Sunteți pe pagina 1din 9

Analiza mediului de marketing Procter & Gamble S.R.L.

Cuprins

Capitolul I: Succinta prezentare a firmei


Procter & Gamble este un trust multinaional cu sediul n Statele Unite ale Americii. Numele firmei vine de la cei doi fondatori ai si, William Procter i James Gamble. Grupul Procter & Gamble este unul dintre cei mai importani productori de bunuri de larg consum nealimentare la nivel mondial. Sediul central este n oraul american Cincinnati, Ohio. Acest ora este i locul unde s-a nfiinat firma, n anul 1837. Pe plan internaional, firma are circa 140.000 de angajai P&G este prezent n Romnia din 1992. n 1995 trustul Procter & Gamble a cumprat o parte din fabrica de detergeni i nlbitori de la Timioara, nfiinnd S.C. Detergeni S.A., firm de producie, care are n prezent aproximativ 850 angajai.

Gama de produse sau servicii a firmei De la data de 1 Julie 2007, operaiunile companiei sunt structurate in trei Uniti Globale de Business, iar fiecare unitate fiind divizata in Segmente de Business. Conform companiei gama de produse se mparte n mai multe categorii, cum ar fi: Ingrijirea sntii, Intretinerea frumuseii, Ingrijirea copiilor, Ingrijire feminin i Produse de curat. P&G are n prezent peste 300 de mrci cunoscute pe piata Europei de est, cum ar fi: Ariel, Lenor, Mr. Proper, Duracell, Pampers, Gilette, Pringles, Head and Shoulders, Oral-B, Blend-a-med etc.

Pia a de desfacere Fiind o companie global, Procter&Gamble este prezent pe aproximativ 160 de piee naionale. Operaiunile regionale ale firmei sunt coordonate de la biroul din Bucureti. Firma este prezenta n Romnia pe piaa detergenilor i produselor de curare, pe piaa

produselor de ngrijire pentru femei, pe piata produselor anti-perspirante Principalul concurent al P&G este Unilever, companie care deine marci cum ar fi: Dero, Cocolino, Domestos, Dove, Rexona si multe altele.

Personal Procter&Gamble a nceput activitatea din Romnia n 1992 cu doar 3 angajai, iar n prezent numarul angajatilor compeniei depaete 300 de angajai. Compania dorete sa angajeze cei mai buni oameni pentru activitatea firmei. Firma construiete organizaia din interior, promovnd-i si recompensndu-i angajatii exclusiv n funcie de performanele lor individuale. Firma afirm c angajaii vor fi ntotdeauna activul/capitalul cel mai valoros

Capitolul II: Mediul extern al firmei

Micromediul firmei: Furnizorii de mrfuri: Compania Plastipak - fabrica de ambalaje, unul dintre cei mai mari furnizori ai P&G. Prestatorii de servicii: Compania Synergy - constructor implicat in proiectul de la Urlati Furnizorii forei de munc sunt reprezentai de : - unitile de nvmnt; - oficiile de for de munc; - site-urile specializate n recrutarea forei de munc (www.ejobs.ro, www.myjob.ro); - persoanele aflate n cutarea unor locuri de munc. Clienii ocup un loc central n ndeplinirea obiectivelor firmei. Pe lng persoanele fizice, printre clieni se mai numr si urmtoarele persoane juridice: Metro, Carrefour, Penny, Plus, Mega Image, etc. Concurenii sunt reprezentai de firmele care i disput aceleai categorii de clieni, aceiai furnizori sau prestatori de servicii, deosebindu-se prin rolul pe care-l joac n raporturile cu clienii, atitudinea fa de nouti, formele de comunicare cu consumatorii i stilul interveniei pe pia.

Printre concurenii firmei P&G se numar: Unilever, Henkel, Colgate-Palmolive sau Beiersdorf. Organismele publice sunt reprezentate de categoriile de public ce manifest un interes efectiv sau potenial, ori care influeneaz capacitatea unei firme de a-i atinge obiectivele, precum : - Organismele financiare ce influeneaz capacitatea firmei de a obin nodurile necesare realizrii obiectivelor propuse; - mijloacele de informare n mas (internetul); - organele de stat (organe financiare, vamale, de justiie) Oficiul Registrului Comerului de pe lng Tribunalul Bucureti, Agenia Naional de Administrare Fiscal; - organele ceteneti (organizaii ale consumatorilor) Oficiul pentru Protecia Consumatorilor; - marele public; - personalul propriu.

Macromediul firmei: Mediul tehnologic Din punct de vedere tehnologic, n Romania se nregistreaza un paradox. Astfel o parte din populatie (destul de mica) din mediul urban si cu preponderenta cu venituri medii spre mari se afla conectata mediul tehnologic mondial, populatie pentru care cuvinte ca Internet sau DVD a intrat n vocabularul uzual. Acest segment al populatiei are dotate gospodariile cu majoritatea aparatelor electrocasnice pe care le-ai gasi ntr-o gospodarie din SUA sau din Germania. La cealalta extrema se afla o mare parte din populatia tarii. Gospodariile acestora nu au n dotare nici cele mai elementare aparate electrocasnice (aspirator, frigider, masina de spalat), uneori lipsind chiar si conectarea la reteaua de apa curenta. Concret, din punctul de vedere al dotarii cu masini de spalat (atat automate, cat si neautomate) Romania se afla pe unul din ultimele locuri din Europa: 149,6 de masini de spalat la 1000 de locuitori. Astfel, majoritatea gospodariilor romani folosesc pentru spalarea rufelor detergenti pentru spalare manuala si/sau sapun de rufe. Mediul educational Mediul educaional are n vedere gradul de instruire general a populaiei, gradul de sofisticare si specializare din sistemul de nvmnt, procentul de populaie cu nivel profesional ridicat sau cu instruire specializat.

Mediul politic Din punct de vedere legislativ, Romania este caracterizata printr-o instabilitate ridicata, deficiente ale reglementarilor legale si la nivelul aplicarii celor existente si suprapuneri ale mai multor legi si ordonante guvernamentale, toate acestea ducand la o confuzie cu implicatii dintre cele mai negative. Suprapunerile legislative se prelungesc si asupra organismelor guvernamentale, astfel ca de multe ori acestea au atributii nedelimitate clar unele de altele, existand n acelasi timp multe zone gri. Totusi experienta acumulata de Procter & Gambel (prezenta pe piata din 1992) a permis o cunoastere aprofundata a legislatiei romanesti si a diferitelor organisme guvernamentale astfel ncat toate aceste bile negre ale mediului politic sunt cunoscute organizarea unei activitati cat de cat profitabile putand fi nfaptuita. Aderarea la Uniunea Europeana nu poate fi decat n beneficiul Romaniei, mediului politic, prin tot ceea ce implica acesta, imprimandu-i-se o directie convergenta cu cea a tarilor comunitare si implicit o mai mare stabilitate pe viitor. Mediul legal Mediul legal are n vedere prevederile constituionale, natura sistemului legislativ, jurisdicii ale diferitelor uniti guvernamentale.

Mediul demografic Prima forta care trebuie urmarita este populatia, deoarece oamenii sunt cei care formeaza pietele. n analiza mediului demografic se vor studia urmatoarele caracteristici: miscarea naturala a populatiei, structura populatiei pe grupe de varsta, pe medii (urban, rural), grupurile educationale, structura familiei si deplasarile geografice ale populatiei. Mediul economic n februarie 1997, Romania ncepea o stabilizare macroeconomica si un program de reforme structurale, nsa reforma s-a caracterizat ca un proces cu frane si accelerari alternande. Astazi, Romania continua dificila tranzitie catre economia de piata, tranzitie care s-a dovedit mai lenta si mai dureroasa pentru populatie decat cea a tarilor Europei Centrale. ntreaga perioada a anilor 90 se caracterizeaza printr-o inflatie galopanta, o cadere a Produsului Intern Brut, o crestere accentuata a cursului de schimb leu-dolar, toate acestea reflectandu-se ntr-o scadere dramatica a nivelului de trai si o cadere n gol a cererii interne. Analiza mediului economic presupune studierea puterii de cumparare si a structurii cheltuielilor unui consumator. n principiu, pentru o tara dezvoltata, repartitia veniturilor pe categorii de populatie are urmatoarea forma: -patura economica superioara consumatori ai produselor de lux; -patura de mijloc consumatori care si cheltuiesc veniturile ntr-un mod mai chibzuit, dar care si pot permite sa achizitioneze din cand n cand marfuri de lux; -patura inferioara consumatori care si pot satisface numai nevoile de baza: hrana, mbracaminte si adapost.

n unele tari exista si o clasa a defavorizatilor, formata din persoane care traiesc permanent din ajutorul acordat de stat, nivelul lor de trai situandu-se sub limita saraciei. Romania se afla ntr-o perioada de criza privita si prin prisma faptului ca puterea de cumparare a consumatorilor este foarte redusa comparativ cu anul 1990 sau cu alte tari europene, sau chiar din Europa Centrala si de Est. n conditiile modificarii puterii de cumparare structura cheltuielilor de consum a nregistrat variatii importante n Romania, la nivelul consumatorului mediu. Astfel, n 1997 nivelul cheltuielilor pentru produsele alimentare atingea un nivel de 46,4% din totalul cheltuielilor efectuate de o gospodarie. Cheltuielile destinate produselor nealimentare erau de circa 34,7%, restul de 18,9% fiind destinate serviciilor.

Capitolul III: Mediul intern al firmei


Terenul si resursele naturale n 1995 trustul Procter & Gamble a cumprat o parte din fabrica de detergeni i nlbitori de la Timioara, nfiinnd S.C. Detergeni S.A., firm de producie.P&G a construit o noua fabrica de ampoane in Urlai, Romnia. Ea reprezint, n acelai timp, a doua investiie n aceasta ar, dup fabrica de detergeni din Timioara, achiziionat n 1995. Suprafaa total construit a capacitilor de producie i administrative este de peste 230000 metrii ptrai, aproximativ 60 de stadioane de fotbal din SUA. Cldirile Din anul 2000, lng fabrica din Timioara s-a construit un centru de distribuie, care distribuie, alturi de produsele fabricii, i produse Procter & Gamble din import.n Bucureti, trustul Procter & Gamble deine firma Procter & Gamble Marketing, care coordoneaz vnzarea produselor Procter & Gamble n Romnia, ocupndu-se i de publicitate Echipamentele Fabrica va integra cele mai recente dezvoltri tehnologice ce rspund principiilor i modelelor de dezvoltare durabil. Personalul Fabrica a angajat 150 de persoane n prima faz i inca 300-350 de persoane pn n 2010.

Capitolul IV: Analiza S.W.O.T. a firmei


Puncte tari: Vasta experien profesional: P&G este recunoscut drept lider n dezvoltarea, producerea i comercializarea unor produse de nalt calitate; Posed o baz tehnico-material modern; Promovare prin: programele locale educaionale, televiziune, promoii, pliante;

deinerea poziiei de lider sau de vrf de pia pentru anumite produse (Always, Pampers); Raportul optim calitate/pre; Poziia de lider pe pia; Produse variate 22 categorii de produse; Angajai competeni: P&G atrage i angajeaz cei mai buni oameni din lume i au ncredere n abilitile lor; Existena unei imagini favorabile despre firm; Stimularea personalului; Una din cele mai bune departamente de marketing din lume; Diversificarea brandurilor: mai multe de 300 de mrci, cu mai mult de 89 de miliarde n venituri; Partenieriate cu cei mai mari comerciani cu amnuntul din ntreaga lume; Capacitatea de inovare piatra de temelie a succesului lor. Sunt deschisi la nou, este prima firma care a introdus pe pia detergenii concentrai, tendin modern n rile europene; Implementarea unui concept de ntelegere superioar a consumatorilor i a nevoilor acestora; Marja brut este de 15 ori mai mare dect media pe industrie; Distribuirea in mai mult de 80 de ri; Canale de distribuie n ntreaga lume; Puncte slabe: Scderea vnzrilor a brandurilor de top; Neadecvarea pre-calitate la unele produse. Unele produse au preul mai ridicat fa de cel al concurenilor n raport calitate pre ceea ce duce la pierderea clienilor ; Dei au multe produse, ele fac parte din aceiai gam sortimental, de exemplu principala lor concurent ,firma Unilever, are i produse culinare (Knorr, Rama, Delma).; Lipsa de produse de frumusee pentru brbai; Promvoarea i prezena online slab; Incapacitatea de a fabrica produse cu etichete pesonalizate pentru comercianii cu amnuntul; Extiderea brandurilor este limitat; Controlul calitii defectuos; Oportunit i: Creterea nivelului de educaie, astfel consumatorii acord o mai mare atenie ngrijirii i alegerii produselor n funcie de calitatea oferit de productori; Utilizarea reelor sociale online pentru promovare; Schimbri demografice favorabile pe piaa internaional Pieele emergente; Renunarea la brandurilor care nu se aliniaz cu obiectivele companiei pe termen lung; Creterea cererii pentru produselor ecologice; Implicarea n programe guvernamentale, n vederea obinerii de beneficii (reduceri de taxe de import sau reducerea impozitului pe profit). Amenin ri: Numrul mare de firme concurente; Apariia de produse similare pe pia

Costul n cretere al preurilor la energie; ncetinirea economic din SUA i zona euro; Noi regulamente; Fluctuaiile monedei naionale fa de moneda euro sau dolar; Creterea preurilor materiilor prime; Noile branduri de la companii concurente au preuri mai mici; Apariia recesiunii economice i a tuturor efectelor negative pe care le presupune (omaj, inflaie, scderea puterii de cumprare); Creterea puterii de negociere a clienilor i furnizorilor; Posibilitatea apariiei unor noi concureni i, implicit, reducerea cotei de pia; Schimbri demografice nefavorabile pe piaa local.

Concluzii
Ca orice companie, P&G prezinta si calitati si defecte, si este afectata atat de oportunitati, cat si de amenintari. n segmentul ce urmeaz, vom ncerca sa gasim solutii in privina punctelor slabe si a ameninrilor ce pot fi implementate cu usurin. n primul rand vom prezenta solu ii pentru punctele slabe: Lipsa produselor de infrumusetare pentru barbati poate fi solutionata prin campanii de promovare care se axeaza in special pe barbati. Produsele dj exsitente care se adreseaza femeilor (desi reclamele prezinta si barbate) pot fi rebrand-uite sub un alt nume, scapand de imaginea unor produse feminine. Promvoarea online slab. Deoarece numarul utilizatorilor de computer si de internet este in continua crestere, iar cel al telespectatorilor incepe sa scada, realizarea unor campanii de web-marketing prin intermediul unei companii specializate va avea cu siguranta efecte positive in ceea ce priveste vanzarile pentru populatia sub 45 de ani. Incapacitatea de a fabrica produse cu etichete pesonalizate pentru comercianii cu amnuntul. Aceasta problema de natura financiara ar putea fi rezolvata prin aplicarea unei taxe in plus pentru schimbarea etichetelor, dar numai pentru firmele en-detail care au un parteneriat de lunga durata cu P&G. Pentru branduri slabe (Duracell, Braun) se recomanda renunarea la brandurilor care nu se aliniaz cu obiectivele companiei pe termen lung; Controlul calitii defectuos. Acest punct slab este cel mai important de rezolvat deoarece calitatea produselor de baza este impusa de niste norme internationale care trebuie respectate cu strictete. Recomandam investirea in resurse umane si financiare pentru toate bazele de productie. n al doilea rand vom analiza cateva dintre amenintari si vom incerca sa gsim modalit i de dep ire a acestor amenin ri: Pentru numrul mare de concureni se recomanda pastrarea locului de top prin realizarea de promotii (preturi reduse) pentru clientii fideli si a unui marketing relational puternic.

Costul n cretere al preurilor la energie- aceasta problema poate fi rezolvata prin investirea in unitati de energie alternative (solara, eoliana) la fabricile de productie. In privinta sediilor corporate din marile orase, o solutie ieftina pentru realizarea energiei electrice este montarea de biciclete legate la generatoare. Acestea pot fi operate de catre angajatii firmei pentru a-si alimenta propriile computere. Noi regulamente- pentru o companie multinationala, schimbarea regulamentelor, legilor si a reglementarilor trebuie urmarita in mod constant de catre managerii filialelor nationale. Creterea preurilor materiilor prime. Pentru aceasta amenintare se recomanda importarea din tarile subdezvolate sau in dezvoltare, apropiate de tara de productie. Noile branduri au preuri mai mici. Ca solutie pentru aceasta problema se poate apela la campanii de marketing care sa acopere campaniile concurentei sau se poate apela la clientii companiei prin prezentarea unor oferte speciale. Apariia recesiunii economice i a tuturor efectelor negative pe care le presupune (omaj, inflaie, scderea puterii de cumprare). Acest aspect poate fi vazut si ca amenintare, dar si ca oportunitate, deoarece chiar dace puterea de cumparare scade, forta de munca e mai ieftina, deci se poate produce intr-o piata si exporta intr-o alta nesaturata. Creterea puterii de negociere a clienilor i furnizorilor. Din pacate aceasta amenintare este un efect al marketigului relational si trebuie solutionat pentru fiecare furnizor si client in parte. n final trebuie mentionat ca intr-o societate complexa, multinationala cum este P&G nu exista solutii simple, usor de aplicat, iar rezolvarea problemelor necesita mult timp si multe resurse umane.

Bibliografie
- http://ro.wikipedia.org/wiki/P

%26G#Prezen.C5.A3.C4.83_.C3.AEn_Rom.C3.A2nia
- http://www.pgbalkans.com - finance.yahoo.com