Competiia produselor si a preurilor in cadrul duopolului

Bucuresti,2012

CUPRINS

Competiia produselor i preurilor in cadrul duopolului ........................................................1 Duopolul-complot sau rzboi? ......................................................................................................2 Tehnologia potrivit intr-un duopol multinaional ....................................................................3 Echilibrul duopolului raional ......................................................................................................4 Competiia imitaiei si inovarea produselor in modelul duopolului .........................................5 Concluzii .........................................................................................................................................6 Bibliografie .....................................................................................................................................6

Competiia produselor si a preurilor in cadrul duopolului

Bucuresti,2012

Articolul examineaz rolul preferinelor consumatorului, costurile i competiia preurilor in determinarea strategiei competitiv a produselor unei firme. In modelul studiat sunt dou firme identice ce sunt in competitivitate prin calitatea produselor i pret. Aceste firme intalnesc clieni care prefer un produs de o calitate mai bun in defavoarea celui de o calitate mai scazut, dar depinde desigur i de cat sunt ei dispui sa plateasc pentru asta. Consumatorii pot sa-i aleag un substituent al produsului dac nu le place oferta facut de cele dou firme. Pentru acestea, un produs cu o calitate mai bun atrage dup sine i un cost mai ridicat. Studiul arat c echilibrul strategiei pentru fiecare firm ar trebui s il constituie tocmai diferenierea produsului de al competitorului tocmai prin alegerea celei mai inalte calitai, dei uneori aceasta difereniere nu este foarte eficient, deoarece este posibil s se aleag alte dou produse i sa se ofere la nite preuri ce ar acoperi costul marginal i ar satisface in acelai timp i nevoile consumatorului. Un monopolist, in contrast, i-ar diferenia linia de produse efficient. Asta sugereaz c efectul de canibalizare are un impact diferit asupra strategiei de produs in comparaie cu competiiei . O firm ii alege un produs similar cu al competitorului deoarece amandou firmele caut s ofere ce are nevoie consumatorul, ct e dispus s plateasc si desigur producia sa suporte costuri mici.Pe de alt parte, o firm ii difereniaza produsele de competitor deoarece diferenierea aceasta aduce consecine in scaderea pretului competiiei si de asemenea in obinerea profitului propriu. Sunt dou modele de produse ideale ce au costuri de producie identice 1 .Dar poziia fiecarui produs se dorete a fi una de tip monopolist deoarece consumatorul dorete acel produs i nu e nicio competiie cu vreun alt substituent. Deci, in mod efectiv, doar prima fora opereaz, conducnd la maximizarea diferenierii produselor.O alt idee dezvoltat in articol este aceea c dac o firm intr in pia prima, atunci ea poate sa se apere singur de ceilalti care intr dup ea, catignd un prim loc si poziionandu-i produsul pe o poziie dezirabil.2

1 2

d'Aspremont, C., J. Gabszewicz and J. Thisse (1979), On Hotelling's 'Stability in Competition', Econometrica,47, 1145-1150 Hauser, J. (1988), Competitive Price and Positioning Strategies, Marketing Science, 76-91 and S. Shugan (1983), Defensive

Marketing Strategies, Marketing Science, 3 (Fall), 319-360.

Bucuresti,2012

In prezentul articol, se prezint situaia in care primul intrat in pia ii alege produsul anticipnd ca un al doilea va intra in pia i va reaciona, dar primul va fi bine poziionat deja i pregtit s infrunte noua competiie. Avantajul primului intrat este c el ctig o poziionare dorit a produsului lui i foreaz pe cel de-al doilea intrat s reacioneze. Se poate ridica intrebarea de ce acest lucru poate s spun care din cele dou strategii ale produsului i anume: strategia produsului cu calitate ridicat si cu calitate sczut posibilitai este cea mai competitiv?! Privind aceast intrebare, din punct de vedere decisional, se poate rspunde ca acest fapt depinde de locul unde este situat produsul competitorului. Dac produsul competitorului este de o calitate sczut, atunci este bine ca produsul suplinitor s fie de o calitate superioar si viceversa.3 Problema duopolului complot sau rzboi? Bishop, in articolul su dezbate problema existenei duopolului, incercnd s rspund la intrebarea Duopolul-complot sau rzboi? El in prima parte a dezvoltat o metod prin care fiecare duopolist ar trebui s tind la cererea celuilalt , cerere ce va aduce un anumit profit.Conceptul central al expunerii este reacia acestui program ce reflect coluzia echilibrului propus, un raspuns ingrijortor dac oferta e refuzata i o limitare a influenei asupra gravitaii asa zisului rzboi. Dac o pereche de duopoliti nu pot sa agreeze o soluie unic, incluznd o divizare specific a profitului ei nu pot sa renune la poziia de coluzie in care se afl fiecare dintre ei. Dac duopolitii persist cu situaia cererilor incompatibile, aceasta se va reflecta in lupta lor.Desigur, de aici apar si intrebarile de genul ct va dura acest tip de razboi, care ii sunt limitele, cine devine dominant?4

K. Sridhar Moorthy, PRODUCT AND PRICE COMPETITION IN A DUOPOLY, Marketing Science, Vol. 7, No. 2 (Summer,

1988), pp. 141-168

4

Robert L. Bishop, DUOPOLY: COLLUSION OR WARFARE?, The American Economic Review, Vol. 50, No. 5 (Dec., 1960),

pp. 933-961

Bucuresti,2012

Tehnologia potrivit intr-un duopol multinaional

Acest model a prezentat situatia unui duopol multinational in care sunt determinate in mod simultan o serie de factori : locul produciei, volumul exportului, efortul tehnologic si direcia firmelor puin dezvoltate. LCD-urile 5 garanteaz o buna adaptare la munca intensiv sunt in masur s adopte strategia produciei in afara arii, in mod particular dac acea producie implic costuri reale i percepute de ajustare. In cele mai multe cazuri, adaptarea la munca intensiv e bine s fie facut dup ce s-a stabilit producia strin. Este o tendin crescut pentru producia strain a firmelor LDC si anume in concentrarea pe costuri mici. In orice caz, gradul de adaptare la munca intensiv potrivit pentru o multinational din Lumea a Treia, este dependent de caracteristicile pieei nationale.In general, atat pieele nationale cu costuri mici cat i cele mai mari aduc o cretere a gradului de adaptare la munca intensiv in conditiile de optim global.Firmele din arile cu venituri medii sunt mai potrivite sa aleag o imitaie a tehnologiilor de care beneficiaza firmele DC 6, ceea ce e sugestiv in condiiile pieei actuale. Sub condiiile unei adaptri tehnologice uoare, este posibil pentru firmele cu costuri de export mici s domine piaa. In acest articol s-au analizat doua fenomene : prezena barierelor informaionale i tranzacionale in productia strain i posibilitatea ca transferul tehnologic s fie imperfect, lucru ce este asociat cu o pierdere a eficienei produciei. Atat barierele tranzacionale ct i imitaia imperfect sunt fenomene care in cele din urm ajung s produca dezechilibre dac vor persista. 7

less developed country developed country Michael J. Ferrantino, Appropriate technology in a model of multinational duopoly, The Canadian Journal of Economics /

Revue canadienne d'Economique, Vol. 24, No. 3(Aug., 1991), pp. 660-678

Bucuresti,2012

Echilibrul Duopolului raional Acesta cercetare examineaz modelul de duopol in care fiecare firm incearc s ghiceasc reacia rivalului i aceasta s ii influeneze profitul lui. S-a cutat echilibrul in care firma ce dorete s afle reacia rivalului are o gndire raional. Considernd un duopol simplu de tip Cournot, in care fiecare firm dorete sa-i maximizeze profitul. Se consider cazul in care fiecare parte ii stabilete profitul i output-urile in mod separat fa de cealalt i numai dup ce fiecare i-a stabilit planurile poate s le cunoasc pe ale concurentului, intr-un moment in care nu se mai pot face schimbri.8Echilibrul Cournot este un concept natural pentru acest tip de model. In condiiile unui cost funcional i ale unor funcii ale cererii, fiecare duopolist poate s dezvolte o funcie de raspuns-bun artnd nivelul maximizrii profitului lui pentru fiecare output fix al celeilalte firme. Echilibrul Cournot are o caracteristic dorit ca fiecare firm sa-i aleaga output-urile dorite in acelai timp.In acest model, firmele iau deciziile in mod simultan, dar de data aceasta fiecare tie ce decizii cu privire la output va lua rivalul.9Astfel fiecare firm ar trebui s ia in considerare c decizia ei va afecta comportamentul rivalului.Variaiile funciilor acestui model arat reaciile imediate ale rivaliilor i totodat fiecare consider c este foarte important s cunoasc deciziile celuilalt. Cele mai multe analize empirice folosesc preul in locul cantitaii ca o decizie variabil pentru productori, existnd date ca acest din urm model fiind valid in condiiile acestea de schimare a cantitii ca i variabil.10

Cyert and de Groot [1970] and Friedman [1977, Ch. 5, 1968] deal with sophisticated variants of this model

Marschak and Selten [1974, 1978] work with this type of model. Hahn [1978] uses similar ideas in a different context. (c) 1980 by the President and Fellows of Harvard College. Published by John Wiley & Sons, Inc. The Quarterly Journal of Economics, December 1980
10

John Laitner, "RATIONAL" DUOPOLY EQUILIBRIA, The Quarterly Journal of Economics, Vol. 95, No. 4 (Dec., 1980),

pp. 641-662

Bucuresti,2012

Competiia imitaiei si inovarea produselor in modelul duopolului Acest articol investigheaz competiia in alegerea unui produs strategic dintr-o piaa vertical. Aceast pia se refer la acea categorie de pia niat, pe anumite categorii specializate, in timp ce piaa orizontal se refer la o pia diversificat. Inovatorul ii alege strategia de produs pe care o va pune in practic, anticipnd intrarea in pia a firmei rivale. Firma rival ii alege gradul la care e profitabil sa-i diferenieze produsul fa de inovator. Are avantajul micrii secunde deoarece costurile sunt mai sczute, produsul nou fiind deja in pia, si urmnd a i se face practic o copie.Dar in ciuda acestui avantaj, exist si un dezavantaj consistnd in competiia cresctoare a preului produselor celor dou firme.Compromisul dintre imitaie i inovaie este afectat de poziia consumatorului in pia.Consumatorii difer dup venitul lor. Relaia dintre stimularea imitaiei si distribuirea venitului este foarte important, in particular in evaluarea efectelor bunstrii politicilor. Atenia a vizat enigma politicii publice in ceea ce privete competiia i inovaia.Pe de o parte, cei care fac aceste politici sunt dornici s hrneasc competiia in sectoarele tehnologiilor inalte cum ar fi tehnologia comunicaiilor si a informaiilor.Dar pe de alta parte, antreprenorii din aceste sectoare dorescun sistem de licene si autorizaii mai economic si protectiv. Intrebarea cum afecteaz politica public activitatea inovativ, competiia i bunstarea este una complexa. Un aspect important al problemei ce ar putea avea impact politic important este acela al imitrii produsului inovator de ctre firma care intr ulterior in pia.Aceast imitaie este un produs strategic i aa ar trebui s fie msurat in termenii gradului de difereniere.Pentru asta, o firm ii alege singur rangul dup care ii difereniaz produsele de unul existent deja. Un producator care intra in pia e stimulat s diferenieze produsul fa de cel al producatorului ce a penetrat piaa inaintea lui, ceea ce va slbi competiia de pre dintre ei. Dac acea difereniere maximal a produsului nu se petrece, trebuie s reflecte un ctig compensatoriu11 .

11

Lynne Pepall, Imitative Competition and Product Innovation in a Duopoly, Economica, New Series, Vol. 64, No. 254 (May, 1997), pp. 265-279

Bucuresti,2012

CONCLUZII

Pentru a intelege i mai bine conceptul de duopol, am ales s analizez cteva studii specializate pe aceast tem complex si anume duopolul. Duopolul este un caz particular al oligopolului; ramur de activitate care are in componen doar doi vanzatori. In cazurile de concurena acest termen este, de asemenea, utilizat frecvent pentru situaiile in care doi vanzatori principali domin structura concurenial, iar restul de mici vnztori se adapteaza comportamentului acestora.

Bucuresti,2012

BIBLIOGRAFIE

1.

Hauser, J. (1988), Competitive Price and Positioning Strategies, Marketing Science, 76-91 and S. Shugan (1983), Defensive Marketing Strategies, Marketing Science, 3 (Fall), 319-360.

2.

John Laitner, "Rational" Duopoly Equilibria, The Quarterly Journal of Economics, Vol. 95, No. 4 (Dec., 1980), pp. 641-662

3.

K. Sridhar Moorthy, Product and Price Competition in A Duopoly, Marketing Science, Vol. 7, No. 2 (Summer, 1988), pp. 141-168

4.

Lynne Pepall, Imitative Competition and Product Innovation in a Duopoly, Economica, New Series, Vol. 64, No. 254 (May, 1997), pp. 265-279

5.

Michael J. Ferrantino, Appropriate technology in a model of multinational duopoly, The Canadian Journal of Economics / Revue canadienne d'Economique, Vol. 24, No. 3(Aug., 1991), pp. 660-678

6.

Robert L. Bishop, Duopoly: collusion or warfare?, The American Economic Review, Vol. 50, No. 5 (Dec., 1960), pp. 933-961

7. 8.

www.jstor.com

Bucuresti,2012