Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Iaşi

LUCRARE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE NIVEL 3
-Tehnician Electrotehnist-

Îndrumător: Prof. Dănila Cristina

Elev: Pruteanu Bogdan-Andrei Clasa a XIII-a G

2012

1

EXPLOATAREA, ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE

2

...14-19 Capitolul 5: ÎNCERCĂRILE TRANSFORMATORULUI DUPĂ REPARARE........................... INTRETINEREA TRANSFORMATOARELOR................. 9-12 Capitolul 3: TIPURI DE DEFECTE ALE TRANSFORMATORULUI DE PUTERE................................2....................................................................................20-23 3 ..............................................8 2...1 GENERALITĂŢI........................................................................4 Capitolul 1: EXPLOATAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE........................CUPRINS: Argument.....................................5 1...................................................... TRANSFORMATOARE DE PUTERE..................8 2..5 1...........2 REPARAREA TRANSFORMATOARELOR .................................6 Capitolul 2: ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE.......................................................1...........................13 Capitolul 4: ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE TRANSFORMATORULUI ELECTRIC.............

După etapa mecanizarii. Doresc sa fac dovada gradului de pregatire in meseria de „tehnician in instalatii electrice". care este de a controla calitatea reparaţiei şi de a preciza parametrii transformatorului reparat. omul îndeplineste în principal funcţia de conducere a proceselor tehnologice de productie. dar necesita un efort intelectual important. În Capitolul 1 este prezentată exploatarea transformatoarelor de putere având în vedere punerea în funcţiune a transformatoarelor. ca și mașinile electrice de curent alternative.ARGUMENT Mecanizarea proceselor de producţie a constituit o etapa esentială în dezvoltarea tehnologie şi a condus la uriaşe creşteri ale productivităţii muncii. procese ce presupun mai multe etape de executare. Transformatoarele electrice joacă un rol foarte important in acționarile electrice. Lucrarea de fata realizata la sfarsitul perioadei de perfectionare profesionala in cadrul Colegiului Tehnic “Dimitrie Leonida” . el sta la baza teoriei tuturor mașinilor. cunostinte dobandite in cadrul disciplinei de invatamant studiate in liceu. Etapa automatizarii presupune existenta proceselor de productie astfel concepute incat sa permita implementarea lor mijloacelor de automatizare. pe legea Inducției electromagnetice. Se constata astfel ca la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de productie devine necesar ca o parte din functiile de conducere sa fie transferate unor echipamente si aparate destinate special acestui scop. Transformatorul electric prezintă importanța și din punct de vedere teoretic. capabile sa intervina intr-un sens dorit asupra proceselor asigurand conditiile de evolutie a acestora in deplina concordanta cu cerintele optime. Lucrarea cuprinde trei capitole conform tematicii primite.IASI consider ca se incadreaza in contextul celor exprimate mai sus. intrucat masinile motoare asigura transformarea diferitelor forme de energie din natura in alte forme de energie direct utilizabile pentru actionarea masinilor unelte care executa operatiile de prelucrare a materialelor prime si a semifabricatelor. În Capitolul 2 este redată întreţinerea şi repararea transformatoarelor de putere din punct de vedere al controlului. Operatiile de conducere nu necesita decat un efort fizic redus. bazandu-se. 4 . Omul ramane insa cu supravegherea generala a functionarii instalatiilor automatizate si cu adoptarea deciziilor si solutiilor de perfectionare si automatizare. Pe de alta parte unele procese tehnice se desfasoara rapid. Datorită mecanizarii s-a redus considerabil efortul fizic depus de om in cazul proceselor de productie. reprezentand echipamente si aparate de automatizare. montarea si verificarea acestora. care este efectuat de către personalul de exploatare ce vizează starea tuturor elementelor componente ale transformatorului În Capitolul 3 se poate observa scopul încercărilor transformatorului după reparare. incat viteza de reactie a unui operator uman este insuficienta pentru a transmite o comanda necesara in timp util. Le intalnim in forma monofazata sau trifazata.

umplerea cu ulei.  deconectarea trafo echipate cu întreruptoare în ambele circuite se face mai întâi pe partea sarcinii apoi pe partea alimentarii. La executarea manevrelor de cuplare sau decuplare trebuie respectate următoarele reguli:  scoaterea de sub tensiune a traformatorului se face prin deschiderea mai întâi a întreruptorului si apoi a separatorului iar la cuplare se face invers. nivelul şi culoarea uleiului. starea silicagelului din filtrul de aer. montarea conservatorului şi accesoriilor. iar dacă se cuplează în paralel două trafo se respectă condiţiile de cuplare în paralel.1 GENERALITĂŢI În activitatea de exploatare se disting două aspecte diferite: . La o verificare periodică se urmăreşte: curentul primar şi cel secundar.Capitolul 1: EXPLOATAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE 1. funcţionarea releelor de protecţie. În timpul funcţionării. supravegherea periodică prin examinare vizuală se referă la starea cuvelor si a elementelor de circulaţie a uleiului. sarcini active si reactive. legăturilor la borne.operaţiile si manevrele ce se execută prin punerea sau scoaterea din funcţiune a transformatoarelor. starea izolatoarelor. montarea accesoriilor de pe cuva şi capac. citirea instrumentelor de măsură. legătura la priza de pământ. temperaturi. montarea radiatoarelor. montarea izolatoarelor. b). temperatura uleiului. . supravegherea curentă care se referă la gradul de încărcare. montarea circuitelor auxiliare de protecţie şi măsurare. starea barelor şi cablurilor de legătură precum şi a celorlalte legături electrice aferente transformatorului. tensiunea primară si cea secundară. La punerea în funcţiune a transformatoarelor se vor respecta etapele procesului de montare: montarea căruciorului.supravegherea funcţionării transformatoarelor. frecvenţa. etanşeitatea cuvei. mai întâi se deconectează secundarul după care se manevrează separatorul din primar. iar conectarea în ordine inversă. Personalul de exploatare urmăreşte executarea în termen a tuturor probelor si verificărilor prevăzute de normative. zgomotelor. starea izolatoarelor. tensiuni şi curenţi.  în cazul în care nu este prevăzut întreruptor în circuitul primar. în exploatare. starea uleiului şi a nivelului. relee de protecţie şi semnalizare. a trafo se efectuează următoarele operaţii de supraveghere: a). După montare se fac o serie de încercări si verificări . 5 .

naturală. 20200W. nu se menţin toate conectate în permanenţă.. Daca în post sunt instalate mai multe transformatoare. fie în mod permanent. gama curenţilor procentuali de mers în gol: 1. Pentru funcţionarea lor in paralel trebuie respectate următoarele condiţii:  grupe de conexiuni cu acelaşi indice numeric.  tensiuni de scurtcircuit diferite cu maximum +10% faţă de valoarea medie la toate unităţile ce trebuie sa funcţioneze în paralel. cu miez magnetic cu trei coloane..1. 1600 kVA.. Regimul economic de funcţionare al transformatoarelor Puterea cerută de receptoarele racordate la postul de transformare uzinal variază în cursul a 24 de ore.  raportul puterilor nominale: sub 3:1. a). TRANSFORMATOARE DE PUTERE Transformatoarele de putere coborâtoare din dotarea consumatorului şi pe care acesta are dreptul sa le exploateze. 3. Funcţionarea în paralel În funcţie de puterea cerută de consumator. răcirea în ulei.Y0 – 12. la creşterea sarcinii.  rapoarte de transformare egale. în postul de transformare pot funcţiona în paralel mai multe transformatoare. tensiunea pe partea de joasă tensiune: 380/220 V.. 6%. Momentele conectării si deconectării se stabilesc pe baza regimului economic al funcţionării transformatoarelor. gama pierderilor la mersul în gol: 480W .. fie în mod intermitent.. fiind diferită în perioada de vară faţă de cea de iarnă. ∆ . grupele de conexiuni: Y – Z0 – 5. gama de puteri aparent nominale: S = 100 . gama de tensiuni de partea primară: 6 .. ci la o reducere a sarcinii..12. din contră ele se conectează.4%. cu indici numerici 5 si 11 pot funcţiona in paralel în cazul când conexiunile sunt transpuse în mod corespunzător.2.7 . acel regim de lucru la care pierderile active si reactive de putere si energie din transformatore sunt minime. 3500W. b). gama pierderilor la mersul în scurtcircuit: 2760 . cuplate la barele colectoare prin dispozitivele de anclanşare automate a rezervei (AAR) sau prin sistemul de reglaj automat al puterii transferate (SRAP) în funcţie de curba de sarcină a consumatorului. cu doua înfăşurări.. o parte dintre acestea se deconectează. prezintă următoarele caracteristici:             trifazate. Se consideră drept regim economic.... Transformatoarele aparţinând grupelor de conexiuni. 6 . gama tensiunilor procentuale de scurtcircuit: 4 . instalarea în boxele de transformator din postul de transformare al consumatorului (PT). 20 kV. Y – Y0 . reglajul tensiunii fără sarcină ±5%.

Regimuri anormale de funcţionare  Funcţionarea îndelungata a transformatoarelor este garantata de furnizorul de echipament numai daca .precum si prin efectele electrodinamice asupra miezului magnetic si a bobinajelor. Supraîncărcarea transformatoarelor de putere In exploatare se practica metoda de supraîncărcare a transformatoarelor pe o durata limitata pentru a face fata unor vârfuri de sarcina . Menţinut pe o durata mare. prezintă un interes practic.  d). el conduce la deteriorarea transformatorului.chiar in limitele care merg pana la curentul nominal. temperaturile agenţilor de răcire. valorile maxime admisibile ale înfăşurărilor.  Din contră.care se face cu ajutorul comutatorului cu ploturi cu care este dotat transformatorul. De aceea se prevăd încă din faza de proiectare a instalaţiei respective dispozitive de protecţie reglate sa sesizeze si sa acţioneze in acest sens. Funcţionarea transformatorului la sarcina asimetrica nu prezintă un interes special. Reglajul tensiunii în reţea cu ajutorul comutatorului cu ploturi al transformatorului În ipoteza unei tensiuni constante pe barele de medie tensiune ale postului de transformare. in special cele asimetrice. sub sarcina  cele la care comutatorul se poate manevra numai cu scoaterea lui de sub tensiune.in exploatare sunt respectata condiţiile prevăzute în catalogul constructorului. scurtcircuitele. de la fata locului.  De asemenea pentru izolaţia transformatorului prezintă un pericol mare apariţia unor unde de supratensiune in reţeaua de alimentare.c). 7 . întrucât valoarea curentului ce parcurge înfăşurarea depăşeşte frecvent cu peste 40%valoarea curentului nominal. Din acest punct de vedere exista doua tipuri de transformatoare:  cele la care comutatorul se poate manevra de la distanţă in orice moment. pe barele de joasa tensiune si in punctul de racord al consumatorului tensiunea variază in raport cu sarcina datorită pierderilor de tensiune din transformator şi linie.prin temperaturile ridicate ce apar in înfăşurare . Capacitatea de supraîncărcare temporara a transferului depinde de: sarcina iniţiala. Pentru a o păstra in limitele admisibile este necesara variaţia numărului de spire . e).

fie prin trimiterea impulsurilor de comanda la bobinele de declanşare ale întrerupătoarelor.  starea conservatorului de ulei (analog radiatoarelor.  starea instalaţiei de răcire.  starea aparatelor de pe transformator (siguranţele de străpungere. La apariţia unui defect in interiorul transformatorului trebuie sa acţioneze in funcţie de tipul defectului fie prin semnalizare. ale transformatorului respectiv. cat si prin aparatele indicatoare (ampermetre. Controlul are in vedere:  starea cuvei (daca nu exista găuri .  starea expandorului (analog radiatorului. a dopurilor). 8 . calitatea etanşărilor). deconectând transformatorul de pe sistemele de bare pe care funcţionează.  starea capacului (analog cuvei.1. termometrele)  starea dispozitivului de acţionarea a comutatorului (deteriorării exterioare.Capitolul 2: ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA TRANSFORMATOARELOR DE PUTERE 2. indicatoare de nivel ale uleiului).personalul de exploatare are obligaţia ca in timpul fiecărei ture sa facă un control exterior al stării tuturor elementelor componente ale transformatorului. la depăşirea mărimilor electrice prescrise si care previn personalul de exploatare in vederea luării unor masuri operative. in plus starea buloanelor de strângere). etanşeitatea. pierderi de ulei pe la flanşa )  starea circuitelor secundare (de protecţie. semnalizare si comanda). scurgeri de ulei. voltmetre.  starea radiatoarelor (analog cuvei. măsura. rugină.  starea bornelor (izolatoarelor de trecere de înalta si joasa tensiune.  apariţia zgomotului inadmisibil in miezul magnetic (care presupune: slăbirea presării îmbinărilor. INTRETINEREA TRANSFORMATOARELOR Pe parcursul funcţionării transformatoarelor de putere . in plus starea robinetelor. atât vizual. străpungerea sau distrugerea garniturilor izolante la îmbinări).turtiri. in plus starea indicatorului de nivel al uleiului). spargeri ale porţelanului). releul de gaze. termometre. in plus integritatea membranei şi starea dopului de aer).

 Pentru identificarea acestor părţi componente. 2-cuvă cu radiatoare. Procesul tehnologic al reparării cuprinde următoarele faze importante:          izolarea electrică a transformatorului de restul instalaţiei. 7buşon pentru luarea probelor de ulei. încercări. în figura 1 se reprezintă un transformator în ansamblu. cuplarea la reţea prin executarea operaţiilor indicate în foaia de manevră întocmită în acest scop. demontarea transformatorului. decuvarea şi demontarea părţii active. 6-robinet golire. 3cărucior de transport. 9 . precizânduse defectele observate în timpul exploatării sau indicându-se tipurile de protecţii care au acţionat la deconectarea transformatorului. 5-buşon pentru curăţirea cuvei. Apoi se eliberează autorizaţia de lucru echipei de reparaţii. ridicarea izolării. demontarea subansamblelor. demontarea radiatoarelor. 1. a). refacerea legăturilor la instalaţia electrică. deplasarea transformatorului din boxă sau celula la atelierul de reparaţii. de către personalul de exploatare al staţiei sau al postului respectiv. 14-termometru de contacte. reinstalarea transformatorului în boxă sau în celulă. 11conservator. 12-nivelă de ulei. Fig. Vedere de ansamblu a unui transformator de putere de 1000 kVA. în baza foii de manevră. Demontarea transformatorului. 8-izolator IT. 10termometru cu mercur. 9-izolator JT. desfacerea legăturilor electrice de la borne.2 REPARAREA TRANSFORMATOARELOR Repararea transformatoarelor se efectuează numai după retragerea lor din exploatare. 1-capac. 4-bornă de punere la pământ. 15-cutie de borne. 100 kV.2. deşurubări şi desfacerea legăturilor electrice. Demontarea transformatorului comportă următoarele operaţii:      evacuarea uleiului. 13filtru de aer.

Se aduce cârligul macaralei la centrul înfăşurării şi se agaţă de el înfăşurarea cu ajutorul funiei legate de gheară în aşa fel încât în timpul ridicării să atârne de cârlig strict vertical. Fig. Între tijele ghearelor şi înfăşurare se introduc făşii de carton preşpan şi apoi se leagă toate ghearele împreună cu înfăşurarea. se leagă cu frânghie şi se agaţă de cârligul macaralei după care se deşurubează buloanele de pe flanşa inferioară. 5-cornierele crucii.  Deşurubarea începe cu capacul cuvei. se scoate de pe miezul magnetic toată izolaţia inferioară. se face după ce s-a desfăcut legătura de la partea inferioară. Se recomandă ca în prealabil să se schiţeze poziţia prizelor şi a pieselor de fixare. cât si în cea de joasă tensiune şi să se numeroteze atât prizele cât şi plăcile de fixare. astfel încât gheara să prindă numai înfăşurarea respectivă. în care scop înfăşurare se ridică puţin cu o rangă în acel loc. După scoaterea tuturor înfăşurărilor. 6corniere laterale de consolidare. 4-nervură.  Demontarea subansamblurilor începe prin demontarea izolatoarelor care până la 35kV.  Decuvarea înseamnă scoaterea părţii active din interiorul cuvei şi aşezarea ei pe suporţii din traverse de cale ferată. apoi se desfac legăturile de izolatoare de trecere. Ghearele trebuie introduse exact sub coloane distanţatori. În cazul evacuării parţiale. punându-se dedesubt o tavă din tabla de oţel pentru colectarea uleiului ce se prelinge de pe partea activă. Evacuarea uleiului se poate face total sau parţial în funcţie de starea lui şi de caracterul volumul reparaţiei. în care scop se leagă de ele etichete cu numerele corespunzătoare. 2. Pentru scoaterea înfăşurărilor se utilizează nişte gheare ca cele din figura 2. atât în partea de înaltă tensiune. aşezându-se în ordinea scoaterii pe stelaj. la intervale mici în sensul înălţimii. Dispozitiv pentru scoaterea şi montarea înfăşurărilor a-gheară. cu ajutorul macaralei este necesar sa se supravegheze ca nici o parte să nu se agaţe de pereţii cuvei. 1-prezon. 10 . care se aşază în cruce una faţă de alta. cu ajutorul unei funii. 3-placă pentru întărirea ghearei. 2-tija ghearei din cornier. acesta se scurge până la nivelul jugului de sus al miezului magnetic. b-cruce. În timpul ridicării. precum şi la comutatorul de prize.  Demontarea părţii active începe cu demontarea prizelor şi a comutatorului de prize. ridicându-se ţeava de pe capac. Apoi se demontează expandorul prin desfacerea legăturii sale de la partea superioară. prin demontarea piuliţelor care strâng clemele de presare ale izolatoarelor.

Mai întâi se închid robinetele radiatoarelor.c. în galeti. Demontarea radiatoarelor (cele detaşabile). etc. spiralate. Schema de măsurare a tensiunii pe pachetele miezului magnetic  Măsurarea rezistenţei în c. După bobinarea primului strat. 11 . peste care se trec spirele stratului următor ca în figura 5. b). Repararea miezului magnetic  Măsurarea pierderilor în gol. se ridică.  Măsurarea tensiunii între tolele marginale si pachetele miezului magnetic (figura 3) înfăşurarea de control fiind sub tensiune. Pe flanşele radiatoarelor se montează fie flanşe oarbe. Fig. 3. consolidându-se spirele marginale cu hârtie. Se deplasează radiatorul cu atenţie de pe prezoane. se deşurubează cele patru piuliţe ale flanşei inferioare şi ale celei superioare. se asază izolaţia între straturi din hârtie de cablu. care sa asigure magnetizarea completă a miezului aşezată pe coloanele miezului peste care în prealabil se înfăşoară foi de carton de preşpan cu grosimea de 2 mm şi se fixează cu bandă groasă de bumbac.05 mm)  Rebobinarea înfăşurărilor – transformatoarele de putere aduse la reparat pot avea înfăşurări de diverse tipuri (continue. fie dopuri de lemn. se transportă şi se aşază pe podea. care constituie izolaţia faţă de miezul transformatorelor. Repararea înfăşurărilor Pentru remedieri. În figura 4 este reprezentată o bobină cilindrică în doua straturi cu doua conductoare în paralel. a izolaţiei între tolele diferitelor pachete c). înfăşurările transformatorului sunt supuse unei tehnologii de reparaţie care constă în:  Pentru scoaterea izolaţiei de pe conductor.). acesta se trece printr’o clemă corespunzătoare secţiunii conductorului. folosindu-se o înfăşurare de control. Ele se scot după scoaterea părţii active. bobine spiralate scurte. Bobinarea se execută pe şabloane sau direct pe cilindrul de pertinax.  Reizolarea conductorului se face manual sau cu maşini de izolat dacă (pentru izolare se utilizează hârtie de cablu cu grosimea de 0.

aceasta se curăţă în interior minuţios. conservatorul de ulei. 2-înfăşurare magnetizare. expandorul. aceste operaţiise fac în cuva transformatorului. Înainte de închidere. roţile. adică: cuva. Înainte de coborârea înfăşurării în cuvă. La locurile de reparaţie. de regulă. se instalează termocupluri sau termometre cu o rezistenţă în interior. se îndepărtează rămăşiţele de ulei. radiatoarele. Consolidarea cu hârtie a spirelor marginale la înfăşurarea cilindrică stratificată: 1-cilindru de pertinax. iar în exterior termometre.remontarea se face după releveul întocmit la demontarea înfăşurărilor. vid 1de de de 8-  Remontarea înfăşurărilor pe miezul magnetic . se şterge cu o cârpă uscată care nu lasă scame. reparate si pregătite pentru montare toate părţile exterioare ale transformatoarelor. 7-pompă de vid. Fig. 12 . 5-vacuummetru. bornele. Se racordează cuva la o instalaţie de vid. sunt revizuite. 6. conform schemei din figura 6. 3-condensator vapori. Remontarea transformatorului După asamblarea părţii active. d). Schema instalaţiei de pentru uscare sub vid: transformator. 4-hârtie de cablu pentru consolidarea spirelor marginale. capacul. garniturile de etanşare. robinetele. etc. 2-izolaţia dintre straturi. 5. comutatorul. instrumentele de măsură. 4. realizând încălzirea prin metoda pierderilor prin inducţie în pereţii cuvei. presarea definitivă. impregnarea şi coacerea.  După confecţionarea înfăşurărilor urmează uscarea.Fig. 6-ventil reducere. Bobina cilindrică în două straturi Fig. 3-conductor. termometre.

Maximală uzurii normale sau a suprasarcinilor de durată sau a insuficienţei răcirii. a izolaţiei între tole pătrunzător sau lipsa garniturilor la jug 13 . diferenţială şi maximală supraîncălziri datorită curenţilor de scurtcircuit din zonă topirea suprafeţelor contractelor la comutatoarele cu ploturi defectarea izolaţiei între toluri semnalizează protecţia de deteriorarea buloanelor gaze miros specific strângere. diferenţială. scurtcircuit la borne sau la comutatorul de prize funcţionează protecţiile de defectele de montaj. deteriorarea tolelor funcţionează protecţiile: de deteriorarea izolaţiei între spire datorită îmbătrânirii în urma gaze. diferenţială şi maximală precedent: în plus.Capitolul 3: Defectele transformatoarelor de putere. funcţionează protecţia de distrugerea capetelor de ieşire gaze din cauza arcului care apare în punctul de întrerupere funcţionează protecţia de gaze iar la transformatoarele cu neutrul legat la pământ şi protecţia diferenţială defectarea izolaţiei principale datorită îmbătrânirii sau existenţei fisurilor. Tipul defectului Modul de recunoaştere a defectului lucrează releul de gaze Cauzele posibile scurtcircuitarea locală a tolelor de oţele scurtcircuit între spire îmbătrânirea lacului izolant al tolelor. umezirea uleiului întreruperea în înfăşurări străpungerea la masă scurtcircuit între înfăşurările fazelor funcţionează protecţiile: de aceleaşi cauze ca în cazul gaze. gaze.

La transformatoarele monofazate de putere aparenta sub 500VA. prezentate in figura 1 a si b. bi-. Utilizarea tolelor de otel aliat cu siliciu asigura reducerea simtitoare a pierderilor in fier. Miezul magnetic serveste ca drum de inchidere a fluxului principal al transformatorului. 14 . infasurarile primara si respective secundara . daca transformatorul este scufundat in ulei.Capitolul 4: Elemente constructive de baza ale transformatorului electric. miezul magnetic este construit din tole de otel electrotehnic aliat cu siliciu (~4%). Cel mai simplu dintre acestea este desigur monofazat. Strangerea tolelor la asemea transformatoare se realizeaza prin nituri. isolate intre ele cu lac. Transformatorul electric poate fi mono. cuva. Miezul magnetic are doua parti principale : coloanele si jugurile.35 mm.sau n-fazat. La transformatoarele de putere utilizate la frecventa industriala. cu o grosime a tolelor de 0. Miezul electric al tramsformatorului monofazat prezinta doua variante constructive. iar sectiunea transversala a jugurilor sau a coloanelor este un patrat sau un dreptunghi. tri. Transformatorul electric monofazat de putere (utilizat in sistemele de actionari sau instalatii energetice) are urmatoarele elemente constructive de baza:    miezul magnetic . in functie de reteaua de alimentare si de cerintele consumatorului. tola se taie dintr-o bucata cu ajutorul unei prese. pentru a se putea introduce infasurarile transformatorului. avandu-se grija de a se realize o taietura dintr-o coloana.

Infasurarile se izoleaza intre ele ( prin zone de aer sau straturi izolatoare din diferite materiale – prespan.2)  Infasurarile transformatorului monofazat. in scopul micsorarii dimensiunilor transversale la o suprafata data (fig.2) mai exact infasurari cilindrice coaxiale. infasurarea de joasa tensiune fiind de diametru mediu sau mic. etc. coloanele si jugurile se taie separate ( fig. Infasurarile constau in spire circulare realizate din conductoare isolate de cupru sau aluminiu. polivinil. iar infasurarea de ianlta tensiune inconjurand pe cea de joasa tensiune. Strangerea tolelor in pachet compact se realizeaza prin butoane isolate fata de tole si saibe magnetice de presare sau prin infasurare cu chinga din bumbac. infasurari alternate (fig.3) in care pe inaltimea unei coloane alterneaza parti din infasurarea de joasa tensiune cu parti din infasurarea de ianlta tensiune. Dupa pozitia reciproca a celor doua infasurari ale transformatorului se deosebesc doua tipuri de infasurari:  infasurari concentrice (fig. Cuva.transformatoare uscate. pentru a se realize o mai rationala utilizare a foilor de tabla din care se taie tolele necesare miezului. 2). transformatoarele se impart in mai multe categorii. pentru a se asigura o mai buna inscriere intr-un cerc. cu racier naturala sau artificiala la care infasurarile se afla aer liber (constructie larg utilizata indeosebi pentru unitati sub 1 kVA). Acest lucru usureaza si introducerea infasurarilor si realizarea miezului. in 15 .La transformatoarele monofazate de putere mai mare. Se deosebesc: . Din punct de vedere al modului de racier. cele doua infasurari extinzanduse pe toata inaltimea coloanei.) si fata de coloane si juguri. Sectiunea transversala a coloanelor si jugurilor in acest caz poate fi mai complicate decat un patrat sau un dreptunghi.

Pentru asigurarea permanenta a umplerii cuvei cu ului. transformatoare in ulei cu raciere naturala. cat si prin imbunatatirea racirii infasurarilor. in care miezul magnetic si infasurarile sunt cufundate intr-o cuva umpluta cu ulei (constructie utilizata current in scara 1 – 1000 kVA). De obicei.4) Cuva are de obicei (la puteri mai mari de 100kVA) o serie o serie de nodule exterioare sau de tevi pe partile frontale. transformatoare in ulei cu racier artificiala in exterior cu aer sau cu circulatie artificiala si racier artificiala a uleiului ( constructie utilizata la foarte mari puteri). Cuva transformatorului in ulei se realizeaza din tabla de otel (fig. Uleiul din cuva joaca un rol important atat prin calitatile izolatoare mult mai bune decat ale aerului. care preia totodata si variatiile de volum ale uleiului datorate variatiei temperaturii de functionare. Acest vas se numeste conservator de ului. izolatoarele sunt realizate din portelen. 16 . Pe capacul cuvei se fixeaza si izolatoarele de trecere a consuctoarelor care stabilesc legatura intre infasurarile transformatorului si retelele exterioare. in scopul maririi suprafetei de raciere. avand dimensiuni si forme care depend de tensiunea de functionare a infasurarii pe care o deserveste. de asemenea cu ulei. pe capacul cuvei se afla un vas umplut in parte.

spirele infasurarii secundare vor fi strabatute de un flux fascicular creat de curentul primar.m. atunci w1i1 reprezinta solenatia primara instantanee care produce un camp magnetic de excitatie. infasurarea secundara va fi strabatuta de un current i2. atunci exista si o solenatie secundara instantanee w2i2 care produce un camp suplimentar. Prin urmare. atunci cand se va face abstractie de pierderi. Daca la bornele ax este legat un receptor de current alternative.Campul magnetic de excitație și de reacție a transformatorului electric. infasurarea AX – denumita infasurare primara – va absorbi un current i1 de la reteaua electrica de alimentare si va produce un camp magnetic ale carui linii de camp se vor inlantui si cu cealalta infasurare – denumita infasurare secundara. atunci circuitul secundar este inchis. valoarea puterii ceruta de receptor. si sub actiunea t.m. Asadar. si va aparea o anumita tensiune la bornele ax ale infasurarii. transformatorul absoarbe prin infasurarea primara puterea u 1i1 de la reteaua de alimentare si cedeaza puterea u 2i2 pe la bornele infasurarii secundare. fiindca suprapunerea efectelor nu este posibila. transformatorul schimba valoarea tensiunii u1 a retelei de alimentare in valoarea u2 care convine receptorului conectat la bornele infasurarii secundare a transformatorului. Cele doua campuri se suprapun intr-un camp magnetic rezultant . Acest flux fascicular este variabil in timp. In consecinta. In consecinta. numit camp de reactie. induse. Functionarea transformatorului electric se bazeaza pe legea inductiei electromagnetice.e. Se presupune ca cele doua infasurari au acelasi sens de infasurare pe coloana si au bornele de inceput A. produs evident de solenatia rezultanta w1i1 + w2i2. ca si curentul i 1.e. respective a si bornele de sfarsit X. si anume a inductiei mutuale intre doua circuite immobile unul fata de celalalt. in spirele infasurarii secundare se va induce o t. fara sa schimbe. In figura 5 este reprezentata schema principala a unui transformator monofazat. Tensiunea aceasta poate fi mai mare sau mai mica . 17 . Datorita saturatiei magnetice nu se poate sti ce proportie din inductia magnetica intr-un punct oarecare al campului resultant este produsa de solenatia primara si ce proportie este produsa de solenatia secundara. respective x. Daca w1 este numarul de spire al infasurarii primare. in functie si de numarul de spire ale infasurarii secundare. Daca la bornele AX se aplica o tensiune oarecare u1 a unei retele electrice de current alternative. iar la bornele receptorului tensiunea ia valoarea u2. Daca w2 reprezinta numarul de spire ale infasurarii secundare si daca presupunem transformatorul in sarcina.

Reluctanta portiunii cuprinse in miezul magnetic este variabila odata cu starea de saturatie a miezului. parte prin miez. Solenatia corespunzatoare acestei linii de camp este evident suma solenatiilor primara si secundara. putem stabili unele concluzii importante.6). dand niste fluxuri totale. denumite linii de camp ale campului magnetic de dispersie ale infasurarii secundare in raport cu infasurarea primara.Totusi. Astafel. Daca analizam reluctanta unui tub de forta oarecare a acestui camp. parte prin aer si care se inlantuie numai cu spirele infasurarii primare. Liniile campului magnetic util dau prin sectiunea transversala a miezului magnetic fluxul fascicular. maximum cateva sutimi din reluctanta portiunii din aer a tubului de forta considerat. cu o eroare cu totul neinsemnata. Liniile campului de dispersie a infasurarii primare in raport cu infasurarea secundara se inched parte prin aer. urmarind spectrul liniilor unitare ale campului magnetic resultant (fig. asa cum rezulta imediat din aplicarea legii circuitului magnetic de-a lungul unei linii de camp util. 18 . Acest flux se inlantuie si cu spirele infasurarii primare si cu spirele infasurarii secundare. liniile campului magnetic util sunt datorita solenatiei rezultante w1i1 + w2i2. In consecinta. Evident. remarcam ca reluctanta lui totala este suma intre reluctanta portiunii din aer si reluctanta portiunii din miezul magnetic. pe care le vom denumi linii ale campului magnetic de dispersie a infasurarii primare in raport cu infasurarea secundara. parte prin aer si care sunt inlantuite numai cu spirele infasurarii secundare. chiar in situatia unei saturatii relative pronuntate a miezului magnetic. c) linii de camp care se inched parte prin miezul magnetic. observam ca liniile de camp se pot imparti in trei categorii: a) linii de camp cuprinse in intregime in miezul magnetic al transformatorului si care se inlantuie cu ambele infasurari pe care le vom denumi linii ale campului magnetic util. b) linii de camp care se inched parte prin miezul magnetic. la reluctanta portiunii sale din aer. care nu este afectata de saturatia miezului magnetic. reluctanta portiunii din miez reprezinta cateva miimi . Insa. reluctanta tubului considerat se reduca.

7 a) ale caror infasurari primare sa fie conectate in stea sau in triunghi si ale caror infasurari secundare sa fie. legate in stea sau triunghi. Se pot. Daca acum desfiintam jugurile miezului magnetic al fazei B. 2 si 3 se pot reuni intr-o singura coloana. In felul acesta se ajunge la constructia compacta trifazata din figura 8 b cu trei coloane si sase juguri. Daca trei transformatoare monofazate se plaseaza unul fata de altul. transformatorul trifazat are aceleasi elemente constructive ca si cel monofazat. a miezurilor cu trei coloane si doua juguri se poate lamuri cu ajutorul figurii 8 a. in general justificare. cu trei coloane in acelasi plan. suma fluxurilor magnetice utile a celor trei faze este nula. Astfel se pot folosi trei transformatoare monofazate separate (fig. Insa in sistemul trifazat simetric.Particularitati constructive si functionale ale transformatoarelor trifazate Pentru transformatoarele utilizate in retelele trifazate de current alternative sunt mai obisnuite doua variante constructive. pe de alta parte. de aceea in coloana comuna fluxului magnetic va fi totdeauna nul si necesitatea unei asemenea coloane nu mai are. Acest tip constructive are o mare raspandire practica. pentru toate transformatoarele trifazate. Posibilitatea utilizarii. 19 . folosi si constructii trifazate compacte (fig. insa conduce la o nesimetrie magnetica care poate avea uneori unele consecinte negative la exploatarea transformatoarelor. axele coloanelor fiind plasate la 120 grade. Miezul magnetic compact cu trei coloane in acelasi plan se realizeaza din tole stantate de forma dreptunghiulara. atunci coloanele 1. de asemenea. In rest. asa cum este indicat in figura. atunci obtinem o constructie si mai simpla si mai economica.7 b si c) avand acelasi miez magnetic pentru toate fazele.

9. Montaj pentru măsurarea raportului de transformare K=V1/V2 20 . la mersul în gol al transformatorului. În timpul încercărilor trebuie luate toate măsurile de NTS. unde nu se poate măsura tensiunea de fază . R60/R15 se numeşte coeficient de absorbţie. măsurarea rezistenţelor de izolaţie a înfăşurărilor Rezistenţa de izolaţie de măsoară între fiecare înfăşurare şi masă între înfăşurări (figura 8). Aparatele de măsurat trebuie să aibă clasa de precizie 0.5. Montaj pentru măsurarea rezistenţei de izolaţie a înfăşurărilor transformatorului. b). Încercările transformatorului trebuie să se efectueze în ordinea prezentării lor: a). Fig. se face măsurarea tensiunii între faze. fiind unul dintre criteriile de stabilire a gradului de umiditate a înfăşurărilor . Fig.Capitolul 5: ÎNCERCĂRILE TRANSFORMATORULUI DUPĂ REPARARE Scopul acestor încercări este de a controla calitatea reparaţiei şi de a preciza parametrii transformatorului reparat. Raportul de transformare nu trebuie să difere de cel indicat de întreprinderea constructoare cu mai mult de 0:5%.2 sau 0. Valorile măsurărilor se compară cu cele indicate de întreprinderea constructoare. Verificarea raportului de transformare Se face pe toate fazele şi toate prizele transformatorului. Raportul acestor citiri. 8. Indicaţiile megohmmetrului se citesc după 15 şi 60 de s. trecând comutatorul de prize prin toate poziţiile sale. Raportul de transformare se determină cu ajutorul montajului din figura 9 şi valoarea să se obţină făcând raportul între tensiunea fazei din primar şi cea din secundar (măsurată la bornele omoloage). Pe partea de înaltă tensiune.

10. Tensiunea de încercare se aplică în modul următor: se aplică brusc 50% din valoarea tensiunii de încercare. măsurându-se pe rând. care se manifestă atât prin zgomote caracteristice. intersecţia lor determină vârful b al triunghiului tensiunilor din secundar. 10). vârful a fiind suprapus peste A. Transformatorul se consideră bun. d). Verificarea se face în doua feluri:  cu tensiune aplicată. Fig. apoi treptat. Verificarea rigidităţii dielectrice la izolaţiile transformatorului Această încercare are drept scop verificarea izolaţiei unei înfăşurări faţă de masă sau faţă de alte înfăşurări. Luându-se o anumită scară pentru tensiuni. Verificarea grupei de conexiuni Se scurtcircuitează bornele A-a şi se alimentează bornele de înaltă tensiune cu o tensiune de 200 … 400 V. apoi se scade treptat până la 0. Topograma tensiunilor În figura 11 este arătată prima metodă. se trasează topograma tensiunilor între faze de pe primar şi cu vârful compasului în B şi cu deschiderea b-B se trasează un arc de cerc. 21 . apoi cu vârful compasului în C şi cu deschiderea b-C se trasează cel de-al doilea arc de cerc. c-C. fiind cea mai utilizată pentru transformatoarele de putere din dotarea consumatorilor. dacă în timpul probelor nu se produc conturări sau străpungeri. c-B. se determină şi vârful c.  cu tensiune indusă. acesta se menţine un minut. tensiunile între bornele: b-B. Proba se execută după trecerea a cel puţin 3 ore de la umplerea cu ulei a transformatorului. cât şi prin oscilarea pronunţată a acelor aparate de măsură. până se atinge valoarea tensiunii de încercare. În mod analog. b-C.c). Măsurând cu raportorul unghiul a dintre doua laturi omoloage din primar şi secundar se determină grupa de conexiuni împărţind această valoare a unghiului la 30o (fig.

1TC. A1A2-ampermetre. 11. bornele de înaltă tensiune fiind în gol.Fig. În acest moment se citesc: tensiunea de scurtcircuit Usc în V şi Psc în W (prin metoda celor doua wattmetre). Tensiunea aplicată se creşte treptat. Fig. W 2-wattmetre. A1. R-rezistenţă de protecţie. Încercarea de scurtcircuit Se face cu scopul de a verifica tensiunea procentuală de scurtcircuit usc% pierderile în scurtcircuit Psc. A3ampermetre. f). Încercarea de mers în gol Se face cu scopul de a determina curentul procentual de mers în gol i 0[%] şi pierderile de mers în gol P0 în W. şi Montajul este cel indicat în figura 12. e). Fig. 22 . 2TC-transformatoare de curent. Montaj pentru încercarea în scurtcircuit a transformatorului: TRtransformator trifazat reglabil. W 1. 2TC-transformatoare de curent. 1TC. T-transformator ridicător. Montaj pentru încercarea în gol a transformatorului: TP-transformator de încercat. TP-transformator de încercat.12. A2. W 2-wattmetre. W 1. ATeclator.12. Montaj pentru verificarea rigidităţii dielectrice a izolaţiei transformatorului prin metoda tensiunii aplicate: TP-transformatorul de încercat. până când indicaţiile ampermetrelor ating valoarea curentului nominal. Se aplică tensiunea nominală pe partea de joasă tensiune. Montajul este cel indicat în figura 12.

La măsurarea prin metoda ampermetrului şi voltmetrului (figura 13) se procedează astfel: se scoate reostatul R2 şi se introduce R1. a înfăşurărilor transformatorului: TP-transformatorul de încercat. pe fiecare fază şi pe fiecare priză. Înainte de măsurarea raportului C2/C50. Fig. punţii universale Wheatstone sau prin metoda ampermetrului si voltmetrului. Măsurarea se face cu dispozitivul pentru controlul umidităţii. Se face cu ajutorul punţii duble Thomson. B-baterie. A-ampermetru. Măsurarea unghiului de pierderi dielectrice a izolaţiei înfăşurărilor Această măsurare (figura 14) se efectuează cu puntea Scherring. este utilizată numai pe partea de înaltă tensiune a transformatorului. conform instrucţiunilor de folosire a acestuia. adică C2/C50. i). mV-milivoltmetru. Determinarea raportului C2/C50 În afară de coeficientul de absorbţie R60/R15 şi de tangenta unghiului un alt criteriu pentru aprecierea umezelii înfăşurărilor îl constituie şi raportul capacităţilor la frecvenţele de 2 şi 50 Hz. Montaj pentru determinarea tangentei unghiului la transformatorul de putere. Aceasta nu trebuie să depăşească cu mai mult de 30% valoarea dată de întreprinderea constructoare. Fig. Montaj pentru măsurarea rezistenţei în c. Rezistenţa se măsoară pe fiecare înfăşurare. Rezistenţele înfăşurărilor diferitelor faze pe acelaşi plot nu trebuie să difere între ele sau faţă de datele prevăzute de întreprinderea constructoare cu mai mult de 2%.c. trebuie să se măsoare rezistenţa de izolaţie a înfăşurării transformatorului. deoarece la valori reduse ale acesteia dispozitivul dă erori inacceptabile. 23 . apoi se conectează K şi se stabileşte valoarea curentului în limitele scalei aparatului. h). Tangenta unghiului de pierderi dielectrice serveşte drept criteriu pentru stabilirea gradului de umiditate a înfăşurărilor. K1-comutator cu doua poziţii.13. R2-rezistenţe reglabile. Măsurarea rezistenţelor înfăşurărilor în c. având tensiunea de 10 kV.c.14. R1.g). Puntea.

XII – a. Clasa a XI. 1996. Constantin Neguş. Bucureşti. 24 .Bibliografie: 1. Editura Didactică şi Pedagogică. “Instalaţii si echipamente electrice”. Nicolae Mire.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful