Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Iaşi

LUCRARE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE NIVEL 3
-Tehnician Electrotehnist-

Îndrumător: Prof. Dănila Cristina

Elev: Pruteanu Bogdan-Andrei Clasa a XIII-a G

2012

1

EXPLOATAREA, ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE

2

......................2 REPARAREA TRANSFORMATOARELOR ..........................................................................8 2...........14-19 Capitolul 5: ÎNCERCĂRILE TRANSFORMATORULUI DUPĂ REPARARE.........................................................5 1.....8 2.... 9-12 Capitolul 3: TIPURI DE DEFECTE ALE TRANSFORMATORULUI DE PUTERE..................................................................................................................CUPRINS: Argument................................................1 GENERALITĂŢI.....................2.........13 Capitolul 4: ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE TRANSFORMATORULUI ELECTRIC............................. TRANSFORMATOARE DE PUTERE................................5 1.............20-23 3 .......................................6 Capitolul 2: ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE...................................... INTRETINEREA TRANSFORMATOARELOR................4 Capitolul 1: EXPLOATAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE......1....................

Etapa automatizarii presupune existenta proceselor de productie astfel concepute incat sa permita implementarea lor mijloacelor de automatizare. După etapa mecanizarii. pe legea Inducției electromagnetice. bazandu-se. Pe de alta parte unele procese tehnice se desfasoara rapid. dar necesita un efort intelectual important.IASI consider ca se incadreaza in contextul celor exprimate mai sus. capabile sa intervina intr-un sens dorit asupra proceselor asigurand conditiile de evolutie a acestora in deplina concordanta cu cerintele optime. Operatiile de conducere nu necesita decat un efort fizic redus. Transformatorul electric prezintă importanța și din punct de vedere teoretic. Lucrarea cuprinde trei capitole conform tematicii primite. Transformatoarele electrice joacă un rol foarte important in acționarile electrice. Omul ramane insa cu supravegherea generala a functionarii instalatiilor automatizate si cu adoptarea deciziilor si solutiilor de perfectionare si automatizare. În Capitolul 2 este redată întreţinerea şi repararea transformatoarelor de putere din punct de vedere al controlului. cunostinte dobandite in cadrul disciplinei de invatamant studiate in liceu. Lucrarea de fata realizata la sfarsitul perioadei de perfectionare profesionala in cadrul Colegiului Tehnic “Dimitrie Leonida” . Doresc sa fac dovada gradului de pregatire in meseria de „tehnician in instalatii electrice". Datorită mecanizarii s-a redus considerabil efortul fizic depus de om in cazul proceselor de productie.ARGUMENT Mecanizarea proceselor de producţie a constituit o etapa esentială în dezvoltarea tehnologie şi a condus la uriaşe creşteri ale productivităţii muncii. intrucat masinile motoare asigura transformarea diferitelor forme de energie din natura in alte forme de energie direct utilizabile pentru actionarea masinilor unelte care executa operatiile de prelucrare a materialelor prime si a semifabricatelor. el sta la baza teoriei tuturor mașinilor. În Capitolul 1 este prezentată exploatarea transformatoarelor de putere având în vedere punerea în funcţiune a transformatoarelor. Se constata astfel ca la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de productie devine necesar ca o parte din functiile de conducere sa fie transferate unor echipamente si aparate destinate special acestui scop. ca și mașinile electrice de curent alternative. reprezentand echipamente si aparate de automatizare. care este efectuat de către personalul de exploatare ce vizează starea tuturor elementelor componente ale transformatorului În Capitolul 3 se poate observa scopul încercărilor transformatorului după reparare. montarea si verificarea acestora. 4 . Le intalnim in forma monofazata sau trifazata. omul îndeplineste în principal funcţia de conducere a proceselor tehnologice de productie. care este de a controla calitatea reparaţiei şi de a preciza parametrii transformatorului reparat. incat viteza de reactie a unui operator uman este insuficienta pentru a transmite o comanda necesara in timp util. procese ce presupun mai multe etape de executare.

Capitolul 1: EXPLOATAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE 1. relee de protecţie şi semnalizare. starea silicagelului din filtrul de aer. iar dacă se cuplează în paralel două trafo se respectă condiţiile de cuplare în paralel. starea izolatoarelor. La o verificare periodică se urmăreşte: curentul primar şi cel secundar. zgomotelor. tensiunea primară si cea secundară. La punerea în funcţiune a transformatoarelor se vor respecta etapele procesului de montare: montarea căruciorului. b). etanşeitatea cuvei.operaţiile si manevrele ce se execută prin punerea sau scoaterea din funcţiune a transformatoarelor.supravegherea funcţionării transformatoarelor. montarea circuitelor auxiliare de protecţie şi măsurare. starea uleiului şi a nivelului. temperatura uleiului.  în cazul în care nu este prevăzut întreruptor în circuitul primar. montarea accesoriilor de pe cuva şi capac. umplerea cu ulei. montarea conservatorului şi accesoriilor. citirea instrumentelor de măsură. La executarea manevrelor de cuplare sau decuplare trebuie respectate următoarele reguli:  scoaterea de sub tensiune a traformatorului se face prin deschiderea mai întâi a întreruptorului si apoi a separatorului iar la cuplare se face invers. starea izolatoarelor. montarea radiatoarelor. mai întâi se deconectează secundarul după care se manevrează separatorul din primar. montarea izolatoarelor. în exploatare. nivelul şi culoarea uleiului. iar conectarea în ordine inversă. funcţionarea releelor de protecţie. .1 GENERALITĂŢI În activitatea de exploatare se disting două aspecte diferite: . sarcini active si reactive. După montare se fac o serie de încercări si verificări . a trafo se efectuează următoarele operaţii de supraveghere: a). frecvenţa. Personalul de exploatare urmăreşte executarea în termen a tuturor probelor si verificărilor prevăzute de normative. supravegherea curentă care se referă la gradul de încărcare. legăturilor la borne. starea barelor şi cablurilor de legătură precum şi a celorlalte legături electrice aferente transformatorului. În timpul funcţionării. tensiuni şi curenţi. 5 .  deconectarea trafo echipate cu întreruptoare în ambele circuite se face mai întâi pe partea sarcinii apoi pe partea alimentarii. legătura la priza de pământ. supravegherea periodică prin examinare vizuală se referă la starea cuvelor si a elementelor de circulaţie a uleiului. temperaturi.

gama de tensiuni de partea primară: 6 .. grupele de conexiuni: Y – Z0 – 5. fiind diferită în perioada de vară faţă de cea de iarnă. fie în mod permanent. gama de puteri aparent nominale: S = 100 . gama tensiunilor procentuale de scurtcircuit: 4 .2.. gama pierderilor la mersul în scurtcircuit: 2760 . Momentele conectării si deconectării se stabilesc pe baza regimului economic al funcţionării transformatoarelor. cu indici numerici 5 si 11 pot funcţiona in paralel în cazul când conexiunile sunt transpuse în mod corespunzător. la creşterea sarcinii. 3.. 3500W. Regimul economic de funcţionare al transformatoarelor Puterea cerută de receptoarele racordate la postul de transformare uzinal variază în cursul a 24 de ore.12.Y0 – 12. prezintă următoarele caracteristici:             trifazate. Se consideră drept regim economic. ci la o reducere a sarcinii.. TRANSFORMATOARE DE PUTERE Transformatoarele de putere coborâtoare din dotarea consumatorului şi pe care acesta are dreptul sa le exploateze.4%. a). Daca în post sunt instalate mai multe transformatoare. cuplate la barele colectoare prin dispozitivele de anclanşare automate a rezervei (AAR) sau prin sistemul de reglaj automat al puterii transferate (SRAP) în funcţie de curba de sarcină a consumatorului. cu doua înfăşurări. nu se menţin toate conectate în permanenţă. 20200W. reglajul tensiunii fără sarcină ±5%..1. Transformatoarele aparţinând grupelor de conexiuni. 20 kV. naturală. Y – Y0 . 6%. fie în mod intermitent. răcirea în ulei... 1600 kVA. din contră ele se conectează.  tensiuni de scurtcircuit diferite cu maximum +10% faţă de valoarea medie la toate unităţile ce trebuie sa funcţioneze în paralel.. 6 . Funcţionarea în paralel În funcţie de puterea cerută de consumator. tensiunea pe partea de joasă tensiune: 380/220 V. instalarea în boxele de transformator din postul de transformare al consumatorului (PT).7 .. b).. ∆ .  rapoarte de transformare egale. o parte dintre acestea se deconectează. Pentru funcţionarea lor in paralel trebuie respectate următoarele condiţii:  grupe de conexiuni cu acelaşi indice numeric. acel regim de lucru la care pierderile active si reactive de putere si energie din transformatore sunt minime. în postul de transformare pot funcţiona în paralel mai multe transformatoare.. gama curenţilor procentuali de mers în gol: 1..  raportul puterilor nominale: sub 3:1. gama pierderilor la mersul în gol: 480W . cu miez magnetic cu trei coloane.

Regimuri anormale de funcţionare  Funcţionarea îndelungata a transformatoarelor este garantata de furnizorul de echipament numai daca .in exploatare sunt respectata condiţiile prevăzute în catalogul constructorului. De aceea se prevăd încă din faza de proiectare a instalaţiei respective dispozitive de protecţie reglate sa sesizeze si sa acţioneze in acest sens. temperaturile agenţilor de răcire. in special cele asimetrice. Menţinut pe o durata mare. pe barele de joasa tensiune si in punctul de racord al consumatorului tensiunea variază in raport cu sarcina datorită pierderilor de tensiune din transformator şi linie.precum si prin efectele electrodinamice asupra miezului magnetic si a bobinajelor. Funcţionarea transformatorului la sarcina asimetrica nu prezintă un interes special. e). sub sarcina  cele la care comutatorul se poate manevra numai cu scoaterea lui de sub tensiune.  De asemenea pentru izolaţia transformatorului prezintă un pericol mare apariţia unor unde de supratensiune in reţeaua de alimentare.  d). Capacitatea de supraîncărcare temporara a transferului depinde de: sarcina iniţiala.care se face cu ajutorul comutatorului cu ploturi cu care este dotat transformatorul. 7 .prin temperaturile ridicate ce apar in înfăşurare . Supraîncărcarea transformatoarelor de putere In exploatare se practica metoda de supraîncărcare a transformatoarelor pe o durata limitata pentru a face fata unor vârfuri de sarcina . Pentru a o păstra in limitele admisibile este necesara variaţia numărului de spire . scurtcircuitele. el conduce la deteriorarea transformatorului. de la fata locului. prezintă un interes practic.chiar in limitele care merg pana la curentul nominal. valorile maxime admisibile ale înfăşurărilor.  Din contră. Din acest punct de vedere exista doua tipuri de transformatoare:  cele la care comutatorul se poate manevra de la distanţă in orice moment. întrucât valoarea curentului ce parcurge înfăşurarea depăşeşte frecvent cu peste 40%valoarea curentului nominal.c). Reglajul tensiunii în reţea cu ajutorul comutatorului cu ploturi al transformatorului În ipoteza unei tensiuni constante pe barele de medie tensiune ale postului de transformare.

măsura. cat si prin aparatele indicatoare (ampermetre.  starea bornelor (izolatoarelor de trecere de înalta si joasa tensiune.Capitolul 2: ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE 2.1. străpungerea sau distrugerea garniturilor izolante la îmbinări). etanşeitatea. INTRETINEREA TRANSFORMATOARELOR Pe parcursul funcţionării transformatoarelor de putere .personalul de exploatare are obligaţia ca in timpul fiecărei ture sa facă un control exterior al stării tuturor elementelor componente ale transformatorului. rugină. 8 . pierderi de ulei pe la flanşa )  starea circuitelor secundare (de protecţie. in plus starea buloanelor de strângere).  starea aparatelor de pe transformator (siguranţele de străpungere. atât vizual. in plus starea indicatorului de nivel al uleiului). releul de gaze.  starea capacului (analog cuvei.fie prin trimiterea impulsurilor de comanda la bobinele de declanşare ale întrerupătoarelor. spargeri ale porţelanului). calitatea etanşărilor). La apariţia unui defect in interiorul transformatorului trebuie sa acţioneze in funcţie de tipul defectului fie prin semnalizare. termometrele)  starea dispozitivului de acţionarea a comutatorului (deteriorării exterioare. voltmetre.  starea expandorului (analog radiatorului. deconectând transformatorul de pe sistemele de bare pe care funcţionează.  starea conservatorului de ulei (analog radiatoarelor. in plus starea robinetelor. a dopurilor). ale transformatorului respectiv.  apariţia zgomotului inadmisibil in miezul magnetic (care presupune: slăbirea presării îmbinărilor.  starea radiatoarelor (analog cuvei. la depăşirea mărimilor electrice prescrise si care previn personalul de exploatare in vederea luării unor masuri operative.  starea instalaţiei de răcire. Controlul are in vedere:  starea cuvei (daca nu exista găuri . termometre. indicatoare de nivel ale uleiului). scurgeri de ulei. semnalizare si comanda).turtiri. in plus integritatea membranei şi starea dopului de aer).

Demontarea transformatorului. 2-cuvă cu radiatoare. Vedere de ansamblu a unui transformator de putere de 1000 kVA.  Pentru identificarea acestor părţi componente. a). 4-bornă de punere la pământ. 15-cutie de borne. încercări. 12-nivelă de ulei. în figura 1 se reprezintă un transformator în ansamblu. cuplarea la reţea prin executarea operaţiilor indicate în foaia de manevră întocmită în acest scop. 13filtru de aer. decuvarea şi demontarea părţii active.2 REPARAREA TRANSFORMATOARELOR Repararea transformatoarelor se efectuează numai după retragerea lor din exploatare. Procesul tehnologic al reparării cuprinde următoarele faze importante:          izolarea electrică a transformatorului de restul instalaţiei. de către personalul de exploatare al staţiei sau al postului respectiv. 7buşon pentru luarea probelor de ulei. Apoi se eliberează autorizaţia de lucru echipei de reparaţii. 100 kV. 11conservator. 9-izolator JT. 5-buşon pentru curăţirea cuvei. Demontarea transformatorului comportă următoarele operaţii:      evacuarea uleiului. demontarea subansamblelor. 1. desfacerea legăturilor electrice de la borne. 10termometru cu mercur. reinstalarea transformatorului în boxă sau în celulă. deşurubări şi desfacerea legăturilor electrice. 3cărucior de transport. 6-robinet golire. 9 . demontarea radiatoarelor. 14-termometru de contacte. Fig. precizânduse defectele observate în timpul exploatării sau indicându-se tipurile de protecţii care au acţionat la deconectarea transformatorului. în baza foii de manevră.2. deplasarea transformatorului din boxă sau celula la atelierul de reparaţii. demontarea transformatorului. 1-capac. refacerea legăturilor la instalaţia electrică. 8-izolator IT. ridicarea izolării.

se leagă cu frânghie şi se agaţă de cârligul macaralei după care se deşurubează buloanele de pe flanşa inferioară. Se aduce cârligul macaralei la centrul înfăşurării şi se agaţă de el înfăşurarea cu ajutorul funiei legate de gheară în aşa fel încât în timpul ridicării să atârne de cârlig strict vertical. Dispozitiv pentru scoaterea şi montarea înfăşurărilor a-gheară. În cazul evacuării parţiale. 5-cornierele crucii. punându-se dedesubt o tavă din tabla de oţel pentru colectarea uleiului ce se prelinge de pe partea activă. 4-nervură. ridicându-se ţeava de pe capac. 10 . Se recomandă ca în prealabil să se schiţeze poziţia prizelor şi a pieselor de fixare. După scoaterea tuturor înfăşurărilor. la intervale mici în sensul înălţimii. cât si în cea de joasă tensiune şi să se numeroteze atât prizele cât şi plăcile de fixare. în care scop înfăşurare se ridică puţin cu o rangă în acel loc. apoi se desfac legăturile de izolatoare de trecere. Între tijele ghearelor şi înfăşurare se introduc făşii de carton preşpan şi apoi se leagă toate ghearele împreună cu înfăşurarea. 3-placă pentru întărirea ghearei. Fig.  Decuvarea înseamnă scoaterea părţii active din interiorul cuvei şi aşezarea ei pe suporţii din traverse de cale ferată. aşezându-se în ordinea scoaterii pe stelaj. atât în partea de înaltă tensiune. se scoate de pe miezul magnetic toată izolaţia inferioară. Apoi se demontează expandorul prin desfacerea legăturii sale de la partea superioară. Ghearele trebuie introduse exact sub coloane distanţatori. 6corniere laterale de consolidare. 2. acesta se scurge până la nivelul jugului de sus al miezului magnetic. În timpul ridicării. b-cruce.  Demontarea părţii active începe cu demontarea prizelor şi a comutatorului de prize. 2-tija ghearei din cornier. precum şi la comutatorul de prize. care se aşază în cruce una faţă de alta. cu ajutorul macaralei este necesar sa se supravegheze ca nici o parte să nu se agaţe de pereţii cuvei. 1-prezon. cu ajutorul unei funii. Evacuarea uleiului se poate face total sau parţial în funcţie de starea lui şi de caracterul volumul reparaţiei.  Deşurubarea începe cu capacul cuvei. astfel încât gheara să prindă numai înfăşurarea respectivă. se face după ce s-a desfăcut legătura de la partea inferioară. Pentru scoaterea înfăşurărilor se utilizează nişte gheare ca cele din figura 2. în care scop se leagă de ele etichete cu numerele corespunzătoare. prin demontarea piuliţelor care strâng clemele de presare ale izolatoarelor.  Demontarea subansamblurilor începe prin demontarea izolatoarelor care până la 35kV.

etc. se asază izolaţia între straturi din hârtie de cablu.). care sa asigure magnetizarea completă a miezului aşezată pe coloanele miezului peste care în prealabil se înfăşoară foi de carton de preşpan cu grosimea de 2 mm şi se fixează cu bandă groasă de bumbac. Fig. folosindu-se o înfăşurare de control. Mai întâi se închid robinetele radiatoarelor.  Măsurarea tensiunii între tolele marginale si pachetele miezului magnetic (figura 3) înfăşurarea de control fiind sub tensiune. Repararea înfăşurărilor Pentru remedieri. fie dopuri de lemn. spiralate. înfăşurările transformatorului sunt supuse unei tehnologii de reparaţie care constă în:  Pentru scoaterea izolaţiei de pe conductor. se ridică.c. a izolaţiei între tolele diferitelor pachete c). În figura 4 este reprezentată o bobină cilindrică în doua straturi cu doua conductoare în paralel. Schema de măsurare a tensiunii pe pachetele miezului magnetic  Măsurarea rezistenţei în c. 11 .  Reizolarea conductorului se face manual sau cu maşini de izolat dacă (pentru izolare se utilizează hârtie de cablu cu grosimea de 0. în galeti. Bobinarea se execută pe şabloane sau direct pe cilindrul de pertinax. Repararea miezului magnetic  Măsurarea pierderilor în gol. Se deplasează radiatorul cu atenţie de pe prezoane. consolidându-se spirele marginale cu hârtie.05 mm)  Rebobinarea înfăşurărilor – transformatoarele de putere aduse la reparat pot avea înfăşurări de diverse tipuri (continue. acesta se trece printr’o clemă corespunzătoare secţiunii conductorului. se transportă şi se aşază pe podea. Demontarea radiatoarelor (cele detaşabile). Pe flanşele radiatoarelor se montează fie flanşe oarbe. 3. După bobinarea primului strat. Ele se scot după scoaterea părţii active. se deşurubează cele patru piuliţe ale flanşei inferioare şi ale celei superioare. b). peste care se trec spirele stratului următor ca în figura 5. bobine spiralate scurte. care constituie izolaţia faţă de miezul transformatorelor.

Fig. Înainte de închidere. Remontarea transformatorului După asamblarea părţii active. 12 . Se racordează cuva la o instalaţie de vid. aceste operaţiise fac în cuva transformatorului. conservatorul de ulei. 6. 3-conductor. 4-hârtie de cablu pentru consolidarea spirelor marginale. bornele. 2-izolaţia dintre straturi. adică: cuva. 5. se îndepărtează rămăşiţele de ulei. se instalează termocupluri sau termometre cu o rezistenţă în interior. termometre. La locurile de reparaţie.  După confecţionarea înfăşurărilor urmează uscarea. 4. radiatoarele. garniturile de etanşare. d). vid 1de de de 8-  Remontarea înfăşurărilor pe miezul magnetic . Înainte de coborârea înfăşurării în cuvă. se şterge cu o cârpă uscată care nu lasă scame. presarea definitivă. instrumentele de măsură. iar în exterior termometre. impregnarea şi coacerea. roţile. 7-pompă de vid.remontarea se face după releveul întocmit la demontarea înfăşurărilor. expandorul.Fig. 6-ventil reducere. reparate si pregătite pentru montare toate părţile exterioare ale transformatoarelor. comutatorul. capacul. 3-condensator vapori. Bobina cilindrică în două straturi Fig. Consolidarea cu hârtie a spirelor marginale la înfăşurarea cilindrică stratificată: 1-cilindru de pertinax. Schema instalaţiei de pentru uscare sub vid: transformator. sunt revizuite. 2-înfăşurare magnetizare. conform schemei din figura 6. 5-vacuummetru. realizând încălzirea prin metoda pierderilor prin inducţie în pereţii cuvei. de regulă. robinetele. aceasta se curăţă în interior minuţios. etc.

deteriorarea tolelor funcţionează protecţiile: de deteriorarea izolaţiei între spire datorită îmbătrânirii în urma gaze. umezirea uleiului întreruperea în înfăşurări străpungerea la masă scurtcircuit între înfăşurările fazelor funcţionează protecţiile: de aceleaşi cauze ca în cazul gaze. diferenţială. Tipul defectului Modul de recunoaştere a defectului lucrează releul de gaze Cauzele posibile scurtcircuitarea locală a tolelor de oţele scurtcircuit între spire îmbătrânirea lacului izolant al tolelor. a izolaţiei între tole pătrunzător sau lipsa garniturilor la jug 13 .Capitolul 3: Defectele transformatoarelor de putere. funcţionează protecţia de distrugerea capetelor de ieşire gaze din cauza arcului care apare în punctul de întrerupere funcţionează protecţia de gaze iar la transformatoarele cu neutrul legat la pământ şi protecţia diferenţială defectarea izolaţiei principale datorită îmbătrânirii sau existenţei fisurilor. Maximală uzurii normale sau a suprasarcinilor de durată sau a insuficienţei răcirii. gaze. scurtcircuit la borne sau la comutatorul de prize funcţionează protecţiile de defectele de montaj. diferenţială şi maximală supraîncălziri datorită curenţilor de scurtcircuit din zonă topirea suprafeţelor contractelor la comutatoarele cu ploturi defectarea izolaţiei între toluri semnalizează protecţia de deteriorarea buloanelor gaze miros specific strângere. diferenţială şi maximală precedent: în plus.

isolate intre ele cu lac. tri. infasurarile primara si respective secundara . miezul magnetic este construit din tole de otel electrotehnic aliat cu siliciu (~4%). Strangerea tolelor la asemea transformatoare se realizeaza prin nituri. Cel mai simplu dintre acestea este desigur monofazat. pentru a se putea introduce infasurarile transformatorului. La transformatoarele monofazate de putere aparenta sub 500VA. La transformatoarele de putere utilizate la frecventa industriala. Transformatorul electric poate fi mono. bi-. daca transformatorul este scufundat in ulei. Miezul magnetic serveste ca drum de inchidere a fluxului principal al transformatorului. Utilizarea tolelor de otel aliat cu siliciu asigura reducerea simtitoare a pierderilor in fier. Transformatorul electric monofazat de putere (utilizat in sistemele de actionari sau instalatii energetice) are urmatoarele elemente constructive de baza:    miezul magnetic . avandu-se grija de a se realize o taietura dintr-o coloana. iar sectiunea transversala a jugurilor sau a coloanelor este un patrat sau un dreptunghi. Miezul magnetic are doua parti principale : coloanele si jugurile. Miezul electric al tramsformatorului monofazat prezinta doua variante constructive. in functie de reteaua de alimentare si de cerintele consumatorului. cuva.Capitolul 4: Elemente constructive de baza ale transformatorului electric.sau n-fazat. cu o grosime a tolelor de 0. tola se taie dintr-o bucata cu ajutorul unei prese. 14 .35 mm. prezentate in figura 1 a si b.

in 15 . Acest lucru usureaza si introducerea infasurarilor si realizarea miezului. pentru a se realize o mai rationala utilizare a foilor de tabla din care se taie tolele necesare miezului. in scopul micsorarii dimensiunilor transversale la o suprafata data (fig. Dupa pozitia reciproca a celor doua infasurari ale transformatorului se deosebesc doua tipuri de infasurari:  infasurari concentrice (fig. Infasurarile se izoleaza intre ele ( prin zone de aer sau straturi izolatoare din diferite materiale – prespan. 2). Din punct de vedere al modului de racier. transformatoarele se impart in mai multe categorii. etc. cele doua infasurari extinzanduse pe toata inaltimea coloanei. cu racier naturala sau artificiala la care infasurarile se afla aer liber (constructie larg utilizata indeosebi pentru unitati sub 1 kVA). Cuva.3) in care pe inaltimea unei coloane alterneaza parti din infasurarea de joasa tensiune cu parti din infasurarea de ianlta tensiune.2) mai exact infasurari cilindrice coaxiale.2)  Infasurarile transformatorului monofazat. pentru a se asigura o mai buna inscriere intr-un cerc. Infasurarile constau in spire circulare realizate din conductoare isolate de cupru sau aluminiu. coloanele si jugurile se taie separate ( fig. infasurarea de joasa tensiune fiind de diametru mediu sau mic.) si fata de coloane si juguri.La transformatoarele monofazate de putere mai mare. Se deosebesc: . Sectiunea transversala a coloanelor si jugurilor in acest caz poate fi mai complicate decat un patrat sau un dreptunghi. iar infasurarea de ianlta tensiune inconjurand pe cea de joasa tensiune. Strangerea tolelor in pachet compact se realizeaza prin butoane isolate fata de tole si saibe magnetice de presare sau prin infasurare cu chinga din bumbac. polivinil.transformatoare uscate. infasurari alternate (fig.

Acest vas se numeste conservator de ului.4) Cuva are de obicei (la puteri mai mari de 100kVA) o serie o serie de nodule exterioare sau de tevi pe partile frontale. avand dimensiuni si forme care depend de tensiunea de functionare a infasurarii pe care o deserveste. Pe capacul cuvei se fixeaza si izolatoarele de trecere a consuctoarelor care stabilesc legatura intre infasurarile transformatorului si retelele exterioare. izolatoarele sunt realizate din portelen. care preia totodata si variatiile de volum ale uleiului datorate variatiei temperaturii de functionare. cat si prin imbunatatirea racirii infasurarilor. in scopul maririi suprafetei de raciere. pe capacul cuvei se afla un vas umplut in parte. Uleiul din cuva joaca un rol important atat prin calitatile izolatoare mult mai bune decat ale aerului. transformatoare in ulei cu raciere naturala. 16 . in care miezul magnetic si infasurarile sunt cufundate intr-o cuva umpluta cu ulei (constructie utilizata current in scara 1 – 1000 kVA). de asemenea cu ulei. De obicei. transformatoare in ulei cu racier artificiala in exterior cu aer sau cu circulatie artificiala si racier artificiala a uleiului ( constructie utilizata la foarte mari puteri). Cuva transformatorului in ulei se realizeaza din tabla de otel (fig. Pentru asigurarea permanenta a umplerii cuvei cu ului.

fiindca suprapunerea efectelor nu este posibila.e. Tensiunea aceasta poate fi mai mare sau mai mica . induse.m. In consecinta. respective x. produs evident de solenatia rezultanta w1i1 + w2i2.e. spirele infasurarii secundare vor fi strabatute de un flux fascicular creat de curentul primar. Se presupune ca cele doua infasurari au acelasi sens de infasurare pe coloana si au bornele de inceput A. Daca w2 reprezinta numarul de spire ale infasurarii secundare si daca presupunem transformatorul in sarcina. atunci w1i1 reprezinta solenatia primara instantanee care produce un camp magnetic de excitatie. in spirele infasurarii secundare se va induce o t. numit camp de reactie. atunci cand se va face abstractie de pierderi. Asadar.m. iar la bornele receptorului tensiunea ia valoarea u2. Datorita saturatiei magnetice nu se poate sti ce proportie din inductia magnetica intr-un punct oarecare al campului resultant este produsa de solenatia primara si ce proportie este produsa de solenatia secundara. si va aparea o anumita tensiune la bornele ax ale infasurarii.Campul magnetic de excitație și de reacție a transformatorului electric. In figura 5 este reprezentata schema principala a unui transformator monofazat. transformatorul schimba valoarea tensiunii u1 a retelei de alimentare in valoarea u2 care convine receptorului conectat la bornele infasurarii secundare a transformatorului. Prin urmare. Daca w1 este numarul de spire al infasurarii primare. In consecinta. infasurarea secundara va fi strabatuta de un current i2. fara sa schimbe. Acest flux fascicular este variabil in timp. in functie si de numarul de spire ale infasurarii secundare. infasurarea AX – denumita infasurare primara – va absorbi un current i1 de la reteaua electrica de alimentare si va produce un camp magnetic ale carui linii de camp se vor inlantui si cu cealalta infasurare – denumita infasurare secundara. transformatorul absoarbe prin infasurarea primara puterea u 1i1 de la reteaua de alimentare si cedeaza puterea u 2i2 pe la bornele infasurarii secundare. atunci circuitul secundar este inchis. atunci exista si o solenatie secundara instantanee w2i2 care produce un camp suplimentar. respective a si bornele de sfarsit X. valoarea puterii ceruta de receptor. Daca la bornele ax este legat un receptor de current alternative. Cele doua campuri se suprapun intr-un camp magnetic rezultant . si sub actiunea t. si anume a inductiei mutuale intre doua circuite immobile unul fata de celalalt. Functionarea transformatorului electric se bazeaza pe legea inductiei electromagnetice. ca si curentul i 1. Daca la bornele AX se aplica o tensiune oarecare u1 a unei retele electrice de current alternative. 17 .

b) linii de camp care se inched parte prin miezul magnetic. putem stabili unele concluzii importante. Daca analizam reluctanta unui tub de forta oarecare a acestui camp. Acest flux se inlantuie si cu spirele infasurarii primare si cu spirele infasurarii secundare. Evident. parte prin miez. dand niste fluxuri totale. Insa. reluctanta tubului considerat se reduca. liniile campului magnetic util sunt datorita solenatiei rezultante w1i1 + w2i2. parte prin aer si care sunt inlantuite numai cu spirele infasurarii secundare. chiar in situatia unei saturatii relative pronuntate a miezului magnetic. c) linii de camp care se inched parte prin miezul magnetic. Astafel. parte prin aer si care se inlantuie numai cu spirele infasurarii primare. maximum cateva sutimi din reluctanta portiunii din aer a tubului de forta considerat. remarcam ca reluctanta lui totala este suma intre reluctanta portiunii din aer si reluctanta portiunii din miezul magnetic. Reluctanta portiunii cuprinse in miezul magnetic este variabila odata cu starea de saturatie a miezului. la reluctanta portiunii sale din aer. cu o eroare cu totul neinsemnata. denumite linii de camp ale campului magnetic de dispersie ale infasurarii secundare in raport cu infasurarea primara. care nu este afectata de saturatia miezului magnetic. Solenatia corespunzatoare acestei linii de camp este evident suma solenatiilor primara si secundara. In consecinta. asa cum rezulta imediat din aplicarea legii circuitului magnetic de-a lungul unei linii de camp util. Liniile campului de dispersie a infasurarii primare in raport cu infasurarea secundara se inched parte prin aer.Totusi. 18 .6). pe care le vom denumi linii ale campului magnetic de dispersie a infasurarii primare in raport cu infasurarea secundara. urmarind spectrul liniilor unitare ale campului magnetic resultant (fig. Liniile campului magnetic util dau prin sectiunea transversala a miezului magnetic fluxul fascicular. reluctanta portiunii din miez reprezinta cateva miimi . observam ca liniile de camp se pot imparti in trei categorii: a) linii de camp cuprinse in intregime in miezul magnetic al transformatorului si care se inlantuie cu ambele infasurari pe care le vom denumi linii ale campului magnetic util.

atunci obtinem o constructie si mai simpla si mai economica. transformatorul trifazat are aceleasi elemente constructive ca si cel monofazat. Posibilitatea utilizarii. In rest. atunci coloanele 1. 2 si 3 se pot reuni intr-o singura coloana. Insa in sistemul trifazat simetric. 7 a) ale caror infasurari primare sa fie conectate in stea sau in triunghi si ale caror infasurari secundare sa fie. Acest tip constructive are o mare raspandire practica. In felul acesta se ajunge la constructia compacta trifazata din figura 8 b cu trei coloane si sase juguri.Particularitati constructive si functionale ale transformatoarelor trifazate Pentru transformatoarele utilizate in retelele trifazate de current alternative sunt mai obisnuite doua variante constructive. de asemenea.7 b si c) avand acelasi miez magnetic pentru toate fazele. cu trei coloane in acelasi plan. pentru toate transformatoarele trifazate. asa cum este indicat in figura. Astfel se pot folosi trei transformatoare monofazate separate (fig. folosi si constructii trifazate compacte (fig. in general justificare. Daca acum desfiintam jugurile miezului magnetic al fazei B. de aceea in coloana comuna fluxului magnetic va fi totdeauna nul si necesitatea unei asemenea coloane nu mai are. a miezurilor cu trei coloane si doua juguri se poate lamuri cu ajutorul figurii 8 a. Daca trei transformatoare monofazate se plaseaza unul fata de altul. suma fluxurilor magnetice utile a celor trei faze este nula. insa conduce la o nesimetrie magnetica care poate avea uneori unele consecinte negative la exploatarea transformatoarelor. 19 . pe de alta parte. Miezul magnetic compact cu trei coloane in acelasi plan se realizeaza din tole stantate de forma dreptunghiulara. axele coloanelor fiind plasate la 120 grade. legate in stea sau triunghi. Se pot.

Raportul acestor citiri. Verificarea raportului de transformare Se face pe toate fazele şi toate prizele transformatorului. Fig. trecând comutatorul de prize prin toate poziţiile sale. fiind unul dintre criteriile de stabilire a gradului de umiditate a înfăşurărilor . se face măsurarea tensiunii între faze. unde nu se poate măsura tensiunea de fază . Aparatele de măsurat trebuie să aibă clasa de precizie 0.2 sau 0. măsurarea rezistenţelor de izolaţie a înfăşurărilor Rezistenţa de izolaţie de măsoară între fiecare înfăşurare şi masă între înfăşurări (figura 8). Pe partea de înaltă tensiune. Raportul de transformare nu trebuie să difere de cel indicat de întreprinderea constructoare cu mai mult de 0:5%. Montaj pentru măsurarea raportului de transformare K=V1/V2 20 .5. Montaj pentru măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor transformatorului. Valorile măsurărilor se compară cu cele indicate de întreprinderea constructoare. la mersul în gol al transformatorului. Încercările transformatorului trebuie să se efectueze în ordinea prezentării lor: a). 8. 9. R60/R15 se numeşte coeficient de absorbţie. Raportul de transformare se determină cu ajutorul montajului din figura 9 şi valoarea să se obţină făcând raportul între tensiunea fazei din primar şi cea din secundar (măsurată la bornele omoloage). b). În timpul încercărilor trebuie luate toate măsurile de NTS.Capitolul 5: ÎNCERCĂRILE TRANSFORMATORULUI DUPĂ REPARARE Scopul acestor încercări este de a controla calitatea reparaţiei şi de a preciza parametrii transformatorului reparat. Indicaţiile megohmmetrului se citesc după 15 şi 60 de s. Fig.

tensiunile între bornele: b-B. care se manifestă atât prin zgomote caracteristice. Verificarea rigidităţii dielectrice la izolaţiile transformatorului Această încercare are drept scop verificarea izolaţiei unei înfăşurări faţă de masă sau faţă de alte înfăşurări. b-C. 21 . Verificarea grupei de conexiuni Se scurtcircuitează bornele A-a şi se alimentează bornele de înaltă tensiune cu o tensiune de 200 … 400 V. apoi cu vârful compasului în C şi cu deschiderea b-C se trasează cel de-al doilea arc de cerc. 10. intersecţia lor determină vârful b al triunghiului tensiunilor din secundar. măsurându-se pe rând. Luându-se o anumită scară pentru tensiuni. 10). până se atinge valoarea tensiunii de încercare. se determină şi vârful c. apoi treptat. vârful a fiind suprapus peste A. apoi se scade treptat până la 0. dacă în timpul probelor nu se produc conturări sau străpungeri. Tensiunea de încercare se aplică în modul următor: se aplică brusc 50% din valoarea tensiunii de încercare.c). c-B. se trasează topograma tensiunilor între faze de pe primar şi cu vârful compasului în B şi cu deschiderea b-B se trasează un arc de cerc. Topograma tensiunilor În figura 11 este arătată prima metodă. c-C. Proba se execută după trecerea a cel puţin 3 ore de la umplerea cu ulei a transformatorului. cât şi prin oscilarea pronunţată a acelor aparate de măsură. Măsurând cu raportorul unghiul a dintre doua laturi omoloage din primar şi secundar se determină grupa de conexiuni împărţind această valoare a unghiului la 30o (fig. În mod analog. fiind cea mai utilizată pentru transformatoarele de putere din dotarea consumatorilor. Transformatorul se consideră bun. Verificarea se face în doua feluri:  cu tensiune aplicată. acesta se menţine un minut.  cu tensiune indusă. Fig. d).

Montaj pentru încercarea în scurtcircuit a transformatorului: TRtransformator trifazat reglabil. Încercarea de scurtcircuit Se face cu scopul de a verifica tensiunea procentuală de scurtcircuit usc% pierderile în scurtcircuit Psc. 2TC-transformatoare de curent.12. până când indicaţiile ampermetrelor ating valoarea curentului nominal. 2TC-transformatoare de curent. W 1. A3ampermetre. Montaj pentru verificarea rigidităţii dielectrice a izolaţiei transformatorului prin metoda tensiunii aplicate: TP-transformatorul de încercat. W 2-wattmetre. Se aplică tensiunea nominală pe partea de joasă tensiune. A2. TP-transformator de încercat. ATeclator. R-rezistenţă de protecţie. Montaj pentru încercarea în gol a transformatorului: TP-transformator de încercat. 22 .12. f). e). W 1. Tensiunea aplicată se creşte treptat. bornele de înaltă tensiune fiind în gol. În acest moment se citesc: tensiunea de scurtcircuit Usc în V şi Psc în W (prin metoda celor doua wattmetre). A1A2-ampermetre. Montajul este cel indicat în figura 12. şi Montajul este cel indicat în figura 12. Fig. 1TC. 1TC. Fig. T-transformator ridicător. Încercarea de mers în gol Se face cu scopul de a determina curentul procentual de mers în gol i 0[%] şi pierderile de mers în gol P0 în W.Fig. 11. W 2-wattmetre. A1.

Fig. Aceasta nu trebuie să depăşească cu mai mult de 30% valoarea dată de întreprinderea constructoare. punţii universale Wheatstone sau prin metoda ampermetrului si voltmetrului.c. h). apoi se conectează K şi se stabileşte valoarea curentului în limitele scalei aparatului. Rezistenţele înfăşurărilor diferitelor faze pe acelaşi plot nu trebuie să difere între ele sau faţă de datele prevăzute de întreprinderea constructoare cu mai mult de 2%. R1. a înfăşurărilor transformatorului: TP-transformatorul de încercat. mV-milivoltmetru. R2-rezistenţe reglabile. Măsurarea se face cu dispozitivul pentru controlul umidităţii. având tensiunea de 10 kV. i).c. 23 .14. pe fiecare fază şi pe fiecare priză. Montaj pentru determinarea tangentei unghiului la transformatorul de putere.g). Fig. Tangenta unghiului de pierderi dielectrice serveşte drept criteriu pentru stabilirea gradului de umiditate a înfăşurărilor. Măsurarea rezistenţelor înfăşurărilor în c. Se face cu ajutorul punţii duble Thomson. K1-comutator cu doua poziţii. este utilizată numai pe partea de înaltă tensiune a transformatorului. La măsurarea prin metoda ampermetrului şi voltmetrului (figura 13) se procedează astfel: se scoate reostatul R2 şi se introduce R1. deoarece la valori reduse ale acesteia dispozitivul dă erori inacceptabile. Rezistenţa se măsoară pe fiecare înfăşurare. Montaj pentru măsurarea rezistenţei în c. trebuie să se măsoare rezistenţa de izolaţie a înfăşurării transformatorului. Determinarea raportului C2/C50 În afară de coeficientul de absorbţie R60/R15 şi de tangenta unghiului un alt criteriu pentru aprecierea umezelii înfăşurărilor îl constituie şi raportul capacităţilor la frecvenţele de 2 şi 50 Hz. Înainte de măsurarea raportului C2/C50. Măsurarea unghiului de pierderi dielectrice a izolaţiei înfăşurărilor Această măsurare (figura 14) se efectuează cu puntea Scherring. A-ampermetru. Puntea. B-baterie. adică C2/C50. conform instrucţiunilor de folosire a acestuia.13.

Clasa a XI. XII – a. 24 . “Instalaţii si echipamente electrice”. Nicolae Mire.Bibliografie: 1. Editura Didactică şi Pedagogică. Constantin Neguş. 1996. Bucureşti.