UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU BRASOV FACULTATEA DE STIINTA ECONOMICE SPECIALIZAREA: ECONOMIA COMERTULUI, TURISMULUI SI SERVICIILOR

CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE CASA

COORDONATOR Lector univ.drd. COJOCARU DAN

STUDENT ANUL III- FR

CUPRINS

1. Introducere in contabilitatea operatiunilor de casa................................................................2 2. Contabilitatea operatiunilor de casa in valuta........................................................................8 3. Evidenta operatiunilor cu cecuri...........................................................................................11 4. Contabilitatea operatiunilor cu numerar prin carti de credit................................................16

1. Introducere in contabilitatea operatiunilor de casa

In conditiile de tranzactie a economiei de piata disponibilul banesc capata un caracter prin influenta asupra situatiei financiare a intreprinderii, lichiditatii, bonitatii. Mijloacele banesti reprezinta mijloacele cele mai lichide ale intreprinderii, suma mijloacelor banesti reprezinta un interes pentru toti utilizatorii informatiei contabile interni si externi privind luarea unor decizii legate de activitatea intreprinderii, prin urmare pentru derularea tranzactiilor schimbului de marfa este nevoie nemijlocit de bani. Banii constituie elementul cheie al economiei de schimb monetar, rolul fiind independent de natura sistemului economic, de nivelul si structurile economice. Banii au aparut in procesul dezvoltarii societatii, al schimbului de marfuri, al schimbului dintre producatori si consumatori. Scopul principal al evidentei contabile a mijloacelor banesti, decontarilor si operatiunilor de creditare este controlul disciplinei de casa si decontarilor, corectitudinea si eficienta folosirii mijloacelor banesti, creditelor, asigurarea integritatii banilor si a documentelor de casa. Pentru cea mai mare parte a bancilor creditul ramane principala operatiune activa. Pierderile bancilor sunt cauzate de falimentele debitorilor si sunt parte integranta a activitatilor de creditare. De aceia volumul de provizioane constituite de o banca pentru portofoliul sau de credite reprezinta o masura a riscului asumat de acestea. Contabilitatea se caracterizeaza prin fundamentarea si justificarea tuturor datelor ei pe baza de acte scrise prin care se consemneaza operatiunile economice in momentul efectuarii lor. Dupa consemnarea in acte, operatiunile economice sunt inregistrate in conturi pe baza datelor scrise. Nici o operatiune economica nu se poate inregistra in contabilitate fara un act scris. Activitatea de baza a institutiilor de credit consta in efectuarea de operatiuni in numele clientului, o mare parte a operatiunilor efectuate de banci in numele clientilor constau in efectuarea de incasari si plati intre banci ca urmare a relatiilor comerciale si necomerciale stabilite intre clientii acestora. Aceste operatiuni determina circulatia unor valori foarte mari intre banci si sunt determinate de o serie de operatiuni precum: -operatiuni in nume propriu -operatiuni efectuate in numele clientilor

-constituirea de depozite la alte banci in cadrul sistemului bancar -acordarea sau primirea de credite de la alte banci componente a sistemului bancar Organizarea si structura operatiunilor de trezorerie: Aceste operatii au o pondere insemnata in totalul operatiunilor si o importanta in stabilirea monedei si a circulatiei monetare si in cadrul institutiilor tipuri de operatiuni: -operatiuni de casa in lei si in valuta -operatiuni cu cecuri -operatiuni de retrageri de numerar cu ajutorul cartilor de plata (carduri) de credit se disting urmatoarele

Contabilitatea operatiunilor de casa in valuta: Piata valutara reprezinta sistemul de relatii financiar- valutare prin intermediul caruia se desfasoara vanzarea si cumpararea de devize ( bilete de ordin ) exprimate in moneda straina. Aceasta activitate de vanzare-cumparare de valute/devize reprezinta un gen specific de comert, iar in cazul acestui gen de comert moneda este tratata ca o marfa. Aceasta piata valutara trebuie reprezentata si de institutiile: -bancile autorizate sa participe la acest comert specific( autorizarea se face de catre Banca Centrala) -casele de schimb autorizate -alte institutii financiar valutare abilitate in acest sens Ceea ce rezulta in urma acestui comert este un pret (curs valutar) ce depinde de conditiile de cerere si oferta existente pe piata, acest pret putand fi limitat din punct de vedere legal. Aceasta piata valutara este supusa unor reglementari nationale, dar pe langa aceste piete valutare nationale care au o legislatie specifica apar pietele valutare cu caracter international, ce deservesc interesele unor zone economice de mare interes. Uneori pe piata valutara tranzactiile se desprind de activitatile economice propriu-zise. In acest sens avem: -speculatia valutara ce reprezinta operatiunea de vanzare-cumparare care nu are o baza economica propriu-zisa realizandu-se numai in scopul obtinerii anumitor castiguri (de regula nemeritate) in acest sens se speculeaza diferentale de curs valutar care apar intre perioade de timp diferite, perioade diferite, castiga cel ce apreciaza corect trendul cursului valutar. -arbitrajul valutar este o operatiune asemanatoare speculatiei valorii cu deosebiea ca se realizeaza de catre banci (numai de banci) si valorile puse in circulatiensi manipulate sunt mult mai mari. -interventia statului este tot o operatiune ce semnifica vanzarea sau cumpararea masiva de valuta in scopul mentineii cursului valutar al monedei nationale, interventia statului trebuie facuta in corelatie cu politica financiar-valutara a statului si cu dezvoltarea economico-sociala a tarii. Rolul pietei valutare -este determinat in primul rand de posibilitatea pe care o ofera participantilor la schimburile economice pentru alegerea si obtinerea mijloacelor de creditare si ale platii celei mai convenabile. Factori care conditioneaza dezvoltaea unei piete valutare sunt: -tendinta de liberalizare a comertului mondial- duce la cresterea schimburilor economice dintre state care determina cresterea rolului pietelor valutare. -cresterea ponderii creditului international si volumul tranzactiilor comerciale externe -cresterea ponderii anumitor valute nationale in ansamblul schimburilor economice -cresterea penuriei de lichiditate (mai ales in tarile in curs de dezvoltare) este combatuta de organismele financiare, acesta fiind rolul lor (acoperirea acestei nevoi permanente de resurse financiare) Pietele financiar valutare internationale devin un barometru al schimburilor economice internationale, introducerea monede, ca EURO, va produce profunde transformari pe pietele financiar valutare si va exista concurenta intre zona de influenta a dolarului si cea a EURO. Valutele neconventionale - pot fi schimbate doar cu autorizatia institutiilor abilitate.

Pot fi schimbate doar intr-un singur sens, de la valuta convertibila la cea neconvertibila, invers nu este posibil Valutele transferabile - au un anumit grad de convertibilitate stabilit in cadrul unei intelegeri regionale. Operatiunile de casa in valuta mai sunt denumite si operatiuni de schimb manual si constau in vanzarea si cumpararea de valuta catre si de la persoane fizice. Pentru inregistrarea operatiunilor in devize care genereaza operatiuni in lei s-au creat conturi de legatura intre cele de evidentiere a valutei si cele de evidentiere a leilor. Cu ajutorul acestora se obtine legatura intre balanta patrimoniului de devize si cea generala in lei. Conturile de legatura sunt numite in planul de conturi CONTURI DE AJUSTARE A VALORILOR BILANTIERE. Contabiliotatea este tinuta cu ajutorul conturilor: -372 Conturi de ajustare 3721 Pozitia de schimb 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb 3723 Conturi ajustate in devizie 3724 Conturi de ajustare privind alte elemente in afara bilantului Pentru evidentierea operatiunilor in devize sunt utilizate primele doua conturi -3721 -este cont de legatura intre contabilitatea in devize si cea in lei utilizata pentru restabilirea echilibrului intre active si pasive, inregistrarea in contul de rezultate a castigurilor sau a pierderilor aferente evaluarii operatiilor in devize. -3722 -tine evidenta contravalorii in lei a operatiunilor in devize -ambele conturi sunt bifunctionale Zona EURO are la baza anumite elemente care intervin: -scaderea riscului valutar -cresterea lichiditatii internationale -stabilirea pietelor financiar valutare in spatiul EURO. -simplificarea tranzactiilor inre statele membre sau membre UE; in aceste conditii crescand semnificativ influenta EURO la nivel mondial oferind astfel stabilitate pietei unice. Valuta se clasifica astfel: 1) Dupa modul in care este detinuta: -in numerar-bacnote si monezi- acea moneda sau bacnota utilizata in strangerea creantelor -in cont se afla numai sub forma de disponibil in cont in conditiile in care majoritatea platilor se desfasoara pe un traseu bancar si au o utilitate mai redusa decat valutele in numerar. Ea poate fi utilizata la dispozitia titularului de cont respectiv si se poate transforma in numerar doar la dispozitia si din ordinul titularului. 2) Dupa modul in care poate fi utilizata valuta in cont: -valuta depozitata la vedere -valuta depozitata la termen 3) Dupa modelul de preschimbare a valutelor

-valute convertibile -valute transferabile -valute liber utilizabile -valute neconvertibile Valutele convertibile- se schimba liber fara restrictii, schimbarea se face contra altor valute. Aceasta presupune un angajament, astfel incat moneda detinuta de o persoana la un moment dat sa poata fi transferabila in moneda nationala si invers. Exemplu: 1)O institutie de credit cumpara la data de 10.01.2008 de la o persoana fizica suma de 1000 Euro la cursul valutar de 3,7300 lei/euro. In contabilitatea bancii se vor efectua: a) Cumpararea valutei 101 casa = 3721 pozitia schimb valutar 1000 euro

b) Reflectarea achitarii valutei cumparate 3722 contravaloarea pozitiei schimb valutar = 101 casa in lei 3730 RON

2) O institutie de schimb valutar vinde la data de 10.01.2008 unei persoane fizice suma de 3000 Euro. In contabilitatea bancii se vor efectua operatiunile astfel: -se tine cont de cursul de vanzare care este de 3,7000 lei/euro a) Vanzarea valutei 3721 = pozitia de schimb 101 casa 3000 euro

b) Incasarea contravalorii devizelor vandute 101 RON casa = 3722 contravaloarea pozitiei de schimb 11.100

3721

a)

1000

3000 1000 3722 C 11.100

D 3730 7460 90 11.190

4) La sfarsitul lunii se evidentiaza disponobilitatile de 1000 Euro la 3,7300 lei, adica o diferenta de 11.190 lei rezultand o diferenta de 90 lei. (11.190-11.100=90) Aceasta diferenta se inregistreaza in: 3722 = contravaloarea pozitiei de schimb 7061 venit din operatiuni de schimb si arbitraj 90 lei

Evidenta operatiunilor cu cecuri:

Cecul este un instrument de plata prin care persoana numita tragator (emitentul cecului) da ordin unui tras ( intotdeauna in cazul cecului aceasta este o banca unde tragatorul are un cont deschis ) sa plateasca in favoarea unei terte persoane beneficiarul- o suma de bani de care tragatorul dispune la momentul respectiv. Astfel fiecare persoana cunoscandu-si drepturile si indatoririle de la inceput poate efectua operatiunile legate de acest instrument in nume propriu ( tragatorul emite cecul> trasul il plateste>posesorul (beneficiarul) il incaseaza. Din punct de vedere comercial tragatorul este cumparatorul sau beneficiarul unui serviciu avand rolul de vanzator. Pentru a fi considerat un inscris din punct de vedere valid juridic cecul trebuie completat conform articolului din legea 59/34 asupra cecului si va cuprinde: -numarul contului beneficiarului -unitatea societatii bancare unde are deschis contul -contul acestuia -numarul contului tragatorului -contul unitatii bancii trase Schema de circulatie a cecului se prezinta astfel: 1) In baza unui disponibil constituit la banca sa, tragatorul primeste de la aceasta un carnet de CECURI. 2) Intre tragator si beneficiar se incheie un contract de vanzare-cumparare avand ca obiect de active transferate sau servicii prestate. 3) Tragatorul emite cecul prin care da ordin bancii sale sa plateasca la prezentare posesorului sau suma inscrisa in CEC. 4) Beneficiarul CECULUI il emite spre incasare bancii initiatoare urmand ca aceasta sa-l trimita prin canal interbancar bancii prezentatoare. 5) In cadrul sedintei de verificare a instrumentelor de plata de debit, banca prezentatoare prezinta bancii destinatare cecul spre verificare. 6) Unitatea bancara destinata verifica disponibilul din contul tragatorului si accepta sau refuza plata 7) Trasul debiteaza, in cazul acceptarii contul tragatorului comunicand apoi bancii beneficiarului informatiile privind acceptarea de plata a cecului. 8) Daca tragatorul nu are disponibil in cont, banca il va reclama la CIP, aceasta din urma amanand titularului de cont si interzicandu-i ca timp de 1 an sa nu mai completeze un CEC barat. 9) Banca destinatara remite cecul bancii primitoare. 10) Banca beneficiarului (banca prezentatoare) introduce scriptic cecul in compensare, cecul este compensat si in aceias zi banca beneficiarului crediteaza contul clientului sau cu suma inscrisa pe CEC. 11) Creanta beneficiarului asupra tragatorului se stinge cecul fiind un instrument de plata la vedere, cecul nu poate fi acceptat conform articolului 4 din legea 59/34 asupra cecului, dar poate fi certificat, astfel beneficiarul are confirmarea trasului, ca tragatorul are in cont disponibil necesar platii si ca plata poate avea loc la simpla prezentare.

Particularitatile cecului:

-existenta provizionului- reprezinta disponibil aflat in contul tragatorului si din care se onoreaza plata mentionata in cec. -nu are scadenta-va fi platit la vedere la prezentarea instrumentului Reflectarea in contabilitate a operatiunilor cu cecuri depinde de tipul cecului si de circuitul acestuia de la prezentare pana la incasare avand: a) operatiuni cu cecuri in numerar b) operatiuni cu cecuri de virament a caror evidenta se tine cu ajutorul conturilor 3712-valori primite la incasare 3716-conturi indisponibile privind valori la incasare.

Contabilitatea operatiilor cu numerar prin carti de credit:

Piata cardurilor ca parte integranta a finantarii mondiale a fost supusa mai mult decat oricare activitate unui rapid proces de globalizare pe langa cei doi mari judecatori ( VISA si Master Card). Primele carduri aparute au fost din carton pe care datele erau scrise fie pe carton cu pixul, fie prin presare, au inceput apoi sa foloseasca unele metalice pe care se embosau datele si au aparut cardurile plastice. Initial informatia despre client pe card era numai in forma de date embosate. Pe masura dezvoltarii ideilor stiintifice cardul a capatat o banda metalica care pastreaza informatia despre client, aparitia benzii magnetice a permis emiterea cardurilor fara a embosa informatia pe suprafata ei. Aceste carduri pot fi utilizate de pe banda magnetica. Ultima etapa a evolutiei tehnologice a adus pe carduri microschemele, acest lucru da posibilitatea cardurilor sa indeplineasca mai multe functii decat cardurile cu banda magnetica. Astfel de carduri au primit si denumirea de smart card, deoarece cardul datorita cipului este apt sa indeplineasca functiile documentului si a cardului de credit, au o raspandire mai larga in sfera creditelor bancare. Cartile bancare au cunoscut o evolutie favorabila la noi in tara datorita avantajelor, facilitatilor pe care le ofera: riscul furtului nu a disparut complet deoarece si cardul poate fi furat, insa datorita nerecunoasterii codului pin nu este atat de tentant pentru oricine. Principalul avantaj al cardului este reprezentat de faptul ca se pot efectua plati la diversi acceptori de acrduri cum ar fi: -magazinele -hotelurile -agentii imobiliare -se pot face plati pentru furnizori si de la ATM Asta elimina utilizarea numerarului si riscul aferent: -eliminarea factorului timp prin scutirea deplasarii la toti furnizorii de servicii. Cardul poate fi definit ca un instrument de decontare ce faciliteaza detinatorului achizitionarea de bunuri si servicii fara a fi nevoie de existenta numerarului( cash). Cardul ofera detinatorului accesul mla cod bancar din care se efectueaza plata tuturor bunurilor si serviciilor achizitionate fie pe seama disponibilului existent, fie prin apelarea la un credit. Functia de identificare pe care o detine cardul pune in relatie doi parteneri: -destinatarul cardului -emitentul acestuia (banca) Obiectul relatiei dintre acesti parteneri il constituie contul deschis in numele detinatorului de card, functia de plata si de credit a cardului presupune existenta a trei particularitati: -detinatorul cardului ( platitorul-clientul) -beneficiarul sumei (comerciantul) -gestionarul contului platitorului (banca emitenta a cardului) Cartea de plata este un instrument de plata fara numerar prin care posesorul autorizat poate achita contravaloarea unor bunuri sau servicii cumparate de la comerciantii abilitati sa te accepte sau prin utilizarea careia poate obtine lichiditati de la institutia de credit emitenta. Contabilitatea operatiunilor privind retragerea de numerar prin carti de plata este tinuta cu ajutorul conturilor: -contul 101- casa in lei -contul 367- alte stocuri asimilate- evidentiaza fluxurile de numerar din automatele bancare Exemplu:

1) Se inregistreaza incasarea pretului cartii de plata eliberata in valoare de 10 lei in numerar. 101 casa = 70856 venit privind mijloacele de plata 5 lei

2) Se inregistreaza alimentarea contului de carti de plata pe baza numerarului depus la casieria bancii de catre titularul cartii de plata. 101 casa = 2511 carti de plata 10.000

3) Se inregistreaza alimentarea aparatului automat de catre banca (ATM) cu suma de 1000 lei 367 ATM alte stocuri si asimilate = 101 casa 1000 lei

4) Se inregistreaza retragerea de numerar de catre detinatorul cartii de plata de la banca unde are deschis contul cu suma de 2000 lei 2511 carti de plata cont curent = 367 ATM Alte stocuri si asimilate 2000 lei

5) Se inregistreaza retragerea de numerar de la automatul bancii cu suma de 3000 lei de catre clientul bancii 3712 valori primite la incasare = 367 alte stocuri asimilate 3000 lei

6) Se inregistreaza decontarea prin casa de compensatie a fondurilor retrase prin ATM de catre clientul bancii in suma de 3000 lei 111 cont curent = 3712 valori primite la incasare 3000 lei

7) Se inregistreaza dobanda pe care banca o datoreaza clientului pentru soldul contului curent analitic cartii de plata, aferent perioadei in care nu s-au efectuat retrageri de numerar-100 lei a) inregistrarea obligatiei de plata a bancii 6024 dobanzi = 25172 datorii asimilate 100 lei

b) plata dobanzii de catre banca clientului 25172 dobanzi de la conturi curente = 2511 conturi curente 100 lei