P. 1
Subiecte Examen-Anul I, Sem I

Subiecte Examen-Anul I, Sem I

|Views: 90|Likes:
Published by Madalina Mada

More info:

Published by: Madalina Mada on May 25, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/08/2012

pdf

text

original

ALOMORFE Alomorfele sunt varinatele libere si contextuale ale morfemelor.

Ancheta dialectala Primele anchete dialectale au fost initiater in Transilvania in 1838 si au fost anchete prin corepondenta. Metode folosite in geografia lingvistica: conversatia,povestirea,desenele,ilustratiile si chestionarele lingvistice.Chestionarul lingvistic e un punct central in ancheta dialectala deoarece raspunsurile trebuie sa furnizeze date relevante despre lexical folosit intr-o regiune,despre structura fonetica.Intrebarile din chestionar trebuiesc astfel formulate incat sa nu sugereze raspunsul asteptat de anchetator.Se prefer anchetatorii din regiuni deoarece se minimalizeaza riscul de refuz.Intrebarile trebuiesc adresate intr-o anumita ordine deoarece daca nu se respecta ordinea se obtin raspunsuri diferite si nu pot fi luate in calcul pt o viitoare analiza.De asemenea,se prefer raspunsul brut,neprelucrat pt k orice intervenire poate fi o contrafacere. Asimetria dintre planul expresiei sic el al continutului O lb poate fi descrisa in termeniia 2 planuri:al formei si al sensului. Planul expresiei poat fi descries in termenii a 2 niveluri:nivelul sunetelor si nevelul cuvintelor.Planul expresiei reprez. latura sonora a lb si poate fi abordat d.p.d.v al substantei. Planul continutului reprez gandirea.Aceasta nu exista in stare pura si capata o organizare speciala in cadrul sistemului semantic. In amebele planuri,unitatile sun talc din fascicule de trasaturi distinctive,identificabile printr-o serie de raporturi.In structura lb unitatile se combina pt a forma msg conform unor principia fundamentale: 1.conform principului stratificarii:o unuitate de rang superior e formata din unitati de rang imediat inferior.Sructura lb se prezinta astfel sub forma unor niveluri organizate ierarhic.Fiecare unitate superioara e diferita d.p.d.v functional de unitatile inferioare.Ierarhizarea acestor niveluri pune in evident nivelul unitatilor monoplane si nivelul unitatilor biplane. 2.conform principiului analizei fara rest in unitati omogene la orice nivel de segmentare trebuie sa rezulte unitati de acelasi tip 3.confrom principiului izomorfismului toate nivelurile au aceleasi trasaturi generale de organizare:unitatile sunt fascicule de trasaturi distinctive. Caracterul psihic al semnului lingvistic

lb devine institutie sociala. Un alt concept folosit de gramatica transformationala este performanta. putem sa ne vb noua insine sau sa recitam in minte o poezie.d.exterioara individului care exista independent de acesta. in general.D. de exemplu un cuvant (arbor). aflandu-se totodata in opozitie. Acest termen implicand o idée de actiune vocala. Vorbind despre sunetele si silabele unui cuvant. Caracterul social al limbii Limba este dependenta de societate. incat idea partii senzoriale o implica pe aceea a totalului. evitam aceatsa neintelegere cu conditia sa ne amintim ca este vorba despre imaginea acustica.trecandu’sa treptat de la aspecte simple spre aspecte complexe.Aceasta idée are ca punct de plecare lucrarea lui Renee Descartes. Exista 2 metode de cercetare:metode specifice(metoda comparative istorica si geografia linvistica).v al gramaticii transformationale enunturile sunt:acceptabile si neacceptabile semantic. Se uita ca arbor este numit semn tocmai pt ca poarta in el conceptual de arbore.Fiind utilizata intr’o comunitate pt comunicare. in folosirea curenta.Caracterul psihic al imaginilor noastre acustice apare clar cand observam propriul nostrum limbaj. metode moderne si metoda generativtransformationala(reprezinta un model al competentei vorbitorului) Competenta reprez capacitatea de a rosti si intelege un nr nelimitat de enunturi dintre care numai o parte au fost auzite si eventual memorate anterior.Limba este un obiect ce poate fi studiat independent de vorbire. numai imagine acustica. trebuie sa evitam sa vb despre “fonemele” din care sunt compuse. Cuvintele limbii fiind pt noi imagini acustice. nu se poate potrivi decat cuvantului vorbit.conform careia orice problema supusa cunoasterii trebuie fragmentata in aspect partiale mai usor de explicat.p.reflecta mutatiile care se regasesc la nivel social.respective . Aceasta definitie pune o problema importanta de terminologie.Aceasta denumeste activitatea propiru zisa de rostire a enunturilor.Evolutia limbii va depinde si va fi strans legata de evolutia societatii. acest termen desemneaza. Competenta si performanta In orice stiinta domeniul de cercetare urmeawza anumite metode care determina corectitudinea demersului si valorile rezultatului. Limba este partea sociala a limbajului. Teza exprimata de Saussure are drept consecinta faptul ca limba e vazuta ca o conventie adaptata de o comunitate umana. Numim semn combinarea dintre concept si imagine acustica: dar. Semnul lingvistic este o entitate psihica cu 2 fete. Fara sa miscam buzele si limba. Ambiguitatea ar disparea daca am desemna cele 3 notiuni prezente aici prin nume care se implica unele pe celelalte. realizarii imaginii interioare in discurs.

Semnul este redus la relatia dintre semnificat si semnificant. gard sunt semen numai prin latura lor de expresie. -aceasta trasat se refera la o forma de organizare specifica limbii=structurarea enunturilor pe 2 nivele distinct: prima articulare a lbj este aceea conforma careia enunturile sunt analizate ca un sir de unitati dotate cu o forma si un sens( semnificat si semnificant). cele 2 laturi aflandu-se intr-o relatie semiotica. Emanuel Vasiliu considera ca semnul are o singura latura (cea Sonora) si este numit fonie. Dubla articulatie a limbajului -se intemeiasa pe perspective potrivit careia lb este organizata sub forma unui system de semen dublu articulate.corecte sau incorecte grammatical. Observam ca niciuna dintre unitatile enuntului nu reda individual continutul mesajului.: 1. dar contribuind la deosebirea unei unitati de alta). 2Semnul cuprinde atat invelisul sonor. Fiecare poate insa participa la formularea de noi enunturi regasindu-se in noi context. Definitia semnului lgv. semnul se refera la un elemnt perceptibil a carui functie este de a reprezenta un alt semn mai putin observabil. realizata prin diferenntierea de celelalte semne a fost data de Saussure. Cea de-a doua articulate se realiz prin foneme (manifestarea orala a lb) si grapheme (manif scrisa a lb). deoarce se considera ca semnul trebuie sa fie exterior a ceea ce semnifica 2.Pt a se decide asupra corectitudinii si acceptabilitatii unei constructii. carte si parte. intelesul cuvantului nu face parte din semn.EXEMPLU: Aceasta sala este foarte mare. cuvinte) alcatuite din unitati mai mici (morpheme). Pentru H Jelmslev semnul lgv are caracter cvadripartid deoarece fiecare dintre cele 2 laturi (expresie si continut) e constituita din substanta si expresie.se recurge la intuitia vorbitorului. masa . sintagme. coala si poala. Cel de-al doile nivel de articulare se refera la faptul ca fiecare unitate de la primul nivel este la randul sau analizabila in unitati mai mici (fonemele-unuitati fara sens. Conceptul despre semn lingvistic In general. EXEMPLU: pala sic ala (p si c sunt foeneme). cat si conceptual 3. Complexul sonor al cuvantului: cal. In lingvistica romaneasca. Prima art a lbj se realizeaza linear in unitati dotate cu sens (fraze. .

Organizarea lb pe 2 niveluri demonstreaza la limbajul articulate este o insusire specific umana cu un caracter uman si rational.Ex:pot/bot(p=consoana oclusiva bilabiala surda si b=consoana oclusiva bilabiala sonora).Ex:a)fonem abstract-apartine lb.b)capa/k a p a/ . cuv care au legatura cu acesta)EX: student. insa combinatia lor este practice nelimitata. Fonemele au 2 proprietati: 1.Fonemele sunt abstracte. curs. Unitatile de nivel inf (fonemele) exista intr-un nr limitat si relative mic in fiecare lb. Paradigma=camp semantic(serie sinonimica. Dubla art priveste astfel structura lb in care unitatile de nivel inferior se combina pt a forma unitat de nivel superior.ceapa/capa/-foneme concrete care apartin contextului fonetic Daca excludem caracterul sunetului care tine de pozitia sa in cuvant si caracteristicile modificabile fara afectarea identitatii cuvantului obtinem trasaturi pertinente sau distinctive.opozitia pe care fonemele o stabilesc unele cu celelalte pe axa paradigmatica in sensul ca substituirea unui fonem cu altul determina schimbari in planul continutului(semnificat).Ex toc:/t/+/o/+/k/-se gasesc in relatie(axa sintagmatica).Astfel.unitate abstracta.Acesta este det.tocrelatie paradigmatica(opozitie) Functiile limbajului Comunicarea=procesul prin care emitatorul transmite un mesaj despre un referent receptorului. printr-un canal folosind un cod comun.Desi fonemele sunt unitati nesusceptibile de a fi dissociate in unitati mai mici ele sun alc.Prima articulatie reprez obiectul de studio al gramaticii (morfologie si sintaxa). Fiecare din functii se poate manifesta mai mult sau mai putin pregnant intr-o comunicare.fonemul e un ansamblu de trasaturi pertinente. Fonemul -este cea mai mica unitate Sonora a lb cu rolul de a diferentia cuv sau formele gramaticale alea aceluiasi cuv. iar cea de-a doua art reprez obiectul de studio al foneticii si fonologiei.combinare din care rezulta unitati lingvistice de rang superior(cuvinte) 2. Sunetele care intra in raporturi de comutare(sunt in variatie libera) intr-un context fonetic formeaza fonemul concret. intr-un anumit context.generale si apartin lb. seminar . din elemente ce apartin nivelului imediat inferior:trasaturi distinctive.posibilitatea de combinare pe axa sintagmatica. De o anumita pozitie in contextual fonetic si se raporteaza la fonem.

fara a fi limitata la poezie. “intelegi?”. Functia metalingvistica: explicatia.se vb despre o anumita inertie la schimbare d)nr mare al semnelor lingv . intonatia exclamativa. interjectii. transferul si polisemia. a participarii sale affective la comunicarea mesajului Functia fatica: raspunsul la intrebari. Ex:prost-avea in rom veche sensul de om simplu. “ma auzi?”. fie nonverbalizat: datul din cap.paser in latina=vrabie si in ro totalitatea pasarilor zburatoare Imutabilitatea se refera la faptul ca semnul e conservat in timp.Saussure identifica urmatoarele cause care determina stabilitatea semnului lingvistic: a)arbitrarul semnului lingv b)complexitatea sistemului lingv face zadarnica orice incercare de infrumusetare a semnelor c)limba e confruntata permanent cu toata colectivitatea si nu poate fi usor reformata. oferirea de feed-back fie verbalizat: “inteleg”. Fct poetica sau estetica permite construirea unor enunturi conforme cu exigentele artei literare. vizeaza ciontextul(referentul) si se mai numeste fct denotative sau tranzitiva Imutabilitatea si mutabilitatea Conceptul de mutabilitate pp schimbarea raportului dintre semnificant si semnificat.. prin selectie si combinare.in lb ro actual sensul s’a modificat si reprez o pers lipsita de activitati intelectuale. controlareacanalului de comunicare prin expresii precum : “Stii?”. dar valorificand limbajul conotativ. “aha”.Majoritatea mutatiilor semnelor lingvistice pot fi incadrate in asa numitele schimbari semantic. parafraza si definitia. este in relatie directa cu codul continut in enunturi. prin care sunt provocate emotii estetice. vizeaza evidentierea atitudinii emitatorului. are in vedere indreptarea mesajului spre destinatar (receptor) Functia expresiva(emotive): persoana I pronominala si verbal. intonatia exclamativa. limbajul metaphoric. V pt substantive. imperative pt verb. cu “limbajul despre limbaj” Functia cconativa)persuasive/retorica): persoana a 2-a pronominala sau verbal. sunete lungite. mentinerea relatiei dintre emitator si receptor concretizata in enunturi prin care se intretine interesul pt comunicare Functia referentiala: ne referim la o realitate extraverbala. vizeaza disponibilitatile expressive ale tezaurului lb.Functia poetica:se activeaza odata cu fct emotive(uneori). peotic.

pe cand limbajul are un caracter palpabil.este o abstractiune.Izoglosa Granitele dialectale:se admite ca fiecare fenomen dialectal are o zona proprie de raspandire.vorbirea=modul individual de exprimare a actelor concrete de comunicare.Saussure nu uneste un cuvant cu un lucru.Lantul sonor e denumit de S. Limba ca realitate psihica-limba nu e o realitate care functioneaza in afara vorbitorilor.limbaj si vorbire Lingvistica este stiinta care se ocupa cu studiul limbii si al limbajului.suprapunea/tranzitia Limba ca limbaj de semne Saussure e autorul teoriei conform careia lb reprez un nomenclator de cuvinte carora le’ar corespunde fie un concept.infiltrarea(un cuvant dintr-un grai patrunde in altul=sinonimie) 3.Unitatea dintre 2 laturi defines semnul lingvistic.exterioara individului care exista individual de acesta.iradiatia(cuvintele migreaza spre exterior) 2. este un system de semen ce exprima idei.revarsarea (cuvintele unui grai patrund in masa in altul) 4. Limba ca realitate psihica Lb.Pe harta aceeasi forma este unica cu alta.e un obiect ce poate fi studiat independent de vorbire. Limbajul=folosirea efectiva a lb unei comunitati lingvistice in situatii de comunicare. Limba. Lb este o abstractiune.pe cand limbajul are un caracter palpabil.Asadar.In teoria sa.lb nu e un nomenclator. Vorbirea se bazeaza pe limbaj9care este actul concret).ci un concept cu o imagine acustica. semnificant.Nu se poate admite ca studiul limbii ar pp studiul unor personae alese drept reprzentative deoarece lb se regaseste in ansamblul faptelor de comunicare verbal.Cu ajutorul izogloselor poate fi surprins fenomenul cunoscut drept migratia cuvintelor.se ocupa cu toate stiintele limbii. .iar conceptual e definit semnificat.Exista 4 cai principale de migratie a cuvintelor: 1.ci reprez un system organizat de semne lingvistice. este partea sociala a limbajului.Linia imaginara care uneste toate punctele unde se constata prezenta acelorasi particularitati dialectale se numeste izoglosa.Lantul sonor si amprenta lui psihica exprima o oratiune.fie un lucru.

.sunt unitati alcatuite din unitati alcatuite din unitati de rang inferior anume foneme 1.nr.atitudini si valori commune unui grup.lb rerpez un grup se semne.minimal dotata cu sens.p.se subliniaza astfel caracterul social al limbii(pe lange ce abstract).acesta constituind obiectul de cercetare al foneticii)si planul continutului.La randul ei.Morfemul estye un segment dotat cu semnificati gramaticala. din fascicule de trasaturi distinctive.un nr de reguli ce reglementeaza utilizarea semnelor.poate reprez un nr de component.reprez un nr de conventii(utilizari particularizate ale unor elemente dintr-un system) MORFEME Morfemul este un segment.parte dintr-un cuvant sau chiar un civant intreg cu semnificatie lexical si/sau gramaticala.poate avea un nr de reguli de convietuire .intonatia.pauza si topica) Semele Exista 2 planuri ale lb care desi sunt alcatuite din substante total opuse au la baza aceleasi principia de organizare:planul expresiei(reprez latura sonora a lb si poate fi abordata d. Societatea poate reprez un grup de oameni.pauza) si morfem tactic(topica) Exp:ve’sela(adjectiv)-vese’la(substantive) 2.In ambele planuri unitatile sunt alc.Morfemul este unitate semantiuca de tip granatical: Exp: masa=mas(morfem independent/radacina)+a(morfem dependent).nominative. 3.v al substantei.Din punct de vedere al valroii pe care o au in comunicare.In aceasta categorie sunt incluse desinentele afixele verbele auxiliare. Semantem=sens(loc si foc) Planul continutului reprez gandirea care nu exista in stare pura si capata o organizare speciala in cadrul sistemului semantic.d.intonatie.Lb este folosita si pt a reglementa si stabili relatii sociale.prepozitile si conjunctiile Intr-o acceptiune mai larga mjorfemul este orice mijloc de expriomare a unei semnificati granaticale ceea ce explica distintia dintre morfem suprasegmental(accentual.Morfemul este o secventa fonica.caz) c)morpheme suprasegmentale si tactice(accent.Limba este proprie unei comunitati lingvistice.da nr de singular.morfemele se clasifica in : a)morpheme lexical(radacina si afixele derivate:sefixe si prefixe) b)morpheme gramaticale(gen.acuzativ.In planul continutului trasaturile .genul feminine.

deoarce se considera ca semnul trebuie sa fie exterior a ceea ce semnifica 2. decat in masura in care e fixat in mintea vorbitorului cu ajutorul unui complex sonor.Exista 2 categorii de trasaturi semantice:lexical si gramaticale. Pentru H Jelmslev semnul lgv are caracter cvadripartid deoarece fiecare dintre cele 2 laturi (expresie si continut) e constituita din substanta si expresie. cat si conceptual 3. nu inseamna ca depinde de libera alegere a vorbitorului. decat in masura in care este inzestrat cu inteles. masa . Faptul ca semnul lgv e arbitrar. realizata prin diferenntierea de celelalte semne a fost data de Saussure. Teoria porneste de la caracterul social al lb si al comunicarii ca process.distinctive se numesc seme. intelesul cuvantului nu face parte din semn. Definitia semnului lgv. Arbitrarul semnului lgv se refera la faptul ca nu exista o conditionare reciproca necesara intre cele 2 laturi ale semnului lgv: semnificat si semnificant in sensul ca un anume semnificant nu are neaaparat un anume semnificat. Semnificatul exista ca fapt de lb. cele 2 laturi aflandu-se intr-o relatie semiotica. Semnul este redus la relatia dintre semnificat si semnificant.Comutand trasatura [sex masc] cu [sex feminin]obtinem semantemul “baiat” si “fata” Semn lingvistic arbitrar In general. In lingvistica romaneasca. precum si de faptul ca in fiecare lb acelasi obiect e denumit in alt fel. Altfel spus. Complexul sonor al cuvantului: cal. orice mijloc de comunicare acceptat de societate se bazeaza pe conceptii.: 1. semnul se refera la un elemnt perceptibil a carui functie este de a reprezenta un alt semn mai putin observabil.Asocierea dintre un semnificant si semnificat trebuie acceptat si impusa de comunitatea careia ii apartine si in interiorul caruia se adreseaza vorbitorul . El e rezultatul unui process de abstractizare prin care sunt retinute numai aspectele esentiale ale unui obiect.in parc. De ex..o unitate semantic cum este “banca” poate fi analizata in trasaturile: din clasa. Emanuel Vasiliu considera ca semnul are o singura latura (cea Sonora) si este numit fonie.comerciala Ex:semantemul (ansamblul de trasaturi semantic)“baiat” e alc din mai multe trasaturi lexicale. gard sunt semen numai prin latura lor de expresie. 2Semnul cuprinde atat invelisul sonor. Semnificantul nu exista ca fapt de limba. Teoria arbitrarului e sustinuta de rpezenta in orice lb a sinonimelor si omonimelor!!!.

ALtfel spus.adj. intelesul cuvantului nu face parte din semn. fie auditiv. cat si conceptual 3. sedesfasoara succesiv.Celelalte parti de vb contribuie la intelesul total al propozitiilor prin impunerea unei anumite forme gramaticale enuntului. actualizarea sa fiind simultana.EXEMPLU: carte=semnificat Semn lingvistic linear c a r t e =semnificant In general.diferenta dintre subiectul si obiectul unei prop.adverbul)au inteles in sens deplin. gard sunt semen numai prin latura lor de expresie. .intalnim conceptia aritotelica privind faptul ca numai partile majore de vorbire(subst. Semnul lg este linear. Acest caracter apare de indata ce le reprezentam in scris sic and inlocuim succesiunea in tp prin linia spatial a semnelor grafice. Partile de vorbire majore au inteles lexical specificat in dictionare. 2Semnul cuprinde atat invelisul sonor.: 1. Asadar linearitatea semnului are in vedere linearitatea semnificantului. cele 2 laturi aflandu-se intr-o relatie semiotica.timp si nr. realizata prin diferenntierea de celelalte semne a fost data de Saussure. Complexul sonor al cuvantului: cal. Emanuel Vasiliu considera ca semnul are o singura latura (cea Sonora) si este numit fonie. In lingvistica romaneasca. Definitia semnului lgv. deoarce se considera ca semnul trebuie sa fie exterior a ceea ce semnifica 2.diferenta dintre prop exclamative si imperative sunt sensuri structurale. Pentru H Jelmslev semnul lgv are caracter cvadripartid deoarece fiecare dintre cele 2 laturi (expresie si continut) e constituita din substanta si expresie.opozitia de determinare. Un semn se desf intr-o singura directive si e perceput fie visual. masa . Semnul este redus la relatia dintre semnificat si semnificant. Componenta care se desf in succesiune este semnificantul. Sens lexical/gramatical In legatura cu categoriile gramaticale. semnul se refera la un elemnt perceptibil a carui functie este de a reprezenta un alt semn mai putin observabil.Sensul lingvistic total al unui enunt este dat de sensurile lexical ale cuvintelor luate in mod izolat si aceste sunsuri structurale.vrbul.ele semnifica conceptele despre care se sustine ca alcatuiesc material discursurile. Semnificatul nu are o structura linear.

Fara indoiala ca ea se impune indivizilor prin constrangerea folfosirii collective.Pe harta aceeasi forma este unica cu alta. Diacronia pp dimpotriva un factor dynamic prin care se produce un effect. “L” intervocalic a devenit “r” –diacroonice Orice lege speciala are 2 caracteristici fundamentale: este imperativa si este generala. nu este decat un accident pe care il inregistreaza istoria unei lb Tot ceea ce este diachronic in limba este decat prin vorbire. grinda datorita unor cause particulare. un lucru executat. TEORIA ARIILOR LINGVISTICE Granitele dialectale:se admite ca fiecare fenomen dialectal are o zona proprie de raspandire. Dar acest caracter imperative nu este sufficient pt a aplica faptelor evolutive notiunea de lege.obiectul) -sensul asociat cu notini(modalitati de enuntare_ Sincronie si diacronie Sincronia reprez cercetarea unei stari de fapt a unui fenomen intr-un anumit moment din evolutia domeniului respective Diacronia reprez cercetarea unui fen dintr-un system in evolutie de la o stare la alta. Participiul romanesc al vorbirii se termina totdeauna in “s” sau in “T”-sincronic-Grupul “qu” a devenit in lb rom “p”(aqua-apa si quarto=patru). evenimentle diacronice au intotdeauna un caracter accidental si particular. bineinteles intre anumite limite de timp si de loc. a baga de seama. EXEMPLU: “Poutre”=iapa a capatat sensul de bucata de lemn. EXEMPLU: -Campul semantic al activitatii de observare e alcatuit din verbe si locutiuni verbale de tipul: a observa. Legea sincronica este generala. ea se impune si se extinde la toate aczurile. iar distinctia opearata de Saussure permite forumlarea unor legi lingvistice. dar nu este imperativa.Linia imaginara care uneste toate punctele unde se constata prezenta acelorasi particularitati dialectale se . Sincronia si diacronia sunt fenomene independente.Sensul structural(grammatical)exprima 3 tipuri de functii semantic: -sensul unitatii gramaticale(partile de vb minore si cat sintactice secundare) -sensul unei forme gramaticale(subiectul.

g=velare -s=suflanta -m.Exista 4 cai principale de migratie a cuvintelor: 1.suprapunea/tranzitia Tipuri de deisme Cu cat 2 sau mai multi vorbitori au mai multe lucruri in comun cu atat ei vor folosi mai putine cuvinte pt a identifica lucruri familiare.Cu ajutorul izogloselor poate fi surprins fenomenul cunoscut drept migratia cuvintelor.g’(gheara)=palatale -f.n=alveopaletala nazala) -k’.iradiatia(cuvintele migreaza spre exterior) 2.Toate acestea se refera la realitatea extraverbala si sunt numite deictice(grec.spatial.in Tenerife(d spatial cu folosire cataforica) Trasaturi distinctive din planul expresiei Sonoritatea reprez o trasatura distinctiva -p=consoana oclusiva bilabiala surda -b=consoana oclusiva bilabiala Sonora -t.social.infiltrarea(un cuvant dintr-un grai patrunde in altul=sinonimie) 3.numeste izoglosa.Acest principiu explica folosirea frecventa a pronumelor si a adj dem .revarsarea (cuvintele unui grai patrund in masa in altul) 4.a pron pers si a morfemelor care implica timpu enuntarii.Acolo mi-ar placea sa merg.dentare -c.temporal.textual.am fost la Salonic si de acolo mi’am luat multe vederi(d spatial cu folosire anaforica).v=fricative -l=lichida .deixis=a indica) Principalele tipuri de deictice sunt:personal.n=nazale(m=bilabial nazala.d=consoana Sonora. Formele deictice pot fi uneori fol cu valoare anaforica(sintetizeaza ceea ce s-a spus sau reia o anumita informative)sau cu valoare cataforica(anticipeaza ceea ce se va spune) Ex.

Cand vorbim despre valoarea unui cuvunt ne referim la proprietatea sa de a reprezenta o idée. sub dependent ei.-r=lichida rulata VALOAREA Ideea de valoare demonstreaza ca un termen nu poate fi considerat numai o unire a unui anumit sunet cu un anumit concept. fara indoiala. intr-adevar.succeptibil de a fi schimbat cu cel a carui valoare trebuie determinata. -lucruri similar ce pot fi comaparate cu cel a carui valoare estein cauza. unul dintre aspectele valorii lingvistice. luata in aspectul sau conceptual. A-l define astfel. si aceasta este. un element als emnificatiei si este greu sa stim cum se distinge de aceasta. este. ar insemna a-l izola de sistemul din care face parte. Valoarea. fiind. in acelasi timp. Partea conceptual a valorii este constituita numai din raporturile si din diferentele fata de ceilalti etrmeni ai limbii. . Factorii necesari pt existent unei valori sunt: -un lucru neasemanator.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->