Colegiul National Spiru Haret Bucuresti

Clasa a XI-a F Profil: Stiinte ale naturii

BIOLOGIE

Page 1

Colegiul National Spiru Haret Bucuresti

Clasa a XI-a F Profil: Stiinte ale naturii

Tesutul epitelial
Tesutul epitelial este constituit din unul sau mai multe straturi de celule legate intre ele. Epiteliile formeaza epiderma la contactul cu mediul extern, captusesc cavitatile care comunica cu exteriorul (tub digestiv, cai aeriene, genitale si urinare), captusesc cavitatile inchise (inima, vase sangvine si limfatice, pericard, pleura, peritoneu), formeaza parenchimul glandelor si receptorii analizatorilor. Epiteliile nu sunt vascularizate. Nutritia lor se face din tesutul conjunctiv, care le insoteste intotdeauna, prin intermediul membranei bazale care le desparte. EPITELII TIPURI pavimentoase cubice cilindrice: simple cu platou striat cu bordura in perie cu platou striat cu bordura in perie pseudostratificate DE ACOPERIRE pluristratificate pavimentoase: cheratinizate necheratinizate necheratinizate cubice cilindrice de tranzitie exocrine endocrine mixte senzitive de acoperire si de aparare de acoperire formeaza parenchimul glandelor de acoperire si de absorbtie de acoperire si de transport de acoperire si de transport de acoperire si de aparare FUNCTII

unistratificate

de acoperire

GLANDULARE formeaza glande

SENZORIALE

celule epiteliale neuroni senzitivi

formeaza receptorii analizatorilor

Tesutul conjunctiv
Tesutul conjunctiv este alcatuit din celule conjunctive, fibre conjunctive de cotagen, reticulina, elastina si substanta fundamentala. Dupa consistenta substantei fundamentale se deosebesc trei tipuri de tesuturi conjunctive: moi, semidure si dure. Page 2

Colegiul National Spiru Haret Bucuresti

Clasa a XI-a F Profil: Stiinte ale naturii CELULE COMPONENTA ROL CARE PREDOMINA

CLASIFICARE DUPA SUBSTANTA FUNDAMENTALA

DENUMIRE

FIBRE

lax

colagen reticulina

celule conjunctive proportie egala reticulocite adipocite celulele celulele

trofic sustinere aparare hematopoeza rezervor de grasimi,izolant termic mecanic mecanic

MOI

reticulat adipos

elastina reticulina reticulina elastina

SEMIDURE

fibros elastic hialin elastic fibros compact spongios

colagen, elastina fibrocite fibrele elastina celule conjunctive fibrele colagen condroblaste substanta condrocite condrocite fundamentala osteoblaste substanta osteocite fundamentala

DURE

colagen

mecanic

Tesutul nervos
Tesutul nervos este format din celule specializate (neuroni) si din celule gliale (nevroglii). Neuronul este unitatea structurala si functionala a sistemului si tesutului nervos, capabila de excitabilitate, conductibilitate si integrare Dupa functie neuronii se grupeaza in: senzitivi, motori si de asociatie. a) Neuronii senzitivi sau receptori sunt neuronii pseudounipolari din ganglionii spinali, cu dendrita lunga, care deservesc sensibilitatea exteroceptiva si proprioceptiva (neuroni somatosenzitivi) si sensibilitatea visceroceptiva (neuroni viscerosenzitivi). b) Neuronii motori sunt neuroni multipolari de dimensiuni mari, cu axon lung (neuronii motori din scoarta cerebrala sau din substanta cenusie medulara). Ei determina contractia musculaturii scheletice (neuronii somatomotori) si a celei netede (neuronii visceromotori). c) Neuronii de asociatie sau intercalari sunt neuroni de dimensiuni mici, care realizeaza legatura dintre neuronii senzitivi si neuronii motori.

Page 3

Colegiul National Spiru Haret Bucuresti

Clasa a XI-a F Profil: Stiinte ale naturii

Dendritele si axonii neuronilor constituie fibrele nervoase. Influxul nervos circula centripet prin dendrite si centrifug prin axon. Fibrele nervoase pot fi amielinice, cu conducere din aproape in aproape, si mielinice, cu conducere saltatorie, rapida. Fibrele mielinice prezinta trei teci: teaca de mielina, teaca Schwann si teaca Henle. Teaca Schwann este formata din celule gliale rasucite in jurul fibrei. Intre celulele Schwann se afla strangulatiile Ranvier. Datorita rasucirii celulelor gliale in jurul fibrelor si expulzarii citoplasmei acestora spre exterior, rezulta o suprapunere de membrane lipoproteice, care formeaza teaca de mielina. Aceasta are rol trofic, de protectie si izolator. Teaca Henle, care acopera la exterior fibra nervoasa in intregime, este de natura conjunctiva si are rol de aparare. Sinapsele reprezinta legaturile morfofunctionale de contiguitate dintre neuroni. O sinapsa cuprinde trei componente: componenta presinaptica, reprezentata de butonul terminal al axonului, in care se gasesc mitocondrii si cule cu mediator chimic (acetilcolina, adrenalina sau noradrenalina); fanta sinaptica, spatiu sinaptic de 200-300 , cuprins intre membrana presinaptica (a butonului terminal) si cea postsinaptica: componenta postsinaptica poate fi membrana diferentiata a unei dendrite (sinapsa axodendritica), a unui corp neuronal (sinapsa axosomatica) sau a unei fibre musculare (sinapsa neuromusculara sau placa motorie). Prin intermediul sinapselor neuroneuronale se realizeaza o retea de receptie, conducere, stocare si integrare a informatiilor, in vederea elaborarii unor raspunsuri reflexe sau voluntare. Aceste raspunsuri sunt transmise prin intermediul sinapselor neuroefectoare la muschi si glande, determinand reactii de aparare si adaptare a organismului la conditiile variabile ale mediului. Etapele transmiterii sinaptice sunt: sinteza mediatorului chimic; stocarea mediatorului in cule sinaptice; eliberarea mediatorului in fanta sinaptica, in cantitate proportionala cu frecventa impulsurilor; actiunea mediatorului asupra membranei postsinaptice (cresterea permeabilitatii ) aparitia potentialului postsinaptic excitator ( daca in celula patrunde Na+) sau a potentialului postsinaptic inhibitor (cand patrunde Cl- ce determina hiperpolarizarea membranei); inactivarea enzimatica a mediatorului. Datorita succesiuni acestor procese apare intarzierea sinaptica de 0,51 ms. Circulatia unidirectionala a impulsului nervos de-a lungul unui sir de neuroni este determinata de dispunerea culelorsinaptice numai in butonii terminali ai axonilor. Celulele gliale predomina numeric in tesutul nervos. Celulele gliale au functii trofice (de nutritie a neuronilor), metabolice ( de fagocitare a neuronilor distrusi), de sustinere si reparatorie (cicatrizare) Ele se interpun intre neuroni si vasele sanguine. Isi pastreaza capacitatea de diviziune.

Page 4

Colegiul National Spiru Haret Bucuresti

Clasa a XI-a F Profil: Stiinte ale naturii

Test

1. Completati spatiile libere : 1p esuturile epiteliale nu sunt .. esutul cartilaginos elastic intr n alctuirea .. i a .. esutul osos compact este alctuit din .. osoase dispuse .. n jurul canalului Havers. 2. Asociati corect cuvintele din cele doua coloane : 1p Coloana A Coloana B 1. esut pluristratificat pavimentos a. maduva rosie a oaselor 2. esut cartilaginos fibros b. epiderma 3. esut muscular striat c. discuri intervertebrale 4. esut conjunctiv reticulat d. muschii scheletici e. pleur 3. Alegeti raspunsurile corecte : 1p 1. Corpul celular al neuronilor formeaza: a. substanta alba din organele S.N. b. ganglionii spinali si substanta cenusie din organele S.N. c. cordoanele medulare d. canalul ependimar 2. Sensibilitatea termica se transmite prin: a. fasciculul spinotalamic anterior; b. fasciculul spinotalamic lateral; c. fasciculele spinobulbare Goll si Burdach; d. fasciculul spinocerebelos direct 3. Sinapsele colinergice au ca mediator chimic: a. acetilcolina; b. noradrenalina; c. serotonina; d. adrenalina; 4. Conductibilitatea si transmiterea sinaptica 1p 5. Prezentati alcatuirea unui nerv spinal 1,5p 6. Prezentati alcatuirea interna a maduvei spinarii 1,5p 7. Caile descendente ale maduvei spinarii 1p

Page 5

Colegiul National Spiru Haret Bucuresti

Clasa a XI-a F Profil: Stiinte ale naturii

Bibliografie
www.google.com www.wikipedia.com Manual biologie,clasa a XI a Atlas biologie genereala www.blogger.com www.edmodo.com http://www.scribd.com/doc/30472982/Biologie-Clasa-a-XI-A-Sem-I-Toata-Materia http://www.didactic.ro/materiale-didactice/test-tesuturi-si-o-parte-a-sn

Page 6