Bradul

de Vasile Alecsandri

Sus pe culme, bradul verde, Sub zapada albicioasa, Printre negura se pierde Ca o fantasma geroasa Si priveste cu-ntristare Cum se primbla prin rastoace Iarna pe un urs calare, Iarna cu sapte cojoace. El se scutura si zice: "In zadar tu, vrajitoare, Aduci viforul pe-aice, Aduci zile fara soare. In zadar ingheti pamantul, Ucizi florile si stupii Si trimiti moartea cu vantul Si trimiti foamea cu lupii. In zadar a ta suflare Apa-n rauri o incheaga, Sterge urma pe carare Si de mine m-i leaga. In zadar aduci cu tine Corbul negru si pradalnic Si din codrii cu jivine Faci sa iasa urlet jalnic. In zadar, urgie cruda, Lungesti noaptea-ntunecoasa Si, razand de-a lumii truda, Scurtezi ziua luminoasa. In zadar imi pui povara De zapada si de gheata. Fie iarna, fie vara, Eu pastrez a mea verdeata!"

Se vad stelele pierdute sub clabucii albi de fum. in departare. cerul pare oţelit. Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare. In vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai Miezul iernii Vasile Alecsandri În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar. Nici un zbor în atmosferă. fara drum. Iat-o sanie usoara care trece peste vai. Şi pe ele se aşează bolta cerului senină. Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestuos. O! tablou măreţ. pe camp.. pe dealuri.. Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină.. codrii . Soarele rotund si palid se prevede printre nori Ca un vis de tinerete printre anii trecatori.. cumplit! Stelele par îngheţate. scotând note-ngrozitoare. E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată! . Dar ce văd?. fantastic!. Ca fantasme albe plopii insirati se pierd in zare Si pe-ntinderea pustie. noaptea ninge. Totul e în neclintire. imprejur. Mii de stele argintii În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii. dimineata ninge iara! Cu o zale argintie se imbraca mandra tara..Iarna vasile alecsandri Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada.. norii fug. Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada Fulgii zbor plutesc in aer ca un roi de fluturi albi. fara nume. pe zăpadă . fără glas. Munţii sunt a lui altare. Raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi Ziua ninge.organe sonoare Unde crivătul pătrunde. Dar ninsoarea inceteaza... doritul soare Straluceste si desmiarda oceanul de ninsoare.nici un pas. în raza lunii o fantasmă se arată. Tot e alb. fără viaţă.

Spulberand zapada-n ceruri de pe deal. vaet. tipat. O. Campia scoate aburi. Paraiele umflate curg iute sopotind. mii de glasuri spaimantate Se ridica de prin codri. un clopotel in floare. Aprind un soare dulce in sufletul uimit! . Prin rapi adanci zapada de soare se ascunde. Alergand. lupii urla … Vai de cal si calator! Fericit acel ce noaptea ratacit in viscolire Sta. aude-n camp latrare si zareste cu uimire O casuta dragalasa cu ferestrele lucind. Valuri albe trec in zare. Sbieret. Unde dulcea ospatie il intampina zambind! SFARSITUL IERNII S-a dus zapada alba de pe intinsul tarii. S-au dus zilele Babei si noptile vegherii. Un gandacel. Turmele tremura. de pe campie. pe umedul pamant Se-ntind carari uscate de-al primaverii vant. Doamne! iata-un flutur ce prin vazduh se pierde! In campul vested iata un fir de iarba verde Pe care-ncet se urca un galben gandacel. Si sub a lui povara il pleaca-ncetinel. rapiti de vant Si rachitele se-ndoae lovindu-se de pamant. de prin sate. de pe dealuri. corbii sbor vartej. Viscolul framanta lumea! … Lupii suri ies dupa prada. raget. Dupa o iarna lunga s-un dor nemarginit. urland in urma-i prin potopul de zapada. o raza-ncalzitoare. Lumina e mai calda si-n inima patrunde. un flutur. se aseaza-n lung troian Ca nisipurile dese din pustiul african. Un fir de iarba verde.VISCOLUL Crivatul din miaza-noapte vajae prin vijelie. Si-ndeparte se aude un nechez rasunator … Noaptea cade. Si mugurii pe creanga se vad imbobocind.

acum trecem prin zăvoaie. scump tovarăş.. netedă.. Iată-o pasăre măiastră prinsă-n luptă c-un balaur. în cosită floarea-i cântă. caii zboară ca doi zmei Prin o pulbere de raze. prin un nour de scântei. Nu departe stă Pepelea.SANIA Zi cu soare. Iată cerbi cu stele-n frunte care trec pe punţi de aur. Răpind sania uşoară care lasă urme albe. Iată cai ce fug ca gândul. surugiul e călare. iată zmei înaripaţi Care-ascund în mari palaturi mândre fete de-mpăraţi. iubită. La gura sobei Aşezat la gura sobei noaptea pe când viscoleşte Privesc focul. Iată-o gingaşă mlădită cu şirag de mărţişori… Tu o rupi?… Ea te stropeşte cu fulgi albi răcoritori.. e cam strâmtă pentru doi… Tu zâmbeşti?… Zâmbirea-ţi zice că e bună pentru noi. Iar în lunca pudruită cu mărunt mărgăritar Saltă-o veveriţă mică pe o creangă de stejar. Caii scutură prin aer sunătoarele lor salbe. Că-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit! . Acum trecem prin poiene. Dar pe mine ce m-atrage. s-aud câini la vânătoare. Crengile-aninate-n cale ning steluţe şi se-ndoaie. la primblare. Caii muşcă-a lor zăbale. care vesel pâlpâieşte. Iată-n lacul cel de lapte toate zânele din rai . Până-n ziuă stau pe gânduri şi la ea privesc uimit. Şi prin flacăra albastră vreascurilor de aluni Văd trecând în zbor fantastic a poveştilor minuni. Aducând pe lumea albă feţi-frumoşi cu falnic nume. Săniuţa. tupilat în ilori de mai.. strălucitoare Se văd insule de codri. dar pe mine ce mă-ncântă E Ileana Cosânzeana! . ger cu stele!… Hai. Pe câmpia înălbită. Iată pajuri năzdrăvane care vin din neagra lume. cuib de iarnă. Surugiul chiuieşte.

cu tristeţe şi cu milă. a ascultat explicaţiile bătrânului. amuzament şi uimire. Cap. Ursul Polar. a plecat spre cuşca sa. Tigrul care trebuie să deschidă botul. Ursul Polar. Trebuie să execute tot. El nu avea nevoie de îmblânzitor! Intra pe două labe. în care dresoarea să fie o simplă pradă. ca un animal oarecare. ca să se îmbogăţească nu ei. Petruş. stând gânditor. tigrul nu o muşcă pe dresoare. iar cei peltici: „Vlem Flam!" Până la urmă. ca alte numere. Singur.. în patru labe. apoi.. adică directorul circului. să-şi pună capul în gura lui . trebuia să fie şi rolul lui Fram. III: „După ce a plecat circul" .. El nu producea spaimă..la pădurile din care au fost luaţi. Dar nu au încotro. Ei se gândesc .. Fram nu mai apărea! Spectatorii erau foarte-foarte nemulţumiţi şi strigau întruna: „Vrem Fram!".. I: „O reprezentaţie de adio la Circul Struțki în iarna anului 1924" Pentru ultima dată în acel oraş. Miss Ellian se prezenta în arena circului Struțki.pe nume Rajah . Un bunic din sală îi explică nepoatei (Lilica) ce se întâmplă cu Fram: „L-a ajuns ceasul când nu mai e bun de nimic. Fram vine pe scenă.Fram. Un urs uriaş. ci „fiara cea mai fioroasă şi mai nesăţioasă din tot circul". Pentru spectatori. sau precum echilibriştii. Dar nu se întâmplă nimic îngrozitor. mergea pe bicicletă. cu cei 12 tigri de Bengal şi apoi dând reprezentaţie şi Fram.. iar spectatorii dau drumul ropotelor de aplauze.. dresoarea.visează „o pădure cu frunze late. un spectator. după cum şi dresorii trebuie să dreseze. Cap. şi câte altele. Nu le place să execute comenzile dresoarei cu privirea verzuie şi poruncitoare. Pentru tigri. fără să mai execute nimic. care îi ţine cu sufletul la gură. ci destindere. dar atât de blând! Care se mulţumea cu aplauzele! Şi iată că tocmai în seara de adio. pentru ca miss Ellian. băieţel. de exemplu. e altfel." Fram şi-a luat rămas bun. precum tigrii. cu liane spânzurate până în pământ". Aşa se întâmplă cu toţi urşii albi. cu desişuri nepătrunse.după cum spune autorul . totul este o distracţie. Ursul Polar de Cezar Petrescu Cap. II: „Fram face nazuri" Pe lângă celelalte numere din spectacolul de circ. saluta. El era cel mai iubit.

S-au întâlnit la circ şi. Nemişcat. că dau de gratii când se trezesc din visul libertăţii. care sunt bune doar să fie văzute. îşi aminteşte de peştera unde s-a născut şi de ursoaică. au uitat de Fram. ci un urs alb. uneori. A uitat cum să facă giumbuşlucuri şi a uitat şi cum e în ţara lui. VI: „Omul.. deşi nu este agresiv.. Alţii. în gheţurile polare" Când visează. Încet. prinse din păduri sălbatice.. Măcar. S-a speriat de foc şi s-a cuibărit pe ce mai rămăsese din ursoaica. Acolo se află acum şi Fram. Urlă. cu părinţii lor...Petruş a rămas cu gândul la Fram. E iarnă şi din zăpadă el nu vrea să construiască un om de zăpadă. luat de eschimoşi şi vândut pentru circ. în noapte.. IV: „În Arca lui Noe" Arca e de fapt menajeria circului Stroţki. Cum a văzut prima dată soarele polar şi cum s-a speriat de el. cu capcane. din jurul lui şi din oraş. de om şi de câine... încep să urle. căzută la pământ. acolo.. Gustul primei morse. El însă . V: „Fram s-a născut departe. Cap.vrea să se facă explorator polar. Cap. Acolo sunt. tot felul de animale. De aceea. celelalte animale din cuşti ţin minte locurile lor natale. Directorul a stabilit un preţ mare pentru vizitarea menajeriei. îi taie mama. numai că dresează doar. şi atât.. Cap.. adică oamenii. ursoaica a simţit miros străin. încă de pui. dar nu cunoştea puterea puştii. Fram e pui de urs mic. Iar puiul mic şi neştiutor nu înţelegea de ce „dihăniile cu două picioare". au uitat de incident. În cuşti stau animalele nedomesticite. închis cu zăvorul. câinele şi puşca" Pe acea insulă. Apoi a fost dus în satul eschimoşilor. încet. pisica. Iar acolo. Şi-a dat seama că e un pericol. VII: „Numele tău va fi Fram" . în cuşti. Cum a călătorit cu mama lui pe un sloi de gheaţă. Cap. Iar de sărbători. de vânători vestiţi. Acolo ursoaica a fost împuşcată.. a răcit şi se crede miss Ellian în delirul febrei. stârnind câinii oraşului. ar dori drept cadou o carte despre urşii polari. Fetiţa de la circ. mama lui: pe blana ei. Circul a plecat în altă ţară. Lilica. Doi copii se bat pentru că au pariat pe un briceag că un urs nemaipomenit va juca. Cei doi bătăuşi vin să o viziteze. Dar Fram nu mai face parte din reprezentaţie. Poposirea pe o insulă unde creşteau flori şi rădăcini gustoase.

. până la urmă. Astfel că Fram urma să se întoarcă. I-au lăsat şi nişte provizii.. pasionat de studierea urşilor. cu care el ar fi prea prietenos. de sub nămeţi. nu prea fac lucruri gratuite. a ajuns la circul Struţki. până când avea să înveţe să vâneze. ci trebuie să obţină un profit din orice. acasă. Acolo a învăţat că oamenii pot fi şi buni. măruntă. chiar şi din acte." L-au dus pe o insulă pustie. curând. L-au ferit de eschimoşi. Acesta l-a botezat pe puiul de urs „Fram".De acolo. Pot să-l dezmierde şi să-i dea lapte..că poate face reclamă circului cu gestul său caritabil şi că. Membrii circului şi-au luat rămas bun.. îi spune „la revedere" blândului urs. De atunci. De fapt. X: „Cea dintâi întâlnire" .. a învăţat acrobaţiile şi cum să se poarte cu oamenii. August cel prost. „Fram" i-a rămas numele (în limba norvegiană înseamnă „înainte"). Chiar şi clovnul.. IX: „În ostrovul pustiu de la capătul pământului" Fram a ajuns acasă..ca om de afaceri . Acesta nu ar fi vrut. marinarul Lars.. chircită. „sloiurile nu se topeau niciodată deplin. dintro donaţie. a început să tânjească după gheţurile polare. ca să poată învăţa cu gheţurile şi cu noul lui trai. din reprezentaţii în folosul lui Fram. căruia îi muriseră mama şi logodnica şi care căzuse în patima băuturii... Că aşa sunt oamenii de afaceri. îl convinge pe directorul circului să-l trimită înapoi pe Fram. şi pe alocuri câte o floare firavă. El a fost vândut pentru zece sticle de rom şi. VIII: „Îndărăt spre Oceanul Polar" Un fost vânător. Cu un ultim salut pentru oameni. la pol. un anume om. şi vreme de şapte ani a fost fala circului. Cap. caritabile. A fost coborât într-o barcă. Iar acum. Abia apărea. Acolo. Cap.. Era nerăbdător. Abia şuroia o vână subţire de apă pe patul de gheaţă.. ursul s-a trezit pe o corabie. Era un om care trecuse prin multe. Cap. fiind învăţat cu oamenii.. muşchiul verde căptușind stâncile.. după numele corăbiei renumite cu care Lars străbătuse ţinuturile polare.. Fram dispăru între gheţuri. dar s-a gândit . tot ar obţine bani de undeva. ca să nu piardă bani. La circ. fără parfum.

paşi de vals.. să vorbească şi cu el cineva.. îl despărţea de urşii sălbatici ai polului. Şi aşa a venit noaptea polară. prinsă de un sloi. Fram întâlni o ursoaică şi doi pui. Se îndreptă. Îndată. dar peste tot aceeaşi poveste. „Ceva tainic şi rău. fără să ştie. echilibru în cap şi mers în labele dinainte. Duşmănie şi frică din partea urşilor albi. care ţine câteva luni. Cap. Fram tot călătorea pe sloiuri. Fram îi dădu mai multe lecţii. De altfel. Dar după aceea? O porni. Iar el era un urs obişnuit să fie mângâiat de oameni. XI: „Bufonul Oceanului Polar" Treptat.. Ursul acela nu văzuse în viaţa lui salturi mortale. Trebuia să se descurce singur. Un urs e stăpân pe teritoriul lui şi nu tolerează un alt mascul. descurcându-se din nevoie cu priceperea şi chibzuinţa lui de animal. O vreme îi mai ajungeau proviziile lăsate de marinari. Doar o bucată de carne de morsă... în stilul lui de circar. care se speriau să vadă unul de-al lor cum face salturi mortale. Nu putu vâna nimic. considerându-l duşman. Era doar mânios cum nu se poate.. Fram a găsit cum să mănânce (restaurant fără abonament şi fără plată) ... viaţa la pol era un pic mai grea decât şi-ar fi imaginat. s-a săturat să vâneze pentru altul şi a plecat de pe insulă. Flămând. pe un sloi. păsări. nu mai putu. Ajunse pe o altă insulă. folosind acrobaţiile de circ.. Fram era prea ciudat pentru el. o întâlnire cu unul de-ai lui.. Dar. spre ţărm. Vulpi albe. Văzu câteva foci. Ursul străin sări la bătaie.când ursul polar cel morocănos prindea o morsă. Le pândi şi vru să înşface una. Dar tot răul e şi spre bine. XII: „Prietenii lui Fram din oraşele de departe nu l-au uitat" .. pe un sloi plutitor. Neadaptat. şi alte vietăţi fugeau de el. S-a „încălzit" făcând acrobaţii. Se luă după urmele de urs polar. spre nord. că îi era foame. Era destul de trist. „Era şi el un fel de Robinson Crusoe al urşilor albi. Numai că Fram nu ştie regulile." Mai rău a fost că acel urs care-i asigura hrana. nu ştia de pus piedică.Viscol. Fram a clănţănit de frig. S-a ales cu o muşcătură la labă. plină de urme de animale. Încercă să fie prietenos." Aşa. deşi focile roiau în jur. era de ajuns să apară Fram şi să-l sperie. Cap. amintindu-şi de trupa de foci de la circul Struţki. neînţeles. Văzând că nu reuşeşte să-l muşte. a întâlnit şi alţi urşi. să-l zgârâie. găsi. Tot aşa. cei întâlniţi îşi abandonau hrana şi fugeau. pe care Fram l-a poreclit „Căpăţânosul". ursul o luă la goană. Aici nu-i mai purta nimeni de grijă. Iar Fram. să-l sperie pe Fram. că morsa vânată gata rămânea a lui. care căutase doar un prieten rămase trist în urma lui. instinctiv. Fram a învăţat să-şi facă adăpost de viscol. În sfârşit.

vede aievea. XIV: „Fram se leapădă singur de micul său prieten" Apoi Fram a luat-o pe urmele ursului ucigaş. Cap. cu depărtarea de civilizaţie. El s-a împrietenit cu fetiţa de la circ şi a împrumutat cărţi despre urşii polari. Într-o zi. Şi reciteşte. Puiul de urs primise şi un nume: Zgăibărici. puiul a zbughit-o îndărăt şi l-a muşcat pe ursul acela de gât. el l-a condus pe Fram la „depozitul" ursului bătut: două morse îngheţate. Una cu Oceanul Îngheţat de Nord. Petruş povesteşte prietenilor aventurile despre care a citit şi se joacă şi ei. Însemnările exploratorului Nansen îl absorb de tot. el merge în neştire pe banchize. de a stăpâni necunoscutul.. unde ajunsese corabia Fram. Ceilalţi urşi par a fi dispărut. Petruş o citeşte şi o reciteşte. cu foamea. Ursoaica. a fost ucisă în lupta cu un alt urs polar. pentru că Fram îi fărâmase câţiva dinţi şi el nu mai era la fel de puternic ca înainte. Puiul de urs l-a dus pe Fram la locul cu pricina. A devenit mai serios. Numai că puiul de urs avea alte instincte. Acolo au poposit cei doi. Nu l-a omorât. S-au mai întâlnit cu ursul ucigaş al ursoaicei. De aceea. Atunci Fram l-a scuturat bine şi s-a hotărât să-l părăsească. El înşfăcă un pui de focă. Să-i dea o lecţie. Apoi. trăieşte. Zgăibărici trebuia să fie un urs . Petruş e pasionat! Ceea ce citeşte. Orice carte nouă apare despre urşii albi şi expediţiile polare.. Iar puiul a scăpat. L-a găsit uşor. mai apreciat în familie şi între prieteni. până l-a lăsat la pământ. servindu-le hrana vânată. deasupra mesei de lucru. să vadă. Disperat de viscol şi singurătate.. Era de ajuns un bufon polar. Fram îşi găsi micul prieten exersând giumbuşlucurile sale. care mai crescuse. după lecţii. El avea mirosul mai bun decât al lui Fram. Deodată.. construind un urs polar din zăpadă. întâlnirea cu o altă expediţie şi drumul spre casă (Norvegia). încât a ajuns expert. mama lui. citeşte la lampă. E orfan. reuşind să-l vâneze. XIII: „Fram şi-a găsit un prieten mic în noaptea polară" Aşa cum înainte tânjea după întoarcerea la pol. care slăbise. Ca să-şi răzbune mama. cu puiul de urs. să înţeleagă. După ce citeşte. care se alterase la menajeria circului. Despre lupta cu urşi polari. Seara. Apoi Fram şi-a reluat meşteşugul de a goni urşii albi cu giumbuşlucuri. doar l-a buimăcit. Hotărât. fugind. Apoi a plecat mai departe. acum Fram se chinuieşte cu gândul la oameni. cu viscolul. alta cu Oceanul Îngheţat de la Polul Sud. până a trecut noaptea polară. Cap. E singur. l-a izbit du dinţii de gheaţă.În special Petruş nu l-a uitat pe Fram. de la bunicul ei. Numai că după un timp. A citit atâtea. îi iese în cale un pui de urs.. el îşi şi imaginează. Fram i-a redat locul din adăpost şi hrana. L-a păcălit cu fentele lui. în adăpost. doar cu o rană. Are şi două hărţi. mai responsabil. Citeşte cărţi despre voinţa omului de a înfrunta vitregiile naturii. i-a pus piedică..

În starea aceea i-a găsit Fram. eschimosul vrea să-l săgeteze.. Apoi l-a scuturat pe Nanuc. fără să privească în urmă. neaşteptând nimic bun. să se laude în neamul lui că a ucis un urs polar. îi arată jucăriile lui ascunse în zăpadă. i-a rupt armele şi a plecat iarăși pe sloiul lui. Nimeni nu a crezut vreodată povestea lui Nanuc despre ursul vrăjit. adevărate. I-a încălzit el. Eschimosul nu putea să creadă că Fram nu îl omoară. fără arme. Ar fi privit ca un adevărat vânător! Dar Fram a prins săgeţile din zbor.normal.. Nu se mai puteau mişca. cu blana lui. dorind să fie luat şi el.. Au rămas în viaţă. Numai că pe drum i-a prins furtuna de zăpadă şi au îngheţat. la zbuciumul puiului. ci îl mângâie cu laba. De acolo. Şi totuşi. La început n-a înţeles ce e cu ei. E un urs vrăjit! Copilul crede cu tărie că e aşa. despre care am citit că sunt pe cale de dispariţie. şi pentru ilustraţii. că am plâns puţin.. Atunci când Fram s-a despărţit de oameni. Eschimosul ar vrea ca Fram să le prefacă în arme mari. el va deveni un vânător vestit. Urma să vină corabia care îi duce în ţările lor. şi pentru text. XVI: „Sfârşitul" Otto şi Egon. au pierdut câinii şi săniile. acasă. din cauza încălzirii globale care le topeşte gheţurile. sloiul lui s-a oprit într-un loc unde pescuia un copil de eschimos. pentru că în poveştile eschimoşilor sunt urşi vrăjiţi. vânătorii s-au întors. unde avea carne de focă. Crescând. care nu fac rău oamenilor! De aceea. Nici între eschimoşi nu era locul lui. cu Fram. Cap. Sunt arme de jucărie. la coliba lor. Până i-a dezghețat. doi vânători polari. Aşa că Fram s-a suit pe un sloi de gheaţă şi s-a depărtat. Cap. când o banchiză de gheaţă s-a despicat. bietul de el. Doar e un urs vrăjit! Păcat că nu vorbeşte! Dezamăgit de neputinţa lui Fram de a-i preface jucăriile. decât insule pustii... . Ei nu mai au pe ce să trăiască. I-a recunoscut după miros. XV: „Nanuc" Fram se simte un urs fără noimă. Erau dintre cei ce fuseseră pe vaporul care-l adusese pe Fram la pol. Apoi şi-a dat seama. Fram s-a suit singur în barcă. După care i-a dus la adăpostul lui. dar fără provizii. Impresii de lectură: Cartea mi-a plăcut foarte mult. dar copilul era îngrozit. nu ştiu ce cuvinte măiestrite a folosit autorul. Şi l-au luat! Era singurul loc unde se mai simţea. la o distanţă de 48 ore de coliba lor. micul eschimos. Fram s-a străduit să-l atragă cu tot ce ştia de la circ.. Şi m-am gândit la urşii polari. Pluteşte fără ţintă.

M-am mai gândit la animalele de circ. ar fi totul schimbat. pe lume suferă şi oameni. . care sunt luate din mediul lor natural şi îmblânzite. Ei. ci un om. pentru a fi însă distracţia oamenilor. Oare ele sunt cu adevărat fericite între gratii? Şi. Cred că nu s-ar simţi bine. iar nu ar recunoaşte locurile. şi animale. m-am gândit cum ar fi dacă Fram nu ar fi urs. Iar dacă ar reveni acasă după mult timp. în fine. ce-i drept. în altul. forţat să se mute din locul în care s-a născut.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful