Inovarea in companii multinationale (Ilustrare pe cazul VOLVO)

Timisoara 2012

Cuprins: 1.1 Necesitatea inovarii......................................................3 1.2 Notiunea de inovare.....................................................4 2.1 Delimitarea notiunilor.................................................5 2.2 Aspectele inovarii si caracteristicile ei......................6 3.1 Cazul Volvo.................................................................10 Bibliografie selectiva........................................................13

1.1. Necesitatea inovarii

2

Suntem n mileniul trei, mileniul dezvoltarii inteligentei intuitive. Putem face parte dintre cei care constientizeaza ca Universul este holistic, adica totul exista n totul - ca informatie vie. n fiecare parte exista informatii despre ntreg, iar ntregul este mai mult dect suma partilor. ntregul, adica Universul, este capabil sa "nteleaga" la un nivel superior noua, dar noi putem constientiza apartenenta la Totul care ne include - pe baza unor legi simple si usor de nteles si aplicat. Modelul holografic al Universului ne ofera o vedere revolutionara a conexiunii ntre lumea interioara si lumea exterioara. Fiecare bucata din Univers contine inteligenta ntregului. Noi, ca fiinte individuale, nu suntem izolati si nu existam la ntmplare. Fiecare dintre noi este un microcosmos care reflecta si contine macrocosmosul. Cu totii continem, nauntrul nostru, amprenta ntregului Univers. Orice om si orice grup uman are n structura sa interna o lege de evolutie. Asa a fost facuta lumea. Important este ca, pe masura maturizarii personale si/sau colective sa constientizam ca exista niste legi naturale care se aplica n mod automat, fie ca vrem sau nu vrem, fie ca stim sau nu stim despre ele. Una dintre aceste legi afirma ca totul evolueaza, ca totul se transforma continuu, ca fiecare entitate trece printr-un numar infinit de inovari - din toate punctele de vedere. Odata cu aceasta constientizare putem sa ne punem numeroase ntrebari si sa gasim numeroase raspunsuri n noi sau n afara noastra. Unii dintre noi constientizeaza ca evolutia se face prin schimbari repetate - continui sau n salturi. Altii constata ca faza actuala este "noua", ca este diferita de cea anterioara sau diferita fata de altele; uneori pare doar diferita pentru ca se schimba contextul. Nu exista indivizi sau situatii identice n Univers. Nu exista niciodata ceva identic cu altceva. Totdeauna avem doar aspecte diferentiate, diferite - percepute de catre cei interesati ca noutati. Noutatea este o regula, este o prezenta constanta n felul de a vedea si simti lumea. Noutatea nsasi este necesara pentru ca altfel totul ar stagna, ar muri. Este bine sa constientizam ca avem datoria de a nnoi, de a inova; nici nu putem altfel. Fara inovare continua, viata nu ar exista. Exista att de multe planuri de inovare ale vietii, nct procesul Viata este bazat practic pe inovare. Viata, n toata complexitatea sa, este un proces de inovare. Alegem mereu felul n care raspundem solicitarilor vietii. Traim cu toate consecintele acestor alegeri. Uneori prioritatile proprii sunt nlaturate de prioritatile altora; uneori pentru activitatea pe care o facem ne vin n minte zece activitati pe care nu le facem, si asta ne da un sentiment de vinovatie. Viata ne ofera servicii cnd ne pune tot timpul piedici n drum. Datorita acestor obstacole, putem creste si ne putem dezvolta permanent, putem avea noi experiente, putem trai ntr-un mod nou, inovativ, putem sa ne transformam n ceea ce ne-ar placea sa fim. A stabili lucrurile cu adevarat prioritare e o chestiune ce tine de nsasi esenta vietii. Problema nu este de a alege ntre "bine" si "rau", ci ntre "bine" si "mai bine". Adeseori binele este dusmanul mai binelui. Daca ntelegem deopotriva nevoile reale si capacitatea noastra de a le rezolva, ne putem pune n situatia de a obtine "mai binele" pentru noi si pentru cei apropiati noua. Putem renunta la dezechilibru, putem simti ce ar trebui sa facem, ce vrem sa facem si putem sa facem efectiv toate acestea.

Dezvoltarea unor idei despre succesul holistic este necesara. Toate fiintele constiente de Universul holistic pot actiona pentru armonia proprie, pentru armonia Universului - pentru ca una suntem; suntem parte, in-divizi ai eco-sistemului pe care-l numim Univers. Sunt prezentati n continuare ctiva termeni frecvent utilizati n prezentul volum. Armonia este stiinta care studiaza acordurile, raporturile, legile nlantuirilor. Arata o potrivire desavrsita a elementelor unui ntreg; acord, concordanta. Din muzica s-a extins si n alte domenii n care apar notiuni ca sistem, compozitie etc. Armonios este un adjectiv, cu sensul de "bazat pe legile armoniei" (39). Holism - conceptie sustinnd ireductibilitatea ntregului la suma partilor, n sensul ca anumite caracteristici ale acestuia nu pot fi explicate n termenii proprietatilor si relatiilor componentelor. Perspectiva holista si-a gasit numeroase aplicatii n economie, sociologie, cultura etc. L. von Bertalanffy a ridicat principiul holistic la nivelul unei teorii generale a sistemelor (40). Sinergia - este cea mai elevata activitate a vietii. Pe scurt arata ca ntregul este mai mare dect suma partilor care l alcatuiesc. Relatia dintre parti este partea catalizatoare, unificatoare - este un adevarat generator de forta. Permite deschiderea spre noi posibilitati, noi alternative si optiuni. Opereaza eficient ntr-o realitate a interdependentelor - nseamna munca n echipa, edificarea echipei, crearea unei uniuni ntre fiinte umane, stimularea creativitatii etc ( 7). 1.2. Notiunea de inovatie Punctele de pornire pentru consideratii ulterioare privind inovatia pornesc de la urmatoarele cazuri: Producerea unui nou bun pentru consumatori, sau unui bun de o calitate noua; Introducerea unei noi metode de productie, practic necunoscuta, n cadrul unei ramuri economice; Descoperirea unei noi piete de desfacere, pe care nu s-a mai actionat n cadrul ramurii respective; Identificarea unor noi surse de materii prime sau semifabricate; nfiintarea unei organizatii noi, ca de exemplu crearea sau spargerea unui monopol.

"Inovarea este procesul de gasire a aplicatiei economice pentru o inventie. Inventia este primul pas firesc catre orice produs/proces nou. Imitatia este procesul prin care inovatia este difuzata prin economie/industrie." (Joseph A. Schumpeter 1883-1950).

Notiunea de inovare revine n atentia ntreprinzatorilor abia n anii 1970. Cele mai noi dezvoltari n cercetare si n practica economica arata clar ca managementul inovarii activitatilor trebuie considerat ca o componenta integrata n cadrul procesului de conducere a organizatiei. n domeniul macroeconomic, prin cercetarile lui Nikolai Kondratieff (1892-1938), sunt descrise corelatiile dintre inovatie si "ciclurile conjuncturale". Conform acestuia fazele lungi de dezvoltare/crestere sunt provocate de inovari profunde, periodice (cicluri economice de circa 60 de ani). Viitorologii vad n trecerea de la "societatea informationala" la "societatea cunostintelor" nceputul unui nou ciclu Kondratieff, care aduce noi sectoare de crestere, n care noile cunostinte devin factorul concurential principal. 2.1. Delimitarea notiunilor Inovatie provine de la nnoire. n acest sens, inovarea cuprinde orice fel de proces de schimbare. n domeniul economic ntre "inovare" si "inventie" este o deosebire clara. Inventia produce o mbunatatire a tehnicii. Aceasta mbunatatire trebuie sa fie imprevizibila si considerabila. Modificarea este orice schimbare fizica, care nu se ntemeiaza pe o extindere a bazei cunostintelor tehnice. Aici putem include modificari n dotare, mbunatatiri calitative si modificari de montare. Modificarile produselor pot eventual doar prelungi ultima faza din ciclul de viata al produsului, si nicidecum nu o pot opri. Deosebirea fata de "inovarea produsului" consta n riscul stiintific diminuat, dar mai ales n costurile de investitie mult mai mici. Imitatia inovativa se bazeaza pe o inovare care a fost confirmata de piata. Reusesc acele inovatii care folosesc produse si procedee proprii, dar elimina punctele slabe ale inovatiei de origine. Astfel se poate ajunge la un succes economic, fara dezvoltarea unei inovatii proprii. Situatia se caracterizeaza prin termenul de imitatie inovativa, si n multe cazuri repurteaza succese. Cercetarea si dezvoltarea industriala. Prin aceasta se nteleg activitatile de cercetare si dezvoltare desfasurate chiar de catre organizatii/ntreprinderi. Cercetarea industriala trebuie sa realizeze temelii solide pentru atingerea unor obiective inovative precise n domeniul economic si tehnic. Poate fi definita ca o activitate productiva care se realizeaza n mod sistematic pe o baza economica, si se refera la descoperirea de produse, procedee de productie, utilizari ale productiei si dezvoltari eficiente ale activitatilor - fie noi, fie mbunatatite, precum si la ndepartarea, eliminarea trasaturilor negative ale produselor si metodelor existente. Caracteristicile activitatii de cercetare-dezvoltare constau (spre deosebire de inventie) n: cercetare sistematica si nu accidentala; stabilire economica a obiectivelor;
5

probabilitatea atingerii scopului.

Politica inovarii Pastrarea continuitatii inovarii n toate nivelele ierarhice si domeniile functionale este scopul principal al unei politici dinamice de inovare. Premisele pentru aceasta sunt stabilirea unui cadru general propice creativitatii si proceselor de schimbare. O politica activa de inovare cade n sarcina celor mai nalte sisteme de conducere si contine: crearea unui climat inovational pozitiv; formularea scopurilor inovarii, care sunt n concordanta cu obiectivele organizatiei; promovarea persoanelor si grupelor de inovare, creative si competente; cautarea si dobndirea de "platforme de siguranta" care sa confere spatiul necesar pentru finalizarea procesului de inovare, precum si siguranta psihologica si sociala pentru participantii la procesul de inovare n cazul esecului.

Managementul inovarii Pentru ntelegerea notiunii de management al inovarii sunt importante trei criterii: formarea si initierea/impunerea vointei conducatorilor n raport cu procesele de schimbare, de nnoire; initierea unor etape sistematice inovative tintite spre un obiectiv; corelarea inovatiilor ntr-un sistem strategic al organizatiei. Managementul inovarii este o sarcina complexa de conducere, care, prin elementele sale strategice si operative determina un proces sistematic de schimbare. 2.2. Coordonatele/aspectele inovarii Daca se parcurg definitiile inovarii si se examineaza care sunt posibilele schimbari ce pot interveni ntr-o organizatie, se pot constata: Inovari de produs (produse sau servicii noi); Inovarea metodelor, ca si modificari planificate n procesul combinarii factorilor de influenta; Inovatii de structura, ca si schimbari n coordonarea sarcinilor executantilor; schimbari n rapoartele de autoritate sau a sistemelor de retributie; Inovari sociale - care sunt n legatura cu concedierea sau angajarea de colaboratori, cu schimbarea de comportament prin reconversie sau specializare profesionala, sisteme motivationale etc.

Caracteristicile si nsemnatatea inovarii

Inovarea are trei directii cu semnificatii majore si nsemnatate pentru fiecare organizatie: Globalizarea pietei; Dezvoltarea dinamica a tehnologiei; Produse si servicii inovative, ca factor concurential.

Modelarea procesului de inovare Rothwell (op.cit.) a identificat 5 generaii de modele ale procesului de inovare care relev etapele de evoluie a realitii economice i a gndirii economice a comunitii oamenilor de tiin. Prima generaie de modele liniare care au fost prevalente ntre anii 1950-1960 a fost reprezentat de modele de tip "technology push" ("tehnologia care mpinge"), considerndu-se c inovaiile tehnologice apar sub impulsul activitilor de cercetare-dezvoltare : procesul de inovare ncepe cu o descoperire tiinific (cercetare fundamental), trece printr-o invenie care este valorificat apoi prin proiectare-inginerie i activiti de producie i se sfrete cu marketingul i vnzarea noului produs inovativ sau a noului proces inovativ care sunt "mpinse" pe pia. n aceast abordare, se consider deci c procesul de inovare este constituit din faze secveniale, distincte conceptual i temporal, caracterizate prin relaii uni-direcionale (fr feedback-uri). Fazele modelului de inovare "technology push" sunt: Cercetare fundamental ProiectareFabricaieMarketing Vnzri Probabilitatea succesului inovaiei realizate n modul "technology push" este produsul dintre probabilitatea succesului tehnologic i probabilitatea succesului comercial pentru respectiva
7

tehnologie inovativ. Industria farmaceutic este caracterizat mai ales de modelul technologypush. A doua generaie de modele a aprut la sfritul decadei 1960 i nceputul anilor 1970, fiind denumite "market pull" (n trad. "piaa care trage"). Aceste modele sunt de asemenea liniare i presupun c inovaiile deriv dintr-o cerin perceput de pia, care influeneaz direcia i rata dezvoltrii tehnologice, iar cercetarea-dezvoltarea are numai rol reactiv n procesul inovaional. Orientarea ntregului proces inovaional are loc spre satisfacerea exigenelor consumatorilor. Fazele modelului "market pull" sunt urmtoarele: Cerinele pieei C&D Fabricaie Vnzri Modelul market pull este bine reprezentat de industria alimentar. Ambele modele liniare au fost supuse unor serii de critici, deoarece erau reprezentri foarte simplificate care distorsioneaz realitatea procesului de inovare, proces care nu este liniar, ci este afectat de bucle de feedback ntre fazele n curs de desfurare. A treia generaie de modele este reprezentat de aa-numitul proces de inovare "prin cuplaj" , care poate fi considerat ca o cuplare (combinare) a modelelor "technology push" i "market pull". Acest model este centrat pe un proces interactiv, cu accent pe efectele de feedback ntre fazele de pia i de cercetare ale modelelor liniare precedente. Procesul de inovare "prin cuplaj" este secvenial din punct de vedere logic, dei nu neaprat continuu i poate fi divizat n faze interdependente distincte funcional, ns care interacionaz prin feedback-uri spre faza precedent. Modelul sugereaz c furnizorii i clienii trebuie s fie strns "cuplai" n echipe integrate de dezvoltare a produselor. A patra generaie de modele (anii 1980-anii timpurii '90) au fost denumite modele ale proceselor de inovare integrate funcional i se caracterizeaz prin integrarea i dezvoltarea produselor n paralel (simultan), n loc de modul secvenial de implicare a departamentelor companiei care sunt responsabile pentru proiectarea i dezvoltarea noilor produse. Aceste modele se bazeaz, n special, pe metodele de dezvoltare a produselor folosite de industriile japoneze de automobile i de produse electrotehnice. Companiile japoneze inovatoare realizeaz integrarea funcional a activitilor diferitelor departamente interne pe parcursul procesului de inovare i totodat integrarea n procesul de dezvoltare a furnizorilor, clienilor i partenerilor. Integrarea n interiorul firmei are loc n amonte cu furnizorii principali i n aval cu clienii activi (solicitani ai produselor firmei). Modelele celei de-a patra generaii relev iteraii complexe, bucle de feedback i relaii reciproce ntre marketing, C-D, operaiuni, distribuie. Procesul de inovare recunoate acum rolul care poate fi jucat de aliane cu alte firme i cu competitori.

A cincea generaie de modele, aprute n anii '90, este reprezentat de procese de integrare a sistemelor i inovare n reea (cu acronimul SIN). Aceste modele se bazeaz pe o mai mare integrare general a sistemelor i organizaiilor, pe formarea unor reele de colaborare a "actorilor" inovatori, formate din furnizorii eseniali, clieni, alte companii industriale, universiti, comunitile din care fac parte firmele etc. cu scopul de a profita de combinarea tehnologiilor i de a rezolva problemele de mare complexitate ale noilor produse. Inovarea n reea include implicarea unor noi instrumente electronice, ca de exemplu, modelarea prin simulare, sisteme CAD/CAM , utilizarea de sisteme-expert pentru proiectare i fabricarea rapid a prototipurilor fizice (Rapid prototyping) -toate acestea conducnd la aa-numita digitalizare a procesului de inovare. n cadrul sistemelor de inovare n reea se organizeaz echipe integrate de dezvoltare n paralel care abordeaz procesul de creare a noilor produse pe baza conceptului de inginerie concurent (sau simultan), mai degrab dect pe baza dezvoltrii secveniale. Cercetarea, dezvoltarea, designul i proiectarea au loc n iteraii concurente. Activitile creatoare de valoare ale firmei sunt intim legate cu furnizorii i clienii, cu reelele i comunitile n care sunt incluse firmele. Procesul de inovare din a cincea generaie este un rspuns la nivelurile nalte de risc i incertitudine n inovare. In cadrul firmelor exist o focalizare crescnd asupra utilizrii celor mai bune practici i forme organizaionale, care s permit flexibilitate i sensibilitate maxim n raport cu pieele impredictibile i turbulente. D.Gann i M.Dodgson (2007, op.cit.) consider c poate fi identificat un proces de inovare din a asea generaie , care este condus de oportunitile amplificate de utilizare a creativitii i ideilor distribuite ntre diverii actori din interiorul i exteriorul firmei, precum i de optimizare prin simulare i modelare nu numai a crerii i difuzrii noilor produse i servicii i procese prin care acestea sunt produse i livrate, ci i a celor mai efective strategii pentru livrarea de valoare. In a asea generaie de modele de inovare se ncadreaz abordarea IvT (Innovation Technology)(D.Gann i M.Dodgson, 2007, op.cit.) care se bazeaz pe diferite instrumente pentru rezolvarea problemelor, cum sunt modelarea, simularea, realitatea virtual, extracia datelor (din baze de date)-(data mining-l.engl.), inteligena artificial, prototiparea rapid etc. Tehnici de extracie a datelor au fost folosite, de exemplu, pentru a analiza date asupra unor volume mari de clieni, pentru identificarea segmentelor de pia pentru oferte noi de servicii foarte intite. Abordarea IvT a fost utilizat n mari proiecte de inginerie, cum sunt proiectarea Millennium Bridge din Londra, reconstrucia Turnului nclinat din Pisa, proiectarea, crearea i construirea Muzeului Guggenheim din Bilbao etc. Muzeul Guggenheim din Bilbao a fost proiectat cu suportul sistemului software CATIA. n acest nou model al procesului de inovare, Tehnologiile de inovare (IvT) creeaz inovaia, fiind n relaie cu Tehnologiile Informaiei i Comunicaiilor (ICT) care fac posibil inovarea i cu Tehnologiile de Fabricaie i Operaionale care implementeaz inovaia. Avantajele realizate i poteniale ale acestor tehnologii de vrf utilizate n inovare pot fi ilustrate prin luarea n considerare a tehnicilor de simulare utilizate n testele de distrugere generate pe calculator pentru proiectanii de automobile. Acestea ofer avantaje semnificative pentru fabricanii de automobile, prin reducerea timpilor de dezvoltare i a costurilor, evitndu-se necesitatea
9

fabricrii lente a prototipurilor pentru testele de siguran n fazele timpurii ale procesului de proiectare i cheltuielile pentru distrugerea fizic a acestora. Unele dintre modelele de inovare liniare prezentate sunt mai adecvate pentru anumite industrii i n anumite contexte. De exemplu, modelul "Technology push" poate fi observat n domeniul tehnologiilor complexe (n industria farmaceutic), n timp ce inovaiile "Market pull" sunt reprezentate mai bine n industria alimentar. ns n multe organizaii, procesul de inovare este mai mult sau mai puin un amestec al acestor dou modele. Modelele liniare au fost comparate, metaforic, cu o conduct, deoarece conform acestor construcii teoretice, o cretere a fluxurilor de inputuri, dinspre amonte, va conduce la creterea direct a numrului de noi produse i procese comercializabile, care vor influena fluxul n aval. Pentru a rezuma, modelele procesului de inovare au evoluat de la modele liniare simple la modele complexe de inovare n reea cu integrarea sistemelor. Istoricul modelelor liniare. Modelele liniare ale proceselor de inovare au reprezentat, la originea lor, construcii teoretice ale industriailor, consultanilor i instituiilor educaionale de afaceri, secondate de economiti. Sursa precis a modelului liniar rmne nebuloas i nu a fost niciodat documentat. Unii autori consider c acest model provine direct din lucrarea lui V.Bush (1945) "Science: The Endless Frontier. V.Bush a evideniat legturile cauzale dintre tiin (i anume cercetarea de baz) i progresul socio-economic, totui nu a dezvoltat un argument complet pe baza unui proces secvenial, divizat n elementele (fazele) sale. Benoit Godin (2006) consider c modelul liniar s-a dezvoltat n timp n trei etape. n prima etap, de la nceputul secolului XX pn la circa 1945, a fost construit legtura cauzal dintre cercetarea de baz i cercetarea aplicativ. n a doua etap,desfurat ntre 1934 pn la circa 1960, a fost adugat un al treilea termen n discuie, i anume dezvoltarea experimental. Ultima etap, nceput n anii 1950, a extins modelul liniar la activiti non-C&D, cum sunt producia i difuzarea. Aceast ultim extindere a modelului liniar a fost elaborat de economiti din colile de afaceri. Cele trei etape de dezvoltare a modelului corespund celor trei preocupri sau politici publice: susinerea public pentru cercetarea universitar (cercetarea de baz), importana strategic a tehnologiei pentru industrie (dezvoltarea) i impactul cercetrii asupra economiei i societii (difuzarea). Este de menionat, totui, c oponenii (criticii) modelului liniar consider c liniaritatea este o ficiune i c modelul este o entitate retoric. (Godin, Benoit, 2006, op.cit.) 3.1 Cazul Volvo Corporaia Volvo Cars este una dintre cele mai puternice mrci din industria auto, cu o istorie lung i mndr n domeniul inovaiilor pe plan mondial. Fondat n Gothenburg, Suedia, de ctre Gustaf Larson i Assar Gabrielsson, primul autovehicul a prsit fabrica la 14 aprilie 1927. Se numea V4 (Jakob). Cele mai importante lucruri despre compania Volvo si despre inovarile aduse de aceasta:
10

1. Denumirea Volvo (din verbul latin volvere a rasuci, a invarti) a fost inregistrata in 1915. Marca ar fi trebuit sa apara pe eticheta unor rulmenti produsi pentru piata din Statele Unite, insa acestia nu au fost pusi niciodata in vanzare. Primul produs de piata care a aparut sub marca Volvo a fost, astfel, o masina. 2. Primul model Volvo a fost produs de catre Assar Gabrielson si Gustav Larsson in 14 aprilie 1927, intr-o mica fabrica din Goteborg. Modelul a fost botezat Volvo OV4 si s-a vandut in 297 de exemplare in primul an. Porecla primului exemplar produs de cei doi suedezi a fost "Jakob". 3. Scopul declarat al celor doi ingineri suedezi a fost acela de a produce o masina care sa reziste soselelor proaste din Suedia si temperaturilor scazute din iernile scandinave. 4. Sigla Volvo un cerc si o sageata indreptata in sus spre dreapta este simbolul zeului roman al razboiului, Marte. Acelasi simbol este utilizat de catre ingineri in desene pentru a ilustra otelul. 5. Bara oblica metalica de pe grilele Volvo a aparut pentru ca aceasta avea rolul de a tine sigla in centrul grilei. In aplicatia originala de patent pentru sigla (1927), Assar Gabrielsson si Gustav Larson au copiat pur si simplu grila vazuta din fata a unui exemplar OV4. 6. Un inginer Volvo a creat una dintre cele mai apreciate inventii din istoria automobilului. Este vorba Nils Bohlin si de centura de siguranta cu prindere in trei puncte, inventata in 1958. Un an mai tarziu, toate modelele Volvo beneficiau deja de acest tip de centura. Solutia adoptata atunci de Bohlin este utilizata astazi pe toate modelele de pe piata. 7. Volvo a inceput sa ridice problema sigurantei in 1944, cand suedezii au montat geamuri din sticla laminata pe modelul PV. Intre 1944 si astazi, Volvo a introdus pe modelele sale elemente de siguranta care nu existasera pana atunci in industria auto. Acestea sunt insa extrem de cunoscute astazi: zone de deformare controlata, scaune pentru copii cu montare inversa, coloane de directie care se dezintegreaza in caz de accident, stopul central posterior expus pe luneta, sau protectie la impactul lateral. 8. In Statele Unite exista un club al posesorilor celor mai vechi si fiabile modele Volvo. Acesta este deschis oricarui posesor de model Volvo care a depasit 200.000 de kilometri si se numeste, simplu, Volvo High Mileage Club. Fiecare membru al clubului primeste o insigna speciala si un sticker care sunt purtate cu deosebita onoare. 9. De altfel, rezistenta proverbiala a modelelor scandinave sta la baza sloganului actual companiei: Volvo for life. 10. Modelul cu cei mai multi kilometri la bord existent in acest club are 4.200.000 de kilometri parcursi si este un 1800S produs in 1966. Acesta se afla in posesia new-yorkezului Irv Gordon. De altfel, masina sa a intrat in Cartea Recordurilor la capitolul "Modelul auto cu cei mai multi kilometri parcursi de proprietarul sau original in regim non-comercial".

11

11. Primul european din clasament se gaseste pe al doilea loc: finlandezul S.E. Makinen. Acesta a realizat 2.600.000 de kilometri la bordul unui model 245 GL Diesel din 1979. In top exista si doi romani. Primul este Adrian Moldovan, care are un 440 TD din 1996 cu care a parcurs putin peste 250.000 de kilometri. Al doilea este Andras Lucaciu, care a reusit sa adune 240.000 de kilometri la bordul unui 244 GL din 1979. 12. La nivel mondial, varsta medie a modelelor Volvo aflate in circulatie este de 19.8 ani. Singura marca care sta mai bine la acest capitol este Mercedes. 13. Volvo pune la dispozitia clientilor sai, chiar si astazi, piese originale pentru completarea celor lipsa de pe modelele sale produse incepand cu anul 1930. Piesele disponibile merg de la simple suruburi pana la motoare. 14. Numarul modelelor produse de Volvo pana astazi a depasit cu putin 15.000.000. 15. Volvo detine o imagine foarte buna la capitolul siguranta. Toate modelele suedezilor sunt testate inainte de lansare in Volvo Safety Center, cea mai mare constructie din lume dedicata exclusiv sigurantei. Principalele sale parti sunt o hala de testare si doua tuneluri de 108 metri lungime, unul dintre acestea putand sa isi schimbe unghiul de incidenta pentru ca Volvo sa genereze diverse tipuri de accidente in hala de test. Tunelul cantareste 600 de tone. 16. Volvo poate sa reproduca in Volvo Safety Center pana la 45 de accidente pe zi. 17. Pretul de revanzare al unui model Volvo este, in medie, de 60-65% din valoarea initiala. Vorbim de una dintre companiile ale carei modele isi pastreaza cel mai bine valoarea in timp. 18. Cota medie de piata a celor de la Volvo la nivel mondial este de 1-2%. In tara de origine, Suedia, procentul se invarte in jurul a 20%. Altfel spus, fiecare a cincea masina vanduta in statul scandinav este un Volvo. In Rusia piata pe care marca a intrat doar de cativa ani Volvo este constructorul numarul 1 in vanzari in segmentul premium, depasind Audi, BMW, Mercedes si Lexus. 19. Desi modelele Volvo au o imagine mai degraba sigura si de familie, compania suedeza a participat cu succes si in motorsport. Primul model care a luat drumul circuitului a fost Volvo 240, la mijlocul anilor 80. Acesta a participat in Campionatul European de Turisme. Modelul a castigat aceasta competitie in 1985 si 1986. 20. Volvo s-a remarcat printr-o prezenta sporita in afara industriei auto. Compania suedeza a creat in 2001 si sponsorizeaza si astazi Volvo Ocean Race, o competitie anuala intre iahturi care are loc in jurul lumii. De asemenea, Volvo este sponsorul principal a doua mari turnee de tenis: Volvo Masters (Spania) si Volvo China Open. Cultura este un alt domeniu predilect de activitate a suedezilor: Volvo sponsorizeaza Opera si Orchestra Simfonica din Goteborg.

12

13