Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Iaşi

LUCRARE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE NIVEL 3
-Tehnician Electrotehnist-

Îndrumător: Prof. Dănila Cristina

Elev: Pruteanu Bogdan-Andrei Clasa a XIII-a G

2012

1

EXPLOATAREA, ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE

2

..................CUPRINS: Argument............................................................................................................... 9-12 Capitolul 3: TIPURI DE DEFECTE ALE TRANSFORMATORULUI DE PUTERE.5 1...6 Capitolul 2: ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE......5 1................ INTRETINEREA TRANSFORMATOARELOR.........................................................................................20-23 3 .1...........................................................................................1 GENERALITĂŢI...............................................................8 2. TRANSFORMATOARE DE PUTERE........14-19 Capitolul 5: ÎNCERCĂRILE TRANSFORMATORULUI DUPĂ REPARARE............................................................................................8 2..............................2.............4 Capitolul 1: EXPLOATAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE.....13 Capitolul 4: ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE TRANSFORMATORULUI ELECTRIC.2 REPARAREA TRANSFORMATOARELOR .........

Operatiile de conducere nu necesita decat un efort fizic redus. Transformatorul electric prezintă importanța și din punct de vedere teoretic. Omul ramane insa cu supravegherea generala a functionarii instalatiilor automatizate si cu adoptarea deciziilor si solutiilor de perfectionare si automatizare. 4 . Pe de alta parte unele procese tehnice se desfasoara rapid. În Capitolul 2 este redată întreţinerea şi repararea transformatoarelor de putere din punct de vedere al controlului. Lucrarea cuprinde trei capitole conform tematicii primite. pe legea Inducției electromagnetice. Lucrarea de fata realizata la sfarsitul perioadei de perfectionare profesionala in cadrul Colegiului Tehnic “Dimitrie Leonida” .IASI consider ca se incadreaza in contextul celor exprimate mai sus. După etapa mecanizarii. el sta la baza teoriei tuturor mașinilor. procese ce presupun mai multe etape de executare. În Capitolul 1 este prezentată exploatarea transformatoarelor de putere având în vedere punerea în funcţiune a transformatoarelor.ARGUMENT Mecanizarea proceselor de producţie a constituit o etapa esentială în dezvoltarea tehnologie şi a condus la uriaşe creşteri ale productivităţii muncii. Se constata astfel ca la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de productie devine necesar ca o parte din functiile de conducere sa fie transferate unor echipamente si aparate destinate special acestui scop. incat viteza de reactie a unui operator uman este insuficienta pentru a transmite o comanda necesara in timp util. cunostinte dobandite in cadrul disciplinei de invatamant studiate in liceu. dar necesita un efort intelectual important. Doresc sa fac dovada gradului de pregatire in meseria de „tehnician in instalatii electrice". reprezentand echipamente si aparate de automatizare. Etapa automatizarii presupune existenta proceselor de productie astfel concepute incat sa permita implementarea lor mijloacelor de automatizare. omul îndeplineste în principal funcţia de conducere a proceselor tehnologice de productie. montarea si verificarea acestora. Datorită mecanizarii s-a redus considerabil efortul fizic depus de om in cazul proceselor de productie. care este de a controla calitatea reparaţiei şi de a preciza parametrii transformatorului reparat. Le intalnim in forma monofazata sau trifazata. care este efectuat de către personalul de exploatare ce vizează starea tuturor elementelor componente ale transformatorului În Capitolul 3 se poate observa scopul încercărilor transformatorului după reparare. Transformatoarele electrice joacă un rol foarte important in acționarile electrice. capabile sa intervina intr-un sens dorit asupra proceselor asigurand conditiile de evolutie a acestora in deplina concordanta cu cerintele optime. ca și mașinile electrice de curent alternative. bazandu-se. intrucat masinile motoare asigura transformarea diferitelor forme de energie din natura in alte forme de energie direct utilizabile pentru actionarea masinilor unelte care executa operatiile de prelucrare a materialelor prime si a semifabricatelor.

frecvenţa. mai întâi se deconectează secundarul după care se manevrează separatorul din primar. La punerea în funcţiune a transformatoarelor se vor respecta etapele procesului de montare: montarea căruciorului.Capitolul 1: EXPLOATAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE 1. legăturilor la borne. temperatura uleiului.operaţiile si manevrele ce se execută prin punerea sau scoaterea din funcţiune a transformatoarelor. starea izolatoarelor. iar dacă se cuplează în paralel două trafo se respectă condiţiile de cuplare în paralel. . funcţionarea releelor de protecţie. În timpul funcţionării. tensiuni şi curenţi. sarcini active si reactive. montarea conservatorului şi accesoriilor. b). starea barelor şi cablurilor de legătură precum şi a celorlalte legături electrice aferente transformatorului. starea izolatoarelor. 5 . montarea radiatoarelor. umplerea cu ulei. montarea accesoriilor de pe cuva şi capac. iar conectarea în ordine inversă. a trafo se efectuează următoarele operaţii de supraveghere: a). Personalul de exploatare urmăreşte executarea în termen a tuturor probelor si verificărilor prevăzute de normative. supravegherea periodică prin examinare vizuală se referă la starea cuvelor si a elementelor de circulaţie a uleiului. montarea circuitelor auxiliare de protecţie şi măsurare. în exploatare. starea silicagelului din filtrul de aer. supravegherea curentă care se referă la gradul de încărcare.  în cazul în care nu este prevăzut întreruptor în circuitul primar.supravegherea funcţionării transformatoarelor.  deconectarea trafo echipate cu întreruptoare în ambele circuite se face mai întâi pe partea sarcinii apoi pe partea alimentarii. etanşeitatea cuvei. montarea izolatoarelor. starea uleiului şi a nivelului. zgomotelor. La executarea manevrelor de cuplare sau decuplare trebuie respectate următoarele reguli:  scoaterea de sub tensiune a traformatorului se face prin deschiderea mai întâi a întreruptorului si apoi a separatorului iar la cuplare se face invers. tensiunea primară si cea secundară. citirea instrumentelor de măsură. La o verificare periodică se urmăreşte: curentul primar şi cel secundar.1 GENERALITĂŢI În activitatea de exploatare se disting două aspecte diferite: . nivelul şi culoarea uleiului. legătura la priza de pământ. relee de protecţie şi semnalizare. temperaturi. După montare se fac o serie de încercări si verificări .

TRANSFORMATOARE DE PUTERE Transformatoarele de putere coborâtoare din dotarea consumatorului şi pe care acesta are dreptul sa le exploateze.  tensiuni de scurtcircuit diferite cu maximum +10% faţă de valoarea medie la toate unităţile ce trebuie sa funcţioneze în paralel.2. 6%. 6 .1.4%.. Funcţionarea în paralel În funcţie de puterea cerută de consumator.  rapoarte de transformare egale. cu miez magnetic cu trei coloane. 20 kV.. nu se menţin toate conectate în permanenţă. Se consideră drept regim economic. cu doua înfăşurări. fiind diferită în perioada de vară faţă de cea de iarnă. 3. tensiunea pe partea de joasă tensiune: 380/220 V. prezintă următoarele caracteristici:             trifazate. grupele de conexiuni: Y – Z0 – 5.. Daca în post sunt instalate mai multe transformatoare. fie în mod permanent. la creşterea sarcinii.7 . b). gama curenţilor procentuali de mers în gol: 1. cuplate la barele colectoare prin dispozitivele de anclanşare automate a rezervei (AAR) sau prin sistemul de reglaj automat al puterii transferate (SRAP) în funcţie de curba de sarcină a consumatorului. gama de puteri aparent nominale: S = 100 . o parte dintre acestea se deconectează. Regimul economic de funcţionare al transformatoarelor Puterea cerută de receptoarele racordate la postul de transformare uzinal variază în cursul a 24 de ore.. 3500W. gama pierderilor la mersul în scurtcircuit: 2760 .Y0 – 12. Transformatoarele aparţinând grupelor de conexiuni.. reglajul tensiunii fără sarcină ±5%. ci la o reducere a sarcinii.12. ∆ ... gama de tensiuni de partea primară: 6 . fie în mod intermitent. 20200W. a). instalarea în boxele de transformator din postul de transformare al consumatorului (PT)... Pentru funcţionarea lor in paralel trebuie respectate următoarele condiţii:  grupe de conexiuni cu acelaşi indice numeric. Momentele conectării si deconectării se stabilesc pe baza regimului economic al funcţionării transformatoarelor. din contră ele se conectează.  raportul puterilor nominale: sub 3:1... naturală. gama tensiunilor procentuale de scurtcircuit: 4 . Y – Y0 . gama pierderilor la mersul în gol: 480W . 1600 kVA. acel regim de lucru la care pierderile active si reactive de putere si energie din transformatore sunt minime. răcirea în ulei. în postul de transformare pot funcţiona în paralel mai multe transformatoare.. cu indici numerici 5 si 11 pot funcţiona in paralel în cazul când conexiunile sunt transpuse în mod corespunzător.

 Din contră. e). prezintă un interes practic. valorile maxime admisibile ale înfăşurărilor. De aceea se prevăd încă din faza de proiectare a instalaţiei respective dispozitive de protecţie reglate sa sesizeze si sa acţioneze in acest sens.care se face cu ajutorul comutatorului cu ploturi cu care este dotat transformatorul. Regimuri anormale de funcţionare  Funcţionarea îndelungata a transformatoarelor este garantata de furnizorul de echipament numai daca .  De asemenea pentru izolaţia transformatorului prezintă un pericol mare apariţia unor unde de supratensiune in reţeaua de alimentare. Funcţionarea transformatorului la sarcina asimetrica nu prezintă un interes special. 7 . scurtcircuitele. Pentru a o păstra in limitele admisibile este necesara variaţia numărului de spire . întrucât valoarea curentului ce parcurge înfăşurarea depăşeşte frecvent cu peste 40%valoarea curentului nominal. temperaturile agenţilor de răcire. Menţinut pe o durata mare.c).chiar in limitele care merg pana la curentul nominal. el conduce la deteriorarea transformatorului.prin temperaturile ridicate ce apar in înfăşurare . pe barele de joasa tensiune si in punctul de racord al consumatorului tensiunea variază in raport cu sarcina datorită pierderilor de tensiune din transformator şi linie.  d). Din acest punct de vedere exista doua tipuri de transformatoare:  cele la care comutatorul se poate manevra de la distanţă in orice moment. Reglajul tensiunii în reţea cu ajutorul comutatorului cu ploturi al transformatorului În ipoteza unei tensiuni constante pe barele de medie tensiune ale postului de transformare.precum si prin efectele electrodinamice asupra miezului magnetic si a bobinajelor. Capacitatea de supraîncărcare temporara a transferului depinde de: sarcina iniţiala. in special cele asimetrice.in exploatare sunt respectata condiţiile prevăzute în catalogul constructorului. de la fata locului. Supraîncărcarea transformatoarelor de putere In exploatare se practica metoda de supraîncărcare a transformatoarelor pe o durata limitata pentru a face fata unor vârfuri de sarcina . sub sarcina  cele la care comutatorul se poate manevra numai cu scoaterea lui de sub tensiune.

 apariţia zgomotului inadmisibil in miezul magnetic (care presupune: slăbirea presării îmbinărilor.fie prin trimiterea impulsurilor de comanda la bobinele de declanşare ale întrerupătoarelor.  starea radiatoarelor (analog cuvei. in plus integritatea membranei şi starea dopului de aer). 8 .  starea expandorului (analog radiatorului. calitatea etanşărilor). deconectând transformatorul de pe sistemele de bare pe care funcţionează.turtiri. in plus starea robinetelor. scurgeri de ulei. atât vizual.  starea conservatorului de ulei (analog radiatoarelor. indicatoare de nivel ale uleiului).  starea aparatelor de pe transformator (siguranţele de străpungere.  starea bornelor (izolatoarelor de trecere de înalta si joasa tensiune. străpungerea sau distrugerea garniturilor izolante la îmbinări). La apariţia unui defect in interiorul transformatorului trebuie sa acţioneze in funcţie de tipul defectului fie prin semnalizare. a dopurilor). pierderi de ulei pe la flanşa )  starea circuitelor secundare (de protecţie. cat si prin aparatele indicatoare (ampermetre. semnalizare si comanda). ale transformatorului respectiv. INTRETINEREA TRANSFORMATOARELOR Pe parcursul funcţionării transformatoarelor de putere . releul de gaze.  starea instalaţiei de răcire. rugină.personalul de exploatare are obligaţia ca in timpul fiecărei ture sa facă un control exterior al stării tuturor elementelor componente ale transformatorului. in plus starea indicatorului de nivel al uleiului). măsura.Capitolul 2: ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE 2. spargeri ale porţelanului).1. etanşeitatea. voltmetre. la depăşirea mărimilor electrice prescrise si care previn personalul de exploatare in vederea luării unor masuri operative. termometrele)  starea dispozitivului de acţionarea a comutatorului (deteriorării exterioare. in plus starea buloanelor de strângere). termometre.  starea capacului (analog cuvei. Controlul are in vedere:  starea cuvei (daca nu exista găuri .

15-cutie de borne. Procesul tehnologic al reparării cuprinde următoarele faze importante:          izolarea electrică a transformatorului de restul instalaţiei. deplasarea transformatorului din boxă sau celula la atelierul de reparaţii.  Pentru identificarea acestor părţi componente. 3cărucior de transport. Demontarea transformatorului comportă următoarele operaţii:      evacuarea uleiului. 12-nivelă de ulei. desfacerea legăturilor electrice de la borne. decuvarea şi demontarea părţii active. 13filtru de aer. demontarea radiatoarelor. 10termometru cu mercur. cuplarea la reţea prin executarea operaţiilor indicate în foaia de manevră întocmită în acest scop. deşurubări şi desfacerea legăturilor electrice. Vedere de ansamblu a unui transformator de putere de 1000 kVA. 8-izolator IT.2 REPARAREA TRANSFORMATOARELOR Repararea transformatoarelor se efectuează numai după retragerea lor din exploatare.2. demontarea transformatorului. 7buşon pentru luarea probelor de ulei. 1. în baza foii de manevră. 6-robinet golire. a). Apoi se eliberează autorizaţia de lucru echipei de reparaţii. 14-termometru de contacte. încercări. ridicarea izolării. 11conservator. demontarea subansamblelor. refacerea legăturilor la instalaţia electrică. precizânduse defectele observate în timpul exploatării sau indicându-se tipurile de protecţii care au acţionat la deconectarea transformatorului. Demontarea transformatorului. 2-cuvă cu radiatoare. 1-capac. reinstalarea transformatorului în boxă sau în celulă. 4-bornă de punere la pământ. de către personalul de exploatare al staţiei sau al postului respectiv. 9 . în figura 1 se reprezintă un transformator în ansamblu. Fig. 100 kV. 9-izolator JT. 5-buşon pentru curăţirea cuvei.

3-placă pentru întărirea ghearei. în care scop se leagă de ele etichete cu numerele corespunzătoare. cu ajutorul unei funii. Fig. precum şi la comutatorul de prize. Apoi se demontează expandorul prin desfacerea legăturii sale de la partea superioară.  Demontarea subansamblurilor începe prin demontarea izolatoarelor care până la 35kV. cu ajutorul macaralei este necesar sa se supravegheze ca nici o parte să nu se agaţe de pereţii cuvei. Dispozitiv pentru scoaterea şi montarea înfăşurărilor a-gheară. se leagă cu frânghie şi se agaţă de cârligul macaralei după care se deşurubează buloanele de pe flanşa inferioară. punându-se dedesubt o tavă din tabla de oţel pentru colectarea uleiului ce se prelinge de pe partea activă. În timpul ridicării.  Demontarea părţii active începe cu demontarea prizelor şi a comutatorului de prize. aşezându-se în ordinea scoaterii pe stelaj. 4-nervură. 5-cornierele crucii. atât în partea de înaltă tensiune. cât si în cea de joasă tensiune şi să se numeroteze atât prizele cât şi plăcile de fixare. 1-prezon. Între tijele ghearelor şi înfăşurare se introduc făşii de carton preşpan şi apoi se leagă toate ghearele împreună cu înfăşurarea. 10 . Pentru scoaterea înfăşurărilor se utilizează nişte gheare ca cele din figura 2. acesta se scurge până la nivelul jugului de sus al miezului magnetic. la intervale mici în sensul înălţimii. în care scop înfăşurare se ridică puţin cu o rangă în acel loc. b-cruce. 2-tija ghearei din cornier. care se aşază în cruce una faţă de alta. 2. În cazul evacuării parţiale. Evacuarea uleiului se poate face total sau parţial în funcţie de starea lui şi de caracterul volumul reparaţiei. se face după ce s-a desfăcut legătura de la partea inferioară. ridicându-se ţeava de pe capac. astfel încât gheara să prindă numai înfăşurarea respectivă.  Decuvarea înseamnă scoaterea părţii active din interiorul cuvei şi aşezarea ei pe suporţii din traverse de cale ferată. Se recomandă ca în prealabil să se schiţeze poziţia prizelor şi a pieselor de fixare. prin demontarea piuliţelor care strâng clemele de presare ale izolatoarelor. După scoaterea tuturor înfăşurărilor. Ghearele trebuie introduse exact sub coloane distanţatori. apoi se desfac legăturile de izolatoare de trecere. Se aduce cârligul macaralei la centrul înfăşurării şi se agaţă de el înfăşurarea cu ajutorul funiei legate de gheară în aşa fel încât în timpul ridicării să atârne de cârlig strict vertical. 6corniere laterale de consolidare.  Deşurubarea începe cu capacul cuvei. se scoate de pe miezul magnetic toată izolaţia inferioară.

Pe flanşele radiatoarelor se montează fie flanşe oarbe. Repararea miezului magnetic  Măsurarea pierderilor în gol. folosindu-se o înfăşurare de control. se asază izolaţia între straturi din hârtie de cablu.05 mm)  Rebobinarea înfăşurărilor – transformatoarele de putere aduse la reparat pot avea înfăşurări de diverse tipuri (continue. peste care se trec spirele stratului următor ca în figura 5. a izolaţiei între tolele diferitelor pachete c).  Reizolarea conductorului se face manual sau cu maşini de izolat dacă (pentru izolare se utilizează hârtie de cablu cu grosimea de 0. se ridică. Repararea înfăşurărilor Pentru remedieri. Bobinarea se execută pe şabloane sau direct pe cilindrul de pertinax. Fig. Ele se scot după scoaterea părţii active.c. b). În figura 4 este reprezentată o bobină cilindrică în doua straturi cu doua conductoare în paralel. consolidându-se spirele marginale cu hârtie. Se deplasează radiatorul cu atenţie de pe prezoane. bobine spiralate scurte. 11 . se deşurubează cele patru piuliţe ale flanşei inferioare şi ale celei superioare. Schema de măsurare a tensiunii pe pachetele miezului magnetic  Măsurarea rezistenţei în c. Mai întâi se închid robinetele radiatoarelor. în galeti. 3. spiralate. care sa asigure magnetizarea completă a miezului aşezată pe coloanele miezului peste care în prealabil se înfăşoară foi de carton de preşpan cu grosimea de 2 mm şi se fixează cu bandă groasă de bumbac. care constituie izolaţia faţă de miezul transformatorelor. înfăşurările transformatorului sunt supuse unei tehnologii de reparaţie care constă în:  Pentru scoaterea izolaţiei de pe conductor. etc. se transportă şi se aşază pe podea.  Măsurarea tensiunii între tolele marginale si pachetele miezului magnetic (figura 3) înfăşurarea de control fiind sub tensiune. acesta se trece printr’o clemă corespunzătoare secţiunii conductorului. Demontarea radiatoarelor (cele detaşabile).). fie dopuri de lemn. După bobinarea primului strat.

 După confecţionarea înfăşurărilor urmează uscarea. comutatorul. presarea definitivă. Fig. 6. aceasta se curăţă în interior minuţios. etc. conform schemei din figura 6. conservatorul de ulei. sunt revizuite. se instalează termocupluri sau termometre cu o rezistenţă în interior. 4. 12 . se şterge cu o cârpă uscată care nu lasă scame. adică: cuva. 6-ventil reducere. impregnarea şi coacerea. 5. termometre. 2-înfăşurare magnetizare. aceste operaţiise fac în cuva transformatorului. 3-conductor. de regulă. 5-vacuummetru. instrumentele de măsură. La locurile de reparaţie. Se racordează cuva la o instalaţie de vid. roţile. reparate si pregătite pentru montare toate părţile exterioare ale transformatoarelor. 3-condensator vapori.Fig. Bobina cilindrică în două straturi Fig. radiatoarele. 4-hârtie de cablu pentru consolidarea spirelor marginale. iar în exterior termometre. robinetele. bornele. realizând încălzirea prin metoda pierderilor prin inducţie în pereţii cuvei. capacul.remontarea se face după releveul întocmit la demontarea înfăşurărilor. Consolidarea cu hârtie a spirelor marginale la înfăşurarea cilindrică stratificată: 1-cilindru de pertinax. Înainte de coborârea înfăşurării în cuvă. Remontarea transformatorului După asamblarea părţii active. 7-pompă de vid. expandorul. Schema instalaţiei de pentru uscare sub vid: transformator. 2-izolaţia dintre straturi. Înainte de închidere. vid 1de de de 8-  Remontarea înfăşurărilor pe miezul magnetic . d). garniturile de etanşare. se îndepărtează rămăşiţele de ulei.

funcţionează protecţia de distrugerea capetelor de ieşire gaze din cauza arcului care apare în punctul de întrerupere funcţionează protecţia de gaze iar la transformatoarele cu neutrul legat la pământ şi protecţia diferenţială defectarea izolaţiei principale datorită îmbătrânirii sau existenţei fisurilor. umezirea uleiului întreruperea în înfăşurări străpungerea la masă scurtcircuit între înfăşurările fazelor funcţionează protecţiile: de aceleaşi cauze ca în cazul gaze. deteriorarea tolelor funcţionează protecţiile: de deteriorarea izolaţiei între spire datorită îmbătrânirii în urma gaze. diferenţială. scurtcircuit la borne sau la comutatorul de prize funcţionează protecţiile de defectele de montaj. gaze. diferenţială şi maximală precedent: în plus. a izolaţiei între tole pătrunzător sau lipsa garniturilor la jug 13 . Tipul defectului Modul de recunoaştere a defectului lucrează releul de gaze Cauzele posibile scurtcircuitarea locală a tolelor de oţele scurtcircuit între spire îmbătrânirea lacului izolant al tolelor. Maximală uzurii normale sau a suprasarcinilor de durată sau a insuficienţei răcirii.Capitolul 3: Defectele transformatoarelor de putere. diferenţială şi maximală supraîncălziri datorită curenţilor de scurtcircuit din zonă topirea suprafeţelor contractelor la comutatoarele cu ploturi defectarea izolaţiei între toluri semnalizează protecţia de deteriorarea buloanelor gaze miros specific strângere.

cu o grosime a tolelor de 0. pentru a se putea introduce infasurarile transformatorului. tola se taie dintr-o bucata cu ajutorul unei prese. avandu-se grija de a se realize o taietura dintr-o coloana.35 mm. Utilizarea tolelor de otel aliat cu siliciu asigura reducerea simtitoare a pierderilor in fier.Capitolul 4: Elemente constructive de baza ale transformatorului electric. Strangerea tolelor la asemea transformatoare se realizeaza prin nituri. Miezul electric al tramsformatorului monofazat prezinta doua variante constructive. bi-. Transformatorul electric monofazat de putere (utilizat in sistemele de actionari sau instalatii energetice) are urmatoarele elemente constructive de baza:    miezul magnetic . daca transformatorul este scufundat in ulei. Miezul magnetic serveste ca drum de inchidere a fluxului principal al transformatorului. cuva. infasurarile primara si respective secundara . 14 . isolate intre ele cu lac.sau n-fazat. La transformatoarele monofazate de putere aparenta sub 500VA. Cel mai simplu dintre acestea este desigur monofazat. tri. La transformatoarele de putere utilizate la frecventa industriala. Transformatorul electric poate fi mono. miezul magnetic este construit din tole de otel electrotehnic aliat cu siliciu (~4%). prezentate in figura 1 a si b. iar sectiunea transversala a jugurilor sau a coloanelor este un patrat sau un dreptunghi. Miezul magnetic are doua parti principale : coloanele si jugurile. in functie de reteaua de alimentare si de cerintele consumatorului.

2). in scopul micsorarii dimensiunilor transversale la o suprafata data (fig. polivinil. transformatoarele se impart in mai multe categorii.2) mai exact infasurari cilindrice coaxiale.2)  Infasurarile transformatorului monofazat. Acest lucru usureaza si introducerea infasurarilor si realizarea miezului. pentru a se asigura o mai buna inscriere intr-un cerc. in 15 . Infasurarile se izoleaza intre ele ( prin zone de aer sau straturi izolatoare din diferite materiale – prespan. Strangerea tolelor in pachet compact se realizeaza prin butoane isolate fata de tole si saibe magnetice de presare sau prin infasurare cu chinga din bumbac. cu racier naturala sau artificiala la care infasurarile se afla aer liber (constructie larg utilizata indeosebi pentru unitati sub 1 kVA).transformatoare uscate.) si fata de coloane si juguri. pentru a se realize o mai rationala utilizare a foilor de tabla din care se taie tolele necesare miezului. coloanele si jugurile se taie separate ( fig. infasurari alternate (fig. Dupa pozitia reciproca a celor doua infasurari ale transformatorului se deosebesc doua tipuri de infasurari:  infasurari concentrice (fig.La transformatoarele monofazate de putere mai mare. Sectiunea transversala a coloanelor si jugurilor in acest caz poate fi mai complicate decat un patrat sau un dreptunghi. cele doua infasurari extinzanduse pe toata inaltimea coloanei.3) in care pe inaltimea unei coloane alterneaza parti din infasurarea de joasa tensiune cu parti din infasurarea de ianlta tensiune. Se deosebesc: . etc. Din punct de vedere al modului de racier. Cuva. infasurarea de joasa tensiune fiind de diametru mediu sau mic. Infasurarile constau in spire circulare realizate din conductoare isolate de cupru sau aluminiu. iar infasurarea de ianlta tensiune inconjurand pe cea de joasa tensiune.

4) Cuva are de obicei (la puteri mai mari de 100kVA) o serie o serie de nodule exterioare sau de tevi pe partile frontale. izolatoarele sunt realizate din portelen. Cuva transformatorului in ulei se realizeaza din tabla de otel (fig. transformatoare in ulei cu raciere naturala. in scopul maririi suprafetei de raciere. cat si prin imbunatatirea racirii infasurarilor. 16 . transformatoare in ulei cu racier artificiala in exterior cu aer sau cu circulatie artificiala si racier artificiala a uleiului ( constructie utilizata la foarte mari puteri). pe capacul cuvei se afla un vas umplut in parte. Pe capacul cuvei se fixeaza si izolatoarele de trecere a consuctoarelor care stabilesc legatura intre infasurarile transformatorului si retelele exterioare. in care miezul magnetic si infasurarile sunt cufundate intr-o cuva umpluta cu ulei (constructie utilizata current in scara 1 – 1000 kVA). De obicei. Pentru asigurarea permanenta a umplerii cuvei cu ului. Uleiul din cuva joaca un rol important atat prin calitatile izolatoare mult mai bune decat ale aerului. care preia totodata si variatiile de volum ale uleiului datorate variatiei temperaturii de functionare. Acest vas se numeste conservator de ului. avand dimensiuni si forme care depend de tensiunea de functionare a infasurarii pe care o deserveste. de asemenea cu ulei.

infasurarea secundara va fi strabatuta de un current i2. Daca w1 este numarul de spire al infasurarii primare. respective a si bornele de sfarsit X. 17 . atunci cand se va face abstractie de pierderi. fara sa schimbe. si va aparea o anumita tensiune la bornele ax ale infasurarii. fiindca suprapunerea efectelor nu este posibila. Prin urmare. si sub actiunea t. Daca w2 reprezinta numarul de spire ale infasurarii secundare si daca presupunem transformatorul in sarcina. In figura 5 este reprezentata schema principala a unui transformator monofazat. Se presupune ca cele doua infasurari au acelasi sens de infasurare pe coloana si au bornele de inceput A. induse. iar la bornele receptorului tensiunea ia valoarea u2.m. transformatorul schimba valoarea tensiunii u1 a retelei de alimentare in valoarea u2 care convine receptorului conectat la bornele infasurarii secundare a transformatorului. Daca la bornele AX se aplica o tensiune oarecare u1 a unei retele electrice de current alternative. si anume a inductiei mutuale intre doua circuite immobile unul fata de celalalt. in functie si de numarul de spire ale infasurarii secundare. Cele doua campuri se suprapun intr-un camp magnetic rezultant . spirele infasurarii secundare vor fi strabatute de un flux fascicular creat de curentul primar. valoarea puterii ceruta de receptor. Functionarea transformatorului electric se bazeaza pe legea inductiei electromagnetice. ca si curentul i 1. produs evident de solenatia rezultanta w1i1 + w2i2. In consecinta. Daca la bornele ax este legat un receptor de current alternative. atunci exista si o solenatie secundara instantanee w2i2 care produce un camp suplimentar.e. transformatorul absoarbe prin infasurarea primara puterea u 1i1 de la reteaua de alimentare si cedeaza puterea u 2i2 pe la bornele infasurarii secundare. Tensiunea aceasta poate fi mai mare sau mai mica . Asadar. Acest flux fascicular este variabil in timp. respective x. In consecinta. Datorita saturatiei magnetice nu se poate sti ce proportie din inductia magnetica intr-un punct oarecare al campului resultant este produsa de solenatia primara si ce proportie este produsa de solenatia secundara. infasurarea AX – denumita infasurare primara – va absorbi un current i1 de la reteaua electrica de alimentare si va produce un camp magnetic ale carui linii de camp se vor inlantui si cu cealalta infasurare – denumita infasurare secundara.m.Campul magnetic de excitație și de reacție a transformatorului electric.e. numit camp de reactie. atunci w1i1 reprezinta solenatia primara instantanee care produce un camp magnetic de excitatie. in spirele infasurarii secundare se va induce o t. atunci circuitul secundar este inchis.

reluctanta portiunii din miez reprezinta cateva miimi . 18 . Astafel. chiar in situatia unei saturatii relative pronuntate a miezului magnetic. care nu este afectata de saturatia miezului magnetic. putem stabili unele concluzii importante. Reluctanta portiunii cuprinse in miezul magnetic este variabila odata cu starea de saturatie a miezului. In consecinta. Solenatia corespunzatoare acestei linii de camp este evident suma solenatiilor primara si secundara. Acest flux se inlantuie si cu spirele infasurarii primare si cu spirele infasurarii secundare. cu o eroare cu totul neinsemnata. b) linii de camp care se inched parte prin miezul magnetic.6).Totusi. observam ca liniile de camp se pot imparti in trei categorii: a) linii de camp cuprinse in intregime in miezul magnetic al transformatorului si care se inlantuie cu ambele infasurari pe care le vom denumi linii ale campului magnetic util. parte prin aer si care se inlantuie numai cu spirele infasurarii primare. maximum cateva sutimi din reluctanta portiunii din aer a tubului de forta considerat. parte prin miez. remarcam ca reluctanta lui totala este suma intre reluctanta portiunii din aer si reluctanta portiunii din miezul magnetic. c) linii de camp care se inched parte prin miezul magnetic. Liniile campului de dispersie a infasurarii primare in raport cu infasurarea secundara se inched parte prin aer. Insa. Daca analizam reluctanta unui tub de forta oarecare a acestui camp. pe care le vom denumi linii ale campului magnetic de dispersie a infasurarii primare in raport cu infasurarea secundara. liniile campului magnetic util sunt datorita solenatiei rezultante w1i1 + w2i2. urmarind spectrul liniilor unitare ale campului magnetic resultant (fig. parte prin aer si care sunt inlantuite numai cu spirele infasurarii secundare. dand niste fluxuri totale. la reluctanta portiunii sale din aer. Liniile campului magnetic util dau prin sectiunea transversala a miezului magnetic fluxul fascicular. Evident. reluctanta tubului considerat se reduca. denumite linii de camp ale campului magnetic de dispersie ale infasurarii secundare in raport cu infasurarea primara. asa cum rezulta imediat din aplicarea legii circuitului magnetic de-a lungul unei linii de camp util.

Daca trei transformatoare monofazate se plaseaza unul fata de altul. a miezurilor cu trei coloane si doua juguri se poate lamuri cu ajutorul figurii 8 a. de aceea in coloana comuna fluxului magnetic va fi totdeauna nul si necesitatea unei asemenea coloane nu mai are. In rest. atunci obtinem o constructie si mai simpla si mai economica. In felul acesta se ajunge la constructia compacta trifazata din figura 8 b cu trei coloane si sase juguri. folosi si constructii trifazate compacte (fig. Astfel se pot folosi trei transformatoare monofazate separate (fig.Particularitati constructive si functionale ale transformatoarelor trifazate Pentru transformatoarele utilizate in retelele trifazate de current alternative sunt mai obisnuite doua variante constructive. pe de alta parte. Miezul magnetic compact cu trei coloane in acelasi plan se realizeaza din tole stantate de forma dreptunghiulara. in general justificare. legate in stea sau triunghi. atunci coloanele 1. insa conduce la o nesimetrie magnetica care poate avea uneori unele consecinte negative la exploatarea transformatoarelor. 2 si 3 se pot reuni intr-o singura coloana.7 b si c) avand acelasi miez magnetic pentru toate fazele. Se pot. suma fluxurilor magnetice utile a celor trei faze este nula. axele coloanelor fiind plasate la 120 grade. cu trei coloane in acelasi plan. asa cum este indicat in figura. Acest tip constructive are o mare raspandire practica. 19 . 7 a) ale caror infasurari primare sa fie conectate in stea sau in triunghi si ale caror infasurari secundare sa fie. de asemenea. pentru toate transformatoarele trifazate. transformatorul trifazat are aceleasi elemente constructive ca si cel monofazat. Daca acum desfiintam jugurile miezului magnetic al fazei B. Posibilitatea utilizarii. Insa in sistemul trifazat simetric.

9.5. 8.Capitolul 5: ÎNCERCĂRILE TRANSFORMATORULUI DUPĂ REPARARE Scopul acestor încercări este de a controla calitatea reparaţiei şi de a preciza parametrii transformatorului reparat. În timpul încercărilor trebuie luate toate măsurile de NTS. Încercările transformatorului trebuie să se efectueze în ordinea prezentării lor: a). R60/R15 se numeşte coeficient de absorbţie. măsurarea rezistenţelor de izolaţie a înfăşurărilor Rezistenţa de izolaţie de măsoară între fiecare înfăşurare şi masă între înfăşurări (figura 8). Montaj pentru măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor transformatorului. Valorile măsurărilor se compară cu cele indicate de întreprinderea constructoare. trecând comutatorul de prize prin toate poziţiile sale. Montaj pentru măsurarea raportului de transformare K=V1/V2 20 . se face măsurarea tensiunii între faze. Indicaţiile megohmmetrului se citesc după 15 şi 60 de s. Fig.2 sau 0. Pe partea de înaltă tensiune. Verificarea raportului de transformare Se face pe toate fazele şi toate prizele transformatorului. Raportul acestor citiri. fiind unul dintre criteriile de stabilire a gradului de umiditate a înfăşurărilor . unde nu se poate măsura tensiunea de fază . Fig. la mersul în gol al transformatorului. b). Raportul de transformare se determină cu ajutorul montajului din figura 9 şi valoarea să se obţină făcând raportul între tensiunea fazei din primar şi cea din secundar (măsurată la bornele omoloage). Aparatele de măsurat trebuie să aibă clasa de precizie 0. Raportul de transformare nu trebuie să difere de cel indicat de întreprinderea constructoare cu mai mult de 0:5%.

vârful a fiind suprapus peste A. Proba se execută după trecerea a cel puţin 3 ore de la umplerea cu ulei a transformatorului. d). b-C. se determină şi vârful c. Fig. În mod analog. Transformatorul se consideră bun. dacă în timpul probelor nu se produc conturări sau străpungeri. Luându-se o anumită scară pentru tensiuni. Topograma tensiunilor În figura 11 este arătată prima metodă. Tensiunea de încercare se aplică în modul următor: se aplică brusc 50% din valoarea tensiunii de încercare. cât şi prin oscilarea pronunţată a acelor aparate de măsură. apoi treptat. Verificarea grupei de conexiuni Se scurtcircuitează bornele A-a şi se alimentează bornele de înaltă tensiune cu o tensiune de 200 … 400 V. intersecţia lor determină vârful b al triunghiului tensiunilor din secundar. măsurându-se pe rând. 10. Măsurând cu raportorul unghiul a dintre doua laturi omoloage din primar şi secundar se determină grupa de conexiuni împărţind această valoare a unghiului la 30o (fig. c-C. c-B. fiind cea mai utilizată pentru transformatoarele de putere din dotarea consumatorilor. apoi se scade treptat până la 0. Verificarea rigidităţii dielectrice la izolaţiile transformatorului Această încercare are drept scop verificarea izolaţiei unei înfăşurări faţă de masă sau faţă de alte înfăşurări. Verificarea se face în doua feluri:  cu tensiune aplicată. până se atinge valoarea tensiunii de încercare.  cu tensiune indusă. care se manifestă atât prin zgomote caracteristice.c). apoi cu vârful compasului în C şi cu deschiderea b-C se trasează cel de-al doilea arc de cerc. se trasează topograma tensiunilor între faze de pe primar şi cu vârful compasului în B şi cu deschiderea b-B se trasează un arc de cerc. 21 . 10). acesta se menţine un minut. tensiunile între bornele: b-B.

bornele de înaltă tensiune fiind în gol. f). 1TC. A1A2-ampermetre. W 1. T-transformator ridicător. Fig. Montaj pentru încercarea în gol a transformatorului: TP-transformator de încercat. ATeclator. până când indicaţiile ampermetrelor ating valoarea curentului nominal. e). A3ampermetre.12. 2TC-transformatoare de curent. 2TC-transformatoare de curent. Încercarea de scurtcircuit Se face cu scopul de a verifica tensiunea procentuală de scurtcircuit usc% pierderile în scurtcircuit Psc. 22 . Încercarea de mers în gol Se face cu scopul de a determina curentul procentual de mers în gol i 0[%] şi pierderile de mers în gol P0 în W. În acest moment se citesc: tensiunea de scurtcircuit Usc în V şi Psc în W (prin metoda celor doua wattmetre).Fig. Se aplică tensiunea nominală pe partea de joasă tensiune. Montaj pentru încercarea în scurtcircuit a transformatorului: TRtransformator trifazat reglabil. W 2-wattmetre. R-rezistenţă de protecţie. Montajul este cel indicat în figura 12. A1. W 1. Tensiunea aplicată se creşte treptat. 1TC. TP-transformator de încercat. 11. Montaj pentru verificarea rigidităţii dielectrice a izolaţiei transformatorului prin metoda tensiunii aplicate: TP-transformatorul de încercat. şi Montajul este cel indicat în figura 12. A2. Fig. W 2-wattmetre.12.

trebuie să se măsoare rezistenţa de izolaţie a înfăşurării transformatorului. Rezistenţa se măsoară pe fiecare înfăşurare. mV-milivoltmetru.13. h). Determinarea raportului C2/C50 În afară de coeficientul de absorbţie R60/R15 şi de tangenta unghiului un alt criteriu pentru aprecierea umezelii înfăşurărilor îl constituie şi raportul capacităţilor la frecvenţele de 2 şi 50 Hz. Fig. este utilizată numai pe partea de înaltă tensiune a transformatorului. Fig. Înainte de măsurarea raportului C2/C50. Aceasta nu trebuie să depăşească cu mai mult de 30% valoarea dată de întreprinderea constructoare. R2-rezistenţe reglabile. Se face cu ajutorul punţii duble Thomson. Puntea. având tensiunea de 10 kV. K1-comutator cu doua poziţii. Măsurarea unghiului de pierderi dielectrice a izolaţiei înfăşurărilor Această măsurare (figura 14) se efectuează cu puntea Scherring. R1. Tangenta unghiului de pierderi dielectrice serveşte drept criteriu pentru stabilirea gradului de umiditate a înfăşurărilor. pe fiecare fază şi pe fiecare priză. adică C2/C50. i). Montaj pentru măsurarea rezistenţei în c. B-baterie. deoarece la valori reduse ale acesteia dispozitivul dă erori inacceptabile. apoi se conectează K şi se stabileşte valoarea curentului în limitele scalei aparatului.c. 23 . conform instrucţiunilor de folosire a acestuia. Măsurarea se face cu dispozitivul pentru controlul umidităţii. A-ampermetru. punţii universale Wheatstone sau prin metoda ampermetrului si voltmetrului. a înfăşurărilor transformatorului: TP-transformatorul de încercat.g). Măsurarea rezistenţelor înfăşurărilor în c. La măsurarea prin metoda ampermetrului şi voltmetrului (figura 13) se procedează astfel: se scoate reostatul R2 şi se introduce R1. Montaj pentru determinarea tangentei unghiului la transformatorul de putere.14.c. Rezistenţele înfăşurărilor diferitelor faze pe acelaşi plot nu trebuie să difere între ele sau faţă de datele prevăzute de întreprinderea constructoare cu mai mult de 2%.

Constantin Neguş. Nicolae Mire. “Instalaţii si echipamente electrice”. Clasa a XI. 1996. Bucureşti.Bibliografie: 1. XII – a. Editura Didactică şi Pedagogică. 24 .