Bradul

de Vasile Alecsandri

Sus pe culme, bradul verde, Sub zapada albicioasa, Printre negura se pierde Ca o fantasma geroasa Si priveste cu-ntristare Cum se primbla prin rastoace Iarna pe un urs calare, Iarna cu sapte cojoace. El se scutura si zice: "In zadar tu, vrajitoare, Aduci viforul pe-aice, Aduci zile fara soare. In zadar ingheti pamantul, Ucizi florile si stupii Si trimiti moartea cu vantul Si trimiti foamea cu lupii. In zadar a ta suflare Apa-n rauri o incheaga, Sterge urma pe carare Si de mine m-i leaga. In zadar aduci cu tine Corbul negru si pradalnic Si din codrii cu jivine Faci sa iasa urlet jalnic. In zadar, urgie cruda, Lungesti noaptea-ntunecoasa Si, razand de-a lumii truda, Scurtezi ziua luminoasa. In zadar imi pui povara De zapada si de gheata. Fie iarna, fie vara, Eu pastrez a mea verdeata!"

Iat-o sanie usoara care trece peste vai.Iarna vasile alecsandri Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada. codrii .. Totul e în neclintire. Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestuos. Soarele rotund si palid se prevede printre nori Ca un vis de tinerete printre anii trecatori. dimineata ninge iara! Cu o zale argintie se imbraca mandra tara. norii fug. Se vad stelele pierdute sub clabucii albi de fum. In vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai Miezul iernii Vasile Alecsandri În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar. Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare. in departare.... fără glas. fără viaţă.. Ca fantasme albe plopii insirati se pierd in zare Si pe-ntinderea pustie. în raza lunii o fantasmă se arată.. Munţii sunt a lui altare. cerul pare oţelit. cumplit! Stelele par îngheţate. Şi pe ele se aşează bolta cerului senină. doritul soare Straluceste si desmiarda oceanul de ninsoare. fara drum. Tot e alb. noaptea ninge. O! tablou măreţ. Raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi Ziua ninge. pe dealuri.organe sonoare Unde crivătul pătrunde. Nici un zbor în atmosferă. imprejur. Dar ninsoarea inceteaza. pe zăpadă . Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină. Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada Fulgii zbor plutesc in aer ca un roi de fluturi albi... pe camp. Dar ce văd?. fantastic!. E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată! .nici un pas. scotând note-ngrozitoare. fara nume. Mii de stele argintii În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii.

se aseaza-n lung troian Ca nisipurile dese din pustiul african. vaet. mii de glasuri spaimantate Se ridica de prin codri. Spulberand zapada-n ceruri de pe deal. Lumina e mai calda si-n inima patrunde.VISCOLUL Crivatul din miaza-noapte vajae prin vijelie. lupii urla … Vai de cal si calator! Fericit acel ce noaptea ratacit in viscolire Sta. Si sub a lui povara il pleaca-ncetinel. Un fir de iarba verde. un flutur. Paraiele umflate curg iute sopotind. Alergand. corbii sbor vartej. Si-ndeparte se aude un nechez rasunator … Noaptea cade. de prin sate. Sbieret. pe umedul pamant Se-ntind carari uscate de-al primaverii vant. Valuri albe trec in zare. Unde dulcea ospatie il intampina zambind! SFARSITUL IERNII S-a dus zapada alba de pe intinsul tarii. Doamne! iata-un flutur ce prin vazduh se pierde! In campul vested iata un fir de iarba verde Pe care-ncet se urca un galben gandacel. Viscolul framanta lumea! … Lupii suri ies dupa prada. Campia scoate aburi. tipat. O. rapiti de vant Si rachitele se-ndoae lovindu-se de pamant. Aprind un soare dulce in sufletul uimit! . de pe campie. urland in urma-i prin potopul de zapada. aude-n camp latrare si zareste cu uimire O casuta dragalasa cu ferestrele lucind. Turmele tremura. Prin rapi adanci zapada de soare se ascunde. Si mugurii pe creanga se vad imbobocind. S-au dus zilele Babei si noptile vegherii. de pe dealuri. raget. un clopotel in floare. Dupa o iarna lunga s-un dor nemarginit. Un gandacel. o raza-ncalzitoare.

La gura sobei Aşezat la gura sobei noaptea pe când viscoleşte Privesc focul. Caii muşcă-a lor zăbale.. care vesel pâlpâieşte. în cosită floarea-i cântă. s-aud câini la vânătoare. Crengile-aninate-n cale ning steluţe şi se-ndoaie. Acum trecem prin poiene. dar pe mine ce mă-ncântă E Ileana Cosânzeana! . Săniuţa. Şi prin flacăra albastră vreascurilor de aluni Văd trecând în zbor fantastic a poveştilor minuni. iată zmei înaripaţi Care-ascund în mari palaturi mândre fete de-mpăraţi. Dar pe mine ce m-atrage. iubită. cuib de iarnă. strălucitoare Se văd insule de codri. caii zboară ca doi zmei Prin o pulbere de raze. Iată pajuri năzdrăvane care vin din neagra lume.SANIA Zi cu soare. surugiul e călare. Iată cerbi cu stele-n frunte care trec pe punţi de aur. Nu departe stă Pepelea. Răpind sania uşoară care lasă urme albe. Iată cai ce fug ca gândul. e cam strâmtă pentru doi… Tu zâmbeşti?… Zâmbirea-ţi zice că e bună pentru noi. Surugiul chiuieşte. acum trecem prin zăvoaie. Iată-n lacul cel de lapte toate zânele din rai . netedă. la primblare.. prin un nour de scântei. Iar în lunca pudruită cu mărunt mărgăritar Saltă-o veveriţă mică pe o creangă de stejar. Pe câmpia înălbită. Până-n ziuă stau pe gânduri şi la ea privesc uimit. Caii scutură prin aer sunătoarele lor salbe. scump tovarăş. Că-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit! . Iată-o gingaşă mlădită cu şirag de mărţişori… Tu o rupi?… Ea te stropeşte cu fulgi albi răcoritori. Iată-o pasăre măiastră prinsă-n luptă c-un balaur. Aducând pe lumea albă feţi-frumoşi cu falnic nume. tupilat în ilori de mai.. ger cu stele!… Hai..

dresoarea. II: „Fram face nazuri" Pe lângă celelalte numere din spectacolul de circ. ca alte numere. cu liane spânzurate până în pământ". Ursul Polar. şi câte altele. cu desişuri nepătrunse. dar atât de blând! Care se mulţumea cu aplauzele! Şi iată că tocmai în seara de adio. în patru labe. a ascultat explicaţiile bătrânului. Trebuie să execute tot. ci destindere. tigrul nu o muşcă pe dresoare. El era cel mai iubit. saluta. ci „fiara cea mai fioroasă şi mai nesăţioasă din tot circul". un spectator. Nu le place să execute comenzile dresoarei cu privirea verzuie şi poruncitoare. Cap. I: „O reprezentaţie de adio la Circul Struțki în iarna anului 1924" Pentru ultima dată în acel oraş.la pădurile din care au fost luaţi. precum tigrii.. adică directorul circului. Un urs uriaş. Pentru spectatori. iar cei peltici: „Vlem Flam!" Până la urmă. III: „După ce a plecat circul" . de exemplu. cu tristeţe şi cu milă... iar spectatorii dau drumul ropotelor de aplauze. Petruş. Pentru tigri. Singur. Fram vine pe scenă. în care dresoarea să fie o simplă pradă. Cap. Dar nu au încotro.pe nume Rajah . să-şi pună capul în gura lui . care îi ţine cu sufletul la gură. băieţel.. trebuia să fie şi rolul lui Fram. El nu producea spaimă. El nu avea nevoie de îmblânzitor! Intra pe două labe.după cum spune autorul . mergea pe bicicletă. Ursul Polar. Ursul Polar de Cezar Petrescu Cap.visează „o pădure cu frunze late. Fram nu mai apărea! Spectatorii erau foarte-foarte nemulţumiţi şi strigau întruna: „Vrem Fram!". cu cei 12 tigri de Bengal şi apoi dând reprezentaţie şi Fram. Miss Ellian se prezenta în arena circului Struțki. sau precum echilibriştii. ca să se îmbogăţească nu ei. amuzament şi uimire. ca un animal oarecare.. pentru ca miss Ellian. a plecat spre cuşca sa. apoi." Fram şi-a luat rămas bun.Fram. fără să mai execute nimic. e altfel... Un bunic din sală îi explică nepoatei (Lilica) ce se întâmplă cu Fram: „L-a ajuns ceasul când nu mai e bun de nimic. Aşa se întâmplă cu toţi urşii albi. totul este o distracţie. după cum şi dresorii trebuie să dreseze. Tigrul care trebuie să deschidă botul. stând gânditor.. Dar nu se întâmplă nimic îngrozitor. Ei se gândesc .

. Iar acolo. Directorul a stabilit un preţ mare pentru vizitarea menajeriei. prinse din păduri sălbatice.. S-a speriat de foc şi s-a cuibărit pe ce mai rămăsese din ursoaica.. În cuşti stau animalele nedomesticite. numai că dresează doar. Dar Fram nu mai face parte din reprezentaţie. ursoaica a simţit miros străin. stârnind câinii oraşului.. ci un urs alb. Încet. în gheţurile polare" Când visează. Alţii. V: „Fram s-a născut departe. E iarnă şi din zăpadă el nu vrea să construiască un om de zăpadă. mama lui: pe blana ei. au uitat de Fram. deşi nu este agresiv... S-au întâlnit la circ şi. Poposirea pe o insulă unde creşteau flori şi rădăcini gustoase. închis cu zăvorul. Acolo se află acum şi Fram. de om şi de câine. El însă . Apoi a fost dus în satul eschimoşilor. Cum a văzut prima dată soarele polar şi cum s-a speriat de el. A uitat cum să facă giumbuşlucuri şi a uitat şi cum e în ţara lui. încet. Lilica. cu părinţii lor. în noapte. Doi copii se bat pentru că au pariat pe un briceag că un urs nemaipomenit va juca. că dau de gratii când se trezesc din visul libertăţii. acolo. îi taie mama.. Gustul primei morse.. care sunt bune doar să fie văzute. Cap. Cap. încă de pui. îşi aminteşte de peştera unde s-a născut şi de ursoaică. dar nu cunoştea puterea puştii. IV: „În Arca lui Noe" Arca e de fapt menajeria circului Stroţki. Fram e pui de urs mic. Cap.Petruş a rămas cu gândul la Fram. Nemişcat.. câinele şi puşca" Pe acea insulă. VII: „Numele tău va fi Fram" . căzută la pământ. Cap. Urlă. celelalte animale din cuşti ţin minte locurile lor natale. din jurul lui şi din oraş. VI: „Omul. Acolo ursoaica a fost împuşcată. Şi-a dat seama că e un pericol. pisica. tot felul de animale.. Cum a călătorit cu mama lui pe un sloi de gheaţă. Măcar. în cuşti. de vânători vestiţi. De aceea. Iar puiul mic şi neştiutor nu înţelegea de ce „dihăniile cu două picioare". uneori. Iar de sărbători. a răcit şi se crede miss Ellian în delirul febrei. Fetiţa de la circ.. Acolo sunt. cu capcane. ar dori drept cadou o carte despre urşii polari.. luat de eschimoşi şi vândut pentru circ. Circul a plecat în altă ţară.vrea să se facă explorator polar. încep să urle. au uitat de incident. adică oamenii. Cei doi bătăuşi vin să o viziteze. şi atât.

De atunci.. la pol. un anume om. Acolo. Abia şuroia o vână subţire de apă pe patul de gheaţă... Chiar şi clovnul. ci trebuie să obţină un profit din orice.. dintro donaţie. ursul s-a trezit pe o corabie... curând. A fost coborât într-o barcă. ca să poată învăţa cu gheţurile şi cu noul lui trai. „Fram" i-a rămas numele (în limba norvegiană înseamnă „înainte"). Acesta l-a botezat pe puiul de urs „Fram".. Era nerăbdător. Astfel că Fram urma să se întoarcă. fără parfum.. De fapt.. August cel prost. Cap. Cap. fiind învăţat cu oamenii. acasă. şi vreme de şapte ani a fost fala circului. Acesta nu ar fi vrut. a ajuns la circul Struţki. VIII: „Îndărăt spre Oceanul Polar" Un fost vânător.. până când avea să înveţe să vâneze. Pot să-l dezmierde şi să-i dea lapte. nu prea fac lucruri gratuite. după numele corăbiei renumite cu care Lars străbătuse ţinuturile polare. a început să tânjească după gheţurile polare." L-au dus pe o insulă pustie. L-au ferit de eschimoşi. ca să nu piardă bani. a învăţat acrobaţiile şi cum să se poarte cu oamenii. pasionat de studierea urşilor. dar s-a gândit . Că aşa sunt oamenii de afaceri.că poate face reclamă circului cu gestul său caritabil şi că. Iar acum. Cap. caritabile. căruia îi muriseră mama şi logodnica şi care căzuse în patima băuturii. La circ. muşchiul verde căptușind stâncile.De acolo.ca om de afaceri . X: „Cea dintâi întâlnire" .. Membrii circului şi-au luat rămas bun. şi pe alocuri câte o floare firavă. tot ar obţine bani de undeva. „sloiurile nu se topeau niciodată deplin. îl convinge pe directorul circului să-l trimită înapoi pe Fram.. El a fost vândut pentru zece sticle de rom şi. IX: „În ostrovul pustiu de la capătul pământului" Fram a ajuns acasă. îi spune „la revedere" blândului urs. Fram dispăru între gheţuri.. Era un om care trecuse prin multe.. Abia apărea. marinarul Lars. măruntă. de sub nămeţi. chiar şi din acte. până la urmă.. Cu un ultim salut pentru oameni. Acolo a învăţat că oamenii pot fi şi buni. chircită. cu care el ar fi prea prietenos. din reprezentaţii în folosul lui Fram. I-au lăsat şi nişte provizii.

.când ursul polar cel morocănos prindea o morsă. considerându-l duşman.... găsi. că morsa vânată gata rămânea a lui. De altfel. s-a săturat să vâneze pentru altul şi a plecat de pe insulă. Le pândi şi vru să înşface una. Era doar mânios cum nu se poate. Doar o bucată de carne de morsă. în stilul lui de circar. Încercă să fie prietenos. fără să ştie.." Aşa. dar peste tot aceeaşi poveste. Un urs e stăpân pe teritoriul lui şi nu tolerează un alt mascul. Era destul de trist.. Iar Fram. plină de urme de animale. Ursul acela nu văzuse în viaţa lui salturi mortale. Fram îi dădu mai multe lecţii. spre nord. paşi de vals. era de ajuns să apară Fram şi să-l sperie. Fram a clănţănit de frig. Cap. Îndată. îl despărţea de urşii sălbatici ai polului. Iar el era un urs obişnuit să fie mângâiat de oameni. Se îndreptă. O vreme îi mai ajungeau proviziile lăsate de marinari." Mai rău a fost că acel urs care-i asigura hrana. Nu putu vâna nimic. Fram întâlni o ursoaică şi doi pui. care căutase doar un prieten rămase trist în urma lui. Flămând. deşi focile roiau în jur. Ursul străin sări la bătaie. nu ştia de pus piedică. Dar tot răul e şi spre bine. „Era şi el un fel de Robinson Crusoe al urşilor albi.. În sfârşit. instinctiv. Se luă după urmele de urs polar. amintindu-şi de trupa de foci de la circul Struţki. pe un sloi. XI: „Bufonul Oceanului Polar" Treptat.. Tot aşa. prinsă de un sloi. echilibru în cap şi mers în labele dinainte. Fram era prea ciudat pentru el. Fram tot călătorea pe sloiuri. Fram a învăţat să-şi facă adăpost de viscol. descurcându-se din nevoie cu priceperea şi chibzuinţa lui de animal. ursul o luă la goană. Numai că Fram nu ştie regulile. Dar după aceea? O porni. spre ţărm. Văzu câteva foci. Şi aşa a venit noaptea polară.. viaţa la pol era un pic mai grea decât şi-ar fi imaginat. că îi era foame. care ţine câteva luni. Aici nu-i mai purta nimeni de grijă. să-l zgârâie.Viscol. nu mai putu.. Dar. pe un sloi plutitor. Ajunse pe o altă insulă. să vorbească şi cu el cineva. o întâlnire cu unul de-ai lui. Cap. care se speriau să vadă unul de-al lor cum face salturi mortale. neînţeles. pe care Fram l-a poreclit „Căpăţânosul".. XII: „Prietenii lui Fram din oraşele de departe nu l-au uitat" . Duşmănie şi frică din partea urşilor albi. S-a „încălzit" făcând acrobaţii. S-a ales cu o muşcătură la labă. a întâlnit şi alţi urşi. să-l sperie pe Fram. păsări. Văzând că nu reuşeşte să-l muşte. şi alte vietăţi fugeau de el. Neadaptat. „Ceva tainic şi rău. Fram a găsit cum să mănânce (restaurant fără abonament şi fără plată) . cei întâlniţi îşi abandonau hrana şi fugeau. Trebuia să se descurce singur. folosind acrobaţiile de circ. Vulpi albe.

. Petruş o citeşte şi o reciteşte. Are şi două hărţi. Ursoaica. care mai crescuse. Numai că după un timp. în adăpost. puiul a zbughit-o îndărăt şi l-a muşcat pe ursul acela de gât. întâlnirea cu o altă expediţie şi drumul spre casă (Norvegia). cu depărtarea de civilizaţie. de a stăpâni necunoscutul. Însemnările exploratorului Nansen îl absorb de tot. Era de ajuns un bufon polar. Nu l-a omorât. vede aievea. el îşi şi imaginează. trăieşte. Ca să-şi răzbune mama. Şi reciteşte. Despre lupta cu urşi polari.În special Petruş nu l-a uitat pe Fram. mama lui. mai responsabil. cu foamea. Ceilalţi urşi par a fi dispărut. Petruş povesteşte prietenilor aventurile despre care a citit şi se joacă şi ei. E singur. îi iese în cale un pui de urs. până a trecut noaptea polară. cu viscolul. Apoi. până l-a lăsat la pământ. Iar puiul a scăpat. de la bunicul ei. construind un urs polar din zăpadă. Zgăibărici trebuia să fie un urs .. Una cu Oceanul Îngheţat de Nord. L-a păcălit cu fentele lui. A citit atâtea. Seara. Fram îşi găsi micul prieten exersând giumbuşlucurile sale. să vadă. unde ajunsese corabia Fram. alta cu Oceanul Îngheţat de la Polul Sud. E orfan.. după lecţii. Numai că puiul de urs avea alte instincte.. El s-a împrietenit cu fetiţa de la circ şi a împrumutat cărţi despre urşii polari. Disperat de viscol şi singurătate. Puiul de urs primise şi un nume: Zgăibărici. servindu-le hrana vânată. care slăbise. De aceea. Acolo au poposit cei doi. fugind. Cap. El înşfăcă un pui de focă. Puiul de urs l-a dus pe Fram la locul cu pricina. Deodată. El avea mirosul mai bun decât al lui Fram. XIII: „Fram şi-a găsit un prieten mic în noaptea polară" Aşa cum înainte tânjea după întoarcerea la pol. doar l-a buimăcit. Petruş e pasionat! Ceea ce citeşte. Fram i-a redat locul din adăpost şi hrana. Orice carte nouă apare despre urşii albi şi expediţiile polare. acum Fram se chinuieşte cu gândul la oameni. care se alterase la menajeria circului. Apoi a plecat mai departe. l-a izbit du dinţii de gheaţă. el l-a condus pe Fram la „depozitul" ursului bătut: două morse îngheţate.. Să-i dea o lecţie. deasupra mesei de lucru. După ce citeşte. Cap. L-a găsit uşor. Atunci Fram l-a scuturat bine şi s-a hotărât să-l părăsească. a fost ucisă în lupta cu un alt urs polar. citeşte la lampă. Citeşte cărţi despre voinţa omului de a înfrunta vitregiile naturii. A devenit mai serios. mai apreciat în familie şi între prieteni. el merge în neştire pe banchize. pentru că Fram îi fărâmase câţiva dinţi şi el nu mai era la fel de puternic ca înainte. i-a pus piedică. încât a ajuns expert. S-au mai întâlnit cu ursul ucigaş al ursoaicei. reuşind să-l vâneze. Apoi Fram şi-a reluat meşteşugul de a goni urşii albi cu giumbuşlucuri. Hotărât.. să înţeleagă. cu puiul de urs. doar cu o rană. XIV: „Fram se leapădă singur de micul său prieten" Apoi Fram a luat-o pe urmele ursului ucigaş. Într-o zi.

dar copilul era îngrozit. Nu se mai puteau mişca.. I-a recunoscut după miros.. În starea aceea i-a găsit Fram. acasă. la zbuciumul puiului. Urma să vină corabia care îi duce în ţările lor. Numai că pe drum i-a prins furtuna de zăpadă şi au îngheţat. care nu fac rău oamenilor! De aceea. Atunci când Fram s-a despărţit de oameni. el va deveni un vânător vestit. la o distanţă de 48 ore de coliba lor. Erau dintre cei ce fuseseră pe vaporul care-l adusese pe Fram la pol. dorind să fie luat şi el. sloiul lui s-a oprit într-un loc unde pescuia un copil de eschimos. adevărate. cu Fram. La început n-a înţeles ce e cu ei. Şi l-au luat! Era singurul loc unde se mai simţea. eschimosul vrea să-l săgeteze.normal. Până i-a dezghețat. Sunt arme de jucărie. XV: „Nanuc" Fram se simte un urs fără noimă. Crescând. Nici între eschimoşi nu era locul lui. despre care am citit că sunt pe cale de dispariţie. îi arată jucăriile lui ascunse în zăpadă. Şi totuşi. E un urs vrăjit! Copilul crede cu tărie că e aşa. Cap. Impresii de lectură: Cartea mi-a plăcut foarte mult. decât insule pustii. unde avea carne de focă. când o banchiză de gheaţă s-a despicat. Ei nu mai au pe ce să trăiască. Fram s-a străduit să-l atragă cu tot ce ştia de la circ. Apoi şi-a dat seama. cu blana lui. Au rămas în viaţă. dar fără provizii. bietul de el. Eschimosul ar vrea ca Fram să le prefacă în arme mari. pentru că în poveştile eschimoşilor sunt urşi vrăjiţi. Fram s-a suit singur în barcă. fără arme. De acolo. Apoi l-a scuturat pe Nanuc. Eschimosul nu putea să creadă că Fram nu îl omoară.. din cauza încălzirii globale care le topeşte gheţurile. micul eschimos. După care i-a dus la adăpostul lui. vânătorii s-au întors. şi pentru ilustraţii. neaşteptând nimic bun. Ar fi privit ca un adevărat vânător! Dar Fram a prins săgeţile din zbor.. I-a încălzit el. să se laude în neamul lui că a ucis un urs polar. Şi m-am gândit la urşii polari. Pluteşte fără ţintă. Doar e un urs vrăjit! Păcat că nu vorbeşte! Dezamăgit de neputinţa lui Fram de a-i preface jucăriile. ci îl mângâie cu laba. XVI: „Sfârşitul" Otto şi Egon. şi pentru text. Cap. la coliba lor. . fără să privească în urmă. doi vânători polari. că am plâns puţin.... i-a rupt armele şi a plecat iarăși pe sloiul lui. nu ştiu ce cuvinte măiestrite a folosit autorul. Nimeni nu a crezut vreodată povestea lui Nanuc despre ursul vrăjit. au pierdut câinii şi săniile. Aşa că Fram s-a suit pe un sloi de gheaţă şi s-a depărtat.

m-am gândit cum ar fi dacă Fram nu ar fi urs. Cred că nu s-ar simţi bine. pe lume suferă şi oameni. Iar dacă ar reveni acasă după mult timp. ci un om.M-am mai gândit la animalele de circ. în fine. şi animale. Ei. în altul. iar nu ar recunoaşte locurile. ce-i drept. pentru a fi însă distracţia oamenilor. forţat să se mute din locul în care s-a născut. Oare ele sunt cu adevărat fericite între gratii? Şi. care sunt luate din mediul lor natural şi îmblânzite. . ar fi totul schimbat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful