1.3.

1 Conceptul de turism
Considerat de multi expe$ in domeniu ca fiind un fenomen specific epocu contemporane, turismul, ca activitate economica i sociala s-a conturat catre finele secolului al XIX-lea tot in acea perioada s-au facut unele incercari de definire caracteristicilor sale. i evidentiere a

in prima jumatate a secolului al XX - lea, turismul a evoluat lent: pe de o parte datorita

celor doua conflagratii mondiale care -au pus amprenta asupra fenomenului denumit turism $i, pe de alta parte, crizelor economice cu impact asupra mtregii viefi economice i sociale. Aparifia i derularea acestor factori perturbatori a fost atat de puternica incat au contracarat efectul factorilor care ar fi favorizat dezvoltarea turismului: cr terea gradului de civilizape, construirea unor obiective turistice antropice, progresele manifestate in domeniul mijloacelor de transport, modernizarea infrastructurii cailor de comunicapi, descoperirile arheologice, preocuparea tot mai susfinuta pentru petrecerea timpului tiber $i altele. Turismul este definit ca fiind , o forma de recreere a/aturi de alte activitap i forme de
49

petrecere a timpului liber"

destinat:ii.

totodata turismul presupune mi care temporala a oamenilor spre

destinatii situate in afara r edintei obi$nuite $i activitafile desr urate in timpul petrecut in acele

Desigur, o astfel de definire acopera componentele de baza ale fenomenului denumit

turism, dar nu ofera o viziune completa a intregului fenomen.

0 abordare mai larga, reflectand conpnutul i complexitatea fenomenului turistic este redata in Micul dicponar enciclopedic50: ,turismul reprezinta o latura a sectorului terpar al

economiei, unde activitatea prestata are ca scop organizarea i desfli$urarea ci:iliitoriilor de agrement, recreere sau a deplasarilor de_ persoane Ia diferite congresei reuniuni; include toate activita{ile necesare satisfocerii nevoilor de consumi servicii ale turi$tilor".

t'l:,

Ca orice definitie, nu este perfecta nici aceasta, dar prin aria de cuprindere reprezinta un

progres in incercarea de a surprinde mai extins fenomenul ca atare. Aplicand metoda inductiva, urmarind sa refinem cele mai importante elemente care caracterizeaza fenomenul, pentru a contura o definipe cat mai acceptabila, vom avea in vedere urmatoarele:

persoanele se deplaseaza in cursul unei calatorii; deplasarea are o durata limitat8; sejurul nu evolueaza spre o re edinta definitiva; deplasarea se face in afara re edintei permanente. Astfel, conform propunerii pre!2edintelui Asociapei Intemaponale a ExpeJ1ilor $tiinpfici in Turism51 ,Poote

fi

considerat turist na{ional orice persoanli care viziteaza un Joe ce nu

constitue domiciliul sau obi$nuit, situat fn interiorul , iirii sale de re$edinfii, $i avdnd un scop t diferit de ace/a al exercitiirii unei activita{i remunerate $i efectuand o $edere cu o durata de eel pu{in o innoptare (adicii 24 de ore). " Definipa de mai sus acopera o plaja mai larga a fenomenelor, scolfuld in relief faptul ca turismul constitue , un ansamblu al relatiilor i faptelor" care iau n tere prin deplasarea unei sau unor persoane in alt loc decat in rezidenta permanenta. Organizatia Mondiala a Turismului (OMT), luand in considerare rolul i importanta economico sociala a turismului intern (national) a avansat urmatoarea definipe: ,Turismul este ansamblul relafiilor $i faptelor constituite din deplasarea $i sejurul persoanelor pentru care locul de sejur nu este nici domiciliul $i nici locul principal al activita, ii profesionale ". 52 t Remardim faptul caprin definirea data de OMT notiunii de ,turist"- se dore te sa fie acoperita i nopunea de, turism" - adica actiunea pe care o intreprinde , un turist", poate fi denumita ,turism". Inventariind nopunile utilizate in definitiile prezentate mai sus, precum calatorie, agrement, ansamblul de activitap pentru realizarea lor, ajungeam la concluzia ca nopunea de turisrn, cat ide turist, pot fi interpretate in mai multe sensuri: calatoria unei persoane pentru placerea sa proprie; calatoria pentru cuno tere i descoperire a fenomenelor naturii; calatorie pentru satisfacerea unei impliniri spirituale de natura religioasa; calatorie pentru a-i amelioara starea de sanatate intr-o stapune balneo-climaterica i altele. Pentru a acoperi i cealalta latura a fenomenului turistic, inca din 1937, Liga Nafiunilor a acceptat definirea turistului strain (international) in urmatoarea formulare: , Orice persoana care se deplaseaza pentru o durata de eel pupn 24 ore intr-o alta tara, diferita de cea in care se afla domiciliul sau stabil"53.

in

anul 1950, Uniunea Intemationala a

Organismelor Oficiale de Turism (U.I.O.O.T.) organizatie transformata ulterior in Organizatia Mondiala a Turismului (O.M.T.), a acceptat definitia ins ita de Liga Natiunilor, introducand o

singura modificare, aceea privind includerea tot in categoria turi tilor i a studen!ilor i elevilor care locuiesc temporar in strainatate. Conform acestei definitii, excursionii i calatorii in tranzit nu trebuie sa fie considerap turi ti. Pentru intelegerea fenomenului i din rapuni metodologice, OMT face urmatoarele precizari:
excursionist - persoana care calator te pentru placere proprie, pe o durata mai mica

de 24 ore;
vizitator- orice persoana care se deplaseaza intr-o alta tara decat cea in care ii are

re edinta permanenta, pentru orice scop, altul decat acela de a exercita o activitate remunerata in tara data Organizatia Mondiala a Turismului (OMT) detaliaza nopunea de calatori, grupandu-i astfel: calatori inclui in statisticile turismului; calatori neinclui in statisticile turismului; Din prima categorie se desprind:

:> turi tii propriu-zi i- care se deplaseaza Ia obiective turistice; :> membrii echipajelor nerezidenti sunt cei ai aeronavelor de linie sau ale navelor de
pasageri stationate in rada porturilor din localitaplor vizitate de turi ti, care recurg Ia serviciile de cazare ale unitaplor hoteliere din tara vizitata;

:> pasageri in croaziere sunt acele persoane care sosesc intr-o tara straina pe nave de
croaziera i care petrec noaptea in afara vasului, chiar daca debarca pentru vizitare o singura zi sau mai multe zile;

:> echipajele sunt acelea care nu sunt rezidente in tara vizitata i care raman in tara
pentru o singura zi;

:> vizitatorii de o zi sunt cei care sosesc i parasesc tara in aci zi, pentru scopuri
profesionale sau alte scopuri turistice, incluzand i vizitatorii tranzitanp pentru o zi pana la/sau de Ia tara de destinape a calatoriei;

:> naponali rezidenp in strainatate i care sunt vizitatori cu innoptare 1n drum de Ia

sau spre tarile de destinatie;
Din grupa a doua fac parte calatorii neincli 'in statisticile turismului:

locuitorii in zonele de frontiera; imigrantii; pasagerii in tranzit; membrii fortelor armate dislocate pe teritoriul altor state; reprezentantii corpului diplomatic i ai consulatelor.

0 categorie aparte de calatori o constitue cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, operandu-se cu un nou concept, acela de , cetatean european". Astfel, toate persoanele statelor membre ale Uniunii Europene au de fapt eel putffi dubla cetatenie - cea a f3rii in care s-au nascut i eventual au rezidenta i cea de cetat:ean european, deoarece statui in care s-a nascut a aderat Ia aceasta organizape regionala care este Uniunea Europeana i se bucura, ca persoana fizica, de una din cele patru libertap statuate in UE -Iibera circulafie a persoanelor, concomitent cu dreptul de rezidenta in oricare dintre statele membre.

1.3.2.1 Industria turisticii

Fara a cadea de acord asupra sensului i ariei de cuprindere a nopunii de industrie turistica, speciali tii din domeniu, apreciaza ca activitafile complexe i implicapile turismului sunt o componenta importanta a economiei, cu particularitaple ei i cu efecte notabile asupra vietii economice i sociale. De ce industrie?: Activitatea complexa a turismului poate fi considerata o adevarata industrie din urmatoarele considerente: Ia des urarea ei participa mai multe ramuri productive menite sa as1gure satisfacerea cerintelor clientilor atat de diferiti ca preferinte i pretenpi; presupune existenta unor active specifice care sunt rezultatul activit3.!:ilor industriale: spapi de cazare, echipamente specifice, asigurarea utilit3.!:ilor - energie electrica i termica, tehnica audio-video, de comunicatii, mijloace de transport, realizarea de cai de comunicatii i altele; pentru susfinerea activitat:ii sunt necesare bunuri industriale i agroalimentare precum mobilier, echipamente pentru amelllYari interioare, produse agroalimentare,

consumabile pentru intretffierea curat:eniei, aparate medicale i instalatii specifice pentru tratamentele balneare; susfinerea turismului cu bunuri i servicii se face cu produse ale multor industrii, produse care nu sunt destinate exclusiv turismului, dar care prin varietatea i calitatea lor determina buna des urare a activitatii turistice.

l1 in literatura de specialitate dar, mai ales in mass-media, turismului ise atribue calitatea
de industrie ftirii fom; in cea mai mare parte aceasta apreciere are acoperire, activitatea turistica in sine are valenfele unei activitati industriale, dar care prelucreaza i valorifica ,materii prime"

naturale sau antropice tara a produce fum La o analiza mai aprofundata vom sesiza faptul ca pentru a-i realiza obiectivele, activitatea turistica produce nu numai fum ci i alte forme de poluare, astfel: pentru a pune in valoare un obiectiv turistic se impun amenajari (drumuri de acces, spapi de cazare, parcari, asigurarea de utilitati i altele) care, de cele mai multe ori au un impact negativ asupra mediului ambiant; , mareea turistica" - polueaza mediu1, reclama un consum mare de energte (combustibili lichizi, gazoi i energie electrica), de bunuri de consum, uneori o risipa partial nejustificata de fonduri banei i materiale, alteori pentru a satisface orgolii, servicii de lux i opulenta pentru categorii restranse de consumatori; obiective1e turistice antropice au de suferit din cauza unor exp1oatari exagerate, impactul asupra lor urmare a numarului mare de turi ti, avand uneori un efect distructiv; pledoaria pentru practicarea unui turism\ ecologic i durabil are ca obiectiv tocmai acoperirea faptica a conceptului de industrie ftira fom. Cu toate acestea, conceptul de industrie turistica s-a impus, este utilizat in literatura de specialitate, in actele normative care reglementeaza aceasta activitate, in publicitate i in activitatea cotidiana a celor implicap in acest sector de activitate.
Industria turisticii - este acea parte a economiei, constituita din totalitatea fntreprinderilor !ji dotlirilor destinate producerii de servicii turistice lntr-o anumitli , ara. t Ca oricare alta industrie, produc{ia turisticii este compusa din ansamblul de faciliti:ifi !ji servicii specijice, realizate cu bunuri achizi,tionate de alte industrii, grupate in diverse variante lntr-un tot unic !fi valorificate in cadrul unei ambianfe specifice de factori naturali !ji antropici dintr-o localitate, zona sau {arii.

Principalele componente ale industriei turistice sunt:

Turi!jtii

intreaga industrie turistica se des oara pentru ei in primul rand i pentru alte categorii de persoane care nu intra in categoria turi tilor, care calatoresc in alt scop, dar, in mod subtil fac i turism. Sunt cuprini in aceasta componenta a industriei turistice vizitatorii, pelerinii, persoanele care-i viziteaza rudele din alta localitate sau din alta tara i care concornitent cu satisfacerea scopului pentru care calatoresc apeleaza Ia o parte din componentele industriei turistice.
Obiectivele !ji produsele turistice

Sunt formate din elemente i fenomene naturale deosebit de atractive, poate chiar unicat prin modu1 de manifestare, puse in circuitul turistic prin acpunile oarnenilor cum ar fi forme de relief, caderi de apa, rezervafii i parcuri naturale, chei ale

cursurilor de apii din zonele montane, masive muntoase in care se poate practica drumepa, alpinismul i sporturile extreme, parcuri, lacuri i altele. - Obiectivele turistice naturale sunt preluate din naturii prin industria turisticii i oferite solicitantilor (turi ti sau vizitatori) in toata complexitatea i splendoarea lor. - Obiective turistice antropice precum sit-uri arheologice i istorice, catedrale, castele, monumente, muzee, galerii de artii, parcuri de distractie, arene sportive, cazinouri, locuri de desf' urare a diferitelor feluri de festivaluri sau evenimente culturalartistice. Obiective turistice antropice, in special cele realizate in ultimele douii secole sunt rezultatul activitiifilor industriale prin conceppe, proiectare, execupe, materialele i utilajele folosite pentru punerea lor in opera Prin industria constructiilor se asigurii accesul la obiectivele antropice (ca i pentru cele naturale) prin construirea de autostriizi, tuneluri,viaducte, etc. Activitiiple de transport: cuprind mij!pace auto proprii unitlijilor de turism, agenpilor turistice, sectorului comercial al companiilor aeriene, mijloacele de transport feroviar, vagoane de clasii sau vagoane dormitor i vagoane restaurant, vase de croazierii, ambarcapuni de agrement, firme de inchirieri de autoturisme, operatori de taximetrie, transportul pe cablu pentru turi ti sau schiori, sanii i alte mijloace cu tracpune animalii din unele statiuni (triisuri). Organizatorii de ciiliitorii sunt: agenpile de turism, agenfiile de voiaj, birourile de informapi turistice, tour-operatorii, administrapile taberelor pentru colari, elevi i studenp, unitiitile organizatoare de activitiifi turistice ale sindicatelor, nucleele de turism din coli, organizapi neguvemamentale care- i propun promovarea ecoturismului sau a turismului tematic, federapi sportive care au preocupiiri i in domeniul turistic. Spapile de cazare: hoteluri, hosteluri, moteluri, case de oaspep, camping-uri, cabane turistice i forestiere, castele, ferme, vase de croazierii, vile i alte tipuri de amenajiiri permanente, semipermanente sau sezoniere (hotel din gheafa). Dotiiri i servicii specifice pentru activitiifi conexe: vom regiisi in aceastii componentii sruile de conferinfe, congrese, training, spectacole (cu asigurarea intregii logistici - iluminat, conexiune la internet, la televiziune prin cablu i prin satelit, aer condiponat, confortul termic, etc.) practicarea sporturilor extreme, a instalapilor de intrepnere a prtiilor de schi, pentru vizitarea p terilor, zborul cu parapanta, unitiiple care comercializeazii o varietate extrem de largii de produse ale unor miirci renumite de confectii, inciiltiiminte, cosmetice, bijuterii, artizanat, obiecte de cult, suveniruri, etc.

Unita, ile de alimenta, ie: restaurante, baruri, fast-food, cafenele, cantine ale stabilimentelor t t balneare, pensiuni agroturistice i altele.
}>

Jnstitufii implicate ln coordonarea industriei turistice. Vom regasi institui ale administrapei publice centrale i locale care au ca obiect de activitate coordonarea industriei turistice, eJaborarea de strategii, reglementari juridice specifice, avizari, autorizari i controluJ activitafilor ce compun industria turistica De asemenea, vom regasi multitudinea de asoci$i, aliante i federai constituite pe genuri de activita care compun industria turistica: hoteJierii, bucatarii i cofetarii, tour-operatorii, cei din domeniuJ agroturismuJui, al st$unilor balneare i altele. Componentele industriei turistice sunt prezentate schematic in figura nr. 1.

1.3.2.2 Industria ospitalitatii

Satisfacerea cerintelor turi tilor, incepand de la cele de repaus cotidian - se pot constitui in componentele cele mai importante ale conceptului de industrie a ospita/itafii . Astfel, hrana, atmosfera de recreere, serviciile de inforrnare, pastrarea bunurilor personate de mare valoare, facilitarea acordarii asistentei medicate in cazul apari ei unor probleme de sanatate, accesul la mijloace de informare in masa sau alte mijloace modeme, servicii balneare i altele, toate urmaresc asigurarea unui sejur cat mai re it. In literatura de specialitate se apreciaza faptul ca toate acestea, in principal, dar i alte feluri de servicii, reprezinta contiflutul industriei ospitalitafii. Trebuie remarcat faptul ca industria ospitalitafii are in conpnutuJ ei i alte industrii - cea mai cunoscuta fund cea hoteliera, dar i produsele realizate de alte industrii precum cea agroalimentara,

a mijJoacelor de transport, de practicare a unor sporturi, instala ile de agrement, intreaga structura de aparate i instalatii folosite in reuniuni, congrese, spectacole, comunicatii mass-media i altele. Componentele industriei ospitalitatii sunt: a. Cazarea hotelierd -industria hotelierd Considerata o cornponenta importanta i distincta a econorniei nafionale, clasificata i detaliata in CAEN (Clasificarea Activita lor din Economia Na onala) pentru a putea fi inregistrata i autorizata pentru func onare, raportare statistica i fiscala, industria hoteliera cuprinde totalitatea proceselor des urate in spatiile de cazare indiferent de marimea i clasificarea lor.

Industria turistica
I

Turi ti

Obiective turistice -Naturale - Antropice

Mijloacele i activitatile de transport - mijloace proprii ale turi tilor -auto - feroviare - aeriene - navale - tractiune hipo - transport pe cablu - taximetre - rent-a-ear

Organizatorii de calatorii - Agentii de voiaj - Agentii de turism - Birouri de informare - Administratia taberelor - Organizatii nonguvemamentale care promoveaza turismul - Federa!ii de transport

"

r-

..
Spatii de cazare - hoteluri - hosteluri - moteluri - campmgun - cabane . - pensiuni turistice -vile - vase de croaziera

.I
Dotari i servicii pentru activitati specifice

..
.
Unitati de alimentatie - restaurante -baruri - fast-food-uri - cafenele - cantine din stabilamentele balneare - pensiuni agroturistice

- sali de conferinte - instalatii pentru schi - parapante - unitati comerciale ale firmelor celebre

t
-

Institutii implicate in coordonarea si controlul activitatii turistice

.

- Minister sau o autoritate centrala - O:ficiul de Protecfie a Consumatorului - Institu!iile de protejare a patrimoniului - Ministerul Mediului

b. Alimenta(ia publied
Activitatea de comercializare a producfiei alimentatiei publice constituie de fapt, continuarea :fireasca a valorificarii produselor in scopul satisfacerii trebuintelor consurnatorului.

Alimentapa publica- componenta a industriei ospitalita.pi indeplinee multiple functii: functia de nutripe; functia de convivalitate; funcpa de loisir; functia de afaceri.
c. Agrementul turistic

Agrementul turistic se poate defini pnn

,ansamblul rnijloacelor, echipamentelor,

evenimentelor i mijloacelor oferite de unitap, stapuni sau zone turistice, capabile sa asigure individual sau unor grupuri sociale o stare de buna dispozipe, de placere, sa dea senzapa unei satisfacpi, unei impliniri, sa lase o impresie i o amintire favorabila".
54

Prin natura sa - agrementul este componenta de baza a activitatii turistice i motivapa cea mai des inta.Inita pentru care turistul intreprinde o ca.Iatorie. Ea indepline te multiple funcpi:

> > >

satisface nevoile de odihna, destindere i rni care a solicitantului; presupune reconfortarea psihica a turistului; pentru organizatorul de calatorii, agrementul turistic este factor de competitivitate, de personalizare a destinapilor i de individualizare a produselor turistice.

(/) Ne propunem in cele ce urmeaza sa prezentam (a cum prorniteam pupn mai inainte) un / punct de vedere asupra ariei de cuprindere a conceptului de , industrie a ospitalitatii", de fapt componente ale ariei extinse ale acestui concept. Cre terea gradului de civilizape, dinamica accesului Ia cat mai variate surse de informapi, mobilitatea tot mai mare a turi lor, apreciata in mass-media intermqionala drept o , maree turistica" (cu parple ei bune, dar i cu suficiente efecte negative) face ca aria de cuprindere a conceptului , industria ospitalitapi" sa se reflecte in aprecierea turi tilor i Ia aspecte care dep esc frontiera spafiului de cazare, a alimentafiei i a zonelor de agrement sau obiective turistice. Fara pretentia de a prezenta exhaustiv componentele spat:iului in care se desf oara circulatia turistica, vom detalia cateva elemente care le consideram ca. ii pun amprenta asupra perceppei , cat de ospitalier a fost sejurul turi tilor intr-o zona".

Componentele industriei ospitalitapi sunt prezentate in figura nr.2

Hoteluri Spatii de cazare

;---

Campinguri

..

Moteluri

Alte spatii de cazare Baruri

"@ --

Restaurante

...... :::
< l.l < I)

Alimentatie publica

'--

.s
..0
<I)

.g
f-

Cofetariicafenele

Fast-food

Alte unitap de alimentafie publica

I

'"C

r-

Amenajari pentru odihna. $i destindere

Amenajrui pentru reconfortare psihica

G)

5 r:: 8'
0

t-

Agrement

Animatie culturala, sportiva sau gastronomica

Tratament balnear

H
biective turistice

J
O

Brandul turistic

i
"Q)
<l.l

Serviciile firmelor de inchiriat echipamente pentru practicarea unor pasiuni

r--

Aeroport

r-

;:l

Punct control trecere frontiera

.s
<I)

'"C

e:a .-=:
u<I)

t--

Locul de sosire

Port fluvial sau maritim

. ..

Varna

G) 0

Statie feroviara

Statie taximetre

83 u

8'
0

I
Starea cailor rutiere
r--

Fluenfa. traficului

r-

Piste pentru biciclete

I-

Starea stafiilor deautobus, tramvai, metrou

t--

Aspectul i starea tehnicli a mijloacelor de transport

Racordarea Ia releaua nationali ti intemationala de tra:fic

f--

Aspecte ale civilizatiei urbane

1-I-

Activitatea polifiei rutiere

Parcarile
f--

---Toalete publice

Zone pietonale permanente, semipermanente sau sezoniere I

:.s.
a 0 "' .Q)
..... .....
r--

r-

clAdirilor i

s .
ca
Q)

:g
.

Spap.ile
._

.s

u
Q)

Poluarea tramei stradale

..._

C mportame locuitorilor pare, az

ij
s:::
0

.--

e0 I-

Diversitatea re\clei comerciale, calitatea serviciilor comerciale

r-

Comequl stradal

r--

Piete agroalimetare

Pavilioane ti actiuni ale wgurilor, cxpoziliilor i saloanelor comerciale

Comportamentul lucritorilor din re\clele comcrciale ,i prestari servicii

Servicii
,._.. rent-a-car i

service auto

f--

Comeq - servicii
I1-

Servicii medicale

Servicii bancare

Servicii de curieratpo ta

Servicii publice calitatea activitilii Iadministraliei publice

t--

Servicii de as1gurare

Siguranta cetiiteanului

'---

Schimb valutar avantajos 31

...

Nivelul pretufilor i tarifelor Ia miirfuri st servicii

...

Fiscalitatea rezonabila

I
Iluminatul public Utilita!i Calitatea apei potabile i funcfionarea canalizarii

Culturasport - turism

Activitatea unitafilor de spectacole artistice isportive

Activitatea punctelor de informare turistica i a surselor de promovare, publicitate

Aprecierea generalaa ospitalitatii zonei

Cat de ospitaliera este zona vizitata i oamenii acelor locuri

Gospodarirea localita!ii rurale

r-

Industria ospitalitatii din spafiul rural (extraurban)

Stareade curatenie a malurilor i cursurilor de apa

Starea potecilor, cailor de acces i a marcajelor turistice

'--

Aprecierea oaspetiJor privind contactele cu oamenii locurilor vizitate

Aprecierea frumusefii locurilor vizitate

Figura liT. 2 Componentele industriei ospitalititii

Aspectele prezentate pot figura intr-o grila de apreciere a gradului de ospitalitate i avem in vedere faptul ca prin asigurarea unei calita!i inalte numai Ia componentele de baza ale industriei

ospitalitrtfii, nu reu im sa-i oferim turistului absolut totul, sa-i sadim sentimentul ca a fost primit cu multa ospitalitate; contactul cu toate celelalte componente (conexe industriei ospitalitapi) pot diminua efectul benefic obfinut in structura de baza, sau il pot amplifica, determinandu-1 pe turist sa perceapa viata localitapi, stafiunii sau obiectivului turistic intr-un mod _trebuie sa simta

cat mai placut. Turistul

ca in afara

bote1uri1or i restaurantelor, cu care este obi nuit, are prilejul sa

cunoasca i altceva, original, unic, elemente de civilizatie materiala i spirituala pe care, daca nu ar fi calatorit pana la ele, ar fi fost mai sarac in bagajul de amintiri i trairi oferite de industria ospitalitatii din acea tara Aprecierea nivelului de calitate a industriei ospitalitatii pe langa standardele cunoscute mai poate :fi realizata i prin urmatoarele acpuni:
);>

Promovarea unui brand al ospitalitapi pentru :fiecare localitate, zona sau regiune turistica; acesta trebuie sa fie original, sa caracterizeze zona respectiva, sa intruneasca cerintele unanim recunoscute pentru ce inseamna un brand;

);>

Inifierea unei actiuni de recuno tere a eforturilor depuse de top factorii responsabili ai componentelor standard i a celor conexe industriei ospitalitapi, prin: lansarea competipei de a obfine un anumit trofeu, o diploma, etc, cu posibilitatea utilizarii acestuia pe durata unui an, ca un blazon care sa fie promovat intr-o maniera ofensiva;

);>

Studierea teptarilor clientilor sa cuprinda i aspectele din afara ariei , industriei turistice"; este de dorit ca in afara aplicarii standardelor de servicii turistice, a standardelor de mediu privind cazarea, calatoriile, atracpile turistice i altele, de obfinere a managementului calitapi ISO 9001-2000, pentru competentele de baza, a marcii de calitate (practicate de societaple hoteliere din Regiunea Venefia din Italia i nu numai), o anumita autoritate sa poata monitoriza i aprecia nivelul calitatii industriei ospitalitapi intr-o anumita zona;
55

);>

Stabilirea procedurilor, metodelor, indicatorilor i a metodologiei de colectare, prelucrare i calcul a rezultatelor care sa ierarbizeze gradul de indeplinire a normelor stabilite, care sa evidenfieze aspectele pozitive i negative, iniperea de masuri menite sa conduca la cre terea calitapi industriei ospitalitafii;

);>

Culegerea date]or se poate face prin procedeele obi nuite, (completari de cbestionare i interviuri), in special in locurile in care turi tii manifesta disponibilitate pentru dialog (Ia hotel, bar, restaurant, obiective turistice i atunci cand se poate, la terminarea sejurului). Se vor utiliza indicatori cantitativi i calitativi prin care sa se poata obfine evaluarea cat mai corecta a nivelului pe care 1-a atins industria ospitalitatii in acea zona;

);;>

Grila de apreciere va fi structuratli astfel, indit sli corespundli practicilor consacrate privind aprecierea calitlifii activitlifilor de bazli din industria ospitalitlifii (cazare,
I

alimentafie i agrement), dar a componentelor care ii aduc contributia la perceptia generalli a turistului privind ospitalitatea.

in Anexa

m.l prezentiim proiectul unei

. itJ..-

astfel de grile, pe care o intitullirn ,/ndicele industriei ospitalit(lfii QIO". Pentru fiecare indice se vor acorda puncte pe o scala de la 1 Ia 5 pentru a crea o similitudine in calificarea hotelurilor i a pensiunilor agroturistice (stele sau

margarete); in raport cu tipul din zona pentru care facem monitorizarea - mediul urban, rural, stafiune, camping, complex turistic, regiune turisticli, obiectiv turistic, etc, vom stabili indicatori generali i specifici acelei locafii. Media generalli se

obfine prin raportarea sumei notelor acordate pentru fiecare indicator la numlirul de indicatori stabiliti pentru fiecare locape turistica

Pentru indicii de apreciere a componentelor de bazli (cazare- alimentatie- agrement) dacli se dor te a se intra in intimitatea structurii activitatii se vor folosi standarde i sisteme ale calitatii in turism, cum se poate realiza ,excelentli" in afacerile turistice sau introducerea Mlircii Q in unitlifile hoteliere. Nu am inclus in aprecierea industriei ospitaliHij:ii indici privind mediul de afaceri deoarece:
);;>

se pot face afaceri de succes i intr-o zonli in care ospitalitatea nu se situeazli Ia un nivel superior, dar acceptabil;

);;>

in afaceri nu se pune mare pref pe motiva1iile sentimentale; afacerile sunt un domeniu in care accentul cade pe profitul economic i eventual pe conceptul de ,excelenta in afaceri".

Aprecierea generalli prin ,Indicele industriei ospitalitlitii" QIO - va fi insotitli de un succint raport explicativ pe care organizatia care 1-a inifiat, a cules datele, le-a prelucrat i a formulat concluzii, i1 va trirnite tuturor institufiilor, organizatiilor nonguvemamentale i societlitilor comerciale care, prin natura activitlifii lor pot influenta gradul de ospitalitate a1 unei localitliti sau zone. Acestea, considerand cii ii asurnli o anumitli responsabilitate pentru imbunlitlifirea indicelui, vor analiza cauzele i vor decide masuri in consecinta Instituirea unei astfel de analize mai presupune urmlitoarele: Organizatia care inifiazli, culege datele, le prelucreazli i intocme te o situafie finalli poate fi:
);;>

centrul de informare turisticli ce ar trebui sli funcfioneze in fiecare zonli de un oarecare interes turistic, sau

Alianta pentru Promovarea i Dezvoltarea Turismului i lndustriei Ospitalitatii din Romania (filiala locala zonala)
56 .

Unitatea care ar vrea sa stabileasca QIO-ul unei zone va elabora regulamentul, criteriile, modul de organizare a activitatii, cine sunt implicati in aceasta acpune i altele. Periodicitatea culegerii datelor i a stabilirii indicelui Ia anumite intervale va fi diferita de la o zona la alta, in raport de sezonalitatea activitatii turistice. Aceasta nu presupune ca in ,extrasezon" indicele industriei ospitalitatii poate fi la un nivel scazut, din contra, in extrasezon se pot remedia disfunctiile semnalate, imbunatati amenajarile i dotarile care ii aduc contribupa Ia asigurarea ospitalitapi. Consideram ca este oportun ca pentru fiecare indice partial al industriei ospitalitiitii sa se stabileasca ,praguri de alarma" - nivelul sub care nu este de dorit sa se coboare; cei raspunzatori de asigurarea unui anumit nivel al indicelui sa poata fi avertizati de atingerea acestui prag i sa dispuna masuri de remediere. Fara a avea pretenpa ca emitem judeca!i de valoare cu statut de adevar absolut, de fapt

industria ospitalitapi este conceptul prin care valorificim prin zambet, amabilitate, discrepe, respect, atenpe, profesionalism, intuitie

politete, un

i, in general,

comportament civilizat, intr-un ambient urban i natural curat, ordonat i o atmosfera de

sigurantii, de prezentare estetica a specificului national i local, a tradipilor i valorilor culturale, a creatiilor artistice arhitecturale, pe care locuitorii altor meleaguri, in calitate de turi ti, vin sa le cunoasca i sa-i facem sa le aprecieze Ia adevarata lor valoare.

1.3.3 Notiuni utilizate in industria turistica i industria ospitalitatii

Varietatea mare de termeni

i nopuni utilizate in activitatea turistica i in industria

ospitalitatii poate, uneori, sa produca deruta, intrucat sunt folositi termeni asemanatori i in alte domenii. De fapt industria turistica, dar i industria ospitalitatii reprezinta un melanj de elemente suspnute de activitati de sine statiitoare i care ii pun in valoare caracteristicile cfuld sunt oferite combinat. in lucrare vom utiliza cu precadere urmatoarele nopuni:

1.3.3.1 - Potenpalul turistic; 1.3.3.2- Forme de turism; 1.3.3.3- Cerere turistica; 1.3.3.4- Oferta turistica;

1 .3.3.5 - Produs turistic; 1.3.3.6 - Servicii turistice. Pentru o parte importanta de concepte i nopuni, cum ar :fi: strategia de amenajare turistica a teritoriului, managementul turistic, brand turistic i altele, vom consacra un capitol sau subcapitolin partea aplicativa a studiului de fatJi.

1.3.3.1 Potenfialul turistic

Notiunea de potential turistic poate fi redata i prin expresii precum ,,fond turistic" sau ,patrimoniu turistic". Subscriem la aprecierea pe care autorul unei prestigioase lucrari57 conform careia notiunea de potential turistic are un sens mai larg, deoarece circumscrie in aria sa i dotarile edilitare gospodar ti, serviciile turistice i intreaga structura conexa care direct sau indirect asigura afirmarea i dinamica fenomenului turistic din acea zona Principalele componente ale potentialului turistic sunt:
};;> };;>

Resursele naturale; Resursele antropice.

Completandu-se reciproc, cele doua categorii de resurse constitue potentialul turistic al unei zone. Adaptat la Parcul National Muntii Macinului i Parcul Natural Balta Mica a Brailei i ale zonelor adiacente acestor arii naturale protejate, potenpalul turistic il prezentam schematic in figura nr. 3.

1.3.3.2 Fonne de turism

Circulapa turistica tot mai dinamica i diversificarea motivatiilor care amplifica cererea turistica au condus la aparit:ia mai multor forme de turism. CJasificarea acestora se face dupa criterii care ar structura formele de turism in grupuri cat mai omogene. Amintim in acest context principalele criterii de clasificare ale formelor de turism;(detalierea o prezentam in Anexa 2)
};;> };;> };;> };;> };;> };;>

Locul de provenienta al turi lor; Gradul de mobilitate al turistului; Utilizarea timpului disponibil pentru calatorii; Sezonalitate; Motivapi; Caracterul socio-economic al cererii;

);> );> );> );> );>

Categoria de varstii i ocupapa turi tilor; Momentul i modul de angajare al prestapilor; Mijloacele de transport folosite; Modul de organizare administrativ-teritoriala a destinatiei turistice; Caracterul socio-economic al ofertei turistice.

Potenpalul turistic al ariei de cercetare

Natural Relieful - munp erodap - zona lacustra - rezervape i pare natural Clima - continentala - bioclimat temperat - precipitapi reduse Hidrografia - fluviul - lacuri naturale - ape freatice i mezotermale Vegetapa- flora specifica zonelor lacustre -paduri de foioase Fauna - fond cinegetic i piscicol - specii ocrotite Baza tehnico-materiala turistica - unitati de cazare - unitati de alimentatie - st$une balneara - unitati comerciale - Resurse umane angajate in turism i potential pentru angajare

Antropic Vestigii - arheologice-castru roman - monumente istorice i de arta, hrube Etnografie $i folclor cu specific al diferitelor etnii Resurse turistice - manifestiiri culturalartistice Potenpal sociodemografic - muructpu, ore, comune cu potential economic Bunuri agroalimentare variate, capabile sa satisfaca o mare diversitate de cerinte ale turi tilor

Infrastructura generala $i turistica: - cai de comunicatii feroviare,rutiere $i fluviale - asigurarea utilitaplor pentru activitatea turistica

Figura nr. 3 Potenpalul turistic al Parcului National Munfii Macinului, Parcului

Natural Balta Mica a Briileii ale zonelor adiacente

_I

1.3.3.3 Cererea turistica

Cererea turistica este formata din ansamblul persoanelor care ii manifesta dorinta de a se deplasa periodic i temporar in afara re edintei proprii, pentru alte motive dedit prestarea unor activitati remunerate la locul de destin$.e. Moti.vatia turistica cuprinde, 'in esentii, trebuinte, impulsuri, intentii, valente i tendinte specifice avand caracter personal, i este influentata de o
mulfime de factori, intre care mediul geografic, atitudinile fata de acesta i fata de propria

persoanii, scopul co tient ca raspuns pragmatic la trebuinte. Abordand problematica cererii turistice, Organizatia Mondiala a Turismului (O.M.T.) structureaza componentele de baza ale cererii turistice a cum pot fi. urmari.te in figura nr. 4.
NATIONAL

Figura llr. 4 Structura cererii turistice Sursa:M.Ioncidi,-,Economia Serviciilor"- Ed. Uranus,2003, pag.68 Prin aceasta figura geometrica s-a incercat contopirea celor trei forme principale de turism, care prin combinare pot oferi trei forme derivate de turism: domestic, national i international. Cererea turistica ca i consumul turistic prezinta particularitati, cele mai importante fiind:
);> );> );> );>

Complexitate i originalitate; Concentrarea in timp,spapu, i ca motivape; Dinamism accentuat; Labilitatea motivapilor.

1.3.3.4 Oferta turistica

Facand parte din sfera mai larga a serviciilor, oferta turistica cuprinde resursele turistice naturale i antropice precum i echipamentele de ,producpe" a serviciilor turistice In care regasim:
};;>

baza materiaHi specifica de cazare, alimentafie i agrement care sa permita exploatarea potenfialului turistic;

};;> };;>

masa de bunuri alimentare i nealimentare destinate consumului turistic; resursele umane specializate in multitudinea de activitafi specifice- ghizi, personalul din unit3!ile de cazare, cei din alimentafia publica, din unitatile de transport conexe activitatii turistice, precum i personalul organizatorilor de calatorii; resursele umane prin structura i nivel de pregatire determina valoarea producfiei turistice;

};;>

componentele comerciale ale activitatii turistice - pre!Uri, tarife, facilitat:i, etc.

1.3.3.5 Produsul turistic

Utilizarea conceptului de ,produs turistic" presupune acceptarea definipei pe care Philip Kotler58 o afirma
j

anume ,orice poate fi oferit unei piete pentru atenpe, achizifie, utilizare sau

consum i satisface o dorinta sau necesitate" i care sunt cuprinse in conceptul , obiecte fizice, servicii, persoane, locuri, lntreprinderi i idei". In activitatea turistica, mai mult decat in alte ramuri, produsul turistic reprezinta,totalitatea

bunurilor $i servicii/or oferite turi$1ilor de ciitre o intreprindere de projil sau, cu alte cuvinte, tot ceea ce cumpara turi$tii (transport, cazare, masa, agrement). Din punctul de vedere al turismului, produsul turistic acopera experien{a completa de Ia p/ecarea de acasli i panli Ia intoarcere"59
1.3.3.6 Serviciile turistice

in esenta turismul reprezinta o succesiune de servicii, care pot fi grupate astfel:

};;> };;>

servicii de organizare a calatoriei. servicii de deplasare cu diferite tipuri de mijloace de transport.

} orgamzarea odihnei (cazare), a alimentatiei, a agrementului sau a altor activitati pentru care turistul este prezent in acea locatie (congres, agape colegiale, manifestari sportive, reuniuni de afaceri, pelerinaj religios, etc). } servicii medicate - de tratament balnear sau alte tipuri de 'ingrijire a sanatafii.

In tlgura nr. 5

prezentam un model de structurare a serviciilor turistice. Servicii turistice

Servicii specifice

Servicii nespecifice

Servicii de pregatire a consumului turistic Servicii de transport

Telecomunicatii - acces internet Transport in comun

Prestafii hoteliere

Reparafii - service

Alimentatie publica

Gospodarire urbana

Agrement

Servicii de igiena, coa.fura-frizerii Inchirieri de materiale snortive. rent-a-car. etc.

Servicii balneo-medicale

Practicarea sporturilor

Activitali cultural snortive Informare - intermediere

Ii
Q)

Comert cu marfuri diverse Servicii bancare Alte servicii nespecifice

Excursii

Caracter specialorganizarea de congrese, reuniuni de afeceri Pescuit - vanatoare Figura nr.5 Structura serviciilor turistice

1.4 Tendinte in dezvoltarea turismului i industriei ospitalitatii pe plan mondial

Dezvoltarea economica tara precedent in cea de-a doua jumatate a secolului al XX-lea in contextul reducerii barierelor comerciale i a Hirgirii schimburilor economice i culturale internaponale, impactul revolupei tehnico- tiinpfice contemporane ca i acpunea proceselor complexe de integrare, globalizare i dezvoltare durabila au creat conditii favorabile pentru dezvoltarea mi carii turistice. Evolupa turismului, ca urmare a acpunii conjugate a factorilor aminti!i, a inregistrat un curs ascendent; exprimata sintetic prin indicatorul ,circula(ie turisticd mondialtl globald" activitatea turistica, in ansamblul ei este evaluata la peste 3,5 miliarde calatori, adica mai mult de jurnatate din populapa globului practica o forma de turism.60 in cadrul acestei circulapi turistice, cele doua componente - turismul intern i turismul international manifesta tendinte diferite de evolupe, datorita acpunii unor procese economice, politice i tehnico- iintifice. Pentru a contura tendinfele activitapi turistice in perspectiva apropiata i mai indepartata v-a trebui sa prezentam succint modul in care cateva din procesele economice (dar i cu implicapi politice i sociale) determina evolutia turismului i a industriei ospitalitapi. Aceste procese sunt:

a Integrarea economica;
b. Globalizarea; c. Dezvoltarea durabila a. lmpactul integribii economice asupra activitapi de turism Abordarea subiectului privind impactul integrarii econornice asupra activitatii de turism este dificil de separat de celelalte procese - globalizare i dezvoltare durabila. Yom incerca sa desprindem cateva aspecte specifice. Astfel, Tratatul de Ja Lisabona61 nu permite aplicarea unei politici specifice in domeniul turismului. Odata cu Tratatul de la Mastricht, Cornisia Europeana are latitudinea sa ofere Iinii directoare pentru dezvoltarea turismului. De altfel, odata aplicate libertaple de circulatie a persoanelor, bunurilor i serviciilor, turismul are de cl$igat. in ciuda absentei bazei legale care sa reglementeze problematica turismului, procesul de integrare vizeaza urmatoarele aspecte:

Uniunea Europeana este cea mai mare regiune turistica din lwne, detinand 53% din piata; Industria turistica reprezinta 5,5% din P.I.B.-ul Uniunii Europene i ofera 6% din locurile de munca; Recunoscand importanta turismului pentru procesul de integrare europeana, inca din 1984 a fost constituit un comitet de consiliere pe probleme de turism, stabilindu-se masuri i sustffiere financiara pentru sprijinirea eforturilor statelor membre de promovare a turismului pe pietele din afara U.E. Au fost stabilite masuri speciale, a caror efect s-a facut resimfit pe piata specifica: facilitati pentru traversarea frontierelor, protejarea sanatafii, sigurantei i intereselor directe ale turi lor; pentru afaceri i profesioni ti - masuri referitoare la accesul pe piata, concurenta i afaceri de mici proporfii; atentie sporita profesiei de gbid turistic; sustffierea turismului pentru dezvoltarea regionala prin acordarea de sprijin prin fonduri structurale; crearea unui sistem statistic comunitar; initierea i derularea unor acfiuni i programe multianuale pentru turismul european: ,Philexenia" 1997-2000; , Anul european a1 turismului 1990" i altele; in lucrare vom face referiri, in special, Ja impactul integrarii economice europene; va trebui sa avem in vedere faptul cli. procesul integrarii economice se manifesta i in alte zone ale lumii; integrarea din continentul nord-american - in care sunt cuprinse S.U.A, Canada si Mexic (N.AF.T.A), sau statele care compun A.S.E.AN.- in care facilitafile vamale, Iibera circulatie a persoanelor i bunurilor, este Ia un nivel calitativ superior, impactul acestui fenomen fiind evident. Desigur, ca acest proces are i repercusiuni negative, intre care amintim: poluarea aerului, apei, a obiectivelor turistice; cre terea volumului de d euri urmare a numarului sporit de vizitatori; sporirea traficului auto feroviar i aerian- cu impact negativ asupra mediului; impact negativ asupra monwnentelor de arhitectura, a siturilor istorice i a zonelor protejate din rezervafiile naturale. Toate acestea nu ne-au ocolit nici pe noi. Romania are un potential turistic care nu este pe deplin valorificat Devenind membra a Uniunii Europene, Romania va trebui sa-i armonizeze legislatia, cat i politica specifica din domeniul turismului, cu normele cuprinse in acquis-ul comunitar.

b. Impactul globalizarii asupra turismului Procesul globalizarii a patruns adanc1n sectorul turistic. Argumentele invocate 1n sustinerea acestei afirrnat:ii sunt: El poate fi pus in evidenf3. pe mai multe planuri, incepand cu intensificarea fluxurilor turistice internat;ionale i pana la sistemul computerizat de rezervare a locurilor (Global Distribution Systems);

in

S.UA % din numarul total de hoteluri fac parte in prezent din lantufile hoteliere interne i intemationale; Costurile alimentare sunt estimate la circa 18720% din totalul cheltuielilor turistice. Ele sunt asigurate acum prin intermediul unui numar impresionant de magazine i unitati cu profil alimentar raspandite in intreaga lume, foarte multe fiicand parte din structura unor fume cu caracteristici globale (de exemplu- McDonald's);
Au crescut calatoriile in interes de afaceri; dadi in 1992 au fost inregistrate

67.000 de calatorii ale oamenilor de afaceri, in anul 2008 acestea au dep it peste 300.000; S-a accentuat procesul de interactiune intre G.D.S. si Internet, astfel incat vanzariJe de bilete pentru transporturile aeriene i alte tipuri de activita!i au atins peste 12 miliarde USD in anul2008; Procesul g)obalizarii se face remarcat i in sectorul hotelier, componenta de baza a turismului modem. Astfel, pe plan mondial, in turism sunt ocupate direct sau indirect peste 60 milioane persoane, din care in reteaua hoteliera peste 19 milioane.

Tabelnr.l
Numarul angajafilor in industria hoteliera in anul 2008 geografica Total Africa de Nord din 13,4 31,4 4,0 de Asia-Pacific Europa Sursa: Anuarul statistic al Romaruet 2009 Sunt state in care populatia ocupata in sectorul turistic depne o pondere importanta din totalul populatiei active:
..
- -

I I
I

I
I

Grecia
Spania

12,0% 10,1% 9,2% 8,7%

Austria
S.U.A.

14,9% 6,1% 6,8% 7,5%

Elvetia Italia

Franta
Germania

Proiecpile !acute de institupi specializate, in contextul globalizarii activitaplor turistice estimeaza pentru anul 2020 ca va depi 1600 milioane de turi; tarile cele mai vizate vor ocupa urmatoarele procente din piata turistica:

China
S.U.A.

12,3% 6,4% 5,8% 4,4%

Marea Britanie Mexic Italia Federapa Rusa

3,3% 3,1% 3,3% 2,9%

Franta
Spania

O.M.T.apreciaza cain anul2020 peste 7% din populapa Terrei va calatori in calitate de turi ti internationali, fata de 3,5% in 1996. lntrarile mondiale de valuta datorate serviciilor turistice dep esc 1/3 din valoarea mondiala a comeqului cu servicii; di comequl de acest tip in mod traditional este concentrat in statele dezvoltate, ponderea pe care o are o serie de

tan aflate in curs de

dezvoltare este in continua cre tere. Aceasta cre tere este restrictionata de lipsa unei infrastructuri specifice turismului - spatii de cazare, reteaua cailor de comunicapi, mijloacele de transport moderne, calitatea modesta a serviciilor specifice. De exemplu, din cele peste 30 rnilioane paturi de hoteluri de toate categoriile, Europa detffie 45%, America 35%, restul de 20% aflandu-se in celelalte regiuni ale lumii. Procesul globalizarii se va resimti i in turismul romanesc; conditiile care se pun cu o deosebita acuitate vizeaza infrastructura specifica (hoteluri, agroturisrn, moteluri), infrastructura conexa ( osele, autostrazi), asigurarea utilitatilor, personal calificat pentru asigurarea unor servicii de calitate, o promovare ofensiva suspnuta a potenpalului turistic insuficient valorificat.

pctu.A

cu'ct'.

c. Impactul dt"ZVoltarii durabile asupra turismului

Dezvoltarea durabila ca proces a impus i definirea turismului durabil. Conceptul de turism durabil a fost promovat dupa conceptul de dezvoltare suspnut Ia Rio De Janeiro in 199262 aici au fost stabilite principii de baza ale turismului durabil: Turismul este practicat in natura;