Pensiunea Scrioara

Comuna Arieeni se afl la granita dintre jude ele Alba i Bihor, n Munii Bihor la o altitudine de 800-1000 m, pe Valea Arieului Mare, n depresiunea Arieeni. Localitatea din ara Moilor este menionat documentar pentru prima dat n anul 1909. n zilele noastre are 1860 de locuitori i este o staiune n formare datorit numrului mare de oameni ce i-l aleg ca destinaie de vacan n sezonul rece. Acest lucru se datoreaza condiiilor propice practicrii sporturilor de iarn, existnd n apropiere prtii de schii precum cele din pasul Vrtop. Pensiunea Scarioara este situata pe valea Ariesului Mic, n satul Arieeni, judeul Alba, Munii Apuseni. Este clasificata la 3 margarete. Cu un aspect exterior atragator, Pensiunea Scari oara este structurat pe un etaj. Pensiunea are o capacitate de 8 locuri de cazare , iar la cerere se mai poate adauga un pat suplimentar. La parter, alaturi de un living ncapator, o bucatrie spaioasa care poate cuprinde i zona de luat masa, pensiunea va ofer o camera dubl cu baie proprie i o veranda pentru recreere. Mansarda ofer 3 camere duble, fiecare cu baie proprie i doua spaii dressing. Faciliti cazare:

baie proprie nclzire central tv cablu cu anten satelit usctor de pr

Faciliti alimentaie:

preparate culinare tradiionale organizarea de mese festive regim room-service la cerere

1

SERVICII GRATUITE:

parcare auto curte interioara amenajat rustic grtar mas de tennis darts minibibliotec jocuri pensiune: cari ,ah,table, remi

SERVICII CU PLAT:

plimbare cu carua/sania tras de cai plimbare cu calul biciclete echipament pentru sporturi de iarn corturi i saci de dormit pentru drumeii sau campare atv-uri

Tarife
Oferta standard (02.01.11 - 14.06.11 si 15.09.11 - 23.12.2011)

Camera dubla (pat dublu) - 80 lei (20 eur)

Oferta standard (15.06.11 - 14.09.11)

Camera dubla (pat dublu) - 100 lei (25 eur)

Tarifele sunt exprimate n lei/camera/noapte de cazare i includ accesul gratuit i nelimitat la masa de tenis, darts, minibibliotec, jocuri de pensiune. Alte tarife

taxa pat suplimentar n camera: 15 lei (4 eur)/noapte taxa animal de companie: 15 lei (4 eur)/noapte

Preurile pentru servirea mesei n regim pensiune/Interval orar servire:

mic dejun: 10 lei (3 eur) / 09.00 - 11.00 pranz: 28 lei (7 eur) / 13.00 - 15.00 cina: 20 lei (5 eur) / 18.30 - 20.30

Atracii turistice
Arieeni, e o comun plin de via, dotat cu un patrimoniu cultural, mrturie a bogiei trecutului Munilor Apuseni. Biserica de lemn din Arie eni Este construit n 1791 i pictat n 1829 de maestrul Mihai din Abrud. Biserica este nscris pe Lista Monumentelor Istorice ale judetului Alba, elaborat de Ministerul Culturii si Cultelor din Romnia n anul 2004. Cascada Varciorogul Este situat n Arieeni,n apropierea satului Vamvuceti, la poalele Vrfului Piatra Gritoare, ntr-o pdure de molizi i brazi. Traseul pn la cascad este relativ usor fr urcuuri i coborauri semnificative. Putei ajunge la cascad chiar i iarna, dac zpada nu este foarte mare. De obicei este o crare bttorit prin zpad. Iarna aceasta este n bun parte ngheat. Perioada propice pentru vizitarea ei este primvara cand debitul rului Varciorog este mare ca urmare a topirii zpezii, iar poieniele de pe lng drumul forestier sunt mpodobite cu ghiocei, clopoei i n special brndue. Poieni n care abia ai unde clca printre aceste flori mov. n perioada de var i la nceputul toamnei, Cascada Varciorog este cel mai mult vizitat de turisti. Tot n aceast perioad n apropierea cascadei vei gsi afine, zmeur i mure. Dac ai ajuns pn la Cascada Varciorog i vrei s mai vedei ceva interesant, urcai pe poteca din spatele cascadei pn sus la Piatra Gritoare. Vei urca prin pdure pe crrile moilor care vin cu animalele la mutturile din apropierea crestelor. Vei trece pe lng un mic sat de mutturi i mai apoi dup un urcu un pic mai greu vei ajunge pn sus pe creast. Iar de acolo mai avei de mers aproximativ 15 minute, nspre Vrful Bihorul pn la Piatra Gritoare. Groapa Ruginoasa Este o imens raven sapat pn n creasta culmiii. Diametru de aproximativ 600 de metri i o adancime de peste 100 de metri. Drumul este accesibil tot timpul anului (i iarna dac zapada nu este foarte mare). In aval de la Groapa Ruginoasa Valea seac a sapat un
3

canion care este greu de strabtut datorita sritorilor dese. Eroziunea lucreaz i n prezent, mrind dimensiunile gropii (acum 80 de ani - pe hrile vechi- locul era marcat cu o ravena foarte mica). Urcare 10-15 minute de urcus brusc - ca pe scri - i apoi se continu cu un urcu mai domol pn lang groap. Atenie la marginile gropii - nu sunt consolidate prea bine. Muchii ascuite, adevrate lame, converg spre centrul ei la firul unui vilcel, mprind spatiul n mai multe sectoare. Pe tera Scri oara - Ghe arul de la Scari oara Localizare. Ghearul de la Scarioara reprezint elementul cel mai important i cel mai bine cunoscut al sistemului carstic Scarisoara, care se desfasoara n cuprinsul platoului carstic cu acelasi nume i n care se includ, de asemenea, petera Pojarul Politei si Avenul din Sesuri. Intrarea n Ghetar se deschide la o altitudine de 1 165 m, pe Creasta Parjolii, care domina versantul stang al Vaii Garda Seac (afluent al Arieului Mare), nalndu-se pana la 400 m deasupra firului apei. Drumul spre pestera porneste din comuna Garda, situata pe valea Ariesului Mare la 32 km amonte de Campeni, pe DN 75, si deservita de mijloace I.T.A. dinspre Campeni si Beius - Arieseni. in sezonul de vara exista, in plus, o cursa care asigura zilnic legatura dintre Campeni si catunul Ghetar. Din centrul comunei se desprinde drumul carosabil de pe Garda Seaca, pe care se ajunge, dupa aproximativ 1 km, la gura Vaii Ordancusa. Conditii de vizitare. Sectorul turistic al pesterii, cuprinzand in momentul de fata avenul, Sala Mare si Biserica, este dotat cu amenajari (scari metalice in aven si podete de lemn in Sala Mare) care fac inutil un echipament special. Se recomanda insa folosirea unei imbracaminti calduroase, deoarece temperatura maxima din Sala Mare este de numai -0,5C. Ghetarul de la Scarisoara este prima pestera din tara noastra declarata monument al naturii, bucurandu-se de acest statut inca din aniul 1938. Ca urmare, accesul in pestera nu este permis decat sub conducerea ghizilor oficiali, in limitele programului zilnic de vizitare (intre orele 9 si 17). Deoarece toate formatiunile de gheata intra vara intr-un proces de topire partiala, care afecteaza valoarea estetica a cadrului subteran, se recomanda ca vizitarea pesterii sa se faca in ultimele luni de iarna, cand aceste formatiuni ajung la dezvoltarea lor maxima si confera pesterii o frumusete intr-adevar neobisnuita.

Casa Memorial Avram Iancu

4

Casa memorial cuprinde obiecte comemorative: fotografii, documente de familie, obiecte personale ale lui Avram Iancu, conductorul Revoluiei de la 1848 - 1849 din Transilvania: tunul, sabiile si fluierul lui Iancu, arme, drapele. In expozitia de istorie se pastreaza certificatele scolare ale lui Avram Iancu de la Gimnaziul craiesc din Zlatna, protocolul craiesc in care se afla inregistrat Avram Iancu, testamentul lui, documente referitoare la pregatirea si desfasurarea Revolutiei de la 1848 - 1849 din Transilvania. Expoziia etnografic cuprinde: port motesc, vase specifice zonei, unelte cu care se confectionau ciubere, tulnice, carute. Muzeu intemeiat, prin straduinta Asociatiei ASTRA, functioneaza ca atare din anul 1924. Pana in 1972, anexele au servit ca sali de clasa pentru scoala cu clasele I - IV din satul Incesti. In 1972, la centenarul mortii lui Avram Iancu, muzeul s-a reorganizat, formandu-se in anexa dreapta o expozitie de istorie si etnografie. Muzeul este adapostit in casa construita in jurul anului 1800 de catre parintii lui Avram Iancu, Alexandru si Maria. Este o casa tipic moteasca, din 1801, cu acoperis tuguiat si terminat cu patru arcade semicirculare. Anexele au fost construite in anul 1924 de catre ASTRA Sibiu. Muzeul se afla la 4 km distanta de Pensiunea Scarisoara. Cascada Pisoaia Se gaseste n comuna Vidra, sat Nemesti in apropierea Dealului cu melci la aproximativ 3 km fata de Pensiunea Scarisoara. Este o splendida cadere de apa situata in partea dreapta a soselei, pe directia de mers spre Campeni, la aproximativ 400 m de sosea. Impresioneaza mai ales prin inaltimea sa, de aproximativ 18 m. Rezervatia peisagistica Cascada Pisoaia se afla pe un prag stancos de calcare, incadrata intr-o padure de fag si arbori izolati de rasinoase. Caderea de apa se realizeaza cu un front de despletire a firului apei de 25 m pe abruptul stancos pe care se scurge. Formatiunile calcaroase de tip travertinic depuse dealungul timpului maresc spectaculozitatea zona. Aria protejata are o suprafata de 2.5 ha.

Dealul cu melci

Este o rezervaie paleontologic cu un bogat punct fosilier cu gasteropode. Unicat geologic cu o vechime de 65-70 milioane de ani, reprezint o alternan de conglomerate cu gresii i marne, unde sunt ncrustate 35 de specii de molute, dintre care forma predominant este Acteonella gigantea, de un melc uria. Zona protejat are o suprafa de 0.6 ha. Dealul cu melci se afl n comuna Vidra, sat Nemesi, pe Arieul Mic, la confluen cu prul Slatina, n imediata apropiere a drumului DJ 762 Mihoieti-Avram Iancu. Se afl n lungul versantului stng al Arieului Mic, de-a lungul oselei, la aproximativ 2 km fata de Pensiunea Scarisoara.

Ceta ile Ponorului Cea mai splendida si impunatoare formatiune carstica din Romania, Cetatile Ponorului se afla in Muntii Apuseni, mai prcis in partea de nord a Muntilor Bihor Cetatile Ponorului au fost declarate rezervatie naturala inca din 1952, obtinand apoi statutul de monument al naturii trecand in custodia Academiei Romane. Aceste cetati sunt constituite din 3 cercuri (Doline) mari de stanci asezate intr-o depresiune impadurita de 300 m adanci si mai mult de 1 km in diametru la nivelul cel mai sus. Numele de Cetatile Ponorului vine in primul rand de la ceea ce s-ar putea considera ca fiind sectorul de suprafata al acestui fenomen carstic. Poteca de acces porneste de la drumul forestier si coboara treptat prin padure pe un teren accidentat, paralel cu Valea Cetatilor pana la primul circ (Dolina 1), acesta fiind sfarsitul propriu-zis al vaii. Peretele lateral de vest, inalt de peste 150 de metri este strapuns de un portal ce depaseste 70 de metri inaltime. In partea dreapta, o limba de grohotis urca pe sub o arcada in Dolina 2, care este de fapt un aven circular de 200 m inaltime. In Dolina 3 se poate ajunge urcand scarile metalice din stanga portalului. De mentionat este faptul ca pe fundul dolinelor se formeaza fenomenul de fund de sac care pastreaza constant aerul rece. Vizitarea Balcoanelor (in numar de 4 doua deasupra Dolinei 3 si doua deasupra Dolinei 2) se poate face prin doua locuri si anume: prin partea sudica a potecii cat si dinspre soseaua forestiera aici existand deasemenea doua variante pe poteca ce ocoleste Depresiunea Cetatilor sau direct de la Grajduri.
6

Aici cresc specii de plante care apar numai in nordul Europei sau in tundra. Peisajul de o frumusete rar intalnita e intregit de cativa molizi care par lipiti in peretii de piatra. Aici se intampla un fenomen vegetal unic si anume pe vaile muntilor cresc conifere iar pe creste cresc foioase. Acest fenomen petrecandu-se ca urmare a inversiei termice cauzate de zonele carstice, care fac ca vaile sa fie mai reci ca temperatura. Petera Urilor A fost descoperit n 1975, cu ocazia unei dinamitri executate la cariera de marmur din zon. Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munilor Apuseni, ea aflndu-se n judeul Bihor, n imediata apropiere a localitii Chicu, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 m. Interiorul se distinge prin diversitatea formaiunilor de stalactite i stalagmite existente, ca i prin cantitatea impresionant de urme i fosile ale ursului de cavern - Ursus spelaeus - care a disprut acum 15.000 de ani. Pe lng acesta au mai fost descoperite i fosile de capr neagr, ibex, leu i hien de peter. La intrarea n peter se afl un pavilion, compus dintr-o sal de ateptare, casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic i un stand cu suveniruri i obiecte artizanale specifice zonei. Cu o lungime de peste 1.500 m, petera se compune din galerii aflate pe dou nivele: prima galerie, cea superioar, n lungime de 488 de metri poate fi vizitat de turiti, iar cea de-a doua, lung de 521 m este rezervat cercetrilor tiinifice. Galeria superioar, disponibil vizitrii, este compus din 3 galerii i diferite sli:

Galeria "Urilor" (sau Galeria Oaselor), Galeria "Emil Racovi", Galeria "Lumnrilor" Sala Lumnrilor, Sala Spaghetelor, Sala Oaselor.

Printre formaiunile de stalactite i stalagmite se remarc Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul i Csua Piticilor, Draperiile din Galeria Urilor, Portalul, Pagodele i ultima sal, Sfatul Btrnilor, iluminat cu lumnri. Temperatura n peter este constant de-a lungul anului (10 C), iar umiditatea se menine la 97%.

Bibliografie: 1.www.facultate.regielive.ro 2. Marcian Bleahu 1976 Peteri din Romnia. 3. T. Orghidan, tefan Negrea, Peteri din Romnia. Ghid Turistic, Editura Sport-Turism, Bucureti, 1984 4. Marcian Bleahu - Cuceritorii ntunericului - Editura Sport-Turism, Bucureti, 1976