Sunteți pe pagina 1din 11

Analiza demografic a jude ului Satu Mare

Judeul Satu Mare este situat n nord-vestul Romniei, n zona frontierei comune cu Ungaria i Ucraina, pe o suprafa de 4418 km. Dup modul de folosin, suprafaa jude-ului este format din: 72% teren agricol, 18% pduri i alte tere-nuri cu vegetaie forestier, 3% ape i bli i 7% alte suprafee. Suprafaa agricol este format n proporie de 70% din teren arabil, 18% puni, 8% fnee i 4% vii i livezi. Sistemul educaional al judeului se desfoar n 505 uniti de nvmnt, din care 248 grdinie, 230 coli primare i gimnaziale, 3 coli speciale pentru deficieni, 26 licee,o coal de arte i me-serii, o coal postliceal i 5 secii sau filiale ale unor uniti de nvmnt superior , n care urmeaz o form de nvmnt fiecare al 5-lea locuitor, personalul didactic fiind reprezentat de 4,8 mii persoane. Dup nivelul de educaie, judeul Satu Mare ocup locul 26 n ierarhia judeelor, cu un grad de cuprindere n nvmntul de toate grade-le de 67% i un indice de alfabetizare de 97,4%. Zonele turistice cele mai importante sunt ara Oaului i zona Codru, municipiile Satu Mare i Carei, oraele Negreti-Oa i Tnad, comunele Medieu Aurit i Ardud, satul Ady Endre. Structura pe naionaliti ,conform ultimului recensmnt (2002), este: o Romni 58,8% o Maghiari-35,2% o Germani-1,7% o Romi-3,7%

o Alii-0,6% mprirea administrativ a judeului, in anul 2008, este urmtoarea : dou municipii - Satu Mare :113.415 locuitori, - Carei : 22.496 locuitori, patru orae - Negreti Oa :15.035 locuitori - Tnad :9.472 locuitori - Livada :7.050 locuitori - Ardud :6.884 locuitori, 58 comune (avnd 220 sate) 191.623 locuitori

Popula ia i densitatea popula iei la recensminte

Sursa: http://www.satumare.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=430 Numarul inregistrat al populatiei este numarul determinat nemijlocit cu prilejul recensamantului populatiei si reprezinta populatia la momentul critic al inregistrarii, ca numar fizic. Densitatea populatiei (d) este un indicator statistic care reprezinta raportul intre numarul populatiei si suprafata teritoriului. Numita si densitate aritmetica, densitatea populatiei se poate calcula folosind atat km p cat si hectare. Este de observat c intre intervalul 1992-2002 s-a inregistrat o scadere a populatiei judetului Satu-Mare cauzand astfel si o scadere in densitate. O explicatie pentru acest fenomen ar fi cea cauzata de fenomenul imbatranirii demografice. Acest fenomen reprezinta scaderea numarului de locuitori tineri si cresterea

ponderii persoanelor de varsta a treia (peste 60 de ani). Cauzele acestui fenomen sunt scaderea natalitatii in tarile dezvoltate si in cele emergente (in curs de dezvoltare) si cresterea sperantei de viata ca urmare a progreselor medicale si a ameliorarii calitatii vietii. In urmatorul tabel se observa ca Romania trece printr-un asemenea fenomen cauzat de reducerea natalitatii lucru ce justifica reducerea numarului populatiei. Se observa in tabel ca si in anul 2002 sporul natural este unui negativ inregistrand procentul de: - 1, 4 .

Sursa: http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/02/02%20Populatie_ro.pdf O alta cauza a reducerii numarului populatie consta in fenomenul migratiei negative a populatiei. Aceasta este de doua tipuri si anume interna si externa. In acest caz, in cazul migratiei interne vom avea localitatea de origine (sau de plecare) si localitatea de destinatie (sau de sosire). Masele de persoane in migratie constituie fluxuri migratorii. Sursa statistica de date asupra migratiei sint: statistica administrativa a schimbarilor de domiciliu si recensamintele populatiei. Descriereea statistica a migratiei interne si internationale se face cu ajutorul ratelor, dupa asemanarea ratelor miscarii naturale a populatiei. Alte explicatii asa cum reies din mass media sunt: starea nivelului de trai al populaiei, condiia femeii, planning-ul familial. Acest trend negativ se menine din mijlocul anilor 1980 ca urmare a situaiei economice i politice din Romnia. Dup 1992 are un uor traseu ascendent, dar se menine negativ. In tabelul urmator sunt prezentate date cu privire la migratia externa pe diferite categorii:

Sursa: Sandu coord. (2006, 31), Fundaia Soros Romnia, Migraie i dezvoltare Se observa din tabel ca in perioada 1990- 2001 la nivel national s-a realizat o crestere a nivelului de emigratie lucru ce explica scaderea numarului populatiei din judetul Satu-Mare. Tabelul structureaza pe categorii numarul migratorilor in strainatate.

Populatia pe sexe si medii la data de 1 iulie

Sursa: http://www.satumare.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=410 Din tabel se observa o predominanta a sexului feminin in comparatie cu cel masculin in perioada 1990-2002. O explicatie ar fi asa cum reiese din tabelul anterior ar fi migratia externa dominata de sexul masculin. Decalajul asa cum reiese din raportul masculin/feminin pana in perioada 2001 era de 72% in favoarea barbatilor. Un alt fenomen care ar explica numarul mai mare al populatiei de sex feminin fata de cel masculin ar fi durata medie a vietii. Conform statisticilor INSSE durata de viata a femeilor este mai mare decat cea a barbatilor lucru care duc la o rata a mortalitatii mai mare in randul barbatilor ajungand acest decalaj dintre sexe. Acest lucru este prezentat in tabelul de mai jos:

Sursa: http://www.satumare.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=412

Populatia pe gurpe de varsta la 1 iulie

Sursa: http://www.satumare.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=409 Se observa din tabel ca in perioada 1990-2002 exista o scadere considerabila a numarului persoanelor intre 0-14 ani dar si o scadere in numarul populatiei cu varsta cuprinsa intre 15-59 ani. De asemenea exista o crestere a numarului persoanelor peste 60 ani. Pe langa fenomene ca imbatraninerea demografica, migratia si un spor natural negativ mai exista inca un fenomen care mai joaca un rol in ceea ce priveste reducerea populatiei in intervalele 0-14 ani si anume rata de fertilitate.

Teoria spune ca aceasta se defineste ca frecventa nascutilor-vii la efectivul populatiei feminine de virsta fertila: F = (N / 35PF15) * 1000 Pentru calculele demogafice populatia de virsta fertila este repartizata pe ani de virsta: (1Px) si pe grupe cincinale (5Px). Indicele este vag, deoarece fertilitatea este functie de virsta, incadrindu-se intr-un model, fiind maxima la virstele 20-29 ani, scazind apoi rapid. Rata totala a fertilitatii pe anul 2002 in Romania era de 1,35 copii nscui/femeie. O cauza a scaderii ratei de fertilitate a fost legalizarea avortului n 1989, ca una din msurile de tip reparatoriu obinute n urma revoluiei. Avortul este permis n genere n anumite condiii: salvarea vieii mamei, pus n pericol de sarcin; protecia sntii fizice i/sau mintale a mamei; motive de factur juridic (viol, incest); motiv eugenic (cnd ftul prezint deficiene grave); cauze sociale (srcie accentuat, absena condiiilor materiale de existen: venit, locuin, etc); cauze educaionale i care in de personalitatea femeilor respective, vrst (prea mic: minore; vrst naintat: dup 40-45 de ani. In 2002 rata de fertilitate in judetul Satu mare era:

Sursa: http://www.satumare.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=429 Asa cum este precizat si in teorie dupa 29 de ani se inregistreaza o scadere brusca a ratei fertilitatii, boom-ul incadrandu-se intre perioada 20-29 ani. Un factor care isi pune amprenta asupra ratei natalitatii il constituie rata casatoriilor si a divorturilor. In ceea ce priveste cifrele

prezentate in 2002 asupra ratei de fertilitate in judetul Satu Mare, acest numar este influentat de numarul de casatorii dar si divorturi ce au loc in acel interval de timp . Astfel in 2002 ratele casatoriilor si a divorturilor erau:

Sursa: http://www.satumare.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=428

Analiza demografica comparativa Satu Mare Constanta


Judeul Constana este situat n partea de sud-est a Romniei i are o suprafa de 7071 km2 (adic 3% din suprafaa total a rii) fata de 4418 km cat are Satu Mare, fiind al optulea ca mrime dintre judeele rii. La 31 decembrie 2002, organizarea administrativ a teritoriului acestui jude era urmtoarea: 8 orae i 3 municipii, 54 comune i 189 sate. In ceea ce priveste populatia si densitatea populatiei la recensaminte Constanta prezenta urmatoarele date:

Sursa: http://www.constanta.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=501 Comparand cu datele prezentate de INSSE in judetul Satu mare in aceleasi perioade se pot observa unele diferente.

Sursa: http://www.satumare.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=430 In ceea ce priveste numarul locuitorilor se observa o explozie exponentiala a populatiei in judetul Constanta. Acest lucru se datoreaza dezvoltarii turismului dupa 1989 si a locurilor de munca in domeniul comertului, constructiilor, agricultura vanatoare si sivicultura asa cum reiese din tabelul urmator:

Sursa: http://www.constanta.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=479 In ceea ce priveste populatia pe sexe si medii desi cifrele sunt diferite intre judete, ambele prezinta aceeasi dominanta a femeilor asupra populatiei de sex masculin . Acest lucru se datoreaza intampinarii acelorai fenomene demografice ce se prezinta si in Satul Mare in acea perioada.

Sursa: http://www.constanta.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=410 In ceea ce priveste populatia pe grupe de varsta si in judetul Constanta se prezinta pana in 2002 aceeasi scadere a grupei de varsta 0-14 ani si 15-59 ani si o crestere a gupei peste 60 ani.

Sursa: http://www.constanta.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=409 Comparativ se observa faptul ca aceleasi fenomene ce am enumerat asupra judetului Satu Mare au afectat si judetul Constanta, in ceea ce priveste fluctuatia similara a grupelor de varsta.

Sursa: http://www.satumare.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=409 O concluzie ce se poate trage de pe urma acestei analize comparative este aceea ca desi aceste doua judete sunt la capete opuse de tara fenomenele demografice de imbatranire si discrepate de sexe si gruparea populatiei pe grup de varsta au afectat in mod similar ambele judete in perioada analizata.