UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIOARA Facultatea de Economie i de Administrare a Afacerilor

Clauza de neconcurenta n viziunea noului Cod al Muncii

Tudorica Lorraine anul 1, MRU

2012

Clauza de neconcurenta
Potrivit art. 21 din Codul muncii, la incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta. Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului la data incetarii contractului, cuantumul indemnizatiei de neconcurenta, perioada pentru care isi produce efectele clauza de neconcurenta, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul. Clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca. Ea nu produce efecte daca incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept, cu exceptia cazurilor in care aceasta a intervenit ca urmare a pensionarii, a reintegrarii salariatului care a ocupat anterior acel post, a condamnarii la o pedeapsa privativa de libertate, a retragerii autorizatiilor sau avizelor necesare practicarii profesiei sau a expirarii termenului pentru care s-a incheiat, in masura in care contractul de munca a fost incheiat pentru o perioada determinata. De asemenea, clauza de neconcurenta nu isi produce efectele in cazul desfacerii contractului de munca din motive independente de persoana salariatului. Reglementarea cuprinsa in Codul muncii referitoare la clauza de neconcurenta face distinctie intre:

toti salariatii din unitate, care au obligatia generala de fidelitate in raport cu angajatorul, inclusiv obligatia de a nu-l concura, fara sa fi incheiat pentru aceasta niciun contract special si fara a fi platiti suplimentar; salariatii cu care s-a negociat o clauza de neconcurenta, care, desi inserata in contractul de munca, va putea produce efecte numai dupa ce acesta va lua sfarsit. Ca urmare, vom deosebi in cele ce urmeaza intre obligatia generala de neconcurenta a salariatilor actuali si obligatia de neconcurenta decurgand din clauza incheiata cu fostii salariati. 1). Obligatia generala de neconcurenta Obligatia de fidelitate se refera la indatorirea salariatului de a urmari, in realizarea muncii sale, interesele legitime ale patronului si de a se abtine de la orice actiune avand ca scop sau effect afectarea acestor interese. Codul muncii prevede expres obligatia de fidelitate ca fiind una dintre obligatiile principale ale salariatului (art. 39 alin. (2)).

Obligatia de fidelitate a salariatului fata de angajator are, de principiu, trei elemente: a) obligatia de subordonare si indatorirea de a urmari interesele patronului in prestarea muncii; b) obligatia de neconcurenta; c) obligatia de confidentialitate (de discretie), adica obligatia de abtinere de la orice alte activitati prin care sunt incalcate interesele legitime ale patronului.

Conform legislatiei actuale, toti salariatii sunt obligati la neconcurenta pe parcursul executarii contractului de munca, fara a fi necesara incheierea unei clauze de neconcurenta. Clauza de neconcurenta vizeaza numai activitatea salariatului dupa ce va inceta contractul de munca. Salariatul este obligat la fidelitate pe intreaga perioada a contractului de munca. Aceasta obligatie continua chiar si atunci cand efectele principale ale contractului de munca (prestarea muncii si plata salariului) sunt suspendate. Incalcarea obligatiei de fidelitate constituie abatere disciplinara si se poate sanctiona cu oricare dintre sanctiunile disciplinare, inclusiv cu concedierea. Daca puteti dovedi prejudiciul produs prin faptele lui de concurenta, ii veti putea pretinde si despagubiri, corespunzatoare acestor prejudicii. Obligatia de fidelitate nu il opreste pe salariatul care nu a incheiat o clauza de neconcurenta sa se pregateasca pentru o viitoare activitate concurentiala, care va incepe dupa incetarea actualului contract. 2). Continutul clauzei de neconcurenta Conform prevederilor art. 21 alin. (2) din Codul muncii, clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca se prevad in mod concret: a) activitatile ce sunt interzise salariatului la data incetarii contractului; b) cuantumul indemnizatiei de neconcurenta lunare acordate salariatului; c) perioada pentru care isi produce efectele clauza de neconcurenta; d) tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii e) aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul. Clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca.

3). Efectele clauzei de neconcurenta Potrivit art. 23 alin. (1) din Codul muncii, clauza de neconcurenta nu poate avea ca efect interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiei sau a specializarii pe care o detine. La sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial pentru munca, instanta poate diminua efectele clauzei de neconcurenta.

Studiu de caz: Efectele si incetarea clauzei de neconcurenta

Angajatorul decide, in cazul concret al unui angajat, sa includa in contractul individual de munca al acestuia o clauza de neconcurenta. Aceasta perioada la care face mentiune clauza este de un an de zile dupa incheierea CIM. Pe o perioada de cateva luni dupa incheierea CIM, fostul angajat primeste suma prevazuta in clauza, dar anunta ca doreste sa se angajeze la concurenta. Angajatorul decide sa sisteze plata clauzei incepand cu data respectiva. Procedeaza insa angajatorul potrivit legii? Este angajarea interzisa timp de un an la firmele concurente? Asa cum prevede Codul muncii prin art. 21, la incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta. Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului la data incetarii contractului, cuantumul indemnizatiei de neconcurenta lunare, perioada pentru care isi produce efectele clauza de neconcurenta, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul. In acelasi timp, clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru perioada de un an, asa cum a fost stabilita de parti numai daca contractul de munca nu a incetat in temeiul dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. c), e), f), g) i i), ori din initiativa angajatorului pentru motive care nu tin de persoana salariatului (art. 22 din Codul muncii). Trebuie insa precizat ca aceasta clauza nu poate avea ca efect interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiei salariatului sau a specializarii pe care o detine. La sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial de munca instanta competenta poate diminua efectele clauzei de neconcurenta. Tocmai de aceea, drept concluzie, partile sunt obligate sa respecte dispozitiile legale. In caz contrar oricare dintre parti se poate adresa instantei competente.

Bibliografie:

www.legislatiamuncii.manager.ro www.wall-street.ro www.avocatnet.ro