Ministerul Educatiei Tineretului si Sportului Colegiul Tehnic Aurel Vlaicu

PROIECT DE ABSOLVIRE SPECIALITATE: ELECTRONICA SI AUTOMATIZARI

TEMA: Redresoare utilizate in actionari electrice.

Indrumator,Inginer,Profesor: Iliev Voichita

Elev: Huzum George Alexandru

2012

TEMA Proiectului:

Redresoare utilizate in actionari electrice.

Cuprins:
1.Prezentare generala;

2.Clasificarea redresoarelor;

3.Dioda;

4.Redresoare utilizate in actionari electrice: monoalternanta si dublaalternanta; 5.Tiristoare;

6.Redresoare comandate;

8.Masuri de protectia muncii la utilizarea instalatiilor si echipamentelor electrice 9.Anexe;

-Bibliografie

Clasificarea Redresoarelor

1.

Dupa caracteristica tensiune-curent

a) Rezistoare liniare fac parte atat rezistoarele cu rezistenta fixa,cat si cele cu rezistenta variabila, care au caracteristica tensiune-curent liniara. b) Rezistoare neliniare fac parte rezistoarele, care au caracteristica tensiune-curent neliniara.

2. a) -

Dupa modul constructiv de realizare technologica. Rezistoare cu rezistenta fixa Valoarea rezistentei se stabileste in procesul de fabricatie si ramane constant ape intreaga lor durata de utilizare.

b)

Rezistoare cu rezistenta reglabila

Constructia lor permite modificarea valorii rezistentei in limite cunoscute prin deplasarea pe elemental rezistiv a unui contact, numit cursor.

3.

Dupa modul technologic de realizare a elementului rezistiv a) Rezistoare bobinate

construite prin infasurarea unui conductor metallic de mare rezistivitate pe un support isolator b) Rezistoare cu pelicule

elemental rezistiv este format dintr-o pelicula subtire de pasta metalica depusa pe un support izolant c) Rezistoare de volum

Se realizeaza sub forma unei bare prin presarea unei compozitii resistive special care poate fi: carbon-ceramica, metal-ceramica

Elemental rezistiv constituie intregul corp al rezistorului

4.

Dupa materialul utilizat la realizarea elementului rezistiv

a) Rezistoare cu pelicule de carbon (Carbon film rezistors)

b) Rezistoare cu pelicule din metale sau oxizi metalici (Metal film resistors) c) Rezistoare de volum d) Rezistoare bobinate (wire wound rezistors) e) Rezistoare cu element rezistiv realizat din material semiconductoare f) Rezistoare miniature SMD (Surface Mounted Device-Dispozitiv cu montare pe suprafata)-technologie de realizare similara rezistoarelor cu pelicula din metale.

Dioda
Prezentare teoretica Parti componente Functionare Conectare in circuit

Prezentare teoretica

Dioda semiconductoare
Este format din dou zone semiconductoare, una de tip p i una de tip n, iar la suprafaa lor de contact definim jonciunea p-n.

n figur am desenat golurile cu rou , electronii cu albastru, iar zona desenat cu verde este chiar jonciunea.

Polarizarea inversa a diodei

n continuare aplicm pe jonciune un cmp electric extern cu + pe catodul diodei

i - pe anod. Dioda este polarizat invers, electronii care sunt purttori majoritari n zona n (desenai cu albastru) sunt atrai de borna +, golurile care sunt
purttori majoritari in zona p (desenate cu rou) sunt atrase de borna -, regiunea de trecere desenat cu verde se mrete i prin ea nu vom avea circulaie de purttori majoritari de la zona p la zona n i invers i deci nu circul curent electric prin jonciune.

Polarizarea directa a diodei

Inversm acum polii sursei de alimentare aplicnd + pe zona p i - pe zona n.

tim c, n acest caz, dioda conduce i prin ea trece un curent semnificativ format
din purttori majoritari (electronii din zona n i golurile din zona p). Pentru ca dioda s conduc, este necesar ca potenialul sursei exterioare s fie mai mare de 0,2 V pentru Germaniu si de 0,6V pentru Siliciu. pentru ca s fie depit bariera de potenial din zona jonciunii care apare n mod natural atunci cand am realizat jonciunea p-n, dar nu aplicm nici un cmp electric exterior. Diodele semiconductoare au marcat cu un cerc catodul, sau zona n, ca n figura de mai jos:

Caracteristica de transfer a diodei semiconductoare

Graficul din figura de mai sus reprezint caracteristica de transfer a diodei semiconductoare. Ud reprezint tensiune de polarizare direct a diodei iar UINV este tensiunea invers de polarizare a diodei. n polarizare direct dioda ncepe s conduc numai dac tensiunea direct aplicat pe ea este mai mare dect

valoarea barierei de potenial care este de 0,2 V la Ge i 0,6 V la Si. n cazul n care tensiunea de polarizare invers, UINV, aplicat diodei depete valoarea tensiunii de strpungere invers, dioda va conduce din nou. Acest mod de lucru al diodei este ns periculos i poate conduce la distrugerea diodei, dac nu limitm curentul invers prin diod cu rezistene exterioare. Fenomenul de strpungere al jonciunii p-n n polarizare invers este numit: efect Zener, dac valoarea tensiunii inverse de strpungere este mai mic de 5V; efect de avalan, dac valoarea tensiunii inverse de strpungere este mai mare de 5V; Dioda semiconductoare este foarte folosit n schemele electronice de amplificatoare, oscilatoare, circuite de detecie i modulaie dar i n alimentatoare ca diod redresoare

Dioda redresoare

O dioda redresoare ideal ar trebui s posede o caracteristic static de forma celei din figura de mai jos, adic dispozitivul s se comporte ca un scurtcircuit (rezisten nul) n sens direct i ca un ntreruptor deschis (rezistent infinit) n sens invers.

Simbolul diodei redresoare:

O dioda redresoare ideal ar trebui s posede o caracteristic static de forma celei din figura de mai sus, adic dispozitivul s se comporte ca un scurtcircuit (rezisten nul) n sens direct i ca un ntreruptor deschis (rezistent infinit) n sens invers.

n sens direct, curentul prin diod apare, practic, numai de la o anumit tensiune aplicat, numit tensiune de deschidere, VD (sau de prag VP), cu valori de 0,2 0,3 V la Ge i 0,6 0,7 V la Si. Din acest punct de vedere, dioda redresoare cu Ge este mai avantajoas, randamentul de redresare fiind mai bun.

Redresorul monofazat monoalternan

Funcionarea are loc astfel: la aplicarea unei tensiuni alternative n primar, ia natere n secundar tot o tensiune alternativ, ce se aplic pe anodul diodei, dioda conduce, n circuit apare un curent proporional cu tensiunea aplicat, deci avnd aceai form cu ea. Pe durata alternanelor negative, dioda este blocat i curentul prin circuit este nul. Curentul prin sarcin circul deci ntr-un singur sens, sub forma unor alternane (curent pulsatoriu).

Forma de unda la redresor monoalternanta

Schema electrica , redresor monoalternanta

REDRESOARE UTILIZATE IN ANCTIONARI ELECTRICE.

MONOALTERNAN DUBL ALTERNAN

Circuitul de redresare, redresorul, este un circuit electronic, capabil sa transforme

energia electrica de curent alternativ in energie electrica de curent continuu.

Redresarea tensiunii alternative de retea

(cu frecventa f=50 Hz) este necesara:

pentru alimentarea dispozitivelor electronice din aparate si instalatii; a altor consumatori de curent continuu,cum ar fi:unele motoare electrice,instalatii

electrochimice,acumulatoare, etc.

CLASIFICAREA REDRESOARELOR
Redresoarele se clasifica dupa numeroase criterii, cele mai importante fiind: - numarul de faze; - tipul schemei; - posibilitatea reglarii tensiunii de iesire.
Dupa numarul de faze al sursei, care este de obicei reteaua electrica, redresoarele se

clasifica in: redresoare monofazate (220 V) redresoare trifazate (3x380 V)

Dup cum se redreseaz , o singur alternan sau ambele, exist:

redresoare monoventil(monoalternan) - doar pentru reteaua monofazata; redresoare cu punct median(dubl alternan); redresoare in punte(dubl alternan);

 Dupa posibilitatea reglarii tensiunii de iesire:

redresoare necomandate redresoare comandate

Redresoare Monoalternanta

SCHEMA BLOC A UNUI REDRESOR

Instalatiile de redresare cuprind:

Transformator de alimentare (care are rolul de a adapta tensiunea de la intrare la

valoarea necesara tensiunii de iesire si de a micsora curentii de scurtcircuit).

Elemente de redresare (cu conductie unilaterala. Elemente de protectie ultrarapide(sigurante fuzibile,intreruptoare,separatoare). Elemente de filtrare.

Schema electrica a redresorului monofazat monoalternan Dioda redresoare

Forma de Unda de la Intrarea incircuit

Transformator

Rezistenta de sarcina

Forma de unda dupa redresare

Funcionarea circuitului Pe durata alternanelor pozitive ale tensiunii dioda conduce[fiind polarizata direct,cu (+) pe anod si minus(-) pe catod]. Pe durata semialternanelor negative, polarizarea diodei este inversat, astfel inct aceasta nu mai conduce(este blocat) Randamentul unui redresor monoalternan este de 40%.

Pentru mbunatirea formei tensiunii pulsatorii redresate, in vederea aducerii ct mai aproape ca form de tensiunea continu, n paralel cu rezistena de sarcin i dioda redresoare se intercaleaz un condensator C cu rol de filtrare a ondulaiilor, adic are rol de netezire a tensiunii redresate. Condensatorul C este electrolitic. Eficiena filtrrii depinde de valoarea capacitii condensatorului i de valoarea rezistenei Rs
Forma de und a tensiunii la ieirea din redresor n cazul utilizrii condesatorului de

filtrare se prezint in diagrama de mai jos:

TIPURI DE DIODE REDRESOARE

REDRESOARE DUBL ALTERNAN

Schema electrica a redresorului monofazat dubl alternan

Inainte de Transformator Redresare

Punte redresare

Dupa redresare

Funcionarea circuitului
Imbunatatirea formei de unda a tensiunii la bornele sarcinii se poate obtine prin utilizarea redresoarelor dubla alternanta. Acest tip de redresor dubleaza componenta continua a tensiunii de iesire. Diodele D1-D4 formeaz o configuraie de punte. In alternana pozitiv intr in conducie diodele D1 siD3, fiind polarizate direct. n acest interval de timp, D2 i D4 sunt blocate, fiind polarizate invers. Pe durata alternantelor negative, se deschid diodele D2 i D4 iar diodele D1 i D3 se blocheaz.

Avantaje:
Avantajul acestei redresri este forma de und ct mai apropiat de cea continu. Frecvena semnalului pulsatoriu, obinut la bornele sarcinii este de 100 Hz. Randamentul se dubleaz (80 %) fa de 40% n cazul redresorului monoalternan; Redresorul dubl alternan realizeaz ncrcarea simetric a reelei de tensiune alternativ.

Dezavantaje:
Schema este mai complicat. Schema este mai costisitoare (secundar cu priza mediana, patru diode redresoare pentru redresorul tip punte).

Dezavantajul filtrului cu condensator l poate constitui valoarea mare a curentului prin diod, ceea ce poate determina distrugerea acesteia. Randamentul unui redresor monoalterna este doar de 40%.

Puni redresoare

Punte redresoare, forma de und vizualizare

TIRISTOARE Generaliti
Tiristorul este un redresor cu siliciu comandat, care n lipsa semnalului de comand, blocheaz trecerea curentului n ambele sensuri. La apariia unui impuls de comand, tiristorul ajunge n stare de conducie, permind trecerea curentului ntr-un singur sens. Constructiv, tiristorul este alctuit din trei jonciuni semiconductoare pn notate cu J1, J2, J3 (patru straturi pnpn). Regiunea extrem p este anodul A, regiunea extrem n constituie catodul K iar regiunea intermediar p reprezint electrodul de comand, numit gril G (n limba englez GATE=poart). Sensul direct de conducie a tiristorului este de la anod la catod. Jonciunea J3 se numete jonciune de comand.

Structura

Simbol

Intrarea tiristorului n conducie se obine injectnd n gril un impuls pozitiv de curent, de amplitudine i durat corespunztoare. Curentul de comand al tiristorului se consider avnd sens pozitiv cnd intr n gril (circul de la gril spre catod). Cu ct curentul de poart crete, cu att se micoreaz valoarea tensiunii anodice la care apare comutaia.

Tiristorul ca element de comutaie

Toate dispozitivele de comutaie inclusiv tiristorul, posed dou stri extreme de funcionare: blocare i conducie. Trecerea tiristorului din starea blocat n starea de conducie se realizeaz cu ajutorul grilei (electrod de comand). - n stare blocat, tiristorul este dezamorsat i se comport ntre anod i catod ca un ntreruptor deschis (rezisten anod-catod foarte mare pn la zeci de M , curent anodic neglijabil i tensiune anod-catod egal cu tensiunea de alimentare). - n stare de conducie, tiristorul este amorsat i ntre anod-catod se comport ca un ntreruptor nchis (rezisten anod-catod neglijabil ohmi sau zeci de ohmi, curent anodic egal cu curentul de sarcin i cdere de tensiune foarte mic 12 V)

Caracteristica i parametrii principali ai tiristorului

Caracteristica tensiune-curent a tiristorului permite definirea principalilor parametrii ai tiristorului, specificai i n cataloagele firmelor productoare: Curentul mediu redresat Imax sau curentul nominal al tiristorului= valoarea

recomandat de firma productoare pentru curentul tiristorului n conducie i care asigur o funcionare ndelungat. Productorii specific valoarea lui Imax pentru tiristoare cu un anumit tip de radiator sau fr radiator. Tensiunea invers de vrf de lucru n stare blocat Uinv max = tensiunea de vrf

maxim admis, la funcionare n stare blocat, cu polarizare invers.

Tensiunea direct de vrf de lucru n stare blocat UAK max = tensiunea de vrf maxim

admis, la funcionare n stare blocat, cu polarizare direct. Curentul continuu de meninere Imin = curentul continuu minim care trebuie s circule

prin tiristorul amorsat, pentru ca tiristorul s se menin n stare de conducie . Curentul de gril de amorsare IGT = curentul de gril minim necesar pentru a provoca

amorsarea. Tensiunea de amorsare VGT = tensiunea ntre gril i catod pentru care tiristorul se

amorseaz cu certitudine (pentru o tensiune mic anod-catod).

Observaie: Alegerea tiristoarelor se face astfel nct curentul de sarcin s fie cu

2030% mai mic dect valoarea de catalog I0 iar tensiunea de polarizare direct i invers, pe tiristorul blocat s nu depeasc valorile de catalog. Caracteristica curent-tensiune a tiristorului

Caracteristica tiristorului pentru diferite tensiuni aplicate pe poart:

Tiristorul este un dispozitiv unidirecional, adic se poate comanda prin gril (poart)
numai la polarizare direct (+ pe anod). Polarizat invers el se comport ca o diod redresoare blocat. Dezamorsarea tiristorului se obine prin reducerea curentului anodic sub valoarea curentului de meninere sau prin inversarea polaritii tensiunii aplicate ntre anod i catod.

REDRESOARE COMANDATE DE MIC PUTERE 1. INTRODUCERE

Prin redresoare se neleg acele circuite electrice care realizeaz transformarea energiei de curent alternativ n energie de curent continuu. Structura redresorului depinde de sursa de energie i de natura receptoarelor alimentate. n funcie de dispozitivele de redresare utilizate redresoarele pot fi clasificate astfel: redresoare necomandate (cu diode) care au tensiunea de ieire fix; redresoare comandate (cu tiristoare n general) care au tensiunea de ieire reglabil.

Alimentarea circuitelor de redresare poate fi realizat cu sau fr transformator, direct de la reea. Prin redresor comandat (sau reglabil) se nelege un redresor ce folosete n locul diodelor obinuite, elemente redresoare cu electrod de comand care permit, printr o reglare potrivit

a tensiunii aplicate acestui electrod, s se modifice n limite largi valoarea medie a tensiunii sau curentului redresat. Se pot distinge redresoare ,,total'' comandate, realizate n mod exclusiv cu tiristoare i redresoare semicomandate (mixte) care folosesc combinaii de tiristoare i diode. Cele mai rspndite redresoare semicomandate sunt cele realizate dup o schema n punte, la care jumtate din numrul elementelor redresoare sunt diode semiconductoare. 2.

REDRESOARE COMANDATE MONOFAZATE

Redresoarele monofazate cu tiristoare sunt utilizate frecvent pentru controlul puterilor (de curent alternativ sau de curent continuu) dezvoltate n sarcini ca: motoare electrice de c.c., instalaii de nclzire i de reglare a temperaturii tec. Schemele cele mai rspndite i formele de und care ilustreaz funcionarea lor n cazul unor sarcini rezistive, sunt artate n figurile 1 i 2. Redresoarele comandate cu tiristoare permit reglajul continuu al tensiunii la ieire prin controlul momentului amorsrii (intrrii n conducie) acestor dispozitive n raport cu nceputul alternantei pozitive. Unghiul de ntrziere al amorsrii raportat la nceputul alternantei pozitive se numete unghi de comand, iar metoda respectiv este denumit comanda prin controlul fazei.

Figura 1. Schemele de principiu ale unor redresoare comandate Tensiunea de alimentare a redresorului fiind alternativ, tiristorul se blocheaz atunci cnd tensiunea anodic trece prin zero pentru a i schimba semnul. n timpul alternantei negative poarta (electrodul de comand) i recapt proprietatea de control a momentului amorsrii dispozitivului n urmtoarea alternan pozitiv a tensiunii de alimentare. 3. FUNCTIONAREA

REDRESORULUI COMANDAT

n figurile 1.a i 1.b sarcina este alimentat, prin intermediul tiristorului Th, de la nfurarea secundar a transformatorului de reea Tr cu o tensiune: u=Um sin( t). Tiristorul este amorsat n timpul alternantei pozitive, cu ajutorul impulsurilor furnizate de circuitul de comanda CC i rmne blocat n timpul alternantei negative. Pn la aplicarea impulsului iG curentul prin tiristor este nul. Dup deschiderea tiristorului, curentul variaz proporional cu tensiunea aplicat. Se observ c modificarea unghiului de comand se realizeaz prin modificarea fazei impulsurilor iG. Tensiunea continu pe rezistorul de sarcin, proporional cu curentul mediu, rezult mai mic dect n cazul cnd unghiul de amorsare este zero, ca la redresorul necomandat.

Figura 2. Forme de unda pentru schema din fig. 1 Prin definiie, componenta medie este :

U0 =

1T f(t)dt; f(t) = U m sin ( t) T0

(1)

Rezult pentru Uo :

1 Um (1 + cos()) U0 = U m sin ( t)d( t) = 2 2

Valoarea medie a tensiunii este:

(2)

U med =

U max (1 + cos()) 2

(3)

Expresia (3) este funcia de transfer sau funcia de reglaj a redresorului. Pentru valorile extreme ale unghiului de comanda alfa, zero i pi, se obin, pentru tensiunea medie pe sarcina, valorile Umax/pi i zero. Prin definiie, valoarea efectiv se calculeaz cu expresia :
1 sin (2 ) Um 2 f(t ) dt = 2 1 - + 2 T0
T

U0 ef =

(4)

Funcia de reglaj a valorii efective a tensiunii este:

-+ ) max = 1 sin (2 ) 2

Uef (

Uef

(5)

Legile de variaie pentru curentul mediu sau eficace n funcie de unghiul de comand, se obin din relaiile de mai sus:

I dd =

U max I (1 + cos()) = max (1 + cos()) 2 RL 2

(6)

I ef .( ) =

sin (2 ) I max (1 - + ) 2 2

(7)

Figura 3. Forma de variaie a mrimilor UM/Um

RL= rezistena de sarcin

Anexe:

MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

-Amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum si a unor echipamente electrice, la o inaltime inaccesibila pentru om. Astfel, normele prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric sa fie de 4M, la traversarea partilor carosabile de 6M, iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai mare, aceasta inaltime se depaseasca cu 2.25m gabaritele respective. Izolarea electrica a conductoarelor; -Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant; -Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate, respectandu-se distanta impusa pana la elementele sub tensiune. qs866b1558essn

-Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24, 36V) pentru lampile si sculele electrice portative. Sculele si lampile portative care functioneaza la tensiune redusa se alimenteaza la un transformator coborator. Deoarece exista pericolul inversarii bornelor este bine ca atat distanta picioruselor fiselor de 12, 24 si 36V, cat si grosimea acestor picioruse, sa fie mai mari decat cele ale fiselor obisnuite de 120, 220 si 380 V, pentru a evita posibilitatea inversarii lor. -verificarea atenta a uneltei, a izolatii ai a fixarii sculei inainte de incperea lucrului; -evitarea rasucirii sau a incolacirii cablului de alimentare in timpul lucrului si a deplasarii muncitorului, pentru mentinerea bunei stari a izolatiei;

-menajarea cablului de legatura in timpul mutarii uneltei dint-un loc de munca in altul, pentru a fi solicitat prin intindere sau rasucire; unealta nu va fi purtata tinandu-se de acest cablu; -evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces si in locurile de depozitare a materialelor; daca acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi protejat prin ingropare, acoperire, cu scanduri sau suspendate; -interzicerea repararii sau remedierii defectelor in timpul functionarii motorului sau lasarea fara supraveghere a uneltei conectate la reteua electrica.

-Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloacelor de avertizare. Mijloacele de protectie individuala se intrebuinteaza de catre electricieni pentru prevenirea electrocutarii prin atingere directa si pot fi impartite in doua categorii: principale si auxiliare.

BIBLIOGRAFIE
1. Cartea electricianului instalator Editura tehnica 2. Instalatii electroenergetice Editura didactica si pedagogica 3. Manual instalatii electrice Editura didactica si pedagogica 4. www.google.ro 5. www.referate.ro