STUDIU DE CAZ AUTOMOBILE DACIA-RENAULT

Primele nceputuri ale viitoarei unitti industriale care astzi produce autoturisme au fost legate de fabricarea avioanelor militare IAR pe platforma terasei superioare situat deasupra satului Colibasi, n perioada celui de-al doilea rzboi mondial. n 1952, aceste cldiri industriale au fost folosite cu scopul de a se fabrica iese si subansamble pentru autocamionul romnesc SR 101. De la aceast dat, noua ntreprindere industrial ia fiint sub numele de Uzina de piese auto Vasile Tudose Colibasi. Colectivul restrns de muncitori, ingineri, tehnicieni trebuiau s fac fat att sarcinilor complexe de pregtire a fabricatiei, ct si a conditiilor mediului geografic. Aici trebuiau s fie produse integrat camioane, motoare si cutii de vitez aferente, urmnd a se coopera si cu alte ntreprinderi care trebuiau s livreze echipamente electrice, rulmentii, sculele, garniturile si alte repere. Datorit fondurilor de investitii puse la dispozitie, n perioada 19531955 s-au pus n functiune mai multe sectii, executndu-se totodat si lucrri necesare asigurrii cu energie electric, ap, nclzire, ci de acces uzinale. De-a lungul timpului ntreprinderea a prosperat si a realizat mai multe tipuri de autoturisme, avnd piat de desfacere si n afara granitelor trii. Numrul angajatilor a crescut semnificativ ajngnd n anul 2000 la aproximativ 32000. n acelasi an firma este preluat de compania RENAULT, care detine pachetul majoritar de actiuni. n momentul actual (mai 2002) numrul salariatilor s-a redus la 23523, urmnd s se dimunueze pn n 2004 la aproximativ 8000.

Pe baza unui esantion de 17 persoane cu diferite functii n cadrul acestei societti s-a realizat un studiu n care a fost urmrit : satisfactia la locul de munca (conditiile, salariul, remunerarea persoanelor n functie de efortul depus etc). Pentru msurarea fenomenelor a fost folosit un chestionar. Iar pentru interpretarea datelor s-a utilizat, din cadrul metodelor si tehnicilor de culegere si

analiz a informatiilor n cerectrile de marketing, metoda de scalare cunoscut sub denumirea deDiferentiala semantic. Diferentiala semantic reprezint una dintre metodele de scalare cel mai frecvent utilizate. Bazele acestei metode au fost puse nc din 1957 de psihologul Charles E. Osgood, ulterior, prin contributia altor specialisti, au fost dezvoltate numeroase variante, adaptate la specificul cercetrii de marketing. n vederea msurrii fanomenelor stau la baz cele patru tipuri de scale si se face apel la diverse metode de scalare. Alegerea uneia sau alteia ia n consideratie cantitatea si calitatea informatiei dorite, caracteristicile obiectului sau fenomenului supus msurrii, capacitatea subiectilor de la care se culeg informatiile, contextul n care se realizeaz msurarea si posibilittile de analiz post msurare a datelor culese.

Prin aces studiu de caz am inteles ca organizatiile trebuie s achizitioneze si s aloce resursele necesare n atingerea telurilor. De modul n care sunt utilizate aceste resurse depinde viitorul organizatiei. Toate organizatiile sunt compuse din oameni, pe care i situeaz pe primul plan astfel nct s-si ating mult mai usor telurile propuse. Managementul resurselor umane se bazeaz pe gsirea unei psihologii de munc utiliznd tehnici si proceduri cunoscute sub denumirea de management de personal ,care este acea parte a managementului resurselor umane ce se preocup de asigurarea cu resurse a organizatiei, de determinarea si satisfacerea nevoilor la locul de munc, de procedurile si regulile practice care guverneaz relatiile dintre organizatie si resursa uman. Att managerii ct si organizatiile pe care acestia le conduc vor trebui s tin seama de schimbrile care se manifest astzi si n viitor. Maturizarea populatiei trebuie s aib ca efect o preocupare sporit ctre domeniul fortei de munc, de natur educational si de schimbare a politicii de pensionare n sensul ntrzierii iesirii la pensie. Managerii competenti vor trebui s ia n considerare toate aceste schimbri care sunt provocate si produse de resursa uman, s actioneze n consecint si s priveasc oamenii ca aductori de schimbare.