P. 1
Rezumat Fram Ursul Polar

Rezumat Fram Ursul Polar

|Views: 1,005|Likes:
Published by Byanka Byaa

More info:

Published by: Byanka Byaa on May 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/06/2013

pdf

text

original

Bradul

de Vasile Alecsandri

Sus pe culme, bradul verde, Sub zapada albicioasa, Printre negura se pierde Ca o fantasma geroasa Si priveste cu-ntristare Cum se primbla prin rastoace Iarna pe un urs calare, Iarna cu sapte cojoace. El se scutura si zice: "In zadar tu, vrajitoare, Aduci viforul pe-aice, Aduci zile fara soare. In zadar ingheti pamantul, Ucizi florile si stupii Si trimiti moartea cu vantul Si trimiti foamea cu lupii. In zadar a ta suflare Apa-n rauri o incheaga, Sterge urma pe carare Si de mine m-i leaga. In zadar aduci cu tine Corbul negru si pradalnic Si din codrii cu jivine Faci sa iasa urlet jalnic. In zadar, urgie cruda, Lungesti noaptea-ntunecoasa Si, razand de-a lumii truda, Scurtezi ziua luminoasa. In zadar imi pui povara De zapada si de gheata. Fie iarna, fie vara, Eu pastrez a mea verdeata!"

fără glas. E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată! . Se vad stelele pierdute sub clabucii albi de fum. Nici un zbor în atmosferă. cerul pare oţelit. Munţii sunt a lui altare. Dar ninsoarea inceteaza.. fantastic!. pe zăpadă . Iat-o sanie usoara care trece peste vai. Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină. Totul e în neclintire. doritul soare Straluceste si desmiarda oceanul de ninsoare.. Ca fantasme albe plopii insirati se pierd in zare Si pe-ntinderea pustie. Şi pe ele se aşează bolta cerului senină. fara drum.. fara nume. dimineata ninge iara! Cu o zale argintie se imbraca mandra tara.organe sonoare Unde crivătul pătrunde. pe dealuri. Mii de stele argintii În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii.. noaptea ninge. Tot e alb. norii fug.Iarna vasile alecsandri Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada.. in departare. In vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai Miezul iernii Vasile Alecsandri În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar. scotând note-ngrozitoare. O! tablou măreţ. Raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi Ziua ninge. în raza lunii o fantasmă se arată.nici un pas. imprejur.. codrii . Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestuos.. Dar ce văd?. cumplit! Stelele par îngheţate.. Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada Fulgii zbor plutesc in aer ca un roi de fluturi albi. Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare. fără viaţă. Soarele rotund si palid se prevede printre nori Ca un vis de tinerete printre anii trecatori. pe camp.

Paraiele umflate curg iute sopotind. Campia scoate aburi. Valuri albe trec in zare. Viscolul framanta lumea! … Lupii suri ies dupa prada. pe umedul pamant Se-ntind carari uscate de-al primaverii vant. se aseaza-n lung troian Ca nisipurile dese din pustiul african. corbii sbor vartej. Si sub a lui povara il pleaca-ncetinel.VISCOLUL Crivatul din miaza-noapte vajae prin vijelie. Unde dulcea ospatie il intampina zambind! SFARSITUL IERNII S-a dus zapada alba de pe intinsul tarii. Sbieret. S-au dus zilele Babei si noptile vegherii. urland in urma-i prin potopul de zapada. rapiti de vant Si rachitele se-ndoae lovindu-se de pamant. Si-ndeparte se aude un nechez rasunator … Noaptea cade. lupii urla … Vai de cal si calator! Fericit acel ce noaptea ratacit in viscolire Sta. Turmele tremura. Un gandacel. un flutur. mii de glasuri spaimantate Se ridica de prin codri. Aprind un soare dulce in sufletul uimit! . Doamne! iata-un flutur ce prin vazduh se pierde! In campul vested iata un fir de iarba verde Pe care-ncet se urca un galben gandacel. aude-n camp latrare si zareste cu uimire O casuta dragalasa cu ferestrele lucind. Dupa o iarna lunga s-un dor nemarginit. raget. Prin rapi adanci zapada de soare se ascunde. de pe campie. un clopotel in floare. de pe dealuri. tipat. Si mugurii pe creanga se vad imbobocind. Un fir de iarba verde. de prin sate. o raza-ncalzitoare. Spulberand zapada-n ceruri de pe deal. Alergand. O. Lumina e mai calda si-n inima patrunde. vaet.

SANIA Zi cu soare. Iar în lunca pudruită cu mărunt mărgăritar Saltă-o veveriţă mică pe o creangă de stejar. e cam strâmtă pentru doi… Tu zâmbeşti?… Zâmbirea-ţi zice că e bună pentru noi. la primblare. Iată-n lacul cel de lapte toate zânele din rai . netedă.. Răpind sania uşoară care lasă urme albe. în cosită floarea-i cântă. Caii scutură prin aer sunătoarele lor salbe. Nu departe stă Pepelea. Iată-o gingaşă mlădită cu şirag de mărţişori… Tu o rupi?… Ea te stropeşte cu fulgi albi răcoritori.. Iată cerbi cu stele-n frunte care trec pe punţi de aur. Acum trecem prin poiene. Dar pe mine ce m-atrage. Crengile-aninate-n cale ning steluţe şi se-ndoaie.. prin un nour de scântei. s-aud câini la vânătoare. caii zboară ca doi zmei Prin o pulbere de raze. tupilat în ilori de mai. acum trecem prin zăvoaie. Iată-o pasăre măiastră prinsă-n luptă c-un balaur. Aducând pe lumea albă feţi-frumoşi cu falnic nume. Pe câmpia înălbită. surugiul e călare. Săniuţa. strălucitoare Se văd insule de codri. cuib de iarnă. care vesel pâlpâieşte. ger cu stele!… Hai. scump tovarăş. Iată pajuri năzdrăvane care vin din neagra lume. La gura sobei Aşezat la gura sobei noaptea pe când viscoleşte Privesc focul. Că-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit! . Caii muşcă-a lor zăbale. dar pe mine ce mă-ncântă E Ileana Cosânzeana! .. Până-n ziuă stau pe gânduri şi la ea privesc uimit. Surugiul chiuieşte. iată zmei înaripaţi Care-ascund în mari palaturi mândre fete de-mpăraţi. Iată cai ce fug ca gândul. iubită. Şi prin flacăra albastră vreascurilor de aluni Văd trecând în zbor fantastic a poveştilor minuni.

adică directorul circului.. Fram nu mai apărea! Spectatorii erau foarte-foarte nemulţumiţi şi strigau întruna: „Vrem Fram!". să-şi pună capul în gura lui . iar cei peltici: „Vlem Flam!" Până la urmă. precum tigrii. cu liane spânzurate până în pământ". care îi ţine cu sufletul la gură. cu desişuri nepătrunse. Dar nu se întâmplă nimic îngrozitor. saluta. trebuia să fie şi rolul lui Fram." Fram şi-a luat rămas bun. în patru labe. totul este o distracţie. ca să se îmbogăţească nu ei. dresoarea. Petruş. Dar nu au încotro. pentru ca miss Ellian.visează „o pădure cu frunze late. după cum şi dresorii trebuie să dreseze. amuzament şi uimire.Fram. Nu le place să execute comenzile dresoarei cu privirea verzuie şi poruncitoare. iar spectatorii dau drumul ropotelor de aplauze.la pădurile din care au fost luaţi. sau precum echilibriştii. Fram vine pe scenă. Singur. Pentru tigri. cu tristeţe şi cu milă. băieţel. ca un animal oarecare..după cum spune autorul . în care dresoarea să fie o simplă pradă. El nu producea spaimă. mergea pe bicicletă.pe nume Rajah . ca alte numere.. ci „fiara cea mai fioroasă şi mai nesăţioasă din tot circul". Ei se gândesc . şi câte altele. ci destindere. tigrul nu o muşcă pe dresoare. a ascultat explicaţiile bătrânului. un spectator. Tigrul care trebuie să deschidă botul.. El nu avea nevoie de îmblânzitor! Intra pe două labe. apoi. Pentru spectatori.. de exemplu.. a plecat spre cuşca sa.. Aşa se întâmplă cu toţi urşii albi. fără să mai execute nimic. dar atât de blând! Care se mulţumea cu aplauzele! Şi iată că tocmai în seara de adio. I: „O reprezentaţie de adio la Circul Struțki în iarna anului 1924" Pentru ultima dată în acel oraş. Ursul Polar de Cezar Petrescu Cap. stând gânditor. Miss Ellian se prezenta în arena circului Struțki. II: „Fram face nazuri" Pe lângă celelalte numere din spectacolul de circ.. Cap. Ursul Polar. cu cei 12 tigri de Bengal şi apoi dând reprezentaţie şi Fram. Cap. Un urs uriaş. Un bunic din sală îi explică nepoatei (Lilica) ce se întâmplă cu Fram: „L-a ajuns ceasul când nu mai e bun de nimic. III: „După ce a plecat circul" . Ursul Polar. El era cel mai iubit. e altfel. Trebuie să execute tot.

El însă . ursoaica a simţit miros străin. în noapte. tot felul de animale. Cum a văzut prima dată soarele polar şi cum s-a speriat de el. adică oamenii. Poposirea pe o insulă unde creşteau flori şi rădăcini gustoase. Dar Fram nu mai face parte din reprezentaţie. mama lui: pe blana ei. În cuşti stau animalele nedomesticite. Apoi a fost dus în satul eschimoşilor.. Măcar.vrea să se facă explorator polar. Fetiţa de la circ. Cei doi bătăuşi vin să o viziteze. Iar puiul mic şi neştiutor nu înţelegea de ce „dihăniile cu două picioare". Doi copii se bat pentru că au pariat pe un briceag că un urs nemaipomenit va juca. Nemişcat. cu capcane.. au uitat de Fram. Fram e pui de urs mic. Iar acolo.. E iarnă şi din zăpadă el nu vrea să construiască un om de zăpadă. numai că dresează doar. căzută la pământ. dar nu cunoştea puterea puştii. care sunt bune doar să fie văzute. încă de pui. îşi aminteşte de peştera unde s-a născut şi de ursoaică. şi atât. Cum a călătorit cu mama lui pe un sloi de gheaţă. a răcit şi se crede miss Ellian în delirul febrei. ar dori drept cadou o carte despre urşii polari. că dau de gratii când se trezesc din visul libertăţii.Petruş a rămas cu gândul la Fram. Cap. Acolo ursoaica a fost împuşcată. Iar de sărbători. îi taie mama. pisica. încet. Acolo se află acum şi Fram. Lilica. Încet. S-a speriat de foc şi s-a cuibărit pe ce mai rămăsese din ursoaica. S-au întâlnit la circ şi. de vânători vestiţi. în gheţurile polare" Când visează. IV: „În Arca lui Noe" Arca e de fapt menajeria circului Stroţki. prinse din păduri sălbatice. Urlă.. ci un urs alb. câinele şi puşca" Pe acea insulă. au uitat de incident. Cap. în cuşti. VII: „Numele tău va fi Fram" .. uneori. Gustul primei morse. luat de eschimoşi şi vândut pentru circ. Cap. încep să urle. Şi-a dat seama că e un pericol. Cap.. Directorul a stabilit un preţ mare pentru vizitarea menajeriei. stârnind câinii oraşului. Acolo sunt. celelalte animale din cuşti ţin minte locurile lor natale.. din jurul lui şi din oraş. Circul a plecat în altă ţară. De aceea. acolo. cu părinţii lor.. de om şi de câine. V: „Fram s-a născut departe. deşi nu este agresiv.. închis cu zăvorul.. VI: „Omul. A uitat cum să facă giumbuşlucuri şi a uitat şi cum e în ţara lui.. Alţii..

acasă. Acolo... ci trebuie să obţină un profit din orice. îi spune „la revedere" blândului urs. până când avea să înveţe să vâneze. a ajuns la circul Struţki.. Abia şuroia o vână subţire de apă pe patul de gheaţă. dintro donaţie. VIII: „Îndărăt spre Oceanul Polar" Un fost vânător. chiar şi din acte.. ca să poată învăţa cu gheţurile şi cu noul lui trai.. chircită. a învăţat acrobaţiile şi cum să se poarte cu oamenii. „sloiurile nu se topeau niciodată deplin. până la urmă. La circ. X: „Cea dintâi întâlnire" . de sub nămeţi. De fapt. fiind învăţat cu oamenii. tot ar obţine bani de undeva.. L-au ferit de eschimoşi. Cap. Cap. măruntă.." L-au dus pe o insulă pustie. căruia îi muriseră mama şi logodnica şi care căzuse în patima băuturii. Cap. după numele corăbiei renumite cu care Lars străbătuse ţinuturile polare. marinarul Lars.. din reprezentaţii în folosul lui Fram. cu care el ar fi prea prietenos. a început să tânjească după gheţurile polare. El a fost vândut pentru zece sticle de rom şi. curând. A fost coborât într-o barcă. muşchiul verde căptușind stâncile. şi vreme de şapte ani a fost fala circului. Acolo a învăţat că oamenii pot fi şi buni. Iar acum. Fram dispăru între gheţuri.. Că aşa sunt oamenii de afaceri..ca om de afaceri . Abia apărea. Membrii circului şi-au luat rămas bun. un anume om. fără parfum. Chiar şi clovnul. IX: „În ostrovul pustiu de la capătul pământului" Fram a ajuns acasă. ursul s-a trezit pe o corabie..că poate face reclamă circului cu gestul său caritabil şi că. şi pe alocuri câte o floare firavă... Era un om care trecuse prin multe. Acesta nu ar fi vrut. la pol. pasionat de studierea urşilor. ca să nu piardă bani.De acolo. „Fram" i-a rămas numele (în limba norvegiană înseamnă „înainte"). De atunci. Astfel că Fram urma să se întoarcă.. Pot să-l dezmierde şi să-i dea lapte. Acesta l-a botezat pe puiul de urs „Fram". Cu un ultim salut pentru oameni. îl convinge pe directorul circului să-l trimită înapoi pe Fram. caritabile. I-au lăsat şi nişte provizii. dar s-a gândit . nu prea fac lucruri gratuite. August cel prost.. Era nerăbdător.

când ursul polar cel morocănos prindea o morsă. spre nord. o întâlnire cu unul de-ai lui. Încercă să fie prietenos. Ursul străin sări la bătaie. Nu putu vâna nimic. „Era şi el un fel de Robinson Crusoe al urşilor albi. cei întâlniţi îşi abandonau hrana şi fugeau. pe un sloi. XI: „Bufonul Oceanului Polar" Treptat. în stilul lui de circar. Aici nu-i mai purta nimeni de grijă. Fram tot călătorea pe sloiuri.. Vulpi albe. Fram a clănţănit de frig. neînţeles. Dar. care se speriau să vadă unul de-al lor cum face salturi mortale. Ajunse pe o altă insulă. că îi era foame. XII: „Prietenii lui Fram din oraşele de departe nu l-au uitat" . Numai că Fram nu ştie regulile. care ţine câteva luni. îl despărţea de urşii sălbatici ai polului. Era destul de trist. Le pândi şi vru să înşface una. prinsă de un sloi.. Se luă după urmele de urs polar. şi alte vietăţi fugeau de el. Iar Fram. instinctiv. De altfel." Aşa. s-a săturat să vâneze pentru altul şi a plecat de pe insulă. Îndată.. echilibru în cap şi mers în labele dinainte.." Mai rău a fost că acel urs care-i asigura hrana. S-a ales cu o muşcătură la labă. amintindu-şi de trupa de foci de la circul Struţki. Văzând că nu reuşeşte să-l muşte. Fram a învăţat să-şi facă adăpost de viscol. pe un sloi plutitor.. să-l zgârâie. Ursul acela nu văzuse în viaţa lui salturi mortale. „Ceva tainic şi rău. era de ajuns să apară Fram şi să-l sperie. Era doar mânios cum nu se poate. descurcându-se din nevoie cu priceperea şi chibzuinţa lui de animal. paşi de vals. spre ţărm. O vreme îi mai ajungeau proviziile lăsate de marinari. plină de urme de animale. care căutase doar un prieten rămase trist în urma lui. nu mai putu. păsări. S-a „încălzit" făcând acrobaţii. ursul o luă la goană. Fram a găsit cum să mănânce (restaurant fără abonament şi fără plată) . Doar o bucată de carne de morsă.. găsi. dar peste tot aceeaşi poveste. Flămând.. să-l sperie pe Fram.Viscol. Fram îi dădu mai multe lecţii. viaţa la pol era un pic mai grea decât şi-ar fi imaginat. Văzu câteva foci. a întâlnit şi alţi urşi. Fram era prea ciudat pentru el.. Şi aşa a venit noaptea polară. Cap. Fram întâlni o ursoaică şi doi pui.. Tot aşa. pe care Fram l-a poreclit „Căpăţânosul". considerându-l duşman. Neadaptat. Un urs e stăpân pe teritoriul lui şi nu tolerează un alt mascul. Dar după aceea? O porni. Se îndreptă.. Trebuia să se descurce singur. folosind acrobaţiile de circ. Iar el era un urs obişnuit să fie mângâiat de oameni. să vorbească şi cu el cineva. nu ştia de pus piedică. Dar tot răul e şi spre bine. fără să ştie.. Duşmănie şi frică din partea urşilor albi. În sfârşit. deşi focile roiau în jur. Cap. că morsa vânată gata rămânea a lui.

servindu-le hrana vânată. până l-a lăsat la pământ. Are şi două hărţi. cu depărtarea de civilizaţie. mama lui. i-a pus piedică. mai responsabil. puiul a zbughit-o îndărăt şi l-a muşcat pe ursul acela de gât. Deodată. Ceilalţi urşi par a fi dispărut. El s-a împrietenit cu fetiţa de la circ şi a împrumutat cărţi despre urşii polari.. Disperat de viscol şi singurătate. Petruş o citeşte şi o reciteşte. Apoi. întâlnirea cu o altă expediţie şi drumul spre casă (Norvegia). Să-i dea o lecţie. Petruş povesteşte prietenilor aventurile despre care a citit şi se joacă şi ei. Despre lupta cu urşi polari. Fram i-a redat locul din adăpost şi hrana. Acolo au poposit cei doi. Într-o zi. Puiul de urs l-a dus pe Fram la locul cu pricina. L-a păcălit cu fentele lui. Atunci Fram l-a scuturat bine şi s-a hotărât să-l părăsească. pentru că Fram îi fărâmase câţiva dinţi şi el nu mai era la fel de puternic ca înainte. Ursoaica. Era de ajuns un bufon polar. Apoi Fram şi-a reluat meşteşugul de a goni urşii albi cu giumbuşlucuri. trăieşte. A citit atâtea. Puiul de urs primise şi un nume: Zgăibărici. Zgăibărici trebuia să fie un urs . Iar puiul a scăpat. cu foamea. de a stăpâni necunoscutul. alta cu Oceanul Îngheţat de la Polul Sud. L-a găsit uşor. A devenit mai serios. el merge în neştire pe banchize. a fost ucisă în lupta cu un alt urs polar. care mai crescuse. acum Fram se chinuieşte cu gândul la oameni.. Însemnările exploratorului Nansen îl absorb de tot. el îşi şi imaginează.. care se alterase la menajeria circului. cu puiul de urs. de la bunicul ei. După ce citeşte. Citeşte cărţi despre voinţa omului de a înfrunta vitregiile naturii. după lecţii.. Apoi a plecat mai departe. El avea mirosul mai bun decât al lui Fram. în adăpost. cu viscolul. construind un urs polar din zăpadă. Orice carte nouă apare despre urşii albi şi expediţiile polare. deasupra mesei de lucru. încât a ajuns expert. fugind. Fram îşi găsi micul prieten exersând giumbuşlucurile sale. Cap. Şi reciteşte. vede aievea. Cap. XIV: „Fram se leapădă singur de micul său prieten" Apoi Fram a luat-o pe urmele ursului ucigaş. Petruş e pasionat! Ceea ce citeşte. să înţeleagă. până a trecut noaptea polară. Numai că după un timp.. doar l-a buimăcit. E orfan. Nu l-a omorât. Una cu Oceanul Îngheţat de Nord. Hotărât. Seara. reuşind să-l vâneze. mai apreciat în familie şi între prieteni. E singur.. să vadă. Ca să-şi răzbune mama. unde ajunsese corabia Fram. XIII: „Fram şi-a găsit un prieten mic în noaptea polară" Aşa cum înainte tânjea după întoarcerea la pol. El înşfăcă un pui de focă. De aceea. care slăbise.În special Petruş nu l-a uitat pe Fram. S-au mai întâlnit cu ursul ucigaş al ursoaicei. îi iese în cale un pui de urs. Numai că puiul de urs avea alte instincte. citeşte la lampă. doar cu o rană. l-a izbit du dinţii de gheaţă. el l-a condus pe Fram la „depozitul" ursului bătut: două morse îngheţate.

Nici între eschimoşi nu era locul lui. Apoi şi-a dat seama. la coliba lor. Doar e un urs vrăjit! Păcat că nu vorbeşte! Dezamăgit de neputinţa lui Fram de a-i preface jucăriile. şi pentru ilustraţii. După care i-a dus la adăpostul lui. ci îl mângâie cu laba. i-a rupt armele şi a plecat iarăși pe sloiul lui. doi vânători polari. E un urs vrăjit! Copilul crede cu tărie că e aşa. Crescând. Erau dintre cei ce fuseseră pe vaporul care-l adusese pe Fram la pol. unde avea carne de focă. Fram s-a suit singur în barcă. cu Fram. Apoi l-a scuturat pe Nanuc. Cap.normal. când o banchiză de gheaţă s-a despicat. Ei nu mai au pe ce să trăiască. despre care am citit că sunt pe cale de dispariţie. Şi totuşi. au pierdut câinii şi săniile. XV: „Nanuc" Fram se simte un urs fără noimă. fără să privească în urmă. micul eschimos. eschimosul vrea să-l săgeteze. Şi l-au luat! Era singurul loc unde se mai simţea. dar fără provizii.. Numai că pe drum i-a prins furtuna de zăpadă şi au îngheţat. La început n-a înţeles ce e cu ei. Cap. din cauza încălzirii globale care le topeşte gheţurile. şi pentru text. adevărate. el va deveni un vânător vestit. Atunci când Fram s-a despărţit de oameni. la zbuciumul puiului. Ar fi privit ca un adevărat vânător! Dar Fram a prins săgeţile din zbor. Aşa că Fram s-a suit pe un sloi de gheaţă şi s-a depărtat. care nu fac rău oamenilor! De aceea. Până i-a dezghețat. I-a încălzit el. îi arată jucăriile lui ascunse în zăpadă. . Eschimosul nu putea să creadă că Fram nu îl omoară. I-a recunoscut după miros. Nu se mai puteau mişca. Au rămas în viaţă. Pluteşte fără ţintă. dar copilul era îngrozit. Urma să vină corabia care îi duce în ţările lor. fără arme. Fram s-a străduit să-l atragă cu tot ce ştia de la circ. pentru că în poveştile eschimoşilor sunt urşi vrăjiţi. nu ştiu ce cuvinte măiestrite a folosit autorul. Nimeni nu a crezut vreodată povestea lui Nanuc despre ursul vrăjit. dorind să fie luat şi el. decât insule pustii. la o distanţă de 48 ore de coliba lor. acasă. sloiul lui s-a oprit într-un loc unde pescuia un copil de eschimos. Şi m-am gândit la urşii polari. neaşteptând nimic bun.. XVI: „Sfârşitul" Otto şi Egon. cu blana lui. De acolo.. vânătorii s-au întors... Impresii de lectură: Cartea mi-a plăcut foarte mult.. În starea aceea i-a găsit Fram. Sunt arme de jucărie.. să se laude în neamul lui că a ucis un urs polar. bietul de el. că am plâns puţin. Eschimosul ar vrea ca Fram să le prefacă în arme mari.

în fine. care sunt luate din mediul lor natural şi îmblânzite. ci un om.M-am mai gândit la animalele de circ. . forţat să se mute din locul în care s-a născut. pentru a fi însă distracţia oamenilor. iar nu ar recunoaşte locurile. ar fi totul schimbat. ce-i drept. Iar dacă ar reveni acasă după mult timp. şi animale. Ei. m-am gândit cum ar fi dacă Fram nu ar fi urs. Cred că nu s-ar simţi bine. în altul. pe lume suferă şi oameni. Oare ele sunt cu adevărat fericite între gratii? Şi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->