Bradul

de Vasile Alecsandri

Sus pe culme, bradul verde, Sub zapada albicioasa, Printre negura se pierde Ca o fantasma geroasa Si priveste cu-ntristare Cum se primbla prin rastoace Iarna pe un urs calare, Iarna cu sapte cojoace. El se scutura si zice: "In zadar tu, vrajitoare, Aduci viforul pe-aice, Aduci zile fara soare. In zadar ingheti pamantul, Ucizi florile si stupii Si trimiti moartea cu vantul Si trimiti foamea cu lupii. In zadar a ta suflare Apa-n rauri o incheaga, Sterge urma pe carare Si de mine m-i leaga. In zadar aduci cu tine Corbul negru si pradalnic Si din codrii cu jivine Faci sa iasa urlet jalnic. In zadar, urgie cruda, Lungesti noaptea-ntunecoasa Si, razand de-a lumii truda, Scurtezi ziua luminoasa. In zadar imi pui povara De zapada si de gheata. Fie iarna, fie vara, Eu pastrez a mea verdeata!"

Munţii sunt a lui altare. Dar ninsoarea inceteaza. Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestuos.organe sonoare Unde crivătul pătrunde. Ca fantasme albe plopii insirati se pierd in zare Si pe-ntinderea pustie.. Tot e alb. fantastic!. Şi pe ele se aşează bolta cerului senină. Se vad stelele pierdute sub clabucii albi de fum. noaptea ninge. Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada Fulgii zbor plutesc in aer ca un roi de fluturi albi. în raza lunii o fantasmă se arată.. scotând note-ngrozitoare. Totul e în neclintire. fara drum. norii fug... E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată! . fără glas. Dar ce văd?. Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare. Nici un zbor în atmosferă. pe camp.Iarna vasile alecsandri Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada. fără viaţă. dimineata ninge iara! Cu o zale argintie se imbraca mandra tara. cumplit! Stelele par îngheţate. imprejur. In vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai Miezul iernii Vasile Alecsandri În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar. Raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi Ziua ninge. Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină.. Mii de stele argintii În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii. pe zăpadă ..nici un pas. doritul soare Straluceste si desmiarda oceanul de ninsoare. pe dealuri.. O! tablou măreţ. fara nume. codrii . in departare.. Iat-o sanie usoara care trece peste vai. cerul pare oţelit. Soarele rotund si palid se prevede printre nori Ca un vis de tinerete printre anii trecatori.

Lumina e mai calda si-n inima patrunde. vaet. Aprind un soare dulce in sufletul uimit! . un clopotel in floare. S-au dus zilele Babei si noptile vegherii. pe umedul pamant Se-ntind carari uscate de-al primaverii vant. o raza-ncalzitoare. urland in urma-i prin potopul de zapada. de prin sate. O. Sbieret. Un fir de iarba verde. Valuri albe trec in zare. Spulberand zapada-n ceruri de pe deal. aude-n camp latrare si zareste cu uimire O casuta dragalasa cu ferestrele lucind. Alergand. Turmele tremura. Si-ndeparte se aude un nechez rasunator … Noaptea cade. de pe campie. Un gandacel. lupii urla … Vai de cal si calator! Fericit acel ce noaptea ratacit in viscolire Sta. Campia scoate aburi. mii de glasuri spaimantate Se ridica de prin codri. Paraiele umflate curg iute sopotind. se aseaza-n lung troian Ca nisipurile dese din pustiul african. Si sub a lui povara il pleaca-ncetinel. Si mugurii pe creanga se vad imbobocind. Doamne! iata-un flutur ce prin vazduh se pierde! In campul vested iata un fir de iarba verde Pe care-ncet se urca un galben gandacel. Prin rapi adanci zapada de soare se ascunde. Dupa o iarna lunga s-un dor nemarginit. raget. rapiti de vant Si rachitele se-ndoae lovindu-se de pamant. un flutur. Unde dulcea ospatie il intampina zambind! SFARSITUL IERNII S-a dus zapada alba de pe intinsul tarii. Viscolul framanta lumea! … Lupii suri ies dupa prada. tipat.VISCOLUL Crivatul din miaza-noapte vajae prin vijelie. de pe dealuri. corbii sbor vartej.

Iată cerbi cu stele-n frunte care trec pe punţi de aur. netedă. e cam strâmtă pentru doi… Tu zâmbeşti?… Zâmbirea-ţi zice că e bună pentru noi. surugiul e călare. Iată-o pasăre măiastră prinsă-n luptă c-un balaur. Iată-o gingaşă mlădită cu şirag de mărţişori… Tu o rupi?… Ea te stropeşte cu fulgi albi răcoritori.. cuib de iarnă. la primblare. Răpind sania uşoară care lasă urme albe. Caii muşcă-a lor zăbale.. Şi prin flacăra albastră vreascurilor de aluni Văd trecând în zbor fantastic a poveştilor minuni. Acum trecem prin poiene. Până-n ziuă stau pe gânduri şi la ea privesc uimit. Nu departe stă Pepelea. Surugiul chiuieşte. caii zboară ca doi zmei Prin o pulbere de raze.SANIA Zi cu soare. iubită. acum trecem prin zăvoaie. iată zmei înaripaţi Care-ascund în mari palaturi mândre fete de-mpăraţi. Că-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit! . scump tovarăş. Iată pajuri năzdrăvane care vin din neagra lume. Caii scutură prin aer sunătoarele lor salbe. Iar în lunca pudruită cu mărunt mărgăritar Saltă-o veveriţă mică pe o creangă de stejar. în cosită floarea-i cântă. Dar pe mine ce m-atrage. prin un nour de scântei. Pe câmpia înălbită. Crengile-aninate-n cale ning steluţe şi se-ndoaie. care vesel pâlpâieşte. ger cu stele!… Hai.. tupilat în ilori de mai. s-aud câini la vânătoare. Iată cai ce fug ca gândul. Săniuţa. Aducând pe lumea albă feţi-frumoşi cu falnic nume. La gura sobei Aşezat la gura sobei noaptea pe când viscoleşte Privesc focul. strălucitoare Se văd insule de codri.. Iată-n lacul cel de lapte toate zânele din rai . dar pe mine ce mă-ncântă E Ileana Cosânzeana! .

în care dresoarea să fie o simplă pradă.. tigrul nu o muşcă pe dresoare. ci destindere." Fram şi-a luat rămas bun. cu desişuri nepătrunse. Ei se gândesc . Fram vine pe scenă. în patru labe. a ascultat explicaţiile bătrânului. El era cel mai iubit.pe nume Rajah . Dar nu au încotro. II: „Fram face nazuri" Pe lângă celelalte numere din spectacolul de circ. Un urs uriaş. ca alte numere. mergea pe bicicletă. e altfel. Un bunic din sală îi explică nepoatei (Lilica) ce se întâmplă cu Fram: „L-a ajuns ceasul când nu mai e bun de nimic. Pentru spectatori. Ursul Polar de Cezar Petrescu Cap. Aşa se întâmplă cu toţi urşii albi. sau precum echilibriştii. ca un animal oarecare.. de exemplu. Cap. El nu producea spaimă. dar atât de blând! Care se mulţumea cu aplauzele! Şi iată că tocmai în seara de adio. ci „fiara cea mai fioroasă şi mai nesăţioasă din tot circul". III: „După ce a plecat circul" . trebuia să fie şi rolul lui Fram.Fram.. Ursul Polar. stând gânditor. fără să mai execute nimic. Ursul Polar. un spectator. după cum şi dresorii trebuie să dreseze.. adică directorul circului. iar cei peltici: „Vlem Flam!" Până la urmă. Fram nu mai apărea! Spectatorii erau foarte-foarte nemulţumiţi şi strigau întruna: „Vrem Fram!". totul este o distracţie. şi câte altele. I: „O reprezentaţie de adio la Circul Struțki în iarna anului 1924" Pentru ultima dată în acel oraş. precum tigrii. pentru ca miss Ellian. a plecat spre cuşca sa. Trebuie să execute tot. să-şi pună capul în gura lui . amuzament şi uimire.. saluta. cu cei 12 tigri de Bengal şi apoi dând reprezentaţie şi Fram. care îi ţine cu sufletul la gură. Singur. băieţel. dresoarea.. Petruş. ca să se îmbogăţească nu ei.la pădurile din care au fost luaţi. cu liane spânzurate până în pământ". cu tristeţe şi cu milă. iar spectatorii dau drumul ropotelor de aplauze.visează „o pădure cu frunze late. apoi.după cum spune autorul . Dar nu se întâmplă nimic îngrozitor. El nu avea nevoie de îmblânzitor! Intra pe două labe... Nu le place să execute comenzile dresoarei cu privirea verzuie şi poruncitoare. Cap. Miss Ellian se prezenta în arena circului Struțki. Tigrul care trebuie să deschidă botul. Pentru tigri.

Cap.. a răcit şi se crede miss Ellian în delirul febrei. De aceea. îi taie mama. luat de eschimoşi şi vândut pentru circ. În cuşti stau animalele nedomesticite. din jurul lui şi din oraş. în noapte.. Acolo se află acum şi Fram. deşi nu este agresiv. Poposirea pe o insulă unde creşteau flori şi rădăcini gustoase. adică oamenii. ar dori drept cadou o carte despre urşii polari.. IV: „În Arca lui Noe" Arca e de fapt menajeria circului Stroţki. câinele şi puşca" Pe acea insulă. Cap.Petruş a rămas cu gândul la Fram. Gustul primei morse.... îşi aminteşte de peştera unde s-a născut şi de ursoaică. Lilica. S-a speriat de foc şi s-a cuibărit pe ce mai rămăsese din ursoaica. VII: „Numele tău va fi Fram" . Directorul a stabilit un preţ mare pentru vizitarea menajeriei. încet.vrea să se facă explorator polar. prinse din păduri sălbatice. cu părinţii lor. celelalte animale din cuşti ţin minte locurile lor natale. care sunt bune doar să fie văzute. Fram e pui de urs mic. Cap. cu capcane. Cei doi bătăuşi vin să o viziteze. Fetiţa de la circ... VI: „Omul. stârnind câinii oraşului. Şi-a dat seama că e un pericol. în cuşti. Acolo ursoaica a fost împuşcată. închis cu zăvorul. dar nu cunoştea puterea puştii.... au uitat de incident. E iarnă şi din zăpadă el nu vrea să construiască un om de zăpadă. V: „Fram s-a născut departe. Apoi a fost dus în satul eschimoşilor. şi atât. că dau de gratii când se trezesc din visul libertăţii. Cum a călătorit cu mama lui pe un sloi de gheaţă. Nemişcat. ci un urs alb. Iar acolo. Doi copii se bat pentru că au pariat pe un briceag că un urs nemaipomenit va juca. Dar Fram nu mai face parte din reprezentaţie. El însă . mama lui: pe blana ei. Acolo sunt. S-au întâlnit la circ şi. încă de pui. tot felul de animale. Iar puiul mic şi neştiutor nu înţelegea de ce „dihăniile cu două picioare".. Alţii. ursoaica a simţit miros străin. uneori. Cum a văzut prima dată soarele polar şi cum s-a speriat de el. acolo. de vânători vestiţi. numai că dresează doar. în gheţurile polare" Când visează. Circul a plecat în altă ţară. Iar de sărbători. de om şi de câine. au uitat de Fram. Încet. A uitat cum să facă giumbuşlucuri şi a uitat şi cum e în ţara lui. căzută la pământ. Măcar. Cap. pisica. încep să urle. Urlă.

dar s-a gândit . La circ... măruntă. chircită. De fapt. îl convinge pe directorul circului să-l trimită înapoi pe Fram. după numele corăbiei renumite cu care Lars străbătuse ţinuturile polare. de sub nămeţi. Abia apărea. August cel prost.. A fost coborât într-o barcă. tot ar obţine bani de undeva.. marinarul Lars. L-au ferit de eschimoşi. ursul s-a trezit pe o corabie. a început să tânjească după gheţurile polare.. Acolo. Cap. „sloiurile nu se topeau niciodată deplin. căruia îi muriseră mama şi logodnica şi care căzuse în patima băuturii. dintro donaţie. Pot să-l dezmierde şi să-i dea lapte. până când avea să înveţe să vâneze. a ajuns la circul Struţki. Era un om care trecuse prin multe. Cap. chiar şi din acte. îi spune „la revedere" blândului urs. pasionat de studierea urşilor.. Chiar şi clovnul. I-au lăsat şi nişte provizii. Că aşa sunt oamenii de afaceri. caritabile.. El a fost vândut pentru zece sticle de rom şi. curând. Abia şuroia o vână subţire de apă pe patul de gheaţă...că poate face reclamă circului cu gestul său caritabil şi că. fără parfum. „Fram" i-a rămas numele (în limba norvegiană înseamnă „înainte"). cu care el ar fi prea prietenos. Membrii circului şi-au luat rămas bun. Iar acum. X: „Cea dintâi întâlnire" .De acolo. un anume om. Cap. Acolo a învăţat că oamenii pot fi şi buni. la pol.. şi vreme de şapte ani a fost fala circului.. Cu un ultim salut pentru oameni. ca să poată învăţa cu gheţurile şi cu noul lui trai. a învăţat acrobaţiile şi cum să se poarte cu oamenii. Era nerăbdător. Fram dispăru între gheţuri.ca om de afaceri ." L-au dus pe o insulă pustie.. VIII: „Îndărăt spre Oceanul Polar" Un fost vânător. ci trebuie să obţină un profit din orice. şi pe alocuri câte o floare firavă. nu prea fac lucruri gratuite. ca să nu piardă bani. până la urmă. IX: „În ostrovul pustiu de la capătul pământului" Fram a ajuns acasă. Acesta nu ar fi vrut.. Astfel că Fram urma să se întoarcă. Acesta l-a botezat pe puiul de urs „Fram".. din reprezentaţii în folosul lui Fram. De atunci. acasă. muşchiul verde căptușind stâncile.. fiind învăţat cu oamenii.

Iar Fram. Doar o bucată de carne de morsă. plină de urme de animale. S-a ales cu o muşcătură la labă. echilibru în cap şi mers în labele dinainte. Dar. era de ajuns să apară Fram şi să-l sperie. Neadaptat. o întâlnire cu unul de-ai lui. Ajunse pe o altă insulă. instinctiv. „Ceva tainic şi rău. Dar tot răul e şi spre bine.. Fram tot călătorea pe sloiuri. Ursul străin sări la bătaie. Tot aşa. pe care Fram l-a poreclit „Căpăţânosul". Cap. care se speriau să vadă unul de-al lor cum face salturi mortale.. paşi de vals.. „Era şi el un fel de Robinson Crusoe al urşilor albi. care ţine câteva luni. folosind acrobaţiile de circ. pe un sloi. Dar după aceea? O porni. spre nord. Văzu câteva foci.. s-a săturat să vâneze pentru altul şi a plecat de pe insulă. Fram îi dădu mai multe lecţii. S-a „încălzit" făcând acrobaţii. pe un sloi plutitor. Fram a clănţănit de frig. considerându-l duşman. găsi. Era doar mânios cum nu se poate. În sfârşit. XI: „Bufonul Oceanului Polar" Treptat. Cap. păsări. să-l zgârâie.. Duşmănie şi frică din partea urşilor albi. Numai că Fram nu ştie regulile. spre ţărm. nu ştia de pus piedică. Fram întâlni o ursoaică şi doi pui. Era destul de trist. Se îndreptă. O vreme îi mai ajungeau proviziile lăsate de marinari. Fram a învăţat să-şi facă adăpost de viscol. şi alte vietăţi fugeau de el. Aici nu-i mai purta nimeni de grijă.." Aşa. cei întâlniţi îşi abandonau hrana şi fugeau. amintindu-şi de trupa de foci de la circul Struţki. Vulpi albe. Iar el era un urs obişnuit să fie mângâiat de oameni. descurcându-se din nevoie cu priceperea şi chibzuinţa lui de animal. în stilul lui de circar. ursul o luă la goană. Trebuia să se descurce singur. De altfel. viaţa la pol era un pic mai grea decât şi-ar fi imaginat. Văzând că nu reuşeşte să-l muşte. că morsa vânată gata rămânea a lui." Mai rău a fost că acel urs care-i asigura hrana. să vorbească şi cu el cineva. Şi aşa a venit noaptea polară. care căutase doar un prieten rămase trist în urma lui. Flămând. dar peste tot aceeaşi poveste. Un urs e stăpân pe teritoriul lui şi nu tolerează un alt mascul.. Le pândi şi vru să înşface una. a întâlnit şi alţi urşi. Ursul acela nu văzuse în viaţa lui salturi mortale... Fram era prea ciudat pentru el. Se luă după urmele de urs polar. fără să ştie. deşi focile roiau în jur. Încercă să fie prietenos. că îi era foame.. Nu putu vâna nimic.când ursul polar cel morocănos prindea o morsă. prinsă de un sloi. îl despărţea de urşii sălbatici ai polului. Îndată. Fram a găsit cum să mănânce (restaurant fără abonament şi fără plată) . să-l sperie pe Fram.. neînţeles.Viscol. nu mai putu. XII: „Prietenii lui Fram din oraşele de departe nu l-au uitat" .

mai apreciat în familie şi între prieteni. doar cu o rană. mai responsabil. încât a ajuns expert. cu viscolul. Acolo au poposit cei doi. Ceilalţi urşi par a fi dispărut. puiul a zbughit-o îndărăt şi l-a muşcat pe ursul acela de gât.. După ce citeşte. după lecţii. E singur. Ursoaica. Fram i-a redat locul din adăpost şi hrana. Cap. Ca să-şi răzbune mama. Disperat de viscol şi singurătate. pentru că Fram îi fărâmase câţiva dinţi şi el nu mai era la fel de puternic ca înainte. Citeşte cărţi despre voinţa omului de a înfrunta vitregiile naturii. Una cu Oceanul Îngheţat de Nord. în adăpost. Deodată. Petruş povesteşte prietenilor aventurile despre care a citit şi se joacă şi ei. Petruş e pasionat! Ceea ce citeşte. cu depărtarea de civilizaţie. care slăbise. de la bunicul ei. întâlnirea cu o altă expediţie şi drumul spre casă (Norvegia). construind un urs polar din zăpadă. Despre lupta cu urşi polari..În special Petruş nu l-a uitat pe Fram. Într-o zi. Puiul de urs primise şi un nume: Zgăibărici. Atunci Fram l-a scuturat bine şi s-a hotărât să-l părăsească. Zgăibărici trebuia să fie un urs . servindu-le hrana vânată. Apoi a plecat mai departe. vede aievea. Numai că puiul de urs avea alte instincte. a fost ucisă în lupta cu un alt urs polar. care mai crescuse.. Să-i dea o lecţie. Nu l-a omorât. fugind. cu puiul de urs. mama lui. doar l-a buimăcit. A devenit mai serios. Era de ajuns un bufon polar.. Are şi două hărţi.. El s-a împrietenit cu fetiţa de la circ şi a împrumutat cărţi despre urşii polari. citeşte la lampă. E orfan. trăieşte. Iar puiul a scăpat. XIV: „Fram se leapădă singur de micul său prieten" Apoi Fram a luat-o pe urmele ursului ucigaş. Numai că după un timp. Apoi Fram şi-a reluat meşteşugul de a goni urşii albi cu giumbuşlucuri. S-au mai întâlnit cu ursul ucigaş al ursoaicei. Şi reciteşte. până l-a lăsat la pământ. unde ajunsese corabia Fram.. XIII: „Fram şi-a găsit un prieten mic în noaptea polară" Aşa cum înainte tânjea după întoarcerea la pol. acum Fram se chinuieşte cu gândul la oameni. Cap. Puiul de urs l-a dus pe Fram la locul cu pricina. A citit atâtea. alta cu Oceanul Îngheţat de la Polul Sud. Orice carte nouă apare despre urşii albi şi expediţiile polare. Hotărât. să înţeleagă. De aceea. cu foamea. L-a găsit uşor. reuşind să-l vâneze. El avea mirosul mai bun decât al lui Fram. i-a pus piedică. Însemnările exploratorului Nansen îl absorb de tot. el îşi şi imaginează. până a trecut noaptea polară. deasupra mesei de lucru. îi iese în cale un pui de urs. Fram îşi găsi micul prieten exersând giumbuşlucurile sale. el l-a condus pe Fram la „depozitul" ursului bătut: două morse îngheţate. de a stăpâni necunoscutul. El înşfăcă un pui de focă. L-a păcălit cu fentele lui. Apoi. care se alterase la menajeria circului. Seara. l-a izbit du dinţii de gheaţă. să vadă. Petruş o citeşte şi o reciteşte. el merge în neştire pe banchize.

Numai că pe drum i-a prins furtuna de zăpadă şi au îngheţat. Fram s-a străduit să-l atragă cu tot ce ştia de la circ.. vânătorii s-au întors. cu Fram.normal. La început n-a înţeles ce e cu ei. bietul de el. acasă. din cauza încălzirii globale care le topeşte gheţurile. cu blana lui. când o banchiză de gheaţă s-a despicat. Impresii de lectură: Cartea mi-a plăcut foarte mult. Eschimosul nu putea să creadă că Fram nu îl omoară. şi pentru ilustraţii. i-a rupt armele şi a plecat iarăși pe sloiul lui. În starea aceea i-a găsit Fram. Apoi şi-a dat seama. la coliba lor. Şi totuşi.. E un urs vrăjit! Copilul crede cu tărie că e aşa. Crescând. I-a încălzit el. I-a recunoscut după miros. Nici între eschimoşi nu era locul lui. neaşteptând nimic bun.. Eschimosul ar vrea ca Fram să le prefacă în arme mari. eschimosul vrea să-l săgeteze. şi pentru text. Urma să vină corabia care îi duce în ţările lor. Sunt arme de jucărie. dar copilul era îngrozit... Şi l-au luat! Era singurul loc unde se mai simţea. pentru că în poveştile eschimoşilor sunt urşi vrăjiţi. decât insule pustii. Aşa că Fram s-a suit pe un sloi de gheaţă şi s-a depărtat. să se laude în neamul lui că a ucis un urs polar. Şi m-am gândit la urşii polari. la zbuciumul puiului. Au rămas în viaţă. îi arată jucăriile lui ascunse în zăpadă. unde avea carne de focă. XVI: „Sfârşitul" Otto şi Egon. el va deveni un vânător vestit. După care i-a dus la adăpostul lui. . Pluteşte fără ţintă. Ar fi privit ca un adevărat vânător! Dar Fram a prins săgeţile din zbor. Până i-a dezghețat.. că am plâns puţin. Erau dintre cei ce fuseseră pe vaporul care-l adusese pe Fram la pol. XV: „Nanuc" Fram se simte un urs fără noimă. fără să privească în urmă. au pierdut câinii şi săniile. care nu fac rău oamenilor! De aceea. nu ştiu ce cuvinte măiestrite a folosit autorul. Cap. Doar e un urs vrăjit! Păcat că nu vorbeşte! Dezamăgit de neputinţa lui Fram de a-i preface jucăriile. dorind să fie luat şi el. adevărate. Atunci când Fram s-a despărţit de oameni. Apoi l-a scuturat pe Nanuc. la o distanţă de 48 ore de coliba lor. micul eschimos. Nu se mai puteau mişca. despre care am citit că sunt pe cale de dispariţie. Fram s-a suit singur în barcă. sloiul lui s-a oprit într-un loc unde pescuia un copil de eschimos. doi vânători polari. fără arme. Ei nu mai au pe ce să trăiască. dar fără provizii.. De acolo. Nimeni nu a crezut vreodată povestea lui Nanuc despre ursul vrăjit. Cap. ci îl mângâie cu laba.

care sunt luate din mediul lor natural şi îmblânzite. iar nu ar recunoaşte locurile. în fine. pe lume suferă şi oameni.M-am mai gândit la animalele de circ. în altul. ce-i drept. ci un om. ar fi totul schimbat. . m-am gândit cum ar fi dacă Fram nu ar fi urs. forţat să se mute din locul în care s-a născut. şi animale. Iar dacă ar reveni acasă după mult timp. Ei. Cred că nu s-ar simţi bine. Oare ele sunt cu adevărat fericite între gratii? Şi. pentru a fi însă distracţia oamenilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful