Sunteți pe pagina 1din 24

Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Iai

LUCRARE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENELOR PROFESIONALE NIVEL 3


-Tehnician Electrotehnist-

ndrumtor: Prof. Dnila Cristina

Elev: Pruteanu Bogdan-Andrei Clasa a XIII-a G

2012

EXPLOATAREA, NTREINEREA I REPARAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE

CUPRINS:

Argument..................................................................................................................................4

Capitolul 1: EXPLOATAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE......................................5 1.1 GENERALITI..........................................................................................5 1.2. TRANSFORMATOARE DE PUTERE..............................................................6

Capitolul 2: NTREINEREA I REPARAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE...............8 2.1. INTRETINEREA TRANSFORMATOARELOR..................................................8 2.2 REPARAREA TRANSFORMATOARELOR ................................................................... 9-12

Capitolul 3: TIPURI DE DEFECTE ALE TRANSFORMATORULUI DE PUTERE..................................13 Capitolul 4: ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE TRANSFORMATORULUI ELECTRIC........................14-19 Capitolul 5: NCERCRILE TRANSFORMATORULUI DUP REPARARE.........................................20-23

ARGUMENT
Mecanizarea proceselor de producie a constituit o etapa esential n dezvoltarea tehnologie i a condus la uriae creteri ale productivitii muncii. Datorit mecanizarii s-a redus considerabil efortul fizic depus de om in cazul proceselor de productie, intrucat masinile motoare asigura transformarea diferitelor forme de energie din natura in alte forme de energie direct utilizabile pentru actionarea masinilor unelte care executa operatiile de prelucrare a materialelor prime si a semifabricatelor. Dup etapa mecanizarii, omul ndeplineste n principal funcia de conducere a proceselor tehnologice de productie. Operatiile de conducere nu necesita decat un efort fizic redus, dar necesita un efort intelectual important. Pe de alta parte unele procese tehnice se desfasoara rapid, incat viteza de reactie a unui operator uman este insuficienta pentru a transmite o comanda necesara in timp util. Se constata astfel ca la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de productie devine necesar ca o parte din functiile de conducere sa fie transferate unor echipamente si aparate destinate special acestui scop, reprezentand echipamente si aparate de automatizare. Omul ramane insa cu supravegherea generala a functionarii instalatiilor automatizate si cu adoptarea deciziilor si solutiilor de perfectionare si automatizare. Transformatoarele electrice joac un rol foarte important in acionarile electrice. Le intalnim in forma monofazata sau trifazata. Transformatorul electric prezint importana i din punct de vedere teoretic, bazandu-se, ca i mainile electrice de curent alternative, pe legea Induciei electromagnetice, el sta la baza teoriei tuturor mainilor. Etapa automatizarii presupune existenta proceselor de productie astfel concepute incat sa permita implementarea lor mijloacelor de automatizare, capabile sa intervina intr-un sens dorit asupra proceselor asigurand conditiile de evolutie a acestora in deplina concordanta cu cerintele optime. Lucrarea de fata realizata la sfarsitul perioadei de perfectionare profesionala in cadrul Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida - IASI consider ca se incadreaza in contextul celor exprimate mai sus. Doresc sa fac dovada gradului de pregatire in meseria de tehnician in instalatii electrice", cunostinte dobandite in cadrul disciplinei de invatamant studiate in liceu. Lucrarea cuprinde trei capitole conform tematicii primite. n Capitolul 1 este prezentat exploatarea transformatoarelor de putere avnd n vedere punerea n funciune a transformatoarelor, montarea si verificarea acestora, procese ce presupun mai multe etape de executare. n Capitolul 2 este redat ntreinerea i repararea transformatoarelor de putere din punct de vedere al controlului, care este efectuat de ctre personalul de exploatare ce vizeaz starea tuturor elementelor componente ale transformatorului n Capitolul 3 se poate observa scopul ncercrilor transformatorului dup reparare, care este de a controla calitatea reparaiei i de a preciza parametrii transformatorului reparat.

Capitolul 1: EXPLOATAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE


1.1 GENERALITI n activitatea de exploatare se disting dou aspecte diferite: - operaiile si manevrele ce se execut prin punerea sau scoaterea din funciune a transformatoarelor; - supravegherea funcionrii transformatoarelor. La punerea n funciune a transformatoarelor se vor respecta etapele procesului de montare: montarea cruciorului; montarea radiatoarelor; montarea conservatorului i accesoriilor; montarea izolatoarelor; montarea accesoriilor de pe cuva i capac; montarea circuitelor auxiliare de protecie i msurare; umplerea cu ulei. Dup montare se fac o serie de ncercri si verificri , iar dac se cupleaz n paralel dou trafo se respect condiiile de cuplare n paralel. La executarea manevrelor de cuplare sau decuplare trebuie respectate urmtoarele reguli: scoaterea de sub tensiune a traformatorului se face prin deschiderea mai nti a ntreruptorului si apoi a separatorului iar la cuplare se face invers; deconectarea trafo echipate cu ntreruptoare n ambele circuite se face mai nti pe partea sarcinii apoi pe partea alimentarii, iar conectarea n ordine invers; n cazul n care nu este prevzut ntreruptor n circuitul primar, mai nti se deconecteaz secundarul dup care se manevreaz separatorul din primar. n timpul funcionrii, n exploatare, a trafo se efectueaz urmtoarele operaii de supraveghere: a). supravegherea curent care se refer la gradul de ncrcare; tensiuni i cureni; sarcini active si reactive; frecvena; temperaturi; relee de protecie i semnalizare; citirea instrumentelor de msur; b). supravegherea periodic prin examinare vizual se refer la starea cuvelor si a elementelor de circulaie a uleiului; starea uleiului i a nivelului; starea silicagelului din filtrul de aer; starea izolatoarelor, legturilor la borne, zgomotelor. La o verificare periodic se urmrete: curentul primar i cel secundar; tensiunea primar si cea secundar; temperatura uleiului; etaneitatea cuvei; starea izolatoarelor; nivelul i culoarea uleiului; funcionarea releelor de protecie; legtura la priza de pmnt; starea barelor i cablurilor de legtur precum i a celorlalte legturi electrice aferente transformatorului. Personalul de exploatare urmrete executarea n termen a tuturor probelor si verificrilor prevzute de normative.

1.2. TRANSFORMATOARE DE PUTERE Transformatoarele de putere cobortoare din dotarea consumatorului i pe care acesta are dreptul sa le exploateze, prezint urmtoarele caracteristici: trifazate, cu doua nfurri, cu miez magnetic cu trei coloane; gama de puteri aparent nominale: S = 100 ... 1600 kVA; grupele de conexiuni: Y Z0 5; Y Y0 - 12; - Y0 12; rcirea n ulei, natural; reglajul tensiunii fr sarcin 5%; gama de tensiuni de partea primar: 6 ... 20 kV; tensiunea pe partea de joas tensiune: 380/220 V; instalarea n boxele de transformator din postul de transformare al consumatorului (PT); gama tensiunilor procentuale de scurtcircuit: 4 ... 6%; gama curenilor procentuali de mers n gol: 1.7 ... 3.4%; gama pierderilor la mersul n gol: 480W ... 3500W; gama pierderilor la mersul n scurtcircuit: 2760 ... 20200W.

a). Funcionarea n paralel n funcie de puterea cerut de consumator, n postul de transformare pot funciona n paralel mai multe transformatoare, fie n mod permanent, fie n mod intermitent, cuplate la barele colectoare prin dispozitivele de anclanare automate a rezervei (AAR) sau prin sistemul de reglaj automat al puterii transferate (SRAP) n funcie de curba de sarcin a consumatorului. Pentru funcionarea lor in paralel trebuie respectate urmtoarele condiii: grupe de conexiuni cu acelai indice numeric; rapoarte de transformare egale; tensiuni de scurtcircuit diferite cu maximum +10% fa de valoarea medie la toate unitile ce trebuie sa funcioneze n paralel; raportul puterilor nominale: sub 3:1. Transformatoarele aparinnd grupelor de conexiuni, cu indici numerici 5 si 11 pot funciona in paralel n cazul cnd conexiunile sunt transpuse n mod corespunztor. b). Regimul economic de funcionare al transformatoarelor Puterea cerut de receptoarele racordate la postul de transformare uzinal variaz n cursul a 24 de ore, fiind diferit n perioada de var fa de cea de iarn. Daca n post sunt instalate mai multe transformatoare, nu se menin toate conectate n permanen, ci la o reducere a sarcinii, o parte dintre acestea se deconecteaz, la creterea sarcinii, din contr ele se conecteaz. Momentele conectrii si deconectrii se stabilesc pe baza regimului economic al funcionrii transformatoarelor. Se consider drept regim economic, acel regim de lucru la care pierderile active si reactive de putere si energie din transformatore sunt minime.

c). Reglajul tensiunii n reea cu ajutorul comutatorului cu ploturi al transformatorului n ipoteza unei tensiuni constante pe barele de medie tensiune ale postului de transformare, pe barele de joasa tensiune si in punctul de racord al consumatorului tensiunea variaz in raport cu sarcina datorit pierderilor de tensiune din transformator i linie. Pentru a o pstra in limitele admisibile este necesara variaia numrului de spire ,care se face cu ajutorul comutatorului cu ploturi cu care este dotat transformatorul. Din acest punct de vedere exista doua tipuri de transformatoare: cele la care comutatorul se poate manevra de la distan in orice moment, sub sarcina cele la care comutatorul se poate manevra numai cu scoaterea lui de sub tensiune, de la fata locului. d). Suprancrcarea transformatoarelor de putere In exploatare se practica metoda de suprancrcare a transformatoarelor pe o durata limitata pentru a face fata unor vrfuri de sarcina . Capacitatea de suprancrcare temporara a transferului depinde de: sarcina iniiala, temperaturile agenilor de rcire, valorile maxime admisibile ale nfurrilor. e). Regimuri anormale de funcionare Funcionarea ndelungata a transformatoarelor este garantata de furnizorul de echipament numai daca ,in exploatare sunt respectata condiiile prevzute n catalogul constructorului. Funcionarea transformatorului la sarcina asimetrica nu prezint un interes special,chiar in limitele care merg pana la curentul nominal. Din contr, scurtcircuitele, in special cele asimetrice, prezint un interes practic, ntruct valoarea curentului ce parcurge nfurarea depete frecvent cu peste 40%valoarea curentului nominal. Meninut pe o durata mare, el conduce la deteriorarea transformatorului,prin temperaturile ridicate ce apar in nfurare ,precum si prin efectele electrodinamice asupra miezului magnetic si a bobinajelor. De asemenea pentru izolaia transformatorului prezint un pericol mare apariia unor unde de supratensiune in reeaua de alimentare. De aceea se prevd nc din faza de proiectare a instalaiei respective dispozitive de protecie reglate sa sesizeze si sa acioneze in acest sens.

Capitolul 2: NTREINEREA I REPARAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE

2.1. INTRETINEREA TRANSFORMATOARELOR

Pe parcursul funcionrii transformatoarelor de putere ,personalul de exploatare are obligaia ca in timpul fiecrei ture sa fac un control exterior al strii tuturor elementelor componente ale transformatorului, att vizual, cat si prin aparatele indicatoare (ampermetre, voltmetre, termometre, indicatoare de nivel ale uleiului). Controlul are in vedere: starea cuvei (daca nu exista guri ,turtiri, rugin, scurgeri de ulei, calitatea etanrilor); starea radiatoarelor (analog cuvei, in plus starea robinetelor, a dopurilor); starea conservatorului de ulei (analog radiatoarelor, in plus starea indicatorului de nivel al uleiului); starea expandorului (analog radiatorului, in plus integritatea membranei i starea dopului de aer); starea capacului (analog cuvei, in plus starea buloanelor de strngere); starea bornelor (izolatoarelor de trecere de nalta si joasa tensiune, etaneitatea, spargeri ale porelanului); starea instalaiei de rcire; starea aparatelor de pe transformator (siguranele de strpungere. releul de gaze, termometrele) starea dispozitivului de acionarea a comutatorului (deteriorrii exterioare, pierderi de ulei pe la flana ) starea circuitelor secundare (de protecie, msura, semnalizare si comanda); ale transformatorului respectiv; apariia zgomotului inadmisibil in miezul magnetic (care presupune: slbirea presrii mbinrilor, strpungerea sau distrugerea garniturilor izolante la mbinri). La apariia unui defect in interiorul transformatorului trebuie sa acioneze in funcie de tipul defectului fie prin semnalizare, la depirea mrimilor electrice prescrise si care previn personalul de exploatare in vederea lurii unor masuri operative,fie prin trimiterea impulsurilor de comanda la bobinele de declanare ale ntreruptoarelor, deconectnd transformatorul de pe sistemele de bare pe care funcioneaz.

2.2 REPARAREA TRANSFORMATOARELOR

Repararea transformatoarelor se efectueaz numai dup retragerea lor din exploatare, n baza foii de manevr, de ctre personalul de exploatare al staiei sau al postului respectiv. Apoi se elibereaz autorizaia de lucru echipei de reparaii, preciznduse defectele observate n timpul exploatrii sau indicndu-se tipurile de protecii care au acionat la deconectarea transformatorului. Procesul tehnologic al reparrii cuprinde urmtoarele faze importante: izolarea electric a transformatorului de restul instalaiei; desfacerea legturilor electrice de la borne; deplasarea transformatorului din box sau celula la atelierul de reparaii; demontarea transformatorului; ncercri; refacerea legturilor la instalaia electric; reinstalarea transformatorului n box sau n celul; ridicarea izolrii; cuplarea la reea prin executarea operaiilor indicate n foaia de manevr ntocmit n acest scop.

a). Demontarea transformatorului. Demontarea transformatorului comport urmtoarele operaii: evacuarea uleiului; deurubri i desfacerea legturilor electrice; demontarea subansamblelor; decuvarea i demontarea prii active; demontarea radiatoarelor. Pentru identificarea acestor pri componente, n figura 1 se reprezint un transformator n ansamblu. Fig. 1. Vedere de ansamblu a unui transformator de putere de 1000 kVA, 100 kV. 1-capac; 2-cuv cu radiatoare; 3crucior de transport; 4-born de punere la pmnt; 5-buon pentru curirea cuvei; 6-robinet golire; 7buon pentru luarea probelor de ulei; 8-izolator IT; 9-izolator JT; 10termometru cu mercur; 11conservator; 12-nivel de ulei; 13filtru de aer; 14-termometru de contacte; 15-cutie de borne.

Evacuarea uleiului se poate face total sau parial n funcie de starea lui i de caracterul volumul reparaiei. n cazul evacurii pariale, acesta se scurge pn la nivelul jugului de sus al miezului magnetic. Deurubarea ncepe cu capacul cuvei, apoi se desfac legturile de izolatoare de trecere, precum i la comutatorul de prize. Demontarea subansamblurilor ncepe prin demontarea izolatoarelor care pn la 35kV, se face dup ce s-a desfcut legtura de la partea inferioar, prin demontarea piulielor care strng clemele de presare ale izolatoarelor. Apoi se demonteaz expandorul prin desfacerea legturii sale de la partea superioar, se leag cu frnghie i se aga de crligul macaralei dup care se deurubeaz buloanele de pe flana inferioar, ridicndu-se eava de pe capac. Decuvarea nseamn scoaterea prii active din interiorul cuvei i aezarea ei pe suporii din traverse de cale ferat, punndu-se dedesubt o tav din tabla de oel pentru colectarea uleiului ce se prelinge de pe partea activ. n timpul ridicrii, cu ajutorul macaralei este necesar sa se supravegheze ca nici o parte s nu se agae de pereii cuvei. Demontarea prii active ncepe cu demontarea prizelor i a comutatorului de prize. Se recomand ca n prealabil s se schieze poziia prizelor i a pieselor de fixare, att n partea de nalt tensiune, ct si n cea de joas tensiune i s se numeroteze att prizele ct i plcile de fixare, n care scop se leag de ele etichete cu numerele corespunztoare. Pentru scoaterea nfurrilor se utilizeaz nite gheare ca cele din figura 2, care se aaz n cruce una fa de alta. Ghearele trebuie introduse exact sub coloane distanatori, n care scop nfurare se ridic puin cu o rang n acel loc, astfel nct gheara s prind numai nfurarea respectiv. ntre tijele ghearelor i nfurare se introduc fii de carton prepan i apoi se leag toate ghearele mpreun cu nfurarea, cu ajutorul unei funii, la intervale mici n sensul nlimii. Se aduce crligul macaralei la centrul nfurrii i se aga de el nfurarea cu ajutorul funiei legate de ghear n aa fel nct n timpul ridicrii s atrne de crlig strict vertical. Dup scoaterea tuturor nfurrilor, se scoate de pe miezul magnetic toat izolaia inferioar, aezndu-se n ordinea scoaterii pe stelaj.

Fig. 2. Dispozitiv pentru scoaterea i montarea nfurrilor a-ghear; b-cruce; 1-prezon; 2-tija ghearei din cornier; 3-plac pentru ntrirea ghearei; 4-nervur; 5-cornierele crucii; 6corniere laterale de consolidare.

10

Demontarea radiatoarelor (cele detaabile). Ele se scot dup scoaterea prii active. Mai nti se nchid robinetele radiatoarelor, se deurubeaz cele patru piulie ale flanei inferioare i ale celei superioare. Se deplaseaz radiatorul cu atenie de pe prezoane, se ridic, se transport i se aaz pe podea. Pe flanele radiatoarelor se monteaz fie flane oarbe, fie dopuri de lemn.

b). Repararea miezului magnetic Msurarea pierderilor n gol, folosindu-se o nfurare de control, care sa asigure magnetizarea complet a miezului aezat pe coloanele miezului peste care n prealabil se nfoar foi de carton de prepan cu grosimea de 2 mm i se fixeaz cu band groas de bumbac. Msurarea tensiunii ntre tolele marginale si pachetele miezului magnetic (figura 3) nfurarea de control fiind sub tensiune.

Fig. 3. Schema de msurare a tensiunii pe pachetele miezului magnetic

Msurarea rezistenei n c.c. a izolaiei ntre tolele diferitelor pachete

c). Repararea nfurrilor Pentru remedieri, nfurrile transformatorului sunt supuse unei tehnologii de reparaie care const n: Pentru scoaterea izolaiei de pe conductor, acesta se trece printro clem corespunztoare seciunii conductorului. Reizolarea conductorului se face manual sau cu maini de izolat dac (pentru izolare se utilizeaz hrtie de cablu cu grosimea de 0.05 mm) Rebobinarea nfurrilor transformatoarele de putere aduse la reparat pot avea nfurri de diverse tipuri (continue, spiralate, n galeti, bobine spiralate scurte, etc.). n figura 4 este reprezentat o bobin cilindric n doua straturi cu doua conductoare n paralel. Bobinarea se execut pe abloane sau direct pe cilindrul de pertinax, care constituie izolaia fa de miezul transformatorelor. Dup bobinarea primului strat, se asaz izolaia ntre straturi din hrtie de cablu, consolidndu-se spirele marginale cu hrtie, peste care se trec spirele stratului urmtor ca n figura 5.
11

Fig. 4. Bobina cilindric n dou straturi

Fig. 5. Consolidarea cu hrtie a spirelor marginale la nfurarea cilindric stratificat: 1-cilindru de pertinax; 2-izolaia dintre straturi; 3-conductor; 4-hrtie de cablu pentru consolidarea spirelor marginale.

Dup confecionarea nfurrilor urmeaz uscarea, presarea definitiv, impregnarea i coacerea. La locurile de reparaie, de regul, aceste operaiise fac n cuva transformatorului, realiznd nclzirea prin metoda pierderilor prin inducie n pereii cuvei. nainte de coborrea nfurrii n cuv, aceasta se cur n interior minuios, se ndeprteaz rmiele de ulei, se terge cu o crp uscat care nu las scame. nainte de nchidere, se instaleaz termocupluri sau termometre cu o rezisten n interior, iar n exterior termometre. Se racordeaz cuva la o instalaie de vid, conform schemei din figura 6.

Fig. 6. Schema instalaiei de pentru uscare sub vid: transformator; 2-nfurare magnetizare; 3-condensator vapori; 5-vacuummetru; 6-ventil reducere; 7-pomp de vid; termometre.

vid 1de de de 8-

Remontarea nfurrilor pe miezul magnetic - remontarea se face dup releveul ntocmit la demontarea nfurrilor. d). Remontarea transformatorului Dup asamblarea prii active, sunt revizuite, reparate si pregtite pentru montare toate prile exterioare ale transformatoarelor, adic: cuva, conservatorul de ulei, expandorul, radiatoarele, capacul, bornele, comutatorul, instrumentele de msur, robinetele, roile, garniturile de etanare, etc.
12

Capitolul 3: Defectele transformatoarelor de putere.


Tipul defectului Modul de recunoatere a defectului lucreaz releul de gaze Cauzele posibile

scurtcircuitarea local a tolelor de oele scurtcircuit ntre spire

mbtrnirea lacului izolant al tolelor, deteriorarea tolelor

funcioneaz proteciile: de deteriorarea izolaiei ntre spire datorit mbtrnirii n urma gaze, diferenial. Maximal uzurii normale sau a suprasarcinilor de durat sau a insuficienei rcirii. funcioneaz protecia de distrugerea capetelor de ieire gaze din cauza arcului care apare n punctul de ntrerupere funcioneaz protecia de gaze iar la transformatoarele cu neutrul legat la pmnt i protecia diferenial defectarea izolaiei principale datorit mbtrnirii sau existenei fisurilor, umezirea uleiului

ntreruperea n nfurri

strpungerea la mas

scurtcircuit ntre nfurrile fazelor

funcioneaz proteciile: de aceleai cauze ca n cazul gaze, diferenial i maximal precedent: n plus, scurtcircuit la borne sau la comutatorul de prize funcioneaz proteciile de defectele de montaj, gaze, diferenial i maximal supranclziri datorit curenilor de scurtcircuit din zon

topirea suprafeelor contractelor la comutatoarele cu ploturi

defectarea izolaiei ntre toluri

semnalizeaz protecia de deteriorarea buloanelor gaze miros specific strngere, a izolaiei ntre tole ptrunztor sau lipsa garniturilor la jug

13

Capitolul 4: Elemente constructive de baza ale transformatorului electric.


Transformatorul electric poate fi mono, bi-, tri- sau n-fazat, in functie de reteaua de alimentare si de cerintele consumatorului. Cel mai simplu dintre acestea este desigur monofazat. Transformatorul electric monofazat de putere (utilizat in sistemele de actionari sau instalatii energetice) are urmatoarele elemente constructive de baza: miezul magnetic ; infasurarile primara si respective secundara ; cuva, daca transformatorul este scufundat in ulei.

Miezul magnetic serveste ca drum de inchidere a fluxului principal al transformatorului. La transformatoarele de putere utilizate la frecventa industriala, miezul magnetic este construit din tole de otel electrotehnic aliat cu siliciu (~4%), cu o grosime a tolelor de 0,35 mm, isolate intre ele cu lac. Utilizarea tolelor de otel aliat cu siliciu asigura reducerea simtitoare a pierderilor in fier.
Miezul electric al tramsformatorului monofazat prezinta doua variante constructive, prezentate in figura 1 a si b. Miezul magnetic are doua parti principale : coloanele si jugurile. La transformatoarele monofazate de putere aparenta sub 500VA, tola se taie dintr-o bucata cu ajutorul unei prese, avandu-se grija de a se realize o taietura dintr-o coloana, pentru a se putea introduce infasurarile transformatorului. Strangerea tolelor la asemea transformatoare se realizeaza prin nituri, iar sectiunea transversala a jugurilor sau a coloanelor este un patrat sau un dreptunghi.

14

La transformatoarele monofazate de putere mai mare, pentru a se realize o mai rationala utilizare a foilor de tabla din care se taie tolele necesare miezului, coloanele si jugurile se taie separate ( fig. 2). Acest lucru usureaza si introducerea infasurarilor si realizarea miezului. Strangerea tolelor in pachet compact se realizeaza prin butoane isolate fata de tole si saibe magnetice de presare sau prin infasurare cu chinga din bumbac. Sectiunea transversala a coloanelor si jugurilor in acest caz poate fi mai complicate decat un patrat sau un dreptunghi, pentru a se asigura o mai buna inscriere intr-un cerc, in scopul micsorarii dimensiunilor transversale la o suprafata data (fig.2) Infasurarile transformatorului monofazat. Dupa pozitia reciproca a celor doua infasurari ale transformatorului se deosebesc doua tipuri de infasurari: infasurari concentrice (fig.2) mai exact infasurari cilindrice coaxiale, infasurarea de joasa tensiune fiind de diametru mediu sau mic, iar infasurarea de ianlta tensiune inconjurand pe cea de joasa tensiune, cele doua infasurari extinzanduse pe toata inaltimea coloanei; infasurari alternate (fig.3) in care pe inaltimea unei coloane alterneaza parti din infasurarea de joasa tensiune cu parti din infasurarea de ianlta tensiune. Infasurarile constau in spire circulare realizate din conductoare isolate de cupru sau aluminiu. Infasurarile se izoleaza intre ele ( prin zone de aer sau straturi izolatoare din diferite materiale prespan, polivinil, etc.) si fata de coloane si juguri. Cuva. Din punct de vedere al modului de racier, transformatoarele se impart in mai multe categorii. Se deosebesc:

- transformatoare uscate, cu racier naturala sau artificiala la care infasurarile se afla aer liber (constructie larg utilizata indeosebi pentru unitati sub 1 kVA);

in

15

transformatoare in ulei cu raciere naturala, in care miezul magnetic si infasurarile sunt cufundate intr-o cuva umpluta cu ulei (constructie utilizata current in scara 1 1000 kVA); transformatoare in ulei cu racier artificiala in exterior cu aer sau cu circulatie artificiala si racier artificiala a uleiului ( constructie utilizata la foarte mari puteri). Cuva transformatorului in ulei se realizeaza din tabla de otel (fig.4) Cuva are de obicei (la puteri mai mari de 100kVA) o serie o serie de nodule exterioare sau de tevi pe partile frontale, in scopul maririi suprafetei de raciere. Uleiul din cuva joaca un rol important atat prin calitatile izolatoare mult mai bune decat ale aerului, cat si prin imbunatatirea racirii infasurarilor. Pentru asigurarea permanenta a umplerii cuvei cu ului, pe capacul cuvei se afla un vas umplut in parte, de asemenea cu ulei, care preia totodata si variatiile de volum ale uleiului datorate variatiei temperaturii de functionare. Acest vas se numeste conservator de ului. Pe capacul cuvei se fixeaza si izolatoarele de trecere a consuctoarelor care stabilesc legatura intre infasurarile transformatorului si retelele exterioare. De obicei, izolatoarele sunt realizate din portelen, avand dimensiuni si forme care depend de tensiunea de functionare a infasurarii pe care o deserveste.

16

Campul magnetic de excitaie i de reacie a transformatorului electric.


Functionarea transformatorului electric se bazeaza pe legea inductiei electromagnetice, si anume a inductiei mutuale intre doua circuite immobile unul fata de celalalt. In figura 5 este reprezentata schema principala a unui transformator monofazat. Se presupune ca cele doua infasurari au acelasi sens de infasurare pe coloana si au bornele de inceput A, respective a si bornele de sfarsit X, respective x. Daca la bornele AX se aplica o tensiune oarecare u1 a unei retele electrice de current alternative, infasurarea AX denumita infasurare primara va absorbi un current i1 de la reteaua electrica de alimentare si va produce un camp magnetic ale carui linii de camp se vor inlantui si cu cealalta infasurare denumita infasurare secundara. Prin urmare, spirele infasurarii secundare vor fi strabatute de un flux fascicular creat de curentul primar. Acest flux fascicular este variabil in timp, ca si curentul i 1. In consecinta, in spirele infasurarii secundare se va induce o t.e.m. si va aparea o anumita tensiune la bornele ax ale infasurarii. Tensiunea aceasta poate fi mai mare sau mai mica , in functie si de numarul de spire ale infasurarii secundare. Daca la bornele ax este legat un receptor de current alternative, atunci circuitul secundar este inchis, si sub actiunea t.e.m. induse, infasurarea secundara va fi strabatuta de un current i2, iar la bornele receptorului tensiunea ia valoarea u2. In consecinta, transformatorul absoarbe prin infasurarea primara puterea u 1i1 de la reteaua de alimentare si cedeaza puterea u 2i2 pe la bornele infasurarii secundare. Asadar, transformatorul schimba valoarea tensiunii u1 a retelei de alimentare in valoarea u2 care convine receptorului conectat la bornele infasurarii secundare a transformatorului, fara sa schimbe, atunci cand se va face abstractie de pierderi, valoarea puterii ceruta de receptor. Daca w1 este numarul de spire al infasurarii primare, atunci w1i1 reprezinta solenatia primara instantanee care produce un camp magnetic de excitatie. Daca w2 reprezinta numarul de spire ale infasurarii secundare si daca presupunem transformatorul in sarcina, atunci exista si o solenatie secundara instantanee w2i2 care produce un camp suplimentar, numit camp de reactie. Cele doua campuri se suprapun intr-un camp magnetic rezultant , produs evident de solenatia rezultanta w1i1 + w2i2. Datorita saturatiei magnetice nu se poate sti ce proportie din inductia magnetica intr-un punct oarecare al campului resultant este produsa de solenatia primara si ce proportie este produsa de solenatia secundara, fiindca suprapunerea efectelor nu este posibila.

17

Totusi, urmarind spectrul liniilor unitare ale campului magnetic resultant (fig.6), putem stabili unele concluzii importante. Astafel, observam ca liniile de camp se pot imparti in trei categorii: a) linii de camp cuprinse in intregime in miezul magnetic al transformatorului si care se inlantuie cu ambele infasurari pe care le vom denumi linii ale campului magnetic util; b) linii de camp care se inched parte prin miezul magnetic, parte prin aer si care se inlantuie numai cu spirele infasurarii primare, pe care le vom denumi linii ale campului magnetic de dispersie a infasurarii primare in raport cu infasurarea secundara; c) linii de camp care se inched parte prin miezul magnetic, parte prin aer si care sunt inlantuite numai cu spirele infasurarii secundare, denumite linii de camp ale campului magnetic de dispersie ale infasurarii secundare in raport cu infasurarea primara. Liniile campului magnetic util dau prin sectiunea transversala a miezului magnetic fluxul fascicular. Acest flux se inlantuie si cu spirele infasurarii primare si cu spirele infasurarii secundare, dand niste fluxuri totale. Evident, liniile campului magnetic util sunt datorita solenatiei rezultante w1i1 + w2i2, asa cum rezulta imediat din aplicarea legii circuitului magnetic de-a lungul unei linii de camp util. Solenatia corespunzatoare acestei linii de camp este evident suma solenatiilor primara si secundara. Liniile campului de dispersie a infasurarii primare in raport cu infasurarea secundara se inched parte prin aer, parte prin miez. Daca analizam reluctanta unui tub de forta oarecare a acestui camp, remarcam ca reluctanta lui totala este suma intre reluctanta portiunii din aer si reluctanta portiunii din miezul magnetic. Reluctanta portiunii cuprinse in miezul magnetic este variabila odata cu starea de saturatie a miezului. Insa, chiar in situatia unei saturatii relative pronuntate a miezului magnetic, reluctanta portiunii din miez reprezinta cateva miimi , maximum cateva sutimi din reluctanta portiunii din aer a tubului de forta considerat. In consecinta, reluctanta tubului considerat se reduca, cu o eroare cu totul neinsemnata, la reluctanta portiunii sale din aer, care nu este afectata de saturatia miezului magnetic.

18

Particularitati constructive si functionale ale transformatoarelor trifazate


Pentru transformatoarele utilizate in retelele trifazate de current alternative sunt mai obisnuite doua variante constructive. Astfel se pot folosi trei transformatoare monofazate separate (fig. 7 a) ale caror infasurari primare sa fie conectate in stea sau in triunghi si ale caror infasurari secundare sa fie, de asemenea, legate in stea sau triunghi. Se pot, pe de alta parte, folosi si constructii trifazate compacte (fig.7 b si c) avand acelasi miez magnetic pentru toate fazele. Posibilitatea utilizarii, pentru toate transformatoarele trifazate, a miezurilor cu trei coloane si doua juguri se poate lamuri cu ajutorul figurii 8 a.

Daca trei transformatoare monofazate se plaseaza unul fata de altul, asa cum este indicat in figura, atunci coloanele 1, 2 si 3 se pot reuni intr-o singura coloana. Insa in sistemul trifazat simetric, suma fluxurilor magnetice utile a celor trei faze este nula; de aceea in coloana comuna fluxului magnetic va fi totdeauna nul si necesitatea unei asemenea coloane nu mai are, in general justificare. In felul acesta se ajunge la constructia compacta trifazata din figura 8 b cu trei coloane si sase juguri, axele coloanelor fiind plasate la 120 grade. Daca acum desfiintam jugurile miezului magnetic al fazei B, atunci obtinem o constructie si mai simpla si mai economica, cu trei coloane in acelasi plan. Acest tip constructive are o mare raspandire practica, insa conduce la o nesimetrie magnetica care poate avea uneori unele consecinte negative la exploatarea transformatoarelor. Miezul magnetic compact cu trei coloane in acelasi plan se realizeaza din tole stantate de forma dreptunghiulara. In rest, transformatorul trifazat are aceleasi elemente constructive ca si cel monofazat.

19

Capitolul 5: NCERCRILE TRANSFORMATORULUI DUP REPARARE


Scopul acestor ncercri este de a controla calitatea reparaiei i de a preciza parametrii transformatorului reparat. Aparatele de msurat trebuie s aib clasa de precizie 0.2 sau 0.5. n timpul ncercrilor trebuie luate toate msurile de NTS. ncercrile transformatorului trebuie s se efectueze n ordinea prezentrii lor: a). msurarea rezistenelor de izolaie a nfurrilor Rezistena de izolaie de msoar ntre fiecare nfurare i mas ntre nfurri (figura 8). Indicaiile megohmmetrului se citesc dup 15 i 60 de s. Raportul acestor citiri, R60/R15 se numete coeficient de absorbie, fiind unul dintre criteriile de stabilire a gradului de umiditate a nfurrilor . Valorile msurrilor se compar cu cele indicate de ntreprinderea constructoare.

Fig. 8. Montaj pentru msurarea rezistenei de izolaie a nfurrilor transformatorului.

b). Verificarea raportului de transformare Se face pe toate fazele i toate prizele transformatorului. Pe partea de nalt tensiune, unde nu se poate msura tensiunea de faz , se face msurarea tensiunii ntre faze. Raportul de transformare nu trebuie s difere de cel indicat de ntreprinderea constructoare cu mai mult de 0:5%. Raportul de transformare se determin cu ajutorul montajului din figura 9 i valoarea s se obin fcnd raportul ntre tensiunea fazei din primar i cea din secundar (msurat la bornele omoloage), la mersul n gol al transformatorului, trecnd comutatorul de prize prin toate poziiile sale.

Fig. 9. Montaj pentru msurarea raportului de transformare K=V1/V2

20

c). Verificarea grupei de conexiuni Se scurtcircuiteaz bornele A-a i se alimenteaz bornele de nalt tensiune cu o tensiune de 200 400 V, msurndu-se pe rnd, tensiunile ntre bornele: b-B, b-C, c-B, c-C. Lundu-se o anumit scar pentru tensiuni, se traseaz topograma tensiunilor ntre faze de pe primar i cu vrful compasului n B i cu deschiderea b-B se traseaz un arc de cerc; apoi cu vrful compasului n C i cu deschiderea b-C se traseaz cel de-al doilea arc de cerc; intersecia lor determin vrful b al triunghiului tensiunilor din secundar. n mod analog, se determin i vrful c, vrful a fiind suprapus peste A. Msurnd cu raportorul unghiul a dintre doua laturi omoloage din primar i secundar se determin grupa de conexiuni mprind aceast valoare a unghiului la 30o (fig. 10). d). Verificarea rigiditii dielectrice la izolaiile transformatorului Aceast ncercare are drept scop verificarea izolaiei unei nfurri fa de mas sau fa de alte nfurri. Proba se execut dup trecerea a cel puin 3 ore de la umplerea cu ulei a transformatorului.

Verificarea se face n doua feluri: cu tensiune aplicat; cu tensiune indus.

Fig. 10. Topograma tensiunilor

n figura 11 este artat prima metod, fiind cea mai utilizat pentru transformatoarele de putere din dotarea consumatorilor. Tensiunea de ncercare se aplic n modul urmtor: se aplic brusc 50% din valoarea tensiunii de ncercare, apoi treptat, pn se atinge valoarea tensiunii de ncercare; acesta se menine un minut, apoi se scade treptat pn la 0. Transformatorul se consider bun, dac n timpul probelor nu se produc conturri sau strpungeri, care se manifest att prin zgomote caracteristice, ct i prin oscilarea pronunat a acelor aparate de msur.

21

Fig. 11. Montaj pentru verificarea rigiditii dielectrice a izolaiei transformatorului prin metoda tensiunii aplicate: TP-transformatorul de ncercat; T-transformator ridictor; ATeclator; R-rezisten de protecie.

e). ncercarea de scurtcircuit Se face cu scopul de a verifica tensiunea procentual de scurtcircuit usc% pierderile n scurtcircuit Psc; i

Montajul este cel indicat n figura 12. Tensiunea aplicat se crete treptat, pn cnd indicaiile ampermetrelor ating valoarea curentului nominal. n acest moment se citesc: tensiunea de scurtcircuit Usc n V i Psc n W (prin metoda celor doua wattmetre).

Fig.12. Montaj pentru ncercarea n scurtcircuit a transformatorului: TRtransformator trifazat reglabil; 1TC, 2TC-transformatoare de curent; W 1, W 2-wattmetre; A1A2-ampermetre; TP-transformator de ncercat.

f). ncercarea de mers n gol Se face cu scopul de a determina curentul procentual de mers n gol i 0[%] i pierderile de mers n gol P0 n W. Montajul este cel indicat n figura 12. Se aplic tensiunea nominal pe partea de joas tensiune, bornele de nalt tensiune fiind n gol.

Fig.12. Montaj pentru ncercarea n gol a transformatorului: TP-transformator de ncercat; 1TC, 2TC-transformatoare de curent; A1, A2, A3ampermetre; W 1, W 2-wattmetre.

22

g). Msurarea rezistenelor nfurrilor n c.c. Se face cu ajutorul punii duble Thomson, punii universale Wheatstone sau prin metoda ampermetrului si voltmetrului. Rezistena se msoar pe fiecare nfurare, pe fiecare faz i pe fiecare priz. Rezistenele nfurrilor diferitelor faze pe acelai plot nu trebuie s difere ntre ele sau fa de datele prevzute de ntreprinderea constructoare cu mai mult de 2%. La msurarea prin metoda ampermetrului i voltmetrului (figura 13) se procedeaz astfel: se scoate reostatul R2 i se introduce R1; apoi se conecteaz K i se stabilete valoarea curentului n limitele scalei aparatului.

Fig.13. Montaj pentru msurarea rezistenei n c.c. a nfurrilor transformatorului: TP-transformatorul de ncercat; B-baterie; R1, R2-rezistene reglabile; K1-comutator cu doua poziii; A-ampermetru; mV-milivoltmetru. h). Msurarea unghiului de pierderi dielectrice a izolaiei nfurrilor Aceast msurare (figura 14) se efectueaz cu puntea Scherring. Puntea, avnd tensiunea de 10 kV, este utilizat numai pe partea de nalt tensiune a transformatorului. Tangenta unghiului de pierderi dielectrice servete drept criteriu pentru stabilirea gradului de umiditate a nfurrilor. Aceasta nu trebuie s depeasc cu mai mult de 30% valoarea dat de ntreprinderea constructoare.

Fig.14. Montaj pentru determinarea tangentei unghiului la transformatorul de putere. i). Determinarea raportului C2/C50

n afar de coeficientul de absorbie R60/R15 i de tangenta unghiului un alt criteriu pentru aprecierea umezelii nfurrilor l constituie i raportul capacitilor la frecvenele de 2 i 50 Hz, adic C2/C50. Msurarea se face cu dispozitivul pentru controlul umiditii, conform instruciunilor de folosire a acestuia. nainte de msurarea raportului C2/C50, trebuie s se msoare rezistena de izolaie a nfurrii transformatorului, deoarece la valori reduse ale acesteia dispozitivul d erori inacceptabile.
23

Bibliografie:
1. Nicolae Mire, Constantin Negu, Instalaii si echipamente electrice, Clasa a XI, XII a, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1996.

24