Bradul

de Vasile Alecsandri

Sus pe culme, bradul verde, Sub zapada albicioasa, Printre negura se pierde Ca o fantasma geroasa Si priveste cu-ntristare Cum se primbla prin rastoace Iarna pe un urs calare, Iarna cu sapte cojoace. El se scutura si zice: "In zadar tu, vrajitoare, Aduci viforul pe-aice, Aduci zile fara soare. In zadar ingheti pamantul, Ucizi florile si stupii Si trimiti moartea cu vantul Si trimiti foamea cu lupii. In zadar a ta suflare Apa-n rauri o incheaga, Sterge urma pe carare Si de mine m-i leaga. In zadar aduci cu tine Corbul negru si pradalnic Si din codrii cu jivine Faci sa iasa urlet jalnic. In zadar, urgie cruda, Lungesti noaptea-ntunecoasa Si, razand de-a lumii truda, Scurtezi ziua luminoasa. In zadar imi pui povara De zapada si de gheata. Fie iarna, fie vara, Eu pastrez a mea verdeata!"

Se vad stelele pierdute sub clabucii albi de fum. pe camp.. noaptea ninge.. imprejur..organe sonoare Unde crivătul pătrunde. Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada Fulgii zbor plutesc in aer ca un roi de fluturi albi. Şi pe ele se aşează bolta cerului senină. fără glas. Mii de stele argintii În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii. pe zăpadă . codrii . Dar ce văd?. scotând note-ngrozitoare. Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină. Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestuos.nici un pas. norii fug. Ca fantasme albe plopii insirati se pierd in zare Si pe-ntinderea pustie. Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare. Soarele rotund si palid se prevede printre nori Ca un vis de tinerete printre anii trecatori. cumplit! Stelele par îngheţate.. în raza lunii o fantasmă se arată. In vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai Miezul iernii Vasile Alecsandri În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar.Iarna vasile alecsandri Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada. Tot e alb. O! tablou măreţ. Dar ninsoarea inceteaza. in departare. fantastic!. cerul pare oţelit. fără viaţă.. Totul e în neclintire. Iat-o sanie usoara care trece peste vai.. fara drum. Nici un zbor în atmosferă. doritul soare Straluceste si desmiarda oceanul de ninsoare.. pe dealuri. Raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi Ziua ninge. Munţii sunt a lui altare. E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată! .. dimineata ninge iara! Cu o zale argintie se imbraca mandra tara. fara nume.

Unde dulcea ospatie il intampina zambind! SFARSITUL IERNII S-a dus zapada alba de pe intinsul tarii. tipat. Alergand. un flutur. O. se aseaza-n lung troian Ca nisipurile dese din pustiul african. Lumina e mai calda si-n inima patrunde. Si sub a lui povara il pleaca-ncetinel. un clopotel in floare. de prin sate. urland in urma-i prin potopul de zapada. rapiti de vant Si rachitele se-ndoae lovindu-se de pamant. Un fir de iarba verde. de pe dealuri. Valuri albe trec in zare. Spulberand zapada-n ceruri de pe deal. o raza-ncalzitoare. Un gandacel. raget. S-au dus zilele Babei si noptile vegherii. Prin rapi adanci zapada de soare se ascunde. aude-n camp latrare si zareste cu uimire O casuta dragalasa cu ferestrele lucind. Viscolul framanta lumea! … Lupii suri ies dupa prada. lupii urla … Vai de cal si calator! Fericit acel ce noaptea ratacit in viscolire Sta. Si-ndeparte se aude un nechez rasunator … Noaptea cade. vaet. corbii sbor vartej. pe umedul pamant Se-ntind carari uscate de-al primaverii vant. Turmele tremura. Paraiele umflate curg iute sopotind.VISCOLUL Crivatul din miaza-noapte vajae prin vijelie. Doamne! iata-un flutur ce prin vazduh se pierde! In campul vested iata un fir de iarba verde Pe care-ncet se urca un galben gandacel. Si mugurii pe creanga se vad imbobocind. Campia scoate aburi. de pe campie. Sbieret. mii de glasuri spaimantate Se ridica de prin codri. Aprind un soare dulce in sufletul uimit! . Dupa o iarna lunga s-un dor nemarginit.

Iată cerbi cu stele-n frunte care trec pe punţi de aur. Dar pe mine ce m-atrage. Iată-o pasăre măiastră prinsă-n luptă c-un balaur.. Acum trecem prin poiene. dar pe mine ce mă-ncântă E Ileana Cosânzeana! . acum trecem prin zăvoaie. iată zmei înaripaţi Care-ascund în mari palaturi mândre fete de-mpăraţi.. caii zboară ca doi zmei Prin o pulbere de raze. strălucitoare Se văd insule de codri. Crengile-aninate-n cale ning steluţe şi se-ndoaie. Surugiul chiuieşte. cuib de iarnă. Săniuţa. Răpind sania uşoară care lasă urme albe. în cosită floarea-i cântă. ger cu stele!… Hai. Caii scutură prin aer sunătoarele lor salbe. Iată-n lacul cel de lapte toate zânele din rai . Iar în lunca pudruită cu mărunt mărgăritar Saltă-o veveriţă mică pe o creangă de stejar. la primblare. surugiul e călare. La gura sobei Aşezat la gura sobei noaptea pe când viscoleşte Privesc focul. care vesel pâlpâieşte. Până-n ziuă stau pe gânduri şi la ea privesc uimit.. Nu departe stă Pepelea. Iată-o gingaşă mlădită cu şirag de mărţişori… Tu o rupi?… Ea te stropeşte cu fulgi albi răcoritori. netedă. Că-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit! . iubită. Caii muşcă-a lor zăbale. e cam strâmtă pentru doi… Tu zâmbeşti?… Zâmbirea-ţi zice că e bună pentru noi. Iată pajuri năzdrăvane care vin din neagra lume.. prin un nour de scântei. s-aud câini la vânătoare. Aducând pe lumea albă feţi-frumoşi cu falnic nume. Iată cai ce fug ca gândul. Pe câmpia înălbită. scump tovarăş. Şi prin flacăra albastră vreascurilor de aluni Văd trecând în zbor fantastic a poveştilor minuni.SANIA Zi cu soare. tupilat în ilori de mai.

a plecat spre cuşca sa. ca alte numere. Un urs uriaş.. Cap. în care dresoarea să fie o simplă pradă. iar cei peltici: „Vlem Flam!" Până la urmă. apoi. fără să mai execute nimic. Ei se gândesc .. Dar nu se întâmplă nimic îngrozitor.pe nume Rajah . sau precum echilibriştii.visează „o pădure cu frunze late. după cum şi dresorii trebuie să dreseze. ca să se îmbogăţească nu ei. El nu producea spaimă. Dar nu au încotro. Aşa se întâmplă cu toţi urşii albi. precum tigrii. Ursul Polar de Cezar Petrescu Cap. Miss Ellian se prezenta în arena circului Struțki. Un bunic din sală îi explică nepoatei (Lilica) ce se întâmplă cu Fram: „L-a ajuns ceasul când nu mai e bun de nimic. mergea pe bicicletă. pentru ca miss Ellian. I: „O reprezentaţie de adio la Circul Struțki în iarna anului 1924" Pentru ultima dată în acel oraş. Tigrul care trebuie să deschidă botul.. un spectator. stând gânditor. Ursul Polar. dar atât de blând! Care se mulţumea cu aplauzele! Şi iată că tocmai în seara de adio.Fram.. III: „După ce a plecat circul" .. cu cei 12 tigri de Bengal şi apoi dând reprezentaţie şi Fram. Nu le place să execute comenzile dresoarei cu privirea verzuie şi poruncitoare. ci „fiara cea mai fioroasă şi mai nesăţioasă din tot circul". Cap. adică directorul circului. Trebuie să execute tot.. să-şi pună capul în gura lui . Ursul Polar. iar spectatorii dau drumul ropotelor de aplauze.. Fram nu mai apărea! Spectatorii erau foarte-foarte nemulţumiţi şi strigau întruna: „Vrem Fram!". ca un animal oarecare. Pentru tigri. e altfel. cu tristeţe şi cu milă. totul este o distracţie. El era cel mai iubit. II: „Fram face nazuri" Pe lângă celelalte numere din spectacolul de circ. ci destindere. saluta. El nu avea nevoie de îmblânzitor! Intra pe două labe. trebuia să fie şi rolul lui Fram. cu desişuri nepătrunse. Fram vine pe scenă. a ascultat explicaţiile bătrânului. care îi ţine cu sufletul la gură.. amuzament şi uimire." Fram şi-a luat rămas bun. băieţel. tigrul nu o muşcă pe dresoare. şi câte altele.după cum spune autorul . în patru labe.la pădurile din care au fost luaţi. cu liane spânzurate până în pământ". Petruş. de exemplu. Pentru spectatori. Singur. dresoarea.

Acolo sunt. au uitat de Fram. numai că dresează doar. Poposirea pe o insulă unde creşteau flori şi rădăcini gustoase. stârnind câinii oraşului. luat de eschimoşi şi vândut pentru circ. Măcar. El însă . Urlă. încet.. a răcit şi se crede miss Ellian în delirul febrei. Circul a plecat în altă ţară. Cap. ursoaica a simţit miros străin. IV: „În Arca lui Noe" Arca e de fapt menajeria circului Stroţki. în noapte... îi taie mama. VI: „Omul. Cap. Lilica. în cuşti.. închis cu zăvorul.. mama lui: pe blana ei. E iarnă şi din zăpadă el nu vrea să construiască un om de zăpadă. uneori. Încet. care sunt bune doar să fie văzute... pisica. Iar acolo. Nemişcat. În cuşti stau animalele nedomesticite.. încă de pui. A uitat cum să facă giumbuşlucuri şi a uitat şi cum e în ţara lui.. Cum a văzut prima dată soarele polar şi cum s-a speriat de el. Şi-a dat seama că e un pericol. câinele şi puşca" Pe acea insulă.. îşi aminteşte de peştera unde s-a născut şi de ursoaică. Dar Fram nu mai face parte din reprezentaţie.Petruş a rămas cu gândul la Fram. Cap. Gustul primei morse. VII: „Numele tău va fi Fram" . şi atât. Doi copii se bat pentru că au pariat pe un briceag că un urs nemaipomenit va juca.. de om şi de câine. Fetiţa de la circ. S-au întâlnit la circ şi. Cap. Fram e pui de urs mic.vrea să se facă explorator polar. deşi nu este agresiv. de vânători vestiţi. încep să urle. că dau de gratii când se trezesc din visul libertăţii. din jurul lui şi din oraş. De aceea. Acolo ursoaica a fost împuşcată. ci un urs alb. ar dori drept cadou o carte despre urşii polari. Acolo se află acum şi Fram. celelalte animale din cuşti ţin minte locurile lor natale. acolo. în gheţurile polare" Când visează. prinse din păduri sălbatice. adică oamenii. Iar puiul mic şi neştiutor nu înţelegea de ce „dihăniile cu două picioare". Cum a călătorit cu mama lui pe un sloi de gheaţă. V: „Fram s-a născut departe. S-a speriat de foc şi s-a cuibărit pe ce mai rămăsese din ursoaica. Directorul a stabilit un preţ mare pentru vizitarea menajeriei. Alţii. tot felul de animale. Apoi a fost dus în satul eschimoşilor. dar nu cunoştea puterea puştii. au uitat de incident. Cei doi bătăuşi vin să o viziteze. căzută la pământ. cu părinţii lor. Iar de sărbători. cu capcane..

. Era nerăbdător. VIII: „Îndărăt spre Oceanul Polar" Un fost vânător.ca om de afaceri . marinarul Lars. tot ar obţine bani de undeva. La circ. Cu un ultim salut pentru oameni. Abia şuroia o vână subţire de apă pe patul de gheaţă.. Cap. fără parfum. Acolo. De atunci.De acolo.. Astfel că Fram urma să se întoarcă. pasionat de studierea urşilor. Membrii circului şi-au luat rămas bun. după numele corăbiei renumite cu care Lars străbătuse ţinuturile polare. dintro donaţie. chiar şi din acte. caritabile.. căruia îi muriseră mama şi logodnica şi care căzuse în patima băuturii. Cap. L-au ferit de eschimoşi. nu prea fac lucruri gratuite. a învăţat acrobaţiile şi cum să se poarte cu oamenii. acasă. ci trebuie să obţină un profit din orice. îl convinge pe directorul circului să-l trimită înapoi pe Fram. I-au lăsat şi nişte provizii. Abia apărea... De fapt.. din reprezentaţii în folosul lui Fram. a început să tânjească după gheţurile polare. Acolo a învăţat că oamenii pot fi şi buni. dar s-a gândit .că poate face reclamă circului cu gestul său caritabil şi că. până la urmă. şi pe alocuri câte o floare firavă. Că aşa sunt oamenii de afaceri. IX: „În ostrovul pustiu de la capătul pământului" Fram a ajuns acasă. muşchiul verde căptușind stâncile. Acesta nu ar fi vrut. „sloiurile nu se topeau niciodată deplin. curând. A fost coborât într-o barcă. chircită.. Era un om care trecuse prin multe. August cel prost.. şi vreme de şapte ani a fost fala circului. Cap. „Fram" i-a rămas numele (în limba norvegiană înseamnă „înainte").... cu care el ar fi prea prietenos. Acesta l-a botezat pe puiul de urs „Fram". a ajuns la circul Struţki. un anume om." L-au dus pe o insulă pustie. ca să poată învăţa cu gheţurile şi cu noul lui trai. Iar acum. măruntă. Pot să-l dezmierde şi să-i dea lapte. de sub nămeţi. la pol. X: „Cea dintâi întâlnire" .. Chiar şi clovnul. fiind învăţat cu oamenii... El a fost vândut pentru zece sticle de rom şi. ca să nu piardă bani. Fram dispăru între gheţuri. îi spune „la revedere" blândului urs. ursul s-a trezit pe o corabie. până când avea să înveţe să vâneze.

„Ceva tainic şi rău. Fram a găsit cum să mănânce (restaurant fără abonament şi fără plată) . care căutase doar un prieten rămase trist în urma lui. pe un sloi. amintindu-şi de trupa de foci de la circul Struţki.. să vorbească şi cu el cineva. să-l zgârâie. care ţine câteva luni. Şi aşa a venit noaptea polară.. Nu putu vâna nimic. Flămând. Cap. considerându-l duşman. pe un sloi plutitor. Se îndreptă. Fram tot călătorea pe sloiuri. s-a săturat să vâneze pentru altul şi a plecat de pe insulă. Un urs e stăpân pe teritoriul lui şi nu tolerează un alt mascul. Se luă după urmele de urs polar. nu mai putu. care se speriau să vadă unul de-al lor cum face salturi mortale.... XI: „Bufonul Oceanului Polar" Treptat. Ajunse pe o altă insulă. Îndată.. cei întâlniţi îşi abandonau hrana şi fugeau. descurcându-se din nevoie cu priceperea şi chibzuinţa lui de animal. Ursul acela nu văzuse în viaţa lui salturi mortale. fără să ştie. plină de urme de animale. S-a ales cu o muşcătură la labă. neînţeles. „Era şi el un fel de Robinson Crusoe al urşilor albi. că morsa vânată gata rămânea a lui. păsări. Dar după aceea? O porni. Dar. Era destul de trist. Aici nu-i mai purta nimeni de grijă.. îl despărţea de urşii sălbatici ai polului. dar peste tot aceeaşi poveste. O vreme îi mai ajungeau proviziile lăsate de marinari. în stilul lui de circar. instinctiv. Era doar mânios cum nu se poate. ursul o luă la goană. Fram îi dădu mai multe lecţii. şi alte vietăţi fugeau de el. De altfel. Dar tot răul e şi spre bine.. Vulpi albe. Ursul străin sări la bătaie. spre ţărm.. paşi de vals. echilibru în cap şi mers în labele dinainte." Mai rău a fost că acel urs care-i asigura hrana." Aşa. Trebuia să se descurce singur. pe care Fram l-a poreclit „Căpăţânosul". Doar o bucată de carne de morsă. Văzând că nu reuşeşte să-l muşte.. Le pândi şi vru să înşface una. folosind acrobaţiile de circ. să-l sperie pe Fram. Văzu câteva foci. o întâlnire cu unul de-ai lui. Tot aşa. viaţa la pol era un pic mai grea decât şi-ar fi imaginat. Neadaptat. S-a „încălzit" făcând acrobaţii. că îi era foame. spre nord. Cap. deşi focile roiau în jur. Duşmănie şi frică din partea urşilor albi. Numai că Fram nu ştie regulile. În sfârşit.Viscol. nu ştia de pus piedică. Fram a clănţănit de frig. Iar Fram. a întâlnit şi alţi urşi. era de ajuns să apară Fram şi să-l sperie. Fram întâlni o ursoaică şi doi pui. Fram a învăţat să-şi facă adăpost de viscol. XII: „Prietenii lui Fram din oraşele de departe nu l-au uitat" . găsi. prinsă de un sloi. Fram era prea ciudat pentru el. Iar el era un urs obişnuit să fie mângâiat de oameni..când ursul polar cel morocănos prindea o morsă. Încercă să fie prietenos.

servindu-le hrana vânată. pentru că Fram îi fărâmase câţiva dinţi şi el nu mai era la fel de puternic ca înainte. Atunci Fram l-a scuturat bine şi s-a hotărât să-l părăsească. Şi reciteşte. Cap. întâlnirea cu o altă expediţie şi drumul spre casă (Norvegia). Iar puiul a scăpat. Puiul de urs l-a dus pe Fram la locul cu pricina. reuşind să-l vâneze. Apoi Fram şi-a reluat meşteşugul de a goni urşii albi cu giumbuşlucuri. L-a păcălit cu fentele lui. după lecţii. Numai că puiul de urs avea alte instincte. El avea mirosul mai bun decât al lui Fram. doar cu o rană. A devenit mai serios. Apoi. încât a ajuns expert. să înţeleagă. El s-a împrietenit cu fetiţa de la circ şi a împrumutat cărţi despre urşii polari. trăieşte. fugind. mai apreciat în familie şi între prieteni. Fram i-a redat locul din adăpost şi hrana. Petruş o citeşte şi o reciteşte.În special Petruş nu l-a uitat pe Fram. Era de ajuns un bufon polar. După ce citeşte. care mai crescuse. El înşfăcă un pui de focă. mama lui. să vadă. E singur. cu puiul de urs. XIII: „Fram şi-a găsit un prieten mic în noaptea polară" Aşa cum înainte tânjea după întoarcerea la pol. S-au mai întâlnit cu ursul ucigaş al ursoaicei. deasupra mesei de lucru. Hotărât.. De aceea. Petruş povesteşte prietenilor aventurile despre care a citit şi se joacă şi ei. de a stăpâni necunoscutul. Seara. E orfan. Puiul de urs primise şi un nume: Zgăibărici. în adăpost. îi iese în cale un pui de urs. cu viscolul. Apoi a plecat mai departe. Despre lupta cu urşi polari. Acolo au poposit cei doi. el l-a condus pe Fram la „depozitul" ursului bătut: două morse îngheţate. de la bunicul ei. Numai că după un timp. care se alterase la menajeria circului. Orice carte nouă apare despre urşii albi şi expediţiile polare. construind un urs polar din zăpadă. doar l-a buimăcit. Fram îşi găsi micul prieten exersând giumbuşlucurile sale. citeşte la lampă.. Una cu Oceanul Îngheţat de Nord. Într-o zi. Deodată. Ursoaica. i-a pus piedică. Petruş e pasionat! Ceea ce citeşte. el îşi şi imaginează.. Însemnările exploratorului Nansen îl absorb de tot. el merge în neştire pe banchize.. Zgăibărici trebuia să fie un urs . Disperat de viscol şi singurătate. până a trecut noaptea polară. până l-a lăsat la pământ. Ca să-şi răzbune mama. XIV: „Fram se leapădă singur de micul său prieten" Apoi Fram a luat-o pe urmele ursului ucigaş. Nu l-a omorât. cu depărtarea de civilizaţie. mai responsabil. A citit atâtea.. Cap. Citeşte cărţi despre voinţa omului de a înfrunta vitregiile naturii. Ceilalţi urşi par a fi dispărut. cu foamea. acum Fram se chinuieşte cu gândul la oameni. puiul a zbughit-o îndărăt şi l-a muşcat pe ursul acela de gât.. l-a izbit du dinţii de gheaţă. unde ajunsese corabia Fram. care slăbise. alta cu Oceanul Îngheţat de la Polul Sud. a fost ucisă în lupta cu un alt urs polar. L-a găsit uşor. Să-i dea o lecţie. vede aievea. Are şi două hărţi.

să se laude în neamul lui că a ucis un urs polar.. fără să privească în urmă. Crescând. şi pentru text. eschimosul vrea să-l săgeteze. Apoi şi-a dat seama. Eschimosul ar vrea ca Fram să le prefacă în arme mari.. micul eschimos. unde avea carne de focă. îi arată jucăriile lui ascunse în zăpadă. şi pentru ilustraţii. cu blana lui. dar fără provizii. Până i-a dezghețat. E un urs vrăjit! Copilul crede cu tărie că e aşa. acasă.. sloiul lui s-a oprit într-un loc unde pescuia un copil de eschimos. Fram s-a străduit să-l atragă cu tot ce ştia de la circ. bietul de el. vânătorii s-au întors. Nu se mai puteau mişca.. Sunt arme de jucărie. adevărate. Ar fi privit ca un adevărat vânător! Dar Fram a prins săgeţile din zbor. ci îl mângâie cu laba. pentru că în poveştile eschimoşilor sunt urşi vrăjiţi. De acolo. La început n-a înţeles ce e cu ei. că am plâns puţin. fără arme. I-a recunoscut după miros. Doar e un urs vrăjit! Păcat că nu vorbeşte! Dezamăgit de neputinţa lui Fram de a-i preface jucăriile. despre care am citit că sunt pe cale de dispariţie. Erau dintre cei ce fuseseră pe vaporul care-l adusese pe Fram la pol. la o distanţă de 48 ore de coliba lor. au pierdut câinii şi săniile. Cap. nu ştiu ce cuvinte măiestrite a folosit autorul.. Au rămas în viaţă. din cauza încălzirii globale care le topeşte gheţurile. Apoi l-a scuturat pe Nanuc. neaşteptând nimic bun.. cu Fram. XV: „Nanuc" Fram se simte un urs fără noimă. Eschimosul nu putea să creadă că Fram nu îl omoară. Cap. decât insule pustii. doi vânători polari. În starea aceea i-a găsit Fram. Numai că pe drum i-a prins furtuna de zăpadă şi au îngheţat. I-a încălzit el. Nimeni nu a crezut vreodată povestea lui Nanuc despre ursul vrăjit. Nici între eschimoşi nu era locul lui. dorind să fie luat şi el. când o banchiză de gheaţă s-a despicat. . Pluteşte fără ţintă. XVI: „Sfârşitul" Otto şi Egon. la zbuciumul puiului. Urma să vină corabia care îi duce în ţările lor. care nu fac rău oamenilor! De aceea. Aşa că Fram s-a suit pe un sloi de gheaţă şi s-a depărtat. Ei nu mai au pe ce să trăiască.. el va deveni un vânător vestit. Şi m-am gândit la urşii polari. Şi l-au luat! Era singurul loc unde se mai simţea. Fram s-a suit singur în barcă. i-a rupt armele şi a plecat iarăși pe sloiul lui. la coliba lor. Şi totuşi. Impresii de lectură: Cartea mi-a plăcut foarte mult. Atunci când Fram s-a despărţit de oameni. După care i-a dus la adăpostul lui. dar copilul era îngrozit.normal.

ci un om. ce-i drept. m-am gândit cum ar fi dacă Fram nu ar fi urs.M-am mai gândit la animalele de circ. Ei. pe lume suferă şi oameni. . iar nu ar recunoaşte locurile. Iar dacă ar reveni acasă după mult timp. ar fi totul schimbat. şi animale. Oare ele sunt cu adevărat fericite între gratii? Şi. Cred că nu s-ar simţi bine. în altul. forţat să se mute din locul în care s-a născut. pentru a fi însă distracţia oamenilor. în fine. care sunt luate din mediul lor natural şi îmblânzite.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful