Bradul

de Vasile Alecsandri

Sus pe culme, bradul verde, Sub zapada albicioasa, Printre negura se pierde Ca o fantasma geroasa Si priveste cu-ntristare Cum se primbla prin rastoace Iarna pe un urs calare, Iarna cu sapte cojoace. El se scutura si zice: "In zadar tu, vrajitoare, Aduci viforul pe-aice, Aduci zile fara soare. In zadar ingheti pamantul, Ucizi florile si stupii Si trimiti moartea cu vantul Si trimiti foamea cu lupii. In zadar a ta suflare Apa-n rauri o incheaga, Sterge urma pe carare Si de mine m-i leaga. In zadar aduci cu tine Corbul negru si pradalnic Si din codrii cu jivine Faci sa iasa urlet jalnic. In zadar, urgie cruda, Lungesti noaptea-ntunecoasa Si, razand de-a lumii truda, Scurtezi ziua luminoasa. In zadar imi pui povara De zapada si de gheata. Fie iarna, fie vara, Eu pastrez a mea verdeata!"

. codrii .. Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada Fulgii zbor plutesc in aer ca un roi de fluturi albi. Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină. Totul e în neclintire. Raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi Ziua ninge. Munţii sunt a lui altare.. fara drum. pe zăpadă . Ca fantasme albe plopii insirati se pierd in zare Si pe-ntinderea pustie. doritul soare Straluceste si desmiarda oceanul de ninsoare. Se vad stelele pierdute sub clabucii albi de fum. dimineata ninge iara! Cu o zale argintie se imbraca mandra tara. imprejur. cerul pare oţelit.organe sonoare Unde crivătul pătrunde. O! tablou măreţ.. fără viaţă. in departare. Dar ninsoarea inceteaza. Mii de stele argintii În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii. Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare. pe dealuri. fără glas.Iarna vasile alecsandri Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada. scotând note-ngrozitoare. noaptea ninge. fara nume. pe camp. fantastic!.nici un pas... Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestuos. Iat-o sanie usoara care trece peste vai.. Dar ce văd?. Şi pe ele se aşează bolta cerului senină. Nici un zbor în atmosferă.. Soarele rotund si palid se prevede printre nori Ca un vis de tinerete printre anii trecatori. In vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai Miezul iernii Vasile Alecsandri În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar. Tot e alb. E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată! . norii fug. cumplit! Stelele par îngheţate. în raza lunii o fantasmă se arată.

o raza-ncalzitoare. pe umedul pamant Se-ntind carari uscate de-al primaverii vant. urland in urma-i prin potopul de zapada. Aprind un soare dulce in sufletul uimit! . Lumina e mai calda si-n inima patrunde. un clopotel in floare. Spulberand zapada-n ceruri de pe deal. mii de glasuri spaimantate Se ridica de prin codri. Paraiele umflate curg iute sopotind. Si mugurii pe creanga se vad imbobocind. O. tipat. Valuri albe trec in zare. un flutur. Un gandacel. de pe dealuri. Si sub a lui povara il pleaca-ncetinel. S-au dus zilele Babei si noptile vegherii. Si-ndeparte se aude un nechez rasunator … Noaptea cade. Sbieret. aude-n camp latrare si zareste cu uimire O casuta dragalasa cu ferestrele lucind.VISCOLUL Crivatul din miaza-noapte vajae prin vijelie. Dupa o iarna lunga s-un dor nemarginit. Campia scoate aburi. Turmele tremura. Un fir de iarba verde. Viscolul framanta lumea! … Lupii suri ies dupa prada. raget. lupii urla … Vai de cal si calator! Fericit acel ce noaptea ratacit in viscolire Sta. de pe campie. de prin sate. Doamne! iata-un flutur ce prin vazduh se pierde! In campul vested iata un fir de iarba verde Pe care-ncet se urca un galben gandacel. Alergand. Prin rapi adanci zapada de soare se ascunde. se aseaza-n lung troian Ca nisipurile dese din pustiul african. vaet. rapiti de vant Si rachitele se-ndoae lovindu-se de pamant. Unde dulcea ospatie il intampina zambind! SFARSITUL IERNII S-a dus zapada alba de pe intinsul tarii. corbii sbor vartej.

Iată-n lacul cel de lapte toate zânele din rai . prin un nour de scântei. e cam strâmtă pentru doi… Tu zâmbeşti?… Zâmbirea-ţi zice că e bună pentru noi. iubită. Iată cai ce fug ca gândul. cuib de iarnă. Acum trecem prin poiene.. acum trecem prin zăvoaie. Iată cerbi cu stele-n frunte care trec pe punţi de aur. Iată pajuri năzdrăvane care vin din neagra lume.. scump tovarăş. Surugiul chiuieşte. la primblare. Răpind sania uşoară care lasă urme albe. Că-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit! . Săniuţa. tupilat în ilori de mai. Caii scutură prin aer sunătoarele lor salbe. Crengile-aninate-n cale ning steluţe şi se-ndoaie. La gura sobei Aşezat la gura sobei noaptea pe când viscoleşte Privesc focul. Şi prin flacăra albastră vreascurilor de aluni Văd trecând în zbor fantastic a poveştilor minuni.SANIA Zi cu soare. s-aud câini la vânătoare. Pe câmpia înălbită. Aducând pe lumea albă feţi-frumoşi cu falnic nume. dar pe mine ce mă-ncântă E Ileana Cosânzeana! . iată zmei înaripaţi Care-ascund în mari palaturi mândre fete de-mpăraţi. Dar pe mine ce m-atrage. Nu departe stă Pepelea. Caii muşcă-a lor zăbale. strălucitoare Se văd insule de codri. Iată-o gingaşă mlădită cu şirag de mărţişori… Tu o rupi?… Ea te stropeşte cu fulgi albi răcoritori.. surugiul e călare. Până-n ziuă stau pe gânduri şi la ea privesc uimit. care vesel pâlpâieşte. în cosită floarea-i cântă. ger cu stele!… Hai. Iată-o pasăre măiastră prinsă-n luptă c-un balaur.. Iar în lunca pudruită cu mărunt mărgăritar Saltă-o veveriţă mică pe o creangă de stejar. caii zboară ca doi zmei Prin o pulbere de raze. netedă.

amuzament şi uimire. El era cel mai iubit. saluta. totul este o distracţie. Aşa se întâmplă cu toţi urşii albi. de exemplu. Petruş. ca să se îmbogăţească nu ei... Tigrul care trebuie să deschidă botul.. dresoarea. sau precum echilibriştii. pentru ca miss Ellian.visează „o pădure cu frunze late. Miss Ellian se prezenta în arena circului Struțki. Fram vine pe scenă.. ci destindere. Cap. Ursul Polar de Cezar Petrescu Cap. ca alte numere. iar cei peltici: „Vlem Flam!" Până la urmă. Un urs uriaş. Fram nu mai apărea! Spectatorii erau foarte-foarte nemulţumiţi şi strigau întruna: „Vrem Fram!". după cum şi dresorii trebuie să dreseze. Pentru tigri. I: „O reprezentaţie de adio la Circul Struțki în iarna anului 1924" Pentru ultima dată în acel oraş.. Ei se gândesc .la pădurile din care au fost luaţi. mergea pe bicicletă. tigrul nu o muşcă pe dresoare. fără să mai execute nimic.după cum spune autorul . Pentru spectatori. un spectator. El nu avea nevoie de îmblânzitor! Intra pe două labe. cu tristeţe şi cu milă. a plecat spre cuşca sa.pe nume Rajah . apoi. şi câte altele. Ursul Polar. ca un animal oarecare. a ascultat explicaţiile bătrânului. în care dresoarea să fie o simplă pradă. cu cei 12 tigri de Bengal şi apoi dând reprezentaţie şi Fram. Singur. Dar nu au încotro. iar spectatorii dau drumul ropotelor de aplauze. Trebuie să execute tot.. Cap. în patru labe.. cu desişuri nepătrunse. III: „După ce a plecat circul" . care îi ţine cu sufletul la gură. Un bunic din sală îi explică nepoatei (Lilica) ce se întâmplă cu Fram: „L-a ajuns ceasul când nu mai e bun de nimic. El nu producea spaimă. cu liane spânzurate până în pământ". băieţel." Fram şi-a luat rămas bun. trebuia să fie şi rolul lui Fram. Nu le place să execute comenzile dresoarei cu privirea verzuie şi poruncitoare. Ursul Polar. ci „fiara cea mai fioroasă şi mai nesăţioasă din tot circul".. Dar nu se întâmplă nimic îngrozitor. e altfel. stând gânditor. precum tigrii. dar atât de blând! Care se mulţumea cu aplauzele! Şi iată că tocmai în seara de adio. să-şi pună capul în gura lui . adică directorul circului.Fram. II: „Fram face nazuri" Pe lângă celelalte numere din spectacolul de circ.

în noapte. Cap.. de vânători vestiţi. Poposirea pe o insulă unde creşteau flori şi rădăcini gustoase. că dau de gratii când se trezesc din visul libertăţii. Gustul primei morse. S-a speriat de foc şi s-a cuibărit pe ce mai rămăsese din ursoaica.. Lilica. adică oamenii. Cap. tot felul de animale. El însă .. IV: „În Arca lui Noe" Arca e de fapt menajeria circului Stroţki. Cum a văzut prima dată soarele polar şi cum s-a speriat de el. Circul a plecat în altă ţară. îi taie mama. Măcar. VI: „Omul. Acolo sunt.. Încet.vrea să se facă explorator polar. prinse din păduri sălbatice.. în cuşti. uneori. Urlă. E iarnă şi din zăpadă el nu vrea să construiască un om de zăpadă. stârnind câinii oraşului. Directorul a stabilit un preţ mare pentru vizitarea menajeriei. încă de pui. Cum a călătorit cu mama lui pe un sloi de gheaţă.. din jurul lui şi din oraş. în gheţurile polare" Când visează. Apoi a fost dus în satul eschimoşilor. Iar de sărbători. Cap. Iar acolo. au uitat de incident. Dar Fram nu mai face parte din reprezentaţie. S-au întâlnit la circ şi. încet. deşi nu este agresiv. de om şi de câine. Doi copii se bat pentru că au pariat pe un briceag că un urs nemaipomenit va juca. căzută la pământ. Nemişcat. acolo. numai că dresează doar. îşi aminteşte de peştera unde s-a născut şi de ursoaică. cu părinţii lor. a răcit şi se crede miss Ellian în delirul febrei. dar nu cunoştea puterea puştii.. În cuşti stau animalele nedomesticite.. Fram e pui de urs mic. Fetiţa de la circ. ci un urs alb.. Cei doi bătăuşi vin să o viziteze. luat de eschimoşi şi vândut pentru circ. şi atât. VII: „Numele tău va fi Fram" . Cap. câinele şi puşca" Pe acea insulă. care sunt bune doar să fie văzute. Şi-a dat seama că e un pericol. Acolo se află acum şi Fram. au uitat de Fram. celelalte animale din cuşti ţin minte locurile lor natale. încep să urle. V: „Fram s-a născut departe.. mama lui: pe blana ei. Acolo ursoaica a fost împuşcată.. A uitat cum să facă giumbuşlucuri şi a uitat şi cum e în ţara lui. pisica.Petruş a rămas cu gândul la Fram. ar dori drept cadou o carte despre urşii polari. De aceea. Alţii.. închis cu zăvorul. ursoaica a simţit miros străin. cu capcane. Iar puiul mic şi neştiutor nu înţelegea de ce „dihăniile cu două picioare".

ca să poată învăţa cu gheţurile şi cu noul lui trai. „sloiurile nu se topeau niciodată deplin. De fapt. Era un om care trecuse prin multe. Abia şuroia o vână subţire de apă pe patul de gheaţă. acasă. IX: „În ostrovul pustiu de la capătul pământului" Fram a ajuns acasă.. Acolo a învăţat că oamenii pot fi şi buni. dar s-a gândit . fără parfum. A fost coborât într-o barcă. August cel prost. chiar şi din acte. La circ. căruia îi muriseră mama şi logodnica şi care căzuse în patima băuturii. muşchiul verde căptușind stâncile. fiind învăţat cu oamenii. Chiar şi clovnul. după numele corăbiei renumite cu care Lars străbătuse ţinuturile polare. Fram dispăru între gheţuri.. El a fost vândut pentru zece sticle de rom şi. îl convinge pe directorul circului să-l trimită înapoi pe Fram..că poate face reclamă circului cu gestul său caritabil şi că. Pot să-l dezmierde şi să-i dea lapte... marinarul Lars. îi spune „la revedere" blândului urs.. Iar acum. ci trebuie să obţină un profit din orice. ursul s-a trezit pe o corabie.. curând. X: „Cea dintâi întâlnire" . Era nerăbdător. din reprezentaţii în folosul lui Fram.. a început să tânjească după gheţurile polare.. ca să nu piardă bani. un anume om. măruntă. Că aşa sunt oamenii de afaceri. a învăţat acrobaţiile şi cum să se poarte cu oamenii. Membrii circului şi-au luat rămas bun. de sub nămeţi. Cap. la pol. Acesta l-a botezat pe puiul de urs „Fram". Abia apărea. Acolo. cu care el ar fi prea prietenos. tot ar obţine bani de undeva. pasionat de studierea urşilor. Cu un ultim salut pentru oameni. nu prea fac lucruri gratuite. şi vreme de şapte ani a fost fala circului. a ajuns la circul Struţki.. I-au lăsat şi nişte provizii. Astfel că Fram urma să se întoarcă. chircită. Cap. Cap.. până la urmă. şi pe alocuri câte o floare firavă. până când avea să înveţe să vâneze.. „Fram" i-a rămas numele (în limba norvegiană înseamnă „înainte").ca om de afaceri . caritabile. Acesta nu ar fi vrut." L-au dus pe o insulă pustie. L-au ferit de eschimoşi.De acolo. dintro donaţie. VIII: „Îndărăt spre Oceanul Polar" Un fost vânător.. De atunci...

viaţa la pol era un pic mai grea decât şi-ar fi imaginat. care ţine câteva luni. amintindu-şi de trupa de foci de la circul Struţki. păsări. Trebuia să se descurce singur. „Ceva tainic şi rău. Văzu câteva foci. Încercă să fie prietenos. Fram a învăţat să-şi facă adăpost de viscol." Aşa. era de ajuns să apară Fram şi să-l sperie. S-a ales cu o muşcătură la labă. nu mai putu. considerându-l duşman. să-l zgârâie. să vorbească şi cu el cineva. Văzând că nu reuşeşte să-l muşte. Fram a găsit cum să mănânce (restaurant fără abonament şi fără plată) .." Mai rău a fost că acel urs care-i asigura hrana. Tot aşa... paşi de vals. Fram era prea ciudat pentru el. Şi aşa a venit noaptea polară. Duşmănie şi frică din partea urşilor albi. s-a săturat să vâneze pentru altul şi a plecat de pe insulă. Dar după aceea? O porni. Se îndreptă. Ursul străin sări la bătaie. Fram tot călătorea pe sloiuri. nu ştia de pus piedică.. ursul o luă la goană. Vulpi albe. neînţeles. Ajunse pe o altă insulă. o întâlnire cu unul de-ai lui. spre ţărm.când ursul polar cel morocănos prindea o morsă.. în stilul lui de circar. Era doar mânios cum nu se poate. Numai că Fram nu ştie regulile. Îndată. descurcându-se din nevoie cu priceperea şi chibzuinţa lui de animal. care căutase doar un prieten rămase trist în urma lui.. În sfârşit. pe care Fram l-a poreclit „Căpăţânosul". şi alte vietăţi fugeau de el. Neadaptat. plină de urme de animale. Cap. Doar o bucată de carne de morsă. cei întâlniţi îşi abandonau hrana şi fugeau. De altfel. să-l sperie pe Fram. Cap. instinctiv.. a întâlnit şi alţi urşi. Iar el era un urs obişnuit să fie mângâiat de oameni. dar peste tot aceeaşi poveste. folosind acrobaţiile de circ. fără să ştie. Dar tot răul e şi spre bine.. Se luă după urmele de urs polar. Iar Fram. că îi era foame.. deşi focile roiau în jur. Era destul de trist. găsi. prinsă de un sloi. Fram a clănţănit de frig.. că morsa vânată gata rămânea a lui. S-a „încălzit" făcând acrobaţii. care se speriau să vadă unul de-al lor cum face salturi mortale. XII: „Prietenii lui Fram din oraşele de departe nu l-au uitat" . Un urs e stăpân pe teritoriul lui şi nu tolerează un alt mascul. pe un sloi. Fram îi dădu mai multe lecţii. Aici nu-i mai purta nimeni de grijă. îl despărţea de urşii sălbatici ai polului. „Era şi el un fel de Robinson Crusoe al urşilor albi. echilibru în cap şi mers în labele dinainte. pe un sloi plutitor. Fram întâlni o ursoaică şi doi pui. O vreme îi mai ajungeau proviziile lăsate de marinari. Dar.Viscol. XI: „Bufonul Oceanului Polar" Treptat. spre nord. Le pândi şi vru să înşface una.. Ursul acela nu văzuse în viaţa lui salturi mortale. Nu putu vâna nimic. Flămând.

Apoi Fram şi-a reluat meşteşugul de a goni urşii albi cu giumbuşlucuri. acum Fram se chinuieşte cu gândul la oameni. Petruş e pasionat! Ceea ce citeşte. reuşind să-l vâneze. XIII: „Fram şi-a găsit un prieten mic în noaptea polară" Aşa cum înainte tânjea după întoarcerea la pol.. Puiul de urs l-a dus pe Fram la locul cu pricina. E orfan. întâlnirea cu o altă expediţie şi drumul spre casă (Norvegia). Hotărât. să vadă. Despre lupta cu urşi polari. doar l-a buimăcit. mai apreciat în familie şi între prieteni. L-a păcălit cu fentele lui. Orice carte nouă apare despre urşii albi şi expediţiile polare. alta cu Oceanul Îngheţat de la Polul Sud. Citeşte cărţi despre voinţa omului de a înfrunta vitregiile naturii.. Şi reciteşte. până l-a lăsat la pământ. Seara. de la bunicul ei. Are şi două hărţi. unde ajunsese corabia Fram. El s-a împrietenit cu fetiţa de la circ şi a împrumutat cărţi despre urşii polari. Ca să-şi răzbune mama. Zgăibărici trebuia să fie un urs . vede aievea. deasupra mesei de lucru. El avea mirosul mai bun decât al lui Fram. până a trecut noaptea polară.În special Petruş nu l-a uitat pe Fram. care mai crescuse. Fram îşi găsi micul prieten exersând giumbuşlucurile sale.. el l-a condus pe Fram la „depozitul" ursului bătut: două morse îngheţate. S-au mai întâlnit cu ursul ucigaş al ursoaicei. cu puiul de urs. i-a pus piedică. Disperat de viscol şi singurătate. îi iese în cale un pui de urs. pentru că Fram îi fărâmase câţiva dinţi şi el nu mai era la fel de puternic ca înainte. Numai că puiul de urs avea alte instincte. Puiul de urs primise şi un nume: Zgăibărici.. L-a găsit uşor. în adăpost. Atunci Fram l-a scuturat bine şi s-a hotărât să-l părăsească. Ceilalţi urşi par a fi dispărut. Petruş o citeşte şi o reciteşte. mama lui.. Cap. el îşi şi imaginează. Să-i dea o lecţie. Deodată. citeşte la lampă. fugind. mai responsabil. A citit atâtea. XIV: „Fram se leapădă singur de micul său prieten" Apoi Fram a luat-o pe urmele ursului ucigaş. E singur. cu viscolul. l-a izbit du dinţii de gheaţă. trăieşte. Apoi a plecat mai departe. să înţeleagă. Iar puiul a scăpat. Numai că după un timp. care slăbise.. Ursoaica. După ce citeşte. Era de ajuns un bufon polar. puiul a zbughit-o îndărăt şi l-a muşcat pe ursul acela de gât. el merge în neştire pe banchize. cu foamea. de a stăpâni necunoscutul. Într-o zi. după lecţii. care se alterase la menajeria circului. încât a ajuns expert. Nu l-a omorât. construind un urs polar din zăpadă. Acolo au poposit cei doi. Petruş povesteşte prietenilor aventurile despre care a citit şi se joacă şi ei. Însemnările exploratorului Nansen îl absorb de tot. Una cu Oceanul Îngheţat de Nord. De aceea. El înşfăcă un pui de focă. a fost ucisă în lupta cu un alt urs polar. doar cu o rană. servindu-le hrana vânată. A devenit mai serios. cu depărtarea de civilizaţie. Apoi. Cap. Fram i-a redat locul din adăpost şi hrana.

Numai că pe drum i-a prins furtuna de zăpadă şi au îngheţat. Cap. sloiul lui s-a oprit într-un loc unde pescuia un copil de eschimos. Doar e un urs vrăjit! Păcat că nu vorbeşte! Dezamăgit de neputinţa lui Fram de a-i preface jucăriile. Fram s-a suit singur în barcă. Aşa că Fram s-a suit pe un sloi de gheaţă şi s-a depărtat. Nici între eschimoşi nu era locul lui. la o distanţă de 48 ore de coliba lor. unde avea carne de focă. pentru că în poveştile eschimoşilor sunt urşi vrăjiţi. şi pentru text. nu ştiu ce cuvinte măiestrite a folosit autorul. acasă. De acolo. Apoi şi-a dat seama. Nimeni nu a crezut vreodată povestea lui Nanuc despre ursul vrăjit. la coliba lor. Urma să vină corabia care îi duce în ţările lor. Impresii de lectură: Cartea mi-a plăcut foarte mult... care nu fac rău oamenilor! De aceea. Nu se mai puteau mişca.normal. I-a recunoscut după miros. cu Fram. adevărate. Şi l-au luat! Era singurul loc unde se mai simţea. Erau dintre cei ce fuseseră pe vaporul care-l adusese pe Fram la pol. Apoi l-a scuturat pe Nanuc. dorind să fie luat şi el. Au rămas în viaţă. neaşteptând nimic bun. au pierdut câinii şi săniile. Eschimosul nu putea să creadă că Fram nu îl omoară. Fram s-a străduit să-l atragă cu tot ce ştia de la circ... Ei nu mai au pe ce să trăiască.. Atunci când Fram s-a despărţit de oameni. Şi totuşi. vânătorii s-au întors. Eschimosul ar vrea ca Fram să le prefacă în arme mari. Sunt arme de jucărie. . doi vânători polari. decât insule pustii. I-a încălzit el. şi pentru ilustraţii. Până i-a dezghețat.. bietul de el. eschimosul vrea să-l săgeteze. el va deveni un vânător vestit. din cauza încălzirii globale care le topeşte gheţurile.. despre care am citit că sunt pe cale de dispariţie. Ar fi privit ca un adevărat vânător! Dar Fram a prins săgeţile din zbor. îi arată jucăriile lui ascunse în zăpadă. dar copilul era îngrozit. Crescând. să se laude în neamul lui că a ucis un urs polar. XVI: „Sfârşitul" Otto şi Egon. E un urs vrăjit! Copilul crede cu tărie că e aşa. ci îl mângâie cu laba. dar fără provizii. fără arme. Cap. i-a rupt armele şi a plecat iarăși pe sloiul lui. micul eschimos. cu blana lui. Şi m-am gândit la urşii polari. când o banchiză de gheaţă s-a despicat. la zbuciumul puiului. că am plâns puţin. După care i-a dus la adăpostul lui. La început n-a înţeles ce e cu ei. Pluteşte fără ţintă. XV: „Nanuc" Fram se simte un urs fără noimă. fără să privească în urmă. În starea aceea i-a găsit Fram.

care sunt luate din mediul lor natural şi îmblânzite. în fine. Iar dacă ar reveni acasă după mult timp. forţat să se mute din locul în care s-a născut. Oare ele sunt cu adevărat fericite între gratii? Şi. ci un om. Cred că nu s-ar simţi bine. ce-i drept. .M-am mai gândit la animalele de circ. pe lume suferă şi oameni. în altul. m-am gândit cum ar fi dacă Fram nu ar fi urs. iar nu ar recunoaşte locurile. ar fi totul schimbat. şi animale. pentru a fi însă distracţia oamenilor. Ei.