria) 6 Nicolae Felecan 6 Mirel Giurgiu (Frankenthal, Germania) 6 Sãluc Horvat 6 Ion Huzãu (Slatina, Ucraina) 6 Cãtãlina Iliescu (Alicante, Spania) 6 Lidia Kulikovski (Chiºinãu) 6 Natalia Lazãr 6 Adrian Marchiº 6 ªtefan Marinca (Limerick, Irlanda) 6 Viorel Micula (Sacramento, SUA) 6 Mihai Nae (Viena) 6 Ion Negrei (Chiºinãu) 6 Nina Negru (Chiºinãu) 6 Ada Olos (Montreal, Canada) 6 Mihai Pãtraºcu 6 Gheorghe Pârja 6 Viorica Pâtea (Salamanca, Spania) 6 Gheorghe Pop 6 Mihai Prepeliþã (Moscova, Rusia) 6 Paul Remetean (Toulouse, Franþa) 6 George Roca (Sydney, Australia) 6 Origen Sabãu (Apateu, Ungaria) 6 Lucia Soreanu ªiugariu (Aachen, Germania) 6 Vasile Tãrâþeanu (Cernãuþi) 6 Teresia B. Tãtaru (Augsburg, Germania) 6 Traian Trifu-Cãta (Petrovasâla, Serbia) 6 Erika Vârºescu (Israel).

PRIETENII ªI SUSÞINÃTORII REVISTEI*
Valeriu Achim, redactor ºef al revistei „Pro Unione”, Baia Mare 6 Gavril Babiciu, colonel(r), Baia Mare 6 Ioan Bâtea, procuror magistrat(r), Baia Mare 6 Pamfil Bilþiu, profesor etnolog, Baia Mare 6 Ioan Boroica, muzeograf, Sighetu Marmaþiei 6 Ion Buzaºi, prof. univ. dr., Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia 6 Silvia Caba-Ghivireac, scriitoare, Herþa, Ucraina 6 Lucia Davis, ziarist, Auckland, Noua Zeelandã 6 Corneliu Florea, redactor ºef al revistei „Jurnal liber”, Canada 6 Stelian Gomboº, consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte, Bucureºti 6 Eugenia Guzun, ziarist, Radio Bucureºti 6 Vasile Ilica, Asociaþia „Pro Basarabia ºi Bucovina”, Oradea 6 Diana Ionescu, prof., Baia Mare 6 Vasile Iuga de Sãliºte, preºedintele Societãþii Culturale Pro Maramureº „Dragoº Vodã”, Cluj-Napoca 6 Lidia Elena Kozma, conf. univ. dr., Universitatea de Nord, Baia Mare 6 Vasile Malaneþchi, redactor ºef al revistei „Atelier”, Chiºinãu, Republica Moldova 6 Liviu Marta, muzeograf, Satu Mare 6 Ioan Miclãu, redactor ºef al revistei „Iosif Vulcan”, Cringila, Australia 6 Tiberiu Moraru, preºedintele Fundaþiei „Morãriþa”, Oradea 6 Ana Olos, prof. univ. dr., Universitatea de Nord, Baia Mare 6 Liviu Papuc, redactor ºef al publicaþiei „Revista Românã”, Iaºi 8 Raisa Pãdurean, prof., Tiraspol 6 Zinaida Pinteac, profesor, Frumuºica Veche, Ucraina 6 Vlad Pohilã, redactor ºef al revistei „BiblioPolis”, Chiºinãu 6 Iosif Popa, ziarist, Oradea 6 Silvia Scutaru, profesor, Chiºinãu, Republica Moldova 6 Viorel Thira, preot, Baia Mare 6 Antoaneta Turda, bibliotecar, Baia Mare 6 Viorica Ursu, muzeograf, Baia Mare 6 Mugur Voloº, profesor, Baia Mare.
*

Lista este deschisã tuturor celor care doresc sã susþinã ºi sã colaboreze cu Familia românã

Redactori:

Tehnoredactare: Culegere text:

Ana GRIGOR Simona DUMUÞA Laviniu ARDELEAN Corina ªANDOR-MARTIN Paula RUS ªtefan SELEK Oana UNGUREAN Simona GABOR Casilda CIOLTEA Valentina ROTARU Ana BIZÃU Anca POP Remus-Daniel DRAGOª Firuþa ªOMCUTEAN Edit STOICHIÞÃ

ADRESA REDACÞIEI: BIBLIOTECA JUDEÞEANÃ „PETRE DULFU” (Pentru redacþia revistei „Familia românã”) Bd. Independenþei, 4B, 430123, Baia Mare MARAMUREª - ROMÂNIA Tel: +4 0262 275583, Fax: +4 0262 275899 Email: familiaromana@yahoo.com Web: www.bibliotecamm.ro

Tipar EUROTIP Baia Mare, str. Dacia 4, tel./fax: 0262-211118 email: eurotipbm@yahoo.com

ISSN 1454-8607

DECEMBRIE 2010

3

AROMÂNII

Chestiunea aromânã
Dr. Teodor ARDELEAN

cest numãr al „Familiei române” aduce în prim plan chestiunea aromânã. Este voinþa redacþiei de a risca o plonjare sumarã într-un teritoriu atât de disputat ºi discutat. Este o primã fereastrã deschisã, urmând ca în numerele urmãtoare sã publicãm de câte ori va fi nevoie alte intervenþii în... chestiune. Problema aromânã nu este deloc simplã ºi nu poate fi abordatã simplist. Evident cã o identitate nu se face în „laborator” ci se „asumã”, dar dacã tocmai cei ce ºi-o asumã nu se înþeleg cu privire la elementele fundamentale ale acestei identitãþi, ce putem face noi ceilalþi, care ne gãsim în postura de „admiratori ai aromânilor” ? Fãrã a încerca sã stabilim o linie de conduitã în aºezarea diferitelor argumente, fãrã a fixa orizonturi, fãrã a impune soluþii, „Familia românã” acceptã la tribuna sa punerea problemei, fiind convinºi cã ne gãsim în perioada (dupã o bunã socotealã!) celei de-a treia încercãri de emancipare a aromânilor. Emancipare care nu poate fi nici evitatã ºi nici opritã; nu e o problemã în primul rând româneascã, dar e nevoie de români spre a o clarifica. Altfel spus, întrebarea dacã aromânii sunt fraþii noºtri mai mari, sunt verii noºtri sau sunt români vorbitori ai unui dialect n-are un rãspuns general acceptat, iar istoria este folositã partizan de cãtre partizanii diferitelor teorii genetice ºi evolutive cu privire la aromâni. Nu am dorit sã dozãm poziþiile, aºa încât articolele publicate sunt un mozaic multicolor, iar „Familia românã” îi acceptã pe armâni, ºi aromâni, ºi makedonarmâni... ºi se desfãºoarã ideatic, cu convingerea cã numai punerea problemei poate servi cauza armâneascã. Am avut întotdeauna un respect fãrã limite faþã de tot ce a lãsat umanitãþii neamul armânesc, mai ales faþã de ce ne-a lãsat nouã, românilor. Cel mai important neam din balcani trebuie acum, la masa verde a istoriei sã se lupte sã-ºi demonstreze fiinþa! Interesant ºi elucubrant totodatã ... Prin faptul cã tratãm aceastã chestiune nu înseamnã cã vrem sã-i românizãm pe aromâni. Ei sunt parte primã ºi geneticã a romanitãþii orientale, iar dacã Academia Românã nu doreºte sã-ºi schimbe poziþiile, nu trebuie sã ne închistãm în aceastã dificultate. Limbã distinctã sau dialect? Romanitate orientalã sau românitate?... Cât timp în Balcani avem macedo-vlahi ºi macedo-slavi e greu de cuprins într-o singurã mãnuºã toþi pumnii strânºi spre a face binele! Dincolo de toate disputele, noi cei de la „Familia românã” îi considerãm pe aromâni fraþii noºtri mai mari ºi vrem sã-i sprijinim atât pentru a se autocunoaºte cât ºi pentru a-i cunoaºte mai bine. Cel mai puternic element de identitate este conºtiinþa de sine. Dacã aceastã identitate se regãseºte plenar în „Eu hiu armânu!”, atunci ºi noi românii trebuie sã aplecãm urechile la tot ce miºcã armâneºte prin lume. Întru slavã armâneascã! ªi întru iubire frãþeascã!

A

FAMILIA ROMÂNÃ

AROMÂNII

Inedit ºi testamentar. N-a existat miºcare revoluþionarã importantã în Albania ºi Macedonia la care acest Belimace sã nu fi fost conducãtor. in vatrai pãrinteascã Fumeaia s-nu-ºi hãriseascã Di fumei curuni s-nu baºe.” „ªtiu sã mor pentru dreptate ºi naþiune!” au fost ultimele cuvinte ale lui Papa Lambru Belimace. Papa Lambru a fost un mare erou al eliberãrii Albaniei de sub turci ºi greci. Aromâni din vremea toatã. îi datoreazã azi acestui dascãl libertatea ºi supravieþuirea. Cari di limba lui se-alasã! Care º-lasã limba lui. eroul „naþional” al aromânilor. ªi sasi frigã limba-n foc! El. „Toatã aromânimea de pe faþa pãmântului. cântecul vorbeºte de cumplitul blestem ce cade asupra pãrinþilor care nu-ºi învaþã copiii limba strãmoºeascã. care a fost ucis ca un martir. Nat in leagãn li nu nfaºe! Cari fudze di-a lui mumã ªi di parinteascai numã Fugãi doara Domnului ºi dulþeamea somnului! Pãrinteasca blestemare (mustrare) Pãrinteasca blestemare Porunceºte cu foc mare Fraþi de-o mumã ºi de-un tatã Noi. Care-ºi lasã limba lui Arzã-l-ar para focului Chinui-s-ar de viu pe locu’ Frige-i-s-ar limba în focu´ El în vatra-i pãrinteascã De copii sã nu se fericeascã De familie cunun sã nu pupe Prunc în leagãn sã nu culce. un adevãrat vizionar. Autorul acestui imn este preotul Constantin Belimace (Papa Lambru). fiindcã a luptat pentru drepturile aromânilor ºi nu numai. Compusã în anul 1888. din Grecia pânã-n Viena. Dimândarea pãrinteascã este imnul naþional al aromânilor. Si s-dirinã vhiu pri loc. a cãrui creaþie dãinuie dupã mai bine de un secol: „Di sum plocile di morminþi/ Strigã-a noºtri buni pãrinþi/ —Blãstem mare s-aibã-n casã.4 DECEMBRIE 2010 Pãrinteasca Dimândare Pãrinteasca dimândare Ni spergiurã cu foc mare Fraþi di mumã ºi di-un tatã Noi. S-luardã pira focului. Armâni di eta toatã! Di sum plocile di morminþi Strigã-a noºtri buni pãrinþi —Blãstem mare s-aibã-n casã./ Cari di limba lui se-alasã!”… FAMILIA ROMÂNà D . Budapesta ºi America. „al nostru bun pãrinte”. întemeind ºcoli ºi biserici. Care fuge de a lui mumã ºi de pãrintescul nume Fugi-i-ar dorul Domnului ºi dulceaþa somnului! AROMÂNII imândarea pãrinteascã (Mustrarea pãrinteascã) ºi Moscopole („Mecca aromânilor!” sau Atlantida aromânilor) sunt douã simboluri sfinte ale vlahilor sud. graiul armânesc. De sub lespezi de morminte Strigã ai noºtri buni pãrinþi —Blestem mare s-aibã în casã Care de limba lui se lasã.dunãreni.

Vardar Macedonia devine una din cele 6 republici ale Iugoslaviei (Republica Socialistã Macedonia) ºi.H. pe baza numãrului de locuitori Armâni / Makedonarmâni din aceastã regiune. aromâni etc. de cele mai multe ori. învãþatul german Johan Thunmann în Recherches sur les peuples europeens de l’Est trãgea concluzia cã Armânii / Makedonarmânii sunt descendenþii Tracilor romanizaþi în epoca administrãrii Macedoniei de cãtre Imperiul Roman. o parte importantã a luptãtorilor romani de partea lui Pompei ºi-au gãsit refugiul în munþii Macedoniei. etnogenezã ca despre Armâni / Makedonarmâni. La 148 î. Armânii îºi spun dintotdeauna „armân / armâmji” (cu varianta fârºeroþilor „rãmânji”). obiective ºi ºtiinþifice îi considerã pe Armâni / Makedonarmâni ca fiind continuatorii populaþiilor romanizate de cãtre cuceritorii romani: macedoneni. din vechea Dacia romanizatã. Armânii / Makedonarmânii sunt consideraþi „Români de la Sud de Dunãre”. Disoluþia Imperiului Otoman. Împãrþirea Macedoniei a avut efecte dezastruoase numai asupra Armânilor / Makedonarmânilor care s-au vãzut împãrþiþi între 4 state naþionale. iliri. împãrþirea Macedoniei la 1913 ºi.. Regatul Macedonia a fost ocupat de Romani ºi a devenit Provincia Macedonia.). între care existau de secole grave conflicte etnice. 40% Serbia (Vardar Macedonia) ºi 10% Bulgaria (Pirin Macedonia).DECEMBRIE 2010 5 Armânii/Makedonarmânii – recuperarea identitãþii în mileniul III Kira IORGOVEANU-MANTSU utem spune cã despre nici un alt popor din Europa nu s-au emis atâtea teorii referitoare la origine. au schimbat în totalitate viitorul Armânilor / Makedonarmânilor ºi a limbii lor. însã strãinii i-au identificat sub alt nume: vlahi. sunt atât de contradictorii încât se poate uºor trage concluzia cã au fost emise. þinþari. Dupã lupta de la Pharsala (48 î. cei mai apropiaþi de Macedonia anticã – habitatul lor dintotdeauna. Pentru Români.H. Armânii / Makedonarmânii sunt. Este etnonimul lor. strãmoºii Armânilor / Makedonarmânilor sunt Greci care ºi-au abandonat limba greacã sub presiunea ocupanþilor Romani. de cele mai multe ori. traci. Teoriile recente. makedoni. chestiunea macedoneanã a devenit iarãºi sursã de tensiune între Bulgaria. al 6-lea a schimbat geografia politicã ºi lingvisticã a Macedoniei ºi a Balcanilor. o datã cu aceasta. Dupã Tratatul de la Bucureºti. Pentru Greci. ciobani. ignorându-se faptul cã Macedonia a fost romanizatã cu 250 de ani înaintea Daciei (actuala România)! Încã de la 1774. elino-vlahi. cuþo-vlahi. crearea noilor state naþionale balcanice. macedoneni. desigur. la care Armânii / Makedonarmânii ºi-au adus o contribuþie importantã. Venirea Slavilor în sec. coborâþi din Nord. deci sunt „Greci latinofoni”. din cauza asemãnãrilor de limbã. numai la comenzi politice. Teorii care. de la 10 August P FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII 1913. mai ales. Grecia ºi actuala Republicã Macedonia (Formerly Yugoslave Republic of Macedonia). Dupã cel de-al doilea Rãzboi Mondial. . ce încã mocneau. greci. Grecia a obþinut 50% din Macedonia (Macedonia Egeeanã). când Cesar l-a învins pe Pompei.

ne vom permite sã prezentãm câteva aspecte care fie nu sunt cunoscute. Vasile Barba a numit revista Zborlu a Nostru din Freiburg. când Nicolae Bãlcescu face în acelaºi timp ºi o reflecþie politicã „acest neam care ar putea odatã sã ne fie Despre limba armânã de folos”. aromanian. Termenul „aromân” pe care îl considerãm politizant a fost preluat de lingviºtii strãini în formele fr. Nu ne angajãm acum în dispute. desconsiderând voit tradiþia scrisã în armânã. pentru identificarea armânilor – cunoscuþi sub atâtea nume care produc o mare confuzie. aroumain. Franceza. fãrã tradiþie scrisã. Italiana. 1913) avea titlul în germanã Romanische oder Macedonowlachische Sprachlehre (în greacã Gramatiki Romaniki / Makedonovlahiki). Deºi este o sarcinã extrem de complexã. Este o lipsã care se trage din modul simplificat în care este perceputã aceastã chestiune de cei care vor sã o utilizeze „politic”. de la graniþa Greciei cu FYROM). Tache Papahagi ºi-a subintitulat monumentalul dicþionar Dictionnaire Aroumain (Macédo-roumain). a fost Gustaw Weigand. În 1942 Th. Aceastã limbã a dispãrut pe la 1850. Nici unei alte limbi latine aflau dintotdeauna) sau creºterea oilor (cei care . Catalana ºi alte limbi mai mici formeazã Romanitatea occidentalã. Nu este în nici un caz o vinã. Ni se pare de mare importanþã abordarea chestiunii Armânilor fãrã complexe ºi fãrã tabu-uri. dar ºi cu oarecare îngrijorare. Monografia lui G. Pânã atunci ºi mult dupã. Spaniola. La începutul secolului XXI sunt 4 limbi latine balcanice: ARMÂNA / MACEDONARMÂNA (în sudul Balcanilor). în monumentala sa carte Die Aromunen oder Mazedo-Romanen (1895). Mai dorim sã precizãm cã un termen foarte folosit de mulþi lingviºti români sau strãini este „macedo / mazedo” – desigur cu referire la spaþiul etnogenezei aromânilor: Macedonia anticã. din Dacia istoricã. în limba germanã. „Makedonarmân” (fr. Identitatea comunitãþii etnice ºi lingvistice a armânilor Urmãrim cu interes. Weigand Die Aromunen (1895) avea ca subtitlu Über das Volk der sogennanten MAKEDO-ROMANEN oder Tsintsaren. uitându-se cã a apãrut în Balcani cu 250 de ani înaintea latinei din Dacia (actuala România). Începând cu anul 1987 prof. Este un termen ºtiinþific care dorea sã facã vizibilã asemãnarea dintre „român” ºi „aromân”. erau cuDespre limba armânã ºi statutul ei s-au noscuþi ca „greci” având ca principalã ocupaþie emis tot atâtea teorii ca ºi despre poporul Armân comerþul (cei care ieºeau din spaþiul în care se / Makedonarmân. pe când „român” ca etnonim apare abia odatã cu formarea regatului România. Foarte adevãrat! Trebuie totuºi sã fim oneºti ºi sã recunoaºtem cã românii nu i-au descoperit decât dupã 1848. ISTROROMÂNA (Croaþia ºi Peninsula Istria. Weigand aduce în lingvistica germanã termenul „Aromunen”. Grecii o considerã o limbã „de casã”.. cum erau cunoscuþi pânã de curând în România.Capidan publica Macedoromânii. recuperarea acestui termen ºtiinþific care sã fie utilizat ca termen internaþional unic de identificare: ex. Se doreºte astãzi. engl. Boiagi (Viena. În lingvistica germanã se foloseºte ºi termenul „Mazedo-romanen”. luãrile de poziþie din ultima vreme din România privind o controversatã problemã. al XIX-lea de cãtre lingvistica româneascã. germ. prima gramaticã armâneascã a lui M. „Mazedoromanen”). comunitate atipicã ºi puþin cunoscutã. engl. DECEMBRIE 2010 europene nu i s-a contestat mai mult dreptul la legitimitate. fie sunt ignorate. FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII Ni se spune cã armânii fac parte din „romanitatea” orientalã. Singurul lingvist care a fãcut o traducere corectã a etnonimului „armân”. ignorându-se faptul cã etnonimul „armân” are o vechime milenarã. însã dorim sã oferim teoria ºtiinþificã care este astãzi cea mai larg acceptatã. actualmente România). avem convingerea cã nu prea mulþi români cunosc subiectul. Azi mai sunt foarte puþini vorbitori) ºi ROMÂNA (varianta istoricã a DACOROMÂNEI. pentru cã germanii îi numesc pe români „Rumänen”. odatã cu începerea propagandei româneºti printre armânii din Balcani. la existenþã ca Armânei: Românii o considerã un „dialect” al limbii române. Astfel. în germanã Mazedo-romanische kulturelle Zeitschrift. Portugheza. Întâi de toate. Acest termen se doreºte a fi utilizat numai în documentele internaþionale. Aceste limbi latine balcanice formeazã Romanitatea orientalã aºa cum în Europa de Vest. legatã de identitatea comunitãþii etnice ºi lingvistice a Armânilor sau a „Aromânilor”. Matilda Caragiu-Marioþeanu publicã la 1997 Dicþionar Aromân (Macedo-Vlah). de peste 200 de ani.6 Termenul „Aromân” a fost impus abia spre sfârºitul sec. MEGLENA (zona Gevgelia. printre mulþi armâni. „Macedonarmân”. Dacã ar fi tradus termenul „aromân” ar fi fost în germanã „Arumänen”.

un vis ceva mai nou ºi care. S. Sau. recunoaºte indirect aceastã eroare. care devine „Mare” în 1919 ºi asta tot cu ajutorul francezilor (Clémenceau). atunci când afir- 7 mã cã în timpul lui D. nu s-a împlinit. Ni se spune cã armânii constituie ramura sudicã a romanitãþii orientale ºi printr-o micã eroare ortograficã. în care toate naþiunile sã aibã aceleaºi drepturi. Peyfuss afirmã cã ºcoala (româneascã) le-a întins Aromânilor o cursã în numele unui românism echivoc. din fericire. locuit în majoritate de bulgari ºi de turci. S. Dacã proiectul „Romaniei” capãtã consistenþã ºi se întrupeazã în România. capãtã douã judeþe în nord-estul Bulgariei (Cadrilaterul). fãrã sã fie ºi mijloc de deznaþionalizare. în FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . În aceeaºi perioadã. pânã în 1933. România. Aceºti armâni precum ºi descendenþii lor constituie în esenþã. Personal. Printre alþii. în timp ce Murnu ºi Batzaria umblau la Paris ºi Londra.DECEMBRIE 2010 practicau transhumanþa în munþii din nordul Greciei). când participase alãturi de armâni ºi greci. În epoca modernã un foarte bun cunoscãtor al Armânilor. Dupã 50 de ani de ºcoli româneºti. Iordache Olimpiotul. Nu trecuserã decât patru ani de la Unire ºi ideea de România era încã în faza de concept. în care reuºiserã sã influenþeze un procent relativ restrâns din populaþia latinofonã. înclinãm sã credem cã ºi ºcolile „româneºti” din Balcani fãceau parte din acelaºi plan de reconstituire a „Romaniei” ºi nu este exclus ca spaþiul sud dunãrean sã fi fost inclus încã din perioada când Pouqueville. ambasador al lui Napoleon I pe lângã Poartã. Bâlbâielile repetate ale guvernanþilor români. devin ºi ramurã sud-dunãreanã a „românitãþii”. Un pic mai multe detalii care ar putea sã ne ajute la descoperirea adevãrului. pentru cã este asasinat. unul dintre cei mai cunoscuþi susþinãtori ai politicii culturale a României în Balcani. Rigas Fereu. el însuºi armân dupã mamã. atât din afara României cât ºi din interiorul ei. Obstinaþia cu care se încearcã convingerea subiecþilor Armâni din România de aceastã teorie. s-au înregistrat ceva mai puþin de 7000 de familii. îi descoperã pe armâni înaintea lui Bãlcescu. Deºi planul prevedea strãmutarea celor care cãpãtaserã conºtiinþã româneascã în Cadrilater. o afirmã generalul român Dabija puþin înainte de izbucnirea rãzboaielor balcanice de la 1912 ºi 1913. dovedeºte falsitatea ei. care spunea într-un raport secret trimis la Roma cã adevãrata cauzã a implicãrii României în funcþionarea ºcolilor româneºti în Macedonia pãrea un beneficiu teritorial pe care-l spera odatã cu dezintegrarea Imperiului Otoman. Tudor Vladimirescu a ratat aceastã descoperire în 1821. Argumentele care ar putea restabili adevãrul nu pot fi discutate decât dacã existã bunã credinþã ºi simþul mãsurii. Prima ºcoalã apare în 1863 ºi se predã în armânã. Fãrã îndoialã. face ca primul val de armâni strãmutaþi sã aparã în 1925. ca recompensã pentru împãrþirea Macedoniei. fiind considerat un trãdãtor al idealurilor revoluþiei. Tovaru. în ultimii 20 de ani. ªi asta datoritã iscusinþei ministrului de externe român Take Ionescu. pentru a crea un Stat Armâno-Albanez. Fãrã sprijin hotãrât al lui Napoleon III ºi al Francmasoneriei. Armânii nu erau divizaþi între naþionaliºti (filoromâni) ºi grecomani iar limba greacã utilizatã în ºcoli nu era decât un mijloc de propagare a culturii. îi abandoneazã în mai multe rânduri pe cei care pãreau câºtigaþi de cauza românismului. Din pãcate. este foarte probabil cã spaþiul nostru „mioritic” ar fi fost „via Egnatia” în variantã slavã. Capidan. mai precis spus. nu am constatat nici un fel de disponibilitate. sau între 30 ºi 40. Bolintineanu. nu au putut sã o schimbe în favoarea României. Ni se spune cã România s-a implicat în deschiderea ºcolilor româneºti în Balcani. primul rãzboi mondial întârzie realizarea acestui obiectiv. Mehedinþi. ºcolile româneºti din Balcani nu au putut sã schimbe mare lucru din configuraþia politicã a zonei. T. Desigur cã legat de subiectul ºcolilor româneºti din Balcani trebuie sã amintim pãrerea câtorva din oamenii de ºtiinþã cunoscãtori ai problemei. care visa la reconstituirea „Romaniei” (nu României!). în urma unui complot la care a participat un armân. În ordine cronologicã este vorba de legatul plenipotenþial al Italiei (1891-1913) pe lângã Poarta Otomanã. Sau poate nu a reuºit sã o facã cunoscutã. la miºcarea de eliberare din Balcani. greu de localizat din punct de vedere istoric. când migraþia de armâni este opritã. care confruntaþi cu reacþiile violente ale celor care nu acceptau imixtiunea românã în zonã.000 de persoane care au emigrat în Cadrilater. un alt aromân. Constante. rãmas în conºtiinþa armânilor ca ºi a grecilor ca poetul revoluþiei. Aceeaºi idee. adicã drumul ruºilor cãtre Constantinopol. majoritatea armânilor din România de astãzi. Critici cu privire la maniera în care s-a realizat politica României în Macedonia sau pe plan mai larg în Balcani. în calitate de arbitru în urma celui de-al doilea rãzboi balcanic (1913). au exprimat C.D. Dupã estimãri destul de corecte. dar formulatã altfel. preconiza înfiinþarea în Balcani a unei federaþii de tip helvetic. M. în cadrul miºcãrii ETERIA.

. care le conferã conºtiinþa lor etnolingvisticã”.) Cât priveºte cuvintele de substrat. creându-se astfel o atmosferã tensionatã între douã etnii care nu doresc decât convieþuire armonioasã.” „În lexic. scria: „Aromânii sunt un exemplu tipic de etnie a cãror identitate se demonstreazã de la sine ºi se susþine prin limba lor maternã. Academia Românã organizeazã sesiuni despre identitatea armânilor. extrase din lucrãri importante. În fondul latin. reprezentaþi de cea mai numeroasã organizaþie „FARA Armâneascã” (Comunitatea Armânilor din România). la protejarea limbilor minoritare. aromâna. România Literarã.. între aromânã ºi dacoromânã este departe de a fi vorba de identitate.). „dirijatã” chiar ºi cu cele mai imbatabile argumente ºtiinþifice. pentru simplul fapt cã identitate este un element de autodefinire. O mare parte din mass-media româneascã duce. Se aduc argumente ºtiinþifice. sunt inventate „trãdãri” ºi „interese meschine” ale acestora. Ed. o furibundã campanie contra acþiunii de recuperare a identitãþii aparte a unui mare numãr de Armâni din România.. ignorându-se faptul cã identitatea unui popor nu poate fi „creatã”. în mod constant ºi neîntrerupt. 1996).” „Sã examinãm mai de aproape pretinsa „identitate” a aromânei cu dacoromâna: celor 20 de foneme din dacoromânã le corespund 30 în aromânã.” „(.8 abordarea acestei probleme.” „Dacã existã o pretinsã „identitate” a dacoromânei cu aromâna.) nu trebuie sã uitãm cã aria macedoneanã a fost romanizatã cu mai mult de douã secole înaintea Daciei (148 î. care însã posedã vreo 400 de cuvinte latine absente în aromânã. recunoscutã legal în România ca ONG. Cicerone Poghirc Dãm câteva citate revelatoare: „Faptele citate mai sus sunt. dupã pãrerea noastrã. din cele circa 120 ale dacoromânei.). existã unele care dovedesc originea meridionalã a aromânei. din Antichitate ºi pânã în zilele noastre. printre cele 1628 cuvinte moºtenite în aromânã mai mult de o sutã nu existã în dacoromânã. ea nu poate fi decât aceea a originii lor: latina balcanicã. suficiente pentru a demonstra prezenþa aromânilor în regiunea lor actualã. Bucureºti.. în ultima vreme. pe care o vorbesc de 2000 de ani”. o bunã parte lipsesc în aromânã. este alta decât cea pe care o au ºi o simt din vremuri ancestrale. mai puþin rãspândite. emite „decrete” ºtiinþifice dupã care armânii par a fi obligaþi sã-ºi asume o identitate care. din partea celor care ºi-au arogat dreptul de a hotãrî pentru armâni.Hr. dintre care douã împrumutate din greacã (. pentru dezvoltarea unei democraþii de tip european în România. moºtenite din limbile preromane.” (. De aceea vom menþiona câteva asemenea pãreri. diferenþele sunt ºi mai mari.. În Dodecalog academiciana spune: „Aromâna este limba maternã a aromânilor. bineînþeles. Sunt atacaþi reprezentanþii acestei organizaþii. pentru ei.. Printre cuvintele aromâne moºtenite din latinã dar absente în dacoromânã. destin.) În realitate. limbã. istorie. Cicerone Poghirc. regionale. Aromânii. 32. Fundaþiei Culturale Române. Acest drept la autodefinire stã la baza drepturilor omului ºi a tuturor documentelor europene ºi internaþionale care se referã la drepturile omului. semnate de autori recunoscuþi internaþional: Matilda Caragiu-Marioþeanu în articolul Aromânii în mileniul III. Lingviºti ºi istorici români ºi strãini despre armâni Se ignorã cu intenþie pãrerile altor lingviºti ºi istorici români ºi strãini care ºi-au exprimat alte pãreri în legãturã cu limba. Cele 350 de cuvinte împrumutate de aromânã din albanezã sunt.. absente FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . 15-21 August 2001. somitate de necontestat în domeniul romanisticii ºi a indoeurope- DECEMBRIE 2010 nisticii a adus o contribuþie esenþialã referitoare la limba armânã. citându-se din mari lingviºti ºi istorici români sau strãini. în totalitatea lor.. Sau „Aromânii (macedo-vlahii) trebuie sã aibã un singur scop: sã-ºi cultive limba maternã ºi tradiþiile lor”. în douã articole fundamentale: Latin Balcanique ºi Romanizarea lingvisticã ºi culturalã în Balcani (vol. nr. ci doar de concordanþe structurale ºi materiale importante. identitatea armânilor. (.

referitoare la armânã . tradiþional. Desigur rãspunsurile sunt incomode pentru acei lingviºti care sunt încã sclavi ai unei ideologii lingvistice bazate pe ideologia politicã naþionalã ºi chiar naþionalistã. cultura ºi istoria armânilor. „franceza primitivã” sau „spaniola primitivã” pentru a explica începuturile celorlalte limbi romanice?” La toate aceste întrebãri. despre dogmã ºi ºtiinþã în cercetarea din spaþiul cultural românesc cu privire la armâni. pentru cã le ocoleºte. în fapt. „Mai multe întrebãri în mod repetat formulate la întruniri ale asociaþiilor culturale armâneºti din Balcani ºi din România dupã 1990 au generat aceastã carte. precum ºi în vocabularul sãu de bazã. care se explicã prin bilingvismul greco-latin. face parte din marea diversitate însã ºi unitate a Romanitãþii. la un dialog. Mariana Bara. academice. cunoscãtori ai limbii ºi culturii greceºti. unde de douã milenii îºi înmormânteazã strãmoºii. „Am mai putea deschide un alt capitol.” „Ataºamentul vlahilor la civilizaþia ºi limba greacã.) Pentru originea meridionalã a aromânei este foarte semnificativã situaþia cuvintelor greceºti: 2534 dintr-un total de 9236 din Dicþionarul lui Papahagi. semn cã a treia renaºtere culturalã a armânilor este marcatã de cãutarea identitãþii ºi a drumului pentru viitor” scrie Mariana Bara în „Argument”..) „Caracterul latin al limbii aromâne în gramatica sa. o limbã clar separatã de românã.” (. Nu este o excludere întâmplãtoare dacã ne gândim cã Macedonia a fost romanizatã cu aproape 250 de ani înaintea Daciei ºi numai ignorarea acestui fapt a fãcut posibilã apariþia teoriei conform cãreia armâna este dialect al limbii române! Cu ce argumente se poate susþine aceastã teorie dacã luãm în considerare faptul istoric cã FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . De aceea au preferat sã tacã ºi sã nu-ºi spunã nici o pãrere despre aceastã carte care deschide o nouã viziune.” Bazatã pe argumente imbatabile. Grecia. dincolo de dogme. dincolo de prejudecãþi ºi interese politice. dupã cum nu pot fi contestate nici amploarea ºi vechimea influenþei greceºti. nu poate fi contestat ºtiinþific.” Sã amintim ºi pãrerea unui renumit romanist german.. Referitor la obsedanta frazã „Aromâna. Poate de aceea nu s-a scris nimic despre aceastã carte: nici laudativ.Cartea Universitarã.” Un element deosebit de important pentru definirea limbii armâne este romanizarea Macedoniei. cartea Marianei Bara este prima încercare de a discuta aceastã temã atât de controversatã..DECEMBRIE 2010 în dacoromânã.. O carte care invitã. pentru a descrie armâna. 2007. nici critic. în cele din urmã. latina balcanicã. construit în cultura românã în epoca dominatã de ideologia naþionalistã. dr. modernã.” Dr. este egal cu dorinþa lor ºi dreptul lor natural de a-ºi pãstra limba maternã ºi tradiþiile lor. profesor la Universitatea din Freiburg: „Pentru mine armâna. Cartea rediscutã „modelul tradiþional. convenþional numitã strãromânã sau protoromânã. ceea ce nu-i împiedicã deloc sã fie buni cetãþeni greci. Adaugã mai departe: „Probleme pentru care modelul tradiþional nu are rãspuns. care trateazã un subiect supus controversei” spune Mariana Bara. Mariana Bara dã ºi rãspunsuri argumentate ºtiinþific. o tânãrã lingvistã a publicat una dintre cele mai interesante cãrþi din ultima vreme. deºi impropriu. Existã o excludere programaticã a romanizãrii Macedoniei la aproape toþi lingviºtii români.Limba armâneascã . iar în cele mai nuanþate descrieri apare concepþia asupra armânei ca dialect al limbii care nu era întru totul unitarã.. de comandã politicã. dialect al limbii române”. bazate pe o bunã cunoaºtere a limbii armâne. de ce numai româna ar avea o astfel de etapã ºi de ce nu este nevoie de „italiana primitivã”. Hans-Martin Gauger. identitatea. vechi de mai bine de 150 de ani. definitã ca dialect al limbii române. sunt cuprinse în întrebãri aparent simple: – Când ºi unde începe istoria armânilor ºi limbii lor? – De ce este ea prezentatã atât de lacunar în spaþiul cultural românesc? 9 – De ce ºi cum a apãrut teoria cã armânii ar fi „ramura sudicã a poporului român”? – De ce romanitatea balcanicã este estompatã în favoarea românismului? – De ce pare pierdutã aceastã romanitate ºi ºterse începuturile ei? – De ce a fost nevoie sã fie creat conceptul de românã primitivã – alt nume pentru latina balcanicã? Aceastã creaþie ipoteticã are vreun rol? Atunci. Bucureºti. Bara scrie: „Aici este punctul sensibil al cercetãrii asupra acestei limbi. limba ei maternã ºi a celorlalte limbi romanice. Dogmele ºtiinþifice existã în multe domenii ºi împiedicã publicarea în reviste de specialitate a unor texte ca cel de faþã.” (. Aceastã definire este o dogmã în lingvistica româneascã.. la aceastã minunatã þarã. de foarte veche datã în regiune. M.

n-are nici un fel de importanþã . Se considerã totuºi douã popoare diferite. precizãm ampla antologie bilingvã (armânã/makedonarmânã francezã). Nu mai pomenim de atâtea popoare vorbitoare de limbã francezã. ar putea trãi astãzi între 100 ºi 150. în cadrul statelor naþionale apãrute în secolul 19 ºi la începutul secolului 20 ºi practic fãrã contact timp de 60 de ani. din punct de vedere istoric. care prezintã asemãnãri cu mult mai evidente decât româna ºi aromâna. O concluzie s-ar impune de la sine: am putea considera pe armâni ca „vorbitori de limbã românã” ºi asta cu condiþia ca ºi ei sã accepte aceastã catalogare. de limbã spaniolã etc. afirmãm fãrã nici o ezitare: NU! Pentru toþi cei care vor sãri în sus ºi ne vor acuza cã suntem trãdãtori ºi cã am uitat ce a fãcut România pentru armâni. deºi au luptat pentru cauza greacã. de peste 200 de ani! Limba armânã a avut o gramaticã modernã încã de la 1813. prin Recomandarea 1333/1997 aprobatã de Adunarea Parlamentarã. Admitem cu toþii existenþa a trei limbi. luând în considerare o dinamicã demograficã adaptatã cazului nostru. armânii constituie exemplul cel mai surprinzãtor de unitate lingvisticã. când în Imperiul Otoman armânii au fost recunoscuþi ca „millet” (popor). Din cifrele. chiar ºi Gramatica lui Heliade Rãdulescu! Înseamnã a desconsidera bogata ºi valoroasa literaturã modernã care se scrie astãzi în toate þãrile în care armânii trãiesc. ni se pare o exagerare fãrã acoperire. catalanii. Vom încerca sã gãsim în cele ce urmeazã ce anume considerãm cã se greºeºte în abordarea acestei chestiuni ºi care ar putea fi consecinþele de care vorbeam mai sus. DECEMBRIE 2010 ar putea avea consecinþe absolut imprevizibile pentru România.000 de armâni. Câteva exemple de popoare europene ar trebui sã ne tempereze acest entuziasm gratuit. este inacceptabil ºi lipsit de fair-play. Valonii din Belgia ºi elveþienii francofoni vorbesc limba francezã. A considera Armâna ca dialect al limbii române. o parte mai micã sau mai mare . În cazul slavilor avem aproape tot atâtea exemple ca ºi cele de mai sus. vrem sã-i asigurãm de ataºamentul nostru faþã de România ºi faþã de români. editatã de subsemnata la editura micRomania din Bruxelles. dar nimeni n-ar îndrãzni sã le spunã „francezi”. ar falsifica istoria ºi cã ar anula opera multor români care s-au considerat români. dar rezonabile. albanezã. de o ºi mai micã parte de armâni ºi asta numai de un secol ºi jumãtate. Nimeni dintre armânii din România nu FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . Încercarea de a culpabiliza. de limbã englezã. a ignora bogata literaturã scrisã în aceastã limbã. în timp ce toate gramaticile limbilor balcanice au apãrut mai târziu. Ca exemplu. Înainte de toate facem din nou observaþia cã. În România. în ipoteza cea mai optimistã. Danezii. dupã Iradeaua de la 1905. ni se spune cã ideea de a se considera minoritate naþionalã. având aceeaºi rãdãcinã. O abordare politicã a problematicii armâneºti În abordarea chestiunii armâne de pe poziþia româneascã. Ar fi o mare eroare ca ideile exprimate mai sus sã fie considerate anti-româneºti. Este cea de-a doua recunoaºtere internaþionalã. se uitã de alte numeroase personalitãþi sau intelectuali armâni care s-au afirmat în spaþiul balcanic de secole. dificil de verificat. Este o dovadã evidentã a existenþei unei limbi care are toate datele unei limbi moderne în care pot fi exprimate toate frãmântãrile poetului modern. atunci când ni se vorbeºte de intelectuali sau personalitãþi armâne ale cãror operã ar fi negate. A extrapola aceastã concluzie ºi la ramura nord dunãreanã a romanitãþii. armânii sunt consideraþi „români” doar de o parte din români. portughezii vorbesc limbi foarte apropiate. Reflectã ea însã o realitate? Ca niºte cunoscãtori al celor douã limbi ºi dintr-o perspectivã europeanã. Ai obliga însã sã-ºi uite rãdãcinile ºi sã le spele memoria ca unor handicapaþi. înseamnã a contesta. ºi care. sârbã sau bulgarã. În al doilea rând. ªi suntem convinºi cã aceleaºi sentimente nutresc ºi ceilalþi consângeni ai noºtri din România. Spaniolii.10 limba latinã din Macedonia a apãrut cu aproape trei secole înaintea celei din Dacia? Cicerone Poghirc este singurul om de ºtiinþã care ajunge la concluzia cã limba vorbitã de autohtoni în Macedonia romanizatã are o altã limbã de substrat decât româna ºi anume traca. Deºi despãrþiþi de peste 90 de ani. prezentate de diverse surse.a armânilor care doresc sã-ºi pãstreze identitatea. putem estima cã în Balcani trãiesc între 1 milion ºi jumãtate ºi 3 milioane de armâni. însã. Putem aprecia deci cã în România trãiesc între 5 ºi 10% din numãrul lor total. Bulgarii ºi macedonenii slavi vorbesc douã limbi extrem de apropiate. suedezii ºi norvegienii vorbesc aºa zisele limbi scandinave. Nu întâmplãtor limba armânã este menþionatã în Harta europeanã a limbilor minoritare ºi a fost practic recunoscutã de Consiliul Europei. au avut aceeaºi conºtiinþã a apartenenþei lor etnice.

la Congresul de la Paris din 1856? Rãmâne de vãzut. a doua naþiune care-ºi revendicã paternitatea asupra armânilor. etnice. Nereuºita imixtiunii politice a României în Balcani o constatã Anastase Hâciu. România – pe care atâtea consideraþiuni morale ºi materiale o obligau la aceasta – avea de realizat numai câºtiguri: diplomatice. „Prin miºcarea nouã începutã în 1864. ªi aceasta pentru cã ideea nu este acceptatã de majoritatea armânilor din România ºi cu atât mai puþin de armânii din þãrile din Balcani. Le-au moºtenit din vremuri ancestrale ºi nu vor sã le piardã. culturale) este însuºitã ºi de România. Este oare capabilã România sã facã acest gest. Este necesarã recunoaºterea fãrã complexe a erorilor trecutului. România ar trebui sã-ºi asume astãzi deschis deciziile politice eronate. au considerat-o ca un amestec în treburile interne ale României! Intrarea României în Comunitatea Europeanã o angajeazã încã mai mult în respectarea normelor ºi recomandãrilor acesteia. dovedeºte o lipsã totalã de înþelegere. însã. nu vor avea efectele scontate pentru simplul fapt cã recuperarea identitãþii etnice ºi lingvistice se face în cadrul normelor europene ºi internaþionale. Unul din „câºtigurile” de care vorbeºte Hâ- FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . civilizaþie (1936. premiatã cu „Marele Premiu Nãsturel” al Academiei Române). Atanasescu de la Târnova”. arte. comise începând cu jumãtatea secolului al 19-lea. Legat de modalitatea în care se poate realiza prezervarea limbii ºi obiceiurilor armânilor. (. ei s-ar putea reconcilia între ei ºi ar putea sã-ºi prezerve limba ºi obiceiurile fãrã sã fie acuzaþi cã îi trãdeazã pe albanezi. Subiectul este prea serios pentru a ne permite o astfel de abordare. Iatã de ce îndrãznim sã spunem cã abordarea subiectului „armân” se face cu ipocrizie ºi cã aºa-zisa „toleranþã” a poporului român (exprimatã prin unii dintre reprezentanþii lui) nu este decât o vorbã goalã. sã facã la fel ºi sã „elibereze” în fine acest popor care a dat atât de 11 mult tuturor naþiunilor din Balcani. Cât despre armâni. ci tocmai prin recunoaºterea lor aºa cum ei înºiºi se simt: armâni. Comerþ. bulgari. Dar nu prin obligarea armânilor de a-ºi uita ºi nega rãdãcinile. aºa cum au fãcut-o ºi pânã acum. dar turbat pânã în adânc de ºcoala lui D. (Este vorba despre prima ºcoalã româneascã deschisã în Balcani)..DECEMBRIE 2010 doreºte sã se despartã de români. Trebuie spus. Hotãrârea de a se considera „minoritate naþionalã” a fost luatã dupã ce timp de 15 ani li s-a refuzat orice dialog în chestiunile care îi priveau. fãrã rezerve.) Jertfe sângeroase. A-i culpabiliza pentru o astfel de „vinã”. Aceastã schimbare ar putea antrena ºi celelalte state din Balcani ºi mai ales Grecia. Ceea ce dorim însã sã subliniem este cã dinamica creatã actualmente în România nu mai poate fi opritã. însã au apãrut ºi voci care au contestat-o în presã. cã România. când copiilor armâni li se interzicea vorbirea în „graiul” armân. aºa cum a fãcut Franþa dupã ce visase sã înfiinþeze o a doua Franþã în Estul Europei. România are datoria moralã de a trece de la o atitudine declarativã ºi ipocritã vizavi de armâni. însã. ar fi singura ipostazã în care românii ar fi priviþi de armânii de peste tot. care scria în volumul sãu monumental Aromânii. este desigur de discutat. culturale. Intimidãrile ºi stratagemele de diversiune la care sunt supuºi aceºti reprezentanþi ai celor douã culturi care stau la baza civilizaþiei europene. nu numai cã nu a pus-o în aplicare. Cei care doresc sã-ºi conserve identitatea sunt din ce în ce mai mulþi ºi constrângerile care funcþionau în vremea regimului comunist nu mai pot fi utilizate. printre „românii de pretutindeni” sau „românii din diasporã” este iarãºi o gravã eroare. pentru a-l uita mai rapid ºi când în memoria lor nu trebuia sã pãtrundã decât istoria României ºi a românilor de la nord de Dunãre.. A-i amesteca. Intenþia noastrã nu este de a crea o polemicã sterilã. atunci când îi considerã ca „români de peste hotare”. Desigur cã ne referim la noua perspectivã în care problema minoritãþilor (naþionale. Preponderenþa ºi pretenþiunile ei în Balcani îºi gãseau un temei concret ºi moral numai prin aceastã expansiune culturalã. Oricum. pagube morale ºi materiale imense a cules un popor liniºtit. punându-se capãt acestei dramatice situaþii cu rãdãcini nu doar „ortografice”. greci. Situaþia nu s-a schimbat cu nimic faþã de perioada ºcolilor româneºti. macedo-slavi sau români ºi sã îºi afirme. crime abominabile. dacã pierderile Aromânilor în sânge. capabili de orice jertfã. la o recunoaºtere fãrã complexe a identitãþii lor. vocaþia lor europeanã. industrie. Ei nu cer decât sã-ºi pãstreze limba ºi obiceiurile. expansiune. deºi a fost una dintre iniþiatoarele ºi semnatarele Recomandãrii 1333/1997 a Consiliului Europei. în averi ºi în liniºte au fost considerabile. purtatã de un popor de misionari aprigi. când a început miºcarea propagandisticã printre armânii din Balcani. ca adevãraþi fraþi întru „romanitate”. economice. greacã ºi latinã.

într-un viitor care va fi al diversitãþii lingvistice ºi culturale. trecut la România numai pe baza numãrului de armâni colonizaþi acolo. Rolul pe care Armânii l-au jucat ºi-l joacã în Dobrogea nu poate fi ignorat! Istoria Armânilor este dintre cele mai dramatice. semnatã la Bucureºti. publicat de un cunoscut ºi respectat jurnalist austriac ºi european. cu insistenþã ultimativã. atâta timp cât nu este dispusã sã rezolve cererea celor câteva mii de armâni care doresc sã fie recunoscuþi ca popor cu limbã ºi culturã aparte. armânii se pare cã sunt cel mai bine înarmaþi pentru o Europã nouã. într-o Europã în care statele naþionale vor fi obligate sã apere limbile regionale. mobilitatea ºi credinþa i-au ajutat sã învingã mereu ºi.. care nu se bazeazã în mod grosolan pe posesiunile lor naþionale. de þarã membrã a Uniunii Europene.. minoritare. Macedonia. abilitatea. Grecia.. Europa. însã niciodatã nu s-a oprit. în vol. asupra unui singur stat ci mereu mai multe. în mod meschin. cedarea Cadrilaterului ºi „aruncarea” armânilor spre zone din România total neprielnice pentru acest popor de munte. Din fericire. închisorile comuniste. ca minoritate naþionalã cu toate drepturile ce i se cuvin. EI ªTIU DEJA! (. Editura Bawag-Edition Literatur. posibilã numai în cadrul democratic al noilor condiþii socio-politice. rupându-se astfel pentru totdeauna trupul armânesc. care îºi câºtigã identitatea tocmai din contactul cu diferite culturi. ci ºi pentru oameni. ale cãrei graniþe sã fie permeabile nu numai pentru mãrfuri. þigani etc. mai puþin rãspândite. Pe scurt: existã noul om european. Pionieri ai unei Europe libere. El este ARMÂN (.. „Câºtigurile” Armânilor. care dintotdeauna practicã comerþul ºi circulaþia între est ºi vest. citãm dintr-un articol. însã niciodatã nu s-a oprit Adevãrat.. tãtari.. turci. în urma „ajutorului” României: „Pacea de la 1913”. Viena). care nu-ºi referã acþiunile ºi nãzuinþele. sunt deci: recunoaºterea limbii armâne ca un bun cultural european ºi ca limbã internaþionalã de conferinþe! Europa va fi una a diversitãþii sau nu mã mai intereseazã deloc! Viitorul Europei va fi hotãrât de problema armâneascã!” (Was wir erst noch lernen müssen / Ceea ce încã mai trebuie sã învãþãm.. CEEA CE ABIA NOI TREBUIE Sà ÎNVÃÞÃM. Foto: Vasile ªoimaru ciu a fost Cadrilaterul. hãrnicia. conform constituþiei României ºi normelor europene. chiar tragice. iatã. se încadreazã în acest context european ºi este o acþiune normalã. pentru care graniþele nu înseamnã obsesie ci o depãºire cotidianã. siliþi sã-ºi pãrãseascã paradisul originar . cãrora toate acestea nu trebuie sã li se impunã ca niºte þeluri mãreþe. vânduþi. Dobrogea de azi fãrã Armâni ar fi fost numai un amalgam de popoare balcanice: bulgari. România va trebui sã înþeleagã cã Europa nu poate tolera imixtiunile în politica internã a altor state. receptivi faþã de tot ce existã în lume.12 DECEMBRIE 2010 lor: Europa este cea care este garantul rãmânerii în viaþã a limbii ºi a culturii armâne. confiscarea tuturor averilor. în urma cãreia Macedonia a fost împãrþitã între cele 4 state balcanice.) Ceea ce pretind eu categoric. Numai perseverenþa. Miºcarea modernã armâneascã din România. În acest sens.Pindul. nord ºi sud. ci le face plãcere sã gândeascã ºi sã vorbeascã în douã sau mai multe limbi. în ceea ce-i priveºte pe armâni. 2009.) Existã deja aceºti oameni. care este o caldã ºi miºcãtoare pledoarie pentru un popor ºi o limbã aflate în pericol: „Existã deja noul European? (. Karl-Markus Gauss. fiindcã ei. Metzovo..). de dupã decembrie 1989. istoria este astãzi ºi de partea FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . istoria Armânilor este dintre cele mai dramatice. cãrora nu le vine greu. Armânii au fost cei sacrificaþi. din timpuri strãvechi trãiesc toate acestea. Ea merge înainte ºi asistãm astãzi la cea din urmã ºi mai importantã miºcare de redeºteptare naþionalã armâneascã.

Ianina (Grecia) Lector univ. gopeºtean-moloviºtean. Ohrida. figura albã. pindean. o bunã parte o reprezentau românii sud-dunãreni (aromâni. În Albania a rãmas grupul de români nomazi. pe care o coloreazã cu sânge iute ºi generos. 46/1938. Velasa. septembrie. Ploieºti. zvelt. Terova. Erau ºi foarte religioºi. Ei sunt vioi. mãzãchear. numãrului renegaþilor sau asimilaþilor. olimpian etc”. vom mai preciza cã: „Cea mai mare grupare dialectalã româneascã. oameni luminaþi. prigoana noilor state naþionale coagulate în Peninsula Balcanicã. p. Aromânii: Pretutindeni – Nicãieri (Armanyi: Iutsido-Iuva). Cel mai important centru al lor este Moscopole. moscopolean. în tentativa noastrã de a ne face expliciþi faþã de ceea ce dorim sã ilustrãm. în Thessalia. a trãit ºi trãieºte în toatã Peninsula Balcanicã ºi Diaspora. mai ales în cazul unor subiecte atât de sensibile. Pind ºi Epir. ochii negrii încadraþi de sprâncene arcuite. Fond Preºedinþia Consiliului de Miniºtrii. deplasându-se spre Marea Adriaticã. deºtepþi ºi foarte rãzboinici”.G. dintr-o clasificare sau alta vom constata cã un rol de prim plan în galeria românilor sud-dunãreni l-au avut fãrºeroþii. industriaºi de talent. la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi funcþie a Conferinþei de pace de la Paris (1919-1920).n. Neamul moscopolenilor. Fãrºerotul este robust. grãmoºtean.1 Fãrã a cãdea pradã ispitei de a întocmi ierarhii. ei pe sine numindu-se pur ºi simplu „ramani” sau „rumâni”: „3. 10 Ibidem. înalt. Între cei care solicitau cetãþenia românã.DECEMBRIE 2010 13 Un document consular inedit. Mulþi pãstori pãstrau tradiþiile transhumanþei. mândru. codru de etni- AROMÂNII . numiþi fârºeroþi. Monastir. ageri precum cãprioarele. care au suferit. rând pe rând.locuiau în Albania sudicã (satul Fraºari. Editura Premier. Cruºeva.2 Lãsând cititorului bucuria complicitãþii cu documentul de arhivã3 (inedit! . artisticã ºi economicã. Numele de moscopolean ajunsese un termen de elitã (stratul cult al macedo-românilor). Au ridicat ºi alte oraºe ca: Moloviºte. cea macedoromânã.) ne vom abþine sã enumerãm ºi alte elemente monografice ale acestui fragment. Extrapolând. ilustrativ pentru soarta aromânilor . dimpotrivã. Erau consideraþi sarea Macedoniei. cum este ºi cazul dispariþiei versus continuitãþii sau. I. în Î 1 2 3 Luchian. în România imigrau aproximativ 10 000 persoane anual ºi cam tot atâtea pãrãseau Regatul Român. filele 30-33 FAMILIA ROMÂNÃ albanezã Frasin). Ilie GHERHEª n perioada interbelicã (1919-1939). în continuare. sau vascopolenilor. p. meglenoromâni ºi istroromâni).1938. Au ajuns vestiþi arhitecþi. 17. buni profesori. dr. 13-17 Arhivele Naþionale Istorice Centrale. Erau cei mai buni pãstori ºi meºteºugari în prelucrarea produselor legate de oierit ºi buni negustori. ajuns la o mare înflorire culturalã. Emilia. include graiurile sale în diviziuni: fãrºerot.n. ca tot poporul macedo-român. 2007. cu virtuþi alese. Dos. Fãrºeroþii sau fraºaroþii .

paini. azi.art. permiþând venirea acestora dacã doreau sã profeseze în ºcolile din þarã (temporar… pânã când diplomaþia ar rezolva problemele!)”1 Consacraþi pentru istorie ca „aromâni” (toþi românii sud-dunãreni . Spiritul dârz. de sute FAMILIA ROMÂNà Luchian. pe fraþii noºtri gemeni românii aurelianici. de cãtre Leonikos Calkodylos: „Vlahii din muntele Pindului vorbesc aceeaºi limbã”2. având instinct de cãsnicie ºi industrie . „Sobri. de mult ºi vinovat. ªi român! Spinoasa problemã a aromânilor AROMÂNII Aromânii – „fraþi di mumã ºi di-un tatã” Adrian BOTEZ O ISTORIE… Nu cred sã fie pe lumea asta vreun neam cu o istorie mai sublimã ºi mai ingratã . În acelaºi timp vom sublinia faptul cã diligenþa diplomaticã de mai jos venea în contextul grijii deosebite doveditã de statul român faþã de românii sud-dunãreni. iar prima observaþie a înrudirii fãrºeroþilor cu vlahii nord-dunãreni a fost consemnatã în secolul al XV lea.decât ramura de sud a trunchiului traco-român.n. ca cei mai numeroºi dintre aromâni. singurii reprezentanþi. macedonenii. 1 2 „Moºtenitori direcþi ai vechii civilizaþii trace. la 1895.n.14 citate valahã. la Sudul Dunãrii. românii traianici. „Io hiu armân!”.).G. 9 .noi. în plin Bucureºti. îi ignorãm. sunt cea mai veche seminþie ºi cea mai eugenicã. adicã: „Limba aromânilor e aromâna”. þeru. op. poate mai mult decât orice valoare axiologicã. aromânii sunt. mai ignorat (de însuºi Fratele Geamãn de la Nordul Apei . I. precum ºi preþuirea libertãþii. nordici.” (cf. în privinþa acestor calitãþi. îi denumea doar cu etnonimul de „macedo-români”. a dat decretul lege 538/5 februarie 1919. 86 Ibidem. dintre toate câte trãiesc în sudul Dunãrii.H. Vasile Tega – art. sudici!) . totodatã. I. cum îi poreclesc grecii ºi sârbii. Armele ºi armãturile lucrate în aur ºi argint. Europa nu cunoaºte neam mai eroic ºi. cuþovlahii ºi þânþarii (adicã Fiii Cezarului . armânii sau rumânii.sânî=fii. peste care s-a altoit demnitatea romanã: mister tracic ºi pragmatism roman” (cf. Aºa guvernanþi avem azi .).românii sunt. ficior º. în anul 168 î. Mihai Eminescu . temerara acþiune fiind sortitã eºecului încã din start. au încercat în vara anului 1917. chiar proclamarea unei þãri româ- DECEMBRIE 2010 neºti. Toþi aceºti ciobani simpli ºi de rând au o eminentã aptitudine pentru lucrãri în metal.. un dialect al vechii limbi a Romaniei Orientale: soari. Aromânii: aceºti necunoscuþi). mamâ. de cãtre Gustav Weigand. ºi ai sã vezi câþi români au auzit de fraþii aromâni.G. în inima Pindului.a. Cum sã nu îndrãzneascã grecii sã înfãptuiascã. prin care asimila funcþiile ºi salariile cadrelor didactice aromâne cu cele ale cadrelor didactice din România.n. fãrºeroþii. Cel puþin. „ªi eu escu armân!”.sunt însã inferiori greco-slavilor în… ºiretlicuri.decât Neamul Frate Geamãn de la Sudul Apei Uitãrii (Dunãrea…): AROMÂNII. p. nãscutã odatã cu cucerirea Macedoniei de cãtre Legiunea a V-a romanã. Aromânii ºi rolul lor în Balcani). i-a fãcut sã fie obiect predilect al prigoanei greceºti ºi în contextul în care marele nostru poet naþional. Mihai Eminescu. Ei sunt populaþia aborigenã. cit. la Samarina. cu mult superiori acelora ce vorbesc greceºte . Întreabã. Românii Peninsulei Balcanice). ai latinitãþii balcanice. pe Calea Victoriei. frate.art. sora. p. vrednici urmaºi ai stihiei traco-ilire. cu deosebire de la domnia lui Alexandru Ioan Cuza (18591866) ºi pânã la momentul de referinþã: „Statul român. feata. cum îºi zic ei. Emilia. tati. „Aromânii. Teohar Mihadaº . adicã mai nobilã.aºa ºcoalã de conºtiinþã ºi suflet avem azi.n. ca reacþie la acest fenomen (anexarea Macedoniei la Bulgaria dupã primul rãzboi mondial . pe care le admirãm la arnãuþi ºi palicari (grecotei) au ieºit din atelierele vlahilor” (cf. þar=împãrat). prin limba ºi cultura lor.

grosolan. . Asan îl surprinde (n. Alexis Comnen (n. în sec. „Eroica FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . abia a putut sã se salveze la Constantinopol (…). nici doar armurieri.Vlahii de la sud de Dunãre). (cf.: cuþo-vlahilor. cum i-au calomniat.m. N. 1895. Violenþa criminalã a bandelor greceºti a fãcut restul” (cf. rabin.evident. Dar pe grecii ortodocºi ce i-a atins? Sã vedem. Katerino.). 146). pe de o parte . nici un rege nu poate domni asupra lor. . Cantacuzen (n. despre valahii-aromâni din Munþii Balcanilor: „Nimeni nu se poate rãzboi cu ei.nu poþi „renega elenismul”. mai târziu!). Drama ºi Kozani (…) organizeazã bande de tâlhari. XVI. ºi la ieºirea sa din þinut sã scoatã potcoavele de la cai. în aceste circumstanþe? „Patriarhul grec a protestat (n.conflictul fiind între valiul din Ianina ºi greci.N. ba ºi pe cruciaþii latini. pur ºi simplu. ºi oricare ar fi motivele pentru care s-a refugiat acolo. Isaac a cãzut prizonier.” Cine mai ºtie azi.: împãratul Bizanþului!) ceru pace (n. Orice musulman care va trece prin districtul Meþovo trebuie sã considere acest pãmânt ca pãmânt sacru. Rãsfoind scrierile strãinilor despre aromâni. Grebovo.Iorga). pe de alta) s-a dat o iradea (hotãrâre). care fusese uns ºi recunoscut de cãtre Papã. . cã doar jefuiau doar pe niºte fraþi ortodocºi!) îi lovi pe latini. nu mai puþin (decât grecii bizantini) infectaþi de pãcatul superbiei: „Valahii (…) au coborât din munþii lor sub conducerea celor doi fraþi.când veþi face lectura privilegiilor acordate aromânilor de cãtre turci. *** Vã va fi greu sã rãspundeþi la întrebarea cine-i „ortodox” ºi cine-i „pãgân” . . pe trufaºii împãraþi greci ai Bizanþului. pentru cã voiserã sã-ºi pãstreze naþionalitatea.m.: Varna). din Meþovo: „Orice persoanã de orice religie ºi condiþie ar fi.m. H.m. cu numai o mânã de oameni. Nu trebuie sã fiþi aºa uimiþi . negustori etc. s-au unit cu bulgarii ºi au fãcut prãpãd în imperiu (…).îi numesc pe eroii luptei pentru pãstrarea identitãþii de neam: „renegaþi ai elenismului”. stãpân de turme) Sterie Floca (aromân). care furã 15 spulberaþi” etc. Ghiciþi cine conducea bandele de criminali greci? „Episcopii greci din Monastir. care pedepsirã crunt pe aromâni.ºi aromâni.Cosma . la 1770. printr-un vizir recunoscãtor faþã de ospitalitatea celnicului (n. . Apoi. XVI: respectul sacrei ospeþii.” Se pare cã Duhul Sfânt bate pretutindeni ºi pe unde-i este voia .cu grea nãpastã asupra cuþovlahilor. þi se face ruºine cã eºti… român din Nord! Cãci iatã ce ºtia evreul Beniamin Tudela. Mihail Kogãlniceanu . cea mai mare parte a ostaºilor sãi este ucisã (…).m.regele vlahilor). Ioniþã (n.între 1187 ºi 1373.n. decât „fraþii greci ortodocºi” . Ioniþã puse de se construi o maºinã de rãzboi în patru laturi (…) ºi cu ajutorul ei pãtrunse în oraº (n. Bulgarii ºi valahii au nãvãlit aici (…) în timpul nopþii ºi au fãcut un adevãrat mãcel asupra armatei greceºti. împotriva iradelei). din sec.m.cã strãmoºii sãi valahi. dintre „nepoþii lui Traian” .cruciaþii puºi pe jaf. Braisford). prin care se acordau aromânilor privilegiile cerute ºi se anunþa pedepsirea valiului din Ianina. sub conducerea lui Petru ºi Asan ºi ai urmaºilor lor.al aromânilor? Grecii.tot pe „falnicul” Angelos…) într-o trecãtoare ºi (…) i-a omorât cea mai mare parte din oºtire (…).n. Care a fost reacþia Patriarhiei Greceºti ºi a Athenei. Despre Apostol Margarit).dar nu le-au fost duºmani mai mari românilor din Sud. ca urmare a ultimatumului înaintat sultanului (sic! – am avut ºi astfel de conducãtori!) de cãtre regele României.împãratul!).„expresia (…) e tot atât de improprie ca ºi afirmarea cã iedul e fiul zimbrului” (cf. Carol I (nemulþumit de rezolvarea problemei drepturilor aromâneºti în Rumelia . Pe 9/22 mai 1905.cuteazã a arunca anatema pe toþi acei români care vor mai vorbi limba românã (…) Cosma spunea cã Dumnezeu foloseºte aromâna numai când vorbeºte cu diavolul” (cf. a hotãrât sã le facã rãzboi cruciaþilor (n.DECEMBRIE 2010 de ani . determinã recunoaºterea þinutului ospeþiei ca bisericã-azil sacru. din sudul Apei Blestemului Uitãrii (Dunãrea) . Weigand. Când n-ai fost niciodatã altceva decât român . prin asimilarea forþatã (în dispreþul oricãror reglementãri legale internaþionale) .m.ºi i-a ales ºi pe aceºti musulmani. . prin mijlocul bisericii ºi ºcolii” (cf.m.grecii au ºi sfinþi bandiþi (sic!): „Sfântul” Cosma („el . acuzându-i cã „viseazã la românizarea greco-românilor”. Au luat sãbiile (…) s-au nãpustit asupra grecilor (conduºi de însuºi împãratul Isaac Angelos) mai repede decât rostim noi vorba ºi i-au ucis pe toþi cei ce luptau (…). V. toþi principi valahi din Balcani nu erau doar niºte bieþi ciobani. ca sã nu ia din aceastã þarã nici cât negrul de sub unghie (s.ci au fost rãzboinicii nebiruiþi ai rãsãritului balcanic? I-au snopit în bãtaie. din Apus. grecii. dupã trei zile de asalturi (…). Iar a zice greco-români . Mihai Eminescu – art.pârâtori la Sublima Poartã . „fraþii noºtri ortodocºi” .etnocidul. nu va putea fi niciodatã urmãritã ºi reclamatã de nici o autoritate. au venit turcii „pãgâni” . care se va refugia la districtul Meþovo. vlahilor ºchiopi! – „poporului de homosexuali”.

din p. stinsã! „Ucide! Stinge limba în gâtlejul valah!” . fãrã aceastã Golgotã a trãdãrii lui Iuda ºi a Sacrificiului Mielului . acum. 1969 (n. „Astãzi îi învãluie (n. sã fie soldaþi eroici ai lui Alexandru Macedon. ramura din Sudul Apei Uitãrii-Istru: „Suntem în posesia altor elemente recente de genocid cultural. Scopul scuzã mijloacele!” (cf. . cotidianul Stohos. sabia în aromân ºi fãclia în casa aromânului . Coracos. Tega. azi.pe aromâni). în România. nr. ºcoli în limba valahã… O.moºtenire. Mai sunt tratate de Florin Cândroveanu). tot mai stãruitor. amurgul. în bisericile lor. singurul consemn ºi singura parolã a „ortodocºilor” greci. sute de ani.deci potenþialul de corupþie .n. unde se înecarã.cazul demn de tragedie anticã. Aºa sã fie! *** Ca sã-mi confirme. te pomeneºti cã stimabilul respectiv . de la cantonul Aspropotamos: „La schitul Veterniste sã curmã cantonul Aspropotamos. Armânimea va trãi. E ceva schimbat. dimpreunã cu guvernanþii României de dupã 1989. cu limba lor vlãhiceascã.tocmai de aceea îi uitã.Neamul Românesc n-ar putea împlini misiunea sfântã ce-o are pe Pãmânt. direct.n. pe stradã. pe cioloveci…!” Da. se aruncarã cu pruncii în braþe în râul Ahelonus.ºi românii din Grecia nu au dreptul sã asculte slujba în propria lor limbã. pentru frumuseþile ºi bogãþiile ei.ori au interpus. de la traci . Stampã (Tipografie). 4 aprilie 1997 . la târg. tot atât de sistematic ca în secolele trecute . între toate neamurile. iar sufletul lor mãrinimos îngânã abia. cu privire la comportamentul lor faþã de valahi: „Unde îi veþi întâlni pe aceºti aºa-ziºi vlahi. Aceastã faptã fuse drama cea mai tristã ºi mai mare a acestui secol” (cf. . în numãr de 200. ca nu puþini români de azi. Cãlãtorii).Moscopole . în Du Marché Commun B l’Europe. ºi ea este a elenilor-grecilor. românii absoluþi. ca un cântec de lebãdã” (cf. de romani (tot de cuceritori ai celor patru zãri) ºi a cãpãta nume de români-aromâni. strãlucite biserici ale lui Hristos. la care este supusã populaþia aromânã din Grecia.clerul grec. Mihadaº). Doamne fereºte-ne. adicã sã nu-i avem în România. Apoi au fost buni „sã reprezinte populaþiile la- FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . iar pe fanarioþi! „Cugetãtorul Nuºici zice pe undeva: „Sã te fereascã Dumnezeu de ce-þi spune sârbul pe faþã. sã-i scuipãm în obrazul lor de Hristos Atotîndurãtor! Cãci. din Athena. . înainte chiar de a se altoi cu sânge traianic. La ce-s buni aromânii. ci inconºtient. limba de foc a Sfântului Duh Românesc care-i arde pe duºmanii noºtri… Limba asta trebuie nimicitã.în România era regim comunist): „O minoritate româneascã în Grecia este supusã încã unui regim de lichidare spiritualã.sã spulbere Moscopole.rupeþi-le picioarele. râvnitã ºi invidiatã de greci (ºi de alþi vecini). cu ruºii lor! Dac-or veni la noi.n.sã dea ultimatum cuiva ce-i supãra pe fraþii noºtri din Sudul Apei Blestemate ºi Sacre a Istrului? Iatã ce spune francezul Michel de VanteliPre. ºi pe aromâni. Nu erau de-ajuns nemerniciile spuse de „fraþii ortodocºi” greci pe seama aromânilor (au ajuns sã-i numeascã pânã ºi… „popor de homosexuali”!) .16 faptã a lui Cosma a fost recompensatã cu sanctificarea (!): „proclamarã (n. Dimitrie Bolintineanu.ºi câþi ca el… . la locul de muncã . sã te fereascã Dumnezeu de ce-þi face grecul în socoteli”. la 1788 . în raporturile dintr greci ºi „cuþo-vlahii” din Grecia ºi Macedonia? A mai îndrãznit vreun „vodã”. cum le zicea Petre Þuþea?! Întâi. tristul adevãr al lipsei de solidaritate a românilor . Dimitrie Bolintineanu. La 92 de ani de la prima recunoaºtere imperialã a naþiunii aromâne ca etnie distinctã în Peninsula Balcanicã. Femeile lor. Cãci.Cetatea de Vis a aromânilor. Teohar Mihadaº. Armânimea trãieºte. între ei ºi crimã. DECEMBRIE 2010 România liberã. vãzând pe soþii lor uciºi. spre întunecarea totalã. sub „democraþia capitalistã” din România. 1999). Iradeaua imperialã Magna Carta Libertatum a Aromânilor. în legãturã cu soarta aromânilor din Balcani. . cuceritorul lumii . Aici este Elada-Grecia. încã o datã.asta. smulgeþi-le limba.a albanezilor) .asta a fost. lângã podul fãcut de romani. unice în Estul Europei. din Nordul Apei Uitãrii . Tot Patriarhia Greceascã a instigat ºi susþinut pe mercenarii albanezi ai lui Ali Paºa Tepelin din Ianina . mâna nãimiþilor albanezi musulmani (e proverbialã sãrãcia . Moaºtele Satanei.” În 1997. fraþi de sânge.art. T. Iar eu aº mai adãuga una: Sã te fereascã Dumnezeu de ce-ºi fac românii unul altuia (cf.2135. Asociaþia „Armânimea” întocmeºte toate datele privitoare la un protest internaþional.voinicii-vitejii greci). ARMÂNLU NU CHIARI!” (cf. cu Patriarhia Greceascã în frunte) pe Cosma sfânt – ºi îi adunarã moaºtele” (cf. ªi iatã ce declarã un apãrãtor înfocat al drepturilor neamului lui.trebuia ºi noi.2. ºi unde sulioþii fuserã uciºi de albanezii musulmani. în luna lui ghenarie 1813. ori cã au înfipt ei.Istrul/Dunãre . avea Academie.am auzit într-o zi o voce a unui om nu prost. îi sfãtuieºte pe „palicari” (n. Aromânii ºi rolul lor în Balcani). zicând: „La ce ni-s buni ºi basarabenii ãºtia? Lasã-i sã stea acolo. zice-se. îi avem iar. Cãlãtorii). V. pesemne.n.

Macedonenii). cit. P. tot buni au fost sã întemeieze. ªi tot buni au fost sã mai tempereze trufia prãdalnicã a împãraþilor bizantini ºi a unora dintre cruciaþi. Germania .n. Recunoscãtoare (n. München ºi Berlin” (cf. Mihalache Belo. au jalonat drumul dintre Constantinopol ºi Viena (însã ºi spre Italia. op. cit. de mulþi. majoritatea o constituiau aromânii (…). Din rândurile lor au ieºit cei mai mari filantropi ai noºtri: Anastasijevici.). la 17 fel în componenþa noului Comitet al Societãþii „Drita”. în 1921 (cf. Casina Naþionalã. aceºti necunoscuþi). cenzori . vorbeºte un istoric sârb!). Tega. Teodor Mãrãºescu.Tega. XVIII-XIX). de origine aromânã. Observatorul ºi Academia din Athena (…). Toate îi vestesc numele ca unui întemeietor”. sã fie eroi ºi martiri pentru „elephteria” (libertatea) grecilor. X-XII. Gheorghe Lazãr. Civilizaþie româneascã ºi civilizaþie balcanicã).n. la întemeierea Societãþii de Asigurare Maghiare. Puþini ºtiu cã însãºi Ungaria ºi Grecia datoreazã. Spitalul de copii ºi alte spitale. nume ilustre din viaþa literarã ºi artisticã a Serbiei (…)”. Institutul orbilor. în bãtãlia eteristã. .dupã cum se poate constata. Marcu Trifan. de Muzeul Naþional. cu mult superiori germanilor ºi sârbilor (…) influenþa lor a fost foarte mare. o istorie întreagã. „helenismul”. împotriva Rotschild-ilor (cf. Iorga. Victor Papacostea. dotându-le bogat. Diaspora aromânã în sec. Neagu Djuvara.iar ca preºedinte onorific continuã sã fie Dimitrie Butculescu”. fraþii Manaki. .macedoromânii. Conservatorul.Ion Hristu Pani. Vlahia de Sus sau Anovlahia (în Epir) ºi Mica Vlahie Albã. orfelinate.n.ºi nu prea…) ar putea spune cã baronul Sina a întemeiat. cu Agenþii Comerciale Macedonene.faþã de individ.sã fie binefãcãtorii cãlãilor lor! (dupã strictul model Cristic) ºi sã sprijine. aproape monopoluri! Unii i-au numit chiar „evreii Europei” . Rhigas Phereos. Naum Gheorghe. Neagu Djuvara. ºi cã întregul comerþ ºi artizanat din Zemun (punct-cheie al comerþului între Austria ºi Turcia) erau aromâne (cf. cit. istoricul sârb. este o creaþie a Companiei Macedonene (cf. de reputaþie europeanã. „state independente: Vlahia Mare (în Tesalia). mulþi dintre aromâni s-au refugiat în munþii Pind ºi Balcani. V. pionieri ai cinematografului. profesor la Éco- FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Neagu Djuvara. la Philadelphia). Casa Artelor Frumoase ºi. Paraschivescu. un glumeþ (n.dar ei erau creºtini adevãraþi. statul maghiar însuºi (cf. Într-o altã ramurã.atenþie. Aromânii. Ilie Th. mai ales la populaþia oraºelor. Gelcu Maksutovici. secretar Teodor Lopa. la începutul sec. se va vedea cã un mare numãr dintre ei (…) erau urmaºii acestor oameni . în mare parte. Francezul Victor Berard. Corpul Pompierilor. ales în 1907.Costuri. membri Ilie V.Tacica. mai presus de toate. XVIII. Raporturile dintre albanezi ºi aromâni. cu ajutorul ungurilor. ceea ce se uitã. întemeierea lor ca state moderne: „instituþii fundamentale ale statelor mai sus amintite îi datoresc existenþa lor(…). morþi martiric. Dumitru Anghel. Când într-o zi se va face analiza sângelui marilor noºtri oameni. Bozdu. Baronul Sina nu ºi-a uitat „patria de originã” (Grecia…): „Între altele. .). el a contribuit (n.aromânii .apoi.aliindu-se cu þarul Rusiei. Emanoil. vicepreºedinþi . deci binefãcãtori.N. Basilica din cartierul Leopold. au fost aromâni din Macedonia (cf. la canalizarea fluviilor. Ovidiu Tino. leagãne. la ridicarea ºi îndreptarea agriculturii. autorul Marseillaisei grecilor . între sec. SIMEON GHEORGHE SINA. generalissimul armatelor din Peloponez.n. Iani Farmaki ºi Diamandi Giuvara (toþi. Theodor Colocotroni. format din N. Alex. Neagu Djuvara. Ironia sfântã a sorþii a fãcut ca victimele grecilor . N. în cadrul Societãþii Albaneze „Drita”. la promovarea cãilor ferate ºi la navigaþia cu vapori. cit. dar de asemenea mulþi. XX): „Aproape cã nu se fãcea deosebire între acþiunile albanezilor ºi aromânilor (…) se constituie un Comitet Cultural Studenþesc. înfiinþeazã.ºi acum urmeazã un citat dintr-un document maghiar): „la înfãptuirea Creditului agrar ungar. Vlahia Micã (în Etolia). unui aromân. Palatul Academiei de ªtiinþe Ungare. pentru independenþa statului grec!). art.Naciu. generalul Coletti Constantin. Rene Polizu ºi Pandele Dormiºe .). Trandafil ºi alþii.). D. iar nu faþã de etnia din care provenea). op.Theodor Cona. din care fãceau parte Dobre Ionescu Bujor. pe pãmânt românesc: Iordaki Olimpiotul. Dumitru. a îngrijit de ºcoalã ºi de educaþie. formând astfel baza Imperiului Româno-Bulgar” (cf. unde au pus bazele comerþului sârbesc (…). în mare parte. apoi. Grecia îl numeºte ministrul sãu la Viena. casier . preºedinte Nik Hristu ºi Manole Boscu. În faþa acestor opere. V. Academia Comercialã. Bancherul Sina era „deþinãtor al uneia dintre cele mai mari averi din Europa” . din punct de vedere intelectual ºi artistic. op. este cã oraºul Trieste.pânã în America. Aspiraþiile de unitate de stat ºi independenþã ale Albaniei (1912) au fost susþinute de aromâni (cf. Duºan Popovici – care mai afirmã ceva extraordinar: aromânii au nãscut burghezia sârbã contemporanã: „Aromânii erau (n. În timpul turcilor.DECEMBRIE 2010 tine în Imperiul Bizantin” (cf. . în sec.

– apoi actori ca Vraca cel cu glas de tunet. cãrturari de elitã.vâlvãtaie. sunt de rasã valahã: baronul Sina este valah din Moscopolis. Unitar întru Fãptuire: „Apa unui izvoraº de pe umãrul unui munte înalt. Boiagi. Dimitrie Anghel („poetul florilor”) dupã mamã. medici de seamã. muºata. Bellu. Bezdechi. din Paris: „Valahii au fost. cum rãsplãtesc sârbii ºi toþi vecinii. Darvari.acolo trebuie sã fie toate geniile noastre! (Chiar dacã istoria actualã. fãrã însã a putea fi stãviliþi” (cf. fãrã ruºine.). într-o Europã care ºi-a fãcut un crez de onoare din respectarea drepturilor minoritãþilor naþionale? (cf. Dumba. Matricea stilisticã româneascã în Caleidoscop Aromân. ªi eu cred cã altfel nici nu se poate: cãci unde-i focul mai mare. asimilare forþatã. Polytechnion etc. mai ageri .n. neclintiþi au fost românii-aromâni în credinþa lor în Hristos. despre Miºcarea Legionarã .creatorul aeronauticii româneºti. Tache Ionescu – mare politician etc. în spiritul lor arzãtor în România. Aromânii. Blaga dupã mamã. Dar Þara Unitarã ºi Suveranã a Românilor Liberi are obligaþii de sânge ºi onoare. DECEMBRIE 2010 Titu Maiorescu dupã mamã. op. Misiunea noastrã ca stat). Se spune cã ºi Eminescu ar fi descendent. ne-a oferit o parte din documentaþia prezentei lucrãri). respinge orice discuþie. Albania. unde-i instinctul naþional mai viu . iar românilor din Nord de Dunãre le-au dat pleiade de oameni ieºiþi din comun prin spiritualitate . izbãvitoare de Rãu nu doar a României. La ce ni-s buni aromânii? „Ni-s buni. cel mai credincios ºi profund înþelegãtor al Misiunii Arhanghelice. Gojdu.a lui Corneliu Zelea Codreanu). pe ctitorii lor valahi? Cu prigoanã. decât sã se lepede de legea (credinþa) lor” (s. Izvoraºul vieþii munteneºti a aromânilor îºi mânã stropii lui spre plaiurile României.” Blestematã soartã! Cum rãsplãtesc grecii binefacerile constructorilor Athenei moderne. Iorga dupã bunic. Sina. Mihai Eminescu.chiar ºi sportivi de excepþie. ei (aromânii) au rãmas cei mai perseverenþi ataºaþi credinþei lor (…). Carafoli . cit. trebuie sã poarte tratative în acest sens (pentru obþinerea de drepturi culturale pentru aromânii din sudul Dunãrii). Ei. chiar dacã în josul ei ai ridica un zid mai înalt decât acel munte. Teohar Mihadaº. frumoasa Teodora. Hristu Cândroveanu.Academia. Murnu. Este acesta un lucru imposibil. ctitorii „Balcanilor moderni ºi ai Europei Centrale Moderne”. Capidan. Roja. oarecum. poate purta. Caracostea. ca ºi-n Sudul Apei Sacre ºi Blestemate (totodatã) . au fost „macedonenii” – dintre care îl amintim aici doar pe martirul/ mucenicul Sterie Ciumetti.Tuºiþã. Ion Neculce. aromânii sunt „buletinul de veritabilã identitate” al tuturor naþiunilor balcanice moderne ºi al unora dintre cele mai trufaºe/arogante þãri din Centrul Europei.trebuie sã ºtiþi cã cei mai înfocaþi tineri patrioþi ºi cinstiþi apãrãtori ai creºtinismului ºi ai Spiritului Neamului Românesc. Cavaliotti. veniþi la Învierea de Neam. Goga dupã bunic. faþã de fraþii neliberi. care. martirizaþi în istoria omenirii. iresponsabil. creatorii primelor spitale din România. acolo. ne dãruiesc nu doar averi materiale (a se vedea moºtenirea Gojdu. Dar fie cã vor sau nu ele.fraþi care iar… stau sã adoarmã în post. ei ne dãruiesc sufletul lor . ºi asta o remarcã strãinul-sârb (deci. cei 4 Papahagi. în Sudul Apei Uitãrii: Aromânii. de care statul român îºi bate joc. – au fost construite de valahi. ca sã nu uitãm cine suntem. Ruja. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . drept rãsplatã vor fi spãlate de aceºti stropi de orice murdãrie. Bolintineanu. Tache Papahagi. Urmeazã ªaguna. Cine vrea sã recunoascã acest adevãr absolut ºtiinþific. ªi totuºi. ea va curge mereu pe panta acelui munte din care þâºneºte . Odobescu dupã mamã. binefãcãtorii elenismului. pe faþã ºi cu documente pe masã. Observatorul. de 50 de ani. nu se cer decât drepturi dobândite deja în trecut. cedând-o. au preferat sã îndure orice. Meitani etc. aromânii. Aproape toþi donatorii celebri. comandatã din exterior. În definitiv. Macedonia. Mocioni. silnicie. prin volumele I-III. Hagi Mosco. din Legiune. Bulgaria. mama lui Mihai Viteazul (…). gata sã-ºi uite Sfinþenia Misiunii de Neam Ales (cf. Monstruozitãþile «româneºti» ce ar încerca stãvilirea sau devierea lor. Papacostea (familii întregi!). ci a planetei Terra! . Aromânii. la Consiliul Masonic al Europei? Vin fraþii din Sudul Apei (Dunãrii!). Vulcan („naºul” lui Eminescu…).ca Dosoftei (Barila). „adversar balcanic”…) Duºan Popovici: „dintre toate popoarele din Balcani.18 les des Sciences Politique. ªi ei. sunt. Caragiu . ale cãror donaþii ºi cadouri au sprijinit statul ºi comunitãþile greceºti. Averof sunt valahi din Meþovo.nu o vei putea-o da peste capul muntelui. cu Grecia. ca Naum.„buletinul de identitate” al tuturor românilor-români. statul cel mai important din sud-estul european. Ungariei! dar ºi moºtenirile Mocioni. azi.).cãtre fraþii din Nordul Apei . Dumbas este valah din Nikuliþa . de aromâni. Sturnari. „Dar România. atâta timp cât el nu va seca. 1932).acel Anthony Quinn al scenei româneºti . pe linie paternã. precum „drãcuºorul” de Gaþu ºi „dracul” de Hagi (…)” (cf. Aproape toate monumentele din Athena . Mesota.).

D. concis ºi cuprinzãtor problema aromânilor. ei sunt contestaþi ºi persecutaþi pânã astãzi.: Existã pãrerea cã aromânii ar fi emigrat în Peninsula Balcanicã de la nord. dar au fost nãpãdiþi. înaintea geto-dacilor. despre rãzboiul între Traian ºi Dacia ºi îºi închipuie cã aromânii sunt niºte daci care au fugit în timpul rãzboiului. ÎCe credeþi cã ar trebui sã ºtim noi. nu înseamnã cã facem parte din aceeaºi naþiune. care la noi este cam confuz. Înainte el era un locuitor de altã limbã în Grecia sau Albania. la Paris. romanizaþi chiar înainte de romanizarea Daciei. Dumneavoastrã. Eu cred cã am dovedit cã nu se poate pune nici o bazã pe argumentele acestuia. dar mi-e teamã cã numai la noi se vor mai pãstra” Eugenia GUZUN Eugenia Guzun: La mijlocul anilor ‘80. reeditate pe vremea lui. Acesta este un lucru care trebuie ºtiut ºi numai dacã aromânul vine la noi în þarã ºi imediat se regãseºte ca un frate la noi. alþii susþin cã aceºtia s-au format în Tessalia ºi Epir. Existã chiar dovezi toponimice cã nu pot sã fi FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . iliri romanizaþi ºi deci avem o limbã extrem de apropiatã una de alta (adicã sunt douã dialecte). Cu vreo 250 de ani înaintea noastrã au fost colonizaþi în Macedonia ºi în Epir. Acum. E tragic de spus. sau Macedonia. în primul rând.. Adicã naþiunea românã de la nord de Dunãre s-a format în decursul veacurilor încet-încet ºi în fond nu s-a cristalizat decât prin veacul 18. dar din aceste motive aromânii sunt pe cale de a dispãrea definitiv în Peninsula Balcanicã. ºi anume cã nu existã egalitate între limbã ºi naþiune. Prin urmare cea mai logicã explicaþie a prezenþei aromânilor în munþii Pindului. Aceste regiuni au fost latinizate înaintea noastrã. Asta este drama lui. Faptul cã suntem oarecum de aceeaºi origine. Sunt niºte idei complet fanteziste. Aþi familiarizat. românii despre fraþii rãtãciþi în insulele de latinitate din Europa de sud-est? Neagu Djuvara: Un lucru ar trebui sã se ºtie. pentru cã el s-a înºelat preluând datele din niºte scrieri ale lui Cassius. de când cu naþionalismul din secolul 19. Cert este cã fraþii noºtri de la Sud de Dunãre au rãmas cu totul înafara procesului de creare a Statului Român.ºi toatã lumea se bizuie pe acest scris al lui Checaomenos. în Epir ar fi cã aceºtia sunt rãmãºiþe din cei care au fost latinizaþi. ori Serbia. aþi pus pentru prima datã. astfel publicul din Occident cu istoria ºi prezentul acestora. adicã aromânii ar fi coborât de la nord adicã din regiunile din Serbia sau de la nord de Dunãre cãtre sud este susþinutã de un general bizantin din veacul XI. E.. adicã geto-daci.: Am scris acum 15 ani în revista în limba francezã a Institutului de istorie „Nicolae Iorga” de la Bucureºti un lung articol în care susþin ºi aduc argumente foarte valabile cã sursa pe care se bizuie credinþa cã romanii din sud. 19.DECEMBRIE 2010 19 Neagu Djuvara: „Aromânii n-o sã disparã total. abia atunci face parte din naþiunea românã. într-o limbã de circulaþie internaþionalã. deci au avut o ºi mai adâncã latinitate decât noi.G.Checaomenos .. traci. ca istoric. domnule profesor Neagu Djuvara.. cum vedeþi evoluþia acestor „uitaþi” din Balcani? N. Acesta vorbeºte. pur ºi simplu. au fost înãbuºiþi de valul slav ºi au rãmas ca niºte insule din ce în ce mai mici. în Tessalia. Aºa cã ei sunt rãmãºiþe ale romanizãrii de datã veche.

cu banii cãruia s-a clãdit podul care mai existã ºi astãzi pe Dunãre. ºi anume cã acest „coþo” ar însemna berbec. De pildã. mai târziu .D. de cãtre vlahi. Cãci ºi sârbii tot „þ” spun. Printre aceºtia e mitropolitul Andrei ªaguna. Cuþovlah nu înseamnã nimic. Asta este pãrerea mea ºi aromânii sunt acolo dintotdeauna ºi românii de la nord sunt aici dintotdeauna. totuºi? Am fost peste tot unde suntem. pe care îi întâlneau germanii erau aceºti „folcãi” din care nemþii au scos „valh”. cum a fost Bolintineanu. dar sã ºtiþi cã nu este singurul caz. Sã ne amintim cã ei au jucat un rol de frunte în afirmarea identitãþii româneºti. bizanterist renumit.Turþie.: De unde vine imensa varietate a numelor cu care i-au botezat popoarele. care se numea folcãi ºi care locuia undeva prin Elveþia ºi Austria de astãzi. foarte ambiþioºi. Iarãºi nu s-a gãsit o explicaþie. dar cred cã nu e valabilã aceastã explicaþie. Pe urmã aceºti emigranþi români..: Grecii le spuneau aromânilor ”vlah ºchiop”.D.G. la Budapesta.G.20 coborât de la nord cãtre sud. Eu cred ca slavii au dat de acest trib care vorbea Latina . din câte ºtiu… N. sau în Belgia . Au fost în acelaºi timp foarte luptãtori. mai cu seamã. cum ungurilor le convine cã noi am mers de la sud la nord… dar unde am fost noi.toþi aceºtia sunt de origine macedo-românã ºi au fost mari bancheri. baronii Bellu . Aceºtia au jucat un rol enorm în Principate… Nici nu se mai ºtie câte familii sunt de asemenea anvergurã.G.: Care a fost. Nu poate sã fie vlah ºchiop. Unii din aceºti emigranþi aromâni au jucat un rol ºi politic. chiar ºi italienii sunt numiþi de polonezi tot „valahi”. ªi nemþii. sârbii ne-au zis „þânþari”. sau în Elveþia . au pãstrat numele pe care romanii le dãdeau unor oraºe cum ar fi Salonic.din secolul 18. adicã cei care coborâm din aceºti romanizaþi ne-am numit întotdeauna dupã numele de roman. câteodatã zgârciþi. sã ºtiþi cã e o regulã internaþionalã.numele acesta. spun . chiar familia mea Djuvara tot de acolo vine . Au ºi dat anumite personalitãþi excepþionale.G. cum e familia Bellu.D.un trib iliric ºi poate cã au suprimat pe „a”-ul protetic dinainte ºi au fãcut din aþinþani-þânþari. Aºa cã ei au jucat un rol important în legãturile comerciale între Imperiul Otoman ºi Imperiul Romano-germanic. în orice caz au calitãþi destul de deosebite de ale românilor de la nord de Dunãre. Alþii au spus cã e din cauzã cã aromânii spun þinþi în loc de cinci. Mai sunt ºi alte localitãþi care poartã nume romane vechi.: E adevãrat cã este un fenomen interesant. foarte dârzi ºi foarte înzestraþi pentru comerþ. iar slavii de la germani au fãcut din „valh” . Dar care au fost oameni remarcabili ºi care s-au amestecat cu marea boierime româneascã.: Este foarte interesant de constatat douã calitãþi ale acestor descendenþi din populaþia anticilor romanizaþi din Balcani. E. Colegul meu Petre Nãsturel. au dat câteva familii remarcabile în Ardeal. cuþovlah. E. Eu am crezut. are o explicaþie mai valabilã. care nu a fost preluatã de nimeni. E. înainte de ªaguna. Mai tot comerþul dintre Constantinopol ºi Europa Centralã este fãcut de cãtre valahi. Vecinii te numesc cum le convine lor. Deci ãsta este unul din primele motive cã noi. cãruia romanii îi spuneau Salona ºi aromânii Saruna. care acuma nu mai este cunoscutã decât din cauza cimitirului Bellu. Sârbii nu spun Turcie. predecesorul lui îl chema Moga. ºi nicidecum nu au preluat numele grecesc de Salonichi. primii vorbitori de limba Latinã. sinonim cu „roman”. dar iarãºi este doar o ipotezã a mea.: E de fapt o teorie care convine foarte mult statelor în care locuiesc aromânii? N. De pildã. sunt foarte muncitori. de pildã.: Probabil e o soluþie care convine grecilor cã noi am coborât de la nord. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII .„Valle”.„Vallon”. care au fugit de turci sau care au plecat sã facã comerþ în Europa Centralã. cã în Iliria a existat un trib care se numea „aþintari”. acestea fãcând averi colosale: baronul Sina de pildã din Ungaria. alãturi de care au locuit ºi locuiesc aromânii? N.. Mama lui Blaga tot o Moga era. Pe urmã baronii Mocioni. Nu se putea sã le fi preluat într-un numãr atât de mare de la locuitorii de la nord de Dunãre.„vlah” ºi peste tot de-a lungul limesului roman. de „valah” sau „vlah” este la germani ºi la slavi. de-a lungul vremii. în secolele 17-18. familia Papacostea. Asta a început sã se vadã.: Da. nu existã o explicaþie valabilã pânã acum de ce ni se zice þânþari. Toþi au calitãþi. Aceºtia se lãsaserã latinizaþi. strãmoºii familiei Moga. ªi cum erau în majoritate ciobani s-ar putea sã spunã vlahul-berbec. Deci cum puteau sã bage de seamã cã aromânii fac „þ” în loc de „c”…? DECEMBRIE 2010 E. Dar strãinii ne-au numit vlahi.D. Nu s-a gãsit încã o explicaþie de ce grecii ne zic cuþovlahi. de origine aromânã. Prin urmare. unii din ei stabilindu-se în România. numele de vlah sau valah este numele pe care germanii l-au dat unui trib celtic. sunt numiþi în diverse formule. din Þara Galilor care se numeºte Wels. rolul intelectualitãþii aromâne în viaþa din zona Europei de sud-est? N.Austriac. De altfel.

european ºi mondial.parã cu vremea. dar am o pãrere destul mi-e tare teamã cã. a obiceiurilor.. istroromâne) în lume. unde au câteva emisiuni în limbile lor. mulþi dintre ei pãstreazã ºi dialectul lor proºtii!).ro ei.: Cum vedeþi locul aromânilor în Eu.U. Cu aceastã ocazie a fost organizat un stand cu lucrãri despre cultura ºi civilizaþia aromânã. meglenoromâne. e clar cã mai cu seamã în Grecia.DECEMBRIE 2010 21 E.A. ca parte a tezaurului limbii române. tradiþiilor. folclorului ºi religi. În România existã câteva zeci de mii de acum douã mii de ani… ºi n-o pot uita. cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. ca sã vezi aromâni. ca trecutul aromânilor sã se sunt greci .D. Departamentul pentru românii de pretutindeni FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII Î . ca stat înrudit. susþinerea apartenenþei istorice ºi etnografice a aromânilor la românitate.niºte greci care au învãþat Latina continue la noi în þarã. ca sã nu se mai manifeste cu dialectul lor (toþi Rãmâne. îi terorizeazã insulele de romanitate de la Sud de Dunãre.numai la noi se vor mai pãstra. dispar de pesimistã. promovarea ºi cultivarea dialectului aromân. S. Mai liberi sunt în Albania ºi Macedonia. unde sunt foarte duri cu aromânii. Subiectele abordate în cadrul Congresului au fost legate de pãstrarea identitãþii culturale a aromânilor în context balcanic.: Îmi pare rãu. publicate în România ºi Albania.Participanþi la Congres. dar ºi cutumele lor ºi cântecele lor ºi poeziile. vorbitori ai dialectului aromân.G. care militeazã pentru conservarea.dprp. N. Congresul Internaþional al Aromânilor (ediþia a X-a) n perioada 22-24 octombrie 2010. promovarea identitãþii ºi culturii române (aromâne. precum ºi cu alte organizaþii legitime ale aromânilor de pretutindeni. La eveniment au participat etnici români ºi aromâni. istoriei. dar mi-e teamã cã limbã strãinã sunt oarecum condamnate sã dis. Sunt foarte pesimist în sensul ropa comunã a mileniului trei? acesta. din întreaga lume. Cu toate eforturile care se fac de Consiliul Europei sau în alte instituþii internaþionale. dar ºi pentru consolidarea legãturilor dintre aromânii din Balcani ºi România. sursa: www. în fond. la Easton.gov. a avut loc cea de-a X-a ediþie a Congresului Aromânilor. încetul cu încetul. România sprijinã activitatea ºi demersurile tuturor asociaþiilor care vizeazã conservarea ºi cultivarea dialectului aromân. Deci tragedia epocii moderne este cã aceste insule de aromânii n-o sã disparã total. întãrirea legãturilor dintre reprezentanþii diferitelor centre aromâne de culturã ºi realizarea unor structuri organizatorice permanente inter-asociaþii.. culturii.

dar ºi autoritãþilor de la Bucureºti. Bucureºti. a oprit finanþarea ºcolilor româneºti din Balcani. îi considerã români care vorbesc dialectul aromânesc al limbii dacoromâne. Toma Caragiu. Iatã doar câteva personalitãþi marcante de origine aromânã. „Dar dacã vã zic veri. excepþie fãcând doar Republica Macedonia. Maica Tereza (Agnesa Boiangiu). la Hramul oraºului albanez Corcea. care mi-a permis FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII .22 DECEMBRIE 2010 ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI Aromânul. fraþilor!. fraþii Manakia ºi mulþi-mulþi alþii. Dar abia la 15 august 2007. frate cu românul Vasile ªOIMARU rimele informaþii despre aromâni le-am cules din cãrþile despre ei. care nu-s puþine. aromânii nici pânã astãzi nu au instituþii de învãþãmânt ºi nici mãcar nu sunt recunoscuþi drept minoritate naþionalã în þãrile lor istorice . Nicolae Milescu Spãtarul. idee sprijinitã ºi de regele Carol I al României. în pofida ponderii considerabile a aromânilor în dezvoltarea economiei ºi a culturii statelor balcanice. Lucian Blaga. Cu toate acestea. dar nu m-a supãrat deloc. Vanga Mihanj-Sterju. la prezentarea albumului Românii din jurul României în imagini la Bitola. Ca rezultat al acestei politici criminale. În realitate. acceptaþi?”. dacã recunosc cã sunt români ºi cã vorbesc un dialect al limbii române. Serbia ºi chiar din capitala României. Matilda Caragiu-Marioþeanu. Nicolae Iorga. latifundiarul ºi mecena. Bulgaria. La mijlocul lunii august. aºa cum nu mã supãrã niºte neiniþiaþi de-ai noºtri când spun cã-s moldoveni. unde ei locuiesc. nu mai suntem noi chiar fraþi. în marea lor majoritate o þin morþiº cã aromânii reprezintã o etnie aparte ºi vorbesc o limbã diferitã de cea românã. la diverse manifestãri cu participarea oamenilor de culturã aromâni în diferite localitãþi aromâneºti din Albania. Era aromân ºi baronul Barbu Bellu. Vasile Lupu. da.. mi s-a oferit posibilitatea sã mã întâlnesc cu ei la un frumos Festival folcloric al aromânilor din Balcani. Grecia. Pentru cã aromânul este frate cu românul. intrând în sala de ºedinþe a Societãþii culturale a aromânilor din oraº. Ion Caramitru. riscul era altul: kominterniºtii bucureºteni se temeau ca dracul de tãmâie de aromâni.”. specialiºtii din statele unde locuiesc aromânii. ªi asta se întâmplã în pofida rolului aromânilor în eliberarea ºi cucerirea independenþei de cãtre aceste state balcanice. actuala capitalã a aromânilor albanezi. dar care nu acceptau ideile idioate marxist-leninist-kominterniste despre proprietatea socialistã ºi despre dictatura proletariatului. care deþineau turme de zeci ºi sute de mii de oi ºi pãºuni de mii ºi zeci de mii de hectare în Balcani. încât nu am aceastã ºansã.. Gigi Becali. Ion Heliade-Rãdulescu. în majoritatea lor. spicuite din diverse izvoare: Alexandru Macedon. al cãrui nume îl poartã cimitirul-necropolã din Bucureºti. Bulgaria. când conducerea kominternistã a României. ºi nu cu cel ce doar se acoperã cu acest sfânt nume! La rândul lor.. Gheorghe Asachi.Grecia. la salutul meu . Pretextul invocat de komintern era aºa-zisul pericol din partea aromânilor din Balcani asupra securitãþii statului socialist român. Serbia. autoritãþile punându-le condiþia neafiºatã cã le vor acorda sprijin. Nu exclud cã sunt ºi niºte inexactitãþi în aceastã scurtã listã. înfiinþat pe locul donat de el oraºului în anul 1853. pentru cã istoria ºi cultura lor sunt atât de incitante. Oamenii de ºtiinþã din domeniu n-au ajuns la o concluzie unicã privind corelaþia româniaromâni. Mihai Viteazul. în aspiraþiile lor culturale ºi naþionale. Nu în zadar se spune în Balcani despre lumea afa- P cerilor cã acolo unde activeazã un aromân. Albania. Petre Þuþea. cu adevãratul român. Macedonia ex-iugoslavã. de anul 1948. de ziua Sfintei Maria. Am avut ºi eu cel puþin un caz grãitor în acest sens: în cea de-a doua expediþie la aromânii din Macedonia (august 2008). la muntele Ponikva din apropierea oraºului macedonean Kociani. voi participa la un alt festival folcloric în faimosul ºi istoricul orãºel aromânesc Moskopole din Albania. Gheorghe Hagi. dar aceasta nu înseamnã ca e o ruºine sã te numeºti sau sã-l numeºti pe cineva aromân. Emanuil Gojdu.Bunã sera. ªi rãspunsul lor a fost unul pozitiv. În zilele de 10-13 iulie curent. nu români: „Ei. Cei din Bucureºti. ocupatã de ruºi. nu au ce face zece evrei. Decebal ºi Traian. am reuºit sã-i vãd ºi sã-i aud pe viu. rãspunsul a fost categoric. deschise cu mari greutãþi de Cuza Vodã. inclusiv financiar. încã dinainte de Burebista. Aici ar fi cazul sã le amintesc cititorilor. De atunci am avut multe ocazii sã mã întâlnesc cu mulþi dintre ei.. risc sã spun cã nu mã mai satur de ei vreodatã. Gala Galaction.

”. cel puþin. ºi apoi sã cearã de la oficialitãþile bucureºtene recunoaºterea statutului de minoritate naþionalã pentru aromânii din România. Trebuie sã recunoaºtem cã cel mai mult sunt asupriþi aromânii în Grecia. ªi aceasta . Poetul Constantin Belimace s-a dovedit a fi un mare vizionar. existã un obicei: flãcãul aromân se însoarã doar cu o fatã de aceeaºi origine. care nu poartã nicio vinã pentru naþional-ºovinismul grecilor. pentru cã...în condiþiile în care aromânii încã nu au niciun fel de autonomie teritorialã sau mãcar culturalã.. Constantin Belimace. ºi sârbii par a fi niºte îngeri pãzitori ai naþiunii române/aromâne în comparaþie cu grecii. ºi ucrainenii. mai continuând ºi a doua zi. fiind permanent ameninþaþi de pericolul asimilãrii totale ºi al pierderii averilor din cauza neascultãrii lor de naþiunea majoritarã… FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Uneori. care mai târziu a devenit Imnul celui de-al doilea stat românesc. Dar mai e ceva de zis despre aromâni: la ei./ Care-ºi uitã limba lui –/ Arzã-l para focului. pânã acum n-au adus niciun folos pentru înlãturarea pericolului asimilãrii definitive a aromânilor de cãtre populaþiile majoritare din þãrile lor de baºtinã. trãiesc fraþii sau verii noºtri de un sânge. românii basarabeni. ca sã se convingã în ce condiþii grele.. combinat cu ºovinismul deocheat faþã de minoritãþile conlocuitoare. melodia imnului fiind foarte mobilizatoare ºi foarte frumoasã.. nemaivorbind de vreo participare la viaþa publicã? Acest bucureºtean curajos ar putea supravieþui acolo doar zicând cã este grec sau. Sau de ce naþional-ºoviniºtii greci n-ar recunoaºte minoritatea aromânã ºi i-ar acorda o uºoarã autonomie culturalã. fãrã vreo sursã de venituri. aromâni. Mult mai utilã îmi pare consolidarea acþiunilor ambelor pãrþi implicate în discuþii pentru rezolvarea problemelor culturale stringente ale acestei populaþii pedepsite pe nedrept de ºovinismul care persistã în unele state balcanice. Îi înþeleg pe cei cu banii: ei vor sã intre mai adânc în inima economicã a grecului. câºtigând încrederea aromânilor. „Pãrinteasca Dimândare” vorbeºte mai tare ºi mai actual ca niciodatã. ne-a trezit „din somnul cel de moarte” o poezie despre limba maternã . Iatã doar patru rânduri din acest Imn (traducere liberã): „Blestem mare sã aibã-n casã/ Cel de limba lui se lasã.. compus de marele luptãtor pentru drepturile aromânilor din Balcani. Neavând pregãtire specialã.Limba noastrã a lui Alexie Mateevici. dar de ce sã sufere atât de mult bietul cioban aromân. La acest capitol chiar ºi ruºii. cã este grec latinofon ºi nimic mai mult! Iar pe aromânii din Balcani i-aº sfãtui mai întâi sã-ºi capete drepturile de minoritate naþionalã de la statele în care locuiesc. din vremuri strãvechi. Ca sã se convingã de aceste adevãruri. infernale chiar. cel mult... dupã mai bine de 120 de ani. dupã pãrerea mea. unele chiar fãcând parte din Uniunea Europeanã. care le-ar fi mult prea de folos în lupta grecilor cu companiile internaþionale. care nici mãcar nu recunosc minoritatea aromânã.. Va accepta acest curajos o viaþã de ºomer. le recomand specialiºtilor de la Bucureºti sã trãiascã un an-doi într-un orãºel din munþii Pind sau Rodopi ºi sã se declare acolo români sau..DECEMBRIE 2010 23 Ponikva. Despre patriotismul ºi eroismul aromânilor în pãstrarea lor ca neam elocvent ne vorbeºte ºi cutremurãtorul lor Imn Naþional. „Pãrinteasca Dimândare (Blestemare)”.. E cazul sã amintim aici cã ºi pe noi... Macedonia. nu voi intra în aceste discuþii care.. Foto: Vasile ªoimaru sã stau de vorbã cu aceºti fraþi de sânge pânã dupã miezul nopþii. mã bate gândul dacã nu cumva cei ce conduc lumea au pedepsit Grecia cu dezastrul politico-economic de azi pentru naþionalismul lor. bineînþeles cu sprijinul UE. Republica Moldova. companii ce vor sã punã mâna pe tot ce miºcã economic acolo. 2010.

S-a stins din viaþã la Bistriþa. dincolo de nostalgii (2006). era la ªugãþele. la Beclean. I-a considerat pe aromâni un fel de aristocraþi ai gândirii ºi simþirii româneºti. o antologie a scriitorilor ºi artiºtilor plastici. pe care nimeni nu mi-o dezlegase. din care FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . fie din pricini sentimentale ºi familiale. I-am spus: — Domnule profesor. pufnind în râs.” Dacã Teohar Mihadaº fusese profesor de limba românã ºi francezã la Bistriþa ºi apoi la Nãsãud (1945-1948).Macedonia) îºi începe cariera didacticã în 1946 la Nãsãud ºi o încheie în 1979 la Liceul „Andrei Mureºanu” Bistriþa. e o mândrie sã poþi afirma: sunt prietenul unui aromân. bãrbaþi pentru care literatura a însemnat o ºansã de iradiere a sensibilitãþii ºi gândirii lor: Teohar Mihadaº ºi Ioan Cutova.24 DECEMBRIE 2010 „E o mândrie sã poþi afirma: sunt prietenul unui aromân” Cornel COTUÞIU ã refer la doi distinºi aromâni. Din jurnalul meu. iatã. Tot în 1985 avea sã vadã lumina tiparului volumul Un veac de poezie aromânã. Ioan Cutova (nãscut în 1919 la Veria . câþi boi poþi cumpãra pe lunã? — Oho! Doar o copitã de bou – i-am rãspuns. pe care i-am cunoscut mai de-aproape. Care e diferenþa între 5 lei din perioada interbelicã ºi 5 lei de acum? — Un profesor de liceu atunci primea un salariu lunar care echivala cu preþul a doi boi. din pricina prigoanei comuniste. în revista bistriþeanã de literaturã ºi artã Minerva. Au venit atunci. recent. din partea liceului meu din Beclean. apoi pe Someº mai sus. Aveam o nedumerire. mi-a parvenit un exemplar din România literarã a lui Liviu Rebreanu. Amândoi sunt legaþi de zona Bistriþei. care au participat în anii 1981-1986 la întâlnirile acestui seducãtor cenaclu. din greceºte. câtã frunzã ºi iarbã din lumea scriitoriceascã ºi a artiºtilor plastici. Rostirea lui n-a putut fi o alocuþiune. profesoara Mioara Abrudan. fie prin profesie. la Beclean. În bibliografia sa sunt de inclus transpuneri în aromânã ale unor poezii de Eminescu ºi traducerea în româneºte. cât semnificative pentru preþuirea de care s-au bucurat în aceste spaþii de culturã româneascã. Ea costa 5 lei. extrag doar urmãtoarea secvenþã: „Sãrbãtoritul a primit din partea Cenaclului «Saeculum» Meritul Tinereþe fãrã bãtrâneþe (Marcel Lupºe improvizase un pergament ºi o scriere adecTeohar Mihadaº vatã). Dându-i-le. Steinhardt. dupã care traseul vieþii sale a cunoscut dramatice contorsiuni. Venise cu un text scris pe vreo cinci M pagini de caiet ºcolar. despre valoarea culturalã a „intelectualului aromân”. ºtergarele punerii nainte». cu întâlniri lunare. A încheiat aºa: „E o mare satisfacþie. O fostã elevã de-a lui. un recviem. a publicat. întâlnirea „Saeculum” din luna noiembrie i-a fost dedicatã lui. România literarã de acum costã tot 5 lei. nu atât evocatoare. O apariþie extraordinarã: N. cartea Luþiafiriu ºi în 1985 Lampa lui Diogene – amândouã în dialectul aromân. plinã de vervã ºi miez. i-am spus: «Pentru Pâinile punerii nainte. Teohar Mihadaº era preºedinte de onoare al cenaclului. Dumneata. Steinhardt a fost acelaºi vrãjitor de cuvinte. în luna mai 1992. inserat în cartea amintitã mai sus.” Dl. cu salariul de profesor pe care îl ai. Iatã o secvenþã din volumul Saeculum. Debuteazã editorial cu volumul de poezii Cerc vicios (1945). a poemului lui Stavrinos. faimoasa stradã a Bistriþei. mai întâi la Dej. Am hotãrât sã extrag douã fragmente. încât nu e de mirare cã la împlinirea a 65 de ani de viaþã. un album cu texte dedicate lui ºi (din partea liceului meu) trei ºtergare cusute cu motive populare. Ultima datã când ne-am întâlnit. dupã 35 de ani. Nãsãudului ºi Becleanului. cãruia îi urmeazã. ci pur ºi simplu o conferinþã.

unele þãri au fost cuprinse de febra oarbã naþionalistã. eram acolo ºi foºti elevi din multe generaþii asupra cãrora mintea ºi sufletul ºi înþelepciunea sa îºi lãsaserã amprenta. E prea târziu sã-l mai întâlnesc altfel decât în amintire. Profesorul ºi poetul Mihadaº vorbea despre limba sufleteascã a aromânilor. vãr al tatãlui meu. nenumãrate întâmplãri mi-l evocã. Îi mai aud încã vocea. ca sã-i închinãm un gând îndurerat. În primul rând prin Andrei ªaguna.acum cã nu mai este . capitala cereascã pentru aromâni. Poetul Mihadaº venea la Deseºti avându-l ca prieten ºi frate de îndurare în puºcãrie pe avocatul Ion Bohotici. Regret toate acele posibile întâlniri cu profesorul ºi omul de culturã Ioan Cutova care n-au mai avut loc. Ei fac parte din marea familie a romanitãþii. Plecase întru odihnã veºnicã profesorul Ioan Cutova ºi nu era greu sã credem cã e adevãrat. când celebrul oraº Moscopole.cã fiecare conversaþie pe care am purtat-o mi-a adus folos pentru spirit. ªtiu . Pesta sau Bratislava. Am învãþat de la el. am învãþat cum se trece prin lume cu fruntea sus ºi cum se dau la o parte compromisurile. George Sina era deþinãtor al uneia dintre cele mai mari averi din A Europa. Între timp. Familia Sina va întemeia o Bancã care va deveni a doua în Austria dupã cea a lui Rothshield. care se vede ºi astãzi. Cine controleazã trecutul are la îndemânã prezentul ºi viitorul. unde povesteºte despre douã familii de aromâni care au marcat Europa. dragostea de carte. La Budapesta el este acela care a finanþat construirea podului suspendat peste Dunãre. Au fost fãcuþi baroni de împãratul Franz Iosif. Familia Sina n-a manifestat sentimente filoromâneºti. cât mai ales prin oamenii bisericii ºi oamenii de culturã pe care îi vor da românilor. Sunt familiile Sina ºi Mocioni. a fost practic pustiit ºi pãrãsit. dar amintirea este tocmai spaþiul ales din care nu va pleca. Atitudinea baronilor Mocioni va fi alta. Aromânii vor marca istoria Transilvaniei. grecii merg pânã la a nega existenþa unei comunitãþi aromâne. Profesorul Teohar Mihadaº. de 25 cãutare. mare avocat ºi deputat în Dieta maghiarã care îºi va lãsa în 1870 drept moºtenire întreaga sa avere pentru burse de studii în favoarea studenþilor români din Transilvania. Darvari ºi Dumba. Bellu a fost un mecena al pictorilor. dupã publicarea mai ieri a editorialului despre aromâni. de adevãr ºi dreptate. Viena. ne-am adunat la cãpãtâiul sãu oameni de toate vârstele. cu dedicaþia lui tremuratã. Cea mai mare parte a colecþiei Bellu se aflã astãzi în muzeele din Paris. Am de la Teohar Mihadaº fragmente de biografie cutremurãtoare.” Limba sufleteascã Gheorghe PÂRJA m fost înconjurat de câþiva cititori. mai puþin prin activitatea economicã. Apoi Emanuil Gojdu. om care a îndurat mult în biografia sa. îmi mai rãsar în minte crâmpeie din spusele sale. Am învãþat cum trebuie sã te dãrui celorlalþi pentru a fi. (Cotidianul Graiul Maramureºului) FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . vorbea despre multe familii de aromâni cu o mare influenþã în ultimele douã secole. Decupez câteva secvenþe. În anul 1788. motiv pentru care am intrat în labirintul istoric unde ei pot fi gãsiþi. Au fost amestecate în multe intrigi de la curþile europene. ºtiu acum de ce fiecare întrevedere reverbera îndelung. vor susþine constant cauza românilor din Transilvania. familiile înstãrite de aromâni se stabilesc în mari centre europene din acea vreme: Leipzig. Deºi vor intra în Marea Camerã a Magnaþilor din Ungaria. Eu închei: trebuie sã-i cunoaºtem. mitropolit. Parcul vechiului palat al vornicului Bellu a devenit astãzi celebrul cimitir din Bucureºti care-i poartã numele. la rându-þi. împlinit ºi bun. Rãsfoiesc filele îngãlbenite. originare tocmai din Moscopole. dincolo despre ºtiinþa despre literatura românã. Alte familii aromâne care se înalþã prin comerþ sunt familiile Bellu. Familiile mai sãrace se îndreaptã spre estul Peninsulei Balcanice în Macedonia ºi Serbia.DECEMBRIE 2010 extrag urmãtorul fragment: „Ca sã-i aducem o ultimã floare. De pildã.

repausat în calitate de paroh la Botiz în 18725. Sigiliile instituþiilor sãtmãrene din secolele XVI-XIX. distingându-se prin temeinicia pregãtirii ºi cunoaºterea limbilor moderne: franceza. mss. pânã în 1848 a administrat parohia Gherþa Micã. întemeiatã de negustorii macedoromâni refugiaþi aici. Preoþi din Sãtmar. nr. îndeplinind succesiv funcþii de conducere în district. Gavril Barbul. George Maniu a fost hirotonit în 1844. Ibidem. protopop de Seini. Din 1848 pânã în 1852. un centru luminos al rezistenþei noastre naþionale. majoritatea însã cu prenume maghiare. Ajuns la Seini. Coborând puþin în aceastã negurã vom gãsi un interesant personaj din a doua jumãtate a secolului XIX. iar din George Maniu. an XV. Munca. 57. 1997. originar chiar din oraºul Satu Mare (nãscut în 1817). Ibidem. ajunsã soþie a unui preot ºi protopop greco-catolic. Dupã hirotonire. asesor consistorial. Protopopul despre care dorim sã vorbim se numeºte George Maniu ºi s-a nãscut în 1820 la ªamºud (astãzi în judeþul Sãlaj).26 DECEMBRIE 2010 Familia macedo-românã ªomlea ºi ctitorirea bisericii româneºti din Seini Viorel CÂMPEAN espre existenþa unei comunitãþi a macedo-românilor în pãrþile Sãtmarului se ºtiu puþine lucruri. Viorel Câmpean. Oradea. „cu sufletu-i dornic de fapte mari. gãseºte teren de muncã în ogor înþelenit. patriot român. figurã luminoasã de preot român. 13. Bãnuim cã a avut o legãturã de prietenie cu colegul sãu de generaþie. Venea în aceastã parohie pe urmele predecesorului Ioan Pop. mai pe urmã. rãbdarea ºi jertfa lui va face dintr-o comunitate sãracã ºi dezorganizatã. în „Vestitorul”. Pãrãseºte Tãuþii de Jos în urma unui schimb de parohie cu preotul George Orosz. o personalitate de asemenea interesantã a Sãtmarului modern. culminând cu cele de vicearhidiacon. ªtefan Berinde (1820-1869. ºi românitatea familiei ªomlea s-a pierdut în negura timpului. p. În cimitirul de pe strada Liviu Rebreanu din municipiul Satu Mare existã numeroase pietre de mormânt ale unor reprezentanþi ai familiei ªomlea (Somlyai). Dupã cum deja am precizat. Maria ªomlea. slujitor la Trip ºi Certeze). au terminat construcþia bisericii în anul 1809”1. ei trec la greco-catolicism. în timp însã aripa familiei din oraºul Satu Mare s-a maghiarizat. când ºi-au întemeiat propria parohie ºi. cãruia avea sã-i boteze în 1863 fiul Victor. ªi-a perfecþionat studiile de teologie la Viena. În schimbul unor privilegii comerciale obþinute de la rege în 1667. Gavril Szabo sau Vasile Gyenge. Vom vedea în cele ce urmeazã ce importanþã a avut în istoria românismului din Seini. pr. George Maniu a slujit la Tãuþii de Jos iar apoi pânã la repausare la Seini. Georgiu Maniu. izvor de încurajare pentru vremuri gre- FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII Bujor Dulgãu. sã se afle biserica greco-catolicã maghiarã. s-a cãsãtorit cu Maria ªomlea (Somlya)3. Aidoma altor familii. fiind urmat întru slujire de parohii Vasile Csobalyi. Împrejurãrile istorice au fãcut ca astãzi. Din familia macedo-românã ªomlea (Somlyai) s-au ridicat o seamã de intelectuali. pe locul unde negustorii macedo-români au fondat o bisericã. Vreme îndelungatã ºi românii din Sãtmar au frecventat aceastã bisericã greco-catolicã ruteanã de care s-au desprins prin 1804-1805. ajuns ºi el preot4. nu este lipsit de importanþã faptul cã întâiul lãcaº de cult în care s-au rugat ºi românii în oraºul Satu Mare a fost construit prin osârdia unor negustori macedo-români. . originarã din comunitatea macedo-românilor din Sãtmar. un erou al frãmântãrilor noastre de veacuri. averea dobânditã de 1 2 3 4 5 D protopopul Seiniului în urma cãsãtoriei cu Maria ªomlea. germana ºi engleza2. Dar. inspector al ºcolilor româneºti confesionale din protopopiat. Satu Mare. Comunitatea greco-catolicã din Mintiu (partea de nord a municipiului Satu Mare de astãzi) ºtim cã „îºi are începuturile imediat dupã cucerirea Oradiei de cãtre turci.

Cartea cetãþii Zynir. dar ºi grupul de profesori de la Beiuº amintit mai sus9. 1994. în acest sens2. 1978. cit. Simion Retegan. 1938. 226. este prezent alãturi de protopopul ªtefan Bilþiu. Ioan Galu. încã din 1853 semnând ºi el un memoriu al intelectualilor români din Sãtmar. Bucureºti. Moise Sora Noac. George Maniu a fost prezent la majoritatea evenimentelor la care intelectualii români sãtmãreni ai vremii sale au luat parte. etc. unde a avut loc conferinþa inteligenþei române din pãrþile Silvaniei. spre e1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 G. paroh la Apa. Dar sã revenim la lãcaºul de rugãciune al românilor din Seiniul acelei vremi. Bucureºti. art. Documente 18481918. p. Zalãu. p. art. în urma unei inspecþii efectuate de Ioan Anderco. 1989. Ierarhic. Viorel Faur. George Maniu s-a distins ca unul dintre sprijinitorii constanþi ai societãþii. fiind în acelaºi timp asesor consistorial ºi comisar delegat în cauzele matrimoniale11. alãturi de protopopul Simion Erdös. Nu vom înºira numele tuturor celor care au fost prezenþi la Seini în 12 septembrie 1861 cu nãdejdea cã se va reuºi înfiinþarea unui gimnaziu românesc. Se poate însã spune cã a fost prezentã în acea toamnã la Seini elita românimii cu simþire naþionalã din tot comitatul Sãtmar. 2003. Lepturiºtii orãdeni . 162-164. *** Lupta românilor din judeþul Satu Mare pentru fãurirea statului naþional unitar român. Barbul. la ºedinþa de constituire a Societãþii de lecturã a tinerilor studioºi români din Oradea. împotriva dualismului austroungar. Simeon Popovici Desseanu ºi Ioan-Silviu Sãlãgeanu8. 27 xemplu: în 1861 la Seini în încercarea de a fonda un gimnaziu românesc. Cluj. George Pop5. *** Lupta românilor din judeþul Satu Mare pentru fãurirea statului naþional unitar român. S-a remarcat ca unul dintre primii membri ai „Astrei” pe meleagurile sãtmãrene. dupã cum am arãtat.cit. p. Dar. Dumitru Keresztelki. alãturi de protopopii de Satu Mare. pp. *** Lupta românilor din judeþul Satu Mare pentru fãurirea statului naþional unitar român. în 1853 fiind acuzat cã a „pãgubit biserica însuºindu-ºi bani din lada bisericii. Documente 18481918.prolog. Societatea de lecturã din Oradea. 56. 1848-1918. 73. Ioan Maniu. Satul românesc din Transilvania ctitor de ºcoalã (1850-1867). nici George Maniu nu a întâlnit la Seini o „pajiºte cu miei”. protopopul Oaºului. Monografia oraºului Seini. Momente din luptele naþionale ale românilor sãlãjeni. care s-a desfãºurat în 10 octombrie 1852. 1852-1875 (studiu monografic). Ardeleanu-Senior. alãturi de Vasile Anderco. Gheorghe Pop. Oradea. care a ºi þinut un frumos discurs. 11-12. „vãzând lipsa cea mare ºi simþitoare de un gimnaziu naþional”. Tomel Pop. indiferent dacã intelectualii aveau funcþii în comitat ori erau profesori la Beiuº. nr. ªiematismulu Veneratului Cleru a nou înfiinþatei diecese a Gherlei pre anulu dela Christosu 1867. se obliga sã asigure „un mod de vieþuire mai cuviincioasã pe sama unui învãþãtor înzestrat”3. Dorinþa de a întemeia ºcoli pentru românii din þinut a avut-o mereu. având loc întâlnirea de la Seini în cauza înfiinþãrii „gimnaziului naþional”. În iulie 1868 George Maniu este prezent pe lista semnatarilor unui protest în spiritul Pronunciamentului. De precizat cã evenimente importante erau în curs în pãrþile acestea. 1989. Demetriu Coroianu.124-126. cum era grupul format din George Marchiº. Baia Mare. 1989. Documente 1848-1918. Oameni din Sãlaj. s-au dovedit netemeinice acuzele ce i s-au adus de credincioºii rãuvoitori”7. ºematismul de Gherla din 1867 ni-l prezintã ca înlocuitor al vicearhidiaconului Simion Erdös. Nu ºi-a uitat locurile natale. 1981. Era o bisericuþã de lemn situatã pe uliþa þiganilor în care nu încãpeau cei 2051 de credincioºi6. în prezenþa unui public numeros4. G. Ioan Dãrãbant ºi de Eriu. pp. apoi folosind în interes personal scânduri din cele ale bisericii. fiind prezent alãturi de dr. de solgãbirãul Skoday László ºi de 21 de sãteni fruntaºi din Seini. dar de remarcat faptul cã totuºi deþinea funcþia de inspector peste ºcolile confesionale româneºti din district. pp. în urmã cu o sãptãmânã. p. De notat faptul cã mulþi elevi ºi studenþi români din Oradea erau originari din pãrþile Sãtmarului. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . dând împrumut partizanilor sãi. Peste un an. 141-142. 1867. Ioan. Astfel. Bucureºti. 1943. p. 193. Predecesorul sãu întru slujire fusese nevoit sã pãrãseascã parohia datoritã unor neînþelegeri cu enoriaºii. Petru Bran. Bucureºti. 244. aceºtia exprimându-ºi totala adeziune faþã de acel act programatic10. în „Transilvania”. în 18 septembrie 1861 fiind prezent la Bãseºti.12 A luptat mult pentru ajutorarea studenþilor români aflaþi în grele *** Maramureºenii în lupta pentru libertate ºi unitate naþionalã: Documente. Vasile Bolca. 196-197. Gherla. p. p. 922.DECEMBRIE 2010 le”1. Barbul. Sprijinea învãþãmântul românesc din toate spaþiile locuite de români.

care îi transmitea autorului dorinþa lui George Maniu de a procura cartea. p. Casa lui din Seini era locul de întâlnire a fruntaºilor români din zonã. 154. George Maniu este cel care a reuºit sã ducã la bun sfârºit demersurile iniþiate de cãtre antecesorul sãu în parohia Seini pentru achiziþionarea unui teren în centrul Seiniului în vederea construirii unei biserici. Era foarte interesat de procurarea lucrãrii lui Alexandru Papiu-Ilarian.. Idem. 10 Valentin Bãinþan. lucru semnalat de cãtre studentul pe atunci Iacob Brânduºan. cit. Nu a uitat însã nici de fraþii români din Bucovina. 213. s-a reuºit gãsirea unui loc potrivit pentru înãlþarea unei biserici româneºti monumentale în centrul Seiniului8. construcþia fiind finalizatã abia dupã mai mult de douã decenii. Înrudirea lui George Maniu cu familia Coroianu este bine cunoscutã. biserica ajunge sub acoperiº abia în 1880. de pildã Gazeta Transilvaniei ºi suplimentul acesteia. p. ªtim cã era un vajnic susþinãtor al „foilor româneºti” ale vremii. au strâns suma de 3000 de florini cu care i-au ridicat în 1882 un frumos monument în cimitirul de pe „uliþa Bãii” din Seini. Vasile Lucaciu – Contribuþii bibliografice –. 1972. T. În timp ce preotul fãcea contractul. p. prietenii lui. profesorul Alexandru Roman. 1877. 1998. Presupunem cã era în strânsã legãturã de prietenie cu fondatorul. Pop. Idem. G. editorul ºi redactorul responsabil al Federaþiunii. Maria ªomlai2. Idem. 1981. 1848-1918. dar glorioasã. 122-124. Pe când era FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII Maramureºenii în lupta pentru libertate ºi unitate naþionalã: Documente. Vasile Lucaciu a avut multe de învãþat în casa protopopului George Maniu. Iuliu Coroianu. rãmânând ºi cu o datorie de 2000 florini ce 1 2 3 4 5 6 7 8 9 DECEMBRIE 2010 trebuiau plãtiþi în termen de 24 de ore. G. pp. deºi ºtim cã ºi cu acesta a purtat corespondenþã. la a cãrui repausare construcþia ajunsese pânã „la fereºti”. p.I. Idem. anul 1882”10. p.cit. Bogãtaºul ungur Darvai Filip. neînduplecat în a vinde teren „valahilor” din Seini. aflaþi ºi ei sub aceeaºi stãpânire. Astfel. solicitând un abonament. p. acum ºtim ºi cã dr. cãruia îi scrie în 1871. a pierdut o sumã imensã la jocul de cãrþi. În acest moment remarcãm prezenþa pe lista celor care au cumpãrat lozuri în favoarea acestei asociaþii a soþiei protopopului George Maniu. mai puþin din banii sãrmanilor enoriaºi români din Seini ºi mai mult cu cei din venitul macedo-româncei Mariei ªomlea. Ridicarea monumentului funerar demonstreazã preþuirea de care s-a bucurat protopopul Maniu. iar faptul cã ºi astãzi este îngrijit. George Maniu a trecut la cele veºnice în 8 septembrie 1876 la Seini9. cit. tânãrul numindu-l într-o epistolã pe care i-o adreseazã lui George Maniu. contrazice afirmaþiile cã românii nu ºtiu sã cinsteascã memoria înaintaºilor. preoteasa numãra din „cesleu” cei 2000 de florini. Cei care l-au cunoscut ºi apreciat: Vasile Lucaciu. sfinþirea sãvârºindu-se în 8 noiembrie 1910. a unei ºcoli ºi a casei parohiale. ºi pe care este încrustat: „În memoria lui George Maniu. *** Corespondenþa lui Alexandru Papiu-Ilarian. inimã ºi literaturã4. 207. 199. art. Baia Mare. dar îndeosebi prin stãruinþa preotului-cãrturar George Maniu. dupã cum prevedea codul de onoare al jucãtorilor de cãrþi. Se pare cã Vasile Lucaciu „îºi petrecea în tinereþe o mare parte a vacanþei în casa acestui mare român ºi cele auzite ºi vãzute aici l-au determinat în bunã parte sã apuce calea grea. Cluj-Napoca. Barbul. Barbul. cãruia în 1865 îi scrie cu lux de amãnunte despre desfãºurarea alegerilor pentru dietã în comitatul Satu Mare3. p. Sabin Coroianu.28 nevoi1. art. Schematismus Venerabilis Cleri Dioecesis Szamosujváriensis graeci ritus catholicorum pro anno a Christo nato 1877. Foaie pentru minte. Pop. precizând cã acesta fusese în toamna lui 1852 la Oradea împreunã cu protopopul de Baia Mare ªtefan Bilþiu. pp. 75. prilej lãmurit de noi mai sus6. ªiºeºtii pãrintelui Dr. 121. 152-153.. ajutând bãneºte în 1871 „societatea pentru cultura ºi literatura românã”. dar face referire ºi la climatul politic din zonã5. Istoria românilor din Dacia superioarã. a luptelor naþionale”7. 114. Legãtura cu avocatul Iacob Brânduºan o cunoaºtem mai puþin. Gherla. erau foarte familiari. Iacob Brânduºan. Era apropiat de preotul-profesor beiuºan Ioan-Silviu Sãlãgeanu. Gh. Prietenii sãi maghiari nedispunând de o asemenea sumã. „unchiule”. care ºi azi îi strãjuieºte mormântul. când paroh era deja pãrintele Alexiu Berinde.. Prima bisericã de zid a românilor din Seini s-a început a se zidi în primãvara anului 1876 sub preoþia lui George Maniu. a fost nevoit sã apeleze la „popa valah”. . Bucureºti. op. vol.

Bucureºti. an III. 1981. Studii ºi comunicãri”. Maria ªomlea. 19/31 mai 1861. Documente 1848-1918. 56. 1848-1918. p. pe bunã dreptate. Toma ªorban. „Citadela”. FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . Comisiei permanente de la Sibiu ºi deputaþilor români din Dieta de la Pesta1. Considerat. Bucureºti. paroh de Carei. pp. 88 din vol. comunicându-i cã i-a trimis cele trei memorii ale românilor arãdeni din iulie 1860. „un brav luptãtor pentru drepturi naþionale”3. Nu este însã lipsitã de interes nici urmãrirea destinului soþiei acestuia. 83. George Maniu. Vezi pentru aceastã problemã documentele cu nr. 3 Viorel Ciubotã. nr. 53. 70. rãmâne în sarcina istoriografiei româneºti sã ºteargã colbul uitãrii de pe memoria lui George Maniu4. iulie-august-septembrie 2009. 9/23 mai 1861. 1989. 5-6. Iacob Brânduºan îi trimite o scrisoare. reprezentantã a comunitãþii macedo-române din pãrþile Sãtmarului. Trei scrisori inedite ale „Asociaþiei naþionale în Arad pentru cultura ºi conservarea poporului român” în „Satu Mare. 4 V. Biserica Ortodoxã ºi stradã din Seini la 1940 1 2 *** Maramureºenii în lupta pentru libertate ºi unitate naþionalã: Documente. o personalitate a Sãtmarului epocii moderne. 97. *** Lupta românilor din judeþul Satu Mare pentru fãurirea statului naþional unitar român.DECEMBRIE 2010 avocat la Arad. Satu Mare. adresate lui Andrei ªaguna. demonstreazã conlucrarea forþelor româneºti din Sãtmar întru dobândirea drepturilor legitime2. 29 chiar ºi atâta câtã a rãmas posteritãþii. Corespondenþa lor. 7-8-9 (17-18-19). p. 1992-1993. IX-X. Satu Mare. 141. 54. De remarcat pentru esenþializarea contextului luptei românilor pentru drepturi politice ºi culturale în Sãtmar este relaþia dintre protopopul George Maniu ºi arhidiaconul Sãtmarului. Câmpean.

al cãrui prieten a fost. fizica. oameni de seamã în favoarea þãrilor în care au locuit. Aceastã Recomandare nu a fost urmãritã prea insistent. Pesth. dar ºi în oraºe importante. logica. al doilea grup numeric. decedat la Lugoj în 1847 în timpul unei epidemii de ciumã. dar a mai calmat pornirile deznaþionalizatoare la adresa lor. în massmedia. – istroromânii. al XVIII-lea ca urmare a procesului de mutare la oraºe a unei bune pãrþi a acestora. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . În Macedonia. – aromânii. Constantin Roja. Veritabil intelectual luminist. cultural. Cele mai vechi texte ºi inscripþii în aromânã sunt greu de înþeles datoritã alfabetului grec utilizat. chiar dacã oraºe proprii au apãrut încã din sec. limbã literarã. viaþã economicã etc. în zona Ohrid. adresatã mai ales strãinãtãþii. cu o notabilã activitate. Este vorba de grupuri mai numeroase. locuind în sudul Dunãrii pânã în centrul Greciei. În GRECIA. Sub influenþa ideilor lui Petru Maior. a fost dislocat din zonele de baºtinã ajungând peste tot. Aromânii au constituit o grupã romanicã importantã. comercianþi. A fost un intelectual informat. cunoºtea 14 limbi. Sunt de religie ortodoxã. în România. sunt puþini numeroºi. agricultori. al XIV-lea. demografic. Despre preotul Constantin Ucuta se cunosc puþine date biografice. fiind o vreme ºi directorul Academiei din Moscopolea. economic. destul cã a ajuns sã slujeascã la biserica macedovlahã din Poznan. singurii ajunºi la construcþie statalã. cum este cazul cu Moscopolea ºi Sipcea. aromânii au o populaþie de aproape 600. Prin tradiþie pãstori. a fost fixatã zona în care au trãit înainte de sec. a fost Abecedarul lui Theodor Cavallioti. în Dobrogea. tipãrit la 1770 la Veneþia cu alfabet R grecesc. sã fie subvenþionate asociaþiile culturale aromâneºti. dar ºi meseriaºi. Consiliul Europei a ratificat Recomandarea nr. au dat mulþi intelectuali. A studiat medicina la Pesta. 1.000 oameni. Intensificarea legãturilor în aromâna scrisã are loc în sec. în nordul Greciei. Din pãcate practica medicalã l-a împiedicat sã se mai ocupe cu scrisul. altãdatã covârºitor preponderentã. Surse istorice de limbã greacã ºi latinã vorbesc mai accentuat sau tangenþial despre aceastã populaþie romanicã. concentraþi în zonele amintite. în Polonia de azi (pe atunci Posen). înrudiþi cu ei. de religie ortodoxã sau islamizaþi. în munþii Serbiei de sud. Dan LÃZÃRESCU Membru fondator al Despãrþãmântului „Vasile Goldiº” – ASTRA Arad omanitatea orientalã. în Bulgaria superioarã. 1808. al IV-lea ºi al XIV-lea din Peninsula Balcanicã.30 DECEMBRIE 2010 Despre aromâni în câteva cuvinte Prof. Începutul sec. La Moscopolea a funcþionat o tipografie între 1730 ºi 1769.333/1997 privitoare la aromâni. conform acestei Recomandãri. Azi locuiesc în întreaga Peninsulã Balcanicã. S-a preocupat preponderent de difuzarea cunoºtinþelor practice. Epir. a alcãtuit douã lucrãri timiºoreanul Gh. în Albania de sud. În anul urmãtor a alcãtuit lucrarea Mãiestria giovãsirii româneºti Buda. În anul 1797 a alcãtuit o pedagogie tot cu alfabet grecesc însã indiscutabil aromâneascã prin substanþã ºi adresare. în sudul ºi nordul Dunãrii. culturã proprie. Tesalia. al VII-lea. În anul 1999. la 15 iunie. O primã lucrare importantã cu caracter normativ. Secolul al XIX-lea a cunoscut alþi intelectuali aromâni. o ºcoalã (academie) unde se preda gramatica. biserici. statele în care activeazã comunitãþi aromâneºti trebuie sã le acorde acestora dreptul de a introduce limba în ºcoli. autorul a cunoscut mai multe graiuri aromâneºti ºi. a rãmas concentratã în patru dialecte distincte: – dacoromânii. unde a ºi publicat prima sa lucrare de istorie. care îºi conservã limba ºi tradiþiile. ca o consecinþã a marilor miºcãri de populaþii dintre sec. a luat cuvinte din toate. Aceºtia au furnizat Greciei un mare numãr de politicieni. în limba greacã ºi germanã: Untersuchungen uber die rumanier. practic dispãruþi prin contopire cu alþii. – meglenoromânii. în Rodopii Bulgariei. al XIX-lea a cunoscut activitatea lui Daniil Moscopoliteanul (1754-1825) cu a sa Învãþãturã introducãtoare tipãritã la Veneþia în 1802 tot cu alfabet grecesc.

Craiova. Bucuresci. Popescu.053 iar 1334 macedoneni.DECEMBRIE 2010 31 Ponivka. Bucureºti. Hristu: Aromânii ieri ºi azi. 10). Cu toate acestea. Un alt val a sosit ca urmare a persecuþiilor greceºti. Dupã estimãrile lor sunt azi cam 80. Andrei ªaguna. Kahl. uitaþi-vã limba!”. aromânii sunt recunoscuþi ca minoritate. doritor sã-ºi conserve ºi dezvolte conºtiinþa de sine.000. Nu au programe în aromânã la TV ºi radio ºi doar într-o ºcoalã se studiazã ºi aromâna. În SERBIA au ajuns mai ales dupã distrugerea Moscopolei ºi s-au fixat în Belgrad ºi împrejurimi. Johann Thunmann. Au furnizat culturii româneºti personalitãþi importante ca fam. au contribuit la progresul þãrii. Macedonia. Thede Kahl ºi alþii. au periodice proprii. Max Demeter Peyfuss. s-au dovedit cetãþeni de încredere. Emanoil Gojdu.: Cãlãtorii la românii din Macedonia ºi Muntele Athos. 1994. peste tot unde trãiesc aromânii. Constanþa. 1995. Thede: Istoria aromânilor. Balkanski. Matilda: Dodecalog al aromânilor. În ROMÂNIA. periodice. 2006. 7). 2). Gustav Weigand le-a aflat peste tot. Peyfuss. limba aromânã a fost coborâtã pragmatic la nivelul de limbã de familie cu principiul „pãstraþi-vã obiceiurile. au contacte cu cercuri aromâneºti din alte þãri. 1995... În BULGARIA. Hâciu.000. Chestiunea aromâneascã. Aceºtia ºi-au constituit asociaþii... prin Constituþie. Aceºtia au arãtat cã. Bolintineanu. În Belgrad existã o asociaþie de aproximativ 500 de membri. La recensãminte cea mai mare parte sunt asimilaþi. Iaºi. Focºani. Theodor: Macedonoromânii.174 macedo- neni. un rol deosebit au avut savanþi austrieci ºi germani ca Gustav Weigand. Capidan. 6). Bucureºti. dar cifrele oficiale vorbesc de 8462 declaraþi la recensãmântul din 1994. Adrian: Dialectologie românã. 1996. Existã asociaþii aromâneºti. Bibliografie minimã în românã: 1). Cândroveanu. ºi mulþi alþii. Bucureºti. Mocsoni. mai ales cã în anchetele sale. Grupul aromânesc din România s-a afirmat ca cel mai energic. 4). În 2002 s-au declarat aromâni 25. în vreme ce statisticile oficiale dau 60. Todor: Aromânii din Rodopii Bulgariei. Constituie o minoritate activã ºi conºtientã de sine. 3).000 aromâni. principiu respectat în mod sãlbatic ani în ºir. edituri. au dreptul de a studia în România. 2010. Papahagi. La studiul complex al vieþii aromânilor. Papahagi. TV. Max D. iar în 1992 au þinut la Tirana un Congres al Aromânilor cu participare din vestul Europei ºi America. cu grupãri mai mari în Peºtera (700) ºi Sofia (500). dupã migrarea spre România se pãrea cã au încetat sã mai existe colectivitãþi. Caragiu-Marioþeanu. Turculeþ. 1932. Anastase: Aromânii…. Au rãmas azi cam 5. Ion Pacea. la recensãmântul din 1977 s-au înregistrat 664 aromâni ºi 1. 1942. Bucureºti. În anul 1992 a fost redeschisã biserica aromâneascã din Corcea. 5). Craiova. Tache: Aromânii. În Republica MACEDONIA. potrivit estimãrilor aromâneºti se aflã 250. care au contribuit la propãºirea statului. intelectuali. la 1908. 2002. 9). Foto: Vasile ªoimaru eroi. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . ºcoli proprii. 1863.000 vorbitori. construitã de ei în 1936. În ALBANIA. fam. Radu. D. 8). Ca urmare au programe radio. 1936.

comerþul era înfloritor. identitatea aromânilor ºi situaþia actualã a acestui popor. inima poporului aromân Anca GOJA rivindu-l azi – un mic sat de munte din Sud-Estul Albaniei. Spre sfârºitul secolului al XVIII-lea. în zilele sale de glorie. În 1770. În data de 15 august. au continuat cu cântece ºi dansuri ale comunitãþilor de aromâni din Balcani ºi s-au finalizat cu o Corlu Mari (Hora mare).32 DECEMBRIE 2010 Moscopole. Anul acesta. cu o populaþie de câteva sute de locuitori -. În 1769 a început o serie de atacuri asupra oraºului. Evenimentele au fost organizate de Consiliul Armânilor. dar ºi spectacole cu muzicã ºi dansuri tradiþionale. fondat în 2005 de comunitãþi de aromâni din Albania. dar a apãrut ºi o adevãratã efervescenþã culturalã. Grecia. În timpul celor douã rãzboaie mondiale. în alfabetul grec. Foto: Vasile ªoimaru . în marea lor majoritate aromâni. cinci biserici au fost trecute pe lista primelor 100 de monumente aflate în pericol de dispariþie. ONG internaþional cu sediul la Moscopole. În urma acestuia. apoi. Bulgaria ºi România. manifestãrile s-au derulat timp de cinci zile (12-16 august). Oraºul avea aproximativ 70 de biserici. oraºul a suferit noi distrugeri. în secolul al XVIII-lea. Serbia. culminând cu atacul trupelor albaneze conduse de Ali Pasha. aromânã ºi bulgarã. fondatã în 1744). ºi chiar o tipografie (prima din Balcani) ºi o universitate (Noua Academie sau HellLnikon FrôntistLrion. al doilea oraº balcanic ca populaþie ºi prosperitate. Din vechiul oraº au mai supravieþuit doar ºase biserici. Serbia. în regiunea Korce din Albania. la Moscopole. SUA. precum ºi de cãtre ONG-uri ale aromânilor din diaspora. Sub denumirea genericã „Moscopole 2010”. albanezã. manufacturi. Macedonia. Bulgaria. Franþa ºi Germania. Moscopole numãra 60.000 de locuitori. cu participarea a mii de aromâni din Albania. aici a apãrut primul dicþionar al celor 4 limbi balcanice moderne – greacã. publicându-se numeroase cãrþi atât în greacã. localitatea a fost distrusã complet. În anul 2002. cu greu îþi vine a crede cã Moscopole era. Albania. România. AROMÂNII Moscopole. bãnci. primele venind din partea otomanilor. Într-adevãr. Macedonia. în 1788. mãnãstirea ºi podul de la P FAMILIA ROMÂNÃ Sfânta Vineri. aromânii au organizat prima mare întâlnire a lor. Au avut loc workshop-uri ºi conferinþe pe teme legate de istoria oraºului. festivitãþile au început cu o missa solemnis la Biserica Sfânta Maria din Moscopole. cât ºi în aromânã. de Sãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului (Sfântã Mãrie Mare).

timiljiusitâ pi Ndrepturli fundamentali a Omlui. pi idyea minti shi isharea tu Evropa. pi doauâ dipli. tsi bâneadzâ tu Balcanu/ Evropa.DECEMBRIE 2010 33 Declaratsia di Moscopoli – 23 di sumedru 2005 Di cara vidzumu (luyursimu): Câ pidimolu a organizatsiiloru di pânâ tora. lucrarea deadunu. tu unâ altâ aradâ. daima s-pistipsimu câ tuti atseali tsi lâ câftãmu va li avemu. Nâ adunãmu tora shi cu sotslji ditu Arbinishie. mushuteatsa a purtaticlui. Cumu dzâsi preftulu tu dyeavasi. lomu aua apofasea s-asculãmu deadunu aestu Consilu a Armânjiloru. Epiru shi Tesalii. Gramosti. di cara ishimu di la sâmta liturghii pi armâneashti cu tsintsi preftsâ ditu basearica Ayiu Nicola. prividzuti tu CARTA ONU. delegatslji pitricuts di la farili armaneshtsa di Rumânii. Dealihea dukimu câ Armânjlji himu aua di daima sh-câ tuts aspunu di daima idyiulu zboru: „hiu atsea tsi hiu”. pistea crishtinâ. di istorie armâneasca shi evropeanâ. Armânjilji voru s-hârseascâ di tuti ndrepturli ditu Conventsia Cadru ti Minoritãtsli Natsionali. di culturâ shi simbolu di moarti shi anyeari. Dumnidzãlu va nâ da putearea s-u cristhemu limba armâneascâ shi s-nâ aspunemu Armânji tu etili tsi yinu. trâ dorlu cu cari adusirâ dukearea ti soie. Vâryârii shi R. va u crishtemu aestâ institutsii evropeanâ. Bitola shi cama alargu pri iu elji baneadza adzâ. praxea tu taifa. Tuts cu idyea vreari shi shteari câ himu unu populu. FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . tiniri cu vreari ti Armânami. frunimeatsa tu harauâ. AFA(Frântsie) shi ULCA(Ghirmânie). ahurhinda di la 1990. Câ a bârniloru di pânâ tora lâ si pricadi tutâ tinjia ti curbanea tsi u featsirâ trâ armânami. Tutu aua. dukimu câ Moscopolea va u apridunâ diznãu Armânamea. Câ lucurlu ankisitu di eali va dutseari ma ninti. inatea ti lucru. sumu aestu mushatu tseru (urano) di toamnâ. Adunats aua tu mushata Moscopoli. a Armânamiljei. Noi. cu shteari shi cari sh-loarâ borgea s-adunâ tu unâ Farâ Armâneascâ ditu Arbinishie. anvârligats di muntsâlji tsi liga Armânamea di Pindu. Makidunii shi Ohrid. Ca un popul ahoryea sh-cu unâ identitati proprii. aleapsimu Moscopole scamnu a Consillui. u tsanu yii cândila a vreariljei ti limbâ shi ti farâ. ca populu evropeanu. Ti aesti ndrepturi Consillu a Armânjiloru va s-dishcljidâ caljiuri di dialogu cu institutsiili shi autoritãtsli ditu cathi cratu iu bâneadzâ Armânjilji shi cu institutsiili evropeani.Makidunia. s-iasâ ditu catacombâ. Tu aestu locu di pirmithu shi yisu. s-fitruseascâ). nâ dukimu tu fuljiaua di iu s-arâspândirâ kimati kimati aua shi cama di doaua suti di anji. agiutã multu ca ideea armâneascâ s-aprindâ (s-iasâ tu miydani.

volumul de faþã epuizeazã tot evantaiul tematic al unei monografii de þinutã. la nord ºi Marea Mediteranã. dascãl de Istorie. era formatã dintr-o constelaþie de grupuri. un „Proiect de recomandare privind limba ºi cultura aromânilor”. „Concluzii”. dar presãrate de destin. de la conºtientizarea originii de limbã ºi de neam (daco-românã ºi/sau traco-românã). pe de o parte. enunþã lãmuritor. autoarea prezintã concepþiile celor mai valoroºi istorici români ºi strãini.Nicãieri (Armanyi: Iutsido . deoarece ordinea lumii aromâne. unele din aceste grupuri de populaþie duceau un trai cvasinomad sau transhumant. iar în altã ordine de idei. 2007. adicã spaþiul delimitat de teritoriul Greciei ºi Marea Adriaticã. se dovedeºte a fi o realizare monograficã sumativã. în primul rând. datoritã unei anumite „specializãri” istorice (oieritul. Discursul istoriografic de faþã: Aromânii: Pretutindeni . alese cu deosebitã parcimonie. „ramani”. În Partea I Originea aromânilor-argumente. aparþinând aceleiaºi etnii. În Balcani. De-a lungul cãrþii la care facem referinþã. autoarea aratã cã aromânii sau macedoromânii sunt reprezentanþi ai romanitãþii de sud. În plus. un „Studiu de caz”. Ploieºti. Între naþiunile aflate pe calea definirii conºtiinþelor lor naþionale. apãrutã la Editura Premier. îmbinând mãiastru constrângerile unei lucrãri de gen. în tot cuprinsul balcanic. cã fiecare capitol. numit de cãtre savantul Leopold von Ranke ºi „secol al naþionalitãþilor”. Pradã cãzând. erudiþie. propriei noastre subiectivitãþi despre autoarea. probabil. cititorul este provocat sã trãiascã afectiv discursul istoric. la sud toate naþionalitãþile îºi încropeau state. au aceeaºi origine cu românii nord-dunãreni.Nicãieri (Armanyi: Iutsido-Iuva). descrisã diacronic. Încercând un excurs prin cvasitotalitatea istoriografiei problemei. ci. (adicã opt capitole centrate pe tot atâtea subiecte fundamentale). Prevãzutã cu o „Motivare”. una avea sã încerce un destin aparte. specificã. rezoneazã genetic. 160 pagini. pânã la cristalizarea aceleiaºi conºtiinþe naþionale. Arhitectonica lucrãrii este una cât se poate de coerentã. denumirile cu care-i gratulau popoarele din Balcani pe aromâni concluzionând: „Aromânii sunt românii de FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . ocazia unor descãtuºãri etnice fãrã precedent. putem constata. cu reale valenþe de crestomaþie a subiectului de referinþã. ºi pentru Balcani – acest „butoi cu pulbere al Europei”. pentru acea perioadã istoricã ºi fãrã sã poatã deveni un scut sigur ºi imediat. era un fragment al unei naþiuni mai mari.Iuva) Lector univ. totuºi. dupã o altã matrice decât cea apuseanã (adicã în jurul unei armate). în jurul unor concepte cultural-istorice ºi tradiþional-etnice. cu opt pãrþi. dr.34 DECEMBRIE 2010 O carte asumatã ºi scrisã numai la persoana întâi plural Aromânii: Pretutindeni . simt româneºte ºi se numesc pe sine „armâni”. o „Bibliografie” generalã (pe lângã notele ce antureazã fiecare capitol) ºi trei anexe. adicã. (la care se mai adaugã ºase pagini cu fotografii ºi douã pagini cu patru hãrþi ale statelor unde sunt rãsfiraþi aromânii) al doamnei profesor Emilia Luchian. vorbesc un grai al limbii române unitare. a însemnat. pãcurãritul/picuritul). „rumâni” ºi „români”. chiar. de Dunãre. „conþinutul” subiectului de tratat. insistând cu acribie ºtiinþificã asupra subiectului. Ilie GHERHEª ecolul al XIX lea. împreunã cu „motto-ul” ce-l înnobileazã. cu dulceaþa lãmuritoare a citatelor ispititoare intelectual. dar aflatã la o distanþã relativ S mare. cu elocvenþã ºi. definitorie.

iar în al doilea rând. muzãchiarii. legãturi/relaþii bazate pe „ineluctabile nevoi economice” ºi pe „instinctul de conservare etnicã”. cu cele ale fraþilor de la nord de Dunãre. cã cine a vorbit rãu despre români. de secãtuire a vetrelor de aromâni din sudul Dunãrii. care „au îmbrãcat mândria ºi aroganþa albanezilor ºi turcilor cu costume strãlucitoare ºi pompoase”3. se subliniazã. prin vãile ºi munþii Balcanilor. dar mai rãu fãrã de rãu!) cã turcii i-au recunoscut ca naþiune (1905). socio-ocupaþionale. balanþa confruntãrilor. sau dupã cum observa D. cãldãrãria ºi altele”. p. dar ºi o perspectivã nefireascã. În penultima parte a lucrãrii. Ploieºti. fãrºeroþii. lãzii de zestre a unei etnii urmaºe. distinsa autoare ar fi trebuit poate. arnãuchenii (arnãuþii). meglenoromânii º. o „rasã excepþionalã”. În ultimul capitol (cea de-a noua parte). din „þara mamã – România”. armureria. în general. 2007. Cantemir „ei nice cum în ceva se deosebesc”4. mai vlãguiþi. de o parte sau de alta. fizionomia etnico-spiritualã comunã. fondul etnic moesodacic comun. În partea a VI-a. ca un fragment de culturã ºi civilizaþie europeanã ºi internaþionalã. de-a înaltul lor ºi a Istoriei. Subliniind condiþiile istorice.DECEMBRIE 2010 la sud de Dunãre ºi atestã istoric dovada unei continuitãþi româneºti milenare în Peninsula Balcanicã. lemnãria. câteva din evenimen1 2 3 4 35 tele la care au luat parte aromânii din Balcani. dupã locurile unde sunt întâlniþi. fierãria. 7 Ibidem. grecizãrii ºi prigonirilor sociale de-a lungul secolelor. precum croitoria. dupã ce autoarea subliniazã legãturile permanente ºi inerente între români ºi aromâni. corespunzãtor pãrþii a V-a. încât ar fi suficient doar sã enumerãm numele personalitãþilor Luchian. care au determinat o fizionomie aparte a acestor grupuri. sufletului ºi minþii agere româneºti. fiind premiaþi la tot felul de târguri de profil. de fiecare datã. dupã port ºi alte criterii de denumire. paremiologic (Rãu cu rãu. de-a lungul ºi de-a latul lor. þesãtoria. Ei sunt descendenþii direcþi ai foºtilor traci sud-dunãreni romanizaþi”1. sãpuneria. pânã azi. ca un capitol al patrimoniului naþional. totuºi. pânã la falsificatori neîntrecuþi de monede. cã Imperiul Bizantin. Fãrã a intra în detaliile fascinante ale acestei aserþiuni vom delibera. a vorbit la fel ºi despre aromâni. grãmoºtenii. autoarea constatã. aromânii aveau dreptul la ºcoli în limba maternã (aromânã ºi românã) ºi la bisericã. cuþitãria. sunt enumerate. Cu delicateþea aferentã. ci ale etnicilor cu care convieþuiau. toate reperele care definesc tradiþiile ºi moralitatea acestui grup etnic. lor le mai rãmânea o speranþã: „refugiul”. erau consideraþi a fi „sarea în bucate a Balcanilor”. de la mari constructori. În Partea a II a a lucrãrii ne sunt prezentate. de cele mai multe ori nu erau ale rasei lor. din toatã mãreþia ºi eleganþa lui istoricã ºi-a cedat anumite trãsãturi. mai consemneazã cinic. Cu toate acestea erau consideraþi „cea mai moralã rasã din Balcani”. Capitolul al VII-lea. înclinând de multe ori. Aromânii: Pretutindeni – Nicãieri (Armanyi: Iutsido-Iuva). p. dedicatã „meºteºugurilor ºi artei la români”. întorsul la „sânul maicii România”. Suferinþele aromânilor. ceasornicãria. arhitecþi. respectiv a VIII-a. în fapt o definiþie a economiei autarhice practicate de aceºti români sud-dunãreni: „Nu existã sat ºi comunã aromânescã în care sã nu înfloreascã tot felul de meserii. sã ilustreze mai în detaliu faptul cã mediul prielnic de la nord de Dunãre. dar care le-au adus. 86 FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . în general. în care se puteau integra „natural”. purtatã cu grijã apoi. dupã ce subliniazã.a. a constituit un „magnet” protector pentru românii sud-dunãreni. în ciuda slavizãrii. Editura Premier. închinat aromânilor de ieri ºi de azi se întocmeºte un panegiric (aproape!). Emilia. oscilând ºi performând în domenii foarte diverse.2 Ilustrând cele enumerate în „motto” autoarea indicã unele din domeniile în care au excelat ºi pe plan internaþional aromânii. evenimente istorice care. hotãrâtor. pe rând. Capitolul Aromânii-tradiþii ºi moralitate. principalele „ramuri de aromâni: pindenii – cea mai numeroasã. poate fi clasificat. aromânii. paradoxalã. Într-un alt registru. considerând cã mãiestria lor se datora ºi faptului cã erau umblaþi mult prin lume. Cu toate cã „aromânii au fost nevoiþi sã se adapteze mereu” ºi chiar dacã dupã fiecare eveniment istoric major au ieºit. cã aromânii sunt o civilizaþie deosebitã în Balcani. de cele mai multe ori grave prejudicii. atunci când îºi vedeau nãruite idealurile. aflate în conflict. debuteazã cu un „motto” semnat de Pericle Papahagi. în primul rând. iar pe timpul Imperiului Otoman. referitoare la românii de la nord de Dunãre. 32 Ibidem Ibidem. p. nu sunt decât încã o dovadã a unitãþii. cel referitor la Aromânii-creatori de culturã. A patra parte a lucrãrii. chiar dacã ei. argintãria. mai nãpãstuiþi. dupã conþinutul sãu valoric.

Aromânii mai sunt numiþi: vlahi. Pãrãsind. prinosul ºi sporul de românitate. ne cam ruinãm. constatând cu amãrãciune cã. un paradox istoric identitar: au devenit diaspora la ei acasã. Dincolo de aceste aspecte demiurgice. unul din cele patru dialecte romanice din Balcani. Codruþa Vlad ºi Gabriela Backe. Thede Kahl: Istoria aromânilor Prof.G. ne cam prãvãlim din Istorie. În capitolul VI este pusã sub lupã þara în care trãieºte majoritatea aromânilor: Grecia. ca sã ne umplem de recunoºtinþã ºi admiraþie istoricã. în creuzetul tracodaco-roman al Balcanilor a sporit. mai îmbunãtãþiþi sufleteºte ºi patriotic. nu putem sã nu observãm calitãþile acestei „insule de românitate. Nãscut în 1971 în Austria. greacã. prin nevoire întru romanitate/românitate. vorbind strict de românii sud-dunãreni. În prezent este membru în Comisia de balcanologie a Academiei de ªtiinþe din Austria ºi lucreazã la Institutul de Cercetãri est ºi sud-est europene. faþã de aportul acestora la construcþia ºi devenirea statului naþional român.36 istorice rãsãrite din sânul etniei românofone sud-dunãrene. rãmânând în afara destinului. „Satele din Zagori sunt un bun exemplu pentru a demonstra cã o stare economicã bunã poate arunca în plan secundar FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Studiile cuprinse în aceastã carte au fost scrise iniþial în alte limbi (germanã. fiind înlocuitã în timp cu limba greacã. rândurile de faþã. Autorul încearcã o definire a aromânilor prin prisma lingvisticii ºi dialectologiei prezentând fenomenele etnicitãþii la aromâni. englezã) ºi apoi traduse în limba românã de Maria Bara (soþia autorului). au împlinit. O carte de referinþã despre aromâni a cercetãtorului austriac Thede Kahl este volumul Istoria aromânilor (Editura Tritonic. prin lucrarea sa. istroromâna ºi dacoromâna.I. 2006). Ioanina. la propãºirea etnonimului de român. Volumul este structurat pe 11 capitole ºi cuprinde articole ce reflectã rezultatele cercetãrilor de teren din sudul Dunãrii. de-a lungul a douã milenii. iar aromâna este consideratã a fi pe lângã meglenoromâna. într-o mare slavã” (ºi greacã. În anul 1999 ºi-a susþinut doctoratul la Universitatea din Münster cu lucrarea Etni- T citatea ºi rãspândirea aromânilor în Europa de sud-est. ne exprimãm admiraþia noastrã istoricã faþã de partea cea mai veche a vetrei noastre româneºti care. aromani ºi rrãmâni. Bucureºti. nu putem rãmâne pasivi la imensul efort de asimilare la care sunt expuºi coetnicii noºtri balcanici. precum ºi Memoriile cãpitanului Cola Nicea.) care. A participat de asemenea la numeroase proiecte internaþionale de cercetare despre structura etnicã a þãrilor balcanice. în istoria europeanã ºi mondialã. a studiat geografia. De un farmec intelectual aparte pentru ci- DECEMBRIE 2010 titor se dovedesc a fi Studiul de caz: Vechi ºi nou la negustorii aromâni.. zona Epirului) subliniazã un paradox: aromâna ºi-a pierdut treptat importanþa într-un teritoriu populat în majoritate de aromâni.n. Este bine argumentat rolul aromânilor în istoria Greciei. tzntziari. slavistica ºi bizantinologia la mai multe universitãþi europene. Ioana PETREUª hede Kahl este o personalitate impresionantã a istoriografiei europene care se ocupã cu probitate în special de sud-estul Europei. rol jucat prin intermediul a numeroºi cãrturari ºi oameni de afaceri aromâni. pe la margini. n. Analiza unor sate (Zagori. Proiectul de recomandare privind limba ºi cultura aromânilor. Pe de altã parte. asimilându-se mereu.

care vorbeºte în limba vlahã. nãscut din pãrinþi vlahi. Autorul este preocupat de schimbarea identitãþii aromânilor din Bulgaria ºi chiar din România. aflat acum pe teritoriul Turciei. De aceea nu pot decât sã sper cã aceastã carte va fi premisa unui dialog constructiv. la dezvoltarea cunoaºterii Balcanilor cu informaþii actuale. din cauza dificultãþilor de descifrare ºi din cauza comparaþiei dialectelor aromâne cu alte limbi romanice ale Europei de vest. Dacã un copil s-a nãscut din pãrinþi greci în Africa de Sud.DECEMBRIE 2010 diferenþele etnice ºi poate conduce la crearea unei noi identitãþi regionale. Vlahii. Preocupat mereu de chestiunea minoritãþilor. aceºti greci nesupuºi! Cartea a apãrut la Atena în 1990. Rãspândirea aromânilor pe suprafeþe întinse ale Europei de sud-est a pus în primplan relaþiile cu popoarele vecine în detrimentul limbii aromâne. copilul este grec ºi nu vlah. co- A pilul este grec. Spune autorul: „Exact acolo unde istoria este mai puþin limpede ºi sunt semne de întrebare. am lãsat liturgia de-o parte” mãrturiseºte un vlah meglenit. Nu poate fi însã contestat faptul cã între revoluþionarii contra FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Într-un capitol autorul ne prezintã primele texte în aromânã care au fost parþial cercetate de oameni de ºtiinþã. Identitatea comunã „romanicã” i-a unit pe zagoreni indiferent de originea lingvistico-culturalã ºi socio-profesionalã”. De fapt. dupã Thede Kahl. dr. ei sunt o parte curatã din trupul” naþional al grecilor. exemplificã Misiris. conchidem noi. cu toate cã este un element puternic în determinarea etnologicã a unui popor. adãugãm noi. Ion BABA ARMÂNESCU utorul cãrþii Vlahii. ci vorbeºte limba bãºtinaºilor. un studiu de caz interesant despre asimilare ºi conservare. cãlãtoreºte mult ºi studiazã fenomenele la faþa locului. pe care nimeni nu le-a contestat. Capidan. La acestea se adaugã rãstãlmãciri ºi interpretãri greºite. în nici un caz nu poate sã fie consideratã principalul argument privind originea vlahilor”. Thede Kahl. iar titlul ei este tradus: Vlahii. nu de puþine ori. Editura Nova Thesis ºi are 144 pagini. dar în inimile noastre am rãmas creºtini. 37 Un capitol al cãrþii se ocupã de islamizarea vlahilor megleniþi din satul Nânti (Notia de astãzi). tot aºa considerãm ºi noi daco-românii ca „o Datorie. Ultimul capitol are accente polemice chiar din dorinþa de a sublinia adevãrul cercetãrii. istorici ºi filologi. Papahagi ºi Caragiu Marioþeanu împart dialectele aromâne în douã categorii: nordice (fârºeroþii. aceºti greci nesupuºi! este Vasilis Misiris. conflicte. de care toate minoritãþile au atât de mare nevoie”. Se vorbeºte de existenþa a cinci grupuri de aromâni care pot fi diferenþiate ºi prin deosebiri lingvistice. Iatã un exemplu de distorsionare a logicii. „Vlahii nu constituie un neam aparte. istoricii ºi etnologii amatori îºi dau frâu liber imaginaþiei. chiar dacã nu cunoaºte limba greacã. muzãchearii ºi muscopolenii) ºi sudice (pindenii ºi grãmuºtenii). cu atât mai mult cu cât ei sunt ºi au fost persecutaþi pentru simplul motiv cã sunt vlahi. Aºa cum autorul cãrþii considerã „o datorie. Contrar tuturor definiþiilor date conceptului „popor” în toatã lumea civilizatã. fãrã prejudecãþi naþionale. dar ºi o obligaþie” de a ne interesa de soarta fraþilor noºtri vlahi în orice þarã sunt ei. aceºti greci nesupuºi! Prof. Urmeazã un scurt istoric: Nu s-a susþinut cã între eroii miºcãrii greceºti de la 1821 au fost români. Multe dintre ele au fost scrise în limba greacã între anii 1731-1831 fiind greu de abordat. Apoi face o incursiune în muzica ºi dansurile tradiþionale aromâne care l-au ajutat în învãþarea limbii aromânilor: „eu am învãþat aromâna cu ajutorul muzicii tradiþionale ºi consider cã muzica este cel mai bun profesor de limbã”. Toatã cartea este o penibilã strãdanie a autorului ei de a dovedi cã aromânii din Grecia sunt greci. despre islamism ºi creºtinism. Misiris considerã cã: „Limba. dar trãieºte în Grecia. Ea a dezvoltat posibilitatea identitãþii cu alte etnii musulmane ºi o aºeazã în acelaºi timp la mare distanþã de rudele de limbã (vlahii): „Noi ne-am turcit. dar ºi o obligaþie a grecilor de azi sã recurgã la moºtenirile lor autentice legitime”. Doar dacã un copil vlah. Cercetãtori precum Weigand. contribuind. Religia a jucat un rol hotãrâtor pentru identitatea vlahilor musulmani. care ajung sã constituie fundamentul unor teorii ce provoacã.

Î. Albania. ortodoxismului pentru a-i avea alãturi în lupta antiotomanã (calul lui Ulise). M. N. întrucât. ca ºi cei din Bulgaria ºi Albania nu aveau ºcoli ºi bisericã în limba lor. Capidan. Chiar dacã în capitolele urmãtoare Misiris aminteºte pe cercetãtorii aromânilor din Grecia (elenovlahi. dar nu indicã sursa informaþiei. Am citat aceste date pentru a se vedea cã aromânii din Grecia ºi Macedonia formau o numeroasã minoritate naþionalã în aceastã parte a Europei. reprezentanþii cuþovlahilor din Macedonia.. El aminteºte victime ale „bandelor româno-bulgare”. Iorga. Papiniu. otomanilor au fost ºi foarte mulþi româno-vlahi. Credem cã România trebuie sã aplice principiul reciprocitãþii în materie de politicã externã. a ºcolilor ºi bisericilor româneºti. Dar iatã cã tocmai otomanii au recunoscut existenþa aromânilor din Grecia ºi Macedonia. ambasadorul României la Athena. E amintitã intervenþia din 1881 a României în lupta contra „încãlcãrii drepturilor omului” ºi nedreptatea care se face „miilor de persoane de origine românã”. zice el. Rusia ºi Austria. Luptãtorii vlahi pentru drepturile lor sunt numiþi „trãdãtori” (Apostol Mãrgãrit). spune: „dogma imbecilã. pentru a-i anihila pe bulgari. Misiris recunoaºte cã vlahii din Grecia aveau la 1889. de slavi ºi de albanezi. toate cu aprobarea autoritãþilor turceºti ºi nu elene. Epir. idioatã. Grecii naþionaliºti spuneau cã: „Nu trebuie sã se mire cineva cã. Grecii s-au rãzbunat pe aromâni considerându-i „trãdãtori” ºi în urma luptelor din Potaþiu. Elenul recunoaºte cã la 1892. Tot Misiris. sultanul Abdul Hamid emite o eratã prin care recunoºtea minoritatea românã din Imperiul Otoman adicã din Grecia. Macedonia. Rollis a fost cã în Grecia nu existã o asemenea naþionalitate. referindu-se la perioada domniilor fanariote. 10. Kis Enion). trebuie sã începem cu românii (K. Anglia. Rãspunsul grecului D. scriind despre Biserica ortodoxã românã. dar la 15 mai 1913 Eleftherios Venizelos recunoaºte dreptul de existenþã. Cosovo. Mai amintim cã în 1946 au fost executaþi 3000 de cuþovlahi. Cartea despre care am scris ar trebui tradusã în limba românã chiar dacã ea serveºte extremismului elen pentru a-ºi motiva nerecunoaºterea vlahilor ca ramurã a românimii. pe lângã atâtea alte mii neºtiuþi.38 DECEMBRIE 2010 nia erau 10 biserici româneºti ºi douã biserici episcopale: la Ianina ºi la Monastir.. solicitã primului ministru al Greciei încetarea persecutãrii aromânilor din Grecia. care era mincinoasã. Cauza aromânilor a fost sprijinitã ºi de Franþa. Am dorit sã atragem atenþia autoritãþilor României asupra tratamentului inuman la care sunt supuºi românii în statele din Sudul Dunãrii ºi în special în Grecia. Serbia. 40 de ºcoli în limba lor ºi o ºcoalã comercialã la Salonic. Misiris recunoaºte cã la 22 mai 1905. Grecii ºi slavii fluturau vlahilor steagul creºtinismului. iar la 18 februarie 1896 preoþii româno-vlahi pe care biserica îi renumeºte românizaþi N. Epir. Bulgaria. Pe data de 4 septembrie 1905 relaþiile diplomatice dintre cele douã þãri se rup ºi vor fi reluate în 1911. Se recunoaºte cã la „8 august 1881. Thesalia ºi îl invitã sã sfinþeascã capela ambasadei române din Constantinopol!. Bosnia ºi dreptul guvernului de la Bucureºti de a interveni pentru ameliorarea sorþii lor.000 de latinofoni vlahi: „În 1905. Zegus din Florima „declarã pe episcopul Ohridea Anthima primmitropolit al româno-vlahilor din Macedonia. spune cã acesta a furnizat armament „bulgarilor acoliþi”. Erau. arvanito-vlahi ºi vlahotoni): Th. Limbajul lui Misiris este jignitor. Aromânii din Grecia ºi Macedonia. nu putem uita cã autorul cãrþii crede cã grecii „i-au civilizat pe moldovlahi”. Gogas din Veria. ei nu erau recunoscuþi ca etnie aparte de greci. în Grecia ºi Macedo- FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . Mazara. a patriarhiei.”. Cordãnescu din Kruºova. Thesalia au depus un memoriu ambasadorilor Marilor Puteri din Constantinopol solicitând ca Vlahii sã dobândeascã aceleaºi drepturi ºi privilegii pe care le au grecii ºi bulgarii din Imperiul Otoman”. scriind despre inspecþiile inspectorului Dumba. Godzamanis din Verati ºi H. pe teritoriul Greciei. Poghirc.

fraþilor lor români. de la nord de Dunãre. la aceeaºi editurã Cartea Româneascã . soarta Voshopolei este arhetipul destinului Neamului (Voshopole cuprinzând.ºi publicatã.în Absolutul Divin. de dupã masacrul-incendierea Cetãþii Voshopole . prin pãrãsirea noastrã.epopee în sonete (150 de sonete + bocete ale voshopolencelor. în FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Dacã vrei sã recapeþi durabilitate. neam aromânesc obosit.ºi sunt respectate ºi temute de celelalte neamuri. românii de la Nord. din acele zile tragice ale lui 1769…) dar. gesturile. în plus. esenþial.singura epopee eroicã a românilor: VOSHOPOLE (autoare Nida Boga) . 3) La târgul din Voshopole. de turci . interioare ºi exterioare. fixat (dupã o luptã-rezistenþã eroicã. de Nida Boga (1886-1974 . abia în 1994!. nici în Dicþionarul enciclopedic din 1964. ambiþia. din 1993. laºitatea noastrã milenarã . I sau în Micul dicþionar enciclopedic din 1976)? Sã fi avut atât de amara conºtiinþã a unei înstrãinãri ireversibile. în Eternitatea Sinelui Spiritual al Neamului. purã ºi eternã. cã marile neamuri se întemeiazã pe epopei. 8) Dupã furtunã. existenþa acestei mãreþe ºi mistice epopei . Adrian BOTEZ Întrebarea pe care mi-o pun are în ea un sâmbure tragic: de ce nu au avut aromânii. iartã. pãstrate în limba ºi fibra fraþilor din sudul Dunãrii! Doamne. câtã amãrãciune am produs noi.cât ºi de cãtre mercenarii. dr. întru crima de deicid asupra Sfintei Cetãþi Aromâneºti . aceluiaºi Logos sacru (identic cu al nostru) .rezistenþã sfârºitã prin mãcelul populaþiei ºi incendierea. 60. Centrul spiritual al aromânilor. de tip Troia. cu germenii viitorului . mãcar (dacã nu sã impunã). în egalã mãsurã. orgoliul – sã semnaleze. graþie unei cât mai mãreþe temelii epopeice? Câtã neîncredere. pure ºi ritualice. atunci când vor fi dezvãluit strãlucirea divinã a epopeii Nidei Boga. 12) Voshopolencele îºi plâng morþii dragi.000 de locuitori . ale aromânilor). ºi.relativa istorie vorbeºte de cadrul tragediei ca fiind anul 1769) . tipografii de cãrþi în aromâneascã. 7) În castelul lui Gojdu. realizatã. sugerându-ne depãºirea vechiului ciclu . castele. regreseazã spre originar.metresa lui Ali . palate) este consideratã un centru material (invidiat. trebuie spus cã VOSHOPOLE este epopeea unui neam eroic. Voshopole este nu doar Ierusalimul. deznãdãjduit – întoarce-te. în 1985.versiunea daco-românã: Hristu Cândroveanu. tu.nãvãlitorii. pe marea poveste a începutului. 4) Iatã târgul!. Cãci cetatea Voshopole (care avea. Mecca spiritualã a aromânilor – cât. autobom.cam cât Bucureºtiul vremii aceleia .Epopeea transfigurãrii Prof. vol. „spaþiul” edenic. bineînþeles. pentru lumea eternitãþii spirituale: 1) Voshopole se-ntemeiazã ca târg. a rãdãcinilor noastre. ispitiþi ºi nãimiþi de turci. rogu-te. cca. prefaþã de Constantin Sorescu). catedrale.Graalul Românesc! Încã de la început.numele Nidei Boga nici nu este trecut în Dicþionarul enciclopedic. 2) Voshopole în furtunã.DECEMBRIE 2010 39 Singura epopee eroicã a neamului românesc „Voshopole” . 5) Voshopolea strivitã de arnãuþi. pentru a se reîncãrca cu eternitate: infinit triumf al Speranþei. a Cetãþii Sacre . biblioteci. sau chiar respinºi. 13) Dezrãdãcinaþii Finisatã prin 1950. la Cartea Româneascã. zeci de biserici. 10) Ajun de îngropãciune.dar. Deci. pe atunci.epopee formatã din 13 pãrþi.ºi fã ca ruga noastrã de iertare sã fie primitã de fraþii aceluiaºi sânge.Patriarhia Constantinopolitanã + Vasilike . pur spiritual (devenit astfel prin investire spiritualã de cãtre eroii Neamului – în frunte cu acest Zeus olimpian al spiritului cultural voshopolean-aromânesc: Cavaliotti) în care sufletele ºi spiritul aromânesc se retrag. de Hristu Cândroveanu ºi Kira Iorgoveanu . în primul rând. inexplicabilã ºi impardonabilã. spulberat. fraþilor noºtri de la Sud .12.Paºa Ali din Ianina. o academie de studii înalte. îngropaþi alãturi de comoara lor inestimabilã – decât sã fie subapreciaþi. 9) Sfatul bãtrânilor. spiritualitatea. 6) Cum s-au luptat în mahalale. pânã acum. 11) În ziua despãrþirii de cei dragi. în faþa armatei turco-albaneze . incendiatorii ºi masacratorii ghegi-albanezi. sub ochii fraþilor din nordul Dunãrii? ªtiau ºi ei. publicatã în româneºte întâi în antologia Un veac de poezie aromânã. cum ºtim ºi noi. între fraþii aceluiaºi Neam-Spirit? Sã se fi resemnat sã moarã. de greci .prin trãdarea noastrã faþã de ei. mai ales. Walhalla.

distructiv. devastator. Fãrã neagra încercare. ÎN SPIRIT (s. Miracolul Voshopolei. devenitã ARHETIP AL SPIRITUALITÃÞII ROMÂNEªTI. care vor sã se integreze pe traiectoria autenticã.40 STAREA VOSHOPOLE – Voshopole-Eden. deopotrivã.(…)Cu-aistã nividzutã nã ciudie/ ª-Voshopolea ºi-pitreaþe agiutorlu/ S-armânã fara armâneascã vie” (transpunere de HRISTU CÂNDROVEANU: „Voshopolea cea mândrã. de rea-credinþã. subliniem din nou. ultimul sonet. al tuturora. iniþiaticã – dar triumfãtoare. -/ Voshopolea nu numai s-a luptat / Ci va lupta mereu. gravã. creator-activi./ Nepieritor. AROMÂNII Voshopole-starea de perpetuã rezistenþã ºi luptã spiritualã a Neamului Aromânesc. care membri ºovãie ºi disperã. Vasilike grecoaica sinelui pervertit. invidie ºi lãcomie – Satana fiind.) e-ntrupatã. RÃUL are funcþie transfiguratoare: dansul de bucurie al Vasilikei. a neamurilor nelãmurite. o lume adusã. se numesc. minimalizate. victoria întru Spirit. de urã. dincolo de formele epuizate – în SPIRITUL EI INEPUIZABIL: în propriul ei arhetip: „Voshopolea-aþea arsã ºi surpatã/ L’ia ca s-arsarã multu ma muºatã/ Tu mintea-armânilor di tu xinitie . nepierirea veºnicã. Voshopole ºi l-a câºtigat prin trei forþe: înþelepciune ordonatoare. NIDA BOGA. Dincolo de mulþimea (cantitativã) a duºmanului etnic. pentru cei care ascund (fãrã ºtire) – ºi apoi vãdesc. peste orice slãbiciune ºi vrajbã. de care spun versurile inspiratului NIDA BOGA – nu vorbesc atât de rãtãcitorii. pânã ºi de românul Emil Cioran.(…)/ Miracol straniu. peste limitele accidental-istorice. prin VOSHOPOLEA REVELATÃ. Biserica Patriarhalã Greceascã ºi monahii greci pervertiþi. finale. prin puritate ºi credinþã…). materiale. românii nord-dunãreni. pentru a permite transcenderea Voshopolei. cuplul satanic: Ali-Paºa din Ianina – turcul – ºi metresa lui. cu Ierusalimul liberat. în termeni peiorativi. peste rãutatea ºi trãdarea omeneascã. spulberatã. ca în toate epopeile autentice. mereu. pe toþi românii (de Sud ºi de Nord). De aceea ºi pãrãsirea ruinelor materiale ale Voshopolei (a se vedea sfatul preoþilor ºi bãtrânilor înþelepþi). Credem cã aceste versuri apoteotice. Dalila greacã – ce nu suportã durabilitatea monumentalitãþii eroic-spirituale. ale Europei) – o lume discutatã. pe ei ºi viaþa lor. luptã transfiguratoare. Pentru noi. trecerea lor în regim divin. în spirit ºi-n simþire – în vederea împlinirii sacrei misiuni.) – cf. prin luptã eroicã ºi plinã de credinþã. se rãtãcesc în necredinþã ºi disperare – faþã de eternitatea (victoria întru eternitate) a Spiritului Neamului: Voshopolea este leagãnul arhetipal pentru românii de pretutindeni – în momentele de suportare grea a agresivitãþii neantului spiritual. la nesfârºit!”(s. stimulaþi de acest drum iniþiatic – calitãþi spirituale autentice. paradoxal.n. DECEMBRIE 2010 spiritual – este dansul lui Shiva sau al lui Dionysos. ARHETIPULUI ADEVÃRULUI. albanezi-ghegi. orbite spiritual. Acest statut. în plan spiritual. monumentalitate prin puritate spiritualã – haruri pe care grecii le pierduserã. Voshopolea ne cheamã. spre a ne uni. profund creºtinã (neasemuibilã decât. aromâni – cât. banalizate – cea balcanicã (aºa cum apare ea. prin epopeea lui extraordinarã. REGÃSIT) – din aceastã lume desacralizatã. sã depãºim aceste obstacole de înþelegere – ÎN LUMEA REVELAÞIEI SPIRITULUI. ca Arhetip al Neamului Românesc (fuzionat în Spirit) – este ºansa soteriologicã a celor care vor sã se lase mântuiþi. strãlucitã din punct de vedere material – aromânii n-ar fi experimentat transcenderea spiritualã. Voshopolea. de civilizare a barbarilor spirituali din acest Rãsãrit de Europã. împâclite. în plan material – dar reintegrator. poate. aici. fãrã tragica încercare a distrugerii Voshopolei materiale – Cetatea Exemplarã. prin turci. al lui Torquato Tasso) a dar un subiect de meditaþie profundã ºi foarte gravã: Voshopolea ne aºteaptã pe toþi românii. fãrã îndoialã. tragicã. Dar. . de fapt. ATUNCI CÂND AFLà DE DISTRUGEREA Voshopolei ºi de stingerea în sânge a mândriei aromânilor harnici. de rãtãcitorii încã departe de Adevãr-Revelaþie (dar care râvnesc ºi sunt dispuºi sã se închine. la sintagma dispreþuitoare: „culturã minorã”. nemaipomenit. aromânii voshopoleni ºi-au întrevãzut eternitatea spiritualã. fac aproape superfluã urmãtoarea afirmaþie: Voshopole nu poate rãmâne doar ARHETIPUL MÂNTUIRII SPIRITUALITÃÞII AROMÂNEªTI (sud-dunãrenilor români) – ci a tuturor bãjenarilor – adicã al tuturor membrilor indivizi ai Neamului. Români ºi aromâni. cu ºtire. greci – adicã. Dezintegrator. cum tot aparentã trebuie sã fie/rãmânã despãrþirea Neamului Românesc – în românii din Sud ºi românii din Nord: toþi românii se regãsesc. persiflate. de luminare spiritualã a întunericului vijelios. prin trãdarea misiunii lor spiritualterestre. peste spaþiu ºi timp. -/ Al bãjenarilor.n. rãu-voitoare. slujitoare Satanei – în VOSHOPOLEA IDEALÃ. Poate cã bãjenarii (cei care au scãpat de sub ruinele arse ale Voshopolei învinse PE PÃMÂNT…). denºi din punct de vedere FAMILIA ROMÂNà Diaspora aromâneascã este una aparentã. în specificitatea de viziune. mai ales. mai ales. prin lume. a forþelor entropice (simbolizate. iar aromânii le cãpãtaserã. din Apus – de transfigurare a unei lumi omise. activitate creatoare – ºi.

nu vom þine cont de prozodie.. corporalitate cosmic-luminoasã.. de n-oi muri. profund spiritualizatã/religioasã. sacrã. de mãsurã ori de rimã . niciun rege nu poate domni asupra lor” – pentru cã./ Cã Zi-avui unã videare. în cartea sa Aromânii. deci. 20) de veacuri de la Minunea/ Misteriul Suprem. în creºtinism: „locul cu patru rãsãrituri”. cât mai fidelã./ . pe românii de la Nordul Istrului. Fratele Sfânt al „celor doi ochi ai lui Zalmoxis” Soarele ºi Luna./ Mi ºuþ di-unã parte./ ./ Mã întorc pe-o parte. cât ºi la 14 (azi. într-un manuscris aflat la British Museum/ Londra.. a sacrificatului./ Mã întorc pe cealaltã parte. de pe Golgota!)./ Somnul lai nu mi-acaþã. Existã indicaþia dobândirii.// -Cara s-mor.. pe deasupra ºi pe dedesubt de suflete. pe deasupra ºi pe dedesubt de istorie cele douã ramuri ale valahilor/românilor – pe cei „traianici” ºi pe cei „aurelianici” (cum îi numeºte Dimitrie Bolintineanu – aromânul/ român./ Draga mea mioarã./ De sã vinã-n sfat ºi adunare/Chiar Soarele ºi cu Luna!” A se observa cã./ Ascultaþ-Zi un singur dor:/ Mine nu voi îngropare/ La murminþãl`i di tu hoarã.ci./ Di-adun cu soarle º-cu luna”. erau „stãpâni ai Soarelui”/ Basarabi . 1995. la apus de soare. erau Regi. Adrian Botez) FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Hristu CÂNDROVEANU (titanescul lider spiritual al aromânilor din România!). sau chiar este./ ª-tine../ Dac-ai sã vrei. Încercãm o transpunere. dintre toate neamurile Europei. Acest popor profund religios (singurul rãmas religios. pe Pãmântul-Valea Plângerii – precum spunea.!!!)./ S-mi scuteþ tu Valea Mare.poate.ºi Îngeri-Muºaþi/ ”Frumoºii” din lumina lui Dumnezeu! (Comentariul ºi transpunerea în dialect daco-românesc a Mioriþei: prof. cap. varianta de bazã. ei înºiºi./ Yi`lioarã arudã. ca sã pascã!/ Iar tu. în dialectul daco-românesc (deci. mioara mea. ai cãrei locuitori trãiesc prin munþi./ Þi te-am tu vreare. la ascãpitare. originar al cuvântului (fãrã niciun fel de „floricele” paºoptiste../ Dimineaþa.. 9): „Yil`ioarã vrutã. chiar dacã nu este atât de bogatã imagistic../ Ai sã fii ucis. Existã atitudinea de liniºte desãvârºit-vizionarã. pentru ca sacrificatul sã urmeze destinul învietor/etern re-nãscãtor întru Luminã.sat . Zil`ioarã. Nimeni nu se poate rãzboi cu ei. cara s-nu mor.comunitate socialã . al Soarelui)./ Cãci am avut o arãtare:/ (Se fãcea) C-ai sã mori la prânzul mare/ ªi cã./ Ci sã mã scoateþi în Valea Mare. în primul rând./ Pe cale priveºti/ ªi iarba nu paºti?/ . din Nordul Istrului – aceastã variantã pare a fi./ Cã va s-mori tu prândzul mare/ ª-cã. sã-ºi permitã atitudinea eroicã deplinã.. în sensul bun. Este naþia cunoscutã sub numele de valahi./ Mã aºez ºi mã scol. Benjamin de Tudela. p. atât în veacurile dinainte de întruparea Dumnezeului-Hristos./ Dimineaþa la pãºteare. desãvârºit spiritualizat . pe care ne-o oferã dl prof. mioarã. din dialectul aromânesc. Craiova. pãstorule./ S-iasã cupia di Zil`ioare. toþi./ Luaþi aminte la singura-mi dorinþã:/ Sã nu mã-ngropaþi/ În mormintele cimitirului din sat. ieri ºi azi (Scrisul Românesc./ Întunecosul somn nu mã prinde. Folclorul. dupã ce peregrinase prin þinuturile de la sud de Dunãre: „De acolo începe Valahia.Avdzã tini. aici.ºi intrat în comuniunea de Duh cu cosmosul/ Creaþia Divinã! Într-o dimineaþã veºnicã!!! (Paradisul se ºi numeºte. care sunt uºori ca cerbii. precum varianta Alecsandri. picurare.Ascultã. pe la 1170../ Sã iasã turma de mioare. plânge-mã.De-oi muri./ Plânge-mã. cea primitivã. Desprins total de „hoarã” . a unui „trup de glorie”./ Plândzi-mi./ Mi bag º-mi scol.DECEMBRIE 2010 41 O variantã aromâneascã a „Mioriþei” Ce poate uni. plândzi-mi. de cãtre sacrificat/ solul spre Zalmoxis./ Va s-hii trã vãtãmare. respectiv pe cei de la Sudul Istrului Sacru)? Noi credem cã (pe lângã Duhul eminescian – Eminescu însuºi având. de semantica textului aromânesc): „-Iubitã mioarã. ascendenþã aromânã!) tracismul autosacrificial al Mioriþei! Iatã varianta Mioriþei./ Pri cale mutreºti/ ªi iarbã nu paºti.): Nu lipseºte nimic din ceea ce constituie ritualul sacrificiului zalmoxian! Existã indicaþia sacrificiului spre Înviere (sacrificiul se face „la apus de soare”. dr. se pare.

un grup de muzicieni profesioniºti aromâni au iniþiat Festivalul „Fântâna di malmâ”. un prieten sau multe alte lucruri. o permanentã undã de melancolie înãbuºitã. creeazã diferenþe mari. La ultimele ediþii s-au organizat secþiunile folk ºi pop. de suspensie. împreunã. epiroteºti. muzica este manifestarea vie a sensibilitãþii. te poate motiva. fiind aromâni. În actuala Republicã a Macedoniei. au dat expresie spiritului artistic modern ce-ºi trage seva din trunchiul spiritual aromân. cu viaþa ºi cu problemele dezvoltãrii sociale i-au supus ºi îi supun unor intense transformãri. Muzica aromâneascã în forma ei originalã nu e o muzicã instrumentalã. iar celelalte o acompaniazã). fiecare pãstrându-ºi în ansamblu individualitatea melodicã). legile. Ed. Un cântec poate avea trei. Cântecele aromâneºti se pot împãrþi. unde aromânii sunt recunoscuþi ca popor minoritar ºi au toate drepturile constituþionale. tragedia. muzica poate însemna un mod de relaxare. aceastã formã vocalã de cântat în grup reprezintã un simbol al solidaritãþii. Ea s-a nãscut din folclor. Aceastã simplitate emoþioneazã mai puternic. ºi fericirea pe care o simþi când eºti singur cu persoana la care þii. dupã regiuni geografice: macedoneºti. Astfel se realizeazã o trãire a vocii. Majoritatea aromânilor trãiesc acum în oraºe. muzica aromânã contempo- FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII Thende Kahl. sumara organizare modalã. tot spre folclor bate. Versul se cere cântat. dar oricât ai modifica aceastã muzicã. de dragoste. te poate liniºti ºi îþi poate adormi copilul care plânge. linia melodicã prinde viaþã. Poezia popularã aromânã trãieºte o existenþã comunã cu muzica. aripi minþii. putem avea impresia cã aromânii au tradiþii similare peste tot în Balcani. zbor imaginaþiei ºi viaþã oricui” (Platon) Valentina ROTARU e este muzica? Pentru unii. Atunci când ascultãm muzica vocalã aromânã. Pentru aromâni. ºocuri de disonanþã. Acest festival a îmbogãþit foarte mult muzica aromâneascã. al autoapãrãrii fiinþei etnice ºi vieþii lor spirituale. Istoria aromânilor. contactul cu popoarele în mijlocul cãrora trãiesc. eterofonie (devierea vocilor mai multor cântãreþi care improvizeazã aceeaºi melodie) sau polifonie (arta suprapunerii armonice a mai multor voci. Influenþe au existat ºi s-au simþit. La aromânii din Grecia. jale. o împletire a melodiilor în ansamblu. nuntã. datoritã limbii comune ºi a existenþei aceloraºi cântece. accente ºi ritmuri complementare. îþi poate exprima sentimentul pe care îl ai când învingi. un ison pe diferite trepte. Imperceptibil modificat de-a lungul timpului. pindene. în parte s-a transformat în cântece populare cântate în limba greacã. stilul muzical a rãmas acelaºi pentru cã aromânii sunt tradiþionaliºti. o artã. Totuºi instrumentele ºi ritmurile din diferite zone. împrãºtiaþi între diferite popoare. silabele se diferenþiazã ca duratã ºi înãlþime.42 DECEMBRIE 2010 Muzica aromânã „Muzica oferã un suflet universului. Dupã conþinut sunt cântece: haiduceºti. neprevãzutul accentelor ritmice ºi cadenþelor sunt reflexe ale conþinutului poetic al versurilor ºi construcþiei lor în muzicã. Bucureºti. Muzica te poate face sã plângi. cântecul a rãmas la nivel rural.1 Civilizaþia. Izolaþi între munþii ºi vãile lor. un mod de evadare din viaþa cotidianã. grâmusteneºti. unde ocaziile pentru petreceri cu muzicã ºi dansuri sunt tot mai rare. de neîmplinire. fârºeroteºti. Mulþi cântãreþi consacraþi moderni din Grecia. Aromânii îºi cântã în grup. iar ceea ce este mai caracteristic este modul de a se cânta în 1 C grup fie în omofonie (tehnica în care o voce predominã. Cântecul aromânesc naºte acel sentiment de vag. gândirii ºi vieþii lor spirituale. În celelalte state balcanice (România ºi Republica Macedonia) s-au produs noi cântece pe versurile poeþilor clasici ºi moderni precum ºi versuri populare ce sunt interpretate de aromâni acompaniaþi de instrumentiºti aromâni grupaþi în formaþii de muzicã aromânã. a similaritãþii poeziilor populare. o afacere. 2006 . cântecele lor sunt poveºti de viaþã. duritatea de cremene a disonanþelor fãrã rezolvãri. În România. patru variante. Tritonic. treptat rostirea se transformã în cântec.

astfel încât ele sunt foarte accesibile ºi supuse criticii. Fundaþia „Petre Þuþea”. în parteneriat cu Societatea Culturalã Aromânã. Ministerul de Interne. Cei mai cunoscuþi autori ai creaþiilor muzicale contemporane sunt Hrista Lupci. cei neiniþiaþi. la început la sate apoi la oraºe.DECEMBRIE 2010 ranã are o evoluþie ºi o caracteristicã aparte. Ea promoveazã muzica aromânã în spectacolele cu program tradiþional organizate cu ocazia sãrbãtorilor religioase: de Sfântul Gheorghe ºi Sfântul Dumitru. Muzica aromânã este o muzicã care îþi face inima sã batã cum nu te aºtepþi. Mihai Prefti. cunoscutul rapsod Grigore Leºe „traduce” pentru noi. Evenimentele de familie se sãrbãtoresc cu formaþii de muzicã aromânã începând încã din anii ‘60. Gicã Godi.aromanii. Cântecele s-au imprimat iniþial pe bandã magneticã. Folclorul cu care au venit a fost pãstrat. în lume. ne vorbeºte despre locul muzicii lor în viaþa comunitãþii din care provine. prin participarea la festivaluri. Muzeul Þãranului Român din Bucureºti. 2010. promoveazã ºi transmite viitoarelor generaþii cultura tradiþionalã aromânã în þarã. despre particularitãþile instrumentelor muzicale. Foto: Vasile ªoimaru 1 Informaþie preluatã de pe http://www. Sirma Guci. Aromânii au venit în grupuri mari în timpul colonizãrii Cadrilaterului ºi au rãmas destul de compacþi.1 Societatea Culturalã Aromânã studiazã. senzaþionalã care meritã conservatã sub forma ei originalã ºi transmisã generaþiilor viitoare. Ponikva. Consiliul Tinerilor Aromâni sunt numai câteva dintre instituþiile care au gãzduit. Secþia Aromânã a Radio România Internaþional. Macedonia. În cântecele actuale se pãstreazã caracteristicile muzicii aromâne.ro/arte/muzica. a zilei naþionale a aromânilor. ce s-au înmulþit ºi s-au perfecþionat. apoi pe casete audio ºi acum CD. principiile muzicii aromânilor. evenimente unde muzica aromânilor i-a impresionat pe toþi cei prezenþi. Stere Constantin (Nini).html FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . este o muzicã care te face sã trãieºti strania senzaþie cã îþi auzi strãmoºii cântând. este o muzicã unicã. îmbogãþit ºi adaptat evoluþiei tehnogice din domeniul muzicii. 43 prin spectacolele de pe marile scene ale Bucureºtiului. În cadrul proiectului „Ultimii Rapsozi” (organizat de Institutul Cultural Român ºi sprijinit de Jurnalul Naþional).

în contactele cu alte limbi). unul din redactorii de bazã ai Dicþionarului limbii române. respectiv „Aromânii ºi aromâna astãzi”. Academia Românã i-a considerat întotdeauna pe aromâni ca parte integrantã a acestui popor. inginerul. organizate în Aula Academiei Române. Caragiani ºi Dimitrie Cozacovici (Cosacovici). scriitorul ºi diplomatul Marcu Beza. la 31 octombrie 1994 ºi la 28 ianuarie 2005: „Limba românã ºi varietãþile ei locale”. nu poate fi de acord cu o astfel de iniþiativã. autorul monografiilor fundamentale consacrate dialectelor aromân ºi meglenoromân. Unitatea limbii romane vorbite la nordul ºi la sudul Dunãrii este atât de concludentã. scriitorul ºi filologul Cezar Papacostea. distinctã de români. devenite Societatea Academicã Românã (1867). strãlucitul actor Toma Caragiu FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . autorul impunãtorului Dicþionar al dialectului aromân. specialist în astronauticã. împreunã cu cel dacoromân. pictorul Ion Pacea etc. lingvistul Theodor Capidan. cel mai sensibil la schimbãri. pune în evidenþã acest lucru. încât se poate spune nu numai cã aromâna (ca ºi meglenoromâna ºi istroromâna) ºi dacoromâna sunt asemãnãtoare. iar pe de alta . argumentul de bazã. strãlucit traducãtor al Iliadei ºi Odiseei. Încã de la constituirea Societãþii Literare Române (1866). Elie Carafoli. spre a avea o patrie a lor. iar limba lor este româna. cel meglenoroman ºi cel istroromân. De-a lungul anilor. izvorâte din interese mercantile ale unor cercuri din þarã ºi din strãinãtate. s-au nãscut ºi unde sunt autohtoni. din Evul Mediu ºi pânã astãzi. ce ignorã adevãratã istorie a acestei ramuri a romanitãþii rãsãritene ºi a dialectului aromân care. ci cã sunt chiar identice în trãsãturile lor fundamentale. mai ales în secolele al A XIX-lea ºi al XX-lea. scriitorul ºi filologul George Murnu. obiectul a douã sesiuni ºtiinþifice. respectiv 3 sau 2 membri fondatori.4. Aromânii din România au venit de bunã voie în aceastã þarã. caracterizare datã de oamenii de ºtiinþã români ºi strãini. lingvistul ºi etnologul Tache Papahagi. De aceea. fãrã deosebire de locul de origine. Prin marile personalitãþi pe care le-au dat în România ei au îmbogãþit prin operele acestora patrimoniul cultural naþional românesc. 2. Aducem la cunoºtinþa forurilor competenþe ºi publicului larg ca Academia Românã. ºtiinþelor ºi artelor din rândurile aromânilor au fost primite în Academia Românã: mitropolitul Andrei ªaguna.44 DECEMBRIE 2010 Academia Românã apãrã adevãrul istoric ºi interesele naþionale ale românilor de pretutindeni COMUNICAT cademia Românã a luat cunoºtinþã cu surprizã de iniþiativa unui grup de aromâni (armani) din þara noastrã de a se constitui într-o minoritate naþionalã. formeazã limba românã. între altele. între care ºi doi aromâni: Ioan D. literelor. lingvistul ºi folcloristul Pericle Papahagi. istoricul literar Dumitru Caracostea. din urmãtoarele motive: Aromânii sunt o parte integrantã a poporului român.aceste contribuþii nu ºi-ar gãsi locul în alte culturi. Aceastã chestiune fundamentalã a lingvisticii româneºti ºi romanice a constituit. cãci limba. alte mari valori ale vieþii publice. în deplin acord cu specialiºtii de bunã credinþã din þarã ºi din strãinãtate. Ne aflãm în faþa unei diversiuni. cu o limba proprie. pe de o parte. spre a nu se mai simþi nedreptãþiþi în locurile unde. armânã. La aceastã ilustrã galerie se cuvine a fi adãugaþi poetul ºi omul politic Dimitrie Bolintineanu. tocmai pentru cã s-au considerat români. absenþa lor din acest patrimoniu ar sãrãci cultura româneascã. de fapt. Acestea sunt date istorice imposibil de schimbat. constituite de-a lungul secolelor (cu unele excepþii în vocabular. ca popor armânu. a admite constituirea unei minoritãþi aromâne ar fi cea mai mare absurditate a istoriei contemporane a aromânilor. fiecare provincie româneascã a avut potrivit numãrului de locuitori .

ceea ce nici nu sunt de fapt. þiganii. slovacii. azi. mod de viaþã. Ei sunt acolo singurii vorbitori ai unei limbi romanice. toate neromanice. ce au constituit state naþionale. cultivat ºi pãstrat fãrã ca aceºti 45 români sã fie consideraþi minoritate naþionalã. ei se bucurã de aceleaºi drepturi ca ºi toþi românii. ucrainenii. prozã ºi poezie dialectalã) poate fi ºi este exprimat. aromânii . polonezii ºi alþii).DECEMBRIE 2010 ºi numeroºi alþi reprezentanþi ai ºtiinþei. în cadrul generosului popor român. toþi aromânii nord ºi suddunãreni sunt români (armâni). În concluzie. printre alte limbi. În þãrile de la sud de Dunãre.deputaþi. Cât priveºte participarea lor la viaþa social-politicã a þãrii.dupã cum se ºtie . sârbii. alãturi de popoarele majoritare. unul din cele mai numeroase ºi mai puternice din Sud-Estul Europei.reprezintã minoritãþi naþionale autohtone. cu specificul lor dialectal. ianuarie 2008) Metsovo. În orice caz. Specificul aromânilor din þara noastrã (tradiþii culturale. ajungând unii . Academia Românã (Sursa: Romanian Global News.ca ºi meglenoromânii . obiceiuri. 2009 (sus) Moscopole. ºi alãturi de alte minoritãþi. bulgarii. folclor. port. Rezolvarea statutului lor politic ºi cultural-lingvistic depinde de autoritãþile din þãrile respective ºi de voinþa lor proprie. Albania (dreapta) Fotografii de Vasile ªoimaru FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . valorile noastre morale ºi spirituale comune. sã se constituie într-o minoritate naþionalã aromânã în interiorul României încalcã în mod flagrant datele reale ale istoriei ºi. Cei care vor. aromânii din România nu pot fi minoritari printre români (aºa cum sunt minoritarii reali: maghiarii. exprimatã individual ºi colectiv. Grecia. culturii ºi artelor din trecut ºi de astãzi. senatori ºi miniºtri. folcloric ºi etnografic. totodatã.

dedicat stãtãtoare” ºi desfiinþarea ioAndrei ªaguna (1808-1873) vieþii ºi activitãþii arhiepiscobãgiei. iar Avram Iancu comanapoi studii de drept ºi filozofie la Pesta ºi teo. un con. lovi în piarevoluþia româneascã din Artrã ºi dãdu apã cereascã deal. pentru cã ºi el. reuºind sã „uneascã în mâna sa cârja de dealului iar. Implicat ºi în viaþa naca ºi acela. Stelian GOMBOª consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte itropolitul Andrei ªaguna a ganic. neºti. în plinã re. dãdu poporului þional-politicã. Pentru toate. mãsurat. cã el a din perioada modernã a istoriei. conduunele traduse în limbile lacându-l în pãmântul autonotinã. a luãm în calcul ºi lucrãrile sale de Drept canonic. La vârsta de 25 de ani îmbracã voluþie.mintim dintre acestea: înfiinþarea „Tipografiei „M FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . care a formulat strãluci ca un luceafãr pe acea „petiþie naþionalã” cu 16 orizontul bisericii ºi naþiunii articole reprezentând princiromâne. trimis de Providenþa mai de seamã organizator ºi legiuitor bisericesc Divinã pentru fericirea poporului sãu.marii ierarhi conducãtori politici”. cã Mitropolitul Andrei ªaguna a fost considerat di(1808-1873). al Înþelegându-ºi ºi asumându-ºi cu exemromânilor ardeleni în momente care nu au fost plarã rãspundere misiunea. în fine. Pãrintele Profesor fac de vrednicã cinstire pentru neamul sãu. istoricul american Keith Academicianul Dan Berindei afirma: a fost „o Hitchins a scris despre el ca „ultimul dintre mare personalitate a naþiei româneºti. drept care fost consacrat drept „cel ordinar. Mitropolitul Andrei a continuat lupta haina monahalã la mãnãstirea de la Hopovo. culturã. ºi. plin de echilibru. pe drept cuvânt.funcþii. „Pe bunã dreptate. a urmat ºcoala gimnazialã la Miºcolc.46 DECEMBRIE 2010 Mitropolitul Ardealului Andrei ªaguna în conºtiinþa noastrã mãrturisitoare Drd.nilor prin culturã pentru care a iniþiat acþiuni ce-l vitãþii mitropolitului ªaguna. A fost copreºede bãrbat. în 18 aprilie 1848. Despre un astfel Transilvania. eliberat poporul sãu.dantul de oºti populare româneºti. în cum Simion Bãrnuþiu era considerat teoreticiaUngaria. rusã ºi greacã.” miei ºi independenþei. era numit Mitropolit al Transilvaniei. convins de importanþa emancipãrii româÎntr-o amplã ºi nuanþatã analizã a acti. supului ºi mitropolitului ortoblinia Pãrintele Profesor dox al Transilvaniei. Mitropolitul sãu tablele legii: Statutul orAndrei ªaguna a participat la ganic.” Dupã relogice la Vârºeþ. ca ºi acela. într-o familie de macedo-români din Balcani. ºi el. Mitropolitul Andrei deloc uºoare pentru el… un purtãtor de cuvânt al ªaguna a fost ºi un misionar al culturii românaþiunii române”. În pentru drepturile românilor. AMircea Pãcurariu a subliniat cã prin Statutul or. dupã Andrei ªaguna s-a nãscut la Miskolþ. el a dat „cea mai democraticã organizare fost un bãrbat aproape extra. mai ales dacã fost un Moise.a bisericii”. colae Popea discursul de reîntre care recunoaºterea rocepþie. prezentat în 13/26 mânilor „ca naþiune de sine martie anul 1900. devenind „capul neînpoporului sãu: ºtiinþã. se dinte al Adunãrii naþionale poate zice cã el pururi va de la Blaj. ducãtor înþelept. plomatul revoluþiei româneºti din Ardeal. Andrei baron de ªaguna Mircea Pãcurariu într-o alocuþiune a sa. lumicoronat” al românilor din nã. îndeplinind diferite anul 1846 a fost numit vicar al Episcopiei Ar. politic”. nul sau ideologul ei.” Aºa îºi încheia Nipalele revendicãri româneºti.ierarh cu sceptrul unui adevãrat conducãtor voluþie.

Ca „mare preot” al Bisericii sale. Cu alte cuvinte.o viaþã de sfinþenie de la „Andrei cel mare la Andrei cel Sfânt”. Tot Mitropolitului Andrei ªaguna i se datoreazã organizarea ºi îndrumarea învãþãmântului românesc de toate gradele. a înfiinþat un Institut teologic-pedagogic. a iniþiat în anul 1853. cu burse oferite din fondurile ºi fundaþiile create de el. Ca episcop. XIX. comercialã ºi literarã” cu apariþie neîntreruptã pânã astãzi.DECEMBRIE 2010 diecezane”. apreciind întreaga sa muncã l-au ales. au urmãrit întotdeauna. considerând cã acum este vremea ca Mitropolitul Andrei ªaguna sã fie canonizat – argumentaþie bine întemeiatã ºi puternic fundamentatã. un gimnaziu cu 4 clase la Brad. prin ampla sa dedicare educãrii ºi culturalizãrii poporului român din Transilvania cât ºi prin participarea sa la miºcarea paºoptistã. fiind delegat sã prezinte revendicãrile româneºti împãratului. dupã care s-a condus Biserica transilvãneanã pânã în anul 1925 ºi care a stat totodatã la baza principiilor de organizare ºi funcþionare a Bisericii Ortodoxe Române. a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei. editarea a numeroase cãrþi ºi manuale. Dupã 1860 a fost membru în Senatul imperial din Viena. În anul 1871 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. cum a mai fost numit. Au fost editate peste 25 de manuale ºcolare. în anii 1863-1865 deputat în Dieta Transilvaniei. A fost Preºedinte al Marii Adunãri Naþionale româneºti de pe Câmpia Libertãþii de la Blaj din 3/15 mai 1848. viaþa ºi opera Mitropolitului Andrei ªaguna stau sub semnul unei personalitãþi de dimensiuni europene prin formaþie. reorganizarea Institutului teologic-pedagogic din Sibiu precum ºi numeroase „fundaþiuni” prin care se acordau burse de studii pentru elevii ºi studenþii mai sãraci. personalitãþi enciclopedice. deschise valorilor umaniste. Drept urmare. întreaga sa operã a fost pusã în slujba emancipãrii culturale ºi sociale a poporului pentru care a pãstorit. a fost primul preºedinte al „Asociaþiei transilvane pentru literatura românã ºi cultura poporului român” (Astra). ca membru de onoare. culturalã. Mitropolitul Ardealului. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . cu douã secþii teologice ºi una pedagogicã. în anul 1853. aici ºi acum. reeditarea Bibliei de la Sibiu ºi rolul decisiv în înfiinþarea „Asociaþiunii transilvane pentru literatura ºi cultura poporului român din Transilvania” (Astra). un liceu cu 8 clase la Braºov cu ºcoalã realã-comercialã. Organizarea acestei importante aniversãri româneºti. Laurenþiu Streza. industrialã. fiind pentru românii transilvãneni ceea ce fusese doar cu puþin timp înainte Samuel von Brukenthal pentru comunitatea sãseascã: amândoi rãmân în memoria europeanã ca întemeietori de instituþii. iar la Sibiu. Iar promisiunea ºi demersurile ÎPS dr. pus sub ocrotirea bisericii. iar dupã reînfiinþarea Mitropoliei a elaborat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania. Membrii Societãþii Academice Române. Ca rezultat al trudei sale. copreºedinte al Conferinþei naþionale-politice a românilor de la Sibiu (1861) ºi al Congresului naþional al românilor de la Alba lulia (1863). ziarul „Telegraful Român” care apare pânã astãzi. este proba cea mai elocventã cã nimic nu este mai profund universal decât a lucra pentru propãºirea spiritualã. fãrã întrerupere. cu sârguinþã cursul vieþii Mitropolitului ªaguna . a tipãrit o serie de manuale didactice ºi a trimis 47 numeroºi tineri la universitãþi din Austria ºi Germania. la 7 septembrie anul 1871. socialã ºi politicã a propriului neam ºi a patriei. a ziarului Telegraful Român. „gazetã politicã. care deopotrivã stau „sub semnele timpului ºi ale duhului”. fiind considerat cel mai bun cuvântãtor bisericesc din sec. Aºadar. s-a remarcat ca un vrednic slujitor al altarului bisericii. dupã cum am spus ºi mai sus. prin misiunea pastoralã. în Arhiepiscopia Sibiului existau aproape 800 de ºcoli „poporale".

Gojdu a lansat un veritabil program de emancipare a românilor . autonomia Bisericii Ortodoxe Române faþã de Mitropolia sârbeascã de la Carlovãþ. prin testamentul sãu întocmit în anul 1869. din administrarea acesteia de cãtre o reprezentanþã a Bisericii Ortodoxe Române. Gojdu a fost cunoscut în România ºi Ungaria ca un român de excepþie. mobilizate de oameni cu tãrie de caracter ºi profil spiritual asemãnãtor celui care le-a creat. De numele lui Gojdu se leagã ºi susþinerea dreptului fiecãrei naþiuni la o limbã. cât ºi un om politic cu adevãrat complex. sã fie acordate burse de studii tinerilor români”. dar avea conºtiinþa împãcatã ca om politic. Ulterior. Fundaþia Gojdu a funcþionat efectiv în perioada 1870-1952. Gojdu ºi-a asumat cu demnitate aceastã atitudine plinã de justeþe faþã de cei mai exigenþi mãsurãtori ai patriotismului sãu românesc. s-a manifestat spiritul politic al lui Gojdu.a. Octavian Goga. în special cu Andrei ªaguna. în calitate de comite de Lugoj. Gojdu a dorit perpetuarea ambiþiilor sale ºi a ºtiut sã fãureascã structurile care puteau sã sprijine aceste nãzuinþe. nu pot fi ºi pragul bisericii pe care sã poatã cãlca tot insul. Un exemplu notabil E în acest sens este discursul þinut în 19 iunie 1861.48 DECEMBRIE 2010 Emanuil Gojdu – repere ale vieþii ºi activitãþii sale politice Radu BIRTA Profesor de istorie. În 1848. Cheia celor spuse la început despre sine stã poate în declaraþia simplã pe care Gojdu a fãcut-o la apogeul carierei sale politice: „Patria mi-o iubesc nemãrginit ºi pentru bunãstarea ei sunt gata oricând a-mi sacrifica viaþa… Am încãrunþit ca un român de omenie”. pe care le-a înþeles în profunzimea lor ºi a implicaþiilor lor pentru emanciparea românilor. Gojdu a înlocuit limba latinã cu cea maghiarã în acþiunile introduse în faþa instanþelor din Buda ºi din Pesta.redactat în strânsã colaborare cu paºoptiºtii români. care spunea despre sine însuºi: „Sã mã ierte oriºicine cã. Documentul cuprinde explicit doleanþele românilor din Imperiul habsburgic ºi anume: ºcoli în limba românã. ca membru în Casa Magnaþilor – Camera Legislativã Superioarã a Parlamentului Ungar – Gojdu a militat în discursuri memorabile pentru consultarea românilor în privinþa chestiunilor politice ºi sociale care îi priveau direct. frãmântatã de manifestãri naþionale. dacã sunt pe turlã. participarea directã la viaþa publicã. cã nu era la adãpost de critici. În acele timpuri ale revoluþiei din 1848-1849 ºi ulterior. Traian Vuia. pânã dupã Dietã ºi atunci judecaþi pe Gojdu”. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Oradea manuil Gojdu (1802-1870) a trãit într-o perioadã dificilã. „a lãsat averea sa naþiunii române de religie rãsãritean – ortodoxã… urmând ca.„Petiþia neamului” . În acest context se relevã mesajul transmis de Gojdu. Era conºtient cã nu toatã lumea îl aprecia. Constantin Daicoviciu º. A trãit în vremurile în care fiecare naþiune îºi scria istoria cu înfrigurare. în care Gojdu deplângea atitudinea de excludere a românilor majoritari de la luarea deciziilor esenþiale. Aºteptaþi. a rãmas în amintirea ardelenilor ca finanþator în fondarea unui liceu în limba românã în condiþiile restricþionãrii dreptului la învãþãmânt în limba românã din Transilvania. Gojdu. Astfel. Om politic reputat ºi avocat celebru. Gojdu avea o putere de persuasiune neîntrecutã ºi darul acesta l-a ajutat sã devinã atât un excelent avocat. fraþilor. Ca avocat ce a trãit cea mai mare parte a vieþii la Budapesta. contribuind la ridicarea unor personalitãþi ale culturii ºi civilizaþiei româneºti: Victor Babeº. ale cãrui pledoarii în jurisdicþiile pestane apãreau în manualele studenþimii din Imperiu.

Din comisia examinatoare au mai fãcut parte profesorii referenþi Dumitru Evolceanu. ºi al României a depus o muncã de benedictin. A fost student al Facultãþii de Litere ºi Filosofie din Bucureºti. cât ºi prin atenþia acordatã felului în care fenomenele etnografice ºi folclorice reflectã psihologia poporului român. etnograf ºi folclorist român de origine aromânã S-a nãscut în 6 octombrie 1892 în Avdela. datoritã perspectivei comparatiste. atât prin locul important pe care îl deþin în activitatea sa cercetãrile de teren. docent (1926). dar ºi prin forma lexicograficã de prezentare pe care o FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . general ºi etimologic scria cu oarecare îndoialã pentru destinul aromânilor: „Acest al douãzecilea secol va fi secolul atingerii aromânilor. O lucrare de referinþã este Graiul ºi folklorul Maramureºului. Tache Papahagi aparþine ºcolii lingvistice a lui Ovid Densusianu. între anii 1920 ºi 1924. Ramiro Ortiz ºi Charles Drouhet. Cu intuiþia de savant ºtia cã limbile ºi dialectele dispun de o forþã de rezistenþã cu totul deosebitã. firesc. pe altarul universitãþii ºi al ºtiinþei româneºti. A fost asistent la Facultatea de Litere ºi Filosofie din Bucureºti (1921). cu teza Graiul ºi folklorul Maramureºului. treptat va dispãrea graiul acestei populaþii romanice. În 1964 primeºte titlul de „profesor emerit” ºi în acelaºi an primeºte Premiul de Stat. în condiþii din cele mai vitrege. Doctor în filologie în 1925. Pind. cercetãtor de prestigiu al realitãþilor folclorice. fiind admisã ca tezã de doctorat pe baza referatului semnat de Ovid Densuºianu ºi Ion Bianu. decanul Facultãþii. care – fãrã ecouri în viaþa istoricã ºi politicã a Europei – a îndeplinit anumite misiuni în evoluþia generalã a popoarelor conlocuitoare din Peninsula Balcanicã”. fiind prezent aici în toate cele patru anotimpuri. în special. nord ºi sud-dunãrean. În fruntea operei sale fundamentale Dicþionarul dialectului aromân. Tache Papahagi a mutat cercetarea din bibliotecã convins fiind cã ºi lumea T Tache Papahagi (1892-1977) Lingvist.DECEMBRIE 2010 49 Tache Papahagi – un savant aromân care a descoperit Maramureºul Prof. fiind unul dintre cei mai de seamã cãrturari pe care aromânimea l-a produs în cultura românã. numai pe jos. ºi a rãmâne. foarte modernã. Orientarea sa se dovedeºte a fi. de peste un jumãtate de secol. etnografice ºi dialectale ale domeniului românesc. cercetându-le din diferite unghiuri. condiþiile sale de viaþã ºi experienþã istoricã în diversele regiuni în care a locuit de-a lungul timpului. Grecia. A urmat ºcoala primarã la Avdela ºi liceul român la Ianina ºi la Bitolia (1903-1912). Ioana PETREUª ache Papahagi. În aceste cãlãtorii a vizitat aproape toate satele maramureºene. A fost sprijinit ºi gãzduit de preoþi ºi protopopi precum ºi de învãþãtorii satelor. Dupã aproape un secol ne întrebãm. licenþiat în 1916. într-un interval de 115 zile. de ce Tache Papahagi ºi-a îndreptat cercetarea amplã înspre Maramureº? Readuc aminte cã savantul a întreprins în Maramureº ºase cãlãtorii. dând dovadã de încãpãþânare în a supravieþui. conferenþiar (1928) ºi profesor (1943-1948). cunoscuþi mai mult sub numele de macedo-români: treptat.

articolul. Problemã vastã. în ciuda achiziþiilor moderne. Graiul ºi folklorul Maramureºului (1925) rãmâne pânã astãzi. DECEMBRIE 2010 româneascã a intrat în schimbare. constituie documente ale creativitãþii maramureºenilor ºi îndrumãri preþioase privind cercetarea de teren ºi interpretarea datelor culese. 1943 & Paralele folclorice (greco-române). la un moment dat sã se opreascã în munþii din nordul Tisei. 1963. dar mai ales în spaþiu. 1936 & Din morfologia limbii române: substantivul. 1922 & Din folklorul romanic ºi cel latin. pentru o epocã veche. în dialectologia româneascã ºi o lucrare de referinþã asupra unuia dintre cele mai interesante graiuri dacoromâneºti. 1926-1935 & Creaþiunea poeticã popularã. 1944 & Poesia liricã popularã. 1974. 1929 & Introducere în filologia romanicã cu privire specialã asupra istoriei limbii române: Fonetica. în numãr redus s-a aºezat pe versantul sudic al Haemului. Tache Papahagi cãuta în cercetarea din Maramureº tocmai întâlniri dintre graiul maramureºean ºi cel aromân. în fine. cãutând ceea ce este reprezentativ în graiul ºi folclorul lui. românii. 1932 & Flori din lirica popularã – doine ºi strigãturi. ªi atunci. 1915 & La românii din Albania. francezã ºi spaniolã. 1937 & Etimologii. 1939 & Manual de foneticã romanicã – românã. cum ar fi secolul al XX-lea.general ºi etimologic. Admite cã a trecut în nordul Dunãrii urmând lanþul muntos balcano-carpatin. atingând cea mai importantã problemã de lingvisticã românã. 1928-1934 & Folklor român comparat. Astfel ºi-a îndreptat privirile înspre importantul ºi izolatul þinut al Maramureºului. pânã la cele mai puþin sau deloc cercetate cum ar fi Maramureºul sau zonele din Peninsula Balcanicã locuite de aromâni. gãsindu-i o seamã de afinitãþi ºi concordanþe cu românitatea nord ºi sud-dunãreanã. autorul spunea: „dacã într-o epocã. Ca folclorist. 1927 & Images d’éthnographie roumaine. 1920 & Antologie aromâneascã.50 îmbracã unele din lucrãrile sale. an & Poeþii Araia ºi Caciona. se întreabã savantul. element care. 1925 & Graiul ºi folklorul Maramureºului. o câtime va fi pierit în exilul din Asia Micã. Într-o prelegere. una dintre monografiile clasice. 1924 & Cercetãri în Munþii Apuseni. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Fundamental rãmâne Dicþionarul dialectului aromân . Studiile sale consacrate aromânilor completeazã în mod fericit operele lui Theodor Capidan. grupuri de români dintre Balcani ºi Dunãre sã migreze spre nord. numeralul. dar ºi de legãturile strânse cu modul de viaþã. cu un trecut atât de semnificativ pentru istoria politicã ºi culturalã a românilor de pretutindeni (Valeriu Rusu). care depãºea cadrul unei monografii. pronumele. de ce nu am admite cã. un aromân care a descoperit Maramureºul. f. Restul ce a devenit?. atingând de pildã Maramureºul?” Prezentarea istoricã ºi geograficã a Maramureºului. 1930 & Originea Muloviºtenilor ºi Gopeºenilor. relativ târzie de tot. cultural ºi politic. Adicã ºi în Maramureº. 3 vol. Bucureºti. oieri din Munþii Sibiului au ajuns pânã în Crimeea. 1927 & Dispariþii ºi suprapuneri lexicale. glosarul care însoþeºte monografia. s-a ocupat de culegerea materialului în zone marginale. tehnice ºi metodologice privind cercetarea dialectalã. Merge mai departe evocând elementul românesc din lungul munþilor Haemului. 1923 & O problemã de romanitate sud-iliricã. numeroase texte redate într-o transcriere riguroasã. General ºi etimologic. Tache Papahagi. forma o populaþie numeroasã ºi dominantã în regiunile pãstoreºti. datele privind toponimia ºi onomastica. 1930 & Basilica-Eclesia. Dictionnaire aroumain (macedo-roumain) général et étymologique. pânã la distrugerea imperiului Asãneºtilor. dacoroumaine et aroumaine. Opera: & Aromânii din punct de vedere istoric. 1925 & Biblioteca naþionalã a aromânilor. 1926 & Macedo-Românii sau Aromânii. A studiat cu atenþie bogãþia folclorului din Maramureº dar ºi aspectele etnice ºi dialectologice. 3 vol. care este originea ºi formarea limbii române în timp. A cãutat întâlnirea unui dialect românesc – cel maramureºean – cu supremaþia limbii literare româneºti. ocupaþiile tradiþionale ºi experienþa istoricã a poporului. Autorul considerã cã este nevoie sã releve ºi etnografia istoricã a Moldovei. Tache Papahagi schiþeazã ºi o etnografie istoricã a Maramureºului. 1967 & Dicþionarul dialectului aromân. 1923 & Din epoca de formaþiune a limbii române: probleme etno-lingvistice. italianã. cu care Maramureºul are multe trãsãturi caracteristice de unitate etno-lingvisticã. pentru ca. o adevãratã enciclopedie a vieþii materiale ºi spirituale a aromânilor. Elaborând aceastã teorie. ºi îl studiazã þinând seama de fenomenul sincretismului. muzica maramureºeanã. se întreabã Tache Papahagi – ce a devenit acest element românesc din Tracia muntoasã? O parte s-a bulgarizat prin secole.

9.ro/pdf/theodor_capidan_romanitatea_balcanica. 1942. Cluj.cã acest rol covârºitor al elementului român se observã ºi în limbã. [http://www. autor al unei opere fundamentale asupra minoritãþilor româneºti sud-dunãrene. Raporturile lingvistice albano-române. lexicografiei. oriunde s-au gãsit. ca de altfel Theodor Capidan. 1924. Réponse Critique au Dictionnaire d étymologie koutzovalaque de Constantin Nicolaïdi. Petre Vulcan. Bucureºti. Totodatã. limbã. Cluj. pe parcursul vieþii. 46. dovedindu-se a fi. Capidan. „Romanitatea Balcanicã”. Limbã ºi culturã. dar ºi un activ militant pentru drepturile acestora. Lingvistul. au fãcut parte din elita ºcolii româneºti din Balcani.”1 in rândul aromânilor s-au fãcut ºi se fac ºi azi remarcate o serie de nume sonore ale vieþii publice. „Macedoromânii. În acest sens. D-voastrã aþi arãtat . Românii Nomazi. în studiile d-voastre nu v-aþi restrâns niciodatã la stadiul de astãzi. La fel ca ºi alþi aromâni2 de valoare. precum ºi studiile ºi lucrãrile sale. sunt pe deplin edificatoare. operã premiatã de Academia Românã cu Premiul Statului „Eliade Rãdulescu”.pdf] 5 Ibidem. p. istoricul ºi etnologul Theodor Capidan. Raporturile lingvistice slavo-române. Etnografie. Elementul slav în dialectul aromân. Studiu lingvistic.proiectavdhela.”4 De asemenea. p. etnografului ºi istoricului. Prin diversa sa activitate din domeniile lingvisticii româneºti ºi balcanice. Dialectul aromân. 1927. dialectologiei. Theodor Capidan s-a interesat de soarta comunitãþilor aromâneºti din Balcani. limbã. Bucureºti. în care viziunea lingvistului se asociazã în permanenþã cu cea a folcloristului. pp. a evidenþiat „seriozitatea ºtiinþificã a acestuia. 1942. 1925. Studiu lingvistic asupra Românilor din Albania. 1909. a subliniat semnificaþia concluziilor studiilor sale afirmând: „În general. Macedoromânii. Salonique. Bucureºti. Studiu din viaþa Românilor din sudul Peninsulei Balcanice. 4 Sextil Puºcariu în Romanitatea balcanicã. la adresa: [http://www. 1922.3 rezultate ale unei îndelungi ºi temeinice documentãri pe teren. Th.proiectavdhela. Capidan. Spre deosebire de cei mai mulþi învãþaþi strãini. culturii. operã premiatã de Academia Românã cu Premiul „Nãsturel”.DECEMBRIE 2010 51 Theodor Capidan. Stere Diamandi. ºtiinþei ºi artelor. culturii ºi civilizaþiei aromânilor. Fãrºeroþii. ci au ºi dat popoarelor învecinate un numãr important de românisme. variantã digitalizatã de Editura Predania. 9-10. aþi dovedit cã românii n-au primit numai influenþe strãine. articolul aduce în atenþie o monografie a lui Theodor Capidan con- AROMÂNII . mai ales în foneticã. ºi au jucat un rol esenþial în cunoaºterea ºi promovarea aromânilor. într-un portret realizat cu ocazia intrãrii lui Theodor Capidan în Academia Românã. Bucureºti. scrupulozitatea ºi competenþa sa. Macedoromânii. Aromânii. 1943. toponimiei ºi istoriei concretizatã în scrieri de certã valoare. se numãrã printre personalitãþile marcante de origine aromânã. Tache ºi Pericle Papahagi. toate acele virtuþi sociale. au reuºit sã-ºi creeze. ci aþi cãutat sã desluºiþi în limbã ºi în diferite aspecte etnografice trecutul îndepãrtat al românismului transdanubian ºi raporturile lui cu românii din stânga Dunãrii. care.ro/pdf/theodor_capidan_romanitatea_balcanica. în fundul Balcanului sau în capitalele Europei occidentale. Etnografie. Cluj. lingvistul 1 2 3 D Th. 1936. Bucureºti. 1932. Macedoromânii. accesatã la 26 septembrie 2010. 3 volume. literelor. George Murnu. îndeosebi asupra aromânilor. ªi aþi izbutit sã arãtaþi mai ales un lucru: cã resturile poporului român în Peninsula Balcanicã au jucat ºi joacã ºi azi încã un rol civilizator de cea mai mare importanþã între populaþiile alogene ºi aloglote cu mult mai importante.pdf] FAMILIA ROMÂNÃ român a atras atenþia lui Sextil Puºcariu. Vechimea ºi însemnãtatea lor istoricã în Peninsula Balcanicã” în „Anuarul Institutului de Istorie Naþionalã”. sub raportul moral ºi material. acestea reprezintã documente de referinþã asupra românitãþii din Peninsula Balcanicã. 1929. teza sa de doctorat Sufixele nominale în dialectul aromân susþinutã în anul 1907. Bucureºti. Fundaþia Regalã pentru literaturã ºi artã. Cluj. 1931. un bun cunoscãtor al istoriei. o valoare de origine aromânã a culturii româneºti. etc. Bucureºti. care au fãcut din ei elita societãþii în care au trãit. Meglenoromânii.”5 În cele ce urmeazã. istorie. ca mijloc oferit de naturã ºi organizaþia socialã. 1925-1935. istorie. «vioiciunea spiritului mereu treaz ºi veºnic doritor a cunoaºte». Discurs rostit la 26 mai. exponent ºi promotor al aromânilor Paula RUS „Prin muncã.menþioneazã în continuare marele academician . 1936 în ºedinþã solemnã a Academiei Române.

alãturi de alþi aromâni de seamã (mitropolitul Andrei ªaguna. cãlãtorul francez Pouqueville ºi mulþi alþii. Etnografie. într-o familie de negustori aromâni. Ibidem. 7. aproape orb. care au fost la ei acasã ºi i-au cunoscut mai de aproape. în anul 1942. din punct de vedere cultural ºi economic. limba ºi starea culturalã ale acestora. în 1935. economic ºi cultural jucat de elementul aromân în viaþa populaþiilor conlocuitoare ºi aduce la cunoºtinþã situaþia acestora. Kanitz. apãrutã la Fundaþia Regalã pentru literaturã ºi artã. apãrutã mai întâi în limba francezã (1937). cãlãtorul englez William Martin Leake. de la care a beneficiat de o temeinicã pregãtire intelectualã ºi lingvisticã. p. istoricul ceh C. autorul ºi-a propus drept scop sã-i facã pe „Macedoromâni cât mai bine cunoscuþi cercurilor din strãinãtate. se justificã prin faptul cã în ea nu se vorbeºte numai despre Aromâni dar ºi despre Meglenoromâni. directorul Uniunii Fundaþiilor Culturale Regale. Thunmann.) care. pe linie paternã. Astfel. funcþie pe care a ocupat-o pânã în anul 1948. unde a predat dialectologia ºi lingvistica la Universitatea din oraº. A urmat ºcoala primarã în limba românã din oraºul natal.52 DECEMBRIE 2010 sacratã aromânilor. istoria. ce avea. Începând cu anul 1937. au vãzut ºi scris despre ei. . de–a lungul anilor. É. arheolgul ºi etnograful german F. Capidan în prefaþa op. ocupaþiile. “Titlul lucrãrii «Macedoromânii» în loc de «Aromânii».. p.”1 Lucrarea. Jireèek. filologul francez A. ci am cãutat sã aduc ºi dovezi. prin bunãvoinþa criticului ºi istoricului literar. limbã. numãrul. ºi anume. totul se întemeiazã pe constatãri ºi afirmaþii fãcute de scriitorii strãini. 1942. iar apoi în germanã (1941). G. 1 2 3 FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII Th. liceul din Bucureºti ºi Universitatea din Leipzig. fiind profesor de limba românã ºi director la ªcoala Superioarã de Comerþ în limba românã din Salonic.nu m’am mulþumit numai cu înºirarea de simple afirmaþiuni. Aceºtia din urmã îºi au aºezãrile numai în Macedonia. au fost primiþi în aceastã prestigioasã instituþie.. lingvistul Theodor Capidan a devenit membru titular al acesteia. a colaborat. 5.spune marele lingvist . Capidan în prefaþa op. Din anul 1910. s-a stabilit la Cluj. Weigand. arheologul francez L. Dumitru Caracostea. De asemenea. aºezãrile. a locuit în Macedonia în mijlocul comunitãþii de aromâni. scriitorii ºi filologii George Murnu ºi Cezar Papacostea. o descendenþã aromânã. p. Iatã de ce. lingvistul german G. istoricul literar Dumitru Caracostea. Bucureºti. Numit membru corespondent al Academiei Române. aproape la fiecare pas. la 15 aprilie 1879. obiceiurile. istoricul englez Th. Dupã 1948. cit. care au reflectat în scrierile lor as- Theodor Capidan (1879-1953) Reprezentant de renume al lingvisticii româneºti. viaþa în familie ºi societate. S-a stins din viaþã. la caracterizarea acestor Români. P. alãturi de Sextil Puºcariu. Weigand. întemeiate pe ceea ce oamenii de ºtiinþã ºi cãlãtorii strãini.”3 Dintre aceºtia meritã amintiþi: istoricul german J. la începutul secolului al XX-lea. a continuat sã activeze în cadrul Institutului de Lingvisticã al Academiei din Bucureºti. unde l-a avut ca profesor pe cunoscutul cercetãtor al popoarelor din Balcani. Theodor Capidan a devenit profesor de limbi romanice la Universitatea din Bucureºti. Heuze. politic. la scrierea Dicþionarului Academiei (DA). cit. în anul 1928. cum ar fi trebuit sã fie. 5. Macedoromânii. Pentru atingerea lui. Theodor Capidan s-a nãscut în Perlepe (Prilep) Macedonia. Picot. la 1 septembrie 1953. a fost publicatã ºi în limba românã. Între anii 1909 ºi 1919. lingvistul român prezintã rolul social. lingvistul ºi folcloristul Pericle Papahagi etc. istorie. ªi-a început cariera ca asistent la “Institutul Balcanic” din Leipzig. Th. Herbert. . Valoroasã ºi documentatã din punct de vedere ºtiinþific „aceastã scurtã expunere descriptivã asupra Românilor din sudul Peninsulei Balcanice”2 oferã bogate informaþii despre numele ºi rãspândirea macedoromânilor în Peninsula Balcanicã. În anul 1919. dar mai ales în capitolele în care vorbesc despre Macedoromâni ca element de culturã ºi factor de creaþie în economia ºi gospodãria din Balcani.

Aceastã «Vlahie». Epir ºi Macedonia se ridicã la 600. Astfel. lingvistic. geografic. cit.”3 în fosta Republicã Iugoslavia ºi în Bulgaria. cultural ºi social referitoare la macedoromâni. cit. […] Aici în Pind. Cercetãri despre Românii de dincolo de Dunãre.spunea el peste jumãtate din locuitorii Traciei.DECEMBRIE 2010 pecte din viaþa aromânilor. p. sau þinþarii sau cuþovlahii. 25. pp. dupã numele vestitului oraº Moscopole. istoricul german Johann Thunmann scria. 12-13. care „reprezintã ramura meridionalã a poporului român. pp. întemeiatã pe cercetãri ºi informaþii sigure. ºi peste trei sferturi din locuitorii Macedoniei ºi Tesaliei. cei din Pind ºi Tesalia se numesc «Epirioþi». dar. în 1856. O bunã parte din Românii orãºeni din Albania ºi Macedonia se numesc «Moscopoleni». se mai pãstreazã ºi astãzi în þinutul Zagori.”4 1 2 3 4 5 6 7 53 Criteriul denumirii poporului dupã zona geograficã pe care o locuieºte se aplicã. p. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Ibidem. în opoziþie cu «Kara Vlasi» (Românii negri). în 1774. op.”2 Aceºti români mai sunt rãspândiþi în Albania.” ºi a cãror identitate „ca neam cu Românii din þarã se întemeiazã pe mãrturii istorice ºi realitãþi lingvistice. în cazul aromânilor: „Ei între ei .menþioneazã Theodor Capidan . cu pãrul negru sau castaniu. p. ªi în Albania se gãsesc mulþi. fãra proteza lui a. au menþionat în operele lor despre unitatea de limbã si de neam a tuturor românilor. din cauza procesului de deznaþionalizare (fie prin limbã. mai ales. Capidan. 9. sub numele Paleo-Vlahia (Vlahia-Veche). 20. Capidan. traducere din limba greacã. scria în revista literarã Pandora: „Se zice cã Românii care locuiesc astãzi în Elada. Th.. 22.”1 Rumânii (din lat. Albania. au remarcat superioritatea ºi cultura intelectualã ale acestora. din care s-au rãspândit. unde „îºi zic Romãn. în toate celelalte þinuturi. Tesalia. cu timpul. […] Aceastã parte a Pindului reprezinta pânã pe la începutul secolului al XIX-lea cel mai curat þinut românesc. unde „sunt numiþi de bulgari «Beli Vlasi» (Români albi). romanus).roiau cu turmele în toatã Peninsula. azi decãzut ºi locuit mai mult de Albanezi. în aglomerãri mai mari ºi mai mici. Leipzig (1774). 28. cit.menþioneazã lingvistul român . „Românii din sudul Dunãrii afirmã Theodor Capidan . Astfel. Kanitz. nume folosite între ei. situat în partea apuseanã a Pindului. începând din Dalmaþia pânã la Marea Egee ºi din Balcani pânã în Peloponez. care. etnografic. 10. cum îi poreclesc sârbii ºi slavii meridionali ºi respectiv grecii. apud Th. apud Th. Craiova (1867). scrierile unor cercetãtori strãini.”7 O altã numãrãtoare este datã de scriitorul grec Rizos Rangabe. 55-57. p. fosta Re- Th. care mai târziu apare în istorie sub diferite forme. Ibidem.. care au relevat prezenþa lor numeroasã în Peninsulã. un fenomen obiºnuit în dialectul aromân). Aduce. cu fizionomia inteligentã.”5 Lucrarea avutã în atenþie prezintã ºi importante observaþii în ceea ce priveºte numãrul macedoromânilor care. Johann Thunmann. p. Tesalia. mai ales. arumânii (numele rumân a primit proteza lui a. 174. Dupã pãrerea lui Theodor Capidan. dupã numele satului Fraºari. 12. p. cit. von Hahn ºi F..”8 Interesante sunt ºi statisticile pe care le-au dat William Martin Leake. sau armânii (cãderea lui u din prima silabã a cuvântului arumân). .apare prima Românie a Macedoromânilor cunoscutã de Greci sub numele «Vlahia». fiind mai numeroºi în regiunile de munte. în timpurile vechi. numãrul aromânilor din Grecia. Ei pot fi întâlniþi în Grecia. Acarnania ºi Etolia. p. Ibidem. care au evaluat numãrul aromânilor la jumãtate de milion.000. Capidan. Rãmãn sau chiar Rumãn. numãrul lor a scãzut de-a lungul timpului. p. unde „Românii au format din toate vremurile masa cea mai compactã. Capidan.”6 dar. decât în cele de la ºes. etc. op. adicã Dacoromâni. În cartea sa. vlahii. Theodor Capidan reia ºi completeazã aspectele de ordin istoric. mai ales în partea de nord. nume cu care sunt cunoscuþi între neamurile strãine. a fost destul de mare. cã macedoromânii sunt un popor numeros: „Ei trebue sã fie . op. inclusiv a aromânilor. sunt rãspândiþi în toatã Peninsula Balcanicã. Untersuchungen ilber die Geschichte der östlichen europäischen Völker. J. derivate dela þinuturile din care se trag. Sunt oameni corpolenþi ºi robuºti. cei din muntele Gramos «Grãmusteni». op. pãstorii semi-nomazi din Albania «Fãrºeroþi». ca argument la afirmaþia sa. fie prin bisericã) ºi a cãsãtoriilor mixte.. la începutul secolului al XX-lea. altãdatã centru românesc mai important. Ibidem. 8 Sergiu Georgiade.mai întrebuinþeazã ºi alte nume. G.

sã dea naºtere la o limbã care sã fie aceeaºi nu numai din punctul de vedere al desvoltãrii ei interne dar […] ºi din acela al împrumuturilor de afarã. Th. subliniazã unitatea lingvisticã dintre macedoromânã ºi dacoromânã. care veacuri dearândul au rãmas izolaþi în sudul Peninsulei.000. […] Nu existã nici mãcar un singur grup de la care ei sã nu merite recunoºtinþã. cât ºi ºtiinþific. pe care lingvistul român îl aduce în discuþie. D. 12. De asemenea. I. rolul lor este diferit printre Slavi. literarã ºi artisticã a fiecãrui grup etnic”. cit.. apud Theodor Capidan. 36. de marele lingvist. 41-42. ei s-au dizolvat. D. (1-11 611). dinamismul. Într’adevãr. credinþele. […] Prin muncã ei s-au impus aproape în toate ramurile de activitate omeneascã. Popovici. literar.”3 Aceastã perfectã unitate lingvisticã este demonstratã. […] Ei au fãcut mult pentru unitatea culturalã a Peninsulei Balcanice.. ci ºi pentru toate popoarele balcanice. Capidan. în comerþul din Ungaria ºi Austria: „Dintre þãrile strãine. mai ales. ei au fost balcanici în cel mai înalt grad. pp. la care marele lingvist apeleazã pentru caracterizarea acestor români.precizeazã Theodor Capidan . 160. atât practic. comerþ ºi industrie. Bucureºti (1934). care remarcã hãrnicia. nu numai pentru poporul nostru. la Români ºi la Albanezi. ºtiinþificã. 137. Capidan.000 s-au mutat în þarã. p.000 pânã la 350. prilozi pitanju postanka naše èaršije. Români ºi Albanezi. într-o lucrare. p. Constante. Cu un cuvânt. politic.n. etc. ei aveau toate calitãþile pentru ridicarea economicã a þãrii. . O Cincarima. cu ajutorul cãruia chiar omul fãrã ºtiinþã îi poate uºor identifica cu fraþii lor din nordul Dunãrii. cit. îndemânãticia ºi vrednicia lor. ei (filologii n. Cu privire la aceasta. meºteºug. I. cum sunt Dacoromânii ºi Macedoromânii. p. pentru ei. a încercat pe toate cãile sã-i atragã. oricât de mari greutãþi li s’ar pune în drumul lor. în lucrarea sa. […] Familiile lor au dat oamenii cei mai înzestraþi nu numai la noi. I. Popovici prezintã.1 Un alt aspect.. Despre Aromâni.Statul Austriac.) nu pot admite faptul cã douã populaþiuni de aceeaºi origine.»”5 Despre influenþa aromânilor exercitatã printre populaþiile conlocuitoare scrie ºi profesorul sârb dr. acesta afirmã: „Aromânii prezintã o problemã foarte importantã ºi foarte interesantã. care îi face sã izbuteascã în toate întreprinderile.) în rândul populaþiilor conlocuitoare. obiceiurile ºi altele. dar ºi din Occident. 6 Revue Internationale des Études Balkaniques. pentru Macedoromâni. Theodor Capidan repetã: „Limba lor este româneascã.6 Acelaºi profesor dr. Detaliile cu privire la calitãþile macedoromânilor se regãsesc în monografia lui Theodor Capidan. pe care aceºti români l-au îndeplinit în diferite domenii de activitate (social. De asemenea. dar mai cu seamã în comerþ ºi meserii. op. cunoscând marile însuºiri ale Românilor pentru comerþ ºi industrie. cit. ci ºi acel dinamism extraordinar. dar ºi la Bulgari. însã ºi-ar fi pierdut numai limba. cultural. în Balcani vor avea datoria de a studia marea lor influenþã în viaþa politicã.”4 Rolul. p. inteligenþa ºi iscusinþa acestora: „[…] ceea ce deosebeºte pe Macedoromâni de celelalte neamuri din Balcani. Ibidem. este relevat în cartea lingvistului român. 178. Capidan.54 publicã Iugoslavia ºi Bulgaria se ridica la 300. precum: tradiþiile. DECEMBRIE 2010 numeroºi în Peninsula Balcanicã. cu atât mai mult se impun prin inteligenþa. 123. Ei au dat oameni care s-au devotat în acelaºi timp tuturor grupurilor creºtine ale Peninsulei Balcanice. p. Ca atare. afarã de Români. Influenþa lor este foarte mare. D. Negustorii aromâni erau apreciaþi. apud Th. rolul pe care elementul aro- FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII Ibidem. 28. economic. Printre popoarele balcanice. Dând tuturor cu generozitate. nu este numai limba. tradus în româneºte de C. dar în acelaºi timp foarte diferitã asupra fiecãrui grup etnic. op.”2. Iatã de ce. […] Cu cât sunt mai puþin 1 2 3 4 5 Th. cit. precizând: „Dacã pentru orice popor din lume limba constituie legãtura cea mai trainicã ce uneºte pe indivizii din aceeaºi comunitate etnicã. economicã. op. este cel referitor la limba vorbitã de aceºti români. trãind de aproape douã milenii în regiuni atât de depãrtate ºi în împrejurãri cu totul deosebite. ªi savanþii.. Beograd. op. ea reprezintã istoria ºi viaþa lor. Beograd. Pe bunã dreptate. în cazul acesta puteau fi orice alt neam din Peninsula Balcanicã. fiindcã pentru acest Stat Macedoromânii erau de toate: «capital. Dintre aceºtia. unitatea lingvisticã cu Dacoromânii reprezintã cel mai autentic document. Dr. dacã Macedoromânii ºi-ar fi pãstrat toate particularitãþile caracteristice neamului românesc. Popovici. p. . Aceºtia au reprezentat un element de valoare pentru economia unor þãri din Balcani. începând cu anul 1925.

rãspânditã pe întreaga ei suprafaþã. insulari ºi din Tracia. 177. folosite ca argumente la afirmaþiile sale. op. Prin aceastã lucrare. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . În monografia sa. ei pot fi puºi alãturi de acele vechi ºi talentate popoare istorice. Kanitz. D... Astfel. cit. p. Tesalia. Historisch-ethnographische Reisestudien aus den Jahren 1859-1868. p. op. fie direct prin o serie de nume reprezentative pentru acest domeniu. mai ales. La fel s-a întâmplat ºi cu ºcolile româneºti din Albania.Estului european. Capidan. Constantin Ucuta. cit. cerinþele acestor români sunt aceleaºi. cei mai mulþi erau ruinaþi. motiv pentru care situaþia lor a devenit gravã. op. 250. Temelia culturii noastre moderne. nu mai era prezentã.li se cuvine atât pe baza vechimii ºi numãrului lor în Peninsulã cât. 197. cele câteva sute de mii de macedoromâni. în Macedonia ei au pierdut cele mai frumoase biserici construite din moºi strãmoºi cu bani proprii.. în mare parte lor li se datoreºte. treceau printre cei mai înzestraþi din întreaga Peninsulã Balcanicã. dar ºi în alte direcþiuni. I. Din punct de vedere economic. nu numai în negoþ. p. secolul al optsprezecelea din viaþa noastrã comercialã. p. op. la începutul secolului al XX-lea. 184. Serbien. care la rândul sãu afirmã cã. lingvistul Theodor Capidan aduce o contribuþie decisivã la cunoaºterea ºi înþelegerea aspectelor legate de civilizaþia ºi cultura poporului aromân. vor fi mai bine trataþi. foarte abili meseriaºi ºi excelenþi negustori. 177. în secolul al XVIII-lea. p. p. Acest drept . 248. Astfel. Dupã aptitudinile lor. primii care au scris în limba maternã: Theodor Cavallioti. 332. în care sunt inserate o serie de mãrturii ale unor învãþaþi strãini ºi români. concluzionând: „Aromânii […] au fost oameni de o capacitate rarã. Albania ºi Macedonia.1 Macedoromânii. Dr. În Grecia. care „erau în Orient cei mai indicaþi pentru asimilarea unei culturi superioare. dacã îºi trimit copiii la ºcolile greceºti ºi se declarã greci. cit.DECEMBRIE 2010 mân l-a jucat în viaþa economico-culturalã a Serbiei. era gravã. Capidan.”6 De asemenea. Th.”4 a fost lãudat ºi de alþi cercetãtori strãini.menþioneazã Theodor Capidan la sfârºitul monografiei . care au cãlãtorit la aceºti români. la 1 2 3 4 5 6 7 55 începutul secolului al XX-lea. În astfel de condiþii. Th.”2 ºi-au adus contribuþia ºi în domeniul culturii. târgurile ºi oraºele macedonene au fost suprimate. iar o lege agrarã i-a deposedat pe proprietarii macedoromâni de livezi ºi de pãºuni. O bunã parte dintre ei – precizeazã în continuare Theodor Capidan . Capidan. p. cit. F. Ibidem. în mase mai compacte în Epir. cu bisericã ºi ºcoalã româneascã. aproape genialã. constituie unul din elementele ei culturale cele mai importante. nu cereau decât „respectarea dreptului lor la viaþã naþionalã. Daniil Moscopoleanul. În aceeaºi situaþie se aflau ºi din punct de vedere cultural. ca element de culturã ºi gospodãrie creatoare. cum sunt Evreii. Ibidem. Când se va face analiza sângelui oamenilor noºtri mari..”3 Gradul de culturã al macedoromânilor.se gãseau grupaþi în metropola românismului care era Moscopole. precum ºi a rolului jucat de aromâni în istoria ºi cultura populaþiilor conlocuitoare.”7 ªi în prezent. dupã primul rãzboi mondial. Theodor Capidan s-a ocupat ºi de situaþia macedoromânilor care. Grecii ºi Armenii. atunci se va vedea cã un numãr însemnat din bãrbaþii noºtri iluºtri […] se coboarã din aceºti oameni vrednici. care se aflau. în comunele româneºti au fost aºezaþi greci asiatici. Popovici. ei au reuºit sã devinã unul dintre elementele culturale cele mai importante din Turcia europeanã. op. capacitate despre care relateazã ºi cercetãtorul german Kanitz: „Cuþovlahi se cheamã o populaþiune numeroasã a Turciei europene care. unde elita comerþului ºi a intelectualitãþii a aparþinut din toate vremurile elementului românesc. Macedoromânii. 183.”5 centrul comercial dar ºi de culturã ºi civilizaþie al aromânilor din Balcani. În acest sens. Acea stare înfloritoare descrisã de cercetãtorii strãini. fie indirect prin sprijinirea instituþiilor de culturã. Capidan. apud Th. Th. în care viaþa acestor români a început sa ia un caracter naþional. cit. dupã cum se poate afla din cartea lingvistului român. Capidan. ºcolile ºi bisericile româneºti n-au fost închise. Leipzig (1868). În afarã de aceasta. un rol important l-au avut cãrturarii macedoromâni moscopoleni din a doua jumãtate a secolului al XVIII-lea. „cunoscuþi ca eminenþi pãstori. dar autoritãþile de aici le-au dat de înþeles românilor cã.. „alãturi de Greci. cele mai înalte instituþii de culturã (un vechi liceu clasic ºi o ºcoalã normalã profesionalã de fete) „toate în Bitolia. p. ºcolile elementare din comunele. pe temeiul contribuþiei lor binefãcãtoare la prosperitatea economicã ºi culturalã a Sud. apud Th.

chiar dacã acest credo al meu va fi ignorat. Îi rog pe cititori sã parcurgã. Ortodoxismul lor are specificul lui (spre deosebire de acela al românilor din nord). Existã douã categorii de aromâni: a. create adeseori conºtient de toate „pãrþile” implicate. Aromânii sunt creºtini ortodocºi. Având în vedere aceste date. 6. Unitatea teritoriului unde se vorbea româna comunã a fost scindatã de sosirea slavilor între Dunãre ºi Balcani. în orice acþiune. Statutul aromânilor „autohtoni” locuind în þãrile balcanice este cu totul diferit de acela al aromânilor din diaspora. Aromâna este limba maternã a aromânilor. 21) CONFESIUNE Acest DODECALOG al aromânilor reprezintã credo-ul meu ºtiinþific asupra „fiinþei” denumitã „aromân”. datoritã unui lucru serios ºi constant (1947-1995). în cele douã Americi. criticat. El este rezultatul unui proces îndelungat. variantã a aromânei?). 9. limba naþionalã/ literarã a României. 4. asupra aromânilor ºi asupra limbii lor „Daþi Cezarului cele ce sunt ale Cezarului. dacã nu sunt acceptate aceste adevãruri elementare. Al. o excelentã cunoaºtere a limbii mele materne. Albania. „lege” transmisã din generaþie în generaþie. aromâna (macedo-româna/ macedo-vlaha) ºi meglenita (megleno-româna/ megleno-vlaha. Aromânii sunt dintotdeauna sud-dunãreni. ºi care se explicã prin: a. de orice fel. cele 12 adevãruri ºi sã le judece numai la sfârºitul lecturii. Tache Papahagi. direct sau indirect (prin cãrþile lor). 5. care dureazã de 68 de ani. c. (Matei. Matilda Caragiu Marioþeanu AROMÂNII DIXI ET SALVAVI ANIMAM MEAM 1. fãrã îndoialã. distrus .56 DECEMBRIE 2010 Dodecalogul aromânilor sau 12 adevãruri incontestabile. Bulgaria). fosta RSF Iugoslavia. Limba veche româna (strãromâna/ româna comunã/ româna primitivã/ protoromâna) vorbitã pe acest teritoriu era o limbã unitarã. XXII. condus.sã formulez ideile care mi se par a fi punctul de plecare în orice iniþiativã. câºtigatã. rezultatul. în diaspora sunt cei care se gãsesc oriunde în lume (în þãrile din Europa. un respect fãrã limite pentru tot ce este „tradiþie”. în Australia etc. istorice ºi actuale. b.în fundamentele sale. o competenþã ºtiinþificã veritabilã. Nico Caragiu ºi Athina Papastere. mã consider obligatã . sânge va curge din nou din toate pãrþile. „autohtoni”. vorbitã în Peninsula Istria. Numele aromânilor trebuie sã fie aromân ºi macedo-vlah. FAMILIA ROMÂNà . de la naºterea mea. ºi de bunica mea maternã. care locuiesc în þãrile balcanice (Grecia. 12. iar lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu”. vorbitã în familie de pãrinþii mei. Dhafna Pupti. Aromânii (macedo-vlahii) ºi limba lor maternã existã astãzi ºi de douã mii de ani. fricþiuni etnice în þãrile balcanice. ar fi: o confuzie generalã (din cauza amestecului de criterii . vorbite în sudul Dunãrii ºi istriana (istro-româna/ istro-vlaha). treptat. Aromânii (macedo-vlahii) trebuie sã aibã un singur scop: sã-ºi cultive limba maternã ºi tradiþiile lor. 7. de dascãlii mei: Theodor Capidan. 11. b.) 8. care le conferã conºtiinþa lor etnolingvisticã. care nici mãcar nu au nevoie sã fie explicate. cu rãbdare. 3. 2. 10. Iorgu Iordan.deºi foarte evoluatã în comunitatea mea aromânã.). Vechea limbã românã s-a scindat în cele patru ipostaze actuale ale sale: româna (daco-româna/ daco-v(a)laha). Rosetti. Pericle Papahagi.istorice/ lingvistice/ geografice/ cultural-politice etc). în raport cu altele . „mentalitate” aproape imuabilã . inclusiv în România. în aceste momente de confuzie totalã. Statutul aromânilor aflaþi în diaspora (în România sau în altã parte) are specificul lui. moºtenire sfântã lãsatã de strã-strã-strãmoºii mei de 2000 de ani. Îmi asum întreaga rãspundere. creatã de oameni care nu vor sau nu pot sã respecte rezultatele ºtiinþei (istorice/ lingvistice/ arheologice etc.

A fost profesor invitat la universitãþi din Salzburg ºi Frankfurt pe Main. Un an copiilor. 2002. membru al Academiei Române. FAMILIA ROMÂNÃ În 1993. extrem de utile în realizarea acestui numãr al revistei „Familia românã”. cu versiuni în francezã ºi cialistã în dialectologie.Ipostaze. iar din anul 2004 a fost membru limbii române ºi la Crestomaþia romanicã. iar apoi a urmat cursurile Facultãþii de limbã ºi literaturã românã din cadrul Universitãþii Bucureºti. asupra aromânilor ºi asupra limbii lor. a publicat lucrarea monumentalã Dicþionar aromân (macedo-vlah) DOARO. mai târziu familia sa emigreazã în România.o altã lucrare de referinþã. titular. în memoria fratelui sãu. În toþi aceºti ani a susþinut cursuri ºi seminarii de istoria limbii române. contextual. Studiu de dialectoblicat cartea-album Toma Caragiu . Mulþumim organizatorilor. Universitatea Agora ºi Asociaþia de Studii Aromâne. însoþite de tãlmãcirea în dacoromânã ºi francezã a autoarei). o delegaþie din partea revistei „Familia românã” a fost invitatã sã ia parte la Conferinþa Internaþionalã „Minoritãþile ºi drepturile omului”.Stihuri aromâne. În anul 1967. a puFonomorfologie aromânã. În 1997. la tratatul de Istorie a miei Române. istorice ºi actuale. pentru a ne fi facilitat stabilirea de contacte cu mai multe personalitãþi aromâne. editura Logos. ºi-a luat doctoratul cu teza În 2003.Stihuri armâneºti / Din nãuntru ºi din afarã . povestiri aromâne în limba românã. manuale a fost aleasã membru corespondent al Acadefolosite în întreaga lume. ºi a parcurs toate treptele ierarhiei didactice pânã la profesor universitar la Facultatea de litere. dialectologie generalã ºi românã (nord ºi sud-dunãreanã). în Grecia.DECEMBRIE 2010 57 În zilele de 4 ºi 5 iunie 2010. în 1950. Bacãu ºi Ploieºti. Zãpezi. Aromânii ºi aromâna în conºtiinþa contemporanã . La acestea se adaugã volumele de basme.lingvist român de origine aromânã spe. organizatã la Oradea. a publicat credo-ul sãu despre Matilda Caragiu Marioþeanu (19272009) . AROMÂNII . logie structuralã. Comparativ (român literar-aromân). A-D. Douã volume de versuri aromâne: Di nuntru ºi-di nafoarâ . Neiges (13 poeme în aromânã. profesor universitar ºi englezã. intitulat Dodecalog al aromânilor sau 12 adevãruri incontestabile. limbã românã contemporanã ºi limbã românã pentru strãini. destinate S-a nãscut în anul 1927. Studiile liceale le-a urmat la Silistra. Ediþie bilingvã (1994) ºi Néuri. În anul 1993 Matilda Caragiu Marioþeanu Opera: A colaborat la trei manuale pentru învãþarea limbii române de cãtre strãini. ªi-a început cariera universitarã din timpul studenþiei. gramaticã istoricã. normativ ºi modern.aromâni ºi aromânã.

Dar vreau sã-þi spun cã avem valori care nu au îngenuncheat la valul de care vorbeai. a fost un pas spre cunoaºterea unui om deosebit. Dar iatã cã necrezutul s-a întâmplat la Cluj.: Din pãcate ai dreptate. Cine este Baki Ymeri? Român dupã mamã. P. în interes pur comercial din partea unor formaþii. Ce le mai doreºti Baki? B. în autobuze. Y: Mã simt mântuit cã îmi cunosc rãdãcinile. ca sã-i cunoaºteþi pe fraþii noºtri! Sã vã îngroziþi de soarta lor. Îmi vin în minte cuvintele lui Iorga: România e singura þarã din lume înconjuratã de români. culmea. Este. Deºi nu face parte imediatã din aceastã întrebare. traducãtor. În Serbia. Am auzit cã au devenit cântece de petrecere în toatã þara dumneavoastrã. fiind invitat de onoare la „Zilele Lucian Blaga”. intrã tot în rândul þãrilor cu N FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . Sunt optimist cã veþi intra în Europa – cum se spune acum – înaintea altor þãri cum ar fi Iugoslavia ori Albania. dupã mine ºi nu numai. ca urmare a politicii naþionaliste a conducãtorilor sârbi din trecut ºi din prezent. nu au nimic în comun cu fermecãtorul folclor al României. din Tache Papahagi. Suntem la Cluj. albanez dupã tatã. Y: Îmi pare rãu cã se ºtie cã românii sunt doar 23 de milioane. P. dupã mamã. Cei mai mari poeþi sârbi sunt de origine românã! Sã veniþi pânã în Pind. Este un asasinat cultural la care suntem martori. au trecut câteva ceasuri de când ne cunoaºtem. Deci este scriitor. cel mai admirat ºi cel mai numeros popor din sud-estul Europei. Când vei veni în Maramureº te vei convinge. Marin Sorescu. unde sculãria asta electronicã. scrie cu litere sã se vadã. Iugoslavia fierbe. mai ales din Timiºoara. A tradus din Nichita Stãnescu. pentru felul în care literatura românã este prezentatã în limba sa paternã. Îmi pare rãu cã astfel de melodii. B. Gheorghe Pârja: Dragã Baki. ªtiam doar din lecturi. nãscut în Iugoslavia. Ai luat cultura ca armã de luptã. Este un argument viu. în nordul Greciei. dã totul cântarului din suflet. care înclinã spre limba românã dar nu iartã ce i se pare greºealã în vechea-noua rânduialã. totuºi românii au rãmas un popor de o nobleþe extraordinarã. de geografia spiritualã de care îmi vorbeºti. doctorand la Universitatea din Bucureºti. Cu ce începem? Baki Ymeri: Dragã Gheorghe. Deci dialogul cu acest prieten al României. festival internaþional despre care am mai scris. Cu asta încep. au fost aleºi la conducere. Mircea Dinescu etc. Întâlnirea de la Cluj. Îl avem ºi noi. un miracol cultural. Gh. Neastâmpãrat. dar vã spun cã un alt lucru care mã întristeazã este faptul cã Grecia. unde foºtii lideri ai comunismului au rãmas. redactorul ºef al revistei „Vatra” de la Târgu Mureº. A urmat cursuri de specializare în limba ºi literatura românã la universitãþile din Viena ºi Bucureºti. deºi este þarã capitalistã. iar tu cu luciditate eºti un optimist. când în realitate sunt peste 30 de milioane numai în teritoriul etnic. cãutãtor. cu inflexiuni þigãneºti.58 DECEMBRIE 2010 „Veniþi în Pind. A absolvit Facultatea de limbã ºi literaturã albanezã la Universitatea din Kosovo (azi Priºtina). sã-i cunoaºteþi pe fraþii noºtri” Interviu cu scriitorul BAKI YMERI (Iugoslavia) Gheorghe PÂRJA u credeam cã-l voi întâlni pe Baki Ymeri! Îl ºtiam din presa literarã româneascã. Mã întristeazã degradarea folclorului românesc ca urmare a imitãrii pânã la preluarea totalã a melodiei ºi textelor din cântecele sârbeºti. ciudat în felul sãu.: Mã cutremur prin ce-mi spui. ºi chiar la unele petreceri prolifereazã asemenea cântece. de la prietenul mai vârstnic Teohar Mihadaº. zeci de mii de versuri din poezia clasicã ºi contemporanã românã în presa literarã albanezã din Iugoslavia. Cunoaºte zece limbi ºi a publicat. Este Membru al Asociaþiei traducãtorilor literari din Macedonia. în traducerea sa. am fost asimilaþi foarte mulþi români. un destin unic în felul sãu. cu dialoguri de searã ºi dimineaþã în prezenþa catalizatoare a criticului Cornel Moraru. Deºi aþi dat altor culturi sute de intelectuali. Gh. chiar în Maramureº.. Din cele vorbite parcã ne-am cunoaºte de când lumea.

Uitã-te aici: acesta este extrasul din registrul stãrii civile pentru cãsãtoriþi. strãvechi ºi zbuciumat. P. toþi ceilalþi – grecii. românii din Valea Timocului ºi albanezii din Kosova. ungurii. interogative într-un – extaz – liric excepþional. într-o caligrafie poeticã de mare ºi persuasivã intensitate. Când vorbeau despre dragoste ori când se certau foloseau limba românã. comerciant. Gh./ Liniºte a amurgului/ ªi a claritãþii mentale?/ Cine oare a zis/ Cã trecutul este un cadavru. pânã la Eminescu ºi de la El încoace. meditative. cã ai învãþat româneºte în familie? B. membru a Uniunii Scriitorilor din România. are pe prima paginã fotografiile regelui Ferdinand al României ºi Wilhelm al Albaniei. asimilându-i pe aromâni. ºi dupã cum vezi. care izbucneºte strãlucind. Omul Anului 2001. sã nu pricepem noi. P. vãd cã ai în mânã un ziar. Eu m-am apropiat de limba românã pe la 20 de ani. Cartea care l-a fãcut cunoscut în literatura românã se numeºte Lumina Dardaniei. Este un ziar albanez. „Dicþionar comun” ºi „Gloria Tibi. a fost nominalizat din partea Institutului Biografic American (ABI). din muºuroaiele stelelor. apãrut la Constanþa la începutul secolului.: Bãnuiesc. „Busola sufletului”. este bucuria unui cercetãtor pasionat în domeniul relaþiilor spirituale româno-albaneze. Y: Apropie-te ºi poþi sã-l vezi. Greu am pus mâna pe acest document cu care mã laud. Între timp. „Cine oare a zis/ Cã rugãciunea nu-i/ Sfântã cântare a Logosului. de 22 de ani. de lângã Târgu Mureº.” (Meditaþie) practici staliniste. nãscut în Iugoslavia s-a cãsãtorit în 1932 cu Aurelia Graur. redactor-ºef al revistei Albanezul/Shqiptari.. Despre Baki Ymeri Marin Sorescu spunea: „Bucuria lui Baki Ymeri de a crea în cele trei limbi materne: românã. Mie îmi spuneau copiii – „fiul româncei”. Poezia lui B. Domine!” cuprinzând poeme scrise în vers alb la nivel european. albanezã ºi limba poeziei. dupã culoarea hârtiei este vechi . am tradus ºi am publicat peste 10. Eu cresc arzând. „Fragilitate”. Este doctorand al Universitãþii din Bucureºti.000 de versuri din poezia cla- FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . vãd. de religie greco-catolicã. Atunci am fost în România ºi m-am întors acasã cu patru valize de cãrþi româneºti. al celor douã popoare. privite ºi cercetate cu temeinicie ºi respect. la Universitãþile din Viena ºi Bucureºti. Ce scrie? Aivaz Imerovici. B. copiii. Þi-l prezint fãrã sã mã bãnuieºti de vreo simpatie aparte. Se numeºte FLAMURA ALBANIEI. De atunci am învãþat româneºte. pe albanezi. sârbii – viseazã împãrãþii întinse.Y. De altfel. Y: Dragã Gheorghe. Este structuratã pe cinci mari capitole: „Zborul cuvintelor”./ Prezentul o mare minciunã/ Iar viitorul o-nchipuire?/ Cine oare a zis/ Cã timpul nu existã/ ªi cã el totuºi/ Ne va înghiþi?/ Cine oare a zis/ Cã forma e goalã/ ªi golul e forma/ Iar cel mai bun viitor/ E prezentul?/ Alãturi de Floare însângeratã. A absolvit Facultatea de Filozofie la Universitatea din Priºtina (Limba ºi literatura albanezã). pe bulgari. e un ziar în limba românã. P. româncã din Band. deci. Pentru activitatea culturalã ºi publicisticã în folosul societãþii.” Iatã cã în 1916 aceste cuvinte au fost profetice! Gh. 27 de ani. a urmat cursuri de specializare a limbii române. îþi spun un lucru pe care nu multã lume îl ºtie. Îþi pun o întrebare fireascã: de când ai învãþat limba românã? B. Mama trãieºte în Iugoslavia ºi vreau s-o aduc sã vadã locul naºterii ºi tinereþii. are menirea sfântã de a þine nestinsã flacãra cea vie a unui destin comun. Limba intimã ºi secretã pentru pãrinþii mei a fost limba românã.: Da. bulgarii. Y: Foarte puþin. am gãsit frumuseþea spiritualã a unui popor ospitalier.DECEMBRIE 2010 59 BAKI YMERI S-a nãscut în 1949 la ªipkoviþa (Macedonia). care nu respectã Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului. România este patria de obârºie a mamei mele ºi în aceastã þarã mai ales printre ardeleni. autor a numeroase articole despre aromânii din Balcani. Gh.. Macedonia ºi Grecia – trãiesc un milion de români. trebuie sã se ºtie cã în Balcani – Albania. Dar uitã-te ºi transcrie din acest ziar: „În Balcani numai elementul român ºi albanez nu a fost atins de cranii imperialiste.: Baki.

Dar te poftesc sã vii în munþii Pindului ºi ai sã te convingi singur. Y: Sã-þi spun un lucru la care sã vã gândiþi: sã nu creadã românii cã dacã a fost ales Ramiz Alia conducãtor. fluier. Voi face un text.: Înþeleg cã traducerile le-ai publicat în reviste albaneze din Iugoslavia. Y: Da. P.. Gh. Gh. Y: Am auzit lucruri minunate despre Maramureº. P.. albanezii sunt comuniºti. ªi eu te aºtept în Maramureº. cu un an în urmã. Mã intereseazã foarte mult. Gh. barzã. dintre revista „Vatra” ºi revista FJALA (Cuvântul) din Pristina. Þara mea a fost tãiatã cu toporul încã la Versailles. din partea comuniºtilor sârbi. Avem ºi noi Basarabia noastrã. Trebuie FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII Nota autorului: Cum dialogul cu Baki Ymeri a avut loc în urmã cu aproape douã decenii. B. Nicolae Bãciuþ. De la Eminescu la Ileana Mãlãncioiu. în 1988 am stabilit aceste legãturi trainice. Vasile Andru.5 milioane. a popoarelor balcanice ºi a altor popoare neslave. dar fiind un admirator al operei blagiene sunt convins cã o sã porþi legãnarea spaþiului mioritic. care sunt în limba albanezã. B. mai ales în Rilindja (Renaºterea). vatrã. Mi-ai mai spus cã Tache Papahagi a scris o carte despre graiul ºi folclorul Maramureºului. Eu sunt nãscut într-un sat de munte. 31 iulie 1991) Laurenþiu Ulici. prin limbã. Ce zici cã în Albania au rãmas la conducere tot cei care au fost? B. (Graiul Maramureºului.1990 sicã ºi contemporanã. pe care o sã þi-l trimit. pânã în zilele noastre. Eu sunt dornic sã cunosc cuvintele limbii române la ele acasã. Gh. Pe români ºi albanezi ne leagã multe destine comune încã din antichitatea traco-daco-iliricã. Gh. care este comunismul. Deci nu e întâmplãtor. care se va înþelege perfect în limba românã. unde.: Mulþumesc. rog cititorii sã-l perceapã în cheia acelui timp. Y: Da.60 DECEMBRIE 2010 sã ne jertfim pentru a ne scãpa ºi a pãrãsi cel mai scârbos cadavru al secolului XX. ªipcoviþa. P.: Vorbeºti de albanezii din Albania.: Am vorbit despre Maramureº. P. B. P.: Deci aveþi probleme. buzã. dupã cum se vede. unicul cotidian pentru trei milioane de albanezi din Iugoslavia. Baki Ymeri. mi-a recuperat un text despre un mare prieten. Mai mare demonstraþie nu trebuie pentru unitatea noastrã de limbã. Cã avem multe locuri comune au spus-o istorici ºi lingviºti care au scris cu simpatie despre raporturile culturale dintre cele douã popoare. grumaz. Gh. Te-am auzit închinând cu vorbele „multã bucurie”. P. loc pe care încã nu ai pus piciorul. Miercuri. Sã ºtii cã în satul meu circulã cuvinte care se aseamãnã cu cele româneºti: bucurie. B. fluture. ci 7 milioane de albanezi – jumãtate în Iugoslavia ºi jumãtate în Albania. copiii mã strigau „fiul româncei”. care a întrecut ºi fascismul. Poliþia a intrat cu brutalitate ºi a interzis ziariºtilor sã mai editeze ziarul. Maramureºul este o nouã escalã spiritualã pentru tine. având în vedere discriminarea fizicã ºi culturalã a românilor. 2010. . dar ºi voi trãiþi mulþi înafara graniþelor þãrii. Mã bucur cã „Familia românã”. albanezilor. Din câte am vorbit. cum îþi spuneam. prin culturã. avem un trecut zbuciumat. Y: În Balcani nu trãiesc 3.: Domnul Cornel Moraru îmi spunea cã v-aþi înfrãþit cu revista „Vatra” din Târgu Mureº. care a fost suspendat prin directive neostaliniste. din cuvinte albaneze.

ancorându-ºi astfel toate rãtãcirile. timp de patru ani (1936-1940) a funcþionat ca profesor la Turda. eseistului ºi dramaturgului Nicu Caranica. Formarea acestui nucleu în jurul revistei. Nãscut la 18 ianuarie 1911 în Bitolia. carte apãrutã la Sighiºoara în 1940. Destin (Spania). etc. din prisma persecuþiei comuniste din care au fãcut. cu nimic.Arcade (Mãmãligã). nu s-a remarcat prin acel cliºeu al literaturii române din exil.DECEMBRIE 2010 61 Remember Nicu Caranica Antoaneta TURDA e împlinesc în acest an 70 de ani de la debutul în volum al poetului. iar din 1950. aspect pe care toate þãrile dezvoltate l-au explorat mai mult la suprafaþã. iar în 1941 hotãrãºte sã nu se mai reîntoarcã în þarã. când intelectualitatea a fost decimatã. Din pãcate. Caete de dor. Dupã încheierea studiilor. la un moment dat. ca ataºat de presã al Legaþiei României la Roma. (Germania). Gheorghiu la înfiinþarea. fiind obligat sã pãrãseascã România. fie cã a trebuit sã ia calea exilului. într-o manierã înruditã cu operele lui Rabelais ºi Creangã. Revista Scriitorilor Români (Italia). având colaborãri frecvente mai ales la revistele: Anotimpuri. ei nemaifiind S de fapt nici români. în 1954. aprofundându-ºi studiile la Sorbona. la un moment dat. eroi precum Falcã Tare. Theodor Cazaban (nepotul lui Jules Cazaban) ºi L. ea aducând în atenþia cititorilor. de fapt. Colaborarea la reviste. sã conºtientizeze Occidentul asupra situaþiei României. dintre care îi menþionez pe: Ion Cuºa (aromânul cunoscut mai ales prin lucrarea Scrieri din diaspora ºi graþie imprimeriei sale de la Paris unde mulþi reprezentanþi ai exilului românesc ºi-au tipãrit cãrþile).M. în situaþii limitã. cu Poeme ºi imnuri. Mircea Eliade. al abordãrii spiritului românesc departe de þarã. Lupta moralã ºi intelectualã a celor de la Anotimpuri. se formeazã ca intelectual în România (urmeazã liceul din Turda ºi Facultatea de Litere ºi Filozofie din cadrul Universitãþii din Cluj). efervescenþa creatoare precum ºi spiritul de echipã l-au determinat. români care pãrãsindu-ºi þara. Momentul a fost decisiv în viaþa aromânului care. a creat cenaclul „Caietele Inorogului”. în familia compozitorului Ion ºi Sevastiþa Caranica (mama era fiica lingvistului Teodor Capidan).A. de acest grup întrucât în 1963. îºi pierd automat identitatea. Pan Cocon FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . În acest context ideatic. la École Normale Supérieure din Paris. a limbii þãrii de adopþie. pe care Paul Miron a considerat-o „cea din urmã epopee a literaturii române”. Mutu ºi Grasu. toate 4 din Franþa. evident. discuþiile de la cenaclu care erau centrate pe câteva probleme majore precum schimbarea mentalitãþii celor care îºi pãrãsesc þara-mamã ºi dificultãþile legate de folosirea. anul 1940 a fost unul dramatic în destinul sãu. la Universitatea din Padova. deºi a dus mereu dorul þãrii. Geoge Ciorãnescu. sã fie un turn de fildeº în care românii pribegi sã se poatã izola. Acestei satire cu trimiteri foarte exacte la istoria României. asistentul lui Ramiro Ortiz. Zalãu ºi Cluj. Odatã cu stabilirea sa în strãinãtate s-a remarcat repede în domeniul filologiei. Macedonia. acesta din urmã detaºându-se. atât cenaclul cât ºi revista. În 1940 a fost cooptat în echipa care a lucrat la Dicþionarul limbii române sub coordonarea lui Sextil Puºcariu. pe de-o parte. mai ales prin personajul principal. Prodomos. spiritul românesc care a marcat toate creaþiile scriitorilor mai sus amintiþi. sã fie alãturi de Basil Munteanu ºi N. fie în închisoare. a Cenaclului literar „Anotimpuri” care va scoate revista cu acelaºi nume. Pornind pe drumul anevoios al afirmãrii românilor din diaspora. toate aceste preocupãri au avut un adânc ecou în rândurile intelectualilor adunaþi în jurul revistei. fãrã a ajuta concret. nici cetãþeni veritabili ai patriilor de adopþie. numele sãu s-a fãcut cunoscut în presa diasporei române. între anii 1943-1945. Ethos ºi Limite. odatã cu stabilirea definitivã la Paris. a trasat anumite tendinþe ºi orientãri literare din care s-a detaºat. în care dorul de þarã e primordial. iar pe de altã parte. multã senzaþie. fiind. îºi propun. în creaþie. mai ales dupã încheierea celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. Nicu Caranica. Nicu Caranica s-a remarcat prin volumul Povestea foamei.

Urmãrind traiectoria sa. Connecticut. prin însãºi alcãtuirea lui. o chemare adresatã românilor de pretutindeni. Compus din trei pãrþi. Occident. poemul stã. Deºi ideea de a scrie acest poem a prins viaþã în 1940. lichele. Marea Roºie (asimilatã Purgatoriului) ºi Marea Albã (sugestiv aleasã dupã parcurgerea celorlalte douã. iar dupã staþionarea în aceastã provincie româneascã care ºi-a pus o serioasã amprentã asupra personalitãþii sale. fiecare din ele. care este totodatã. Orice-aþi face. iobagi. având un rol decisiv în imaginile din care este compus poemul. Elaborat sub semnul influenþei lui Dante. fie cã au încercat sã reziste în propria þarã. SUA. 1994). Afirm aceasta gândindu-mã nu doar la viziunea de ansamblu a poemului. duhul suflã la noi!/ Puteþi sta ºi-n cap. fie cã au pãrãsit-o. creaþia sa cea mai completã. Poeme (Târgu Mureº. care este una apocalipticã. cât ºi în dialectul aromân. apoi în Ardeal. dupã 41 de ani de la zbuciumatul an în care România fusese ciopârþitã. ci prin pulsaþia sângelui. Scris în limba francezã. cele 3 pãrþi fiind simbolizate de Marea Neagrã (cea care pare sã înghitã o lume întreagã dupã evenimentele din 1940). pe când se afla la un congres în Fairfield. pe lângã o mãrturie tulburãtoare a unui anume fel de patriotism care poate pãrea azi desuet. în 1997. o dizertaþie despre aromâni. fãrã patimã. în 1981. suntem/ încuiaþii de Ardeleni. ci ºi la poemul disecat pe imaginile ce îl compun. o singurã Dunãre care/ Trece prin mine. Nicu Caranica a revenit „acasã” cu volumele: Noapte ºi iar noapte. a diverselor contacte culturale avute. apãrut în 1972 la Editura La Pensée Universelle din Paris. þinutã la Universitatea „Franche-Comté” din Besançon. ajungând la Bucureºti. i-a urmat eseul Naºterea Tragediei (apãrut la Madrid). în mai multe etape ale vieþii. aºa cum însuºi autorul mãrturisea cândva. editat în exil. publicã. Un Esculap al sufletului românesc (Bucureºti. aceste douã paradigme ale existenþei noastre fiind obligatorii într-o lume în care adevãratele ierarhii valorice sunt aleatorii. asemeni Pãsãrii Phoenix. Este vorba despre Les Aroumains. în perioada 1940-1950. elaborarea sa fãcându-se. 1997). una beneficã. ºi-a desãvârºit formarea intelectualã. chiar de la debut. totul într-o multitudine de destine individuale care par sã se mistuie în vâltoarea vremurilor. cu doi ani înainte de a muri. Anul 1940. dincolo de expresia unei vieþi care a acumulat. o replicã a poeziei Anul 1840 de Grigore Alexandrescu. Orient. dar duhul/ suflã la noi. prin imaginile ce amintesc de Divina Commedia. Recherches sur l’identité d’une identité. este legat de schimbãrile zonale în care ºi-a petrecut viaþa: primii ani de viaþã în Macedonia. duhul suflã la noi!/ Iar eu istoria duhului cânt. puritatea spiritului). suntem tot ce vreþi. creaþia lui Nicu Caranica. mitici. în 1990. stãpânul dar ºi servul istoriei. petrecutã în Italia. eseul Capire Luzi. Conceputã ºi elaboratã în zbuciumatul secol XX. ajungând ºi la punctul culminant al creaþiei literare. mântuire pe care Nicu Caranica o aplicã poporului român asemeni unei recompense binemeritate a soartei pe care românii au avut-o. dar totuºi cu arzãtoarea nevoie de dreptate ºi de a aºeza lucrurile pe fãgaºul normal: „Duhul suflã la noi. apare poemul Anul 1940. suntem repeziþii de/ Macedoneni. graþie studiilor fãcute la Turda ºi Cluj. din propria cenuºã. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . ambele volume de versuri apãrute în 2000 la Bucureºti. el a fost publicat dupã o perioadã lungã de timp. care oferã imaginea unei lumi ce renaºte. la Editura Ethos. în 1995. biblioteci/ fãloase. forþa istoriei transformând. pentru a releva. tradus la Editura Eminescu din Bucureºti.” (Anul 1940) Asumarea destinului istoric raportat la cel individual. pare sã ne reaminteascã faptul cã destinul omenirii a stat mereu sub semnul nemerniciei omului. scrisã în secolul al XIV-lea. DECEMBRIE 2010 poemul este. centenarã. la Editura Studium din Roma. el se vrea a fi o replicã datã esteticii absurdului. subit. aceastã mistuire dorindu-se a fi rãscumpãrarea necesarã mântuirii.62 care porneºte la vânãtoare de funcþionari ce par sã nu aibã niciun rost. Suntem ticãloºii de Moldoveni. nu cu puterile mele/ Numai. ascultaþi: Duhul suflã/ la noi. opere. în cazul lui Nicu Caranica ca exponent al exilului românesc. putem lesne observa cã elementul definitoriu al drumului parcurs. pe lângã experienþa dureroasã a exilului. pânã la urmã./ ªi din istoria duhului. totuºi. aºadar. volumul de teatru Mouvement irréversible. cu poemul Anul 1940. la neuitare ºi angajare nepãrtinitoare. Paris ºi Roma. tradiþii. aºa cum însuºi autorul mãrturiseºte în Lãmuririle aflate la începutul volumului. este. Cartea anilor ºi Chemarea mare. Preocupat de originea sa aromânã. la un moment dat. Odatã cu prãbuºirea comunismului în România. suntem pezevenghi. jocul acestora din urmã fiind. de-a lungul timpului. cãreia i-a urmat. atât în limba românã. Tot la Paris. sub semnul metaforei. Raportarea istoriei la propriul neam e fãcutã. graþie luminii ºi culorii albe./ Þigani. scriitor pe care îl descoperã în toatã splendoarea sa.

Pãrintele Papacioc a trecut prin puºcãriile comuniste. Nichifor Crainic. iar în anul 1951 a devenit preot la Seminarul Monahal de la Mãnãstirea Neamþ. când a întâlnit acolo mari trãitori care erau de 20 de ani în închisoare. Pentru cã tragedia întregii lumi trebuie plânsã ca propriile noastre pãcate. O stare de veselie adevãratã. în primul rând îngãduiþi-mi sã vã adresez un sincer ºi cãlduros „La Mulþi ºi Fericiþi Ani!” cu prilejul zilei dumneavoastrã de naºtere. a fost graþiat în 1964 de la închisoarea Aiud. În vara anului 1958 a fost arestat din nou. o stare ce înseamnã rugãciune neîncetatã. Mircea Vulcãnescu ºi alþii. Condamnat la 20 de ani de muncã silnicã. unde a pãtimit alãturi de Pãrintele Iustin Pârvu. de întunecare. fãrã voia lui Dumnezeu. care înseamnã recunoaºterea forþelor de bine din tine. cãci eram un prichindel pe lângã el. guvernaþi de Dumnezeu în toatã miºcarea noastrã. Suntem conduºi. S-a cãlugãrit în 1946 la mãnãstirea Sihãstria ºi s-a nevoit la Mãnãstirea Antim din Bucureºti pânã în 1949. din inimã. ale unuia ºi ale altuia. Tatãl bunicului meu a fost preot în Macedonia. recomand o poziþie de trãire. cu orice chip. care cunoºteau Noul Testament aproape pe de rost . Cãci zice Mântuitorul: „Nu se miºcã fir de pãr fãrã voia Mea”. comuna Perieþi.DECEMBRIE 2010 63 „Sunt macedonean dupã tatã. S. E o stare de absenþã. degajatã de problemele vieþii. O stare de veselie. ªi starea de rugãciune înseamnã o stare de prezenþã. Numele civil al pãrintelui Arsenie a fost Anghel. totodatã sã vã mulþumesc mult pentru dragostea de a-mi acorda acest interviu. de unde ºi numele de Papacioc” Interviu cu Pãrintele Arhimandrit Arsenie Papacioc – Mãnãstirea „Sfânta Maria” Techirghiol – Constanþa. Eram într-o anumitã relaþie ºi cu Pãrintele Dumitru Stãniloae. Aþi cunoscut astfel de oameni care aveau o asemenea stare de prezenþã continuã? P.pãrintele Stãniloae a rãmas impresionat. Dacã-i întristare. Deci trebuie sã fim FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . de steag. Eu ca duhovnic ce toatã ziua stau de vorbã cu lumea care are nevoie de verticalitate. A fost al ºaptelea copil al pãrinþilor Vasile ºi Stanca. el s-a purtat cam ºovãielnic.G. Din anul 1976. toatã creaþia suferã.am fost amândoi în acelaºi lot. Asta este o întrebare la care nu se poate rãspunde întru totul. Ioan Ianolide. Nu se întâmplã nimic. absolut nimic. Stelian GOMBOª Pãrintele Arhimandrit Arsenie Papacioc s-a nãscut în 15 august 1914 în satul Misleanu. bineînþeles respectând proporþiile. Între 1949-1950 a fost sculptor la Institutul Biblic. Noi trãim într-o mare unitate. ºi apoi sã vã întreb: ce le recomandaþi în primul rând creºtinilor care doresc sã sporeascã în viaþa duhovniceascã? Pãrintele Arhimandrit Arsenie Papacioc: Eu recomand o stare de veselie interioarã. La procesul Rugului Aprins . de problemele cãrãrilor vieþii. cu prilejul împlinirii a 95 de ani Drd. lãuntricã. Dacã ne despãrþim de marea unitate. nu recomand nevoinþe.puþini erau care nu ºtiau toate scrierile sfântului Ioan Evanghelistul . se clocesc ouãle diavolului. pentru cã fãcea parte din grupul „Rugul Aprins”. judeþul Ialomiþa. Oamenii îºi pãstreazã ascunsã viaþa lor. am stat cu fel de fel de conducãtori ticãloºi. Dar când a intrat în temniþã. de auto anulare. este duhovnicul Mãnãstirii Sfânta Maria din Techirghiol. de înãlþare.A.P. Am trãit în puºcãrii 14 ani. Între 1952-1958 a fost preot la Mãnãstirea Slatina. Recomand o stare de prezenþã permanentã. Stelian Gomboº: Preacuvioase Pãrinte Arsenie. niciodatã. toatã creaþia lui Dumnezeu este o unitate. Dacã un om nu moare de pe poziþia de trãire. suntem pe poziþie de anulare. Deci. Valeriu Gafencu.

S.aºa cum zice ºi coteala lor. N-a vrut Dumnezeu. moº. Deci poziþia aceasta este: întâi suferinþa ºi pe urmã plata. mã!”. Sfânta Liturghie este ani. Nu mai conta moartea. ªi lucrarea aceasta o sãvârºeºte camere frigorifice. S-a dat de gol. cu Valeriu Gafencu.A. Nu m-au omorât. Mie mi-au dat 40 de ani. Vã rog sã ne explicaþi mai mult citatul din Sfântul Teodor Studitul. Om sunt. În mâna omului. dacã nu fãceam nimic.puterilor întunericului pe viaþã ºi pe moarte.salvare! Dar existã un duh. Dar toatã glo. ªi.apãrare vom porni la încleºtare cu stãpânitorii pravegheze întreaga creaþie. dar nici el nu acum! Învierea lui Iisus Hristos s-a fãcut… Nu stã pân’ la sfârºit”. Am trãit cu ei. ea este peste îngeri ºi peste orice. nu-i o lucrare din sat care mergeam la bisericã. Dar a fost privire la om. Sigur cã m-am Cer. Sã nu amânãm trezirea duhovniceascã.P.în vânt. aici ºi „am ºi eu unul care vine la bisericã. Dacã nu-i aºa. Vã daþi seama. întrutotul pe deºi mã urmãreau. Cine este mai smerit. Am stat împreunã. greu. dar m-a costat. A creat o „N-am fãcut nimica. „Mã. Vã mai spun încã o datã: eu recomand o stare de veselie care înseamnã rugãciune neîncetatã. în celulã. iacã cine te omora… Important este ca drãzni sã o compar. S. bineîn. un pai Satanei. eram un copil. de acum. adicã.distrat când m-au condamnat. cu Virgil Maxim… L-am avut pe Virgil Maxim chiar în celulã. este sã nu recu. Lupta prezent. Pe mine m-au þinut ani de zile la zarcã. în Împãrãþia cerurilor. nu omeneascã. neînþeles. mi-a fost aproape ca un ucenic. Mi-au dat ºapte. aþiei. credeam cã s-a terminat totul. omule. i-am zis eu. cu ce rugãciune. Aºa cã Liturghia. Dumnezeu nu-i supãrat pe noi atât de mult pentru anumite greºeli.64 atenþi. el este stãpânul cre. pe care nu le cunosc nici îngerii. El este singura verigã posibilã rim chinuiþi ºi sfârtecaþi pentru scânteia de de legãturã între Dumnezeu ºi creaþie. N-am murit în cinci zile. cu cine. dupã soomul. Important este ca acolo unde eºti sã fii Omul este cu totul superior în creaþie. mã bãgau pe la rãcitor. de care ne e ºi fricã sã amintim. Chiar posibil. În trei zile mureai. zice Sfântul Teodor Studitul. a creat preoþia care-L coboarã de sus ºi îl naºte dar 40 de ani…” Vedeþi. Preacuvioase Pãrinte Duhovnic. fie ce-o fi. iar la ce Sfânta Liturghie este consideratã cerul coRugul Aprins am fost condamnat 40 de ani. aºa suntem creaþi. Omul! adevãr ce ºtim c-o avem în noi. asiduã ºi chiar finalã. Sfânta Liturghie face abstracþie de dru Mironescu ºi toþi ceilalþi au primit câte 15 la orice fel de comparaþie. Dumitru Stãniloae.decât de-a ne hãrãzi Dumnezeu fericirea sã muaþie nu-i ca omul. Iacã cu cine aveam de-a face. Dar care era intensitatea rugãciunii e greu de apreciat ca sã satisfacem noi acum lumea curioasã de astãzi.dezbrãca. DECEMBRIE 2010 ria acestei nemaipomenite întâmplãri. „Cine fuge de Cruce fuge de Dumnezeu”. Recunoaºtem. Mi-au dat Sfântul Grigorie de Nyssa . Iacã cine te Dumnezeu. n-ar fi fost aºa de valoroasã dacã n-ar fi fost crucea mai întâi. Acolo nu vedeam nimic. de cinci. la Aiud. cel mai mare lucru mã tratau peste tot ca pe un mare criminal. Am stat mult timp în doi. Toatã creaþia a avut un mo. mã?” nemaipomenite care nu se pot repeta. ªi de multe ori mã gândesc ce cinste are la Jilava un cãpitan m-a întrebat în timp ce mã omul! Pentru cã Dumnezeu a creat douã lucruri dezbrãca ºi mã tundea: „Ce-ai fãcut. cu tu sã ai o poziþie de prezenþã. toþi creºtinii aceºtia se rugau. ªi n-avem alt ideal recunoaºtem. este o creaþie întreagã! Cum aº în. Dumnezeu are încã taine ascunse cu n-am murit.asta… Nu ºtiam.predica. ªi a zis preotul: Este chiar El. este un ºtiþi. nu viaþã în om care nu cedeazã.G. o linie. pe cât este de supãrat cã suntem nepãsãtori. femeie distinsã care L-a nãscut pe Dumnezeu ºi dacã nu fãceai nimic te condamna la 10-15 ani. Nu ºtiam FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . Omule. Pentru cã fiinþa umanã . Nu ºtiþi! Fãcutã de unguri pentru români. Sã ºtiþi cã smerenia este singura cale de salvare. Nimeni din cre. din nou pe Sfânta Masã. borât pe pãmânt? Vasile Voiculescu. Moartea era noaºtem cã putem fi în asemãnare cu Dum. eram eu singur. ce sfinþenie? Este chiar Dumnezeu. N-am murit în trei zile. pentru a cãrui Lui i s-a încredinþat marea rãspundere sã su.G. acela este mai mare în Bisericã. În închisoare erau oameni de rugãciune. în sfârºit.A. Eu am vreo 44 de arestãri. Ne scoteau afarã zece minute pe lunã. suntem creaþi aºa. Când începea ment de recucerire ºi de reînviere. Da. Ce ziceþi de lucrul tot mã condamnau la 10-15 ani. atunci când mergi pe calea pier.P. Pe tine. Nu babã. uite pe cine bagi tu în iad! Asta-i deviza fiecãrui creºtin. nu nimica. În ierarhia din Bisericã nu împãratul sau patriarhul este cel mai mare. o razã de nezeu. AlexanP. este Dumnezeu. Da! „Eu sunt Cel ce sunt”. de P. Cã þeles.este copleºitoare. Zarca era la Aiud o închisoare în închisoare. Eu când am auzit vorba numai El a înviat. E cel mai important. Nu cer nimic altceva decât un pic de trezire. la Sfânta Masã. erai cu totul suspendat de tot ce-i materie! În asemenea condiþii.atunci „mortua est”! În tinereþe eram singurul zãrii. acesta? Nu e o coajã de pâine acolo.

S-a culcat în corabie dar în timpul ãsta valurile creºteau. n-o duci. Este o mare greºealã dacã o ignorã cineva. La Aiud am avut un ºef de gardieni acolo. Nu cãutaþi Crucea. a nins patrusprezece zile. Aveam un izvor la o distanþã cam de douã sute de metri de coliba unde stãteam. Cu alte cuvinte. cu mare dãruire mântuirea vieþii lor. spre Dumnezeu. Tu mã iei”. Se întâmplau multe lucruri. cã tot de la Dumnezeu sunt. De atunci n-am mai ieºit din bisericã pânã nu ieºea ºi preotul. Nu te jucai. Dar eram ºi eu tot o caprã. dar n-a cedat. Ne-a creat singuri numai pentru El.G. L-au jupuit. Tatãl bunicului meu a fost preot în Macedonia. nenorociþii paznici. cine fuge de Cruce fuge de Dumnezeu! P. E o prezenþã ºi o creaþie întreagã în inima ºi în miºcarea pustnicului. þi se înfigeau acele de brad în gât. Da. îndârjiþi. pentru patimi. viaþã intensã. ca la FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Era rãu de tot. eram copil.nu ºtiu în ce mãsurã puteþi sã mã în- 65 þelegeþi cã ne þinea puterea lui Dumnezeu. ªi erau primejdioºi. Sã revin: cei de la puºcãrie nu credeau în Dumnezeu. Tu m-ai fãcut. Era o viaþã suspendatã.A. trãgea haina de sub tine. nu academii. La un moment dat a nins. Adicã: „N-am spus Eu bine. scoalã cã pierim!”. Doamne. nu preþuiesc suflarea ºi rãsuflarea. N-a zis deloc precum vroiau duºmanii Lui. o blanã de piele pe care stãteam lungit noaptea. viaþã care mãsura suflarea ºi rãsuflarea zi de zi. practic. S. dar dacã vine. au strigat apostolii. „Doamne. S. Dar nu era primejdios. Aºa cã numai ºi numai prin Cruce putem ajunge la înviere. În pãdure e mai uºor pentru tine cã lupul nu are gâtul flexibil ca sã se uite aºa. acum. În pustiu luptai cu dracul. Puteai sã-l þii pe diavol la distanþã. desprinsã ºi de cuvinte ºi de înþelegerea oamenilor care n-au trãit cât de cât. þineþi-o! Mântuitorul Hristos n-a vrut Crucea. Eram totuºi liber. S-a acoperit orice cãrare. Nu ne jucãm cu timpul vieþii noastre. Acum. Faceþi act de prezenþã la Dumnezeu: „Doamne. Nu mã temeam de urºi ca de lupi. Câteodatã când o topeai. Pentru cã viaþã înseamnã moarte continuã. Dacã nu ai o stare de smerenie. de aceea nu mã speriam. la zarcã. Preacuvioase Pãrinte. Dar te þinea prezent. Toþi Sfinþii Pãrinþi spun lucrul acesta.G. Are privirea directã. Dracul credea în Dumnezeu. Mai mult. În sfârºit… nu facultãþi. Când Mântuitorul era pe lacul Ghenizaret. P. nimic nu te formeazã cât o stare de prezenþã continuã: ca închisorile. el crede c-ar fi oameni. orice drum. Îmi amintesc multe. se numea Biro. În pãdure copacii îl pãcãlesc. dar când I S-a dat n-a mai lepãdat-o. cum sã le materializez? M-am folosit mult. N-a cedat deloc.A. cât este supãrat cã suntem nepãsãtori. vã daþi seama. Cã te trãgea. Zãpada de exemplu. Deci te obliga sã iei o atitudine. La origine. ne-a chemat Albu. Însã. Pânã la izvor erau ºi lupi care pândeau cãprioarele ce veneau sã se adape. ªi are o teamã. Am avut ocazie sã fiu chemat de multe ori la cãpãtâi de morþi.DECEMBRIE 2010 eu de Liturghie. ºtiþi… Tot aveam nevoie de izvor. de unde ºi numele de Papacioc. împlinesc o sutã de ani de viaþã pe acest pãmânt. sã fiu sigur cã s-a terminat. În concluzie. ca suferinþa. zi ºi noapte. aºa cã nu poate sã înþeleagã cineva din afarã ce se petrece la pustie. dar toþi se temeau. ªi era atât de nesuferit! Sunt multe lucruri! Cum sã exemplific. trebuie sã ºtii sã mori ºi sã înviezi în fiecare zi. Pe ungureºte înseamnã primar. Dar nu eram un om al pustiei. Au o teamã de moarte. ªi oamenii nu preþuiesc viaþa de libertate. toate astea îþi topesc mai mult inima spre marile puteri. Asta trebuie propovãduit la toatã lumea. nu a fost o problemã grea asta. Este greu sã vorbeºti despre niºte lucruri de înãlþime… Nu mai erai viu. Cã eu.P. Lupii erau foarte îndrãzneþi. cu apostolii. Te uitai în toate pãrþile.P. Am avut o viaþã trãitã cu adevãrat: puºcãrii. trebuie sã recunosc . Unde credeþi sfinþia voastrã cã a fost mai greu: la pustie sau în închisoare? P.A. peste cinci ani. Se temea de El. Aºa cã nu ignoraþi. spuneþi-ne despre anii pe care i-aþi petrecut în pustie. Am avut în acei ani ºi spaimã. dar m-a ajutat Dumnezeu sã îmi þin prezenþa.G. cã era zãpadã ºi topeai zãpadã. Pentru cã lupii sunt flãmânzi ºi atacã în ceatã. pânã în adâncul deliberativ al lucrurilor. fãrã discuþie. Pentru cã. ªi vã spun ºi eu vouã. Iarna nu era o problemã. Fie cã fãceam o miºcare sã gonesc urºii.P. S. Dar nu m-am folosit aºa. Eu sunt macedonean dupã tatã. nu refuzaþi suferinþa. ªi totuºi erai viu. în închisoare nu credeau în Dumnezeu. a zis „Sã mergem pe þãrmul celãlalt”. Viaþa de pustie e atât de suspendatã încât n-ai putinþa sã vezi ceva cu picioarele pe pãmânt. Nu-i supãrat Dumnezeu pe noi atât de mult pentru pãcate. Am vãzut la toate animalele cã au o teamã de om. nu ºi pentru dracul. oriunde ai fi în viaþã. ªi erau foarte sãlbãticiþi. fie cã fãceam o miºcare sã gonesc lupii. sã mergem pe malul celãlalt? Voiaþi fãrã valuri? Voiaþi fãrã încercãri?” Pãi nu se poate. Preacuvioase Pãrinte Arsenie. Chiar lupii ãºtia obraznici. stângadreapta. tot aºa. Cãci nu puteai sã cedezi: era proba de credinþã sau de necredinþã. „Vã ºi vedeaþi în fundul mãrii cu Mine cu tot!”. clipã de clipã chiar. dar mai ales în puºcãrie ºi în pustie.

nu cum le-au spovedit. este o goanã dupã bani. Vedeau pãcatele aºa cum le-au fãcut. „Tatãl nostru” în aromânã (versiune) Sursa www. dar eu vreau sã trãieºti dincolo. Consider cã în România este cea mai adecvatã viaþã. judec dupã inima mea.Uite ce le spun: tinerilor. Acesta este rãspunsul.P. ªi asta conteazã: Cã Dumnezeu rabdã. „Asta n-o fac. Trãim sau nu trãim. º-nu nâ du pi noi la cârtiri.P. cu întregimea învãþãturii Lui. s-yinâ amiral’iea a Ta.P . Eu i-am zis: „mori pe datoria supremã de mamã. FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . Moartea nu vine sã-i faci o cafea. Vrei. În Occident nu se mai pune problema în acelaºi duh. personal. dacã se poate unul cu nume ºi renume.org un rãspuns sfios. vãd un mare rãspuns pe care nu-1 poate da decât Þara Româneascã în lume. ªi putem sã I-o dãm într-o clipã. Sã trãiascã. cã te-aºteaptã viaþa veºnicã. înainte de moarte. Tocmai poziþia Scripturii. Se pot întâmpla lucruri îngrozitoare. aºi cumu li l’rtãmu º-noi unu a lântui. ºi intrau într-un necunoscut ºi începeau sã aparã toate aºa cum ni se aratã în Scripturile divine. s-aiseascâ numa a Ta. aºi º-pisti locu. de un cuvânt. Acelaºi Hristos. dar nu mai puteau… Înapoi nu se mai putea. cum am chiar acum un caz. Dar asta nu trebuie sã ne interzicã sã spunem adevãrul. Dacã ar fi sã le adresaþi un cuvânt tinerilor de azi ce le-aþi spune? P.. în veºnicie. Vin foarte mulþi sã mã întrebe: „sã plec în strãinãtate”? „Pleacã. Românul înþelege de ce-ai întins mâna. ªi noi. la întrebarea asta îndrãzneaþã rãspundem: suntem români ºi cum sã nu vãd o fericire pentru þara mea? Nu pentru cã-i þara mea. care ne scãldãm în ani: „Ce faci într-o zi?” Nu într-o zi. nu se poate”. într-o clipã poþi sã faci mult! Cã Dumnezeu n-are nevoie de cuvintele noastre. Nu putem sã schimbãm învãþãtura lui Dumnezeu dupã cum ne convine. asta era acum o sutã de ani”.A. s-facâ vrearea a Ta. cum vedeþi viitorul þãrii noastre? P. cã erau suflete trezite acum. dacã pãstreazã sarcina.G. Scriptura este trãitã de români. a Tatãlui º-a Hil’iului º-a Spiritului Sântu. E o întrebare îndrãzneaþã ºi o sã fie DECEMBRIE 2010 Tatâ a nostru Tatâ a nostru. cãci venise aia. vroia sã facã avort cu aprobarea unui cleric. aºi cumu n þeru. Va sã zicã. Eu. În aceste condiþii. Din punct de vedere duhovnicesc.A. a rãspuns. tora. Uite. Chiar dacã existã ºi cãderi. Asta-i pãrerea mea. dupã Scripturã. rãmâne peste toate veacurile.A. ce le puteþi spune acestor tineri? P. ºi sã zicã: . Este groaznic. moartea. Sã trãiascã creºtineºte! Vreau sã vã spun cã nu-i de glumã dacã nu te-astâmperi. trãieºte viaþa aºa cum a ordonat-o Dumnezeu. totana ºi tu eta etiloru. Sigur cã nu din punct de vedere economic. ei vor sã trãieºti aici. Nu o cunosc. ªi uite. Cei care nu se luptã cu patimile nu cunosc bucuria biruinþei duhovniceºti.G. dar ºi înainte apucã. care vedem lucrurile acestea. ma nâ aveagl’i di aþelu arãu. avem ce sã le spunem. are nevoie de inima noastrã. Dacã le spunem tinerilor cã „nu este bine sã aibã legãturi trupeºti înainte de cãsãtorie” unii încep sã râdã. eu chiar azi am avut o discuþie: i-a spus doctorul la o tânãrã cã. Nu! Doctorii n-au nici o autoritate. ci numai de avanpost. n-am nimic de zis. toþi doreau sã mai trãiascã o zi. moare sigur. Þipete… sentimente omeneºti… muribunzii vedeau draci. daþi-mi mie tinereþea voastrã dacã nu ºtiþi ce sã faceþi cu ea. Aminu. România este milostivã ºi nu duce un rãzboi de distrugere. Înþelegeþi? Nu stãm de vorbã.wikipedia. Aici sã fie foarte atenþi pãrinþii duhovnici! Sã nu fie de partea lor când zic: „mi-a spus pãrintele cutare. Acum nu-i un alt Iisus Hristos. fericitã”. Vedeþi. ºi cum o propovãduieºte Biserica ºi gata. dar vom vedea cã aºa este. cari hii tu þeru. de apãrare. ªi doreau sã le spovedeascã. ªi zicem noi. Vã daþi seama ce spaimã era. cândva. rabdã. aºa cum ºtim cã vin. de nedescris.66 cãpãtâiul morþilor. deosebit de Cel din vechime. nu vrei. Câ a Ta easti amiral’iea º-putearea. S. cã pot sã…” ªi în acest fel ei îºi susþin punctul lor de vedere erotic. Au nevoie de un sprijin. Îi înþelegem. Spune aºa un Sfânt Pãrinte: „Aº vrea sã înþelegeþi: dacã chinurile iadului sunt la nivelul chinurilor din ziua morþii. de girul unui cleric. O mare misiune duhovniceascã va avea România. Pânea a noastrâ aþea di tuti dzâlili dã-nâ u a noauâ adzâ º-nâ li l’artã amãrtiili noastri. ci din punct de vedere mântuitor. vãd o mare rãspundere. ci pentru cã sunt într-un cadru adecvat Scripturii. S. România o vãd având o mare misiune în lume.G. este o altã lume. Dar sã ºtii cã ai terminat cu Ortodoxia!” Pentru cã acolo sunt anumite raþionamente. rãsuflare ºi suflare. este destul”.ei. S.

Lucrarea reprezintã ºi o premierã. cea de vlahi . http://www. Italia. albanezii le spun tschoban. cãci sute de ani am fost numiþi chiar noi . confirmã originea latinã a acestor populaþii balcanice. Italia. Denumirea datã aromânilor. Elveþia.gr/vlahs. grecizãrii ºi prigonirilor sociale de-a lungul secolelor. cu asociaþiile culturale din prefectura Imathia ºi a organizat ºase reuniuni Panelene a Vlahilor (Armani). (Lucian Hetco. conservarea limbii valahe. în aproape toate satele valahe chiar ºi în strãinãtate (Bulgaria.dprp. Însuºi numele de „aromân” nota bene.ne apropie pe noi românii (daco-romanii) de aromâni încã o datã. FAMILIA ROMÂNÃ AROMÂNII . realitãþi ºi perspective” Departamentul Românilor de pretutindeni a sprijinit organizarea Congresului aromânilor „Aromâni în UE – realitãþi ºi perspective” în perioada 17-18 noiembrie 2009. Anglia.vlahoi. grecii le spun cuþo-vlahi.enciclopedia-dacica.cei de la nord de Dunãre: „valahi”. Asociaþia este împãrþitã în mai multe secþiuni: cântece de dans.gov. fotografii vechi. ºi de asemenea. Franþa. Sutata Culturalâ a Armânilor Ditu Arbinisii si Congreslu di Culturâ Macedo-Româna Ditu Americâ. în Veria ºi Seli. El este redactat în sistemul de scriere tradiþionalã. Existã de asemenea un comitet ºtiinþific ºi o bibliotecã cu o bibliografie extinsã referitoare la Vlahi (Armâni).DECEMBRIE 2010 67 Caleidoscop internautic Casilda CIOLTEA Aromânii . materiale înregistrate despre obiceiuri. fiind primul manual de învãþare a dialectului aromân elaborat dupã metode moderne. înregistrãri din folclor. Asociaþia a colaborat foarte bine cu autoritãþile locale ºi prefectura. Asociaþia a achiziþionat de curând o clãdire care dupã restaurare va funcþiona ca muzeu în care vor fi expuse mostre de nepreþuit ale culturii ºi civilizaþiei valahiene. Aromânii vorbesc o limbã romanicã ce derivã din vechea latinã vulgarã ºi se numesc ei înºiºi aromâni. impropriu de fapt. Doliani (Koumaria). a tradiþiilor istorice ºi folclorice a Vlahilor (Armâni). http://www. le spunem machidoni. materiale istorice.asp Manual de Aromânã / Carti tra invitari Armaneasti Este cel mai recent manual de aromânã apãrut în lume. dar ºi nume marcante din România.descendenþii ai foºtilor traci sud-dunãreni romanizaþi odatã cu cucerirea romanã Slavii le spun vlahi sau vlassi. Serbia. Asociaþia. Albania. România). Macedonia. la care au participat personalitãþi cu notorietate în abordarea problematicii aromâneºti.ro/neam ul_romanesc/aromani. care a marcat împlinirea a 130 de ani de la înfiinþarea Societãþii de Culturã Macedo-Românã ºi a 18 ani de la înfiinþarea Asociaþiei Culturale „Aromânii din Albania”. în ciuda slavizãrii. Aromânii sunt descendenþii direcþi ai foºtilor traci sud-dunãreni romanizaþi odatã cu cucerirea romanã. Aromânii sunt o dovadã istoricã a unei continuitãþi milenare în Peninsula Balcanicã. La Congres au mai participat reprezentanþi ai asociaþiilor ºi organizaþiilor de aromâni din România. membrã fondatoare a Uniunii Culturale Panelenice a asociaþiei valahilor a avut unele apariþii interesante în mai multe oraºe din Grecia. iar noi românii. sârbii le spun tsintsari.ro/ Societatea de culturã a Armânilor din Veria Societatea de culturã a Armânilor din Veria a fost fondatã în anul 1981 ºi este alcãtuitã din membri care trãiesc în Veria ºi Vlahohoria de Seli Vermion. Evenimentul a fost iniþiat de Fundaþia Cultural ªtiinþificã Aromânã „Andrei ªaguna” din Constanþa ºi a fost precedat de un Simpozion ªtiinþific Aniversar.htm Congresul aromânilor „Aromâni în UE. Dateazã din 2005. Obiectivele Asociaþiei sunt înregistrarea obiceiurilor. Printre organizatori s-a numãrat ºi Societatea de Culturã Macedo-Românã. adaptat ºi fixat de scriitorii aromâni de la sfârºitul secolului al XIX-lea ºi începutul secolului al XX-lea. ºi a fost scris de Matilda Caragiu-Marioþeanu ºi Nicolae Saramandu. Între naþiune ºi românism) http://www. Xerolivado.

SUA În perioada 22 – 24 octombrie 2010.p hp?articol=1035 Ziarul Frãþia on-line Editarea Ziarului „Frãþia” a început în anul 1996. Un element aparte al acestui muzeu îl constituie primirea comenzilor. sociale. În secþia textilã.com/tag/ cultura-aromana/ Proiect Avdhela – Biblioteca Culturii Aromâne Asociaþia Predania a lansat în noiembrie 2009 la Bucureºti „Proiectul Avdhela . istoriei. pentru cunoaºterea mai temeinicã a acestora.gov.ro/vizualizare. de cunoaºtere a originilor. dar ºi o secþie culinarã. înfiinþat de Willy Wisoºenschi. oglindirea activitãþii ACAA. pentru a contribui la pãstrarea dialectului aromân. http://www. În 2007. evoluþia istoricã. iar în cadrul lor învaþã 50 de copii.68 Tirajul infim de 3.wordpress. ca stat FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . de la renumita plãcintã cu praz pânã la diverse feluri preparate din carne de miel. religioase ºi a istoriei populaþiei aromâneºti din Albania. http://www. Mai exact: cine îºi DECEMBRIE 2010 doreºte sã serveascã din mâncarea tradiþionalã aromânã sau sã deþinã obiecte specifice „armânilor” poate comanda toate acestea.php?option=com_content&view=frontpage&Itemid=1 ªcoalã ºi grãdiniþã cu predare pentru copiii din Albania Departamentul pentru românii de pretutindeni a sprijinit ºcoala ºi grãdiniþa cu predare în dialectul aromân ºi în limba românã din localitatea Divjaka din Albania. Aceastã iniþiativã culturalã se adreseazã. cu forurile internaþionale ºi cu alte organizaþii similare din strãinãtate. În egalã mãsurã se adreseazã ºi popoarelor spaþiului balcanic. explicarea ºtiinþificã a legãturilor strânse de sânge între poporul român ºi aromânii din Albania. Compartimentat pe diferite secþii. Obiectivele Frãþiei sunt menþinerea vie ºi dezvoltarea aromânei ca dialect al limbii române în scris ºi citit.lumeasatului.ro/albania-2/ Congresul Aromânilor din Easton. http://www. muzeul adãposteºte obiecte de uz casnic. continuând tradiþia aromânismului în rândul intelectualilor aromâni din Albania. aromânilor în intenþia de a oferi mijloace de pãstrare a limbii. toate specifice vieþii aromânilor. se formeazã tineri. la Easton. în principal. La eveniment au participat etnici români. pânã la realizarea cuverturilor cu motive tradiþionale aromâne. cu instituþiile statului albanez. pentru a li se aprecia cultura. evocarea tradiþiilor culturale. vizitatorii pot vedea întregul proces de prelucrare a lânii. dar ºi din diaspora.000 de exemplare scos de Editura Academiei Române s-a epuizat rapid. pentru a fi respectate ºi tratate cu demnitate de cãtre cei cu care convieþuiesc.php? Primul muzeu aromân din România „Gheorghe Celea” este primul muzeu al aromânilor din România. Alãturi de aceºtia. în comuna constãnþeanã Mihail Kogãlniceanu. vorbitori ai dialectului aromân din întreaga lume. „Frãþia” concentreazã în colectivul de redacþie un numãr de intelectuali aromâni de marcã. la învãþarea lui corectã ºi unitarã ºi la transmiterea pe mai departe a culturii tradiþionale a comunitãþilor de aromâni din întreaga lume. Cele douã instituþii sunt unice în Albania. în Statele Unite ale Americii. dar ºi în limbile românã ºi albanezã. limba.Biblioteca Culturii Aromâne”. s-a desfãºurat cea de-a X-a ediþie a Congresului Aromânilor. evoluþiei istorice. de la tunsul oii. preºedintele Fundaþiei Culturale „Muºeata Armânã”.dprp. El se distribuie gratuit ºi este finanþat de departamentul pentru Relaþii cu Românii de Pretutindeni.fratia-al.ro/index. Revista este scrisã în dialectul aromân. tradiþiile strãvechi. În camera de artã gastronomicã aromânã sunt expuse diferite feluri de mâncare. care militeazã pentru conservarea. http://www. „Frãþia” reprezintã o platformã de dialog ºi interacþiune cu alte organizaþii similare ale aromânilor ºi celorlalte minoritãþi etnice din Albania. resursã esenþialã de informaþii on-line despre originea. socialã ºi spiritualã a aromânilor. în mijlocul cãrora trãiesc comunitãþile aromâne. folclorului ºi religiei. spirituale etc. cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. dar ºi pentru consolidarea legãturilor dintre aromânii din Balcani ºi România.proiectavdhela. SCMR ºi-a propus distribuirea manualului în cadrul comunitãþilor aromâne din Balcani. tradiþiilor. http://daimadeadun. culturii. Societatea de Culturã MacedoRomânã (SCMR) a beneficiat de finanþare din partea Departamentului pentru Relaþiile cu Românii de Pretutindeni în vederea reeditãrii sale. produse tradiþionale din lânã.com/index. a obiceiurilor. promovarea ºi cultivarea dialectului aromân.

aromanii. Dupã mai bine de un secol. european ºi mondial. Dl.ro/arte/muzica.net/?p=3881 http://www. ºi un muzeu. Asociaþia are multe proiecte în curs de desfãºurare pentru pãstrarea tradiþiilor ºi culturii aromâne. unde este cântat la posturile radio ºi de televiziune emise în dialect.istro-romanian. Societatea „Fârºarotul” a fost fondatã în 1903 de Nicolae Cican ºi este cea mai veche ºi cea mai mare asociaþie aromânã din America.armanami. publicate în România ºi Albania. istroromâne) în lume.dprp. dotate corespunzãtor pentru cercetarea culturii aromânilor. elevii vor prezenta preºedintelui http://www. Subiectele abordate în cadrul Congresului au fost cele legate de pãstrarea identitãþii culturale a aromânilor în context balcanic.gov. a genealogiei. Dar în cele din urmã aderarea a fost deschisã spre toþi aromânii. pentru ajutarea oamenilor care emigrau în America ºi cel cultural. Cântecul vorbeºte de cumplitul blestem ce cade asupra pãrinþilor care nu-ºi învaþã copiii limba strãmoºeascã. susþinerea apartenenþei istorice ºi etnografice a aromânilor la românitate.org/blog/ Maggiore).ro/congres-de-cultu ra-macedo-romana/ Imnul Aromânilor – Dimândarea pãrinteascã Dimândarea pãrinteascã (Mustrarea pãrinteascã) este imnul aromânilor. cât ºi interviuri. care oferã atât articole academice ºi eseuri informale scrise de cãtre membrii comunitãþii despre cultura aromânã. destinate membrilor comunitãþii ºi publicului larg ºi sã organizeze tururi speciale ale satelor ºi oraºelor natale din Peninsula Balcanicã. compus de Constantin Belemace. Este un echivalent al imnului „Deºteaptã-te Române” la românii aromâni. promovarea identitãþii ºi culturii române (aromâne. precum ºi cu alte organizaþii legitime ale aromânilor de pretutindeni. ºi de aceea au dat Asociaþiei titlul Societatea de întrajutorare culturalã românã „Fârºarotul”. ªcoala „Ivan Goran Kovacic" cuprinde ºi Site-uri despre aromâni: elevi de origine istroromânã. organizarea de serate cu dans unde oamenii sã se poatã cunoaºte ºi unde se poate pãstra legãtura între persoane ºi donarea de fonduri pentru conservarea patrimoniului cultural. de care aparþine ºcoala elementarã din Suºnieviþa. inclusiv prin donarea de fonduri pentru cei nevoiaºi.html mondial .ro/index_html? . care îºi spuneau români. sã întemeieze o bibliotecã centralã. de cãtre noul Preºedinte al Croaþiei. relevante pentru cultura aromânilor. de asemenea. în 1888.info/ croat un ghid turistic bilingv croat ºi istroromân http://revista. Scopurile pentru care a fost înfiinþatã aceastã societate au fost cel umanitar. împreunã cu o parte din dascãlii lor. Poetul Belemace s-a dovedit a fi un adevãrat vizionar atunci când a compus versurile.ro/ românã de la sud de muntele Ucika (Monte http://www. indiferent de localitatea de origine sau apartenenþa politicã.balcanii. Sentimentele lor politice au fost pro-române.net/ Societatea „Fârºarotul” 69 Elevi istroromâni în vizitã la Preºedintele Croaþiei Elevii ºcolii medii „Ivan Goran Kovacic" din Cepich. http://www.tipãrit în condiþii grafice excelente.org/ FAMILIA ROMÂNà AROMÂNII . la Zagreb. http://www. luptãtor pentru drepturile românilor (aromânilor) din Balcani. inclusiv Newsletter-ul bi-anual. fiind unica ºcoalã din zona în care se aflã satele cu populaþie istrohttp://aromani. Membrii asociaþiei sperã. o arhivã foto.farsarotul. întãrirea legãturilor dintre reprezentanþii diferitelor centre aromâne de culturã ºi realizarea unor structuri organizatorice permanente inter-asociaþii. au fost primiþi duminicã 24 octombrie 2010. pentru a pãstra cultura aromânã cât mai mult timp. Dimândarea pãrinteascã rãsunã mai actual ca oricând. Societatea a încercat sã îndeplineascã aceste scopuri în mai multe feluri.DECEMBRIE 2010 înrudit. înregistrãri video ºi audio. în sânul societãþilor ºi fundaþiilor aromâneºti. Fondatorii acestei societãþi au fost membri ai unui trib din nord cunoscut sub numele de „Farsharotsi”.ablog.curaj. ºtiri comunitare ºi fotografii. acolo. sã achiziþioneze cãrþi. Ivo Josipovic. ºi istoriei lor. meglenoromâne.hoaraarmaneasca. http://www. Tot cu aceastã ocazie s-a organizat ºi un stand cu lucrãri despre cultura ºi civilizaþia aromânã. limba (graiul) armânesc.ceea ce constituie o premierã absolutã în promovarea acestui grai dupã cel de al doilea rãzboi editia=34 &page=macedonia&nr=1 http://www.

prozã fantasticã) ! Aventurile extraordinare ale lui Hap ºi Pap (1970. care atacã paginile web ale ziarelor precum gândacii de Colorado planta cartofului. poezii. Între 1970 ºi 1971. cea realã. Nu ei însã reprezintã adevãrata Românie. Constantina (Margareta) Pãunescu. Presupun ca acest „cineva” e unul dintre acei „prieteni” ai lui Vieru.. de astãzi. dupã decenii lungi de despãrþire. a „decretat”. decât îi datoreazã Pãunescu României. fiind crescut mai ales de bunicii sãi. luau lecþii de patriotism ºi libertate de la el. Marin C. pe care îl absolvã în 1960. fãrã alte „introduceri”.. Sunt convins cã ºi viaþa lui Pãunescu a fost scurtatã de astfel de „prieteni” care miºunau în umbra lui. la Universitãþile: Ann Arbour. este bursier al Universitãþii Iowa S. fãrã sã aºtepte rãspunsul.U. la Carna ºi la Craiova (Liceele „Fraþii Buzeºti“ ºi „Nicolae Bãlcescu“). care aveau grijã ca. Cu scurgerea timpului. debut editorial) ! Mieii primi (1966. Copilãria ºi-o petrece în comuna Bârca. decât în 1963 ºi o terminã în 1968. vom realiza cã România îi datoreazã cu mult mai mult lui Pãunescu. Pãunescu a plecat. Miºcarea de eliberare naþionalã din anii ‘90 ai secolului trecut este opera lui Pãunescu. gimnaziu ºi liceu.A. cu vocea lui inconfundabilã: „Apreciez mult faptul cã dumneata nu ai rãspuns la mizeria lansatã de X”. ºi de mama sa vitregã. galbena gutuie a lui Pãunescu s-a Adrian Pãunescu s-a nãscut la 20 iulie 1943. moldovenii. rãmâne fãrã sprijinul tatãlui. s-a ridicat. revizor ºcolar de Dolj. la Bârca. Maramureº. literaturã pentru copii) R FAMILIA ROMÂNÃ IN MEMORIAM . la Mangalia. Cãrþi publicate ! Ultrasentimente (1965. de la Pãunescu. Basarabia. la Borºa. care este dat afarã din învãþãmânt. din judeþul Dolj. plãtind toate datoriile. Chicago. în comuna Copãceni. avea grijã sã-l „informeze” zilnic pe Pãunescu cu cele ce se întâmplau în jungla noastrã scriitoriceascã. Michigan etc. la Chiºinãu au pãtruns cântecele de libertate ale lui Vasile ªeicaru ºi colindele româneºti ale lui ªtefan Hruºcã. Nimeni nu a fãcut mai mult ca sã ne simþim acelaºi neam. Din motive politice (tatãl fiind deþinut politic). Dupã absolvirea diverselor clase de ºcoalã primarã. Adevãrata Românie e cea care l-a plâns creºtineºte pe cel mai iubit ºi cel mai huiduit poet român al secolului XX. el a pregãtit-o: cât timp a funcþionat cenaclul „Flacãra”. mi-a întins mâna ºi. Lua masa singur la terasa restaurantului. Atunci. ulterior. conferinþe în faþa studenþilor americani. printre care ºi X (nu vreau sã-i dau numele). ca fiu al lui Constantin ºi Floarea. La fel de mult îi datoreazã lui Pãunescu ºi Basarabia. unde participam la o manifestare culturalã. arestat). întemeietor de ºcoalã ºi alte lãcaºe de culturã) ºi Ioana Pãunescu. poezii) ! Fântâna somnambulã (1968. Din explicaþiile ce au urmat am înþeles cã cineva de la Chiºinãu. pentru activitate anticomunistã (ºi. Columbia din Washington. timp de un an academic. unde urmeazã ultimele douã clase la Liceul Central. în fiecare dimineaþã. Adrian Pãunescu se mutã în Bucureºti. Prin eforturile personale ale lui Adrian Pãunescu. Pãunescu (învãþãtor. judeþul Bãlþi. nu se poate înscrie la Facultatea de Filologie a Universitãþii Bucureºti. Ultima datã m-am întâlnit cu Pãunescu acum vreo doi ani. Când m-a vãzut. picurând otravã unde era nevoie. poezii) ! Cãrþile poºtale ale morþii (1970. sã-i ducã poetului la spital ziarele în care ticãloºii îl atacau cu cruzime.. în ultima lunã a programului american.70 DECEMBRIE 2010 Cel mai iubit ºi cel mai huiduit dintre pãmânteni Constantin TÃNASE Chiºinãu omânia nu l-a iertat pe Adrian Pãunescu asta ar fi concluzia. dacã am judeca dupã reacþiile mercenarilor anonimi de pe frontul on-line. în fiecare joi. decât galbena gutuie de la geam a lui Pãunescu. a intrat direct în subiect: ce nu puteþi voi acolo împãrþi cu Vieru?! ªi. susþinând.

cum vrei. proze) ! Nemuritor la zidul morþii (2001. în pofida chiþcãirilor jalnice ale batalioanelor de ºobolani anonimi de pe frontul on-line. antologie de poezii) ! Manifest pentru mileniul trei . poezii) ! Viaþa mea e un roman (1987. poezii) ! Sunt un om liber (1989. SUS. În toiul discuþiilor despre dezgroparea ceauºeºtilor. Neam! (Ultimele versuri ale lui Adrian Pãunescu…) Rãmân cu boala ta. poezii.”. sufletul (2000. Ca un adevãrat lampagiu care arde. Pãunescu a formulat un îndemn cu valoare testamentarã: „Încetaþi sã vã mai ocupaþi cu dezgroparea trecutului. iatã de ce noi. Ba plâng. prima fiind arsã de cenzura de partid) ! Lumea ca lume (1973. poezii. poezii) ! De la Bârca la Viena ºi înapoi (1981. haideþi sã ne dezgropãm viitorul”. antologie de poezii) ! Manifest pentru mileniul trei . poezii. roman) ADIO MARE GENIU ROMÂNESC Eu sunt bolnav de dumneavoastrã. 1 (1984. cei care am rãmas. poezii) ! Iubiþi-vã pe tunuri (1981. Trilogia cãruntã) ! Bieþi lampagii (1993-1994.. azi n-au milã. Trilogia cãruntã) ! Noaptea marii beþii (1993-1994. o Românie în care existã „minimã dreptate” ºi în care poetul Adrian Pãunescu va avea o viaþã postumã lungã . ºi dã-le pace. Ioan Alexandru (2007. Pãunescu nu a îndrãznit sã cearã pentru þara sa „maximã dreptate”. încã niºte ani/ ªi þãrii mele minimã dreptate!”. douã ediþii) ! Poezii de pânã azi (1978. teza de doctorat a poetului) ! Vinovat de iubire (2010.000 exemplare) ! Sub semnul întrebãrii (1979. Iar tu te-nalþi. mã-nchin. Þarã! Eu sunt bolnav de dumneavoastrã. poezii) ! Totuºi iubirea (1983. l-am petrecut cu certitudinea cã mâine se va înãlþa o nouã Românie. poezii) ! Într-adevãr (1988. Doamne. pe Cerul meu. antologie de poezii. carte retrasã de pe piaþã. Cãci dreapta. Spania FAMILIA ROMÂNà IN MEMORIAM . ediþie revãzutã ºi adãugitã.mai lungã ºi mai liniºtitã decât cea antumã. Pãunescu. s-o sufãr înc’aici. Vrea morþi Poeþii toþi sã-i aibe-n gând… Cu ruga ta pentru pãrinþi. ªtiai de-atunci cã vor muri de foame! Nici dreapta ºi nici stânga. trei ediþii. antologie de poezii) ! Sub semnul întrebãrii (1971. poezii) ! Pãmântul deocamdatã (1976. poezii.. care n-au ezitat sã-l atace pe Pãunescu ºi în catafalc. trei ediþii) ! Din doi în doi (2003.DECEMBRIE 2010 dovedit a fi mai importantã ºi mai puternicã decât Armata a 14-a a lui Lebedi. poezii. luminându-le altora calea. curând. poezii) ! Cartea Cãrþilor de Poezie (1999. Aflat în „pragul iernii absolute”. Cãci pe-ãºtia nu-i saturã nici Dracu’! Fã cor de rugã SUS. cu toþi Poeþii: Sã vadã Cerul. poezii) ! Infracþiunea de a fi (1996. s-a gândit la România: „Dã-mi. record mondial de tiraj pentru poezie. ºi dã mâna-acum cu toþi ªi spune-le cã toþi venim. cã furã prea puþine milioane! Ridicã-te dar. ci mãcar „minimã. poezii) ! Româniada (1993-1994. Marin Sorescu. poezii.. sãracu’… Alexandru TOMA. poezii) ! Mãºtile însângerate (2001. în sep. Acolo unde-s toþi Îndrãgostiþii ei! Salutã-i. viaþã. integrala poeziilor apãrute în volume) ! Meserie mizerabilã. Sunt sigur cã Dumnezeu l-a auzit. poezii) ! Deromanizarea României (1998. poezii. poezii) ! Pânã la capãt (2002. publicisticã) ! Repetabila povarã (1974. Aºa se va întâmpla în România realã de mâine. Anume în acest sens am spus mai sus cã Pãunescu este o epocã ce a dispãrut.vol. antologie de poezii) ! Locuri comune (1986. ºi românul tãu. Odatã cu dispariþia lui Pãunescu a dispãrut o epocã. 1989) ! Poezii cenzurate (1990. poezii) ! Generaþia 60 – Nichita Stãnescu. reportaj. jurnal) ! Rezervaþia de zimbri (1982. poezii. dar a dispãrut nãscând altã epocã. Trilogia cãruntã) ! Front fãrã învingãtori (1995.vol. Te-nalþi ºi tu pe Cerul României. în ultima sa poezie. poezii) ! Tragedia naþionalã (1997. 155. ! 71 Viaþa de excepþii (1971. interviuri) ! Istoria unei secunde (1971. ca ºi stânga României.. pe patul de spital. dar o epocã nãscãtoare de altã epocã. interviuri) ! Manifest pentru sãnãtatea pãmântului (1980. 2 (1986. trei ediþii) ! Liber sã sufãr (2003.

) . Helicon.Origini ci s-a oferit sã-mi publice ºi o carte mai greu publicabilã de vreo editurã în aceste vremi de dictaturã anti-naþional/globalistã. întru recunoaºterea deplin desluºitã a Vocii Neamului Cultural Românesc.. Cãrþile lui Gabriel Stãnescu. al valorilor tradiþionale ºi de duh româneºti (…). mãcar generaþiile ce vor veni. între România (unde avea familia ºi toate dorurile Duhului!) ºi S.blazon de onoare ºi demnitate româneascã). Cu crezuri neclintite întru creºtinismul ortodox. din punct de vedere cultural. de câteva ori pe an. Prin aceastã revistã ºi prin tot ce-a fãcut. închinate acelei miraculoase miºcãri de renaºtere naþionalã ºi. 21 noiembrie 2010. Sfârºitul care începe. manager extrem de energic ºi. Era Licenþiat al Facultãþii de Filosofie. efortul de a se bate. Universitatea Bucureºti. acum vreo 4-5 ani. misiunea culturalã. a Neamului Românesc ºi a Lumii Umane de pe Terra!. s-a dovedit un bun ºi autentic ambasador al culturii româneºti. drapatã greþos sub faldurii „democraþiei liberale”!). cenaclul „Universitas”.. mi-a ºi propus nu doar sã colaborez la revista lui dragã. la Bucureºti. 1991. Albatros. cu o lume împotriva strâmbãtãþii cãreia lupta încã din tinereþe (cu nãdejdea cã. Vãzându-mi cele câteva cãrþi publicate. revenind în România dupã mai mulþi ani de exil. 1984. cunoscutã ºi sub numele (încriptând zori ai unei noi etape de evoluþie spiritualã a planetei Terra ºi.U. într-una. Practic. A condus ºi o revistã româno-americanã de culturã: Romanian Roots. nu doar american.. cu teza: Particularitãþi etno-culturale ale românilor americani. o fãclie a Neamului Românesc: GABRIEL STÃNESCU om de vastã ºi rafinatã culturã. om de mare curaj ºi cu un caracter puternic. publicate la diverse edituri: Exerciþii de apãrare pasivã. Doctor în filosofie. sub conducerea dlui profesor Mircea Martin. Euphorion. prin unchiul meu. în 2002. o fãclie a neamului românesc. cât ºi estetic.. Albatros. Bucescu. la Tecuci: era o lansare de carte a unui prieten comun.. Panteon. indirect. Dintr-odatã. în simfonia vocilor Corului Neamurilor de Duh ale Pãmântului! L-am cunoscut. Probabil. precum cu un blazon nobiliar. 1996. Era membru al Uniunii Scriitorilor din România. atât ideatic. prin toatã þara. În 1983.. în 1969. fulgerãtor. ci internaþional.72 DECEMBRIE 2010 S-a mai stins. dacã nu el. Contribuþii la studiul comparativ al etnosului românesc. a tineretului român interbelic – Miºcarea Legionarã. Împotriva metodei. A debutat la revista ieºeanã Cronica. L-am cunoscut ºi direct. 1977. . dar ºi în strãinãtate. prin re-îndumnezeire. ortodoxistã. sute de conferinþe fierbinþi ºi inspirate. editor. dr. profesorul universitar ºi oratorul creºtin Constantin Em. alãturi de ªtefan Damian ºi Sergiu ªtefãnescu. Fondator al revistei Origini (revistã cu un conþinut hotãrât de dreapta . Prof. în 1951. mult prea grabnic. cu care se mândrea. mult prea grabnic. deci. Gabriel Stãnescu a emigrat în SUA. alãturi de care a þinut. Adrian BOTEZ uminicã. unde îºi împlinea. autentic ºi boreal de strãvechi . publicist de marcã. 1994. vedea-vor lumina izbãvirii. în primul rând. a României) de Legiunea Sfântului Arhanghel Mihail. GABRIEL STÃNESCU fãcea naveta. a fondat. GABRIEL STÃNESCU s-a nãscut la Bucureºti. în SUA. scriitor. D FAMILIA ROMÂNà IN MEMORIAM . pentru românii (cu lacrimi în ochi…) din diaspora cea necãjitã….A. America! America!.. dar ºi al revistei Caietele Internaþionale de Poezie.l-a frânt. s-a mai stins. 1998. ca pe stejarii multiseculari! Dupã anul 1990. A fost directorul prestigioasei edituri Criterion Publishing cu rãsunet nu doar românesc. implicit. întâi.un conþinut elevat. cu o conºtiinciozitate martiricã. Stress.

aceastã rudimentarã extensie a „viu”-ului l-a lichidat ºi pe Gabriel Stãnescu. 2006. de cãtre sute ºi mii de împãtimiþi ai cãrþii-care-nu-minte!.þie. fãrã fasoane ºi cu o mobilitate intelectualã absolut remarcabilã: prindea ideile. la Târgul de Carte din Bucureºti. Convorbiri cu Mircea Nicolau.sã-þi fie încredinþatã þie… . Curajul de a sfida moartea. Ceea ce ai construit în România. Anul acesta. om bun. Colecþia Poeþi optzeciºti. 2001. þara asta pe care ai iubit-o atât de mult încât te-ai opus guvernelor ei de doi bani prin eforturile tale numite Editura „Criterion Publishig Int. 2009. aici. Cãrþii Noii Creaþii Dumnezeieºti/a Noului Ierusalim ioanic. harnic întru ale Cerului ºi atât de luminos.DECEMBRIE 2010 Ne-am re-întâlnit pe Internet. îmi lansa ºi mie o carte scoasã de editura sa. Gabriel Stãnescu nu e singurul meu apropiat care pleacã în altã parte exact când proiectele gândite în comun primiserã o dimensiune practicã. O speranþã numitã Mayflower. Dumnezeul lui Borges . Printre alþi scriitori. 1998. omul de rafinatã culturã. Antologia de poezie a diasporei româneºti din America. de acum 2 ani. ci în formatul ei cel dintâi ºi desãvârºit. în cele din urmã. rãmâne mereu repetentã la cele mai importante materii. Sã ai pace unde te-ai dus. 1996. însã. de dupã Sfârºitul lumii ticãloºite de acum . Mircea Eliade. fie ºi de zece de ori într-o zi! Dumnezeu sã-þi odihneascã sufletul tãu generos. aceastã nevoie de-a striga împotriva elevei codaºe care la un moment dat ne poate lua glasul ºi totodatã arta care ne circulã în vene. Scriu aceste rânduri sub ghilotina neîndurãtoare a ideii cã nici eu nu mai am multã vreme de petrecut pe-aici. Pentru o definiþie a specificului. probabil.” ºi revista Origini. GABRIEL STÃNESCU! Fie ca însãºi „editarea”. „Supremul Editor al Lumii”! . În acelaºi timp. Aventura culturii româneºti în America. smerit scriitor ºi editor al cãrþilor despre ºi pentru Credinþã ºi Omenie. ca un destoinic Vânãtor al Vãzduhului Celui Tare. pe care am reuºit sã-l lansãm sâmbãtã seara la Târgul de Carte „Gaudeamus” din Bucureºti. editorul volumului I din Bãrbatul la 40 de ani. Dar am în mine acest sentiment de revoltã. Origini. Criterion Publishing: Peisaj cu memorie. Poeme haiku memory landscape. creatorii care ne-am nãscut cu o funcþie în plus faþã de concetãþeni. chiar acribios. prin fundaþia revistei sale. nu trebuie sã ne temem de ea – trebuie sã-i acordãm ºansa de-a lua meditaþii de la noi. Cãrþile lui Gabriel Stãnescu. Manuscrisul unei veri fierbinþi. 2010. pe Pãmânt . Jurnal în cãutarea poeziei. Axa. Gabriel Stãnescu. Day after night.poeme (ediþie bilingvã). Mi se face frig de propria fiinþã numai gândindu-mã cã aceastã carte a fost. publicate la editura sa. când era vorba de scoaterea unei cãrþi: dacã nu ieºea cum era el convins cã e frumos ºi e bine . 2007. ultima îngrijitã de el. paradisiac!!! 73 Identitatea neantului. 2008. mi-a acordat Premiul pentru Publicisticã. îmi va rãmâne în amãrâtul ãsta de suflet care nici el nu este decât un simplu bilet de tren. cu toate drepturile rezervate Editorului Ceresc. Gabriel Stãnescu nu mã mai duce în America ªtefan Doru DÃNCUª oartea nu a fãcut fãcut facultatea vieþii. Îi rãmân profund recunoscãtor în eternitate! Era un om extrem de deschis. Odihneºte-te în pace. Unde am fugit de acasã?. Ultimele dialoguri cu Petre Þuþea. 2007. artiºtii. Bookfest. la standul sãu relativ mic. Muzeul Literaturii Române. 2008. al Duhului Dumnezeiesc. Totuºi. era extrem de meticulos. prieten drag! FAMILIA ROMÂNà M IN MEMORIAM . în conºtiinþa contemporanilor sãi din exil. în cele 5 zile de expunere. sugestiile… din zbor.lumea nu în „formatul” actual. dar extrem de bine pus în valoare ºi de frecventat. de sute de ori ºi. 2008.întorcea cartea ºi pe corectorii ºi pe tehnoredactorii ei. scriitorii.ºi la fel de credincios slujitor al Lui Dumnezeu.

dar ºi în sufletele nenumãraþilor care te-au cunoscut. Dar ce alergare! ªi cu cât folos. Acum te duci la Domnul. ai luptat. Cu drag. Mã voi / ne vom ruga pentru tine. Sigur cã ai pãzit credinþa. alergarea am isprãvit”. iubit ºi apreciat la justa ta valoare. ªi acolo o sã ai de lucru. Ai luptat ca un soldat fãrã de arginþi. Puþini sunt cei care te-ar putea egala în dragostea ta faþã de valorile de credinþã. Bucurã-te cã ai venit. Probabil cã îngerul tãu pãzitor þi-a ºoptit în suflet cuvântul Sfântului Apostol Pavel: „Lupta cea bunã m-am luptat. Te-ai luptat pentru þelurile tale înalte. Þi-ai ºi început cãlãtoria în ziua Învierii Sale. Doru IN MEMORIAM FAMILIA ROMÂNà Ieºirea din somn Mã trezesc deodatã dintr-un somn greu neuman Toate lucrurile par noi pentru mine Mult prea reale pentru locul pe care-l ocupã În economia peisajului Mã trezesc dintr-un somn greu Parcã m-aº fi întors din moarte întinerit Într-o altã existenþã fusesem un sfeºnic de argint Într-o alta un cais înflorit Cât timp s-a scurs de la plecarea mea? Câþi m-au dat uitãrii? Câþi m-au întristat ºi mâhnit? Mã trezesc dintr-un somn greu neuman Toate lucrurile sunt noi pentru mine Cum de-am rãtãcit drumul? De ce pe strada asta nu mai locuieºte acum nimeni? Gabriel Stãnescu . Vãd cã alergarea ai isprãvit. Împãrãþia lui Dumnezeu nu e letargie. Te-ai grãbit. credinþa am pãzit. Este creºtere infinitã în Duhul Sfânt. prietene. sã mijloceºti pentru noi. iar tu. Am aflat cu încremenire cã ai plecat. Puþini sunt cei care au curajul sã apere credinþa ºi neamul cu pasiunea pe care ai avut-o tu. spiritualitate ºi culturã ale neamului nostru. Aceastã dragoste îþi va cristaliza chipul ºi numele în istoria generaþiilor ce vor veni. ai luptat.74 DECEMBRIE 2010 Bucurã-te cã ai venit. înapoi ºi bucurã-te de ce ai lãsat dupã tine. dar altfel. al tãu prieten ºi coleg de þarã ºi de emigraþie. din îmbrãþiºarea divinã în care cred cã eºti. ai învins. Ai fost mereu pe baricade. Din mersul tãu înainte uite-te. Te-ai luptat ºi ai câºtigat. ca nimeni altul. dar cu o inimã de aur ºi cu o energie. niciodatã sub ele. ale tale ºi ale þãrii noastre. prietene. ai învins Theodor DAMIAN New York Dragã Gabi. Laºi un gol mare în cultura românã. cu o forþã care mi s-au pãrut mereu inepuizabile. Sigur cã ai luptat lupta cea bunã.

Nu am terminat facultatea. Când eram în anul III. în vecinãtate cu comuna Vicovul de Sus a mândrei ºi frumoasei noastre Bucovina. este vorba de comuna Crasna de Sus. În 1968 m-am îmbolnãvit. am riscat cu viaþa trecând printre gloanþe ºi cãlãi numai ºi numai pentru a fi liber ºi neocupat de-o altã naþie. nici vorbã. nimeni din satul nostru nu avea dorinþa de-a trãi sub ocupaþie ºi mai ales a Rusiei. împotriva statului sovietic care cu un an înainte ne-a ocupat Basarabia. lucrându-ºi puþinul teren agrar. care au trãit cinstit. calvarul prin care am trecut în vara anului 1940. cã ºi organele primãriei au plecat în aceeaºi direcþie cu armata. pentru cã astã noapte a plecat urgent din comunã regimentul de infanterie din Cernãuþi cu direcþia spre Rãdãuþi ºi nicidecum spre garnizoana din care a venit.P. am primit vacanþã de varã ºi cum era normal am plecat sã fiu alãturi de pãrinþii din comuna Crasna de Sus. având diagnosticul „Sindrom W. Mi-am pus aceastã întrebare pentru cã persoana care scrie aceastã epistolã. Sunt fiul unei familii de români. un popor. (termen redus). Am fost singurul copil la pãrinþi. la intrarea lui în curtea casei a început sã-i spunã tatãlui meu cã peste scurt timp vom fi ocupaþi de armata roºie a lui Stalin. am fost chemat în armatã pentru instruire pe o perioadã de trei luni. În acel 1940. Prin urmare am solicitat trecerea mea în retragere.W. Dar aceastã bucurie n-a durat prea mult. cu aroganþa stupidã de-a dovedi cã doar acel stat avar dupã expansiune are tot dreptul de-a subjuga un popor sau o parte a acestui popor ºi nu numai pentru cã îi este vecin de sute de ani. a fostului judeþ Storojineþ. partea de Nord a Bucovinei ºi þinutul Herþa.” – boalã cardiacã. Într-o dimineaþã ne-a bãtut cineva la poarta casei noastre. Când aveam aproape 20 de ani. era vecinul nostru pe numele de Ambros ªtefan. aºezaþi de sute de ani la poalele Carpaþilor Rãsãriteni. apoi în aceeaºi ramurã am început studiile superioare din blândul ºi liniºtitul oraº moldovean Iaºi. lãsându-mi pãrinþii ºi satul drag în care am vãzut prima datã lumea ºi locul unde am fost cel mai fericit din viaþa mea. Peste o lunã a început – pentru þara noastrã – cel de-al doilea rãzboi mondial. atât la Ministerul Apãrãrii Naþionale cât ºi în cadrul Ministerului de interne. Pentru merite de pe linia frontului am fost avansat ofiþer rezervist cu gradul de sublocotenent. a trecut prin calvarul nedemnitãþii la o vârstã fragedã. dar la împlinirea acestui termen. Revin la tema scrisorii mele prin care voi destãinui momente de spaimã ºi groazã. ocupând Basarabia. care arãta speriat ºi cu lacrãmi pe obraz. În aceste condiþii am plecat ºi eu D pe frontul de rãsãrit cu gradul de sergent T. dar la scurt timp am fost rechemat ºi încadrat ofiþer activ. peste câteva zile am fost ocupaþi prin forþã de înspãimântãtoarea armatã roºie a imperiului sovietic. ne-a ocupat pãmântul scump al patriei noastre România.(r ) Ioan ROMANIUC veteran de rãzboi e multe ori mi-am pus întrebarea.R. dar ºi prin creºterea animalelor. Fiind un copil ascultãtor ºi cu dragoste de carte.DECEMBRIE 2010 75 FILE DE ISTORIE Riscul suprem pentru a fi liber Col. Am lucrat în cadrele armatei. zice vecinul.S. ne-a mai spus vecinul. stat cu tendinþã lacomã de-a se face stãpân pe toate. cu toþii ne-am bucurat. dupã terminarea claselor gimnaziale. Dupã terminarea rãzboiului din 1945 am fost demobilizat. sau doar o parte din acest popor este obligat sã poarte spaima de-a nu fi ocupat prin forþã de un stat vecin mai puternic. nu am fost lãsat la vatrã ºi am fost mobilizat – la fel cum s-a procedat ºi cu alþi studenþi. Aceasta a fost prima ºtire care ne-a zdruncinat. de ce oare într-o societate civilizatã. când fosta U. Bucovina de Nord ºi þinutul Herþa. La sosirea mea. pãrinþii m-au trimis sã urmez liceul pedagogic din oraºul Dorohoi. Ne era dor unii de alþii. Tata a început sã-l liniºteascã spunându-i cã poate fi doar un zvon. Un zvon. De la vorbele spuse de vecinul nostru ºi pânã la sosirea armatei roºii nu a fost suficient timp în FAMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORIE . dupã care am fost pensionat.

Dupã ce am venit de la Storojineþ. mi-a curs sânge din nas pe haine. În zorii dimineþii. Totuºi am hotãrât cu orice risc sã plec în þarã. m-au capturat trei soldaþi sovietici. dacã nu credeþi. cât ºi teama sã nu fiu împuºcat de grãnicerii ruºi. trimis pe frontul de Rãsãrit cu regimentul 29 infanterie cu gradul de locotenent. am întrerupt studiile. ruºii au sosit în comunã. Acolo am fost cercetat vreo trei zile ºi lãsat sã plec acasã în Crasna.76 vederea hotãrârii ce am fi avut de fãcut. Ca sã scap de acea nedreaptã urmãrire. ar fi fost prea deºtepþi. am plecat sã vedem musafirii nedoriþi. Repet. dar timpul scurt nu ne-a oferit aceastã posibilitate. grãnicerii mi-au eliberat documente. dacã „te miros” nu te vor ierta pentru cã aºa sunt ei educaþi în ideologia ce le stã în faþã. Peste puþin timp au sosit la noi acasã câþiva tineri de seama mea ºi au propus sã plecãm în vale ºi sã ne convingem despre sosirea „cuceritorilor”. poate cã eu ar fi trebuit sã plec din þarã. Aºa dupã cum spuneam la început. când credeam cã am trecut. cavalerie. mi-au tot vorbit dar eu nu i-am înþeles. am solicitat sã rãmân cadru militar în armata românã. ba mi-au produs un dezgust ce nu încadra cu nimic civilizat. peste câteva ore. atât a întunericului din codru. Tata mi-a spus dacã asta mi-e dorinþa pot pleca. am fost încorporat în armatã. Am purtat cu mine cea mai mare spaimã. îºi ambalau motoarele la tancuri ca sã lase o mare impresie de cuceritori. nedemn pentru aceºti îmbogãþiþi pe spinarea opincarilor. m-au condus la un pichet. DECEMBRIE 2010 Dupã câteva zile. mi-au produs un gust amar. spunându-le pãrinþilor cã eu nu voi sta sub ocupaþie ºi voi încerca sã trec în þarã. ale fiarelor din codru. În ziua ce a urmat. alþii turmentaþi de bãuturã. ruºii te împuºcã. dar va trebui sã am mare grijã. Am plecat la Botoºani unde aveam rude ºi apoi la Iaºi. dar ºi cele mai mici cãderi de ramuri din arbori ºi aºa fãcându-mi cruci am tot mers pânã la o sutã de metri de linia frontierei. Dar pe când sã mã bucur cã am reuºit. Toate acestea m-au cam pus pe gânduri. În anul 1945 am fost lãsat la vatrã. Pe la orele 12 noaptea cãlãuza mea s-a înapoiat în sat iar eu am continuat drumul spre comuna Vicovul de Sus. cu toþii ne-am dat seama cã aceºti vânzãtori de mãrfuri erau ºi cei ce vindeau þara. un bãrbat al satului pe numele de Spiridon Ilie s-a angajat cã-mi va fi o bunã cãlãuzã pânã într-un anumit loc. dar pe o altã rutã. Devenind ofiþer activ. Într-adevãr am plecat pe un timp noros ºi printr-o pãdure bãtrânã ºi deasã. Militarii ruºi dezordonaþi. nu am renunþat nici o clipã la ideea de-a pleca în þarã ºi cu tot riscul într-o altã noapte am plecat. infanteriºti cât vedeai cu ochii. atunci a intrat în conºtiinþa mea teama. o fac cu scopul de a speria toatã populaþia comunei. am renunþat a con- FAMILIA ROMÂNà FLLE DE ISTORIE . unul mic de staturã cu o faþã de mongol s-a apropiat ºi mi-a lovit faþa cu douã palme. doresc sã rãmân cetãþean român. Mi-a produs o mirare cã sovieticii n-au adus ruºi ºi nici ucraineni pentru aceste treburi. au trimis din casã în casã la þãrani sã li se facã inventarul averilor. a venit din nou la noi vecinul Ambros ªtefan ºi ne-a spus plângând „adio cu România. atunci mi-am dat seama cã invadatorii au sosit ºi nu e vorba de vreun zvon. am fost surprins de o somaþie în limba rusã. vã rog coborâþi în vale (satul nostru se aflã mai departe de centrul comunei ºi aflãm poate mai târziu toate ºtirile) la fabrica de cherestea „Silvica” ºi vã veþi convinge. Pentru o simplã curiozitate. Dupã toate explicaþiile. ocupanþii ºi-au instalat oameni care sã conducã treburile administraþiei comunale. m-au dus prin sat pentru a fi vãzut de lume ºi apoi cu o maºinã pânã la Storojineþ. unii jucau cãzãceºte. sã termin studiile ºi sã rãmân cetãþean român. Ne întrebãm când au învãþat aceºti negustori limba rusã. În þara noastrã sovieticii înfiinþaserã niºte comandamente prin care identificau toþi refugiaþii din cele trei provincii ocupate sã-i determine a pãrãsi România ºi a pleca la locurile lor de baºtinã ca sã devinã cetãþeni sovietici. Se vorbea cã au fost mai din timp pregãtiþi ºi mai târziu s-a dovedit acest lucru. Prin acea întunecime a pãdurii mã înspãimântau toate miºcãrile. Noul traseu mã ducea în comuna Falcãu ºi nu Vicovul de Sus. spaima nestãpânitã. Când am ajuns la locul indicat ºi vãzând un convoi de tancuri cu motoarele pornite. aceastã încercare este periculoasã. Am plecat de data aceasta fãrã cãlãuzã cu speranþa în Dumnezeu ºi tot printr-o pãdure sãlbatecã ºi tot cu spaimã de orice auzeam în jurul meu. aud din nou o somaþie de „stai” dar de data aceasta au fost grãnicerii armatei române care în mod civilizat m-au condus la Rãdãuþi unde se afla compania de grãniceri. ei au gãsit în timpul cel mai scurt evrei care strigau la români „jos cu opincarii”. hranã ºi m-au pus în libertate. De la aceste vorbe spuse de tata am dat titlul acestui episod din viaþa mea. ale pãsãrilor de noapte. Tot în ziua ce-a urmat. Am fost chemat ºi eu de câteva ori ºi le-am rãspuns cã nu voi pleca. aºa una douã peste noapte. tunuri ca pe linia frontului. Pe mine nu m-au impresionat chiar cu nimic. Într-adevãr. ofiþeri cu aere de cuceritori aroganþi parcã ar fi cucerit o lume ºi nu un sat cu oameni nevinovaþi.

Tot timpul mi-a fost dor de locurile unde am copilãrit. doar niºte gropi adânci de unde s-au extras pietriº ºi nisipuri cu o priveliºte înspãimântãtoare. Prin aceºti buhaºi exista o alee extraordinar de frumos amenajatã. Mi-au descãrcat de trei sau de patru ori maºina cu lucrurile ce le aveam în ea. Voi explica: prin comuna mea curgea pe vremuri un afluent al râului Siret. cu o apã limpede ca lacrima de-þi plãcea sã o priveºti. dar ca militar nu puteam sã-mi vizitez satul ºi rudele. Dupã ce am fost pensionat. Dacã toatã fizionomia acestei localitãþi s-a transformat în ceva urât. buhaºii de la intrarea din satul Huta nu mai existã nici urmã. sã fie respectatã istoria popoarelor ºi a României. teii de pe marginea ºoselei. fãcându-se a cãuta obiecte interzise de a fi trecute peste frontierã. populaþia sã rãmânã la locurile ei de baºtinã pentru a-ºi respecta tradiþiile. Am încercat prin câteva cuvinte sã le explic românilor rusificaþi adevãrul ºi istoria adevãratã. otrãvirea oamenilor cu minciuni ºi neadevãruri a fost pentru ei mai presus. acum apa nu mai existã. Dar toatã aceastã discuþie a fãcut ca sã fim þinuþi timp de 12 ore în vama de la Siret de cãtre vameºi ºi de miliþia de frontierã. iar pentru pãºunatul animalelor din colhoz a fost destinatã frumoasa noastrã þarinã pentru recolte. pãºunea satului dispãrutã ºi aceasta. o sã zicem treacã.ztv. Sursa www. ajungând la rude ºi vizitând locurile ºi oamenii bãºtinaºi am rãmas foarte dezamãgit. spunându-le cã România este o þarã fascistã ºi urãºte U. în vara 2010. n-am avut absolut nimic interzis ºi acest fapt îl puteau constata de la primul control. s-a modificat adevãrata istorie. ºi democraþii. la o plecare din sat spre þarã. pãdurea de cireºi din partea sudicã a comunei a dispãrut. satul cu tot ce-l înconjoarã modificat în rãu ºi chiar foarte rãu. iar în 1953-1955 am mai urmat o ºcoalã pentru ofiþeri criminaliºti ºi am lucrat în poliþie pânã când m-am îmbolnãvit cardiac ºi m-am retras din activitate cu pensie de serviciu. fiindu-mi teamã de urmãrirea organelor represive ale statului vecin ºi totuºi.S. Desenul este semnat de colonel Corneliu Dudea. Într-o astfel de situaþie am renunþat sã-i conving. Imagine din expoziþia „Mãrturii grafice din cel de al II-lea Rãzboi Mondial” deschisã la Muzeul de Artã „Ioan Sima” Zalãu. m-am deplasat împreunã cu soþia în comuna mea Crasna.DECEMBRIE 2010 tinua studiile de la Iaºi. acest loc numit buhaºi era un grup de pãdurice din brazi ºi mesteceni o mândrie de loc lãsat de Dumnezeu. Am fãcut doi ani ºcoala de ofiþeri. tineretului bucovinean li s-a îndrugat cã Bucovina n-a fost niciodatã teritoriul românesc. obiceiurile rãmase din moºi-strãmoºii neamului. marele poet naþional a fost român ºi nu ucrainean aºa cum încercaserã ei sã-mi demonstreze fãrã argumente. ce sã vã mai scriu cã locuitorii satului nici nu mai au garduri pe lângã casele lor aºa cum este tradiþia la români. În încheiere mã rog la bunul Dumnezeu ca poporul român sã intre în drepturile lui normale. În primul rând cã pãrinþii decedaserã. cã Eminescu. pe acel loc acum sunt niºte mãrãcini sãlbatici.ro FAMILIA ROMÂNà FILE DE ISTORIE . eram tare curios sã aflu ce anume s-a schimbat. le-am afirmat cu tãrie cã ªtefan cel Mare ºi Sfânt a fost un apãrãtor al Moldovei ºi nu un cãlãu cum li s-a spus lor. cã U. dar a fost în zadar. dar rãul este ºi mai grav în ce priveºte viziunea oa- 77 menilor care au fost otrãviþi cu minciuni.S. a fãcut o mare dreptate eliberând poporul Bucovinei de sub administraþia þãrii noastre. cã cetãþile de pe malul Nistrului au fost ale marelui domnitor moldovean. Sunt sigur cã la frontierã a sosit vreo informaþie despre discuþia mea la plecare ºi neconvenit pentru cineva din comunã. meargã. am gãsit doar câteva buturugi putrede.

Ne uitãm în urmã ºi nu ne vine sã credem cã au trecut douã decenii de speranþe zadarnice.sper . fãrã menajamente. Nu mai putem sã ne ascundem dupã deget. Politica de reforme a lui Cuza. I. În istoria fiecãrui popor existã evenimente cruciale. înnoitor. perioada postdecembristã apare cu o întristãtoare sãrãcie de rezultate. domnule profesor! Ce se întâmplã astãzi în România se aflã la polul opus! F. economic. în primul rând reforma agrarã din 1864. Au creat-o politicienii ºi românii înºiºi. 1938 fiind anul de vârf al României interbelice. sã înregistreze un remarcabil progres în toate direcþiile. Ca o confirmare. România împarte cu Bulgaria ºi Albania ultimele locuri din clasamentul þãrilor foste comuniste. Iau douã exemple de perioade cu o întindere de douã decenii. se închide „paranteza” comunistã.în principal . care inaugureazã o nouã etapã în evoluþia societãþii.78 DECEMBRIE 2010 La 21 de ani de la revoluþia românã „ªansele imense care se ofereau þãrii noastre în decembrie 1989 au fost ratate” Ion LONGIN POPESCU La 21 de ani de la marea vãrsare de sânge din decembrie 1989. ºi politica de modernizare promovatã dupã aceea de Carol I. manipularea televizatã.C.P. Suntem liberi. În jurul nostru domnesc stagnarea ºi deziluzia. deschisã în 1945 de ocupantul sovietic. Nimic din ce-am visat nu s-a împlinit. Decembrie ‘89 a fost un astfel de eveniment: crucial. cultural.L.P. au fãcut ca statul român sã se smulgã din înapo- ierea determinatã . I. social.de dominaþia otomanã. politica murdarã. Veþi fi de acord . în acest interval. Am ales aceste douã perioade tocmai pentru cã ele sunt cele mai potrivite spre a fi comparate. a doua: 1918-1938. fondator. ºi sã se modernizeze rapid. totuºi. într-un astfel de moment.: Vorbiþi de douã perioade excepþionale. avem de-a face cu inaugurale: în 1859. ºansele imense care se ofereau þãrii noastre au fost ratate ºi. 20 de ani înseamnã mult. ºi se reintrã pe fãgaºul dezvoltãrii fireºti a societãþii româneºti. apar „Junimea” ºi Eminescu! A doua perioadã: 1919-1938.L.: Pentru istorici sunt foarte instructive. Progresele au fost vizibile pe toate planurile: politic. România aratã ca un animal bolnav ºi hãituit. ca aceea scursã de la cãderea regimului comunist.C. Lipseºte harta viitorului. care pune bazele statului român modern. se aºeazã temelia statului român modern. la câºtigarea independenþei (1877/ 1878). începuturile neterminate. românii mai fericiþi? FAMILIA ROMÂNà . la 22 decembrie 1989. cu degetul pe trãgaci. astfel. Pentru un individ. Din nefericire. România a izbutit. aproape o treime din viaþã. dar a progresat în vreo direcþie România? Sunt. Sã nu uitãm cã. Lipseºte o viziune. Ce reprezintã pentru istorici aceeaºi perioadã? F. Cum a fost turcul. În toate cele trei cazuri. comparaþiile cu alte intervale de timp ale istoriei naþionale. domnule profesor? Florin Constantiniu: Ca pe un inaugural ratat. se desãvârºeºte unitatea naþionalã a românilor. perioada a fost marcatã de un progres uluitor: de la Unirea Principatelor (1859). dacã avem curajul sã privim. astãzi. ne pune în faþã o oglindã necruþãtoare în care. în 1918. ne vom afla poate izbãvirea.ca la cea mai sumarã comparaþie. aºa cum am spus. Prima: 1859-1878. istoric de prestigiu european.: Într-adevãr. academicianul Florin Constantiniu. Ieºitã dintr-un rãzboi pustiitor ºi lovitã de o crizã economicã de o duritate nemiloasã (1929-1933). este adevãrat. Trista priveliºte n-a cãzut din cer. cele douã decenii de libertate din viaþa noastrã. aºa a fost ºi pistolul. un proiect naþional de salvare. FLLE DE ISTORIE Ion Longin Popescu: Cum evaluaþi. În primul caz.

În dorinþa de a câºtiga bunãvoinþa Washingtonului. Directoratul marilor puteri ale Uniunii a decis extinderea ei în Est. unirea Republicii Moldova cu România. pe atât de inutilã. în aceºti 20 de ani. Energii ºi vieþi se irosesc astfel în beneficii strãine. o biruinþã postdecembristã. s-a aflat la unison cu societatea moldo-munteanã. am încheiat tratatul dezastruos cu Ucraina.P. Dacã România profundã se zbate în dificultãþi ºi deznãdejde. SUA ne-au închis uºa la summit-ul de la Madrid.: Cred cã principalul vinovat de aceastã situaþie este însuºi poporul român! El ilustreazã perfect observaþia cã „un popor de oi naºte un guvern de lupi”. generaþia paºoptistã (Mihail Kogãlniceanu. Criza economicã nu a fãcut decât sã agraveze relele care au precedat-o. cea mai lacomã ºi cea mai arogantã din istoria României. A fost o decizie americanã. lipsitã de un proiect naþional ºi incapabilã sã-ºi mobilizeze resursele pentru a valorifica ºansele ce i se ofereau: în primul rând.L. F.C. Lipsit de spirit civic. guvernanþii nu au ºtiut sã atenueze ºocul crizei ce ne-a lovit. în ultimii 20 de ani. resemnarea românilor. În 1918. te întrebi ce vor fi fãcând în ele). Nicolae Iorga) s-a aflat la unison cu societatea care voia „România Mare” ºi afirmarea ei pe plan european. totuºi. românii nu au mai fost în stare sã repete performanþele din perioadele pe care le-aþi amintit? F.din nevoia de câºtig . Responsabilitatea ei faþã de situaþia catastrofalã a României este imensã. Spiritul de demisie. decât pentru noii ciocoi postdecembriºti. ºi-a rezolvat pãsul lui. s-au strâns în proprietatea clasei politice. putem vorbi de o „ratare” postcomunistã a României? F. ºase locuinþe. Case peste case (oameni po- 79 litici cu patru.P. cumnat. Aduceþi-vã aminte cã. nici societatea româneascã nu au fost în mãsurã sã asigure inauguralului din decembrie 1989 justificarea imenselor posibilitãþi oferite de cãderea comunismului.: Cine este vinovat de aceastã situaþie? F. ºi în cazul intrãrii în Uniunea Europeanã. clasa politicã prosperã. naº. Cum sã îndrepþi o þarã. Românii pleacã . mobilizator ºi stimulator. societatea româneascã a fost profund divizatã (vezi „Piaþa Universitãþii”). învãþãmântul în crizã. Acum.: Pãrerea mea este cã perioadele de progres sunt asigurate de conjugarea eforturilor elitei politice ºi intelectuale cu angajarea plenarã a maselor într-un proiect naþional. Pe scurt.C.sã lucreze în Spania sau Italia. avidã de cãpãtuialã ºi sigurã de impunitate. În 1859. România a devenit membrã a NATO.: Vorbim de clasa politicã ºi de societatea româneascã. agricultura e la pãmânt. Brãtianu). În lupta împotriva terorismului islamic. sistemul de sãnãtate în colaps.P. „Un popor de oi naºte un guvern de lupi” I. fãrã a obþine niciun folos.L. au vrut-o.L. Din 1989. când România a dus o campanie pe cât de zgomotoasã. ea s-a aruncat asupra României cu un singur gând: sã se îmbogãþeascã. I. în acest context.P. Brãtianu. C. evaluarea americanã s-a schimbat radical. Take Ionescu. Directo- FAMILIA ROMÂNà FILE DE ISTORIE . generaþia Marii Uniri (Ion I. Nu poþi sã-i condamni: mai bine sã lucreze pentru strãini. Dacã prin fin. Cea dintâi a întrunit trei superlative: cea mai incompetentã.: Cu alte cuvinte. care sunt ale Uniunii. cea mai creatoare generaþie a istoriei româneºti. Dacã avem un dram de sinceritate. nici clasa politicã. de þarã.: Intrarea României în NATO ºi UE a fost.L.DECEMBRIE 2010 Existã un mare ideal naþional care sã-i mobilizeze pe români? În raport cu 1859-1878 ºi 19181938. sã lupte în Afganistan. „Clasa politicã s-a aruncat asupra României cu un singur gând: sã se îmbogãþeascã.C.: De ce. trebuie sã recunoaºtem cã suntem încã departe de a fi o þarã la nivelul standardelor vest-europene. cinci. Pe român nu-l intereseazã situaþia generalã.: Sã fim serioºi! Am intrat în NATO pentru cã SUA. sã tragã la rãspundere clasa politicã sau sã „tempereze” setea ei de înavuþire. A jefuit cum nici huliþii fanarioþi n-au fãcut-o. pasivitatea. ultimii 20 de ani nu ne dau decât infime temeiuri de satisfacþie ºi deloc de mândrie. care voia unirea ºi independenþa. vile în þarã ºi strãinãtate. au permis clasei politice sã-ºi batã joc. maºini de lux etc. vedem cã politica este mijlocul cel mai sigur de îmbogãþire. poporul român nu a fost capabil. amic etc. restul ducã-se ºtim noi unde! Moºtenirea multisecularã a lui hatâr ºi bacºiº a rãmas atotputernicã. A jefuit cum nici huliþii fanarioþi n-au fãcut-o” I. care îi trateazã cu un dispreþ suveran. Dupã 11 septembrie 2001. Ion C. în 1997. SUA aveau nevoie de noi aliaþi. Incompetenþi. asistãm la situaþii ºi mai dramatice. I. constatãm cã industria este lichidatã. nu un merit al guvernanþilor români. factorul decisiv al Alianþei. nepedepsitã. Astãzi. când cetãþenii ei se gândesc fiecare la sine ºi nu la binele comun!? Astãzi. Lipsitã de expertizã. ªtiam cã avuþia este rezultatul unei activitãþi economice. individualitatea României pe plan internaþional dispãrutã.C. O situaþie similarã.

între ei. Practic. în primul rând. care îi copiem în atâtea privinþe. da. am dispãrut de pe harta diplomaticã a Europei. Noi. când cineva abordeazã aceastã problemã. guvernul a iniþiat o dezbatere despre identitatea naþionalã.C.L. Anii 1989-2009 vor fi consideraþi o perioadã de declin.: Dacã vorbim de un patriotism lucid. în anumite cercuri ale intelectualitãþii noastre ºi ale societãþii civile. clasa politicã ºi poporul român împãrþind. din rândul elevilor sau studenþilor. dar cãruia îi DECEMBRIE 2010 poate rezista.. aº spune. ªi. ca o boalã ruºinoasã.L. România a devenit o piaþã de import.C. suntem un fel de colonie. În perioada interbelicã.: Ce-i lipseºte României pentru a fi din nou ceea ce a fost cândva? F. fãrã îndoialã. cred cã judecata urmaºilor ºi. a istoricilor. se aud imediat voci care îl acuzã cã este naþionalist. În Franþa.: O „mare idee”. în continuare. fãrã nicio exagerare patriotardã.îi am în vedere pe cetãþenii SUA . Cioran ar fi vrut ca Bucureºtiul sã devinã Bizanþul sud-estului Europei. Nu o rezistenþã. Nobelul.: Peste o sutã de ani.ne oferã cel mai frumos exemplu de patriotism. Sã-mi iubesc þara ºi poporul. Aveam ºansele sã fim Bizanþul Europei de SudEst.P. dar cred ca identitatea naþionalã are o componentã esenþialã: memoria istoricã.: Mondializarea este un proces cãruia România nu i se poate sustrage. în egalã mãsurã. Când monumentele istorice se pãrãginesc ºi se ruineazã. a fost desãvârºirea Unirii. „Patriotismul e privit. Înainte de 1859.P. Poate este o deformare de istoric. ºi atunci.P. Astãzi nu ne mai însufleþeºte nici un ideal mobilizator.. dar sã nu le ascund niciodatã defectele. nostalgic etc. Am rãmas însã la periferia Europei.: Cum credeþi cã vor judeca perioada postdecembristã urmaºii noºtri de peste o sutã de ani? F. Înainte de 1918. ci printr-o afirmare a identitãþii naþionale. ca o boalã ruºinoasã” I. la grãmadã .L. de caracter antagonic. supus la tot felul de „reforme” ºi „programe” inepte ºi distructive. þara cu o atât de veche ºi strãlucitã culturã. va fi foarte severã. În politica externã. scriitorii români aºteaptã. În stadiul actual. rãmânem indiferenþi la minunata lor pildã.: Mai poate fi patriotismul o valoare în zilele noastre? F. peste un secol. Tradiþia se cultivã. memoria istoricã e pe cale de dispariþie. În plan cultural. responsabilitatea pentru aceastã tristã realitate. cred cã sectorul în care România ar fi putut sã se manifeste cu ºanse de succes era cel cultural-ºtiinþific. Sã dea Dumnezeu ca atunci. România sã aibã situaþia fericitã pe care a ratat-o astãzi! (Românian VIP) FAMILIA ROMÂNÃ FLLE DE ISTORIE . Americanii .C. a fost Unirea. Astãzi nici nu vrem. un mare proiect naþional.am intrat ºi noi. Din nefericire. I. ele sau au plecat în strãinãtate sau au dispãrut în mediocritatea din þarã.L. Economic.80 ratul marilor puteri a considerat însã cã este în interesul sãu aceastã extindere.C.iertaþi-mi expresia! . prin cunoaºterea istoriei. I. La noi.: Mondializarea ameninþã structura fiinþei naþionale. în anumite cercuri ale intelectualitãþii noastre ºi ale societãþii civile. Nu cunosc vreun produs românesc vestit la export. I.P. Patriotismul e privit. Dacã. guvernanþii postdecembriºti ºi-au bãtut joc de învãþãmântul românesc. Eu unul am aderat la principiul atât de sãnãtos al „Junimii”: „Patriotism în limitele adevãrului”. au ieºit elemente de valoare. ar fi putut deveni. Se poate sustrage România acestui carusel mortal? F. nici nu putem sã ne afirmãm.

dar ºi unii securiºti ºi scriitori cunoscuþi.Marcel Petriºor a primit pedeapsa capitalã pentru cã s-a solidarizat cu miºcarea anticomunistã din Ungaria. Îi dãdusem cartela mea pentru cantinã unui lui: scriitorul originar din Zãrand. lucrarea urmând sã fie efectuatã de aceiaºi ofiþeri ai Direcþiei V care au participat la introducerea ºi scoaterea tehnicii operative. sã se introducã Aparatura de Mãsurã ºi Control la editura Cartea Româneascã în biroul lui Marin Preda *.Prietenii plãtite cu 13 ani de puºcãrie O nouã mãrturie în procesul comunismu. fost ofiþer DIE din reþeaua de spionaj cãzutã în Austria ºi astfel recuperat pentru activitãþi interne ale securitãþii. Pentru asigurarea lucrãrii este necesarã afectarea unei maºini de la ora 21 la ora 3.. Florea Alexandru Gheorghe. colaboratori ai lor. a fost invitat la manifestãri culturale de cãtre fostele organe PCR din Deva. Vor fi prezenþi din partea IMB tovarãºul locotenent colonel Lãzãruþ Ion. I. în care este menþionat ca ofiþer de securitate ºi Ion Bujor Pãdureanu. unde.* subl. dupã patru ani de claustrare.prieten care era urmãrit de Securitate”. DUI 2583. din datele ce le deþinem rezultã cã se vor pune la cale planuri de acþiune ale unor scriitori în vederea Conferinþei Naþionale a Scriitorilor.5 aprilie 1972 a mai fost instalatã AMC în acelaºi birou. jud Hu. Prim. -obedienþi. General Maior Borºan Dumitruþ” (f. Astãzi.Simeria.. Cazul Marcel Petriºor .B. vol. În primãvara lui 1957. ca oaspeþi ai tovarãºei Mitrofan Maria.Un hunedorean în Arhivele CNSAS ªeful direcþiei V. urmãrirea scriitorilor din USR. din Deva.. cel ulterior mort în detenþie la Timiºoara. are puterea sã râdã de tragedia prin care a trecut: „Abia ieºisem din puºcãrie. ajuns la aproape 80 de ani. Fusese condamnat la moarte pentru acþiuni împotriva regimului comunist.secretarului PCR Radu Bãlan.DECEMBRIE 2010 81 Istorie recentã Pagini din arhivele CNSAS (selecþii de Eugen Evu) Ion Bujor Pãdureanu .c. Împreunã cu editorul C. red. secretara cu propaganda la judeþ.„Editorul”) …în 1972 urma sã aibã loc Conferinþa Naþionalã a Scriitorilor. 41. dupã 1989. La 20 ianuarie 1972 Inspectoratul Municipiului Bucureºti emite o Notã raport: „în baza ordinului conducerii inspectoratului urmeazã ca în ziua de 1 Mai a.nunþ. 2008. din satul Tâmpa .P. ACNSAS) *fragment din România Literarã nr. Prima datã am fost condamnat pentru omisiune de de- FAMILIA ROMÂNà FILE DE ISTORIE . maior Bojin Marius. care vor asigura pãtrunderea ºi supravegherea obiectivului. sub girul ex. Spiritele începeau sã se agite la Securitate. la numai 27 de ani. DUI 2583 vol. A avut loc o masã festivã. cãpitan Stãnescu ªtefan. Marcel Petriºor credea cã i s-a sfârºit viaþa. þinând legãtura prin „Storno”. 41. nedoara) . cãpitan Pãdureanu Ion Bujor*. Menþionãm cã în perioada 2 decembrie 1971 . 1 . Cornel Popescu. I.R.43. De acord ªeful serviciului Colonel Biriº Vladimir” (f..

susþinutã de credinþã. în concreteþea lucrului înfãptuit. Maramureº. consider cã aceasta a fost inscripþionatã în limba românã bãtrânã pentru un strãmoº de-al poporului nostru pe care îl chema CULÃIEª. ºi asta o dovedeºte nu numai existenþa de necontestat a unor puternice enclave de populaþie ºi civilizaþie vlahã trãitoare în zona Thessaliei greceºti. Revenind la stela funerarã din insula Lemnos. În timpurile de dinainte de creºtinism. care nu reprezintã decât un dialect al limbii române bãtrâne. a cuvântului ce transformã imaginaþia mentalului. SE RUINA MURIND. FLLE DE ISTORIE CULÃIEª NA CUM SI AZI MA RAZÃM MEU ªAIZECI AI AVE ªI VISU-I SO-RUINA SI VAI CE TOVARê VÂNA-ªI LÃSA EL. CULÃIEª CU CÂTE-A SALE ΪI RUINA VISU. ceea ce în limba românã s-ar traduce prin Þâncla. nume simplu de înþeles pentru români însemnând piticuþa.. stelã datatã ca origine în secolul ºase Î. stela lasã sã se înþeleagã cã mesajul a fost conceput de soþia acestuia într-un limbaj ausonico-palatalizat caracteristic astãzi zonei Oaº. aproape toate insulele arhipelagului purtau denumiri în limba pelasgã. ªI VAI AVEI ªAIZECI DE AI (ANI). ºtim cã arinul este un copac de apã. TÃIND ÞÃRÂNA ROMÂN CHIPEª (BRUNET) ªI VAI APT TE ÞÃIEI (ÞINE-AI). ºi ridicatã în memoria unui soldat cãzut în luptele cu perºii. þânc. Insulei Lemnos grecii îi spuneau Arinia. cuvânt însemnând mezin. limbã care nu diferea cu mult de limba românã de astãzi. cultura urletului profund. de valurile antice ale AHEILOR. ci ºi rãspândirea acesteia pânã în cuprinsul Peninsulei Italice. RAZÃMUL MEU. mititica. românii.H. aºchiuþa. . Insist asupra motivului de bazã potrivit cãruia multe din inscripþiile nedecriptate ale trecutului Europei se datoreazã neluãrii în considerare a limbii ro- Î FAMILIA ROMÂNà mâne ºi a marginalizãrii acesteia în favoarea etruscei. Noi. icuþa. Pânã ºi denumirea VAL-AHEI suportã trimiterea la sud-estul continentului locuit de triburile. cunoscutã în vechime sub denumirea de Valahia Mare. MUNCIND DACà Þ-O FO DAT.82 DECEMBRIE 2010 Origini Decriptarea stelei funerare din insula greceascã Lemnos George CADAR ntregul arhipelag egeo-mediteranean poartã amprenta civilizaþiei pelasgogetice. Messina se chema în vechime Zancla. Transformând înscrisul semnelor feniciano-runice în litere latine. Insula Ischia purta denumirea de Pithicussa. Þânca. nume de alint utilizat ºi în zilele noastre în întreg spaþiul românesc. cei care au desãvârºit în istorie cultura ACHAULEANA. diminutiv de la NICOLAE.

Jaca. cu slovacii ºi cu þiganii a dus la ajustãri ºi împrumuturi culturale reciproce. ca ºi la o fireascã menþinere a identitãþii culturale. Letea mare. faþã în faþã. Pe data de 13 iunie 1919 Consiliul Suprem al Antantei acceptã noua graniþã. începutul sec. Arad. Otlaca Pusta. Cristor. (în aceastã calitate va negocia vânzarea Alaskãi). CHITIGHAZ. în orice caz. centrele lor de ancorare identitarã. sau Ghiula). …sunt stabiliþi în Bazinul Criºurilor (Koros) în sudul Câmpiei Panonice. Aceste aºezãri ºi românii care le populau au stat laolaltã (ca ºi Maramureºul istoric. Timiºoara. mai întâlnim comunitãþi româneºti în sudestul Ungariei la Apateu. Batania. la 2 km. …coexistenþa fireascã cu ungurii. volohii (nume dat românilor de cãtre slavii estici) nu sunt români. Dupã 900 triburile fino-ugrice au avut de înfruntat riposta militarã a lui Menumorut (Criºana). Ciorvas. aflatã la 2 km de hotar a fost atestatã în anul 1232 sub toponimicul Elec. erau aici la 896 când ungurii pãtrund în Panonia ºi Anonymus. În 1849 populaþia FAMILIA ROMÂNà CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI . rãmânând în stepa ungarã pe „barba” lor. M. concluzia (R. Aºezãrile lor sunt aproape de frontiera cu Romania: JULA (scrisã ºi Giula. secuii ºi saºii. în 1812 de cãtre Moise Nicoarã (ªcoala normalã Preparandia). al XII-lea. Petersburg. Cenadul Unguresc.DECEMBRIE 2010 83 CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI ROMÂNII DIN VECINÃTATEA IMEDIATà – O iniþiativã a Institutului „Fraþii Golescu” Românii din Ungaria Fotografii din arhiva revistei „FOAIA ROMÂNEASCÔ (Jula) …sunt în Bazinul Criºurilor de când lumea.) De aici. Dupã ce Maria Tereza aprobã (1777) legea ºcolarã „Ratio educationis” apar ºcolile româneºti populare (confesionale). de Salonta apare menþionatã încã din sec. sau Gyula. adicã pe cont propriu.) Dispute istorice. la 10 km de frontierã existã deja în sec. va ajunge general brigadier ºi consul american la St. MICHERECHI. fosta capitalã a judeþului Bichiº este atestatã în 1295. de altfel) cu fraþii lor – sau dacã preferaþi. Iarãºi dãm peste gâlceava istoricilor. al IX-lea. Sacal. ALETEA . Bichiº. Gelu Românul (la est de Porþile Meseºului) ºi Glad (Banatul de mai apoi. Peter. Din Jula pleacã în Lumea Nouã Gheorghe Pomuþ care. dar întâmplarea face ca ºi cronica ruseascã a lui Nestor Povestea anilor trecuþi (Kiev. (Istoriografia maghiarã oficialã însã va refuza sã recunoascã existenþa românilor în Transilvania ºi Criºana. iar pe 12 octombrie 1919 o aduce la cunoºtinþa guvernului României. cum s-ar spune. în urma Rãzboiului Civil. Raliade. prima dintre ele fiind deschisã la Arad. Vecherd… în total vreo 21 de localitãþi unde traiesc (ºi) etnici români. al XII-lea ) sã ne spunã cã ajungând în Panonia la sfârºitul sec. Pocei. nu-i aºa. al XV-lea. Darvas. în arealul lor etnic – pânã dupã primul rãzboi mondial când se traseazã noua frontierã româno-ungarã. Nubert Cheþan) cã românii din Ungaria sunt urmaºii populaþiei româneºti din Voievodatul lui Menumorut. notarul anonim al regelui Bela al II-lea – sau Bela al III-lea – nu omite sã-i menþioneze în Gesta Hungarorum. Vorbesc limba românã (subdialectul criºan) cu elemente comune ariei Criºana – Banat. Din acest moment. românii criºeni sunt rupþi de Oradea. ungurii au avut a se rãfui cu slavii (sclavinii) ºi românii (volohii). cãci susþin unii. Bichisciaba. În afara capitalei Budapesta.

…ºi atunci. dedicatã relaþiilor cu românii din strãinãtate. un remarcabil interes pentru teatru. iar din 1998 Foaia româneascã – încearcã sã-ºi gãseascã locul ºi rolul în viaþa minoritãþii româneºti din Ungaria. FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI . Un efort editorial constant. (cu excepþia perioadei 1945-1960 când au existat ºcoli de stat cu predarea în limba maternã). Dansatorii tradiþionali din Aletea sau „jucãuºii” din Micherechi sunt apreciaþi ca reprezentanþi autentici ai „danþului” românesc. a limbii maghiare. preºedintele Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria. peisajul publicistic. lui Adrian Darabana ºi Gheorghe Marina ºi. la Jula. în anul 1951. La sfârºitul anului 1957. Fundaþia Naþionalã pentru Românii de pretutindeni. prima revistã a românilor din Ungaria de dupã cel de-al Doilea rãzboi mondial a fost fondatã de Uniunea Culturalã a Românilor din Ungaria. Graþie folcloristului Samuel Domokos. greco-catolici din Ungaria trec sub jurisdicþia Episcopiei greco-catolice de la Hajdudorog. redactor ºef al revistei Foaia româneascã. În baza unei legi din 1940 bisericile greco-catolice din Ungaria primesc preoþi maghiari. În timp însã. românii din Ungaria. De la începutul anilor ’90. nu în ultimul rând lui Dan Tãnasã ºi blogului sãu „tupeist” ºi frecventat. mai sunt români? Da. Asociaþia Onoare ºi Patrie. Revista Foaia Româneascã. Ioan Ciotea. În anul 1912 românii uniþi. La fel la Mãnãstirea ortodoxã din Sacal (înfiinþatã în 2002). La Catedrala Sfântul Nicolae din Jula liturghia este sãvârºitã zilnic în limba românã. informând ºi educând publicul cititor din Ungaria în spirit românesc. datoritã împrejurãrilor politice din acele vremuri. redacþia a fost mutatã la Budapesta. cu titlul Libertatea noastrã. politica asimilãrii avea sã înlocuiascã politica convieþuirii. Aducem mulþumiri: Domnului dr. Parteneri media: Romanian Global News. Editura „Noi” (Jula). Organizaþia Studenþilor Basarabeni Bucureºti. sãptãmânal al românilor din Ungaria. în 1971. Foaia – care a trecut prin mai multe schimbãri de titlu: Noi. biserica baptistã foloseºte la slujbã ºi limba românã. Dupã 1960 se accentueazã (inclusiv prin cãsãtorii mixte) procesul de asimilare.84 românã ortodoxã din Micherechi reuºeºte sã-ºi termine noua bisericã din cãrãmidã. indiferent de etnie. O lege din 1920 impune folosirea în ºcoli. Ziarul revine la locul lui de baºtinã. Tot aici. În 2000 se înfiinþeazã Episcopia Românã de la Jula (21 de parohii). Jula . oameni ºi locuri din comunitatea românilor din Ungaria”. ca ºi predarea în ºcolile confesionale greco-catolice se face de-acum înainte în limba maghiarã. Proiectul Românii din vecinãtatea imediatã este susþinut de: Uniunea Culturalã a Românilor din Ungaria. Forumul Internaþional al Jurnaliºtilor Români. slujba religioasã. În 2001 se deschide Centrul Cultural Ortodox de la Micherechi. Foaia Noastrã apare sãptãmânal din anul 1978. uniune care a înfiinþat ºi editeazã de 60 de ani revista românilor. Noi. Revista Familia românã. Sã-i cunoaºtem. Invitatul vernisajului: Doamna EVA IOVA. la fel povestirile lui Mihai Purdi din Otlaca-Pusta sau Teodor Simonca din Chitighaz. activismul organizaþiilor neguvernamentale de DECEMBRIE 2010 aici au schimbat cumva pasul ºi direcþia unui drum „singuratic”.ro. Vasile Gurzãu este recunoscut pentru basmele sale „maghiare ºi române”. la Jula. basarabeni. Perioada budapestanã a fost hotãrâtoare ºi pentru viitorul scrisului în limba românã pe aceste meleaguri. „Participarea la expoziþia Românii din vecinãtatea imediatã: Ungaria” este un bun prilej de prezentare a sãptãmânalului de ºase decenii a românilor din Ungaria ºi a valorii arhivei fotografice care cuprinde cele mai semnificative momente ºi valori. schimbându-se titlul revistei în Foaia Noastrã. Clubul Maramureºenilor din Dreapta Tisei. Institutul „Fraþii Golescu” este organizaþie neguvernamentalã.

din grãdina lui Lorinþ. Pânã anul trecut. Gheorghe. Ei s-au curãþat de mult. acum rãposat. 36 de ani mai târziu. unchiul Lorinþ. mai trecea câte o drezinã. românilor din dreapta Tisei li s-a sugerat sã se descurce singuri.Slatina Bucurie – supãrare. în 1962. unde. am gãsit un loc ascuns în care sã trag O miºeleºte un fum. dupã ce am trecut pe jos. chiar dacã au fost cam FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI . Mihai Tocari. preºedintele Asociaþiei social-culturale a românilor din Transcarpatia „George Coºbuc”. am bãut vodcã la 400 de metri sub pãmânt într-o galerie de sare. oraºul în care am mâncat pentru prima datã knedli cu tocãniþã. Pe acolo. Cã strada principalã din Slatina. Dupã cum am mai scris. în dreapta Tisei. aceste manifestãri erau organizate ºi finanþate de Consulatul General al României de la Cernãuþi. Parcã ºi vameºii ºi grãnicerii ucraineni sunt mai domni ca omologii lor. Dar nu am mai gãsit cãrarea. care acum e medic. Revenit acasã. are hârtoape. Simt ºi acum gustul aluatului fiert ºi al sosului preparat de marele bucãtar al Slatinei. de mânã cu pãrinþii. un cartier mirific. de vreo 12 ani. preºedintele Asociaþiei Speranþa ºi Anica Bococi. Distanþa nu era mai mare de 300 de metri în linie dreaptã. unchiul prin alianþã al mamei. am vãzut soldaþi cu puºcã ºi garduri de sârmã ghimpatã. De parcã eram în Zona fraþilor Strugaþki sau a lui Andrei Tarkovski. în capodopera cinematograficã numitã „Cãlãuza”. etnicii minoritari din Ucraina pot sãrbãtori oficial Ziua naþionalã a þãrii mamã. pânã la Slatina. Slatina. preºedintele Asociaþiei Maramureº-Slatina au organizat manifestãrile dedicate Zilei Naþionale a României. era lãsatul Secului. mi-am chemat prietenii sã mergem împreunã în grãdina lui Lorinþ. parcurgeam vreo 2-3 kilometri. fratele lui Gheorghe. La Slatina. Pe ambele maluri ale Tisei. unde. ªi s-au descurcat de minune. frumos dantelatã de utilajele performante. pe un bulgãre de sare Florentin NÃSUI raºul pe care îmi place sã-l numesc pe un bulgãre de sare. Sau invers. Ilie. unde nu ne vede nimeni când pipãm. De asta ne-am amintit noi sâmbãtã. unde am fumat pe ascuns cu Ilie. unde. românii. Gheorghe Opriº. fiul lui Lorinþ. Slatina de la capãtul Sighetului. gândeam atunci. îl cunosc de fix 48 de ani. În acea zi de sâmbãtã. atunci nu ne-a pârât babacilor pentru cã avea doar 2 ani. de vinã sunt specialiºtii drumari de odinioarã. Slatina. 27 noiembrie 2010. ca la Sighet. De la marginea satului unde eram cazaþi la pãrinþii lui nea Ion. dar necunoscut al Sighetului. prin întuneric. prof. Sâmbãtã. primarul Gheorghe Uhali. Acolo. Atâta doar cã aici s-a turnat asfalt peste calupuri. Ilie mi-a arãtat cam pe unde locuiesc eu în Sighet. la prima convorbire dupã atunci. am trecut din nou peste apã. nu am înþeles atunci cine e în puºcãrie? Ei sau noi! Sâmbãtã. Dupã calendarul vechi. aceeaºi de 6 decenii.DECEMBRIE 2010 85 Transcarpatia . Cum ºi pe acolo suflã vântul prin visterie. postul Crãciunului a început duminicã. La Slatina. din când în când. Alte vremuri. în pruncie. La cei 7 ani ai mei. pe podul vechi de la Cãmara Biserica Albã.

86 singuri. Nici o oficialitate din România nu s-a ostenit sã treacã râul de frontierã. Totuºi, cu multã plãcere ºi bucurie au venit la fraþii lor cei din Ansamblul „Florile Izei” din Sighetu Marmaþiei (Gheorghe ºi Ioan Dunca, Pãtru Bârlea, Maria ºi Petru Botiº, Ana Ardelean, Anuþa Zubaºcu, Maria ºi Ioan Moº, Liviu Cârcu), Ioan Tivadar directorul ªcolii de Arte „Gheorghe Chivu”, Petru Cudrici, primarul Bârsanei, care a recunoscut cã nu a ascultat, nu a simþit aºa cum a simþit la Slatina Imnul României. Adicã, solemnitãþile de la Primãrie au fost precedate de intonarea celor douã imnuri naþionale, ale Ucrainei ºi României. Asta, dupã parastasul oficiat în Capela Ortodoxã Românã din centrul Slatinei, unde soclul statuii lui ªtefan cel Mare este gata, dar din cauza unui funcþionar birocrat statuia zace încã într-un garaj. Parastas în memoria victimelor Holodomorului a celor peste 10 milioane de ucraineni uciºi prin înfometare de regimul stalinist în perioada interbelicã. În faþa mulþimii adunate în sala de festivitãþi a Primãriei au vorbit organizatorii, invitaþii de peste apã ºi istoricul Ion Huzãu, din Slatina: ”Chiar dacã înaintaºii noºtri au fost la Alba Iulia, ziua de 1 Decembrie este pentru noi o pseudo-bucurie, dar suntem mulþumiþi cã trãim în acelaºi spaþiu Carpato-Danubiano-Pontic. Noi mai sperãm totuºi într-o unire: intrarea Ucrainei în Uniunea Europeanã.” Profesoara Ana Moderco, de la ªcoala româneascã de gradul 1-3 (unde la liceu sunt doar 24 de elevi) ºi dirijoarea corului bisericesc, Ileana ªiman au pregãtit un spectacol de excepþie în care copiii, elevii ºi cei câþiva adulþi din cor au impresionat asistenþa pânã la lacrimi. Moderatorul întâlnirii, Vasile Ona Jotu, a chiar zis la microfon, în timpul spectacolului: primarul nostru plânge. ªi atunci, m-am bucurat cã nu am fost singur.

DECEMBRIE 2010 Impresionantã vocea sopranei de clasa a VIII-a, Geta Popovici, care a cântat solo „Nu uita cã eºti român” ºi Balada lui Pintea, baladã interpretatã cu multe decenii în urmã de Victoria Darvai, nãscutã la Biserica Albã. Am remarcat ºi alþi soliºti sau soliste de valoare printre copii, dar am reþinut doar numele fraþilor Grin ºi a lui Adi Huzo. Dulce de tot a fost ºi fetiþa de doar 4 ani, cu cizmuliþe roºii. La vioarã l-am auzit pe Vasile Marina din Ocna Slatinii, clasa a VIII-a, elev ºi al ªcolii de arte din Sighet, unde face vioarã cu Ioan Dunca. Spectacolul s-a încheiat cu recitalul sighetenilor. La ultimul cântec, cei prezenþi în salã s-au ridicat în picioare. N-am numãrat lacrimile. La lumina Lunii de dincolo de nori, în faþa Primãriei, clãdire pe care, alãturi de drapelul naþional al Ucrainei, sunt arborate ºi drapelele României ºi Ungariei (etnicii români ºi maghiari fiind majoritari în Slatina) s-a încins Hora Unirii. La cina festivã le-am povestit prietenilor cã, în urmã cu 12 ani, am sãrbãtorit ziua României la Biserica Albã, tot aºa, la sfârºit de noiembrie. Manifestãrile de 1 Decembrie din þarã, le-am vãzut la televizor. În „Graiul Maramureºului”, am scris apoi cã de Ziua Naþionalã a României mai bine m-am simþit în Ucraina! ªi în 2010, pot afirma cã sâmbãtã, 27 noiembrie, la Slatina am trãit în 3 ore 30 de zile Naþionale la un loc. 20 au trecut. Regretatul prieten, poet ºi ziarist din Apºa de Jos, Ion Mihalca, se mândrea mereu cã e român din dreapta Tisei, zonã pe care el ºi alþii o numesc România Micã. Dupã 20 de ai de când trec iar Tisa cu drag, dupã recitalul de sâmbãtã al elevilor din Slatina pot spune cu mâna pe inimã, cã România… micã e la noi!

FAMILIA ROMÂNÃ

CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI

Bouþul Mic, un mare sat, în tradiþii ancorat
Florentin NÃSUI e mult mi-am tot dorit sã ajung în satele Bouþul Mic ºi Bouþul Mare ce aparþin de comuna Strâmtura din raionul Teceu, Ucraina. La invitaþia medicului Ion Botoº, preºedintele Uniunii Regionale „Dacia” a românilor din Transcarpatia , am trecut din nou Tisa pentru a participa la Ziua Limbii Materne, manifestare internaþionalã ce s-a desfãºurat în întreaga lume.

D

De ce s-a sãrbãtorit aceastã zi la Bouþul Mic, cu douã sãptãmâni dupã, am aflat mai târziu. Adicã, în a doua zi frumoasã a începutului de martie, cu soare ºi temperaturi maxime de 15 grade Celsius. Din Apºa de Jos, îmbarcaþi în Loganul condus de doctorul în istorie Ilie Gherheº, copilotat de doctorandul Dorel Todea, am urmãrit „Lada” dlui Botoº, pe un drum care începea sã

DECEMBRIE 2010

87

devinã tot mai… „desgropat” ºi ºerpuit din cauza bãltoacelor ce trebuiau ocolite. În timp ce localnicii treceau pe lângã noi ca vântul în limuzinele lor înnoroiate, noi nici Lada n-am mai ajuns-o, de-am tot întrebat: bine merem spre Bouþ? ªi-am tot mers din hop-hârtop admirând imensele case ºi strãlucitoarele garduri de pe lungul drum al Apºei. Dupã 10 kilometri, la intrarea în Strâmtura, am dat de o porþiune cu asfalt, dar bucuria a durat 2 kilometri, cã iar am ajuns în sãlbãticie. Nici case, nici oameni, nici maºini. Doar un indicator care ne informa cã pânã la Bouþul Mare ºi Bouþul Mic mai sunt 2 km… infernali. Cu pante ºi rampe lungi ºi abrupte, cu prãpastie în dreapta, ºi munte dezgolit, în stânga, cu stânci, gata sã se prãvale peste tine, cu bãltoace ºi tinã pânã la toba de eºapament. Ce bine cã nu-i zãpadã, cã nu-i iarnã, cã nu-i februarie! Dupã aproape o orã, de când ne-am abãtut de la drumul naþional, am ajuns la destinaþie, afirmând în sinea mea cã nu mai vin aici niciodatã! Dupã câteva ore însã, descoperind comorile satului populat de oameni minunaþi, mi-am schimbat pãrerea. ªcoala Medie de gradul I-II, bãgatã sub un deal, sub pãdure, nu-i prea arãtoasã pe din afarã, dar în interior este foarte bine pusã la punct ºi îngrijitã. De la director, prof. Gheorghe Opriº, am aflat cã la întreþinerea ºcolii, alãturi de cei 10 profesori ºi învãþãtori participã ºi pãrinþii celor 126 de copii ce învaþã aici. Primarul comunei, Vasile Buga, cel mai tânãr primar român, era încântat de solidaritatea consãtenilor sãi din centrul de comunã ºi cele 3 sate, aceºti români maramureºeni, oameni ai muntelui, care participã cu drag la toate acþiunile la care sunt solicitaþi, inclusiv când e vorba de vreo susþinere financiarã. Tot el îºi cerea iertare pentru starea drumurilor, scuzându-se cã iarna ºi dezgheþul au fost de vinã, dar în curând , uliþele vor fi tomnite la loc. Un localnic îmi povestea despre ospitalitatea bouþenilor, despre viaþa deloc uºoarã pe

care o duc într-un cadru natural mirific, dar sãlbatic, mai ales pe timp de iarnã, când legãtura cu restul lumii se face telefonic, prin internet sau antene parabolice lipite de mai toate casele, unele chiar vechi, din lemn. Altele, palate. Cele douã sate, cãtune, cum zic ei, se întind pe valea Bouþului, lungã, lungã. Cu secole în urmã, strãmoºii întemeietorilor aºezãrilor erau mari crescãtori de vite. Când urcau din Apºa, cu ciurda la pãscut, rumegãtoarele adulte erau separate de cele tinere: acolo merge bouþul mare, dincoace merge bouþul mic! Când profesoara de românã, Ileana Gandig, regizoarea întâmplãrilor culturale, a anunþat cã programul dureazã 4 ore, m-am speriat. Nu numai cã îmi voi pierde rãbdarea, dar ºi ziua! În sensul cã ne va prinde noaptea pe un drum cu cântec. Dar am constatat, apoi, cã timpul lung s-a scurs ca un moment excepþional. „Am vãzut aici multã bucurie ºi dragoste pentru limba românã ºi tot ceea ce este românesc, atât la românii din România, prezenþi aici, cât ºi la românii din aceastã parte a Maramureºului – avea sã-mi mãrturiseascã la final dl. Dorin Popescu, consul la Consulatul General al României de la Cernãuþi. Am vãzut copii care au simþit poezia, muzica ºi dansul, copii care nu au încetat nici o clipã, preþ de câtva ore, sã fie foarte vii ºi iubitori de tot ce este în jur. Am vãzut foarte multã dragoste faþã de lucrurile pe care eu le preþuiesc, le apãr, le promovez în virtutea poziþiei mele faþã de valorile românitãþii. Chiar dacã o parte dintre cei din Bouþul Mic nu au fost niciodatã în România de azi, ei nu ar fi putut atinge acest nivel de bucurie interioarã, dacã nu ar fi fost în România strãveche mai profund decât dacã ar fi fãcut-o vreodatã, fizic, azi. Ei au fost ºi sunt în România culturalã, în România inimii. Pe de altã parte, Maramureºul este altceva decât toate celelalte zone româneºti în ceea ce înseamnã încrâncenarea cu care oamenii îºi menþin ºi perpetueazã tradiþiile. Din pãcate, ºi

FAMILIA ROMÂNÃ

CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI

88 aici tradiþiile se degradeazã, dar mai lent. Nunta anilor 1950 pe care am vãzut-o este fictivã, alegoricã, o nuntã care nu mai este pusã în practicã de cãtre tineri, nici de cei care aparþin acestei zone. Eu mi-aº dori foarte mult ca aceastã nuntã jucatã fãrã trac de cei 40 de elevi ºi profesori îmbrãcaþi în straie tradiþionale maramureºene, sã o mai vedem ºi în alte localitãþi. Prin eforturi consolidate ale tuturor celor care þin la poporul lor, la folclorul lor, la tradiþii, la românitate, vom reuºi sã stopãm sau sã încetinim ritmul galopant al degradãrii tradiþiilor. Sã þinem cu dinþii de tradiþii ºi de tot ceea ce ne este drag. Am vãzut pe scenã bucuria realã faþã de ceea ce fac. Bucuria pe care nici dansul nu o poate da, dar nici directorul nu o poate comanda. Comunitatea care are, creºte ºi dezvoltã asemenea copii, are ºansa de supravieþuire. Mã bucur sã vãd cã existã legãturi strânse între românii din Maramureºul din dreapta Tisei ºi cei din Maramureºul din stânga. I-am rugat pe cei prezenþi sã apere în continuare limba românã împotriva tuturor intemperiilor istorice, pentru cã orice intemperie are caracter accidental, iar ei ºi limba românã au un caracter etern. Totodatã, avem un neþãrmurit respect faþã profesorii ºi conducerea ºcolii din Bouþul Mic, dar mai ales faþã de domnul Ion Botoº, preºedintele Uniunii „Dacia”, care în primele 3 luni ale anului a organizat deja 3 manifestãri importante în localitãþi româneºti mai puþin cunoscute, prin care ei aratã lumii cât de frumoºi sunt românii din acest colþ de rai.” Celor douã sate ale Strâmturii se adaugã Cãrbuneºti. În total, comuna se întinde pe 5 mii hectare, are 5.500 locuitori, 1.800 fumuri ºi 100 km de uliþe. La Bouþul Mic trãiesc circa 800 locuitori în peste 270 de case. Cele mai apropiate târguri, la Podiºor, sat care aparþine de Apºa de Mijloc ºi la Slatina, 30 km. Ileana Gandig: „La noi, limba noastrã e a noastrã. Obiceiurile, tradiþiile populare sunt ale noastre, sunt la noi acasã. Tot ce avem, sã rãmânã generaþiilor care vin ºi sã transmitã mai departe. Cer iertare cã am pornit aceastã nuntã în Postul Paºtelui, dar eu cred cã Învierea Domnului ne aduce ºi altã înviere: învierea vechilor tradiþii, obiceiuri ºi a tot ce s-a ascuns sub praful

DECEMBRIE 2010 uitãrii. Nici prezentul nici viitorul nu pot exista fãrã trecut. Eu sunt venitã aici, prin cãsãtorie, din Bucovina de Nord. Când am venit la Bouþ am gãsit ceva deosebit: un folclor minunat de care eu sunt pasionatã. Când am participat la prima nuntã, mi s-a pãrut cã am nimerit într-o poveste. Nunta maramureºeanã este un spectacol, este ceva deosebit. Sã aºezãm vechile obiceiuri alãturi de nunta modernã, care se face acum. Sã revigorãm strigãturile care se fãceau odinioarã, jocul gãinii, împodobitul steagului ºi cununii, îmbrãcatul miresei”. Ion Botoº: „Nu întâmplãtor am ales aceastã localitate pentru a sãrbãtori Ziua Limbii materne, a limbii române. Dorim sã cunoaºteþi mai bine aºezãrile româneºti, situate mai departe de frontiera României, sã le scoatem din anonimat tocmai prin intermediul tinerei generaþii”. Vasile Buga: „Ziua de azi am vrut-o a fi una a limbii române, ziua unirii, ziua revederii”. Gheorghe Opriº: „Satul nostru a fost întemeiat cu vreo 200 de ani în urmã. Munþii, dealurile ºi apele, au denumiri româneºti. Copiii au omagiat azi bogãþia ºi frumuseþea limbii române ºi au încercat sã trezeascã în sufletele tuturor dragostea de limba maternã, moºtenitã de la moºi ºi strãmoºi. Mã bucur cã la sãrbãtoarea limbii materne, în sala de spectacole au fost prezenþi nu numai oaspeþi din România (Maramureº ºi Oaº), elevi ºi profesori, dar ºi fraþi mai mari ai copiilor noºtri, pãrinþi ºi bunici, mulþi octogenari, care au urmãrit cu atenþie programul nostru, spectatori care chiar au jucat învârtita în salã, alãturi de protagoniºtii spectacolului”. Muzicanþi buni au fost soliºtii vocali, românii Ion Zmicalã dobaº, ºi Vasile Benzed zonguraº, dar ºi ceteraºul Zerni, instrumentist ucrainean foarte bun. Lor li s-au adãugat ºi 2 baianiºti. Alãturi de Graiul Maramureºului, Radio Sighet ºi TV Negreºti-Oaº (Maria Tripon), din stânga Tisei, la excepþionala întâmplare de la Bouþul Mic presa a fost reprezentatã ºi de TV Ujgorod, secþia Românã: Elvira Chilaru ºi Nina Munteanu. Donaþii de cãrþi în limba românã ºi publicaþii au fãcut Consulatul General al României din Cernãuþi, Uniunea”Dacia” cu sediul în Apºa

FAMILIA ROMÂNÃ

CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI

DECEMBRIE 2010 de Jos, Muzeul Maramureºului din Sighetu Marmaþiei, ºi „Graiul Maramureºului”, Baia Mare. Dupã ce am stat cu toþi la masã, în lungul drum al nostru cãtre casã, cu Ilie ºi Dorel, am

89 compus un cântecel: „Fie mare sau micuþ, nu-i mai mândru ca Bouþ, satul cu oameni de frunte, mult mai mari decât un munte. ªi de-o fi sã fie varã, vom veni aicea iarã!”

La Chiºinãu a fost prezentat filmul „Golgota Basarabiei”
n seara zilei de 16 noiembrie a.c., a avut loc premiera filmului documentar „Golgota Basarabiei”, proiectat la Cinematograful „Odeon” din Chiºinãu. Filmul este realizat la Studioul „Moldova-film”, avându-i ca scenariºti pe Victor Vasilache ºi Ion Chistruga, iar regia este a lui Ion Chistruga ºi Alina Ciutac ºi reprezintã drama neamului nostru în timpul regimului totalitar stalinist. Documentarul prezintã viaþa poporului basarabean de la 1940 încoace – popor care a trecut prin deportãri, foame, lagãre de concentrare, colectivizare etc. În salã a fost prezentã ºi Ecaterina Garmandir, eroinã a filmului ºi martorã a deportãrilor. „Eu azi sunt, mâine nu-s. Dar cu ceilalþi ce facem? Cine era vinovat în Moldova?”, a întrebat retoric doamna Garmandir. Bãtrâna de 76 ani ºi acum, dupã decenii de la deportãrile la care a fost supusã îºi doreºte ca oamenii sã cunoascã adevãrul despre cele întâmplate, iar conaþionalii noºtri sã se simtã liberi pe pãmântul strãmoºesc. La rândul sãu, primarul general Dorin Chirtoacã a propus ca acest film sã fie vãzut de cât mai mulþi oameni. În acest sens, la Primãria Chiºinãu se vor gãsi copii ale acestui film, atâtea câte vor fi necesare, pentru ca sã ajungã în casele oamenilor. „Îmi doresc sã trãim clipa când spusele doamnei Garmandir sã devinã realitate, sã ne simþim ºi noi liberi, cei care locuim pe acest pãmânt ºi avem ºi noi demnitatea noastrã de oameni”, a declarat primarul Chiºinãului. „Unde au fost aceste informaþii ºi ce crime au comis aceºti oameni, dacã erau judecaþi de 3 militari în uniformã, cu stea roºie în frunte, fãrã nici un fel de avocat, procuror, dosar? ªi pentru ce? Cã erau oameni la casa lor?”, a mai menþionat ºeful administraþiei municipale.

Î

Pelicula aduce argumente suplimentare la informaþiile pe care le cunoaºtem despre rusificarea ºi anexarea Basarabiei, de data aceasta prin imagini autentice, filmate la Chiºinãu ºi în sate. De asemenea, publicul descoperã un adevãr necunoscut pânã acum, cã în secolul al XX-lea, în URSS, se aplica spânzurarea în public sau cã celor condamnaþi li se impunea sã-ºi sape singuri groapa ºi apoi erau împuºcaþi în cap de KGB-iºti sau NKVD-iºti ºi li se mai dãdea ºi câte un picior, dacã nu nimereau groapa din prima. Filmul documentar „Golgota Basarabiei” se bazeazã pe datele din dosarele secrete ale KGB-ului ºi pe argumentele martorilor oculari. Pelicula a fost proiectatã zilnic pe parcursul lunii noiembrie, la ora 16.00, la cinematograful ODEON, astfel ca cât mai mulþi oameni sã-l poatã vedea. Intrarea a fost liberã.
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI CHIªINÃU

FAMILIA ROMÂNÃ

CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI

a atins cote înalte. Limbã ºi literaturã românã. dar ºi de suflet a Simpozionului. Scopul creãrii acestei unitãþi administrative bolºevice a fost sã fie un cap de pod pentru cucerirea întregii Moldove pânã la Carpaþi. a muzeului din localitatea Gura Bâcului. Tuturor. Limbã ºi literaturã românã. domnul Nicolae Robu de la Strãºeni ºi domnul Octavian Zelinski de la Anenii Noi. de pe malul stâng al Nistrului cu capitala iniþial la Balta.un tur al oraºului Chiºinãu. Ziua de 15 noiembrie a fost dedicatã unor excursii ºi vizite foarte interesante . ºi numeroase personalitãþi ale vieþii ºtiinþifice ºi culturale din þara cuprinsã între Prut ºi Nistru. la Muzeul de Etnografie ºi Istorie Naturalã. aºa cum am fost obiºnuiþi ºi la ediþiile precedente. La Iaºi lucrãrile Simpozionului s-au desfãºurat în patru secþiuni: Istorie ºi civilizaþie româneascã. Atunci a luat naºtere ºi aberaþia de Limbã Moldoveneascã. membru al ASTRA. Mã adresez celor câþiva prieteni basarabeni. doamna Areta Moºu. doamna Maria Danilov ºi domnul Mihai Ursu de la Chiºinãu. la Iaºi ºi Chiºinãu a avut loc Simpozionul Internaþional Românii din afara graniþelor þãrii ediþia a XII-a FAMILIA ROMÂNà anifestare tradiþionalã de elitã organizatã de Despãrþãmântul „Mihail Kogãlniceanu” Iaºi al ASTREI. Dupã-amiazã s-au derulat. Au fost rostite cuvinte de salut ºi apreciere a activitãþii Despãrþãmântului ieºean. Religie ºi spiritualitate ºi o secþiune dedicatã vieþii ºi activitãþii lui Petru Comarnescu. Nu putem încheia fãrã a menþiona aportul deosebit. . filologi. felicitãri ºi urarea de noi ºi frumoase reuºite în nobila activitate pe care o desfãºoarã. doamna Areta Moºu ºi domnul Iulian Pruteanu-Isãcescu de la Iaºi. uman ºi material. Simpozionul din acest an a reunit participanþi de prestigiu – istorici. democraþie ºi stat de drept în Moldova”. mulþumiri din suflet.90 DECEMBRIE 2010 În perioada 11-15 noiembrie 2010. CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI Apel de solidaritate Fraþi români basarabeni. menþionându-se în mod deosebit prodigioasa ºi neobosita activitate desfãºuratã de cãtre preºedintele ASTREI din localitate. Au fost incluse în program 42 de comunicãri. oameni de culturã din Republica Moldova. România. a întregii Românii. care este diferitã de Limba Românã ºi de atunci duºmanii noºtri muncesc ca niºte furnicuþe harnice sã ne distrugã ca neam ºi ca þarã. inaugurarea Centrului „Mihai Eminescu” de la Anenii Noi. mai apoi la Tiraspol. apoi a vestitei mãnãstiri Cãpriana. la care M Gheorghe IUTIª. Republica Autonomã Sovieticã Socialistã MoldoOvidiu CREANGà Toronto. La Muzeul de Istorie ºi Arheologie din Chiºinãu s-a desfãºurat o masa rotundã având ca temã de dezbatere „Drepturile omului. pe care l-au avut în buna desfãºurare a acestei prestigioase manifestãri. Canada veneascã. Am sã vã reamintesc cã pe data de 12 noiembrie 1924 a fost creatã RASS Moldoveneascã. Deschiderea oficialã s-a realizat la Muzeul Unirii din Iaºi. Despãrþãmântul „Mihail Kogãlniceanu” Iaºi au participat. urmate de discuþii interesante ºi incitante. Franþa. precum ºi cele trei reviste pe care acest prolific ºi devotat cauzei naþionale Despãrþãmânt le editeazã. cu rugãmintea ca aceste rânduri ale mele sã le faceþi cunoscute tuturor basarabenilor din Toronto ºi Ontario ºi în final sã fie cunoscute de cât mai mulþi basarabeni de pretutindeni. ºi de ce nu. În zilele de 14 ºi 15 noiembrie 2010 Simpozionul ºi-a continuat lucrãrile în Republica Moldova. La finalul sesiunii de comunicãri s-au formulat concluzii ºi s-a adoptat Rezoluþia Simpozionului. pe care îi cunosc din Toronto. lucrãrile celor douã secþiuni: Istorie ºi civilizaþie româneascã. în prezenþa oficialitãþilor oraºului ºi a numeroºi participanþi. pe lângã cei veniþi de la Iaºi. precum ºi vizitarea Liceului „Hyperion”. Au fost lansate douã volume editate sub egida ASTREI ieºene. Calitatea ºtiinþificã. Seara s-a încheiat cu un minunat ºi emoþionant spectacol folcloric vizionat în pãdurea de lângã mãnãstire.

printre altele se menþioneazã : „Aici te-ai nãscut ºi ai crescut. Apºa de Mijloc. ºi nu numai atât. Rusia Pravoslavnicã sau sub þariºti./ Aici mereu eºti aºteptat –/ Eºti fiul satului cel drag!” Este de remarcat. Desigur cã noi cei dintre Prut ºi Nistru suntem moldoveni ca ºi fraþii noºtri de dincolo de Prut. este cã acest mãr otrãvit ºi putred tinde sã contamineze toatã lãdiþa cu mere sãnãtoase. când Rusia Þaristã a rãpit. pânã la Carpaþi. dar suntem români ca ºi fraþii noºtri dobrogeni. luptã perseverent la distrugerea noastrã ca popor. în anul 2006. ROMÂNIA. care în fond era condus de la Kremlin. sau sub bolºevici. bãnãþeni./ Aici copilãria dragã þi-ai trecut./ Eºti atât de frumos. ca în final sã-ºi extindã raptul pe toata suprafaþa Basarabiei. ardeleni. adicã Basarabia. sau din alte pãrþi ale lumii. Consiliul sãtesc Pãtrãuþii de Jos i-a oferit dr. absolut de bunã credinþã. basarabeni de ai noºtri. titlul onorific de Cetãþean de onoare al satului Pãtrãuþii de Jos. deputat al poporului din Ucraina. Secretariatul executiv ºi Senatul Consiliului Naþional al Uniunii Interregionale „Comunitatea Romaneascã din Ucraina” aduce sincere felicitãri dr. ªi mãrul ãsta stricat. Tinerii din Republica Moldova prin sacrificiul lor. de 91 bunã credinþã ºi curaþi la suflet. sau sub orice formã ar fi. a rãpit Buceagul. Ion Popescu – cetãþean de onoare al satului Pãtrãuþii de Jos din nordul Bucovinei „Satul meu pitoresc. sau aromânii din Macedonia sau Grecia./ Aici e casa pãrinteascã. ca naþiune. Se ºtie cã dacã pui un mãr stricat într-o lãdiþã cu mere sãnãtoase le stricã pe toate. Ion Popescu a fost ales. cetãþean de onoare ºi al localitãþii româneºti din Transcarpatia ucraineanã. Dr.DECEMBRIE 2010 Ce este interesant ºi regretabil./ Eu cu drag te numesc/ Pãtrãuþii de Jos!” Pentru aportul personal deosebit în dezvoltarea satului ºi cu ocazia a 400 de ani de la prima atestare a localitãþii natale sub acest nume. cã „pentru contribuþia adusã la popularizarea existenþei românilor ºi promovarea intereselor românilor nord-maramureºeni din dreapta Tisei la nivelul parlamentului ucrainean”. Fãrã revolta lor spontanã. nu mai este la putere guvernul comunist a lui Voronin. Secretariatul executiv al UI CRU FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI . Voronin ar fi fost ºi astãzi la putere. partea de sud a Basarabiei. dorindu-i noi realizãri ºi recunoºtinþã binemeriatã a poporului român din Ucraina. distrugerea noastrã ca þarã. Ion Popescu. Deci în mod hotãrât ºi pentru totdeauna sã terminãm cu moldovenismul primitiv care este mãrul stricat aruncat în lãdiþa cu mere proaspete ºi sãnãtoase. aceastã aberaþie inventatã pe 12 noiembrie 1924 mai dãinuieºte încã. dr. ci contamineazã ºi mere absolut sãnãtoase. fãrã sã vrea sunt contaminaþi de acest putregai ºi nu-ºi dau seama cã prin atitudinea lor pro moldoveneascã dau apã la moara celor ce vor distrugerea noastrã ca naþiune. În Diploma înmânatã la 28 august 2010. care nu au realizat cã înlocuind termenul de român basarabean cu termenul de moldovean dau apã la moarã duºmanilor noºtri. cãtre Europa. situaþia s-a schimbat ºi în aºa zisa Republica Moldova. Basarabia este pãmânt românesc ºi trebuie sã revinã la Patria Mamã. Mã adresez la fraþii noºtri basarabeni. De 200 de ani. au dat dovadã de un suprem eroism ºi au determinat schimbarea þãrii cãtre România. Din fericire. Prin comparaþia mea am vrut sã spun cã oameni./ Aici e vatra strãmoºeascã. Ion Popescu. mai întâi.

membrul Consiliului Naþional al Minoritãþii Naþionale Române. (Timoc Press) FAMILIA ROMÂNà . Ion Popescu a fost unicul membru al comisiei politice de origine românã care s-a prezentat la ºedinþã (din motive necunoscute. în Serbia. Ion Popescu. Titus Corlãþean. Boian Alexandrovici ºi Drãgan Demici l-au felicitat pe Ion Popescu pentru înalta distincþie .. precum ºi de a populariza aceste informaþii în comunitãþile partenere din lume. dar ºi asigurarea drepturilor pentru rutenii/ucrainenii ºi vlahii/românii din Valea Timocului. mai ales. parlamentarul român din Ucraina a abordat ºi problemele identitãþii lingvistice ale sârbilor/ muntenegrenilor din fosta Iugoslavie. ale ucrainenilor/ rutenilor din Voivodina. a dlui Davit Harutyunyan (Armenia) . a cerut asigurarea drepturilor minoritãþilor româneºti din aceste state ºi.reprezentantul Partidului regiunilor a preºedintelui Victor Ianukovici ºi liderul românilor din Ucraina. la Strasbourg a avut loc ºedinþa Comisiei politice a APCE. C CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI În cadrul discuþiilor. senator al românilor de peste hotare ºi membru al acestei comisii ºi nici alþi parlamentari români). a inadmisibilitãþii divizãrii artificiale a grupurilor lingvistice ucrainofone în ruteni ºi ucraineni. Reconcilierea între statele fostei Iugoslavii În 7 octombrie a. dar ºi ale Vlahilor/Românilor din Timoc. preºedinte al Comitetului pentru Drepturile Omului din Nigotin ºi director al Federaþiei Românilor din Serbia ºi Drãgan Demici. Pe parcursul dezbaterilor. Dr. Iar Ion Popescu a promis cã ºi în continuare îi va susþine pe românii din Timoc în apãrarea drepturilor acestora. formele ºi metodele de semnalare cãtre APCE a situaþiei reale a românilor de pe Valea Timocului ºi monitorizarea implementãrii Rezoluþiei 1632 din 2008 Situaþia minoritãþilor naþionale în Voivodina ºi a minoritãþii române din Serbia. a cerut explicaþii de la secretarul de stat sârb ªtefanovici. ºi în ceea ce priveºte implementarea Rezoluþiei 1632 ºi a Recomandãrii 1845 (2008) adoptate de cãtre APCE în baza raportului Hermmann privind minoritãþile în Voivodina ºi minoritatea românã din Timoc. în care sunt reflectate cãile. la Belgrad nu au ajuns nici Viorel Badea. ºeful delegaþiei permanente a Ucrainei la Strasbourg. o delegaþie a românilor din Timoc s-a întâlnit pe 6 septembrie 2010 cu vicepreºedintele AP a Consiliului Europei. reprezentanþii românilor autohtoni de la nord ºi sud de România au ajuns la înþelegerea de a se informa reciproc privind situaþia românilor din zonele respective. stari vlasi („românii vechi”) ºi goranii din Bosnia. dr.. la Belgrad. care ºi-a desfãºurat lucrãrile între 6-7 septembrie a. în comparaþie cu cei din Voivodina întâlnesc mari greutãþi în deschiderea ºcolilor naþionale. Victor Ianukovici. deputatul în Rada de la Kiev pe listele Partidului Regiunilor ºi liderul Comunitãþii Româneºti din Ucraina. reprezentantul României. reviste ºi materiale informative privind viaþa social-culturalã a rumânilor din Timoc. Dusan Parvulovici.92 DECEMBRIE 2010 Situaþia minoritãþilor naþionale în Voivodina ºi a minoritãþii române din Serbia u ocazia ºedinþei Comisiei politice a AP a Consiliului Europei. consilier diecezan pentru relaþiile cu autoritãþile din Republica Serbia ºi protopop de Dacia Ripensis. Membrii Comisiei au atras atenþia raportorului dlui Mercenaro din Italia ca pe parcursul pregãtirii raportului final sã atragã atenþia ºi asupra stãrii respectãrii drepturilor minoritãþilor ºi. primind în schimb o icoanã ortodoxã. printre altele.c. Ion Popescu. a cerut asigurarea drepturilor pentru rutenii. Subiectul principal în dezbaterile Comisiei politice a fost Construirea pãcii în fosta Iugoslavie.c. în special. Ion Popescu de cãtre Boian Alexandrovici. În intervenþiile sale. Ion Popescu a cerut ºi explicaþii privind dreptul comunitãþilor ortodoxe nesârbe din Timoc de a oficia în biserici în limba maternã. s-au stabilit cãile. etapele si condiþiile de dobândire ºi impunere în practicã a drepturilor românilor din Ucraina.. dr. S-a convenit informarea privind situaþia realã a românilor din aceastã zonã a membrilor Comisiei de monitorizare a APCE si.noul raportor al acestei comisii pentru Serbia. în special. având mari dificultãþi ºi în privinþa efectuãrii serviciilor în limba maternã în bisericile din zonã. În cadrul dezbaterilor pe tema „Reconcilierea între statele fostei Iugoslavii” a fost abordatã ºi problema situaþiei minoritãþilor româneºti din Balcani. alãturi de alte probleme.. În urma discuþiilor purtate cu dr.ordinul Pentru merite (Gradul II) cu care a fost decorat de cãtre preºedintele Ucrainei. ªeful delegaþiei Ucrainei . Dusan Parvulovici. care. precum ºi a celor românofone în valahi ºi români. Reprezentantul românilor din Ucraina le-a dãruit fraþilor din Timoc cartea Românii din Ucraina: între trecut ºi viitor.

Este o sãrbãtoare cu N Ne primiþi cu colindul? Venim din Canada sã vã facem o urare ºi sã vã povestim de-ale noastre. Aceastã Sfântã Sãrbãtoare ne uneºte pe toþi în faþa minunii Naºterii Mântuitorului lumii vestitã de Îngerul trimis de tatãl Ceresc: „Lui Dumnezeu slavã. aºa cum redescoperim în fiecare an. n-ar mai putea fi o noutate. de pe la mijlocul lunii noiembrie. ci despre trãirile noastre care sunt întotdeauna vii. oriunde ne-am afla. Nu ne putem sustrage acestei vrãji. proaspete. cât ºi de cei care s-au îndepãrtat de anii copilãriei. acea bucurie proaspãtã a sãrbãtorilor de iarnã ca pe o noutate. mãcar le mai rotunjim. Se redeºteaptã în noi dorinþa de a merge pe drumul Magilor . Gândeam cã orice aº scrie despre aceste sãrbãtori. decât cele în care ne confruntãm cu necazurile. începând din primele zile ale lunii decembrie. neîmplinirile. capabilã sã îmblânzeascã ºi pe cei mai înrãiþi oameni. Sãrbãtoarea Naºterii Domnului. pe Pãmânt pace ºi între oameni bunã învoire”. iar cei din þarã ºtiu ce foc avem noi pe inimã în aceste zile. În Canada. este cea mai frumoasã ºi cea mai iubitã dintre sãrbãtori ºi este trãitã cu bucurie atât de cei mici. creºtine. trãiri speciale. ascultându-mi doar trãirile interioare./ Cã venim ºi noi la tine!.înþelepþii vremurilor de atunci . oriunde ne-am afla ºi orice condiþii de viaþã am avea. totul vesteºte Naºterea Domnului – începutul unei noi creaþii. nu despre noutãþi vorbim în aceste zile. treptat.DECEMBRIE 2010 93 ROMÂNI ÎN LUME Crãciun românesc în Canada Elena BUICà Toronto. Zilele de bucurie sunt mult mai puþine în prea repede trecãtoarea noastrã viaþã. treptat. ba chiar si mai devreme. încordarea în efortul de a atinge un scop. fiindcã facem parte din rânduielile lui Dumnezeu.pentru a ne întâlni cu Iisus care a îndumnezeit lumea prin Naºterea ºi jertfa Sa. totul se ºtie din moºi-strãmoºi. Chiar dacã în aceste zile nu reuºim sã anulãm toate asperitãþile. ori zilele cenuºii despre care nici nu ne mai amintim cã le-am trãit. acestor trãiri cu o putere aºa de mare asupra noastrã. Tot ce ne înconjurã. în decembrie.. care rãmâne în noi oricâte valuri ne-ar vântura viaþa. trimis de Dumnezeu pe pãmânt. Voiam doar sã trãiesc pur ºi simplu bucuria acestor zile abandonându-mã. de pe aceste meleaguri. este o mare binefacere sã ne adunãm ºi sã petrecem împreunã un moment sfânt de mare sãrbãtoare. mai uitãm FAMILIA ROMÂNà ROMÂNI ÎN LUME . Deschide uºa. Totul ne îndeamnã sã ne pregãtim pentru aceastã frumoasã sãrbãtoare care aduce sentimentul de mare bucurie a luminii divine. Dar se vede treaba cã acolo au fost prea multe voci ºi polifonia lor s-a transformat în cuvinte ºi cuvintele aproape cã au hotãrât singure cum sã se aranjeze pe hârtie dupã noi orânduiri apãrute în urma experienþei în ale scrisului. La sfârºitul unui an petrecut cu fel de fel de întâmplãri. Aºadar. ne dã senzaþia de bunãstare. parcã ºi vãzduhul.. prinde iarãºi contur forfota oamenilor pentru pregãtirea acestor sãrbãtori. Canada u intenþionam sã mai mã las furatã de condei ºi iarãºi sã scriu despre Sãrbãtorile de iarnã ºi cu atât mai puþin sã trimit aceste rânduri în þarã. dorinþa de a fi mai buni.

Culmea fericirii copilãriei noastre o atingea ziua de „colindeþi”. în lumea în care trãim. ele ies din pieptul nostru cu o emoþie specialã ºi nu de puþine ori cu o lacrimã strivitã între gene. Colindam prin sat purtând în ochi sfinþenia îngerilor. sunt ºi zile de retrãiri ale anilor de care nu ne-am despãrþit niciodatã. cu stafide. Se deruleazã viu imaginile casei pãrinteºti sau a bunicilor de la þarã.94 puþin cã am eºuat de prea multe ori de pe puntea încrederii în oameni. cãci preþuind familia. adevãratã putere a ursului. mere. cârnaþilor cu puþin miros de usturoi. apoi mirosul de cozonac frãmântat îndelung în copaie. pe pãmânt pace ºi între oameni bunã învoire! Sãrbãtori fericite! FAMILIA ROMÂNà ROMÂNI ÎN LUME . dar toate acestea le aºezam alãturi de cele pe care le retrãim din amintirile uneori mai vii chiar decât au fost când ne-am aflat în vârtejul lor. zaibãrul din Þigãneºtiul copilãriei mele. dar pentru noi. Zilele acestea nu sunt numai zile de sãrbãtoare. cu þurþuri la streaºini. Simt plutind în aer mirosul sãrmãluþelor. chiar dacã timpul a mai schimbat câteva contururi. vesela Crãciuniþa. ca sã aibã culoarea galbenã ºi îndulcit cu zahãr în care stãtuse o vreme mai multe batoane de vanilie. existã unele cu totul speciale. sunt deosebit de bogate ºi de încântãtoare podoabele acestor sãrbãtori. dar am uitat noi sã ne îndreptãm ochii spre ele?! În casã parcã vãd pâlpâind lumina lãmpii atârnatã pe perete într-un cui. Toþi retrãim imagini ale locurilor necuprins de frumoase din lumea inocenþei. iar luminile sunt de-a dreptul feerice. cu varzã… Era sãrbãtoarea familiei. Bradul. mâncându-i cu oarecare socotealã. bomboane. casã. nuci. ca sã-i fie bucuria deplinã. Pluguºorul. vã facem urarea: Sã vã fie casa. nu chiar de mult. dar care nu sunt rupte din noi. cei ce trãim departe de locurile în care ne-am nãscut ºi sufletul nostru nu s-a sudat complet cu noile noastre locuri – frumoase ºi ele. de vin bun. pentru cã asupra noastrã vegheau pãrinþii. Pe pãmântul american. Cu precãdere în aceste zile. plãcintã cu mere. pãstrându-ne tradiþiile. Avem nevoie de acest univers mai ales noi. cu multe ouã. caltaboºului. Cântând aici colindele noastre dragi. aºa cum remarcã neamurile care ne viziteazã în aceste sãrbãtori. pe care-l întâlnim peste tot ºi abia aºteptãm sã îl vedem defilând în carele alegorice care deschid sau închid sezonul sãrbãtorilor de iarnã alãturi de soþia sa. cu pomii lãsându-ºi în jos crengile încãrcate de zãpadã ca într-o plecãciune. Ne vin în minte nenumãrate imagini rãvãºitoare de trãiri. emoþionaþi mai ales de emoþiile noastre. când eram siguri cã nimic rãu nu ni se poate întâmpla. Sorcova. pentru cã ele ne transferã în lumea copilãriei de care n-am putut ºi nici n-am vrut sã ne despãrþim sau sã o destrãmãm atunci când am crescut ºi am continuat sã împletim armonios firescul cu supranaturalul ºi sã spunem cã Moº Crãciun existã cu adevãrat. Din îndepãrtata Canada. sufletul nostru îºi cautã drumul acolo unde ºtie el cã este „acasã”. ori sãrind scântei din jãrãgaiul rãvãºit de vãtrai. l-am îndrãgit totuºi ºi pe veselul Santa Claus. pentru care nu plãtim nimic – amintirile. troznind. ori aºezatã sub formã de cãciuli în vârful ulucilor sau pe oalele rãsturnate cu gura în jos în vârful parilor. românii. Chiar aºa…de când oare n-am mai vãzut cum gerul pune steluþe pe geamul odãilor noastre? Nu cumva a fost acum. Primeam cu bucurie bobârnaci. Ne bucurãm din plin de amploarea acestor forme de sãrbãtorire a Naºterii Domnului de pe pãmântul canadian. cãci depãrtarea le dã o aurã specialã. Acum. Capra…toate acele rãscolitoare frumuseþi care astãzi formeazã izvorul tulburãtoarelor noastre amintiri. miros de þuicã fiartã. cu zãpada din care abia mai zãream gardurile. imagini pe care le-am trãit parcã nu demult. ori bolborosind DECEMBRIE 2010 câteva fire de apã rãmasã printre crãpãturile lui./ Sã vã fie masa. cozonaci cu nuci. cu brânzã. masã!/ La Anu’ ºi La mulþi ani! Sfintele sãrbãtori sã lumineze ºi sã încãlzeascã inimile romanilor de pretutindeni. Steaua. cu geamurile încãrcate cu steluþe de gheaþã. Simt cãldura domoalã a lemnului ars. dar parcã întregul sat fãcea parte din aceastã familie. ziua când colindãtorii deschideau uºile caselor ºi inimile oamenilor. canadienii i-au întregit ºi lui familia. dar evoluþia tehnicii de acum îþi lasã impresia cã aparþin totuºi altui secol. sã aducã binele în þarã. covrigi pe care acasã îi înºiram pe o sfoarã ºi îi atârnam în cui. Bucuriile astea se prelungeau pânã dupã Anul Nou cu tot alaiul de frumoase tradiþii în care eram implicaþi. care erau foarte preþuite în acele vremuri. cu mac. în locul acela unde am simþit starea de bine ºi de îmbelºugare. sosirea lui Moº Crãciun.

2010 Poetul ºi traducãtorul Adrian ªomcodi. gânditor. Australia ºi Europa. fizicianul Gheorghe Drãgan. acceptã confesiunea în faþa profesionistului George Roca. scriitorul Mureºan Darie Ducan. A arbitrat de-a lungul timpului Jocurile Olimpice de la München ºi Montreal. atletul veteran Vasile Iancu. care vorbeºte despre accesul la literaturã prin intermediul internetului. scriitorul Viorel Nichols. care vorbeºte despre proiectele importante pe care le are pe pãmântul fãgãduinþei ºi Melania Cuc. artistul plastic Romeo Niram. Strassburg ºi Ford Worth ºi lista ar putea continua. http://www. în care vorbeºte despre timpul petrecut în Canada. fotbalistul Victor Paraschiv. ca într-o confesiune. istoricul Constantin Popa sunt cei care. scriitorul Cristian Negureanu. care are un interviu luat în vacanþa de la Archiud. iar artista bãnãþeanã Lia Lungu. indiferent de þara în care ºi-a gãsit destinul. intempestiv. aflându-se într-un permanent dialog cu confraþii. un jurnalist neobosit. debuteazã cu un profil de personalitate creatoare surprins de Carmen Cãtunescu.rasunetul. stabilitã la New York. Ovidiu Creangã. Cartea. are un singur gând. George Roca este un poet grav. George Roca ne propune. Bucureºti. dar ºi despre rãdãcinile culturii româneºti. România. sculptorul ºi scriitorul Eugen Evu. Primul intervievat este Mircea Bãdulescu. adunã o lume a românilor care ne dovedeºte încã o datã cã intelectualitatea noastrã face lucruri minunate. gândurile unor români celebri stabiliþi pe trei continente: America. Bistriþa este prezentã în aceastã carte a valorilor româneºti prin Iuliana Sãsãrman. artist plastic. descoperirea unei alte laturi a românilor stabiliþi în diaspora. prin cheia scrisului. în volum.concurente la Miss Diaspora. director al revistei on-line „Romanian VIP”. Sorana Hâlmu ºi Loredana Sachelaru . antrenor de elitã al gimnasticii. apãrutã la Editura Anamarol.ro FAMILIA ROMÂNà ROMÂNI ÎN LUME . Campionatele Mondiale de la Ljubliana. ne întâlnim cu gândurile Adinei Cicort. cu dor nemãrginit de þarã. în care George Roca se descrie ca un individ vulcanic. cartea fiind un bun ambasador pentru ceea ce suntem cu adevãrat. scriitoare. ne surprinde prin bogata activitate desfãºuratã sub egida ONU. sã vadã Basarabia alipitã de patria mamã. pictoriþa Alina Paraschiv. jovial. ca specialiºti în gimnasticã.DECEMBRIE 2010 95 De vorbã cu stelele Menuþ MAXIMINIAN criitorul George Roca adunã în volumul De vorbã cu stelele. filolog de formaþie care ºi-a exprimat gândurile în sute de articole rãspândite prin media de pe întreg mapamondul. pictoriþã. S Editura Anamarol. Varna. membrã a Uniunii Artiºtilor Plastici. dar ºi despre picturile ei sau poezie. sentimental. un român plecat în Australia. scriitor canadian de limba românã. care dãruieºte din personalitatea sa gândul cel bun. pe cele mai înalte trepte ale performanþei. care a dus faima românilor. pictoriþã. Apoi. cel care mai apoi. ilustrul Corneliu Leu.

Nu demult. Ionel Michael Navon reuºind sã demonstreze cã ºtiinþele matematice pot fi aplicate cu succes în domenii extrem de variate ca geofizica. Peste câþiva ani. titlul de master în meteorologie. foloseºte limba românã ca limbã maternã ºi îºi exprimã cele mai valoroase gânduri tot româneºte. domnia sa a revenit în România. pe care le finalizeazã cu obþinerea titlului de doctor în matematici aplicate (în 1978). Ionel Michael Navon A consemnat Liliana MOLDOVAN onel Michael Navon este un reprezentat important al elitelor ºtiinþifice internaþionale. cu 25 de ani în urmã v-aþi dedicat activitãþii universitare ºi aþi ales sã lucraþi ca profesor la Universitatea din Florida. la vârsta de 10 ani se mutã împreunã cu familia în Israel. statul Maryland din SUA. Florida. Michael Navon este impresionantã.96 DECEMBRIE 2010 Despre modestia unui cercetãtor cu o carierã ºtiinþificã de succes interviu cu prof. ce materie aþi predat ºi cum a fost prima întâlnire cu studenþii americani? Ionel Michael Navon: Am început prin a FAMILIA ROMÂNà . Liliana Moldovan: Stimate Ionel Michael Navon. domnia sa a crescut într-o familie de evrei originari din Bucureºti. în sfera computerelor ºi a sateliþilor artificiali. la lucrãrile ªcolii de varã organizatã pentru cercetãtori ºi doctoranzi de cãtre Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. când pleacã împreunã cu familia în Africa de Sud ºi lucreazã ca cercetãtor-ºef la Council of Scientific and Industrial Research of South Africa. fizicii. viitorul academician. ºtiinþei computerelor ºi construcþiei aeronautice. În anul 1950. francezã ºi ebraicã. Cum a început experienþa dumneavoastrã pedagogicã de la Tallahassee. În 1985 pãtrunde în mediul universitar ºi obþine un post de profesor la Universitatea de Stat din Florida. este elev al liceului Fontainebleau din Paris. Concluziile ºtiinþifice la care a ajuns ºi teoriile pe care le-a formulat au fost expuse în diferite publicaþii de specialitate ori au fost publicate în numeroase cãrþi la elaborarea cãrora a contribuit în calitate de coautor sau colaborator. unde îºi ia bacalaureatul cu o tezã despre matematica elementarã. dupã 60 de ani de exil. Ionel Michael Navon a reuºit sã pãtrundã în lumea ºtiinþificã americanã. Vorbitor al limbilor englezã. dr. Cunoscut ca cercetãtor activ în domeniul matematicii. profesorul universitar I ROMÂNI ÎN LUME ºi cercetãtorul Ionel Michael Navon a încercat sã explice fenomenele realitãþii înconjurãtoare ºi fenomenele ºtiinþifice prin intermediul matematicii ºi informaticii. în calitate de lector. pentru a participa. Un episod inedit din biografia sa începe în anul 1975. De-a lungul carierei sale. oceanografia. în 2009. Aici obþine. Michael Navon îºi extinde domeniul de cercetare ºi interes ajungând sã desfãºoare o incitantã activitate în cadrul National Aeronautics and Space Administration în Greenbelt. Experienþa profesionalã a dr. Personalitate vizionarã. În perioada anilor petrecuþi la Pretoria urmeazã cursurile doctorale. Pasiunea pentru ºtiinþele matematice îl îndeamnã sã îºi continue studiile la Universitatea Ebraicã din Ierusalim. Aria sa de cercetare este deosebit de generoasã. dinamica meteorologicã. cercetãtorul nãscut la Bucureºti este cãsãtorit cu o româncã din Iaºi. în 1971. În prezent lucreazã la Departamentul Scientific Computing al Universitãþii de Stat din Florida ºi este profesor asociat la institutul Supercomputer Computation Research Institut cu sediul în Tallahassee. dar nu ºi-a uitat rãdãcinile.

N.: Cercetarea este un domeniu care îºi schimbã mereu prioritãþile. I. matematica va sluji descoperirii unor procese biologice care pot aduce noi metode de vindecare sau. Korea ºi þãri din Orientul Mijlociu. Am avut prilejul de a fi oaspetele dr. aceste meleaguri.N. chimic..-lui Neculai Andrei ºi al familiei sale. chiar dacã este greu de conceput. Cluj. necesitând o pregãtire amãnunþitã cuprinzând cursuri de specialitate ºi o experienþã didacticã aprofundatã. În multe situaþii. în acest sens. se va ajunge la crearea vieþii. cum ar fi: casa pãrinþilor din Strada Fetiþelor numãrul 7.DECEMBRIE 2010 preda cursuri de metode numerice folosite în studiul ecuaþiilor diferenþiale parþiale. Din altã perspectivã. multe metode de matematici aplicate. Studenþii aflaþi în primul an de studiu erau deja bine pregãtiþi – puneau multe întrebãri în legãturã cu proiectele de curs ºi se prezentau la consultaþie în afara orelor de curs. când am revãzut cartierul copilãriei. cam 60% din toatã clasa.M. vom vedea soluþii la multe probleme din diferite ramuri ale ºtiinþelor aplicate . Am mers mult cu trenul ºi am întâlnit o sumedenie de oameni prietenoºi.M. când aþi participat la ºcoala de varã organizatã de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu? I. Progrese importante vor apãrea în chestiunile legate de prevederea schimbãrilor climatice. în scurt timp. În esenþã. L. cum credeþi cã vor evolua ºtiinþele matematice în urmãtorii ani? Care sunt teoriile ºtiinþifice „la modã” în acest domeniu? I. pãrinþii Claudiei Muºat. credeþi cã FAMILIA ROMÂNà ROMÂNI ÎN LUME .: Ca sã fiu sincer.N.: Cum a fost revenirea în þarã. datoritã efortului intens de studiu ºi cercetare depus ºi datoritã dedicaþiei lor.: A fost ca ºi în experienþa lui Marcel Proust din A la recherche du temps perdu. Dupã cum era de aºteptat.M. L. Dupã mulþi ani. lucrând. câteva explicaþii referitoare la legãtura matematicii cu ºtiinþele meteorologice.: Pornind de la experienþa întâlnirii cu tinerii studenþi ºi doctoranzi care au participat la cursurile de varã de la Sibiu. în rezolvarea unor situaþii concrete legate de poluarea cu petrol a Golfului Mexic. sunt o parte a matematicii aplicate. Iaºi. în laborator. cu ºi fãrã constrângeri.N. vã rog. în urmãtorii ani. mai întâi prin aplicarea lor în cercetãrile atmosferice. diverse situaþii legate de asimilarea optimalã a observaþiilor în sistemele de prognosticare a schimbãrilor atmosferice. cu seriozitate ºi dedicaþie. am cãlãtorit mult: am fost la Bucureºti. a fost greu. problemele de modelare atmosfericã ºi oceanograficã. Ca orice început. la Ploieºti ºi la Buºteni. la rândul lor. care a fost eleva mea în Florida. oferiþi-ne. la un anumit nivel..M. La Iaºi. am cunoscut familia Muºat. Sibiu. puþin conºtient de faptul cã va pãrãsi. plasarea optimalã a senzorilor pentru a detecta ºi preveni acþiuni teroriste de tip biologic. Au fost foarte primitori ºi simpatici.: Aþi pãrãsit România la o vârstã fragedã pentru a emigra în Israel.. atenþia mea s-a îndreptat ºi în direcþia utilizãrii ºi dezvoltãrii metodelor de optimizare.M. Strada Lucaci sau Sfântul ªtefan. ca de exemplu: problemele de model redus. India. L. vã mai aduceþi aminte cum arãta Bucureºtiul acum 60 de ani? I. elev la ºcoala primarã „Lucaci”. L. a fost o experienþã plãcutã ºi cred cã atât eu. restul fiind compus din elevi din China.M. þin minte numai imagini rãzleþe. cât ºi soþia.N.. Din aceastã perspectivã. Reîntors în þarã.M.M.: Se spune cã matematicienii sunt mari vizionari.M.: Cred cã sfera de aplicabilitate a ºtiinþelor matematice este enorm de largã. Calea Cãlãraºi. vom mai reveni într-o altã vizitã.M.: Datoritã dezvoltãrii fenomenale a calculatoarelor. împreunã cu ei fiind implicat ºi în diferite alte proiecte. nuclear. mai ales cã reîntâlnirea a avut loc în timpul unei ploi torenþiale. Totul vãzut însã. mintea umanã este în continuã cãutare ºi cred cã sistemul interogaþiilor ºtiinþifice este extrem de generos.: ªtiinþele meteorologice sunt o ramurã a dinamicii fluidelor care. În ce direcþie se îndreaptã atenþia dumneavoastrã de cercetãtor? Ce probleme încercaþi sã soluþionaþi în ultimul timp? I.M. De exemplu.: Ca cercetãtor încerc sã rezolv probleme mutidisciplinare care pot fi soluþionate cu ajutorul ecuaþiilor diferenþiale parþiale. în 2009. cei din China se situau la vârful ierarhiei clasei. L. mi-a venit greu sã îl recunosc. L. plecând de la simple componente chimice. ºi metode de control optimal al sistemelor de ecuaþii diferenþiale parþiale (Variational data assimila- 97 tion) ºi metodele de tip Monte-Carlo al filtrului lui Kalman – (Ensemble Kalman Filter) ºi-au dovedit utilitatea. un „pionier”. aplicate în domeniul geo-ºtiinþelor. m-am implicat. La Florida State University (FSU) studenþii americani constituiau. la nivel de graduate students. din Bucureºti. prin prisma amintirilor unui copil de 10 ani. cu cercetãtori de la Imperial College.probleme care pãreau de nesoluþionat în trecut.

: La nivelul academic.: Pasiunea pentru matematicã v-a menþinut mintea treazã ºi sufletul tânãr.: Am vãzut puþini doctoranzi români de la serviciul Meteorologic Român. Acesta din urmã a terminat doctoratul cu mine ºi. sau trebuie sã îi lãsãm pe filosofi ºi scriitori sã rezolve aceastã problemã? I. sunteþi o persoanã extrem de activã ºi lucraþi nu numai în SUA. În rest. L. noi cercetãtorii. este legatã de diferenþele de accent dintre engleza britanicã ºi engleza americanã. dar m-au impresionat prin seriozitatea lor.M.M. La un moment dat se va rezolva problema fuziunii nucleare. în prezent. mai ales studenþii strãini.: Deºi aþi atins frumoasa vârstã de 70 de ani. dupã o scurtã carierã ºtiinþificã.M.: Se ºtie cã lupta pentru noi surse de energie dã multe bãtãi de cap cercetãtorilor chimiºti. Existã diferenþe între învãþãmântul universitar american ºi cel britanic? I. de gradul de poluare a aerului. resursele petroliere se vor termina în curând. Ambii au fost printre cei mai buni studenþi ai mei ºi s-au situat în topul clasei.N.. va trebui sã rezolvãm problema deficitelor energetice ºi a poluãrii .ea este indirect legatã de „global warming” ºi este esenþialã pentru noi toþi.N.M. L. cu cât ºtiinþa medicalã avanseazã vom asista la creºterea duratei de viaþã ºi la o speranþã de viaþã mai îndelungatã. L. sistemul englez este diferit prin sistemul de organizare ºi prin ierarhia carierei academice. aºa cã va trebui sa revenim la „green solutions” ºi sã folosim energia solarã. FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME . în California.M. ci ºi în Marea Britanie. tineri români care au demonstrat pasiune pentru matematicã sau ºtiinþele exacte? I. deþineþi vreun secret al longevitãþii? Sunt matematicienii pe cale sã descopere o formulã matematicã de obþinere a nemuririi. s-a îndreptat spre lumea financiarã devenind director adjunct la Wachovia Bank. observ cã sunt puþine diferenþe între cele douã sisteme de învãþãmânt universitar. Un lucru este clar.: Vrând nevrând.M. Dificultãþi întâmpinã.M..: Ca sã fiu sincer. fizicieni ºi celor din domeniul ingineriei. credeþi cã în urmãtorii ani oamenii de ºtiinþã vor reuºi sã soluþioneze aceastã problemã? I.N.N. nu prea vãd diferenþe. aþi întâlnit ºi studenþi de origine românã. L.: Printre generaþiile de studenþi pe care i-aþi pregãtit. de regimul de viaþã ºi alimentaþie. care va aduce resurse infinite de energie. cred cã studenþii români sunt mai bine ºi temeinic pregãtiþi în ºtiinþele matematice decât cei americani.M. O problemã delicatã.M. deoarece priveºte viitorul planetei pe care trãim.N.98 existã vreo diferenþã între studenþii români ºi americani? I. în acest sens.: Am avut 2 studenþi români. energia termalã ºi energia nuclearã. este manager ºi analist financiar la American Century Investments. de mediul înconjurãtor în care trãim. Viaþa fiecãruia din noi este determinatã de moºtenirea geneticã. Claudia Muºat ºi-a îndreptat atenþia spre domeniul afacerilor financiare iar. În plus. În rest. DECEMBRIE 2010 care poate îngreuna evoluþia în cariera academicã. unde activaþi ca Visiting Professor la Imperial College din Londra. nu cred cã existã aºa un secret. dupã statisticile de specialitate. America fiind o þarã de emigranþi are mai puþine restricþii sub acest aspect. Claudia Muºat ºi Cris Homescu. La nivelul acesta. consideratã a 3-a cea mai bunã universitate din lume.

cã asociaþiile reprezentative pentru comunitãþile românilor din Europa sau de pe alte continente sunt deosebit de active. ºi-au fãcut cunoscute pãsurile. Desfãºuratã în perioada 15-20 august 2010. respectiv de Secretariatul General al Guvernului. S-a discutat despre creºterea rolului statului român. Portugalia. Eugen Tomac. s-a analizat situaþia tragicã a românilor din Republica Mol- ROMÂNI ÎN LUME . Germania. a numãrului de personalitãþi care au ales sã participe la acest festival care celebreazã mediul asociativ românesc. Aceºtia au recunoscut cã relaþia ministerelor din România cu asociaþiile româneºti din strãinãtate trebuie consolidatã permanent. În esenþã aceastã manifestare complexã a încurajat dialogul. sunt puternic implicate în viaþa culturalã. 100 de asociaþii româneºti din lumea întreagã În acest an. creºterea numãrului de invitaþi.DECEMBRIE 2010 99 Întâlnirea românilor de pretutindeni . Ucraina. despre obligativitatea deschiderii unor noi consulate în Australia sau în sudul Italiei. reprezentanþii asociaþiilor româneºti de peste hotare ºi-au deschis sufletele. a întâlnirii destinate asociaþiilor româneºti din strãinãtate. Mihai ªeitan FAMILIA ROMÂNà întâlnire ºi-au exprimat ataºamentul ºi admiraþia faþã de românii din strãinãtate. Elveþia. cât ºi în cea din strãinãtate. care ar trebui sã susþinã asociaþiile în dialogul cu oficialitãþile din oraºele unde locuiesc. Problemele cu care se confruntã românii din strãinãtate Dintre problemele ridicate de invitaþii la reuniune.ediþia 2010 Liliana MOLDOVAN Preºedinte onorific. a oferit exemple de bune practici ºi a demonstrat. Belgia. încã o datã. organizarea de cãtre Guvernul României. ªedinþa inauguralã a lucrãrilor întâlnirii sugestiv intitulatã „Hai acasã!” s-a desfãºurat într-o atmosferã încurajatoare. cu atât mai mult cu cât aceste întâlniri deschid calea rezolvãrii unor probleme cu care se confruntã diaspora românã. Eugen Tomac (la microfon). evenimentul a strâns laolaltã 100 de asociaþii româneºti din lumea întreagã. au descris situaþiile dificile pe care le întâmpinã în statele unde locuiesc sau lucreazã. Franþa. „Întâlnirea românilor de pretutindeni” de la Mangalia a fost receptatã ca un eveniment de succes. chiar dacã pe parcursul dezbaterilor reprezentanþii asociaþiilor românilor din strãinãtate au expus lista problemelor sociale ºi educaþionale cu care se confruntã în þãrile de reºedinþã. Plãcerea de a coordona prima parte a lucrãrilor a revenit domnului Secretar de Stat al DRP. Nürenberg. Spania. Statele Unite ºi Australia. În alt context. Oficialitãþile prezente la Î Oficialitãþi prezente la conferinþã: Claudiu Pala. Ecourile legate de organizarea ediþiei 2010 a conferinþei au fost resimþite atât în presa din þarã. Marea Britanie. Serbia. care ar trebui sã trimitã ataºaþi în strãinãtate. cât ºi dificultãþile ridicate de reintegrarea cetãþenilor români care doresc sã se întoarcã în þarã. Italia. Mai mult. Platforma Culturalã AªII ROMÂNI. Germania n virtutea unei tradiþii de aproape un deceniu. Pornind de aici. reprezintã unul din evenimentele de importanþã capitalã pentru diaspora românã. despre implicarea mai puternicã a Ministerului Muncii. socialã ºi politicã a oraºelor în care funcþioneazã. au fost tratate cu maxim interes atât zvonurile despre posibila desfiinþare a unor consulate româneºti din Europa. Au rãspuns invitaþiei de a participa la conferinþa destinatã românilor din strãinãtate reprezentanþi din: Republica Moldova. aduce un argument în plus în favoarea beneficiilor organizãrii lui.

De pe acest palier. Constituit dintr-o selecþie de scurte secvenþe înregistrate la faþa locului. de ºtiri care sã promoveze evenimentele culturale. este tocmai interactivitatea ºi interesul sporit pentru preferinþele publicului. care emit în strãinãtate. în cea de a doua zi a manifestãrilor.100 DECEMBRIE 2010 Lansare de carte: Ionela Flood FAMILIA ROMÂNà dova ºi Ucraina ºi au fost enumerate dificultãþile pe care le întâmpinã cetãþenii români din Serbia. mi-e imposibil sã nu îmi amintesc de un moment cinematografic zguduitor oferit de regizorul moldovean Victor Bucãtaru. asociaþiile îºi pot promova proiectele ºi realizãrile. Participanþii la conferinþã au ajuns la concluzia cã mediul asociativ românesc din strãinãtate creºte de la un an la altul. Dupã cum a recunoscut regizorul de la Chiºinãu. Filmul lui Victor Bucãtaru este un omagiu adus adolescenþilor ºi tinerilor moldoveni. pentru o mai bunã cunoaºtere ºi înþelegere Scenariul dialogului purtat între autoritãþile române ºi reprezentanþii asociaþiilor româneºti din strãinãtate a atins. filmul trebuie receptat ca document istoric de o intensitate dramaticã ieºitã din comun. marilor „romantici” care au ieºit pe strãzile capitalei pentru a apãra democraþia. directoarea postului de televiziune TVRI ºi-a exprimat deschiderea în sensul îmbunãtãþirii grilei de programe. în funcþie de solicitãrile publicului român din strãinãtate ºi a atras atenþia cã unul dintre aspectele care dife- renþiazã televiziunea pe care o conduce de celelalte canale româneºti de televiziune. Pentru o mai bunã vizibilitate. Spania. implicându-se cu dãruire în rezolvarea unor probleme sociale. De la bun început. de reportaje care sã reflecte situaþiile concrete cu care se confruntã. fundaþiile ºi platformele culturale specifice românilor de peste hotare. iar asociaþiile care îi reprezintã pe românii din strãinãtate sunt din ce în ce mai active. director la TVR internaþional. pentru o mai bunã cunoaºtere ºi înþelegere” discuþiile acestei sesiuni au fost „dirijate” de doamna Beatrice Comãnescu. emisiuni care sã acopere nivelul de expectanþã al cetãþenilor din diaspora. Meritã reþinut cã ediþia 2010 a „Întâlnirii cu membrii asociaþiilor românilor de pretutin- ROMÂNI ÎN LUME . al situaþiei speciale în care se aflã comunitãþile de români care trãiesc în Republica Moldova. dreptul la libertate ºi la viitor. de emisiuni care sã le permitã sã intre în dialog unii cu alþii. noua lui producþie cinematograficã reflectã scene zguduitoare din perioada revoluþiei de anul trecut din Republica Moldova. pot pune în lumina reflectoarelor situaþiile concrete cu care se confruntã. ce meritã puse în valoare.tvri. În acest fel. în Ucraina sau Serbia.ro. Românii din strãinãtate au nevoie de emisiuni culturale. Am aflat cu acest prilej cã atât românii din Italia. TVR Internaþional le oferã posibilitatea intensificãrii dialogului mediatic prin intermediul internetului. cât ºi cei din Germania. care „sunt vrednice” sã intre în atenþia mass-mediei din þarã ºi din strãinãtate. Statele Unite sau Australia solicitã emisiuni cu caracter cultural ºi educaþional. pot promova evenimentele la care participã sau pe care le organizeazã prin trimiterea de materiale informative cãtre TVRI prin intermediul paginii de internet: www. Aceste organizaþii desfãºoarã acþiuni umanitare ºi culturale remarcabile. de integrare administrativ-economicã. Reunite sub titlul „Pentru o mai bunã vizibilitate. sociale ºi comunitare organizate de asociaþiile. care a proiectat în premierã în cadrul conferinþei filmul documentar Moldova – Revoluþia Twitter. punctul culminant prin dialogul dintre instituþiile publice de media ºi românii aflaþi în afara graniþelor þãrii.

la mii de kilometri depãrtare de þara natalã. ºi nu de pe internet. entertainment. a unor discuþii libere de orice conotaþie politicã sau religioasã. care îºi desfãºoarã activitatea sub egida Consiliului Judeþean Tulcea. preºedinta Societãþii „Românca” din Marea Britanie. FAMILIA ROMÂNà O alcool. pe atât de profunde. dar mult mai exact ar fi sã spun cã. acum citeºte doar lumea care trebuie sã citeascã. familie. Momente artistice care au decorat atmosfera În final. Mulþi copii ai românilor din diasporã. Ionela Flood a fost acompaniatã de actorul Dorin Dragoº din Elveþia. Un lucru este sigur. pentru cã nu au cãrþi româneºti. Scurtul discurs poetic a deschis sufletele celor prezenþi ºi i-a fãcut sã rezoneze la auzul versurilor din finalul poeziei „Certitudini”: „Doar tu Patrie/ Ai rãmas stânca pe care stau/ ªi visez”. scena unui dialog plin de sinceritate. Iatã cum o carte distinsã cu premiul de debut „Grigore Vieru” la Congresul Spiritualitãþii Româneºti din Alba Iulia. care a acceptat sã recite câteva versuri. o reþea de socializare planetarã fãrã limite. S-a mutat lectura pe internet? Cine mai cumpãrã cãrþi în ziua de azi? Aº fi tentatã sã spun cã destul de puþini. din dorinþa a oferi o mai mare transparenþã în legãturã cu desfãºurarea evenimentelor de la „Întâlnirea românilor de pretutindeni”. în care oamenii sunt racordaþi instantaneu la evenimente prin intermediul televiziunilor. cumpãrã cãrþi doar cei care au strictã nevoie de ele. Ce înseamnã lectura unei cãrþi? Un refugiu. constituit din cântece populare ºi jocuri specifice marilor zone geografice din România Un impact deosebit a avut lansarea cãrþii de versuri Þãrmurile iubirii. desfãºurat pe scena improvizatã lângã piscina Hotelului „Paradiso” din Mangalia. Cu ocazia lansãrii de carte. legal ºi accesibil. voi face referire la unele momente artistice care au decorat atmosfera conferinþei. în spaþii pe cât de diafane. Ei îºi doresc sã înveþe istoria ºi geografia României dintr-o carte tipãritã. volum conceput de poeta Ionela Flood. Prezenþa în juriu ºi pe scenã a celebrei cântãreþe Felicia Filip a conferit competiþiei un plus de valoare ºi un farmec aparte. în august 2010. În opinia mea. Nimeni nu ºtie precis cât va evolua internetul ºi cum vom depinde de el. ºi-a deschis paginile. Astãzi dispunem de foarte multe modalitãþi prin care astfel de evadãri sã fie posibile – droguri. pe internet gãseºti orice. lectura era modul cel mai simplu. Spaþiul virtual a ajuns alfa ºi omega informaþiei. radioului. Mai ieri. pierd contactul cu România ºi nu mai ºtiu sã scrie ºi sã citeascã româneºte. Într-o lume în care internetul ia locul tipãriturilor. Copiii din România care au început ºcoala în strãinãtate nu ºtiu sã scrie ºi sã citeascã în limba românã. cu toþii dorim ce e mai bine pentru România ºi pentru poporul român. în faþa unui public special. substitutul cãrþilor. nãscuþi sau veniþi la vârste fragede pe pãmântul fãgãduinþei.DECEMBRIE 2010 deni” a fost. De exemplu spectacolul „Miss Diaspora”. ar putea sã însemne o punte de legãturã între românii din diasporã ºi ceea ce au lãsat în urmã… acel personal ºi inconfundabil „acasã” cu tot ce înseamnã el pentru fiecare emigrant – copilãrie. au reuºit sã ofere publicului un itinerariu de dans ºi cântec românesc preþios. Reprezentanþii asociaþiilor româneºti din strãinãtate au demonstrat cã. la Mangalia. dacã mã gândesc bine. cu toþii gândim ºi simþim româneºte. iar într-una din seri au fost martorii unui spectacol folcloric 101 susþinut cu profesionalism ºi mãiestrie de ansamblul „Baladele Dunãrii” din Tulcea. a investi în lumea cãrþilor nu pare o idee genialã. dincolo de micile greutãþi sau chiar micile invidii nejustificate. Invitaþii la conferinþã s-au delectat cu câteva momente de muzicã uºoarã. pe parcursul celor 5 zile de dezbateri ºi evenimente. am fost martorii unui minirecital de poezie susþinut de autoare. dar mai ales al internetului. culturã. format din reprezentanþii comunitãþilor româneºti din lumea întreagã. Librãrii româneºti în lume Valentina ROTARU menirea se îndreaptã cu paºi repezi spre o societate postcapitalistã ºi globalistã. Membrii ansamblului. o evadare spectaculoasã ºi instantanee în lumi imaginare. dincolo de neînþelegerile de suprafaþã. inclusiv cãrþi on-line. Cine ROMÂNI ÎN LUME . Dar accesul la cãrþile româneºti.

00 – 17. „Din câte ºtiu. din noiembrie 2008. iar limitele de greutate la bagaje se tot micºoreazã. românii din diasporã rãmân cu o anumitã nostalgie dupã lectura în limba lor natalã ori pentru anumiþi scriitori sau artiºti care au fãcut parte din copilãria ºi formarea lor. Costel Busuioc. Cât de pasionat. nu ne putem desprinde – ºi nici nu vrem – de cea pe care am lãsat-o în urmã.102 nu a avut. ºi în Canada românii cautã muzicã româneascã. fiindcã America de Nord încurajeazã. Mulþi dintre noi ne-am fãcut obiceiul sã cutreierãm librãriile când ajungem în vacanþe în România. Joi . istorie. Din aprilie 2009 a intrat în folosinþã ºi site-ul acesteia. Decarie.cartiromanesti. Site-ul web este deschis 24 din 24 ore. Rao. filosofie.ca. Nu în ultimul rând. din Bucureºti) ºi este un pasionat de carte. Mulþi au aici familii extinse. Sâmbãtã: 10. Editurile alese pentru librãria de peste ocean sunt cele mai mari din România: Polirom.00. Ideea de a deschide o librãrie româneascã i-a venit la câþiva ani de la stabilirea sa în Canada. ne veþi spune dumneavoastrã. Iniþiatorii acestui proiect. adaugã Sava. Canada. probabil. Iar dacã presa poate fi cititã ºi pe internet. Oricât de bine ar vorbi limba þãrii în care trãiesc. Alexandru Popescu a lucrat câþiva ani la Librãria Noi (de pe Bulevardul Magheru. ei doresc sã treacã mai departe. acest bagaj cultural copiilor lor.00 – 19.com. în incinta Bisericii Ortodoxe Române „Sfânta Treime”. Mai mult.cartiromanesti. de asemenea. unde toþi cei interesaþi pot face comenzi on-line. 2. care locuiesc de aproape zece ani în provincia Québec. iar unii se strãduiesc chiar sã þinã pasul cu noile apariþii despre care citesc în presã. tel. politicã dar ºi cãrþi pentru copii. Angela Similea.00 – 19. este singura librãrie de carte româneascã din America de Nord”. www. o librãrie înfiinþatã de George Sava. aºa cã pãrinþii lor. se ataºeazã mai greu de limba locului. comunitatea româneascã are la dispoziþie. Ca peste tot în lume. cãrþi tehnice. sã facã în Canada meseria pe care a fãcut-o ºi în România. care adãposteºte în incinta FAMILIA ROMÂNÃ . Oferta de cãrþi acoperã cele mai importante titluri ale literaturii române ºi universale. Continuãm sã ne þinem la curent cu ceea ce se întâmplã acolo. dar timpul e întotdeauna prea scurt. spune proprietarul librãriei. Gazda librãriei este Alex. Montreal.30. nostalgia dupã-amiezilor petrecute în foºnetul de neconfundat al unor pagini de carte sau a zornãitului casei de marcat din librãria oraºului în care ne-am nãscut.00. în linii mari sau mai în amãnunt. aºa cã sunt obligaþi sã apeleze la cãrþi în limba românã pentru a se informa”.ca • Luni închis. Libraria poate fi vizitatã nu numai la adresa www. mãcar o datã. cu cãrþile e ceva mai complicat. ROMÂNI ÎN LUME Librãria Pagini Româneºti: 4914. mai aratã George Sava. Sunt la mare cãutare albume interpretate de Tudor Gheorghe. un tânãr stabilit în Montreal care are norocul. pe cât posibil. Humanitas. „Toþi cei care am trãit sau trãim departe de þara natalã facem parte din douã culturi. În curând va exista ºi o secþiune de poezie. 514 543 1412 • www.raftulmeu. Duminicã: 10. Ne- DECEMBRIE 2010 mira. au la dispoziþie librãria on-line „Raftul Meu . Corint. Marþi Miercuri: 12. 365 de zile pe an. App. „Gândul nostru a fost cã va fi o cerere mare în aceastã direcþie. zicem noi. dar nu au prea multe posibilitãþi de acces la aceste volume. Românii care locuiesc în SUA ºi vor sã lectureze cãrþi în limba românã. am trãit sau am învãþat? La aceste lucruri s-au gândit atunci cei care au hotãrât sã ducã cãrþi româneºti pe tãrâmuri strãine. dacã veþi vizita aceastã librãrie.librãria lui Iliescu”. astãzi multiculturalismul. incluzând dicþionare. le oferã clienþilor lor carte româneascã din domeniile literaturã.00 – 16. românii sunt interesaþi de evoluþia literaturii ºi muzicii din þarã. dar ºi pe Twitter la twitter. cãrþi de muzicã sau pentru copii. fost jurnalist la România Liberã ºi soþia sa Mariela Chirita.30.com/raftulmeu. În Canada. Curtea Veche. În luna martie a anului 2009 se inaugura la Roma (Italia) primul complex comercial românesc „La Strada”. în funcþie de numãrul de ani care s-au scurs de la plecare. Margareta Pâslaru. Librãria are sediul în localitatea Miramar. pe toate liniile aeriene”. aceea de librar. Corina ºi Bogdan Iliescu.Vineri: 11. pentru cã mulþi dintre românii activi emigraþi în Canada doresc sã-ºi înveþe copiii limba românã. statul Florida. fie ea engleza sau franceza.

raft. cu frumosul este consideratã librãria „Mihai Eminescu” din Atena. nu le oferã ºi românilor din diasporã posibilitatea de a face comenzi. cãrþile de informaticã. în acest moment. totuºi. Mircea Cãrtãrescu ºi-au lansat ultimele cãrþi ºi la librãria „Mihai Eminescu” din Roma. Despre librãria „Mihai Eminescu” sunt puþine de spus.ro. pentru toate vârstele. Românii vin la librãrie indiferent dacã au sau nu de gând sã cumpere cãrþi. pentru cã majoritatea editurilor din þarã nu considerã profitabilã aceastã piaþã de desfacere. Acest lucru este posibil nu printr-un contact direct între furnizor ºi cumpãrãtor. de a nu fi puºi vreodatã în situaþia de a întreba „Cum se spune asta în limba românã?” i-a fãcut pe unii dintre ei sã devinã adevãraþi pioneri în ceea ce înseamnã a deschide LIBRÃRII ROMÂNEªTI ÎN STRÃINÃTATE. Atmosfera e caldã.pravaliacucarti. un loc unde românii se pot întâlni. Librãria „Mihai Eminescu” din Roma pune la dispoziþia celor interesaþi cãrþi din toate domeniile. solicitarea fãcutã de aceºtia. este un sediu elegant. o librãrie din Madrid. la editura româneascã.librarie. sã comenteze ºtirile pe care le prind cu ajutorul antenelor satelit. • www. iar în afara graniþelor sunt extrem de puþine librãrii interesate de comercializarea acestor produse culturale. de un bun gust desãvârºit. nr.DECEMBRIE 2010 lui ºi prima librãrie româneascã din Italia. Românii din capitala Italiei pot cumpãra cãrþi în limba românã semnate de mari autori clasici sau de unii autori strãini la modã. Majoritatea site-urilor româneºti de profil. Altfel spus. d-na Marinescu s-a gândit sã-i ajute cumva pe „noii emigranþi”. dar copiii nu aveau nici o ºansã sã înveþe în Atena ceva despre istoria sau cultura româneascã. trec graniþa pentru a fi vândute în diaspora au ca intermediari câteva site-uri autohtone: • www. Polirom se numãrã printre puþinele edituri ce oferã spre vânzare cãrþi românilor de peste hotare. însã dorinþa de a þine legãtura cu limba ºi literatura românã. În Franþa ºi Italia. Aºa cã în 1996 a deschis librãria „Mihai Eminescu”.net • www. când a început exodul celor care îºi cãutau un loc de muncã în Grecia. un loc în care se desfãºoarã seri de lecturã. unde sunt prezentate ºi vândute cãrþile diferitelor edituri. Alþii ar fi vrut sã citeascã o carte în timpul liber. 22. romanele poliþiste ºi ghidurile de cãlãtorie. printre cele care ajung în bibliotecile românilor din strãinãtate.ro Din pãcate aceasta este realitatea cu care se confruntã românii din diasporã. FAMILIA ROMÂNà ROMÂNI ÎN LUME . Librãria „Mihai Eminescu” este situatã strada Kodratou (în Piaþa Karaiskaki). Din dorinþa de a rãsplãti iubirea ºi aprecierea de care se bucurã în rândul românilor din diasporã autori cunoscuþi precum: Dinu Sãraru. Motivul inexistenþei reþelelor de distribuþie a cãrþilor pentru românii din diasporã este faptul cã editurile nu au identificat o cerere suficient de mare pe pieþele din strãinãtate.ro. grec-român. Dupã 1990. din strãinãtate. Mulþi îºi aduceau familiile cu ei. Silvia Kerim. Cele mai cãutate cãrþi sunt cele ale scriitorilor clasici (Mihai Eminescu mai ales). Comenzile vin preponderent din diverse þãri din Europa. existã foarte puþine librãrii de carte strãinã care sã fie interesate de comenzi din partea românilor ºi sã trimitã apoi mai departe. periodic. mai nou din þãrile nordice ºi din Israel. Patroana acestei librãrii este d-na Manuela Marinescu. singura librãrie româneascã din Grecia. Pentru Spania. libhumanitas. însã. relateazã NewsIn. Se comandã telefonic ºi online. sã mai afle informaþii din þarã. Grecia. un loc de întâlnire al celor care sunt interesaþi sã pãstreze ºi sã conserve tezaurul limbii ºi literaturii române. dar nu aveau de unde sã procure o astfel de „trufanda”. Atena. dar ºi cãrþile de bucate româneºti. din punct de vedere financiar. Librãria a devenit în timp o casã a românilor. vin ca sã schimbe o vorbã. în special literaturã românã. ci prin intermediul site-ului www. investiþia necesarã pentru a face acest pas nu se justificã. Cãrþile editurii Humanitas sunt. editura are câþiva intermediari care duc cãrþile direct în librãrii cum ar fi Arcobaleno. Un loc viu. În cadrul librãriei „Mihai Eminescu” se desfãºoarã ºi activitãþi culturale. 103 Românii din strãinãtate gãsesc destul de greu cãrþi în limba de origine. dicþionarele român-grec. obiectele tradiþionale ale culturii româneºti sunt expuse pretutindeni. de asemenea. Puþinele cãrþi româneºti care. care s-a stabilit în Atena acum peste 20 de ani. dar ºi integrame ºi CD-uri cu muzicã româneascã.

Aº vrea sã amintesc Ansamblul Uzinelor de Plumb 1 Mai Ferneziu. Dupã care. în urma rezultatelor obþinute la formaþiile de amatori ºi fiind specializat în domeniul instruirii acestor formaþii. Mergeam în teren. Am terminat ªcoala militarã de muzicã ºi am fost repartizat în practicã. în orãºelul Hagerstown). R. În toatã perioada care a urmat dupã aceastã încadrare am avut fericita ocazie de a instrui foarte multe formaþii de amatori din Baia Mare ºi din judeþ. în judeþ ºi în þarã. dar de referinþã pentru iubitorii de folclor ajunºi la maturitate. la Geneva. Alexandru Viman ºi-a cãpãtat un renume de pãstrãtor ºi promotor al autenticului. În final. care primise denumirea de Ansamblul „Tulnicul”. ªi atunci. existau corul ansamblului ºi o orchestrã semisimfonicã. FAMILIA ROMÂNà . nemaiputând sufla la instrumentele la care m-am specializat în ªcoala militarã de muzicã. Aºa mi-am început activitatea de instrumentist la. La un moment dat. cu aprobarea comandantului Armatei a III-a. ºi satisfacerea stagiului militar de un an de zile la Regimentul 4 Mecanizate Zalãu. În aceastã formã de orchestrã popularã cântam la acordeon. am fãcut nenumãrate cereri de trecere în rezervã.104 DECEMBRIE 2010 „Niciodatã. cu care am participat la foarte multe festivaluri internaþionale ºi. Cum aþi ajuns în Baia Mare? Alexandru VIMAN: M-am nãscut în comuna Gâlgãu în 17 iunie 1940. alte câteva sute de cântece imortalizându-le în cartea „Cu cât cânt atâta sunt”. s-a înfiinþat Ansamblul de cântece ºi dansuri „Maramureºul” din Baia Mare. am plecat la Bucureºti la ªcoala militarã de muzicã. diplome onorifice ºi aºa mai departe. am obþinut foarte multe diplome de merit. Folclorist. Au trecut anii. unde am ºi rãmas pânã în anul 1964. Alexandru VIMAN a devenit cunoscut în special datoritã activitãþii sale la Ansamblul de cântece ºi dansuri „Maramureºul”. în Elveþia. interpret la numeroase instrumente ºi unul dintre cei mai prodigioºi dirijori de orchestrã popularã. generalul Dragnea. cu un nucleu care se forma din acest mare colectiv artistic. am mai instruit din punct de vedere muzical Ansamblul Folcloric „Plaiurile Maramureºului” al IMMN. cu care am fãcut turnee în Franþa. la Dijon în mod special. Dupã revoluþie s-a stabilit în Statele Unite (acum trãieºte la 100 de mile de Washington Dc. aceasta fiind. ROMÂNI ÎN LUME Reporter: V-aþi nãscut în comuna sãlãjeanã Gâlgãu. pe vremea aceea. Am venit la Ansamblul „Maramureºul”. Orchestra de Muzicã Popularã ºi Fanfara Exploatãrii Miniere Cavnic. transferat pe urmã fiind la Casa de Culturã a Sindicatelor. A înregistrat aproape 80 de discuri de vinil ºi sute de melodii la radioul public. dar ºi în alte þãri ale Europei. fie ansamblu de cântece ºi dansuri.: Ce vã amintiþi din perioada aceea. în mod special.. Ansamblul Casei de Cul- turã din Borºa „Cercãnelul”. se punea problema sã se înfiinþeze în Baia Mare fie teatru muzical. în acelaºi timp. acesta funcþiona împreunã cu Teatrul Dramatic din Baia Mare ºi exista secþia de balet. dupã multe discuþii. indiferent unde am fost în lume. dar ºi Ansamblul Casei de Culturã din Sighetu Marmaþiei „Flori din Maramureº”. Dupã ce am terminat ºcoala elementarã în comuna Gâlgãu. Ansamblul de cântece ºi dansuri al regiunii Maramureº. fãcându-le cunoscute americanilor cântecul ºi jocul tradiþionale româneºti. e vorba de trombon ºi euphoniu. Pe vremea când eu am venit la Ansamblu. nu am uitat de unde am plecat” Anca GOJA Un nume probabil mai puþin cunoscut generaþiilor tinere. în urma unui accident de motocicletã. lucru care s-a ºi întâmplat dupã un timp. am dat examen pentru postul de instrumentist ºi am fost declarat reuºit la contrabas ºi percuþie. am fost atestat ºi încadrat ca dirijor la Ansamblul profesionist „Maramureºul” din Baia Mare.

DECEMBRIE 2010 care v-a fãcut ºi cunoscut în zonã, de dirijor al Ansamblului „Maramureºul”? A.V.: Îmi amintesc în primul rând turneele pe care le-am fãcut în judeþ, în þarã ºi apoi, mai târziu, în strãinãtate. Totodatã, având o experienþã deja destul de serioasã în domeniu, am încercat sã realizez primele imprimãri la Radio Bucureºti ºi apoi primele discuri mici, cum erau pe vremea aia, cu mai mulþi soliºti din zona Maramureºului. Sigur cã pe urmã am ajuns la aproape 80 de LP-uri, 80 de discuri mari, care dacã le-am înmulþi numai cu 15 melodii pe fiecare ne-ar da o cifrã destul de impresionantã. Peste 400-500 de titluri de melodii imprimate la Radio Bucureºti, o mare parte din ele se aflã în Fonoteca de aur a radioului. Piese ºi jocuri populare cu orchestre, cu soliºti vocali, cu soliºti instrumentiºti ºi aºa mai departe. Mulþumesc publicului spectator, aplauzele lui fiind hrana noastrã sufleteascã ºi spiritualã, soliºtilor vocali, instrumentiºti, tarafurilor ºi orchestrelor mari din þarã care m-au acceptat în faþa lor pentru a-i dirija în cele mai mari concerte, pe cele mai mari scene ale lumii. R.: V-aþi îngrijit mereu de pãstrarea autenticului în muzica folcloricã. Cum s-au concretizat aceste preocupãri ale dvs.? A.V.: Sigur, pentru a reuºi sã pãstrãm ºi sã respectãm autenticitatea zonelor folclorice am încercat la aceste imprimãri despre care v-am vorbit sã folosesc tarafurile zonale. Dacã, de exemplu, am avut de imprimat o piesã sau mai multe din zona Maramureºului, m-am folosit de formula tarafului maramureºean. Dacã am avut de lucru cu soliºti din Bihor, de exemplu, n-am îndrãznit sã trec la efectuarea imprimãrii fãrã sã am în grupã cel puþin o vioarã cu goarnã ºi o dobã, care sunt specifice zonei de Bihor. ªi aºa mai departe: Moldova înseamnã trompetã, Banatul înseamnã taragot, saxofon, Muntenia þambal, acordeon, contrabas etc, iar Oaºul, care este zonã vecinã cu noi, înseamnã vioarã ºi zongorã. Zongora care, de fapt, este un instrument apãrut mai recent, ea n-a fost cunoscutã decât cu 100 de ani în urmã, în formaþiile de muzicã popularã. ªi se foloseºte mai mult pentru a imprima un ritm ºi pentru a susþine dansatorii când evolueazã în formulã de dans. R.: Dvs. aþi scris ºi o carte... A.V.: Sigur cã anii au trecut, lista imprimãrilor ºi înregistrãrilor la casa de discuri a crescut, a ajuns la un numãr impresionant.

105 M-am gândit cã ar fi foarte bine dacã o parte, dacã nu toate aceste valori inestimabile ale creaþiei spirituale a neamului nostru ar fi imortalizate într-o lucrare. De ce? Pentru cã oricând ºi oriunde o carte îºi gãseºte locul într-o bibliotecã. Banda de magnetofon, discurile se distrug, se voaleazã, timpul ºi evoluþiile în epoca modernã, iacãtã, ne-au adus în situaþia sã nu avem posibilitatea sã le mai ascultãm. ªi atunci am trecut la aceastã formã un pic mai profesionalã de a le pãstra într-o lucrare care se cheamã „Cu cât cânt atâta sunt”, care are în jur de 500 de melodii populare din Maramureº, culese de la cei mai renumiþi rapsozi ºi lãutari din Maramureº. R.: V-aþi stabilit, dupã revoluþie, în Statele Unite. Aþi promovat ºi acolo cântecul maramureºean? ªtiu cã nu aþi rupt legãturile cu muzica. A.V.: Da... Povestea e lungã. Prima datã când am trecut Oceanul a fost în 1981 ºi aici trebuie sã vã aduc un articol din ziarul New York Times, pe care îl pãstrez cu sfinþenie. A fost cel mai mare turneu artistic organizat între cele douã state, România ºi SUA. Atunci am vãzut, într-adevãr, aproape toate statele din America, iar acum sunt de 20 de ani în America, dar nu ºtiu dacã am vãzut 5 sau 6. Pentru cã a trebuit sã lucrez, a trebuit sã ne câºtigãm existenþa ºi pâinea cea de toate zilele. Sigur, odatã trecut Oceanul ºi odatã luatã hotãrârea de a rãmâne, am continuat ceea ce începusem aici. Fãrã lipsã de modestie, vreau sã vã spun cã, într-un spaþiu de câteva zeci de metri, într-un restaurant unde am avut ºi un club românoamerican, am invitat foarte mulþi interpreþi din România. Am reuºit sã creez o micã Românie, continuând, fãrã discuþie, tradiþiile populare româneºti, obiceiurile, datinile ºi mai ales cântecul popular. ªi ca sã fac dovada acestui fapt sau a acestei afirmaþii aº vrea sã vã pun la dispoziþie douã poze care 100% vor ilustra expresia „Sã nu uiþi de unde ai plecat”. Niciodatã, indiferent unde am fost în lume, nu am uitat de unde am plecat. În aceste douã poze existã o maºinã pe care eu ºi unul din bãieþii mei o conducem pe marile artere ale Statelor Unite ºi în metropolele pe unde am umblat. Pe parbrizul maºinii scrie mare „România”, iar pe geamul din spate scrie „Maramureº”. Deci iatã încã o dovadã cã nu am uitat de unde am plecat ºi am pretenþia cã fac o reclamã extraordinar de mare acestui colþ minunat de þarã.

FAMILIA ROMÂNÃ

ROMÂNI ÎN LUME

106

DECEMBRIE 2010

Aniversãri 2011
Ana GRIGOR IANUARIE
1 ian. – 75 ani de la apariþia, la Iaºi, a publicaþiei Însemnãri ieºene, sub conducerea lui M. Sadoveanu ºi G. Topârceanu (01.01.1936); 2 ian. – 120 ani de la naºterea lui Aron Cotruº, poet (02.01.1891 – 1962); 3 ian. – 125 ani de la naºterea lui Ion Grãmadã, scriitor, istoric, publicist, erou al primului rãzboi mondial (03.01.1886 – 1917); 4 ian. – 170 ani de la naºterea lui Petru Poni, chimist ºi mineralog (04.01.1841 – 1925); 4 ian. – 120 ani de la naºterea Sevastiei Archip, prozatoare, traducãtoare (04.01.1891 – 1965); 5 ian. – 50 ani de la inaugurarea Teatrului de Comedie din Bucureºti (05.01.1961); 6 ian. – 130 ani de la naºterea lui Ion Minulescu, scriitor (06.01.1881 – 1944); 8 ian. – 50 ani de la moartea lui Radu Cioculescu, eseist ºi traducãtor (1901 – 08.01.1961); 9 ian. – 100 ani de la naºterea Lyiei Hubic, sopranã (09.01.1911 – 2006); 11 ian. – 80 ani de la moartea lui Ioan Saizu, poet ºi eseist (11.01.1931 – 2005); 13 ian. – 10 ani de la moartea lui Ioan Sabin ªtefãnuþã, grafician (1943 - 13.01.2001); 14 ian. – 10 ani de la moartea lui Emil Turdeanu, filolog ºi istoric literar (1911 – 14.01.2001); 16 ian. – 140 ani de la naºterea lui Iorgu G. Toma, publicist, traducãtor (16.01.1871 – 1935); 17 ian. – 75 ani de la moartea lui Mateiu Caragiale, scriitor (1885 – 17.01.1936); 17 ian. – 140 ani de la naºterea lui Nicolae Iorga, istoric, critic literar, enciclopedist, scriitor, om politic (17.01.1871 – 1940); 18 ian. – 190 ani de la moartea lui Alexandru ªuþu, ultimul domn fanariot al Þãrii Româneºti (1758 – 18.01.1821); 18 ian. – 125 ani de la naºterea lui ªtefan Dimitrescu, pictor, grafician (18.01.1886 – 1933); 19 ian. – 60 ani de la moartea lui Constantin C. Nottara, compozitor, violonist ºi critic literar (1890 – 19.01.1951); 19 ian. – 30 ani de la moartea Catincãi Ralea, traducãtoare (1929 – 19.01.1981); 20 ian. – 190 ani de la naºterea lui Petru Bran, preot, poet, publicist, luptãtor pentru apãrarea limbii române în ºcolile confesionale (20.01.1821 – 1877); 21 ian. – 75 ani de la moartea lui Roman Ciorogariu, episcop ortodox (1852 – 21.01.1936); 21 ian. – 20 ani de la moartea Ilenei de România [Maica Alexandra], stareþã ortodoxã, fiica regelui Ferdinand (1908 – 21.01.1991); 22 ian. – 90 ani de la naºterea lui Alexandru Sever, scriitor (22.01.1921 – 2010); 23 ian. – 190 ani de la „Proclamaþia de la Padeº” a lui Tudor Vladimirescu (23.01.1821); 24 ian – 20 ani de la înfiinþarea Academiei de Poliþie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureºti (24.01.1991); 24 ian. – 100 ani de la naºterea lui E. Ar. Zaharia [Zaharia Macovei], poet, traducãtor (24.01.1911 – 2005); 24 ian. – 130 ani de la naºterea lui Mihail Gaºpar, prozator (24.01.1881 – 1929); 24 ian. – 90 ani de la naºterea Soranei CoroamãStanca, regizoare ºi scenaristã (24.01.1921 – 2007); 26 ian. – 75 ani de la naºterea lui Emil Lerescu, compozitor (26.01.1936 - 2004); 27 ian. – 150 ani de la naºterea lui Constantin Prezan, mareºal, erou al Marelui Rãzboi de Reîntregire a României (27.01.1861 – 1943); 27 ian. – 120 ani de la naºterea lui George Cristinel, arhitect (27.01.1891 – 1961); 28 ian. – 200 ani de la naºterea lui Ioan Maiorescu, filolog (28.01.1811 - 1864); 29 ian. – 140 ani de la naºterea lui Ion ªtefureac, etnograf, arhitect decorator (29.01.1871 – 1920); 29-30 ian. – 490 ani de la redactarea „Scrisorii lui Neacºu din Câmpulung”, primul text datat în limba românã (29-30.01.1521); 30 ian. – 140 ani de la naºterea lui Gheorghe Brãescu, scriitor (30.01.1871 – 1949); 30 ian. – 30 ani de la moartea lui Radu Petrescu, scriitor (1927 – 30.01.1981);

FAMILIA ROMÂNÃ

publicaþie a românilor de pretutindeni

DECEMBRIE 2010 FEBRUARIE
2 feb. – 140 ani de la naºterea lui Constantin Isopescu-Grecul, om politic, militant pentru fãurirea statului naþional unitar român (02.02.1871 - 1938); 3 feb. – 70 ani de la naºterea lui ªtefan Iordache, actor (03.02.1941 - 2008); 3 feb. – 75 ani de la moartea lui Nicolae Ivan, episcop ortodox (1855 – 03.02.1936); 5 feb. – 160 ani de la naºterea lui ªtefan Hepites, fizician, întemeietorul meteorologiei ºtiinþifice în România (05.02.1851 – 1922); 6 feb. – 120 ani de la naºterea lui Adrian Maniu, scriitor (06.02.1891 – 1968); 7 feb. – 80 ani de la moartea lui Ion Vidu, compozitor, dirijor, folclorist (1863 – 07.02.1931); 7 feb. – 180 ani de la moartea lui Dionisie Lupu, mitropolit al Þãrii Româneºti (1769 – 07.02.1831); 7 feb. – 270 ani de la apariþia „Marelui Hrisov al lui Constantin Mavrocordat” ce stabilea reforme fiscale ºi administrative pentru Þara Româneascã (07.02.1741); 8 feb. – 100 ani de la naºterea lui Liviu Deleanu, poet (08.02.1911 – 1967); 10 feb. – 130 ani de la naºterea lui Niculae M. Popescu, istoric (10.02.1881 – 1963); 12 feb. – 130 ani de la naºterea lui Victor Morariu, publicist (12.02.1881 – 1946); 14 febr. – 190 ani de la moartea lui Petru Maior, cãrturar, filolog ºi istoric (1761 – 14.02.1821); 14 feb. – 160 ani de la înfiinþarea „Junimii Române”, societate politicã ºi culturalã a tinerilor studenþi români din Paris (14.02.1851); 14 feb. – 80 ani de la naºterea lui Octavian Cotescu, actor (14.02.1931 – 1985); 15 febr. – 160 ani de la naºterea lui Spiru Haret, matematician, astronom, om politic, pedagog, pãrintele sistemului modern de învãþãmânt din România (15.02.1851 – 1912); 15 feb. – 100 ani de la naºterea Luciei Apolzan, etnograf (15.02.1911 – 2001); 15 feb. – 90 ani de la naºterea lui Emil Galan, scriitor (15.02.1921 - 1995); 16 feb. – 130 ani de la naºterea lui Gavril 2 mar. – 75 ani de la moartea lui Alexandru Ciura, prozator ºi publicist (1876 – 02.03.1936); 4 mar. – 20 ani de la moartea lui Ion Lãncrãnjan, scriitor (1928 – 04.03.1991);

107

Galinescu, compozitor, dirijor, folclorist (16.02.1881 – 1960); 17 feb. – 130 ani de la naºterea lui Ion Manolescu, actor (17.02.1881 – 1959); 17 feb. – 70 ani de la naºterea lui Mihai Ursachi, poet ºi traducãtor (17.02.1941 – 2004) 17 feb. – 40 ani de la moartea lui Miron Radu Paraschivescu, poet (1911 – 17.02.1971); 18 febr. – 125 ani de la moartea lui Constantin D. Aricescu, scriitor, publicist ºi istoric (1823 – 18.02.1886); 19 feb. – 75 ani de la naºterea lui Marin Sorescu, poet ºi dramaturg (19.02.1936 – 1996); 20 feb. – 110 ani de la naºterea lui Radu Cioculescu, eseist, traducãtor (20.02.1901 – 1961); 20 feb. – 100 ani de la moartea lui Gregoriu ªtefãnescu, geolog ºi paleontolog, întemeietorul ºcolii române de ºtiinþele pãmântului (1838 – 20.02.1911); 21 feb. – 20 ani de la moartea lui Vasile Pavelcu, psiholog (1900 – 21.02.1991); 21 feb. – 170 ani de la naºterea lui Nicolae Ch. Quintescu, critic literar, filolog ºi traducãtor (21.02.1841 – 1913); 22 feb. – 110 ani de la naºterea lui Iustinian Marina, patriarh al BOR (22.02.1901 – 1977); 23 feb. – 110 ani de la moartea lui Ioan S. Neniþescu, poet ºi publicist (1854 –23.02.1901); 23 feb. – 740 ani de la Prima menþiune documentarã a oraºului Braºov (23.02.1271); 25 feb. – 130 ani de la moartea lui Cezar Bolliac, poet ºi publicist (1813 – 25.02.1881); 25 feb. – 110 ani de la naºterea lui Jean Georgescu, regizor, scenarist ºi actor (25.02.1901 – 1994); 26 feb. – 130 ani de la moartea lui August Treboniu Laurian, filolog, istoric ºi publicist, om politic, membru fondator al Societãþii Academice Române (1810 – 26.02.1881); 26 feb. – 120 ani de la înfiinþarea Societãþii Arhitecþilor Români (26.02.1891); 27 feb. – 300 ani de la naºterea lui Constantin Mavrocordat, domnitor al Þãrii Româneºti ºi al Moldovei (27.02.1711 – 1769); 6 mar. – 525 ani de la Bãtãlia de la ªcheia, în care voievodul Moldovei, ªtefan cel Mare, înfrânge oastea turceascã ºi îl ucide pe pretendentul Hronoda (06.03.1486);

MARTIE

FAMILIA ROMÂNÃ

publicaþie a românilor de pretutindeni

istoric. unul dintre fruntaºii miºcãrii naþionale din Bucovina (1823 08.1986). 15 mar. istoric (1901 – 18. la Viena.1871 – 1953). 10 mar. 8 mar. diplomat (1882 – 17.1821). pedagog. participant la Revoluþia românã de la 1848 (1824 – 10.03. scriitor ºi publicist (13. pictor (1881 – 31. om politic (1875 – 12.1841 – 1907). 13 mar. editor al operei eminesciene (1891 – 29. 20 mar. – 100 ani de la naºterea lui George Drumur. – 180 ani de la naºterea lui Theodor Aman. 12 mar. la Opera Mare din Paris. zoolog. – 40 ani de la moartea lui Marius Bunescu.03.1882).03. – 100 ani de la naºterea lui Emanuel Elenescu.1951).1911 . critic ºi istoric literar. 14 mar.1871 – 1964). FAMILIA ROMÂNÃ publicaþie a românilor de pretutindeni . 31 mar. – 75 ani de la premiera absolutã.03.1891 – 1945). diplomat. – 90 ani de la naºterea lui Traian Coºovei.03. folclorist.1871). membru fondator al Societãþii Academice Române. 15 mar. compozitor ºi muzicolog (16. – 90 ani de la naºterea Artei Florescu. – 140 ani de la naºterea lui Constantin Argetoianu.03. poet (21. primul rege al României (14. scriitor (1892 – 09. – 20 ani de la moartea Mariei Holban. om politic. – 60 ani de la moartea lui Gheorghe Taºcã.1911). – 25 ani de la moartea lui Mircea Hoinic.1891 – 1962).1961). 19 mar. scriitor (1871 – 10.1831 – 1891).1891 – 1957). – 140 ani de la naºterea lui Eugen Botezat.03. compozitor ºi dirijor (08. – 140 ani de la înfiinþarea.03. 8 mar. sopranã (10. dramaturg ºi publicist (15.1936). etnolog (1864 – 19. memorialist (15.1961).03. – 120 ani de la naºterea lui Felix Aderca. – 60 ani de la moartea lui Arthur Gorovei.03.03.1931 1988). istoric ºi critic literar.1911 – 1992). actor (1897 . pictor (18.03. condusã de un comitet. a piesei „Oedip” de George Enescu (13. 13 mar.03. 30 mar. poet. 29 mar.15.03.03. – 50 ani de la moartea lui Cezar Petrescu.03.1901 – 1983). actor (13. – 125 ani de la naºterea lui George Topârceanu. editor (31.1986). – 25 ani de la moartea lui Alexandru Giugaru.1936). rector al Universitãþii din Cernãuþi (15.03.1971).03. muzicolog ºi traducãtor (14. – 180 ani de la naºterea lui Pantazi Ghica. publicist. – 70 ani de la moartea lui Nicolae Titulescu. publicist. – 40 ani de la moartea lui Ion I. fizician (1907 – 09.1881 – 1943).03. – 100 ani de la moartea lui Nicolae Densuºianu. teolog (1879 – 08. – 220 ani de la trimiterea la Viena a primului program politic al românilor din Transilvania.03. – 190 ani de la Proclamaþia cãtre Bucureºteni a lui Tudor Vladimirescu (16.1921 – 1993). 10 mar. scriitor.1971).1791).1971). în frunte cu Ioan Slavici ºi Mihai Eminescu.1871). 19 mar. 18 mar.03. scriitor (27.1961). publicist. 17 mar. – 170 ani de la naºterea lui Iosif Vulcan. 21 mar. 27 mar. folclorist. 16 mar. 19 mar. – 50 ani de la moartea lui Alexandru Busuioceanu. 25 mar. poet. 16 mar.03. 14 mar. – 40 ani de la moartea lui Perpessicius [Dumitru S. istoric.03.1921). – 110 ani de la naºterea lui Eugen Isar. 10 mar.2003). scriitor. 9 mar. compozitor ºi dirijor (1910 – 19.1941). – 75 ani de la moartea lui Garabet Ibrãileanu.03. prozator. – 120 ani de la naºterea lui Ion Pillat.03. 28 mar. a societãþii academice studenþeºti „România Junã”. – 130 ani de la încoronarea lui Carol I.03. – 50 ani de la moartea lui Gala Galaction. – 130 ani de la naºterea lui Tony Bulandra.03. – 140 ani de la moartea lui Alexandru Hurmuzaki.1831 . scriitor. violonist. 24 mar. autor al monumentalei lucrãri „Dacia preistoricã” (1846 – 24.03. 15 mar.1901). Panaitescu].1881).1886 – 1937).03. pictor (20. „Supplex Libellus Valachorum” (28. 15 mar. scriitor ºi traducãtor (1896 – 23. fondatorul revistei „Familia”.1921 – 1998).1951). om politic. publicist. fondatorul Asociaþiei „Pro Basarabia ºi Bucovina” (16. mitropolit al Basarabiei (1746 – 30. 18 mar. – 80 ani de la naºterea lui Mircea Alexandru Hriºcã. 31 mar. critic literar ºi de artã.03. – 120 ani de la naºterea lui Ion Al-George.03.03. în care a debutat Mihai Eminescu (19.1991).03. DECEMBRIE 2010 16 mar. – 110 ani de la moartea lui Vasile Maniu. Agârbiceanu.03. 23 mar. economist.03.03.108 8 mar. 24 mar.03. – 90 ani de la naºterea lui Nicolae Lupan. publicist ºi om politic. – 190 ani de la moartea lui Gavriil Bãnulescu-Bodoni. 9 mar.03. istoric. 13 mar. militeazã pentru unitatea cultural-naþionalã a tuturor românilor (25. poet ºi reporter (24.1821).03.

Arabia Sauditã ºi Dubai. www. pe care îl conduce ºi azi. Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord: „Împreunã cu Preasfinþitul Pãrinte Andrei Fãgãrãºanul. 4 septembrie-10 septembrie 2010. care alesese drumul exilului. unde cântam amândoi. Preasfinþitul Pãrinte Macarie. a pus bazele propriei formaþii. care a þinut sã o ridice în braþe. nu se mai ºtie despre dvs. Ne cunoscuserãm cu câteva luni înainte. Nãscut în Oradea. în judeþul vecin. Dupã ‘89. n. Emisiunea este echivalentul quebechez al mai celebrei America’s got talent. dar mutat de mic copil în Arad. De altfel. septembrie 2010. ambele în Arad. Unde v-aþi teleportat? – Am plecat din þarã din motive sentimentale. va aºeza piatra de temelie pentru noua bisericã a parohiei ortodoxe româneºti din Solvesborg. lui Radu i s-a luat paºaportul ºi i s-a interzis sã mai plece din þarã. care-i apare de câte ori subiectul muzicã se iþeºte în discuþie. În 1981. a scãpat ca prin minune de un accident de motocicletã ºi a înfiinþat un cor de muzicã religioasã în Spania. Micuþa artistã a reuºit sã aducã lacrimi în ochii actriþei Mahée Paiement ºi sã-l emoþioneze pe actorul Yves Desgagnés. – Vã numãraþi printre marii dispãruþi ai muzicii uºoare din România. în formaþia „Roºu ºi negru”. ”Am fãcut ºcoala generalã de muzicã. În 1984. difuzatã de postul de televiziune Canal V (fost TQS). din cauza unor „binevoitori”. Deoarece numãrul credincioºilor ortodocºi români de pe teritoriul Suediei este în continuã creºtere. FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni O româncã de 9 ani ºi jumãtate i-a impresionat pe organizatorii ºi membrii juriului emisiunii Zéro B 1000 . Jean ºi-a descoperit pasiunea pentru muzicã de mic. Suedia. ºi tocmai a scos pe piaþã primul CD al grupului. la secþia dirijori orchestrã”. Mai multe informaþii cu privire la acest eveniment a oferit pentru TRINITAS TV. piesa „S’il suffisait d’aimer”. A cântat mai departe sprijinitã pe dragoste.formula-as. povesteºte Marc. 10 septembrie 2010. Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.L’échelle du talent. paginiromanesti.ro A plecat în Danemarca pentru a-ºi urma dragostea. Dirijor al propriei vieþi / Mihai Mateaº Adevãrul. constrâns de strãmutarea tatãlui. Jean Filip Marc poate spune cã este „trecut prin viaþã”.decembrie Selecþie realizatã de: Laviniu ARDELEAN ºi Simona DUMUÞA Pe urmele lui Céline Dion Pagini româneºti. am intrat cu bursã la Universitatea Gheorghe Dima. ci ºi juriul.ro Eva Kiss – „Tânjesc sã simt sub tãlpi pãmântul românesc” (fragment) / Ines Hristea Formula As. Patricia Paul a câºtigat locul doi ºi un premiu de 500 de dolari. cu care a cântat în Kuweit. Radu (muzicianul Radu Constantin.adevarul. www. Apoi. La doar 31 de ani. „R. Una din cele mai mari voci ale muzicii româneºti îºi spune povestea. red. în cadrul concursului. cu care „a bãtut” Germania 9 ani. alãturi de care am fãcut ºi eu un turneu de 6 luni în Siria. la pian. Terenul a fost cumpãrat pe o sumã simbolicã de la primãria oraºului Solvesborg. Suedia Agenþia de ºtiri Basilica. iar aceastã bisericã ortodoxã româneascã va reprezenta o poartã a cerului ºi o poartã cãtre tot ceea ce înseamnã valori creºtine ortodoxe româneºti” . începând cu Finlanda. pãrul grizonat ar sugera o vârstã mult mai înaintatã ºi. Prestaþia ei a impresionat nu numai publicul participant la emisiune. dacã faþa nu i-ar fi luminatã de zâmbetul tineresc.com O nouã bisericã la Solvesborg. la barul Melody.es Românul Jean Filip Marc a studiat Conservatorul în patru þãri. Episcopul românilor ortodocºi din Europa de Nord. ai fi în stare sã juri cã bate spre 40. Patricia Paul locuieºte cu familia în Saint-Hubert ºi a interpretat. urmându-mi soþul. a celebrei cântãreþe Céline Dion. ºi liceul de muzicã.DECEMBRIE 2010 109 Revista presei: mass-media despre români septembrie . ca dirijor. la Conservator. Pe 12 septembrie.basilica. 7 septembrie 2010. www.) a cântat 17 ani prin strãinãtate. ªi tot dragostea o face sã fie mai fericitã ca la începutul vieþii. vom pune piatra de temelie la aceastã bisericã de lemn care se va înãlþa în oraºul Solvesborg din Suedia. este necesarã construirea de noi lãcaºuri de cult.C’s Band”. grãnicer. ºi în final cu „Romanticii”. nimic. din Cluj. apoi în grupul lui Micky Popescu. Preasfinþitul Pãrinte Macarie.

în plin necunoscut. manifestarea a fost deschisã de cãtre inima Societãþii „Mihai Eminescu” . Iran. membru-colectiv al Uniunii Interregionale „Comunitatea Româneascã din Ucraina”. prezenþa elevilor strãini în ºcolile de stat) mai relevã cã acest fenomen se înregistreazã pentru al treilea an consecutiv. la Cernãuþi Romanian Global News. aterizând la Toronto. Adrian Curaj. la Salonul Internaþional de Inovaþii ºi Investiþii de la Moscova. „Mi se pare excepþional cã am reuºit cu doar 20 de invenþii sã câºtigãm 27 de medalii ºi premii speciale. 27 de medalii pentru inventatorii români / Ioana Mareº România liberã. mama ºi cei patru copii sã ia drumul „negrei strãinãtãþi”. inovarea înseamnã transformarea cunoaºterii în bani”. Universitãþii ºi Cercetãrii (MIUR) din peninsulã relevã într-un studiu prezentat la început de an ºcolar cã numãrul elevilor români a ajuns la 105.es Târgoviºteanul Mihai Chiþac a intrat direct în anul III la Conservatorul „Arrigo Boito” din Parma. Mihai va studia la Parma cu unul dintre cei mai importanþi vio- . inventatorii români au mai câºtigat anul acesta 58 de medalii ºi premii speciale la Salonul Internaþional de la Geneva. Pentru cele 20 de invenþii cu care Autoritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã (ANCS) a fost prezentã la eveniment. Cea de-a zecea ediþie a Salonului Internaþional de Inovaþii ºi Investiþii de la Moscova s-a desfãºurat între 7 ºi 10 septembrie.829 de elevi) ºi marocanii (83. La vârsta la care alþi puºti sunt interesaþi de jocurile pe calculator.rgnpress.682. www. Alãturi de maeºtrii scenei din diferite colþuri ale Bucovinei de diferite vârste. inventatorii români au obþinut opt medalii de aur. Acum.ro România a câºtigat 27 de medalii. toamna anului 2002 o gãseºte pe Floria studentã a Universitãþii din Toronto. românii sunt pe primul loc în clasamentul naþionalitãþilor prezente în bãncile ºcolilor italiene. Studiul „Focus in breve sulla scuola. pentru aceasta. la presenza degli alunni stranieri nelle scuole statali” (Scurtã incursiune în învãþãmânt. reuºind sã depãºeascã albanezii (91.romanialibera. mai cu seamã cã prima þarã strainã în care s-a stabilit ºi a studiat a fost Canada. rãdãcinile româneºti îi dau putere ºi identitate.8% din numãrul total al strãinilor care învaþã în Italia. corelat cu planul de inovare al Europei. în primãvara acestui an.ro publicaþie a românilor de pretutindeni Când a emigrat cu pãrinþii ei în Canada. o hotãrâre cutezãtoare a pãrinþilor sãi a fãcut ca tata. Pe lângã aceastã reuºitã. prima având loc anul trecut. „Micul Paganini din Târgoviºte” a cucerit Italia cu vioara / George Enache Adevãrul. 12 septembrie 2010. www.ro Duminicã. Încurajatã de primul succes. în anul 2001. precum ºi din România. spune Curaj. avea 19 ani. În urmã cu doar câþiva ani. deºi are doar 9 ani. 14 septembrie 2010. Polonia. www. trei medalii de bronz ºi ºapte premii speciale. sau Ucraina. Ne dorim ca rezultatele cercetãrii sã ajungã mai repede în economie ºi. Ca întotdeauna.adevarul. Astfel. În scurt timp. sã câºtige un premiu naþional în Italia. „Cercetarea înseamnã transformarea banilor în cunoaºtere. a spus preºedintele ANCS. Aceasta este cea de-a doua participare a României FAMILIA ROMÂNà Ministerul Învãþãmântului. El crede cã planul de inovare pe care îl dezvoltã ANCS va contribui la dezvoltarea economicã a României pe termen lung. nouã medalii de argint. www. În cadrul evenimentului au fost expuse 1. 22 septembrie 2010.ziarullumina. Peste 100 mii de români în ºcolile din Italia Ziarul Lumina. la Cernãuþi a avut loc cea de-a 21-a sãrbãtorire a „Limbii noastre cea române”.ro DECEMBRIE 2010 la acest salon.000 de invenþii din mai multe þãri precum Cehia. putea fi numitã o tânãrã emigrantã. Ca sã se adapteze mai repede a încercat sã se rupã din rãdãcini.Corul popular „Dragoº Vodã”. Dupã absolvirea Liceului de muzicã „George Enescu” din Bucureºti. Coreea. 11-17 septembrie 2010.110 Floria Nica-Henneke – „Nu voi uita niciodatã momentul în care avionul s-a desprins de la sol” (fragment) / Ion Longin Popescu Formula As. în sala Casei tineretului din Cernãuþi au fost prezenþi oaspeþi din toate satele româneºti din regiune. transmite corespondentul Romanian Global News din Cernãuþi. deoarece se vor înfiinþa mii de locuri de muncã. 18 septembrie 2010. dintre care opt de aur. Limba românã sãrbãtoritã de românii bucovineni. impresioneazã pe toatã lumea ºi primeºte o bursã acordatã celor mai buni studenþi din anul întâi.formula-as. www. 12 septembrie 2010. lucrãm la planul de inovare al României”. începe sã ia lecþii private. ºi dupã ce obþinuse premiul întâi pe þarã la un concurs naþional de chitarã. Artista Floria Nica-Henneke din Koln face parte dintre cetãþenii europeni fãrã graniþe. adicã 16. Micul violonist a reuºit. de la unii dintre cei mai importanþi profesori de chitarã din Canada.608). Dupã un concert al bobocilor.

iar apoi în Suedia.rgnpress.adevarul. Marea Britanie. Bãnãþeanul com. nãscut la Bãlceºti Mesajul de întâmpinare ºi încheiere a fost rostit de în 1954. Bazilica San Marco din piaþa cu acelaºi muzical. La eveEdinburgh.es desene realizate pe pereþii sãlii. în timp ce fiul sãu. Conferinþã Internaþionalã de Fuziunea InformaArtiºti din diaspora româneascã þiei. participa cu mai multe lucrãri ºtiinþifice la a 13-a precum ºi alte feþe bisericeºti. am nume a gãzduit ieri searã un concert susþinut de oscilat între genuri muzicale diferite”. locuri de pe glob. organizatã anual de cãtre Societatea Inter/ Maria Capelos naþionalã pentru Fuziunea Informaþiei în diverse România liberã. 26 septembrie 2010. imigraþie. într-un an în care a pregãtit Omul care compune muzica proiecte ºi pentru alte instituþii de artã din Europa. Avea deja trecut în CV un premiu important la vioarã.adevarul. Sfinx) a pentru „Adevãrul” cã a conceput „un mare eseu emigrat în Suedia. în bazilica San Marco Apreotesei a încercat sã fie profesor de muzicã. Din 2 septembrie artistul se aflã în rezidenþã la Spencer Museum of Art. un concert de galã ºi-a fãcut un studio propriu în capitala Suediei. care avea pe atunci ºapte ani. Artistul a declarat Doru Apreotesei (ex. care a þinut sã le tematicã a Universitãþii „New Mexico”. Micul muzician a reuºit însã sã obþinã punctajul maxim ºi la Concursul Naþional „E lucevan le stele” . statul New Mexico. Ionescu Adevãrul. unul dintre cel mai bine cotaþi artiºti vizuali români în strãinãtate. SUA. cu familia. 111 provenite de la surse de naturi diferite (electronice. La fel cum fãceam ºi în România.ro În perioada 26-29 iulie 2010. care au umplut pânã la Un român a fãcut „Fuziunea refuz locurile disponibile. româno-ame. City se intituleazã „Central Court” ºi constã în www. dupã ce a terminat clasa întâi la Colegiul Naþional de Arte „Octav Bãncilã” din Iaºi.ºi Comunitatea Ortodoxã a românilor din Milano. dar asta nu îl împiedicã sã smulgã ropote de aplauze la spectacolele în care concerteazã. www. Doru ºi Radu Apreotesei trãiesc la Parohia ortodoxã româneascã Stockholm. Doru fiinþarea parohiei ortodoxe.es au ajuns la Stockholm ºi soþia Dorina împreunã cu Cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la înfiul lor. din oraºul mulþumeascã milanezilor pentru cãlduroasa priGallup. sunt cetãþeni suedezi de foarte mult din Milano a împlinit 35 de ani timp ºi fac muzicã de când se ºtiu. este liderul unei trupe de raggae. umane). Tatãl a fugit din / Cornel Toma România comunistã în anii ‘80. din Scoþia. a fost în oraºul mire a comunitãþii ortodoxe româneºti.es Spencer Museum of Art din Kansas City gãzduieºte expoziþia artistului român pânã în februarie 2011. Fuziunea Informaþiei este un domeniu al „Patã de culoare” este titlul sub care expune tehnologiei de vârf care foloseºte informaþii (date) la Palatul Mogoºoaia Ioan Iacob. Totuºi. pentru a niment a mai fost prezent episcopul Siluan. Radu. acustice. Mihai Chiþac a plecat. 7 octombrie 2010. Luca Fanfoni. Radu. artist transil- FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni . La eveniment au participat aproApreotesei. www. foloseºte umorul „în mod foarte serios”. anul trecut. 28 septembrie Italia. Organizatorii au fost Dioceza Ortodoxã românã din Romanian Global News. astfel cã din Milano a fost organizat. Consulatul General al Românei din Milano 2010. în primãvara acestui an. Danemarca. profesor universitar la Facultatea de Ma. apreciat în continuare în America / Dana G. în anii ‘80. ximativ 500 de persoane. civilizaþie virtualã. optice. cu numeroase aplicaþii militare ºi civile. ieri.ro Centrul Internaþional de Conferinþe din capitala Scoþiei. supranumit „Micul Paganini” din Târgoviºte. Concertul a fost priInformaþiei” în capitala Scoþiei lejuit de înfiinþarea la Milano acum 35 de ani a / Mircea Monu primei parohii ortodoxe româneºti din Italia. Dan Perjovschi. din parcurile Disney / ªtefan Both Expoziþia în desfãºurare la muzeul din Kansas Adevãrul. premiul întâi la secþiunea sa de vârstã la Concursul Internaþional „Mozart” . 28 septembrie 2010. Pro Musica.rãzboi. reprezentarea edililor De-a lungul multor ani de când m-am stabilit în cãrora le-a fost dedicat concertul s-a dovedit a fi Suedia s-au întâmplat multe lucruri ºi pe plan una slabã. Este extrem de talentat. Asta cred italienii despre Mihai Chiþac. dar ºi-a dat seama cã nu i se potriveºte. www. ricanul Florentin Smarandache. 3 octombrie 2010. în onoarea oraºului.DECEMBRIE 2010 loniºti din Europa.Târgoviºte. mecanice.Parma Lirica. ecologie etc.adevarul. La doi ani distanþã. a spus Doru „Orchestra dell’Amicizia” dirijatã de maestrul Michele Brescia.romanialibera.despre lumea contemporanã” ºi problemele ei: pune muzicã ambientalã în studioul sãu din Stock.preotul paroh Traian Valman. holm. la Parma. gãzduitã în acest an de cãtre www. Are doar nouã ani. Dan Perjovschi. pentru început în Adevãrul.

O altã fostã jurnalistã. joi. care a lucrat la agenþia spaniolã EFE. este purtãtor de cuvânt-adjunct. autoritãþile sârbeºti nu le-au dat voie. Este bine cunoscutã harþuiala la care este supus preotul român Boian Alexandrovici. a explicat patronul localului. informeaza România Liberã. Ea urmeazã sã îºi înceapã activitatea în aceastã calitate la 1 decembrie. Bizara cerere a fost inclusã pe un anunþ pus de Walker pe localul sãu. dar ºi a indiferenþei autoritãþilor din Bucureºti. biserica ortodoxã româ- . receptat în perioada iernii meridionale. dupã ce în urma unui alt anunþ de angajare au venit mai mulþi oameni care nu erau cu adevãrat interesaþi de slujba respectivã. cea mai mare comunitate româneascã ce nu mai are nici un fel de presã în limba românã este cea de pe Valea Timocului.) / Claudiu Târziu Formula As. Nu existã ºcoli. „Am închiriat spaþiu de emisie. 9 octombrie 2010. Anders Fogh Rasmussen. iar autoritãþile sârbeºti sunt ostile chiar ºi actelor religioase.com. cu o expoziþie prezentatã sub sintagma „Întunericul roºu”.ro Vãzutã din stradã. în postul de purtãtor de cuvânt al Alianþei Nord Atlantice. Ar fi comunicat mult mai bine dacã urmãtorul ar vorbi românã.Preot Nicolae Dura (frag. „Am plãcerea sã anunþ cã Oana Lungescu a acceptat oferta mea de a deveni noul purtãtor de cuvânt al NATO.com DECEMBRIE 2010 Carmen Romero. 22 octombrie 2010. El vorbeºte ºi englezã. Timp de douã ore academice cursanþii. dar a fost prezent ºi la Sibiu. când îl va înlocui pe canadianul James Appathurai.formula-as. A expus cu succes în Germania. repartizaþi în trei grupe. însa una a fost puþin mai ciudatã. punctual. Însã autoritãþile sârbeºti au închis postul de televizune.112 vãnean activ la Dusseldorf din 1980. Am un muncitor român care lucreazã aici deja de un an de zile. transmite corespondentul Romanian Global News din Voivodina. În afara faptului cã angajatul trebuia sã fie muncitor. a anunþat oficial. a mai spus acesta. numirea româncei Oana Lungescu.es publicaþie a românilor de pretutindeni Ziarele de limbã românã scrise pentru comunitãþile de români din afara graniþelor au dispãrut aproape complet din cauza crizei. www. din Serbia. Greg Walker cãuta cu siguranþã multe calitãþi. care urma sã fie cumpãrat de noi. în plus. Duºan Parvulovici. trebuia sã ºtie ºi limba românã.ziare. În prezent. ºi. Activitãþile la aceste ateliere se desfãºoarã o datã pe sãptãmânã. care a îndrãznit sã ridice o bisericã româneascã în Valea Timocului”. Walker nu înþelege de ce oamenii se simt deranjaþi ºi spune cã a luat aceastã decizie. Cursurile sunt menite românilor din oraº ºi tuturor cetãþenilor interesaþi sã înveþe particularitãþi despre cultura ºi limba poporului român. învaþã elemente de gramaticã ºi vocabular ºi vizioneazã filme documentare ºi aplicaþii multimedia despre cultura ºi civilizaþia poporului român. purtãtor de cuvânt al NATO / Aura Costache Adevãrul. înlocuindu-l pe James Appathurai. „Mulþi dintre români nu mai ºtiu sã citeascã ºi sã scrie în limba lor.adevarul. O româncã. picturile lui intrând încã din anii debutului în mari colecþii particulare.rgnpress. Începând cu noul an ºcolar 2010/2011 s-a reluat activitatea la atelierele de limba românã ºi dialectul aromân cu elemente de culturã si civilizaþie din Panciova. Oamenii din zonã au fost deranjaþi de aceastã cerere ºi au trimis plângeri cãtre BBC. Este pentru prima oarã în istoria de 61 de ani a Alianþei când o femeie va fi purtãtor de cuvânt al NATO. a lipsei banilor. a declarat ºeful NATO. 16 octombrie 2010.ro FAMILIA ROMÂNà Secretarul general al NATO.ziare. dispus sã înveþe lucruri noi. vine dintr-o þarã a fostului Pact de la Varºovia. câteva ore pe zi. organizate al treilea an consecutiv de Asociaþia „In medias res”. în 2007. O recentã rezidenþã în Israel i-a prilejuit artistului o semnificativã experienþã plasticã graþie dialogului cu totul special pe care l-a avut cu muntele Carmel ºi cu lumina sudului. www. www. vorbitã pe teritoriul oraºului de în jur de 1000 de locuitori.com În momentul în care a început sã caute un alt angajat pentru restaurantul sãu din Marea Britanie. www.com. Românii de peste graniþã au rãmas fãrã presã Ziare. Biserica româneascã din Viena . sub pretextul cã proprietarul nu ºi-ar fi plãtit taxele”. aºa cã ºi un britanic ar putea lucra aici”. Deºi românii au încercat sã îºi deschidã ºi o televiziune. 23 octombrie-29 octombrie 2010. corespondent BBC. aratã Daily Mail. 22 octombrie 2010. care va prelua un nou post în cadrul Alianþei". ªtii româneºte? Un avantaj pentru a te angaja într-un restaurant din Marea Britanie / Andreea Ghinea Ziare. „Nu cred cã am fãcut ceva rãu. într-o conferinþã de presã susþinutã la Bruxelles dupã încheierea reuniunii miniºtrilor de Externe ºi ai Apãrãrii din cele 28 de þãri membre ale NATO. www. a declarat preºedintele Federaþiei Comunitãþilor Româneºti din Valea Timocului. La Panciova s-a reluat activitatea la atelierele de limba românã ºi dialectul aromân Romanian Global News. pentru ca românii noºtri sã poatã auzi limba lor ºi sã poatã asculta muzica româneascã de pe Valea Timocului.

formula-as. Tot drumul l-a fãcut pe jos. Se distinge. Probabil. 30 octombrie 2010. Elena Ichim. 30 octombrie-5 noiembrie 2010. privind relaxat trecãtorii ºi gândindu-se la ale lui. În urmã cu câþiva ani. o problemã de care se preocupa îndeaproape. www.. printr-o combinaþie izbutitã de tradiþie ºi modernitate. chiar despre rromi ºi sinti. Elena a plecat în Italia într-o vacanþã. pe pereþii cãreia stau cuminþi tablourile de familie. 24 octombrie 2010. Se împãcase cu gândul.realitatea. O tihnitã ºi dezinteresatã promenadã. valsând pe largile bulevarde. ca cea care se oglindeºte-n fereastrã. Am început sã îl însoþesc la turneele de poker. ªi atunci i-au cãzut ochii pe. parohul bisericii din Toracu Mare. www..ro Prin purtarea de grijã a Înalt Preasfinþitului Nicolae. Stomatologul din Mediaº care piloteazã spre lumea a treia / Elena Dumitra Adevãrul. cu frunze arãmii. pictura în linie neobizantinã ºi în culori profunde. Mozaicul de pe frontispiciu ºi uºile de sticlã pe care sunt gravaþi doi îngeri vestesc un loc de închinãciune. Mitropolia Banatului a donat un clopot pentru Parohia Ortodoxã de la Malainiþa din Valea Timocului. dar se simþea încã tânãr ºi puternic. cu miros de gutui ºi de busuioc. drepturi politice incredibil de mari pentru niºte ciobani. pentru cã mã subestimau”. un specialist. ce trãiesc din vremuri strãvechi. pagina 56.”. cãci românii nu s-au ostenit niciodatã sã fie recunoscuþi în Austria. catapeteasma auritã ºi stranele de lemn masiv compun o atmosferã familiarã. a învãþat sã piloteze ca sã acorde asistenþã medicalã gratuitã în zone greu accesibile din Ciad. a declarat Elena Ichim pentru Libertatea. Ca ºi cum ai intra în odaia cea bunã a bunicii.adevarul. erau acolo doar câteva fraze care aveau sã-l bântuie de atunci înainte mult timp. cehi. însã. Fusese invitat la lansarea unei cãrþi despre minoritãþile din Austria. 1 noiembrie 2010. un dentist din Mediaº. plinã de pace. Aceasta este cea de-a doua donaþie pe care românii din Serbia o primesc. de un statut juridic aparte s-au bucurat Vlahii (în croatã) sau Valahii (germanã). ºtia cam cum merg treburile în chestiunea asta a „minoritãþilor”. Rwanda sau Guyana.. Bãrbaþii erau aroganþi ºi încercau sã mã intimideze. sloveni. în 14 sate din regiunea Burgenland. Cum ar fi: „între croaþi. cu pãstoritul oilor ºi cu un comerþ înfloritor cu lânã. de pe Mittelgasse 19. slovaci. tot ceva despre maghiari. Fostã balerinã româncã bate italienii la poker Realitatea. are o nouã adeptã: fosta balerinã de la Teatrul „Cosntatin Tãnase”. te duce cu gândul acasã.. membru al unor prestigioase institute vieneze de cercetare istoricã. Îi pãcãleam. Episcopia Romano-Catolicã din Timiºoara a donat un clopot pentru cimitirul fostei Parohii româneºti Rusko Selo din Banatul sârbesc. pe atunci. Trintu e fondatorul celei mai puternice asociaþii româneºti din þara de la poalele Alpilor.es Roland Hermann (32 de ani). hotãrât s-o aºeze pe rafturile bibliotecii.net 113 „Copy ai Vlahiei suntem noi” (fragment) / Bogdan Lupescu Formula As. „L-am cunoscut pe iubitul meu în Italia.. κi aminteºte ca si cum ar fi fost ieri: tot o amiazã blândã de toamnã. Un nou clopot pentru românii din Banatul sârbesc / George Giurgiu Ziarul Lumina.ro Elena Ichim a lãsat baletul pentru poker. www. ei s-au ocupat intensiv.. ca o minoritate naþionalã. Înãuntru. Nu se aºtepta sã afle mare lucru. „Mulþumim Înalt Preasfinþitului Mitropolit Nicolae al Banatului pentru purtarea de grijã faþã de credincioºii români ortodocºi din Serbia ºi Episcopiei Romano-Catolice din Timiºoara pentru clopotul donat pe care îl vom instala în cimitirul fostei parohii româneºti Rusko Selo din Serbia”. pânã în secolul al 19-lea. cu cruce în vârf. În micul sãu apartament din inima Vienei. Providenþiala paginã 56! La capitolul „Croaþii”. a lãsat cartea la a cãrei lansare participase. Întors acasã. aproape ºaptezeci ºi cinci de ani. pentru cã eram singura femeie de la masa de poker. în treacãt. Iar modesta clopotniþã de deasupra. el fiind jucãtor profesionist. Se mai vorbea foarte pe scurt despre aºa-numitele „libertãþi valahe”. www. pe care nu le aveau în tot restul Austriei ºi Ungariei decât nobilii. a declarat pãrintele Petru Drãghicescu. uitând o vreme de ea. Mitropolitul Banatului. unde s-a îndrãgostit de un jucãtor profesionist de poker ºi a decis sã rãmânã acolo sã se apuce ºi ea de acest sport. Pe scurt. pe mãsuþa de stejar de lângã uºã. Abia dupã câteva zile a rãsfoit-o aºa. Se întâmpla în urmã cu 15 ani. în partea de sud a munþilor Gunsergebierge. Noul sport oficial al minþii. prinsã între umerii altor douã clãdiri. unde pãrintele Bojan Alexandrovici a construit prima bisericã româneascã din zonã. vorbind ºi astãzi un dialect propriu. unde s-a apucat de poker.DECEMBRIE 2010 neascã din Viena nu este deloc impresionantã.ziarullumina. poker-ul. Mai degrabã scundã. Fosta angajatã a corpului de balet al Teatrului de revistã „Constantin Tãnase” a plecat în Italia. Spre deosebire de ceilalþi locuitori. La început era mai greu. Avea. Postul de televiziune Discovery Channel l-a prezentat pe Roland Hermann FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni . Trintu Maran a fãcut cândva o descoperire uluitoare.

Marian Mocanu a adãugat cã „Nu toþi românii sunt romi ºi nu toþi romii sunt români. sub conceptul „Descoperã eroul din tine!”. condus de preºedintele ucrainean Viktor Ianukovici. pentru cã aceasta este modalitatea de accelerare a integrãrii. printre care ºi Marele premiu al secþiunii documentar la Festivalul de la Bergen.ro În Berlin sunt activi din ce în ce mai mulþi întreprinzãtori strãini. Roland Tibi Hermann se mândreºte cu ºase aventuri miraculoase despre care spune cã i-au schimbat viaþa. www. în Ucraina.au fost întemeiate în ultimii zece ani. www. în 2005. un membru al noii miºcãri politice. O confirmã acum ºi Camera de Comerþ a capitalei (IHK Berlin): la începutul anului 2010 au fost înregistrate în Berlin peste 32 300 de firme strãine. La cei 32 de ani. Andrei Ujica – „Exilul m-a învãþat cã nu e bine sã-þi cultivi nostalgiile” (fragment) / Dia Radu Formula As. 9 noiembrie 2010. Vom începe cu românii. ºi Premiul pentru cel mai . de prezentare a cererilor noastre. Subiectul trebuie abordat la nivel european.evz. A descoperit prin 2005 cã poate face mai mult pentru semenii sãi ºi s-a decis sã participe la misiuni umanitare. serviciilor ºi construcþiilor . spre exemplu cãtre polonezi ºi moldoveni.ºi intenþioneazã sã participe la alegerile locale. ºi-a consolidat poziþia în regiuni în urma alegerilor locale de duminicã. Românii din Italia au creat o miºcare politicã ºi vor sã participe la alegerile locale / Alina Neagu HotNews. Referindu-se la situaþia romilor din Italia. a fost nevoie ca filmele lui sã-ºi capete întâi laurii în Occident. a explicat Marian Mocanu. anunþã Mediafax. Partidul Regiunilor. siguranþa”. anunþã Camera de Comerþ (IHK Berlin). Ion Popescu a declarat pentru Newsin cã rezultatele finale ale scrutinului local vor fi anunþate marþi. dar ideea este de a extinde iniþiativa cãtre alte comunitãþi. în urma alegerilor locale care au avut loc duminicã.ro. 10 noiembrie 2010. însã primele date au confirmat victorii ale românilor în zonele cu populaþie româneascã. de rezolvare a problemelor.formula-as. dar munca într-un cabinet nu a simþit cã e mãnuºa care sã se muleze perfect stilului sãu personal. iar majoritatea companiilor . „Autobiografia lui Nicolae Ceauºescu”. Cinci etnici români au fost aleºi primari în Ucraina DECEMBRIE 2010 multe ori active în domeniile comerþului. în România. inclusiv la Kiev. având sedii ºi la Genova.casa.com FAMILIA ROMÂNà Candidaþi de origine românã au câºtigat cinci din cele ºase primãrii în Transcarpatia. De mic copil era preocupat de cei din jur. 1 noiembrie 2010. Torino ºi Roma. din Norvegia. Întreprinzãtorii vin din nici mai mult nici mai puþin de 164 de þãri. În condiþiile în care în Berlin locuiesc aproximativ 470 000 de persoane de alte naþionalitãþi. þara lui de adopþie.Europeni pentru Italia . Partidul Regiunilor urmeazã sã preia controlul asupra primãriilor ºi administraþiilor regionale din centrul ºi nordul Ucrainei. pentru ca sã poatã avea primirea pe care o meritau ºi acasã. fie pe liste proprii.com. munca. Prima reuniune a miºcãrii Europeni pentru Italia urmeazã sã aibã loc sâmbãtã. Preºedintele Uniunii Interregionale „Comunitatea Româneascã din Ucraina”.ro Românii din Italia au înfiinþat o miºcare politicã . a fost prezentatã prima oarã în cadrul Festivalului de la Cannes ºi se bucurã deja de câteva premii. Potrivit unui sondaj la ieºirea de la urne dat publicitãþii de GFK Ucraina. www.de cele mai În Germania. nu e doar un regizor cunoscut. Noi dorim sã îi încurajam sã voteze. Aurica Bojescu a obþinut un mandat de deputat în Consiliul regional Cernãuþi. În Berlin existã mai multe firme româneºti decât americane Evenimentul zilei. Fiecare a 8-a companie privatã se aflã în proprietatea unor persoane de alte naþionalitãþi. Aºa avea sã plece. pentru prima datã. citând cotidianul La Repubblica. „Dorim sã le explicãm conaþionalilor noºtri cã cetãþenii statelor UE au dreptul la vot în alegerile locale. A ales stomatologia. cea mai recentã docu-ficþiune semnatã de Andrei Ujicã. nu poate crede nimeni cã un singur oraº are posibilitatea de a rezolva o astfel de problemã complexã. din raportul IHK rezultã cã fiecare al 14-lea strãin desfãºoarã aici o afacere. ci ºi un foarte preþuit profesor de teorie a filmului. Aºa cum se întâmplã adeseori în cazul românilor talentaþi. aºa cã decizia de a alege sã fie medic a venit oarecum de la sine. 13 noiembrie-19 noiembrie 2010.ziare.hotnews. fie pe listele altor partide. iar organizaþia are deja 600 de membri. www. prin urmare expulzarea unor cetãþeni europeni pentru cã sunt de etnie romã este de neconceput”. În Europa existã libera circulaþie a persoanelor. în timp ce Mihai Bojescu ºi-a asigurat un loc în Consiliul raional Hliboca. probleme care se adreseazã tuturor milanezilor .114 în cadrul unui scurtmetraj. în Guyana Britanicã.ro publicaþie a românilor de pretutindeni Ziare. iar est-europenii sunt în fruntea listei. Puþini europeni ºtiu cã pot vota în alegerile locale din Italia. Caracterul internaþional al Berlinului devine din ce în ce mai solid.

22 noiembrie 2010. dupã ce oficialii români din aceastã þarã au obþinut permisiunea directorului Teatrului Naþional din Budapesta pentru a sãrbãtori aici 1 Decembrie. a Româncã premiatã cu titlul de avocatul anului 2010. Lansat la final de octombrie ºi în România. Succesul l-a obþinut abia dupã ce a pãrãsit þara.com. emigrantã în Statele Unite. care citeazã MTI. Istvan Palffy.Horreum Margi ºi Isacova. Iel Bobului. În plus. filmul a reuºit sã stârneascã destule controverse. pentru sãrbãtorirea zilei de 1 Decembrie / A. Neagu. pe când era studentã în ultimul an la Design interior. Românca ale cãrei tablouri se aflã acasã la Donald Trump ºi Oprah Winfrey / Alina Vãtãman Evenimentul zilei. avem la Malainiþa una dintre cele mai frumoase biserici din lume. cu bani de la Institutul Cultural Român. care era preot. episcop al Caransebeºului.ro Un scandal de proporþii a izbucnit în Ungaria. un tânãr care a decis sã continue. a cãrei vizionare dureazã trei ore.Partidul Popular Crestin-Democrat KDNP. Tot în cursul zilei de duminicã a fost hirotonit ca preot.blogspot. politician al Alianþei FIDESZ . la Festivalul de la Jihlava. în favoarea României. La eveniment au participat.Sorian Raicovici pentru parohia din Iacovãþ.com.com. primul lãcaº de cult în Timoc. situatã în Valea Timocului. Acesta a fost executat din lemn conform tradiþiilor ortodoxe româneºti. în 2005”.est . Adriana a început sã deseneze în joacã. iar în 14 noiembrie . Tot atunci s-a vãzut nevoitã sã facã faþã provocãrilor artistice ºi sã munceascã ºi 20 de ore pe zi pentru a se putea impune pe o piaþã mult prea vastã. . Ziua naþionalã a României. „Acum putem sã ne mândrim cã noi. Biro HotNews. când.000 de români din cele 154 localitãþi cu populaþie româneascã din regiunile istorice Timoc. Lucrãrile ei au fost achiziþionate de personalitãþi precum Donald Trump sau Oprah Winfrey. Conceput ca un eseu. www. am reuºit sã o transformãm în simbolul renaºterii româneºti”. pictoriþa spune cã acestea nu se manifestã liber. S-a sfinþit iconostasul primei biserici din Timoc Timoc Press. Iconostastul Bisericii „Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavril” din localitatea Malainiþa. dupã 170 de ani de sete duhovniceascã. este realizatã exclusiv din filmãri de arhivã. în Montreal / Carmen Negoescu Ziare. a precizat Alexandrovici. alãturi de un sobor de preoþi români din Serbia ºi mulþi români veniþi din satele din împrejurimi. Pasiunea pentru picturã a început sã se manifeste pe la vârsta de trei ani. ºi în pofida piedicilor ce ni le-a pus în special clerul sârb. A. 15 noiembrie 2010.com O româncã stabilitã în Montreal este câºti- FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni Adriana Oancia este o pictoriþã de origine românã. Serbia.ro. a fost sfinþit duminicã. în condiþiile în care data de 1 Decembrie coincide cu pierderea. preot Boian Alexandrovici. autorizaþia datã românilor de cãtre directorul Teatrului Naþional pentru sãrbãtorirea zilei de 1 Decembrie în acest spaþiu a fost retrasã.timocpress.evz. www. În ceea ce priveºte gusturile vedetelor. episcop al Daciei Felix din Vârºeþ ºi Preasfiinþitul Lucian. românii din Timoc. odiseea preotului Boian Alexandrovici care a fost condamnat la închisoare de autoritãþile sârbe pentru curajul de a construi. ipodiaconul Ioan Liviu Micu. din Cehia. a teritoriilor din Transilvania stãpânite pânã în 1918. aflatã la guvernare. Am investit în ea dragoste ºi speranþã. anunþã blogul rousa. unde sã se slujeascã în limba maternã a celor peste 300.ro 115 cerut Executivului de la Budapesta o investigaþie în urma deciziei directorului Teatrului Naþional din Budapesta de a închiria spaþiul românilor ºi a cerut demiterea lui Robert Alfoldi de la conducerea instituþiei de culturã. Protopopul Protopopiatului Dacia Ripensis din Valea Timocului. Mai mulþi politicieni maghiari ºi figuri publice importante considerã „o provocare” gestul românilor din þara vecinã de a aniversa Ziua naþionalã la Teatrul Naþional din Budapesta. ci sunt impuse de stiliºtii personali. 18 noiembrie 2010.info Scandal de proporþii în Ungaria. care a fost remarcatã ca artist de nume mari de peste ocean. scrie Hungarianambiance. de cãtre Ungaria. pentru a doua bisericã din Malainiþa. www. Morava ºi sudul Dunãrii – limba românã. ctitorul primei biserici ortodoxe româneºti în Timoc.hotnews. 22 noiembrie 2010. dupã ce directorul Teatrului Naþional din Budapesta le-a închiriat spaþiul românilor. indiferent de sacrificiile ce îl aºteaptã. pelicula. cu ajutorul autoritãþilor române. Preasfinþitul Daniil. www. alãturi de bunicul ei.DECEMBRIE 2010 bun documentar est-european.ziare. Potrivit sursei citate.[…] Potrivit blogului maghiar. dupã 1833 când lãcaºele de cult ale minoritarilor români au trecut sub jurisdicþia Bisericii Ortodoxe Sârbe. în 13 noiembrie a devenit preot în parohiile din Serbia de nord . a declarat cã „odatã cu sfinþirea iconostasului a luat sfârºit truda pentru cea dintâi zidire isprãvitã în Serbia de nord-est. fãrã nici un comentariu însoþitor.

în cadrul ceremoniei. madrid. Încerc întotdeauna sã gãsesc estetica potrivitã în tema aleasã”. Stãpânul tunelelor: Un român coordoneazã lucrãrile de construcþie la metroul newyorkez / Ilie Fugaru Mediafax. AJBM are o vechime de peste 110 ani ºi reprezintã mai mult de 4. Premiu internaþional pentru un dirijor de orchestrã român din Spania Ambasada României Madrid. Mihnea Ignat. în companii private. evenimentul.mae. 29 noiembrie 2010. 29 noiembrie 2010. spune el. a precizat Loredana despre fotografiile ei expuse la muzeul Neukoelln. La aceastã ediþie s-au prezentat 117 de candidaþi. „Arturo Toscanini”.adevarul.ro Ambasada României la Madrid are plãcerea de a informa cã dl. ºeful de Stat-Major al Jandarmeriei Române a spus cã distincþia acordatã constituie recunoaºterea modestei contribuþii adusã de România la menþinerea pãcii ºi. Opera mea nu are nici scopuri politice. Dl Mihnea Ignat s-a impus în finala în care au rãmas doar 4 dirijori. 25 noiembrie 2010. care a publicat un interviu cu românca ale cãrei fotografii vor fi expuse. în prezenþa unei delegaþii condusã de ºeful de StatMajor al Jandarmeriei Române. www. „Ziua mea e încã abia la început. Câºtigãtorul acestui premiu a fost invitat sã dirijeze concertul din 7 aprilie 2011 al Filarmonicii Toscanini. dintre care 12 au fost invitaþi sã concureze Un specialist în construcþii originar din România este coordonatorul celor mai mari lucrãri de infrastructurã ale metroului newyorkez.ro DECEMBRIE 2010 la Parma. Jandarmii români din Kosovo distinºi cu medalia EULEX Ambasada României Madrid.es publicaþie a românilor de pretutindeni FAMILIA ROMÂNà Cei 82 de jandarmi din Detaºamentul de Misiuni Internaþionale al Jandarmeriei Române au fost distinºi. la una dintre cele mai prestigioase competiþii internaþionale de specialitate. Mihnea Ignat. „Îi place sã se joace cu necunoscutul ºi sã-nfrunte teama pe care acesta o genereazã”. nãscut la Craiova în 1980. Paganini” din Parma. ce a avut loc sãptãmâna trecutã. dar a emigrat în Germania pe când avea doar 13 ani. 28 noiembrie 2010. nici sociologice. Cu aceastã ocazie. Potrivit site-ului organizaþiei. a reunit peste 200 de personalitãþi importante. în centrul atenþiei în Germania. Alãturi . rãsplãtitã cu respectiva distincþie pentru realizãrile sale profesionale în domeniul dreptului. Este dirijorul titular ºi directorul artistic al Orchestrei Filarmonice a Universitãþii din Alicante. în cadrul unei gale.116 gãtoarea titlului de „Avocatul anului 2010”. De asemenea. scrie publicaþia germanã Deutsche Welle. a studiat la Universitatea Naþionalã de Muzicã din Bucureºti ºi la Universitatea de Muzicã ºi Arte Frumoase la Viena. implicat în comunitate ºi sunt pregãtiþi pentru a lucra în cele mai bune cabinete de avocaturã. în vârstã de 38 de ani. decernat de prestigioasa AJBM (Asociaþia tinerilor avocaþi din baroul Montreal). Mihai Horodniceanu vorbeºte cu pasiune despre proiectele de construcþii ale metroului newyorkez pe care le supervizeazã ºi despre amintiri din România.mae. Fotografiile ei din cadrul expoziþiei intitulate „Dincolo: În spatele ferestrelor impuse: Bãrbaþii Berlinului” prezintã o viziune alb-negru asupra problemei imigraþiei ºi a integrãrii în societate. precum ºi a reprezentanþilor misiunilor EULEX ºi KFOR. au primit medalia EULEX ºi 11 poliþiºti din staff-ul Departamentului de Poliþie Specialã. un îndemn la continuitate ºi la solidaritate în efortul de a întãri pacea ºi colaborarea în Balcani ºi în lume.mediafax. Potrivit unui comunicat al Jandarmeriei. ceremonia de medaliere a jandarmilor români a avut loc în oraºul Kosovska Mitrovica. Gheorghe Ruginã. Dirijorului român i-a fost atribuit acest premiu prin unanimitate de voturi. de la înfiinþarea acesteia în 2005. Aºezat confortabil pe un fotoliu în biroul sãu situat la etajul ºase al clãdirii de la capãtul bulevardului Broadway. a primit Premiul Special al Filarmonicii Toscanini din Italia. Este vorba de Adina Comãniþa. la muzeul Neukoelln din Berlin. deºi este. totodatã. general de brigadã dr. Berlin: O româncã prezintã „celãlalt berlinez” într-o expoziþie fotograficã / Noemi Varga Adevãrul. aflat la a 4.200 de avocaþi. dirijorul Orchestrei Filarmonice a Universitãþii din Alicante. pentru profesionalismul de care dau dovadã în executarea misiunilor internaþionale în Kosovo. www. s-a nãscut la Sibiu în timpul regimului comunist. dar nu m-am concentrat deloc asupra chestiunii integrãrii. joi.ro Loredana Nemeº. „Am început sã lucrez la acest proiect în urmã cu doi ani. într-adevãr. în baza unitãþii româneºti. Aceºti tineri avocaþi formeazã un grup influent. în cadrul celei de a IX-a ediþii a Concursului Internaþional de Dirijat de Orchestrã. transmite corespondentul Mediafax la New York. într-o pauzã la jumãtatea unei zile de lucru încãrcate. pânã la data de 20 februarie 2011. organizat la Parma (Italia). la Auditoriul „N. madrid.a ediþie. cu medalia EULEX. încã nu am verificat corespondenþa”. Secretara tocmai i-a fãcut un sumar al programului din ziua urmãtoare. instituþii sau agenþii guvernamentale.

municipiul Chiºinãu (stareþ britanicilor ce înseamnã acasã pentru noi. Ambasada României la Londra ºi pãrintele Dan Cei mai mulþi dintre ei s-au aflat în primele rânduri Ghindea. realizat expoziþie de fotografie. cum se mai înStudenþilor Români din Strãinãtate (LSRS). vor fi servite pe colegii lor ce înseamnã sã sãrbãtoreºti pe gustul preparate tradiþionale româneºti ºi va avea loc o românilor. Acasã mai are un numãr semnificativ de lucrãri ale pictorului român stabilit în Franþa ºi decedat la sfârºitul anilor ‘80. accentuând calvarul prin toresc Ziua Naþionalã / Cristina Iana care a trecut structura ecleziasticã româneascã din Adevãrul. 1 decembrie 2010. Organizatorii evenimentului. L-am cunoscut aici la New York ºi am devenit prieteni”. muzicã ºi dansuri po2010. prin evenimente cu specific roRomanian Global News. un nepot al lui Bela Bartok.evz. care „n-au dat curs cererii MiSUA: Studenþii care învaþã la universitãþi tropoliei Basarabiei de a i se retroceda mãcar un precum Columbia. NYU sau Cornell. 1 decembrie 2010. Speciali. trei români Ziua Naþionalã a tuturor românilor din cadrul ªcolii de Media au vorbit despre semAgenþia de ºtiri Basilica. În Manchester. studentã preunã cu Marius Lãzurca. numãrul de studenþi români care au aplicat la Uni. studenþii organizeazã pe 3 decembrie evenimentul „Roumania-France. alãturi de colegul româneascã a sãrbãtorit Ziua Marii Unirii de la lor Ovidiu. acest spaþiu. pe unul din pereþii biroului sãu sunt douã tablouri de picturã abstractã. cei prezenþi cu ocazia Zilei Naþionale a României. cipalul organizator al evenimentelor. s-au La 1 decembrie. Înaltpreasfinºi Design ºi ªcoala de ªtiinte Sociale ºi Limbi þitul Mitropolit ºi Exarh Petru i-a felicitat pe toþi Strãine.ro ca: Studenþii pot participa la evenimentul „1 DeDe ziua naþionalã. La eveniment a asistat ºi gãzduieºte. studenþii români de la cembrie Românesc. Evenimentul zilei.festiv au prezentat elevii de la liceul „Hiperion” ºi gându-se la 630 de cereri anul acesta.ro pulare. la Mãnãstirea „Sfântul Apostol ristice despre România. Un moment versitatea Westminster a crescut de 15 ori.rgnpress. în s-au desfãþurat pe o ninsoare nãprasnicã. reprimate vioPetru ºi Pavel”. gãzduit de ambasadorul Cãlin Fabian. condus de zãrile cele mai cãutate sunt ªcoala de Media.Grupul „ªtefan Vodã” de la Cãpriana. vor putea imobil. ajun.DECEMBRIE 2010 de diplome. colinde ºi filme de prezentare a României. www. explicã Horodniceanu. Danemarwww. un sobor de preBritanie se mândreºte cu multiculturalismul ºi cu oþi ai Mitropoliei Basarabiei au oficiat un Telibertatea de exprimare a naþionalitãþilor pe care le Deum de mulþumire. spune Diana.ro participanþi câteva cuvinte româneºti. ediþia a II-a”.basilica. din cele câteva zeci care i s-ar cuveni”. „Am vrut sã le arãtãm Andrei” din Durleºti. au împãrþit albume foto ºi broºuri tu. 2 decembrie mânesc: mese tradiþionale. Marea BriGeneraþia care nu mai are rãbdare tanie: 1 Decembrie va fi sãrbãtorit la Nottingham a serbat Ziua Unirii la Chiºinãu ºi Manchester. studenþii vor putea lent de cãtre fosta putere comunistã. fãcând o scurtã incursiune în istoria recentã a Studenþii români din strãinãtate sãrbãMitropoliei Basarabiei. 117 regia lui Cristian Mungiu. Grupu- FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni . prin petreceri ºi mese festive. cu sprijinul Ambasadei României în Regatul Unit Mitropolia Basarabiei a sãrbãtorit al Marii Britanii ºi al Irlandei de Nord. Am vrut sã profitãm de ocazie ºi sã Înaltpreasfinþitul Mitropolit ºi Exarh Petru îmvorbim despre România”. ziua când întreaga suflare îmbrãcat în costume populare ºi. Alina ºi Diana. reprezentanþi ai Preºedinþiei. se Întâistãtãtorul Mitropoliei Basarabiei a îndemnat aratã într-un comunicat de presã de marþi al Ligii la „unitate nu doar prin vorbe. care marcheazã ºi împlinirea a 165 de ani de la înfiinþarea Societãþii Studenþilor Români din Paris. 2 decembrie nificaþia zilei de 1 Decembrie ºi i-au învãþat pe 2010. „Sunt de Francisc Bartok. În cuvântul sãu. exprimându-ºi nemulþumirea faþã de www. ci prin fapte concrete”.Guvernului ºi Primãriei Durleºti. Olanda: La 1 Decembrie românesc la Universitatea sediul Ambasadei României la Haga va avea loc Westminster / Oana Dan evenimentul „Ziua studentului român în Olanda”. deux siecles d’historie partagee”.Alba Iulia. de la Parohia Ortodoxã Românã „Sfinþii la protestele din luna aprilie 2009. Germania: Studenþii români se vor reuni la Würzburg pentru a sãrbãtori împreunã Ziua Naþionalã.tâmplã. niei la Chiºinãu. Marea Arhimandrit Andrei Caramalãu). de la ziua naþionalã a României pe strãzile din Chiºinãu. Franþa : În Paris.es guvernanþii actuali. ambasadorul Româîn anul trei la Relaþii Publice. prin. Printre invitaþii evenimentului din Nottingham se Sute de tineri din Basarabia au sãrbãtorit numãrã ministrul consilier Sabin Popescu. Artã Tudor Ungureanu. participa la evenimentul „Celebrate Romania!”. studente la Universitatea Westminster. www. Manifestãrile viziona filmul „Amintiri din epoca de aur”. în care va fi Universitatea Westminster din Londra i-au învãþat prezentat un mini-spectacol de balet.adevarul. În ultimii cinci ani.

cu sufletul la Alba Iulia”. aceeaºi credinþã. Comunitatea Româneascã din Ucraina premiatã de Revista Balcanii ºi Europa Romanian Global News. despre eroii contemporani din literaturã. a spus ca a fost „un parcurs pasionant în descoperirea diversitãþii acestui microcosmos cultural care este Bruxelles-ul.informatia-zilei. Gjovalin Kola. „coborând din deal în vale”.118 rile de iniþiativã intitulate sugestiv „Spirit Românesc” ºi „Deºteptarea” ºi-au chemat colegii de liceu ºi facultate pentru a marca ºi la Chiºinãu ziua Marii Uniri. „Cine uitã nu meritã”. Da. Nãscut în localitatea Gâlgãu (Sãlaj). care a culminat prin numirea sa de cãtre Consiliul Culturii în funcþia de dirijor al Ansamblului Maramureº.” Finalul evenimentului a fost marcat de recitalul talentatului Antonio Nyerjak din oraºul maramureºean Cavnic. iar cheia rezolvãrii situaþiei este aplicarea modelului german de reunificare ºi în niciun caz calea violenþelor de genul celor care se întâmplã acum în Coreea”. Mulþi dintre ei ar fi vrut sã fie prezenþi în cetatea Marii Uniri. cum îi place sã spunã. plecat din sat sã cucereascã lumea. www. piese de teatru ºi concerte. tinerii au scandat. bulgarã. Iniþiat ºi organizat de Arthis . Elona Zhana ºi Alexandra Davidescu. Mãcar pentru noi.ro FAMILIA ROMÂNà Iubitorii de literaturã ºi frumos ºi-au dat întâlnire la Bruxelles în cadrul Festivalului Literar Intercultural „Interlitratour”. Viman a parcurs toate etapele unei cariere muzicale de excepþie. www. www. „Criºana” Oradea ºi în cele din urmã la Ansamblul Transilvania. Pe o pânzã mare însã li se putea citi regretul: „Cu trupul la Chiºinãu. Cam acesta este de fapt drumul unui copil de þãran talentat. La invitaþia celor douã grupuri au rãspuns pozitiv circa 300 de persoane care au participat împreunã la un marº. Liderul grupului „Deºteptarea”. cãsãtoriþi. premiul pentru „Vocaþia Acþiunii pentru Libertate ºi Justiþie” a fost acordat UI „Comunitatea Româneascã din Ucraina”.emaramures. Carmen Hopârtean. dirijor al orchestrei „Þara Oaºului” din Satu Mare. o horã a unirii ºi la un concert inedit. români!”. În timpul marºului. corespondentul eMaramures la Bruxelles. 7 decembrie 2010. cei care ne considerãm români. însã condiþiile grele de obþinere a vizei de intrare pe teritoriul României i-au determinat sã rãmânã de 1 decembrie la Chiºinãu. Mugurel ºi Aurel.ro publicaþie a românilor de pretutindeni Alexandru Viman este fãrã îndoialã cel mai cunoscut dirijor pe care orchestra Ansamblului Transilvania l-a avut de-a lungul istoriei sale. fostul dirijor al Ansamblului Transilvania traieºte de 20 de ani în SUA / Grigore Ciascai Informaþia zilei. În 1991 a luat decizia de a se stabili în SUA. reprezentatul „Spirit Românesc” este de pãrere cã statul român ar trebui sã fie mai serios în demersurile pe care le întreprinde în Republica Moldova: „Nu mai avem rãbdare. Alexandru Viman. Premiile sunt acordate de 10 ani pe diferite domenii de activitate. de origine românã. 3 decembrie 2010. filme. A plecat la ªcola Militarã de muzicã din Bucureºti. a plecat din Gâlgãul natal ºi în câþiva ani a ajuns sã facã înregistrãri pentru Fonoteca de Aur în studiourile Radiodifuziunii Române.ro DECEMBRIE 2010 fanfarei ºi orchestrei „Flori de minã” din Cavnic. aceeaºi limbã.Casa de culturã belgianoromânã. Lek Pervizi. Mesajul transmis de tineri se poate deduce lesne din ceea ce era scris pe bannerele afiºate pe parcursul activitãþilor: „Uniþi în cuget ºi-n simþiri”. anual fiind însã premiate ºi comunitãþi româneºti din jurul graniþelor. transmite Romanian Global News. Un drum presãrat cu suiºuri ºi coborâºuri. oficialitãþile statului român trebuie sã renunþe la declaraþii demagogice ºi sã treacã la fapte. cetãþeni americani. La cei 21 de ani ai sãi. Participanþi au fost scriitori ºi ziariºti din Belgia. la unele dintre ele fiind prezentã ºi Doris Uglar. la fel ca în aprilie 2009. „RE-Unire” ºi „Basarabia pãmânt românesc”. Basarabia e a ta”. are doi bãieþi. a ajuns apoi instructor ºi dirijor al La a X-a ediþie a Premiilor Revistei „Balcanii ºi Europa” din Bucureºti. Numeroºi reprezentanþi ai unor asociaþii culturale flamande. director al Casei Arthis. în acest colþ de Românie”.rgnpress. Este cãsãtorit din 1969 cu Georgeta. Folkist din Cavnic invitat la Festivalul Literar Intercultural „Interlitratour” din Belgia / Doris Uglar 6 decembrie 2010. Ursu spune cã „România ºi Republica Moldova sunt douã state care au aceeaºi istorie. cum se numea pe atunci. dar au ºi putut asculta poezii ºi frânturi de memorii ale unora din scriitorii prezenþi. „Mai presus de orice. Anatol Ursu. în cadrul unei mese rotunde. a precizat cã scopul manifestãrii este de a trezi la realitate ºi acea pãturã a societãþii din Republica Moldova care este refractarã la ideea regãsirii românilor de pe ambele maluri ale Prutului în acelaºi stat. care a încântat publicul cu frumoasele melodii ale muzicii folk româneºti. spectacole. albanezã. la Alba Iulia. sloganul „România nu uita. Mihai Iuzvac. festivalul a avut loc la sfârºitul lunii noiembrie. prin reprezentanþii lor. Festivalul a oferit publicului o varietate de activitãþi: conferinþe. iar invitaþi de onoare au fost George Stanca. Cei prezenþi au vorbit. într-o familie de þãrani. „Aceastã distincþie este un semn de recunoºtinþã a eforturilor comune ale tuturor . organizaþii literare ºi socio-culturale s-au reunit în capitala Belgiei pentru a dezbate o temã de interes: „Eroi ºi antieroi în literaturã”.

www.. începând cu desen. Piesa „Sparanghel” trateazã tema sensibilã în Occident a imigraþiei din Estul Europei spre Vest. Gianina Cãrbunariu redã cu ironie ºi detaºare viaþa muncitorilor români în Marea Britanie”.hotnews. premiatã de Obama pentru rezultatele în astronomie.copilul fantastic al teatrului românesc”. frustrãrile unui pensionar sãrac britanic desconsiderat de societatea în care a evoluat.concurs „Io canto” („Eu cânt”). tehnica auririi. Libertatea.adevarul. Acolo a cunoscut mai mulþi membri ai Asociaþiei Iconografilor din Irlanda. Carol un lucrãtor român în Marea Britanie ºi despre Roman. apoi lucrul efectiv cu pigmenþii”. Dupã ce au ºcolit-o un an în Marea Britanie. a trezit atâta interes în rândul austriecilor. spune ea. Pentru suceveanul Mihai Cucu (32 de ani).Kronen Zeitung”. oportunitãþile profesionale s-au dublat acum 10 ani. www. la Dublin.Sparanghel” Andreea Olariu. sã-ºi gãseascã cazare ºi sã relaþioneze cu bãºtinaºii. 7 decembrie 2010.it.es Piesa unei românce. Un bilet la o reprezentaþie costã 15 euro. scrie newnotizie. gândul voluntariatului i-a încolþit în minte încã de la vârsta adolescenþei. . a câºtigat duminicã seara premiul juriului în finala emisiunii.. jucatã cu casa închisã la Viena / Magda Criºan Adevãrul.aºa cum afecteazã ele oamenii de rând . numitã de criticii de teatru de la Viena . Nu este de mirare cã piesa tradusã în germanã de Daria Hainz. care i-au propus sã predea în þara lor câteva lecþii de picturã a icoanelor bizantine. a cãrei regie este semnatã de Christina Hommel. din oraºul Limerick. Alfabet tribal inventat de o româncã în Etiopia / Dana Chiru Îi învaþã pe irlandezi sã picteze icoane / Cristina Scortariu Adevãrul.ro Un spectacol dupã piesa Gianinei Cãrbunariu se joacã cu casa închisã ºi este lãudat de presa austriacã. fizicã ºi chimie Realitatea. din oraºul Limerick. De aceea.O poveste înduioºãtoare despre imigraþie ºi toleranþã. 8 decembrie 2010. Tânãra a plecat în misiune alãturi de membri ai unei organizaþii britanice expertã în ajutorarea comunitãþilor exotice care-ºi doresc un alfabet propriu. . când.. 10 decembrie 2010. Spectacolul se va juca pânã la mijlocul lui ianuarie 2011 cu casa închisã. tânãrul îi învaþã pe studenþii Colegiului „Marry Immaculate”. organizaþie al cãrei scop este sã ajute comunitãþile sãrace din lume care au nevoie de un alfabet.ro.. sã se adapteze la obiceiurile culturale locale. Mihai a început sã predea tehnica de pictare a icoanelor la Colegiul „Marry Immaculate”. ºefii institutului au decis cã ieºeanca este pregãtitã sã plece la capãtul lumii. cântã de la 6 ani ºi a câºtigat pânã acum 15 trofee ºi multe premii întâi. a cãrei voce a fost asemãnatã cu cea Laurei Paussini sau a Larei Fabian. Luminiþa Prisecaru provine dintr-o familie de oameni care mereu au încercat sã-ºi ajute semenii.realitatea. 13 decembrie 2010.libertatea. 13 decembrie 2010. . toþi participanþii terminã o icoanã pictatã în maniera greco-bizantinã. crizei economice . relateazã .adevarul. fiind student la Facultatea de Arte Plastice din cadrul Universitãþii Alexandru Ioan Cuza din Iaºi. a obþinut o bursã de studii în Marea Britanie.ro Are 32 de ani ºi de aproape 10 ani locuieºte în Irlanda. Cea mai mare încercare constã în faptul cã misionarii limbii trebuie sã se descurce pe cont propriu: sã gãseascã o sursã de finanþare pe durata ºederii. Spectacolul se joacã la celebrul Volkstheater din Viena. O cercetãtoare româncã. integrãrii sociale. La 24 de ani s-a înscris online în Summer Institute of Linguistics. Ea a primit premiul Bravo Bravissimo al Fundaþiei Mike Bongiorno. o ieºeancã în vârstã de 28 de ani care munceºte voluntar ca sã transpunã în litere limbajul unui trib strãvechi. dar susþine ºi lecþii private. Acesta constã într-o bursã de studii la Music Art and Show din Milano. sã picteze în stil bizantin. Sunt doar câteva dintre aprecierile laudative din presa austriacã la adresa Gianinei Cãrbunariu. Andreea a interpretat melodia „I surrender” a cântãreþei Celine Dion ºi a putut fi vãzutã pe canalul italian Canal 5 Mediaset.Românca trateazã cu realism ºi obiectivitate temele actuale ale migraþiei. „La sfârºitul cursului. directorul Revistei Balcanii si Europa. .net O româncã a fost premiatã chiar de preºe- FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni Africa înseamnã de aproape doi ani „acasã” pentru Luminiþa Prisecaru.. În prezent. A acceptat ºi n-a mai plecat de acolo. ne-a spus suceveanul. românca de 14 ani cu o voce de excepþie. www.ºi nu în ultimul rând subiectul goanei nebune dupã cumpãrãturi”.DECEMBRIE 2010 119 membrilor colectivi în ceea ce priveºte pãstrarea vorbeºte despre condiþiile mizere în care trãieºte identitãþii noastre naþionale” a declarat dl.es O româncã talentatã a câºtigat premiul juriului în finala concursului „Io canto” / Carla Dinu HotNews. www. Ei au trecut deja prin toate etapele realizãrii icoanei. desfãºurat în Italia. Pasionat de arta bizantinã. www. Andreea.

Emilia Moroºan a fost nominalizatã pentru premiu de Biroul de Cercetare Strategicã din cadrul Forþelor Aeriene americane.”.es publicaþie a românilor de pretutindeni Emilia Moroºanu Limba ºi literatura românã pentru italieni.cele mai multe. E simplu. e scris citeþ: „Numele meu este. nici vreo stilisticã rãvãºitoare. www. cercetãtori din toate domeniile ºi profesori universitari sã se integreze în societatea germanã. pline de greºeli. pânã la obþinerea documentelor” a spus Antonia Olariu. O româncã îi ajutã pe cercetãtorii strãini sã se integreze în Germania / Mihaela Iacob Adevãrul.ro FAMILIA ROMÂNà Dincolo de ºtirile cu infracþiuni ale imigranþilor. dacã o citeºti din perspectiva unui imigrant român aflat în Italia. Cercetãtoarea româncã se numãrã printre cei 85 de oameni de ºtiinþã. vezi cã nu e o temã pentru acasã prea complicatã. Românca este în acest moment profesor-asistent la Universitatea Rice. personajul îºi descoperã identitatea. cercetãtor la o universitate americanã. . 14 decembrie 2010. Tânãra de 32 de ani va ajuta doctorazi. fizicã ºi chimie. pentru rezultate deosebite în studiile sale de astronomie. Tânãra este lector de limba germanã pentru studenþii internaþionali la Universitatea de Excelenþã din Konstanz ºi din ianuarie 2011 va prelua postul de director adjunct al instituþiei Welcome Center a Universitãþii din Konstanz din cadrul Departamentului de Relaþii Academice ºi Internaþionale ºi referent. Antonia Olariu este stabilitã în Germania de 10 ani ºi are dublã cetãþenie. 14 decembrie 2010. oameni foarte buni în domeniile lor. din statul american Texas. În compunerea asta. Dar nu e nici o Antonia Olariu a fost numitã director adjunct al instituþiei Welcome Center a Universitãþii din Konstanz din cadrul Departamentului de Relaþii Academice ºi Internaþionale. printre alþi români din Italia. care au fost recompensaþi de Obama. www. grupuri de studenþi italieni din Veneþia învaþã limba românã dupã versuri de Eminescu. sã se integreze în societatea germanã de la învãþarea corectã a limbii. confuzii cu alte cuvinte din limba românã. Dacã te uiþi atent pe foaia de hârtie. separat de alte programe educaþionale oferite de statul român aici. spun profesorii români. Titlul. dar nu grave . o persoanã cu talent pentru limbi strãine. pentru cursul de limba românã pe care îl urmeazã la Institutul Român de Culturã ºi Cercetare Umanisticã din Veneþia – curs unic în Italia.evz. Peste 350 de candidaþi din care 90 cetãþeni germani. în românã. Mai ales pentru cineva ca Francesca Zanatta. Lecþii de toleranþã / Andrei Udiºteanu Evenimentul zilei. Românca va primi una dintre cele mai înalte distincþii acordate de guvernul Statelor Unite cercetãtorilor aflaþi la începutul carierei. Paginile sunt roºii. Textul nu ascunde vreo filosofie complicatã. Experienþa apropie comunitãþile. va fi recompensatã de Obama pentru debutul sãu extraordinar în cariera ºtiinþificã. „Concurenþa a fost foarte mare pentru acest post.. Atinge o temã sensibilã.120 dintele american Barack Obama! Emilia Moroºan. DECEMBRIE 2010 temã prea comodã. studenta italianã Francesca Zanetta îºi imagineazã.adevarul. drumul cu un autobuz pânã în Italia al unei tinere românce venite la muncã. Voi ajuta specialiºti din toatã þãrile..

Dicþionarul Român-Aromân.” Prima ºcoalã româneascã = First romanian school = Die Erste rumänische schule. apoi lui Anton Pann ºi lui George Ucenescu. Editura Cartea Aromânã. a strãbãtut un secol ºi jumãtate cu aceeaºi putere de trezire a simþãmântului de dreptate ºi adevãr istoric pe care îl are ºi azi. Braºov. George Ucenescu autobiografie. Editura Cartea Aromânã ºi Editura Danubius. În Anexe: George Ucenescu notiþã biograficã. dar ºi o descriere succintã a Complexului muzeal din incinta bisericii Sf. care dãduse anului revoluþionar `48 expresia unei profunde trãiri patriotice. ne sunt redate contextele care au dus la atribuirea melodiei imnului naþional mai întâi lui Andrei Mureºanu. Standardizarea scrierii aromâne. Deoarece de-a lungul timpului pãrerile cu privire la paternitatea melodiei imnului naþional au fost împãrþite. Problema neologismelor. din care enumerãm: Aromâna: limbã sau dialect?. Nicolae. Noul alfabet aromânesc. autorul cãrþii expune aici argumente demne de a fi luate în seamã fãrã a avea însã ºi pretenþia ultimului cuvânt. Prezentul ºi viitorul ºi douã Anexe: Cuvinte despre Tiberiu Cunia ºi O cronicã în imagini. 150 de ani de la publicarea imnului „Deºteaptã-te române”. Un Coresi aromân: Tiberiu Cunia. Andrei Mureºianu poetul deºteptãrii naþionale (1816-1863). Un volum despre viaþa ºi activitatea aromânului Tiberiu Cunia. de Vasile Oltean. cel considerat de autor ca fiind adevãratul creator al melodiei. factor de unitate naþionalã”. Fundaþia „Prima ªcoalã Româneascã”. de Vasile Oltean. ce cuprinde pe lângã altele Muzeul „Junii braºoveni”. dupã cum mãrturiseºte. structurat în douã pãrþi: Cartea I – Drumul spre von Humboldt cu capitolele Marea evadare. imnul de astãzi. precum ºi descrierea sãlilor ce o compun: Sala de clasã „Anton Pann”. Prin urmare în cele trei secþiuni: Poetul Andrei Mureºanu autor al melodiei?. Orizontul se lãrgeºte ºi CARTEA II – Un Coresi aromân. broºurã apãrutã la Braºov. Sala „Cartea. 2008. 2002 autor Ilie Traian. FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni . în care gãsim Cronica primei ªcoli româneºti din ªcheii Braºovului. Pe propriile picioare.DECEMBRIE 2010 121 Am primit la redacþie Simona DUMUÞA Imnul naþional Deºteaptã-te române: scurt istoric. Sala „Diaconul Coresi”. Sala „Cartea ºi cãrturarii braºoveni”. Muzeul „Ex-libris”ºi Muzeul „Tudor Ciortea”. Redãm din Epilog: „Nãscut în momente de mari agitãri spiritual-politice. Congresele de limbã ºi culturã aromânã. Anton Pann creatorul melodiei imnului Deºteaptã-te române? ºi George Ucenescu autorul melodiei Deºteaptã-te române. Sala cu vatrã.

Ramura de mãslin (1985). Editura Eurotip. 2010. Alexandru Buican. Fa- FAMILIA ROMÂNà . publicaþie a românilor de pretutindeni Ahapsi lingvisticâ : Poemi armâneºþâ = Condamnare lingvisticã : Poeme aromâne. Editura Risoprint. un volum documentat. autor Ianni A. Un veac de poezie aromânã (1985). licenþiatã a Facultãþii de Filologie din Bucureºti. ce au fost publicate mai întâi în revista „Chicuta di harau” („Picãtura de bucurie”) a Trustului de presã „Magazin”. Editura Mirton. 2008. „Prezentul volum reuneºte materialele publicate în perioada 2007-2010 în paginile unor ziare ºi reviste precum Poesis. Ungurii.122 DECEMBRIE 2010 Di vreari : Frãndzâ di zbor armânesc = De dragoste: Petale de grai armânesc de Victor Enache. Bucureºti. 1997. Timiºoara. Editura Cartea Româneascã. dobrogeancã nãscutã în satul Nicolae Bãlcescu (Baºchioi). Dumitru Þepeneag. opere de binefacere ºi monumente istorice. contorsionate sau dramatice. cu dedicaþia: „Familiei române. Horia Gârbea. O carte ce reuneºte 31 de poezii. I (2007-2010). Editura Cartea Aromânã. Regãsim printre intervievaþi: Albert Raasch. semnatã Vasile Gaftone. îºi exprimã dorinþa ca demersul domniei sale sã-ºi gãseascã utilitatea în preocupãrile „celor care au interes pentru cunoaºterea meandrelor liniºtite. Multietnicism ºi multiculturalism. Gheorghe Glodeanu. restabileºte adevãrul istoric redând faptele ºi evenimentele aºa cum s-au petrecut. vol. Baia Mare. Slavii (Rutenii / Ucrainenii). Evreii. Papathanasiu.. ale raporturilor îndelungate de convieþuire a românilor maramureºeni majoritari cu etnicii minoritari”. În cuprins: Românii (Maramureºenii).” Românii ºi etniile din Maramureº : o istorie sentimentalã a multietnicismului. Cornel Ungureanu. Cluj-Napoca. Constanþa. Un volum consistent de 175 de pagini. autoare Daniela Sitar-Tãut. Ion Hobana.. autoare Kira Iorgoveanu-Manþu. Doina Jela ºi alþii. „pentru cã nu puþine din nenumãratele instituþii cultural-naþionale. acest prim volum de interviuri despre concetãþeni ºi strãini preocupaþi de fenomenul cultural românesc”. care prin publicarea acestei cãrþi. Pirmithi di sumu aumbra cupaciului (1996). Interviuri. Steauâ di dor (1983). cu mult mai mult decât o istorie în imagini dupã cum o spune titlul sãu. Þiganii (Romii). George Vulturescu. Sub semnãtura autoarei au mai apãrut: Antologie de poezie popularã aromânã (1977). Istoria vlahilor în imagini.) sunt creaþii sau donaþii ale marilor Evergheþi Vlahi (Armâni). 2010. 2003. fost redactor la Editura Minerva pânã în 1986 când s-a stabilit în Germania (Rüsselsheim). Germanii (Þipþerii). despre istoria adevãratã a aromânilor trãitori în Grecia. O lucrare care deºi nu are pretenþia unei tratãri istorice ºtiinþifice. ce împodobesc Atena ºi alte oraºe din Grecia (. Nord Literar.

octombrie 2010. Remarcãm cã pe lângã poezie. Printre cei care se regãsesc în acest numãr al Marmaþiei literare semnalãm: Igor Ursenco. septembrie 2010. 2009. Ion Zubaºcu. Vasile Man. º. semnat Ioan Baba Armânescu.” (Daniela Sitar-Tãut în Argument).” (Gheorghe Grigurcu). Editura Imprimeria de Vest. Negocierea diplomaticã – factor cheie al relaþiilor internaþionale (Dana Galanton). 3(22). principalul organizator al Festivalului Internaþional de Poezie care se desfãºoarã la Sighet. Durerea ºi suferinþa reflectate în artã (Aurel Berheci).a. Nicolae Iuga. revista Festivalului Internaþional de Poezie de la Sighetu Marmaþiei. FAMILIA ROMÂNà . pãsãri de vrednicie suntem despicând vãzduhul cu neobosite cãutãri. Vasile Muste împrumutã din substanþa acesteia misterul potolit. publicaþie a românilor de pretutindeni Harul dimineþilor de toamnã. interviuri ºi eseuri un spaþiu generos în paginile revistei îi este destinat omagierii poetului Gheorghe Pârja la împlinirea vârstei de 60 de ani. Gasul Maramureºului ºi se doreºte un pandant al activitãþii de cronicar literar de pânã acum. Copilãria ºi singurãtatea. Editura Dacia XXI. Cluj-Napoca. Cassian Maria Spiridon. revistã trimestrialã editatã de Universitatea de Vest „Vasile Goldiº” din Arad. editor Casa Municipalã de Culturã. Gabriel Cojocaru. membru al Uniunii Scriitorilor din România. atomi de putere suntem(. editor ºef prof. particule de noroc ºi nenoroc suntem. 2010. clipiri de destine suntem. Echim Vancea. Ideea europeanã ca idee româneascã (Mihai Cimpoi). Cronica. Ioan Moldovan. Ioan Es. înnodând zãdãrnicii. prozã. Marmaþia literarã. niciodatã idilic. Retorica beligeranþei – determinarea unor forme specifice de comunicare (Nicolae Iuga). le-am putea spune chiar meditaþii poetice. Gheorghe Grigurcu. Din cuprins: O „punte” între culturi: Eminescu în limba maghiarã (Lucian Chiºu). melodios. ªcolile româneºti din Ungaria între anii 1867-1918 (Stelean Ioan Boia).DECEMBRIE 2010 123 milia românã.)”. anul VI. obligaþii ºi motivate aºteptãri.. Cuvinte despre poetul maramureºean: „Vasile Muste poartã cu sine povara unei copilãrii ºi a unei singurãtãþi cu însemnele unor trãiri profunde ce configureazã un topos inconfundabil. Orizont. director al Casei de Culturã din Sighetu Marmaþiei. La finalul cãrþii autorul a aºezat câteva „Gânduri despre noi înºine” din care inserãm un mic pasaj ºi aici: „Noi suntem picãturi de timp ce-ºi urmeazã chemarea.. Pop. Un volum de 100 de pagini în care sunt cuprinse cam tot atâtea poezii. Alexa Gavril Bâle. Oradea. Studii de ªtiinþã ºi Culturã. Colecþia: Scriitorii la ei acasã. între imperative. cu o româneascã amprentã. redactor ºef Vasile Muste. grãunþi de vrere din energia voinþei universale. Regina sufletului meu. uneori ostracizant. glisând între piramide de certitudini ºi jocuri de amãgiri. Nicolae Scheianu. nr. un volum de poezii semnat Vasile Muste. Atitudini.” (Ion Vãdan) sau „Fãrã a urma formal tiparul poeziei anonime.

am colaborat cu Universitatea de Vest din Timiºoara. director executiv ºi redactor ºef al acestei publicaþii. timp de peste 4 ore. posibile lansãri. în stil tradiþional. rectoratul Universitãþii din Timiºoara a organizat o lansare specialã. cu oaspeþi din Oradea. în data de 22 noiembrie 2010. nemaiavând exemplare din Familia românã. indiferent în ce loc al lumii ar vieþui aceºtia. Cu aceastã ocazie. în Aula Magna „Ioan Curea”.124 DECEMBRIE 2010 Despre Familia românã „Familia românã” a fost lansatã la Timiºoara Fiecare apariþie pentru noi a însemnat o nouã sãrbãtoare pe care am marcat-o. Este evident cã. iar domnia sa a fãcut portrete. Împreunã cu portretul care purta semnãtura maestrului. Maestrul Popa’S a fost din nou invitatul Universitãþii de Vest din Timiºoara pentru a participa la concertul oferit de corul bãrbãtesc din Finteuºu Mare. de ce nu. publicaþie a românilor de pretutindeni FAMILIA ROMÂNÃ Anca-Lidia Tuturilov. maestrul a schiþat portretele coriºtilor. dedicat maestrului ªtefan Popa Popa’S. publicaþia se aflã la cel de-al treilea numãr pe anul 2010. Este. dedicat spiritualitãþii româneºti ºi strângerii legãturilor dintre români. aºa cum ne-am obiºnuit în cei 11 ani de existenþã. Satu Mare. celor mai renumiþi profesori. un numãr cu un sumar extrem de bogat ºi variat. a fost lansat în cu totul alte condiþii. Revistã trimestrialã de culturã ºi credinþã româneascã. sub competenta ºi plina de abnegaþie pãstorire a domnului Teodor Ardelean.o cronicã în cuvinte ºi imagini a vieþii ºi activitãþii marelui caricaturist român ªtefan Popa Popa`S Gheorghe IUTIª – membru ASTRA Despãrþãmântul „Mihail Kogãlniceanu” Iaºi De puþinã vreme mi-a parvenit un exemplar din revista editatã la Baia Mare prin grija Consiliului Judeþean Maramureº. încã de pe vremea când numãrul era în fazã de proiect. (Redacþia) „Familia românã” . În vederea unei ample documentãri ºi. Secretar al Cancelarului Universitãþii de Vest din Timiºoara. Astfel. de dincolo de Tisa ºi chiar din Australia… Ultimul numãr al revistei Familia românã. fiecare profesor a primit ºi câte un exemplar din ultimul numãr al revistei Familia românã. . ne-a scris cã holul din faþa Aulei Magna a fost amenajat cu cele mai cunoscute caricaturi cu ºefi de stat realizate de Popa Popa’S. în prezenþa Maestrului. Bibliotecii Judeþene „Petre Dulfu” ºi a Asociaþiei Culturale „Familia Românã”. Dupã câteva zile de la lansarea Familiei. ne revine nouã sarcina de a le oferi coriºtilor din Finteuºu Mare câte un numãr al revistei. ºtiind din surse sigure cã este printre puþinele instituþii de la noi din þarã apreciate de ªtefan Popa Popa’S. de solidaritate cu românii de pretutindeni.

un sumar al presei referitoare la români. cel mai mare caricaturist al lumii (ºi cel mai rapid în acelaºi timp. într-o þarã strãinã calci pe vârfuri” (Vavila Popovici). „În þara ta calci pe toatã talpa. literatura. un român de geniu. mai puþin ºtiutã de noi. redactor ºef adjunct Familia romanã.. singurul om mai rapid cu patru secunde decât calculatorul. Ioana Petreuº. informaþii. din Serbia ºi cei din Ucraina) ºi cel.. scrise cu har.) Jurnalistul francez André Bauer e de pãrere cã ªtefan Popa POPA’S este o forþã a naturii.527 de portrete color timp de 10 zile ºi 10 nopþi). 131 de caricaturi într-o orã). nr. Între culturã ºi cult” (Adrian Botez). Cununa de aur a României conþine ºtiri. mai exact. Segmentul Spiritualitate conþine informaþii referitoare la prezenþa monahilor români la Muntele Athos. onorat cu aproape 60 de premii internaþionale. Cununa de aur a României (despre volohii din Carpaþii Pãduroºi. Nostr Adamus.. posesor a peste 100 de premii obþinute în România ºi a 58 de premii obþinute în strãinãtate. artistul român este una dintre marile revelaþii ale artei plastice contemporane (. o parte consistentã îi este consacratã lui ªtefan Popa Popa’S.. sã ia calea exilului. aºa cum îi ºade bine unei reviste care se adreseazã românilor de pretutindeni. Urmãtorul segment îl are în atenþie pe marele poet naþional. Din când în când coboarã pentru a creiona faþa nevãzutã a lumii.) Maestrul. precum ºi interpretãri asupra dogmei ortodoxe.. Din acest numãr al Familiei române. lãsându-ne. conturându-ºi un aer de legendã. Ucraina. omul cu recorduri omologate în Cartea Recordurilor (cel de anduranþã presupunând desenarea a 1. Serbia. Cãrþi sosite la redacþie.Prof. Mai puþin cunoscut în România. Români în lume cuprinde mãrturisiri de suflet ale celor care au fost nevoiþi. Revista „Familia românã” se preocupã în acest numãr de profilul de excepþie al timiºoreanului. Lectura Familiei române nu poate decât sã încânte ºi de aceastã datã. spiritualitate. mai ales în lumea înaltã. Stelian Gombos). incluzând câteva contribuþii ce vizeazã interpretarea operei eminesciene. literaturã. într-un anume moment al existenþei lor. românul despre care s-a spus cã deseneazã mai repede decât umbra sa ºi este cu patru secunde mai rapid decât calculatorul. „Despre Creºtinismul arab.DECEMBRIE 2010 Primele 30 de pagini ale revistei (din cele 120) sunt o cronicã în cuvinte ºi imagini ale vieþii ºi activitãþii marelui caricaturist român ªtefan Popa Popa`s. prezentãri de cãrþi ºi reviste de culturã. Pãstrându-si profilul editorial cu care ne-a obiºnuit.. Istoria. De aceea revista Familia românã ºi-a propus sã-l arate românilor de pretutindeni” . pe de altã parte stimulându-ne noi ºi însemnate forþe ce trebuie puse întru propãºirea spiritului naþional. pe de o parte.. File de istorie. românii de pe Valea Timocului. Cea de-a doua secþiune a revistei îi este dedicatã lui Mihai Eminescu (Eminescu – 160).. Celebrul timiºorean este ºi singurul artist acreditat la marile summit-uri internaþionale (.3 (38). Articole numeroase. POPA’S locuieºte în Olimp.. Popa’S în Olimp ªtefan Popa POPA’s ºi-a construit prin talentul sãu un destin artistic cu rezonanþã universalã. Familia românã ne propune ºi de aceastã datã articole de istorie. urmând apoi capitolele de Spiritualitate. dar care se simt în continuare legaþi prin fire trainice de meleagurile natale. mãrturii despre rolul ºi locul revistei Familia românã în peisajul publicistic actual încheie acest numãr al revistei. FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni . motiv pentru care ne-am documentat special pentru a-l prezenta tuturor acelora care cred în valorile culturii româneºti (.. Obiºnuitul capitol dedicat Istoriei se remarcã printr-o consistentã trecere în revistã a evoluþiei unui teritoriu cu o istorie zbuciumatã – þinutul Herþa. O nouã apariþie a „Familiei române” Ioan BOTIª . Popa Popa’s are o prizã deosebitã în lume. pentru cititor. Familia românã.Gazeta de Maramureº A apãrut un nou numãr al revistei pentru solidaritatea românilor de pretutindeni. de la a cãrui naºtere s-au împlinit 160 de ani. Ori. are olimpul lui. Rubrica ce încheie sumarul revistei. prezent cu lucrãrile sale la numeroase saloane internaþionale. pentru a sugera cititorilor ei cã în România trãiesc oameni cu resurse de genialitate (. rezervat Românilor în lume.) Acceptat de mari personalitãþi politice ºi culturale ale lumii. arta ºi religia si-au gãsit între paginile revistei un loc în care convieþuiesc armonios ºi. privilegiul unei lecturi în detaliu a acestor interesante materiale. An 11. interviuri. 125 opinii despre viaþa ºi activitatea românilor de peste hotare – din Bulgaria. incitant. între tradiþie ºi teritorialitate” (drd.) Maestrul ªtefan Popa POPA’S este înconjurat de o certã recunoaºtere internaþionalã. unele dintre ele având titluri extrem de incitante: „Reflecþii asupra romanelor despre Hristos.

Celebrul caricaturist timiºorean (cel care a realizat 131 de portrete în 60 de minute) a fost vizitat acasã de Familia românã. Papa Benedict al XVI-lea. Valentin CIUCÃ. s-au nãscut contradicþii de „interpretare” a sentimentului de dor. Lecturã plãcutã! . mai existã însã o patrie. Viena Definiþia cuvântului „dor” a ridicat anumite probleme celor preocupaþi de semnificaþia vorbelor. înþeles de unii ca o elegie sufleteascã ºi de alþii ca o legãnare alintatã a unor amintiri cãlduþe din albumul cu fotografii de familie. ªi ca vinul care stã ani de zile în pivniþe bine protejate. Pânã atunci. ªi chiar dacã pericolul unei pierderi definitive a acestei patrii lingvistice nu se prezintã ca un risc iminent. existã totuºi riscul unei înstrãinãri. minuþios elaborate. Australia). Biblioteca Judeþeanã „Petre Dulfu” Baia Mare ºi Asociaþia Culturalã „Familia românã”. Românii de pretutindeni (deci ºi cei de-acasã) au ce citi în numãrul acesta consistent. Îl aºteptãm pe urmãtorul. al lunilor ºi al anilor care trec în tãcere.126 DECEMBRIE 2010 „Familia românã” a prins rãdãcini solide în Baia Mare Gheorghe PETER – Graiul Maramureºului Spunem aceasta dupã ce am lecturat cu interes numãrul 3 de pe acest an ºi pe care-l prezentãm cu o oarecare întârziere. Dar sã lãsãm micile amãnunte la o parte ºi sã trecem la sumarizarea numãrului pe care-l avem în faþã. fiinþa neamului românesc. Nu ne rãmâne decât sã ne scufundãm în lecturã ºi sã pãtrundem în patria pe care Familia românã ne-o aduce aproape prin reportajele ºi mãrturiile din fiecare numãr. Astfel. ne aºteaptã ºi un Nobel. despre dorul de patrie. din care le amintim pe cele semnate de prof. Ioana PETREUª („Elemente satirice în lirica eminescianã”) ºi de dr. iar materialele care îl fac ºi mai bine cunoscut (mai ales în þarã) sunt semnate printre alþii.carenþe sau omisiuni interesate?!„). unul dintre cei mai cunoscuþi artiºti români ai momentului. Aceastã patrie în care ne simþim „acasã” ne îmbatã cu mirosul ei atunci când vorbim de dascãli care ne-au fost dragi. la românii din Valea Dunãrii (Bulgaria). îºi adapã parfumurile din fiecare întâmplare. poate. Continuã sã aparã sub genericul EMINESCU . POPA’S. Cununa de aur a României ne poartã de la valahii din Carpaþii Pãduroºi (scrie apãsat lector univ. Cert este cã „dorul” de care vorbim se ancoreazã de toate experienþele noastre. pânã la Sanctitatea Sa. cea în care spunem „Tatãl nostru” sau cea în care intrãm La þigãnci. dr. „Vocile din Cimitirul Vesel au rãsunat la Sãpînþa” (Simona GABOR). Limba românã este cea în care avem „ofuri”. dorul nostru câºtigã esenþã odatã cu zborul zilelor. Dincolo de geografie ºi locuri definite cu nume de oraºe ºi nume de strãzi. riscul unei îndepãrtãri de graiul ºi de vorba dulce cu care am fost alintaþi încã prunci fiind. Un numãr de 34 de pagini sînt dedicate românilor din lume. una spiritualã: Limba Românã. Adrian BOTEZ întrun interviu cu scriitorul ºi publicistul Ioan MICLÃU din Cringilla. „Zîmbete de peste Ocean” (Antoaneta TURDA). Cîteva titluri sugestive: „În þara ta calci pe toatã talpa. dr. dorul de prietenii copilãriei. ca sã ne pierdem în labirinturi existenþiale pe drumurile noastre întortocheate.160 alte texte. de unchi ºi mãtuºi care ne-au însoþit copilãria. Bush). „Sunt român ºi Punctum! Oriunde aº trãi în lume” (prof. într-o þarã strãinã calci pe vîrfuri (Vavila POPOVICI). pe la „Zilele Uzdinului ºi Consiliul Naþional al Românilor din Serbia” (autor Vasile BARBU) ºi pe la Congresul Românilor din Ucraina (relateazã dr. Gheorghe PÂRJA. Interesantã ideea conducerii revistei de a face un popas la ªtefan POPA POPA’S acasã. s-auzim de bine! (Inclusiv despre Familia românã). Se vorbeºte despre dorul de pãrinþi. din fiecare eveniment al existenþei. Dan BRUDAªCU („Eminescu . de versuri în care curg „ape repezi” ºi în care pomenim „râul” ºi „ramul” vorbind despre o singurã fiinþã. Sunt materiale pe care îþi vine sã le citeºti de douã ori! N-am uitat nici de capitolele Spiritualitate ºi File de istorie ºi de iconografia bogatã ºi sugestivã. Alice NÃSTASE. Bineînþeles cã figureazã deja în Guinness Book ºi. nu sunt de vinã editorii: Consiliul Judeþean Maramureº. despre dorul de locurile natale ºi într-un cuvânt. În orice caz. Nu putem emigra din Limba Românã. publicaþie a românilor de pretutindeni FAMILIA ROMÂNà Sã pãtrundem în patria pe care „Familia românã” ne-o aduce aproape prin reportajele ºi mãrturiile din fiecare numãr Mihai NAE. Parte consistentã din corpusul revistei. de Anca GOJA. dupã atâtea rateuri. în Banatul lui. cu recunoaºteri (vã vine sã credeþi sau nu) de la mari preºedinþi de stat (George W. Ilie GHERHEª). nu putem pãrãsi aceastã patrie ºi nici ea nu ne va expulza vreodatã. Teodor ARDELEAN).

. . . . . 37 „Voshopole” . . . . . . . . . 74 FILE DE ISTORIE Riscul suprem pentru a fi liber / Col. . . . . . . . . . 67 IN MEMORIAM Cel mai iubit ºi cel mai huiduit dintre pãmânteni / Constantin TÃNASE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 O variantã aromâneascã a „Mioriþei” / Prof. . . 25 Familia macedo-românã ªomlea ºi ctitorirea bisericii româneºti din Seini / Viorel CÂMPEAN . . . . . . .. . . . . . . . 24 Limba sufleteascã / Gheorghe PÂRJA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . exponent ºi promotor al aromânilor / Paula RUS. . . . . . . . în tradiþii ancorat / Florentin NÃSUI . . . . . 19 Congresul Internaþional al Aromânilor (ediþia a X-a) . . . . . un mare sat. . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . / Prof. . 56 „Veniþi în Pind. . . . . . . . . . . . . . . 75 „ªansele imense care se ofereau þãrii noastre în decembrie 1989 au fost ratate” / Ion LONGIN POPESCU . . . . . . . . . . . . . . . . dr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61 „Sunt macedonean dupã tatã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . dr. . . . Ion BABA ARMÂNESCU . . . 30 Moscopole. . . . . . . 72 Gabriel Stãnescu nu mã mai duce în America / ªtefan Doru DÃNCUª . . mult prea grabnic. . . . . . . Teodor ARDELEAN . . . . dr. . . . 33 Aromânii: Pretutindeni . 26 Despre aromâni în câteva cuvinte / Prof. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 Vlahii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 Caleidoscop internautic / Casilda CIOLTEA . . . . . . . . . . . . . . .(r ) Ioan ROMANIUC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . o fãclie a neamului românesc. . . . . . 58 Remember Nicu Caranica / Antoaneta TURDA . . . Dr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tatãl bunicului meu a fost preot în Macedonia. . . . 82 CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI Românii din Ungaria / Institutul „Fraþii Golescu”. . Stelian GOMBOª . . . . . . Ioana PETREUª . . . . . . . . . . . . . 70 S-a mai stins. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 Emanuil Gojdu – repere ale vieþii ºi activitãþii sale politice / Radu BIRTA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Spinoasa problemã a aromânilor / Adrian BOTEZ . . . . . . . . . . . de unde ºi numele de Papacioc” / Drd. . . . . . . . 5 Un document consular inedit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ioana PETREUª . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Academia Românã apãrã adevãrul istoric ºi interesele naþionale ale românilor de pretutindeni . . . . . . . . . . . . . 51 Dodecalogul aromânilor / Matilda Caragiu Marioþeanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . veteran de rãzboi . . . . . . . . . 85 Bouþul Mic. . . . . . . . dr. . . . . . . . . . Adrian BOTEZ . . . . . . . . . . . . Adrian BOTEZ Muzica aromânã / Valentina ROTARU. . . 89 Românii din afara graniþelor þãrii / Gheorghe IUTIª . Dr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ilustrativ pentru soarta aromânilor / Lector univ. . . . . . . . . 14 Neagu Djuvara: „Aromânii n-o sã disparã total. pe un bulgãre de sare / Florentin NÃSUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . frate cu românul / Vasile ªOIMARU . mãrturisitoare / Drd. . Stelian GOMBOª . . . . . . sã-i cunoaºteþi pe fraþii noºtri” / Gheorghe PÂRJA . . . . . . 48 Tache Papahagi – un savant aromân care a descoperit Maramureºul / Prof. . . . . . 81 Decriptarea stelei funerare din insula greceascã Lemnos / George CADAR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86 La Chiºinãu a fost prezentat filmul „Golgota Basarabiei” . . Adrian BOTEZ . . . . .Iuva) / Lector univ. . . .DECEMBRIE 2010 127 Cuprins AROMÂNII Chestiunea aromânã / Dr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 Theodor Capidan. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 „E o mândrie sã poþi afirma: sunt prietenul unui aromân” / Cornel COTUÞIU . . ai învins / Theodor DAMIAN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Nicãieri (Armanyi: Iutsido . . . . . . . . . . . . . . . . . inima poporului aromân / Anca GOJA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . dar mi-e teamã cã numai la noi se vor mai pãstra” / Eugenia GUZUN. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Epopeea transfigurãrii / Prof. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Bucurã-te cã ai venit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ai luptat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 Aromânul. . . . 34 Thede Kahl: Istoria aromânilor / Prof. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 Pagini din arhivele CNSAS / (selecþii de Eugen Evu). . . . . . . . . . . . . . . . 90 FAMILIA ROMÂNà publicaþie a românilor de pretutindeni . . . . . . 83 Bucurie – supãrare. . . . . . . . . . . . Ilie GHERHEª . aceºti greci nesupuºi! / Prof. . . Ilie GHERHEª. . . . . . . . . . . . . . . . 3 Armânii/Makedonarmânii – recuperarea identitãþii în mileniul III / Kira IORGOVEANU-MANTSU . . . . . . Dan LÃZÃRESCU. . . . . . 44 Mitropolitul Ardealului Andrei ªaguna în conºtiinþa noastrã. . . . . . . . . . . . . 32 Declaratsia di Moscopoli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . .128 DECEMBRIE 2010 Apel de solidaritate / Ovidiu CREANGÃ . . . . . . . 92 Reconcilierea între statele fostei Iugoslavii . . . . . . . 101 „Niciodatã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 Situaþia minoritãþilor naþionale în Voivodina ºi a minoritãþii române din Serbia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 Librãrii româneºti în lume / Valentina ROTARU . . . . . 104 Aniversãri 2011 / Ana GRIGOR . . 121 Despre Familia românã . . . . . nu am uitat de unde am plecat” / Anca GOJA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . indiferent unde am fost în lume. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 Despre modestia unui cercetãtor cu o carierã ºtiinþificã de succes / A consemnat Liliana MOLDOVAN . . . . . . . Ion Popescu – cetãþean de onoare al satului Pãtrãuþii de Jos din nordul Bucovinei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 Revista presei: mass-media despre români septembrie-decembrie / Selecþie realizatã de: Laviniu ARDELEAN ºi Simona DUMUÞA . . . . . . . . . . . . . . 93 De vorbã cu stelele / Menuþ MAXIMINIAN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 Dr. . . . . . . . . . 109 Am primit la redacþie / Simona DUMUÞA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 Întâlnirea românilor de pretutindeni / Liliana MOLDOVAN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92 ROMÂNI ÎN LUME Crãciun românesc în Canada / Elena BUICÃ . . . . . . . . 124 FAMILIA ROMÂNÃ publicaþie a românilor de pretutindeni Responsabilitatea privind conþinutul articolelor aparþine autorilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .