P. 1
Pruteanu Bogdan Atestat area a Si Repararea Transformatorului de Putere

Pruteanu Bogdan Atestat area a Si Repararea Transformatorului de Putere

|Views: 522|Likes:
Published by Prutenash Bogdan

More info:

Published by: Prutenash Bogdan on May 25, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/24/2014

pdf

text

original

Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Iaşi

LUCRARE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE NIVEL 3
-Tehnician Electrotehnist-

Îndrumător: Prof. Dănila Cristina

Elev: Pruteanu Bogdan-Andrei Clasa a XIII-a G

2012

1

EXPLOATAREA, ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE

2

.................... TRANSFORMATOARE DE PUTERE..................4 Capitolul 1: EXPLOATAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE............................................8 2......................... 9-12 Capitolul 3: TIPURI DE DEFECTE ALE TRANSFORMATORULUI DE PUTERE..............................................................................................1 GENERALITĂŢI.........13 Capitolul 4: ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE TRANSFORMATORULUI ELECTRIC....14-19 Capitolul 5: ÎNCERCĂRILE TRANSFORMATORULUI DUPĂ REPARARE.................1.........................................CUPRINS: Argument.................5 1..................................5 1............................................................................................2 REPARAREA TRANSFORMATOARELOR . INTRETINEREA TRANSFORMATOARELOR..............................8 2.....................................6 Capitolul 2: ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE.............................................20-23 3 ................2..............

În Capitolul 2 este redată întreţinerea şi repararea transformatoarelor de putere din punct de vedere al controlului. Lucrarea cuprinde trei capitole conform tematicii primite. capabile sa intervina intr-un sens dorit asupra proceselor asigurand conditiile de evolutie a acestora in deplina concordanta cu cerintele optime. După etapa mecanizarii. Operatiile de conducere nu necesita decat un efort fizic redus. Datorită mecanizarii s-a redus considerabil efortul fizic depus de om in cazul proceselor de productie. Doresc sa fac dovada gradului de pregatire in meseria de „tehnician in instalatii electrice".ARGUMENT Mecanizarea proceselor de producţie a constituit o etapa esentială în dezvoltarea tehnologie şi a condus la uriaşe creşteri ale productivităţii muncii. reprezentand echipamente si aparate de automatizare. Etapa automatizarii presupune existenta proceselor de productie astfel concepute incat sa permita implementarea lor mijloacelor de automatizare. montarea si verificarea acestora. intrucat masinile motoare asigura transformarea diferitelor forme de energie din natura in alte forme de energie direct utilizabile pentru actionarea masinilor unelte care executa operatiile de prelucrare a materialelor prime si a semifabricatelor. dar necesita un efort intelectual important. el sta la baza teoriei tuturor mașinilor. cunostinte dobandite in cadrul disciplinei de invatamant studiate in liceu. Omul ramane insa cu supravegherea generala a functionarii instalatiilor automatizate si cu adoptarea deciziilor si solutiilor de perfectionare si automatizare. Le intalnim in forma monofazata sau trifazata. În Capitolul 1 este prezentată exploatarea transformatoarelor de putere având în vedere punerea în funcţiune a transformatoarelor. 4 . omul îndeplineste în principal funcţia de conducere a proceselor tehnologice de productie. Transformatoarele electrice joacă un rol foarte important in acționarile electrice. Transformatorul electric prezintă importanța și din punct de vedere teoretic. Se constata astfel ca la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de productie devine necesar ca o parte din functiile de conducere sa fie transferate unor echipamente si aparate destinate special acestui scop. pe legea Inducției electromagnetice.IASI consider ca se incadreaza in contextul celor exprimate mai sus. ca și mașinile electrice de curent alternative. care este de a controla calitatea reparaţiei şi de a preciza parametrii transformatorului reparat. procese ce presupun mai multe etape de executare. care este efectuat de către personalul de exploatare ce vizează starea tuturor elementelor componente ale transformatorului În Capitolul 3 se poate observa scopul încercărilor transformatorului după reparare. Pe de alta parte unele procese tehnice se desfasoara rapid. Lucrarea de fata realizata la sfarsitul perioadei de perfectionare profesionala in cadrul Colegiului Tehnic “Dimitrie Leonida” . incat viteza de reactie a unui operator uman este insuficienta pentru a transmite o comanda necesara in timp util. bazandu-se.

5 . starea uleiului şi a nivelului. temperatura uleiului. legăturilor la borne. montarea circuitelor auxiliare de protecţie şi măsurare. nivelul şi culoarea uleiului. temperaturi. montarea accesoriilor de pe cuva şi capac. iar dacă se cuplează în paralel două trafo se respectă condiţiile de cuplare în paralel. etanşeitatea cuvei. La executarea manevrelor de cuplare sau decuplare trebuie respectate următoarele reguli:  scoaterea de sub tensiune a traformatorului se face prin deschiderea mai întâi a întreruptorului si apoi a separatorului iar la cuplare se face invers. sarcini active si reactive. starea izolatoarelor. tensiunea primară si cea secundară. La o verificare periodică se urmăreşte: curentul primar şi cel secundar.supravegherea funcţionării transformatoarelor. mai întâi se deconectează secundarul după care se manevrează separatorul din primar. în exploatare. citirea instrumentelor de măsură.1 GENERALITĂŢI În activitatea de exploatare se disting două aspecte diferite: . funcţionarea releelor de protecţie. montarea izolatoarelor. relee de protecţie şi semnalizare. supravegherea periodică prin examinare vizuală se referă la starea cuvelor si a elementelor de circulaţie a uleiului. starea silicagelului din filtrul de aer. starea izolatoarelor. frecvenţa. În timpul funcţionării. Personalul de exploatare urmăreşte executarea în termen a tuturor probelor si verificărilor prevăzute de normative. starea barelor şi cablurilor de legătură precum şi a celorlalte legături electrice aferente transformatorului. zgomotelor. supravegherea curentă care se referă la gradul de încărcare. b). umplerea cu ulei. montarea radiatoarelor.Capitolul 1: EXPLOATAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE 1. iar conectarea în ordine inversă.  deconectarea trafo echipate cu întreruptoare în ambele circuite se face mai întâi pe partea sarcinii apoi pe partea alimentarii. tensiuni şi curenţi. La punerea în funcţiune a transformatoarelor se vor respecta etapele procesului de montare: montarea căruciorului.  în cazul în care nu este prevăzut întreruptor în circuitul primar.operaţiile si manevrele ce se execută prin punerea sau scoaterea din funcţiune a transformatoarelor. . legătura la priza de pământ. După montare se fac o serie de încercări si verificări . a trafo se efectuează următoarele operaţii de supraveghere: a). montarea conservatorului şi accesoriilor.

Y – Y0 . cu miez magnetic cu trei coloane. TRANSFORMATOARE DE PUTERE Transformatoarele de putere coborâtoare din dotarea consumatorului şi pe care acesta are dreptul sa le exploateze. 3500W.. gama curenţilor procentuali de mers în gol: 1.. Pentru funcţionarea lor in paralel trebuie respectate următoarele condiţii:  grupe de conexiuni cu acelaşi indice numeric. tensiunea pe partea de joasă tensiune: 380/220 V. gama pierderilor la mersul în gol: 480W . o parte dintre acestea se deconectează. acel regim de lucru la care pierderile active si reactive de putere si energie din transformatore sunt minime.Y0 – 12.12. Se consideră drept regim economic. fiind diferită în perioada de vară faţă de cea de iarnă. gama de puteri aparent nominale: S = 100 . 3..1.. 6%. ci la o reducere a sarcinii. 6 ... 20 kV.2. naturală. la creşterea sarcinii. gama pierderilor la mersul în scurtcircuit: 2760 ..4%. Momentele conectării si deconectării se stabilesc pe baza regimului economic al funcţionării transformatoarelor.. cu indici numerici 5 si 11 pot funcţiona in paralel în cazul când conexiunile sunt transpuse în mod corespunzător.7 . Transformatoarele aparţinând grupelor de conexiuni.  tensiuni de scurtcircuit diferite cu maximum +10% faţă de valoarea medie la toate unităţile ce trebuie sa funcţioneze în paralel. grupele de conexiuni: Y – Z0 – 5... b). gama de tensiuni de partea primară: 6 .. prezintă următoarele caracteristici:             trifazate.. Regimul economic de funcţionare al transformatoarelor Puterea cerută de receptoarele racordate la postul de transformare uzinal variază în cursul a 24 de ore. din contră ele se conectează. 1600 kVA. a).  raportul puterilor nominale: sub 3:1. ∆ . în postul de transformare pot funcţiona în paralel mai multe transformatoare. cuplate la barele colectoare prin dispozitivele de anclanşare automate a rezervei (AAR) sau prin sistemul de reglaj automat al puterii transferate (SRAP) în funcţie de curba de sarcină a consumatorului. instalarea în boxele de transformator din postul de transformare al consumatorului (PT). răcirea în ulei. gama tensiunilor procentuale de scurtcircuit: 4 .  rapoarte de transformare egale. cu doua înfăşurări. reglajul tensiunii fără sarcină ±5%. Funcţionarea în paralel În funcţie de puterea cerută de consumator. fie în mod intermitent. fie în mod permanent. 20200W. Daca în post sunt instalate mai multe transformatoare. nu se menţin toate conectate în permanenţă.

Menţinut pe o durata mare.  d). sub sarcina  cele la care comutatorul se poate manevra numai cu scoaterea lui de sub tensiune. Reglajul tensiunii în reţea cu ajutorul comutatorului cu ploturi al transformatorului În ipoteza unei tensiuni constante pe barele de medie tensiune ale postului de transformare. Capacitatea de supraîncărcare temporara a transferului depinde de: sarcina iniţiala.c).  De asemenea pentru izolaţia transformatorului prezintă un pericol mare apariţia unor unde de supratensiune in reţeaua de alimentare. Supraîncărcarea transformatoarelor de putere In exploatare se practica metoda de supraîncărcare a transformatoarelor pe o durata limitata pentru a face fata unor vârfuri de sarcina . temperaturile agenţilor de răcire.chiar in limitele care merg pana la curentul nominal. Pentru a o păstra in limitele admisibile este necesara variaţia numărului de spire . Funcţionarea transformatorului la sarcina asimetrica nu prezintă un interes special.care se face cu ajutorul comutatorului cu ploturi cu care este dotat transformatorul. e). scurtcircuitele.  Din contră.precum si prin efectele electrodinamice asupra miezului magnetic si a bobinajelor.in exploatare sunt respectata condiţiile prevăzute în catalogul constructorului. pe barele de joasa tensiune si in punctul de racord al consumatorului tensiunea variază in raport cu sarcina datorită pierderilor de tensiune din transformator şi linie. Din acest punct de vedere exista doua tipuri de transformatoare:  cele la care comutatorul se poate manevra de la distanţă in orice moment. in special cele asimetrice. de la fata locului. valorile maxime admisibile ale înfăşurărilor. el conduce la deteriorarea transformatorului. De aceea se prevăd încă din faza de proiectare a instalaţiei respective dispozitive de protecţie reglate sa sesizeze si sa acţioneze in acest sens. întrucât valoarea curentului ce parcurge înfăşurarea depăşeşte frecvent cu peste 40%valoarea curentului nominal. Regimuri anormale de funcţionare  Funcţionarea îndelungata a transformatoarelor este garantata de furnizorul de echipament numai daca . 7 . prezintă un interes practic.prin temperaturile ridicate ce apar in înfăşurare .

scurgeri de ulei. in plus starea buloanelor de strângere). termometre.  starea conservatorului de ulei (analog radiatoarelor.turtiri. indicatoare de nivel ale uleiului).  starea radiatoarelor (analog cuvei. străpungerea sau distrugerea garniturilor izolante la îmbinări). La apariţia unui defect in interiorul transformatorului trebuie sa acţioneze in funcţie de tipul defectului fie prin semnalizare. rugină.  starea bornelor (izolatoarelor de trecere de înalta si joasa tensiune. cat si prin aparatele indicatoare (ampermetre.1. in plus starea robinetelor. 8 . a dopurilor). atât vizual. semnalizare si comanda). etanşeitatea. deconectând transformatorul de pe sistemele de bare pe care funcţionează. spargeri ale porţelanului).fie prin trimiterea impulsurilor de comanda la bobinele de declanşare ale întrerupătoarelor. voltmetre. in plus integritatea membranei şi starea dopului de aer). ale transformatorului respectiv.  starea capacului (analog cuvei.  starea instalaţiei de răcire. măsura. INTRETINEREA TRANSFORMATOARELOR Pe parcursul funcţionării transformatoarelor de putere . Controlul are in vedere:  starea cuvei (daca nu exista găuri . in plus starea indicatorului de nivel al uleiului). calitatea etanşărilor). pierderi de ulei pe la flanşa )  starea circuitelor secundare (de protecţie.Capitolul 2: ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE 2.personalul de exploatare are obligaţia ca in timpul fiecărei ture sa facă un control exterior al stării tuturor elementelor componente ale transformatorului. la depăşirea mărimilor electrice prescrise si care previn personalul de exploatare in vederea luării unor masuri operative. releul de gaze.  starea aparatelor de pe transformator (siguranţele de străpungere.  apariţia zgomotului inadmisibil in miezul magnetic (care presupune: slăbirea presării îmbinărilor.  starea expandorului (analog radiatorului. termometrele)  starea dispozitivului de acţionarea a comutatorului (deteriorării exterioare.

a). Demontarea transformatorului comportă următoarele operaţii:      evacuarea uleiului. ridicarea izolării. 11conservator. Demontarea transformatorului. 9-izolator JT. 10termometru cu mercur. 7buşon pentru luarea probelor de ulei. 8-izolator IT. 6-robinet golire. 3cărucior de transport. 9 . de către personalul de exploatare al staţiei sau al postului respectiv. Procesul tehnologic al reparării cuprinde următoarele faze importante:          izolarea electrică a transformatorului de restul instalaţiei. în baza foii de manevră. încercări.2. în figura 1 se reprezintă un transformator în ansamblu. Apoi se eliberează autorizaţia de lucru echipei de reparaţii. cuplarea la reţea prin executarea operaţiilor indicate în foaia de manevră întocmită în acest scop. 2-cuvă cu radiatoare.  Pentru identificarea acestor părţi componente. reinstalarea transformatorului în boxă sau în celulă. demontarea transformatorului. 13filtru de aer. 14-termometru de contacte. 15-cutie de borne. demontarea subansamblelor. precizânduse defectele observate în timpul exploatării sau indicându-se tipurile de protecţii care au acţionat la deconectarea transformatorului. deplasarea transformatorului din boxă sau celula la atelierul de reparaţii. 5-buşon pentru curăţirea cuvei. 1. deşurubări şi desfacerea legăturilor electrice. demontarea radiatoarelor. desfacerea legăturilor electrice de la borne. decuvarea şi demontarea părţii active. 4-bornă de punere la pământ.2 REPARAREA TRANSFORMATOARELOR Repararea transformatoarelor se efectuează numai după retragerea lor din exploatare. 100 kV. Fig. Vedere de ansamblu a unui transformator de putere de 1000 kVA. 12-nivelă de ulei. 1-capac. refacerea legăturilor la instalaţia electrică.

cu ajutorul unei funii.  Decuvarea înseamnă scoaterea părţii active din interiorul cuvei şi aşezarea ei pe suporţii din traverse de cale ferată. În cazul evacuării parţiale. precum şi la comutatorul de prize. aşezându-se în ordinea scoaterii pe stelaj. cu ajutorul macaralei este necesar sa se supravegheze ca nici o parte să nu se agaţe de pereţii cuvei. Dispozitiv pentru scoaterea şi montarea înfăşurărilor a-gheară. astfel încât gheara să prindă numai înfăşurarea respectivă. apoi se desfac legăturile de izolatoare de trecere. atât în partea de înaltă tensiune. se face după ce s-a desfăcut legătura de la partea inferioară. Apoi se demontează expandorul prin desfacerea legăturii sale de la partea superioară. se leagă cu frânghie şi se agaţă de cârligul macaralei după care se deşurubează buloanele de pe flanşa inferioară. 2. prin demontarea piuliţelor care strâng clemele de presare ale izolatoarelor. care se aşază în cruce una faţă de alta. se scoate de pe miezul magnetic toată izolaţia inferioară.  Demontarea părţii active începe cu demontarea prizelor şi a comutatorului de prize. în care scop se leagă de ele etichete cu numerele corespunzătoare. Fig. 4-nervură.  Deşurubarea începe cu capacul cuvei. 2-tija ghearei din cornier. Între tijele ghearelor şi înfăşurare se introduc făşii de carton preşpan şi apoi se leagă toate ghearele împreună cu înfăşurarea. 6corniere laterale de consolidare. 3-placă pentru întărirea ghearei. Se aduce cârligul macaralei la centrul înfăşurării şi se agaţă de el înfăşurarea cu ajutorul funiei legate de gheară în aşa fel încât în timpul ridicării să atârne de cârlig strict vertical. ridicându-se ţeava de pe capac. în care scop înfăşurare se ridică puţin cu o rangă în acel loc. Pentru scoaterea înfăşurărilor se utilizează nişte gheare ca cele din figura 2. Ghearele trebuie introduse exact sub coloane distanţatori. 10 . Evacuarea uleiului se poate face total sau parţial în funcţie de starea lui şi de caracterul volumul reparaţiei. Se recomandă ca în prealabil să se schiţeze poziţia prizelor şi a pieselor de fixare. După scoaterea tuturor înfăşurărilor. b-cruce. la intervale mici în sensul înălţimii.  Demontarea subansamblurilor începe prin demontarea izolatoarelor care până la 35kV. acesta se scurge până la nivelul jugului de sus al miezului magnetic. 5-cornierele crucii. În timpul ridicării. cât si în cea de joasă tensiune şi să se numeroteze atât prizele cât şi plăcile de fixare. punându-se dedesubt o tavă din tabla de oţel pentru colectarea uleiului ce se prelinge de pe partea activă. 1-prezon.

 Măsurarea tensiunii între tolele marginale si pachetele miezului magnetic (figura 3) înfăşurarea de control fiind sub tensiune. acesta se trece printr’o clemă corespunzătoare secţiunii conductorului. Fig. 11 . se transportă şi se aşază pe podea.05 mm)  Rebobinarea înfăşurărilor – transformatoarele de putere aduse la reparat pot avea înfăşurări de diverse tipuri (continue. Pe flanşele radiatoarelor se montează fie flanşe oarbe. 3. Repararea miezului magnetic  Măsurarea pierderilor în gol. se deşurubează cele patru piuliţe ale flanşei inferioare şi ale celei superioare. Repararea înfăşurărilor Pentru remedieri. peste care se trec spirele stratului următor ca în figura 5. bobine spiralate scurte. consolidându-se spirele marginale cu hârtie. a izolaţiei între tolele diferitelor pachete c). Demontarea radiatoarelor (cele detaşabile). În figura 4 este reprezentată o bobină cilindrică în doua straturi cu doua conductoare în paralel. b).). folosindu-se o înfăşurare de control. se asază izolaţia între straturi din hârtie de cablu. se ridică. care constituie izolaţia faţă de miezul transformatorelor. Bobinarea se execută pe şabloane sau direct pe cilindrul de pertinax.c. înfăşurările transformatorului sunt supuse unei tehnologii de reparaţie care constă în:  Pentru scoaterea izolaţiei de pe conductor. în galeti. După bobinarea primului strat. Mai întâi se închid robinetele radiatoarelor. Se deplasează radiatorul cu atenţie de pe prezoane. care sa asigure magnetizarea completă a miezului aşezată pe coloanele miezului peste care în prealabil se înfăşoară foi de carton de preşpan cu grosimea de 2 mm şi se fixează cu bandă groasă de bumbac. Ele se scot după scoaterea părţii active. spiralate. etc. fie dopuri de lemn.  Reizolarea conductorului se face manual sau cu maşini de izolat dacă (pentru izolare se utilizează hârtie de cablu cu grosimea de 0. Schema de măsurare a tensiunii pe pachetele miezului magnetic  Măsurarea rezistenţei în c.

Remontarea transformatorului După asamblarea părţii active. vid 1de de de 8-  Remontarea înfăşurărilor pe miezul magnetic . iar în exterior termometre. 3-condensator vapori. roţile. garniturile de etanşare. Înainte de închidere. reparate si pregătite pentru montare toate părţile exterioare ale transformatoarelor. de regulă. aceasta se curăţă în interior minuţios. 2-înfăşurare magnetizare. se îndepărtează rămăşiţele de ulei. sunt revizuite. comutatorul. d). capacul.remontarea se face după releveul întocmit la demontarea înfăşurărilor. La locurile de reparaţie. 2-izolaţia dintre straturi. bornele. Fig. Schema instalaţiei de pentru uscare sub vid: transformator.  După confecţionarea înfăşurărilor urmează uscarea. 7-pompă de vid. aceste operaţiise fac în cuva transformatorului. 4. 6-ventil reducere. Înainte de coborârea înfăşurării în cuvă. conservatorul de ulei. radiatoarele. realizând încălzirea prin metoda pierderilor prin inducţie în pereţii cuvei. 4-hârtie de cablu pentru consolidarea spirelor marginale. se instalează termocupluri sau termometre cu o rezistenţă în interior. 3-conductor. se şterge cu o cârpă uscată care nu lasă scame. Se racordează cuva la o instalaţie de vid. presarea definitivă. instrumentele de măsură. expandorul. robinetele. 5. impregnarea şi coacerea. 12 . Consolidarea cu hârtie a spirelor marginale la înfăşurarea cilindrică stratificată: 1-cilindru de pertinax. conform schemei din figura 6. adică: cuva. termometre. 5-vacuummetru. etc. 6. Bobina cilindrică în două straturi Fig.Fig.

diferenţială. a izolaţiei între tole pătrunzător sau lipsa garniturilor la jug 13 . diferenţială şi maximală precedent: în plus. deteriorarea tolelor funcţionează protecţiile: de deteriorarea izolaţiei între spire datorită îmbătrânirii în urma gaze. scurtcircuit la borne sau la comutatorul de prize funcţionează protecţiile de defectele de montaj. Tipul defectului Modul de recunoaştere a defectului lucrează releul de gaze Cauzele posibile scurtcircuitarea locală a tolelor de oţele scurtcircuit între spire îmbătrânirea lacului izolant al tolelor. diferenţială şi maximală supraîncălziri datorită curenţilor de scurtcircuit din zonă topirea suprafeţelor contractelor la comutatoarele cu ploturi defectarea izolaţiei între toluri semnalizează protecţia de deteriorarea buloanelor gaze miros specific strângere. Maximală uzurii normale sau a suprasarcinilor de durată sau a insuficienţei răcirii. gaze. umezirea uleiului întreruperea în înfăşurări străpungerea la masă scurtcircuit între înfăşurările fazelor funcţionează protecţiile: de aceleaşi cauze ca în cazul gaze. funcţionează protecţia de distrugerea capetelor de ieşire gaze din cauza arcului care apare în punctul de întrerupere funcţionează protecţia de gaze iar la transformatoarele cu neutrul legat la pământ şi protecţia diferenţială defectarea izolaţiei principale datorită îmbătrânirii sau existenţei fisurilor.Capitolul 3: Defectele transformatoarelor de putere.

Cel mai simplu dintre acestea este desigur monofazat. tola se taie dintr-o bucata cu ajutorul unei prese. Miezul electric al tramsformatorului monofazat prezinta doua variante constructive. cuva. prezentate in figura 1 a si b. tri. Miezul magnetic serveste ca drum de inchidere a fluxului principal al transformatorului. bi-.35 mm. Transformatorul electric poate fi mono. miezul magnetic este construit din tole de otel electrotehnic aliat cu siliciu (~4%). avandu-se grija de a se realize o taietura dintr-o coloana.Capitolul 4: Elemente constructive de baza ale transformatorului electric. Transformatorul electric monofazat de putere (utilizat in sistemele de actionari sau instalatii energetice) are urmatoarele elemente constructive de baza:    miezul magnetic . in functie de reteaua de alimentare si de cerintele consumatorului. 14 . cu o grosime a tolelor de 0. Utilizarea tolelor de otel aliat cu siliciu asigura reducerea simtitoare a pierderilor in fier. Strangerea tolelor la asemea transformatoare se realizeaza prin nituri. iar sectiunea transversala a jugurilor sau a coloanelor este un patrat sau un dreptunghi.sau n-fazat. Miezul magnetic are doua parti principale : coloanele si jugurile. La transformatoarele de putere utilizate la frecventa industriala. isolate intre ele cu lac. La transformatoarele monofazate de putere aparenta sub 500VA. pentru a se putea introduce infasurarile transformatorului. infasurarile primara si respective secundara . daca transformatorul este scufundat in ulei.

2)  Infasurarile transformatorului monofazat. iar infasurarea de ianlta tensiune inconjurand pe cea de joasa tensiune. Strangerea tolelor in pachet compact se realizeaza prin butoane isolate fata de tole si saibe magnetice de presare sau prin infasurare cu chinga din bumbac.2) mai exact infasurari cilindrice coaxiale.3) in care pe inaltimea unei coloane alterneaza parti din infasurarea de joasa tensiune cu parti din infasurarea de ianlta tensiune. pentru a se realize o mai rationala utilizare a foilor de tabla din care se taie tolele necesare miezului. in scopul micsorarii dimensiunilor transversale la o suprafata data (fig. cu racier naturala sau artificiala la care infasurarile se afla aer liber (constructie larg utilizata indeosebi pentru unitati sub 1 kVA). pentru a se asigura o mai buna inscriere intr-un cerc. Sectiunea transversala a coloanelor si jugurilor in acest caz poate fi mai complicate decat un patrat sau un dreptunghi. transformatoarele se impart in mai multe categorii. Se deosebesc: . Infasurarile se izoleaza intre ele ( prin zone de aer sau straturi izolatoare din diferite materiale – prespan. 2). Acest lucru usureaza si introducerea infasurarilor si realizarea miezului. Infasurarile constau in spire circulare realizate din conductoare isolate de cupru sau aluminiu. polivinil.transformatoare uscate. Dupa pozitia reciproca a celor doua infasurari ale transformatorului se deosebesc doua tipuri de infasurari:  infasurari concentrice (fig.) si fata de coloane si juguri. infasurari alternate (fig. Cuva. in 15 . infasurarea de joasa tensiune fiind de diametru mediu sau mic. etc. Din punct de vedere al modului de racier. coloanele si jugurile se taie separate ( fig. cele doua infasurari extinzanduse pe toata inaltimea coloanei.La transformatoarele monofazate de putere mai mare.

de asemenea cu ulei.4) Cuva are de obicei (la puteri mai mari de 100kVA) o serie o serie de nodule exterioare sau de tevi pe partile frontale. Pe capacul cuvei se fixeaza si izolatoarele de trecere a consuctoarelor care stabilesc legatura intre infasurarile transformatorului si retelele exterioare. Cuva transformatorului in ulei se realizeaza din tabla de otel (fig. care preia totodata si variatiile de volum ale uleiului datorate variatiei temperaturii de functionare. De obicei. in care miezul magnetic si infasurarile sunt cufundate intr-o cuva umpluta cu ulei (constructie utilizata current in scara 1 – 1000 kVA). avand dimensiuni si forme care depend de tensiunea de functionare a infasurarii pe care o deserveste. Pentru asigurarea permanenta a umplerii cuvei cu ului. 16 . transformatoare in ulei cu racier artificiala in exterior cu aer sau cu circulatie artificiala si racier artificiala a uleiului ( constructie utilizata la foarte mari puteri). in scopul maririi suprafetei de raciere. cat si prin imbunatatirea racirii infasurarilor. pe capacul cuvei se afla un vas umplut in parte. transformatoare in ulei cu raciere naturala. izolatoarele sunt realizate din portelen. Acest vas se numeste conservator de ului. Uleiul din cuva joaca un rol important atat prin calitatile izolatoare mult mai bune decat ale aerului.

Daca w1 este numarul de spire al infasurarii primare. Prin urmare. transformatorul schimba valoarea tensiunii u1 a retelei de alimentare in valoarea u2 care convine receptorului conectat la bornele infasurarii secundare a transformatorului. In consecinta. spirele infasurarii secundare vor fi strabatute de un flux fascicular creat de curentul primar. fara sa schimbe. valoarea puterii ceruta de receptor. atunci circuitul secundar este inchis. numit camp de reactie. Acest flux fascicular este variabil in timp. atunci cand se va face abstractie de pierderi. Datorita saturatiei magnetice nu se poate sti ce proportie din inductia magnetica intr-un punct oarecare al campului resultant este produsa de solenatia primara si ce proportie este produsa de solenatia secundara. si va aparea o anumita tensiune la bornele ax ale infasurarii.Campul magnetic de excitație și de reacție a transformatorului electric. transformatorul absoarbe prin infasurarea primara puterea u 1i1 de la reteaua de alimentare si cedeaza puterea u 2i2 pe la bornele infasurarii secundare. induse. Cele doua campuri se suprapun intr-un camp magnetic rezultant . in spirele infasurarii secundare se va induce o t. respective x. iar la bornele receptorului tensiunea ia valoarea u2. Functionarea transformatorului electric se bazeaza pe legea inductiei electromagnetice. 17 . Daca la bornele AX se aplica o tensiune oarecare u1 a unei retele electrice de current alternative. respective a si bornele de sfarsit X.e. In consecinta. si anume a inductiei mutuale intre doua circuite immobile unul fata de celalalt. Asadar. In figura 5 este reprezentata schema principala a unui transformator monofazat. Se presupune ca cele doua infasurari au acelasi sens de infasurare pe coloana si au bornele de inceput A. Daca w2 reprezinta numarul de spire ale infasurarii secundare si daca presupunem transformatorul in sarcina. in functie si de numarul de spire ale infasurarii secundare. atunci exista si o solenatie secundara instantanee w2i2 care produce un camp suplimentar. produs evident de solenatia rezultanta w1i1 + w2i2.m. Daca la bornele ax este legat un receptor de current alternative. ca si curentul i 1. fiindca suprapunerea efectelor nu este posibila. infasurarea AX – denumita infasurare primara – va absorbi un current i1 de la reteaua electrica de alimentare si va produce un camp magnetic ale carui linii de camp se vor inlantui si cu cealalta infasurare – denumita infasurare secundara.m. Tensiunea aceasta poate fi mai mare sau mai mica . infasurarea secundara va fi strabatuta de un current i2. atunci w1i1 reprezinta solenatia primara instantanee care produce un camp magnetic de excitatie. si sub actiunea t.e.

care nu este afectata de saturatia miezului magnetic.6). liniile campului magnetic util sunt datorita solenatiei rezultante w1i1 + w2i2. la reluctanta portiunii sale din aer. 18 . cu o eroare cu totul neinsemnata. parte prin miez. chiar in situatia unei saturatii relative pronuntate a miezului magnetic. pe care le vom denumi linii ale campului magnetic de dispersie a infasurarii primare in raport cu infasurarea secundara. remarcam ca reluctanta lui totala este suma intre reluctanta portiunii din aer si reluctanta portiunii din miezul magnetic. c) linii de camp care se inched parte prin miezul magnetic. parte prin aer si care sunt inlantuite numai cu spirele infasurarii secundare. asa cum rezulta imediat din aplicarea legii circuitului magnetic de-a lungul unei linii de camp util. reluctanta tubului considerat se reduca. maximum cateva sutimi din reluctanta portiunii din aer a tubului de forta considerat. Evident. Reluctanta portiunii cuprinse in miezul magnetic este variabila odata cu starea de saturatie a miezului. Astafel. b) linii de camp care se inched parte prin miezul magnetic.Totusi. Acest flux se inlantuie si cu spirele infasurarii primare si cu spirele infasurarii secundare. In consecinta. reluctanta portiunii din miez reprezinta cateva miimi . parte prin aer si care se inlantuie numai cu spirele infasurarii primare. putem stabili unele concluzii importante. Liniile campului de dispersie a infasurarii primare in raport cu infasurarea secundara se inched parte prin aer. Solenatia corespunzatoare acestei linii de camp este evident suma solenatiilor primara si secundara. Daca analizam reluctanta unui tub de forta oarecare a acestui camp. dand niste fluxuri totale. observam ca liniile de camp se pot imparti in trei categorii: a) linii de camp cuprinse in intregime in miezul magnetic al transformatorului si care se inlantuie cu ambele infasurari pe care le vom denumi linii ale campului magnetic util. urmarind spectrul liniilor unitare ale campului magnetic resultant (fig. Insa. Liniile campului magnetic util dau prin sectiunea transversala a miezului magnetic fluxul fascicular. denumite linii de camp ale campului magnetic de dispersie ale infasurarii secundare in raport cu infasurarea primara.

Insa in sistemul trifazat simetric. de aceea in coloana comuna fluxului magnetic va fi totdeauna nul si necesitatea unei asemenea coloane nu mai are. Miezul magnetic compact cu trei coloane in acelasi plan se realizeaza din tole stantate de forma dreptunghiulara. in general justificare. atunci obtinem o constructie si mai simpla si mai economica.7 b si c) avand acelasi miez magnetic pentru toate fazele. Se pot.Particularitati constructive si functionale ale transformatoarelor trifazate Pentru transformatoarele utilizate in retelele trifazate de current alternative sunt mai obisnuite doua variante constructive. Daca acum desfiintam jugurile miezului magnetic al fazei B. Daca trei transformatoare monofazate se plaseaza unul fata de altul. pentru toate transformatoarele trifazate. pe de alta parte. Astfel se pot folosi trei transformatoare monofazate separate (fig. Posibilitatea utilizarii. 2 si 3 se pot reuni intr-o singura coloana. folosi si constructii trifazate compacte (fig. insa conduce la o nesimetrie magnetica care poate avea uneori unele consecinte negative la exploatarea transformatoarelor. transformatorul trifazat are aceleasi elemente constructive ca si cel monofazat. a miezurilor cu trei coloane si doua juguri se poate lamuri cu ajutorul figurii 8 a. cu trei coloane in acelasi plan. 19 . 7 a) ale caror infasurari primare sa fie conectate in stea sau in triunghi si ale caror infasurari secundare sa fie. In rest. atunci coloanele 1. In felul acesta se ajunge la constructia compacta trifazata din figura 8 b cu trei coloane si sase juguri. legate in stea sau triunghi. suma fluxurilor magnetice utile a celor trei faze este nula. asa cum este indicat in figura. de asemenea. Acest tip constructive are o mare raspandire practica. axele coloanelor fiind plasate la 120 grade.

Încercările transformatorului trebuie să se efectueze în ordinea prezentării lor: a). Montaj pentru măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor transformatorului. Pe partea de înaltă tensiune. Raportul acestor citiri. Verificarea raportului de transformare Se face pe toate fazele şi toate prizele transformatorului.Capitolul 5: ÎNCERCĂRILE TRANSFORMATORULUI DUPĂ REPARARE Scopul acestor încercări este de a controla calitatea reparaţiei şi de a preciza parametrii transformatorului reparat.5. Fig. R60/R15 se numeşte coeficient de absorbţie. b). 9. unde nu se poate măsura tensiunea de fază . În timpul încercărilor trebuie luate toate măsurile de NTS. la mersul în gol al transformatorului. fiind unul dintre criteriile de stabilire a gradului de umiditate a înfăşurărilor . 8. Raportul de transformare se determină cu ajutorul montajului din figura 9 şi valoarea să se obţină făcând raportul între tensiunea fazei din primar şi cea din secundar (măsurată la bornele omoloage). Valorile măsurărilor se compară cu cele indicate de întreprinderea constructoare. măsurarea rezistenţelor de izolaţie a înfăşurărilor Rezistenţa de izolaţie de măsoară între fiecare înfăşurare şi masă între înfăşurări (figura 8).2 sau 0. Montaj pentru măsurarea raportului de transformare K=V1/V2 20 . Raportul de transformare nu trebuie să difere de cel indicat de întreprinderea constructoare cu mai mult de 0:5%. Indicaţiile megohmmetrului se citesc după 15 şi 60 de s. Aparatele de măsurat trebuie să aibă clasa de precizie 0. Fig. trecând comutatorul de prize prin toate poziţiile sale. se face măsurarea tensiunii între faze.

În mod analog. Transformatorul se consideră bun. se trasează topograma tensiunilor între faze de pe primar şi cu vârful compasului în B şi cu deschiderea b-B se trasează un arc de cerc. se determină şi vârful c. tensiunile între bornele: b-B. c-C. Tensiunea de încercare se aplică în modul următor: se aplică brusc 50% din valoarea tensiunii de încercare.  cu tensiune indusă. dacă în timpul probelor nu se produc conturări sau străpungeri. Proba se execută după trecerea a cel puţin 3 ore de la umplerea cu ulei a transformatorului. Luându-se o anumită scară pentru tensiuni. care se manifestă atât prin zgomote caracteristice. intersecţia lor determină vârful b al triunghiului tensiunilor din secundar. Topograma tensiunilor În figura 11 este arătată prima metodă. acesta se menţine un minut. apoi treptat. apoi se scade treptat până la 0. 10. b-C. c-B. Fig. măsurându-se pe rând. d). Verificarea se face în doua feluri:  cu tensiune aplicată. până se atinge valoarea tensiunii de încercare. Măsurând cu raportorul unghiul a dintre doua laturi omoloage din primar şi secundar se determină grupa de conexiuni împărţind această valoare a unghiului la 30o (fig. Verificarea grupei de conexiuni Se scurtcircuitează bornele A-a şi se alimentează bornele de înaltă tensiune cu o tensiune de 200 … 400 V. 10). Verificarea rigidităţii dielectrice la izolaţiile transformatorului Această încercare are drept scop verificarea izolaţiei unei înfăşurări faţă de masă sau faţă de alte înfăşurări. 21 . fiind cea mai utilizată pentru transformatoarele de putere din dotarea consumatorilor. apoi cu vârful compasului în C şi cu deschiderea b-C se trasează cel de-al doilea arc de cerc. cât şi prin oscilarea pronunţată a acelor aparate de măsură. vârful a fiind suprapus peste A.c).

W 2-wattmetre. Fig. W 1. 22 . T-transformator ridicător. R-rezistenţă de protecţie. A1A2-ampermetre. 1TC. Montaj pentru verificarea rigidităţii dielectrice a izolaţiei transformatorului prin metoda tensiunii aplicate: TP-transformatorul de încercat. W 1. W 2-wattmetre.Fig. ATeclator. TP-transformator de încercat. Montaj pentru încercarea în scurtcircuit a transformatorului: TRtransformator trifazat reglabil. şi Montajul este cel indicat în figura 12. e).12. 2TC-transformatoare de curent. Se aplică tensiunea nominală pe partea de joasă tensiune. În acest moment se citesc: tensiunea de scurtcircuit Usc în V şi Psc în W (prin metoda celor doua wattmetre). Fig. A2. Încercarea de mers în gol Se face cu scopul de a determina curentul procentual de mers în gol i 0[%] şi pierderile de mers în gol P0 în W. 2TC-transformatoare de curent. A1. până când indicaţiile ampermetrelor ating valoarea curentului nominal. bornele de înaltă tensiune fiind în gol. Montaj pentru încercarea în gol a transformatorului: TP-transformator de încercat. Montajul este cel indicat în figura 12. 1TC. f). 11. A3ampermetre. Încercarea de scurtcircuit Se face cu scopul de a verifica tensiunea procentuală de scurtcircuit usc% pierderile în scurtcircuit Psc.12. Tensiunea aplicată se creşte treptat.

mV-milivoltmetru. este utilizată numai pe partea de înaltă tensiune a transformatorului. Se face cu ajutorul punţii duble Thomson. Rezistenţele înfăşurărilor diferitelor faze pe acelaşi plot nu trebuie să difere între ele sau faţă de datele prevăzute de întreprinderea constructoare cu mai mult de 2%. având tensiunea de 10 kV. Fig.13. Fig. pe fiecare fază şi pe fiecare priză. Măsurarea se face cu dispozitivul pentru controlul umidităţii. Înainte de măsurarea raportului C2/C50. 23 . Rezistenţa se măsoară pe fiecare înfăşurare. Aceasta nu trebuie să depăşească cu mai mult de 30% valoarea dată de întreprinderea constructoare.c. punţii universale Wheatstone sau prin metoda ampermetrului si voltmetrului. Montaj pentru măsurarea rezistenţei în c. Tangenta unghiului de pierderi dielectrice serveşte drept criteriu pentru stabilirea gradului de umiditate a înfăşurărilor.c. Determinarea raportului C2/C50 În afară de coeficientul de absorbţie R60/R15 şi de tangenta unghiului un alt criteriu pentru aprecierea umezelii înfăşurărilor îl constituie şi raportul capacităţilor la frecvenţele de 2 şi 50 Hz. K1-comutator cu doua poziţii. R2-rezistenţe reglabile. a înfăşurărilor transformatorului: TP-transformatorul de încercat. deoarece la valori reduse ale acesteia dispozitivul dă erori inacceptabile. La măsurarea prin metoda ampermetrului şi voltmetrului (figura 13) se procedează astfel: se scoate reostatul R2 şi se introduce R1. Montaj pentru determinarea tangentei unghiului la transformatorul de putere. Puntea. apoi se conectează K şi se stabileşte valoarea curentului în limitele scalei aparatului. h).14. adică C2/C50. Măsurarea unghiului de pierderi dielectrice a izolaţiei înfăşurărilor Această măsurare (figura 14) se efectuează cu puntea Scherring. Măsurarea rezistenţelor înfăşurărilor în c. B-baterie.g). R1. conform instrucţiunilor de folosire a acestuia. A-ampermetru. i). trebuie să se măsoare rezistenţa de izolaţie a înfăşurării transformatorului.

“Instalaţii si echipamente electrice”. Constantin Neguş. 24 . Bucureşti. Nicolae Mire. XII – a. Clasa a XI. 1996.Bibliografie: 1. Editura Didactică şi Pedagogică.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->