Sunteți pe pagina 1din 17

Cum se comporta o persoana indragostita, ce isi doreste aceasta, cum procedeaza pentru a-si impartasi trairile, pentru a-si

realiza visurile ? La inceputul relatiei, daca dragostea este reciproca, am putea spune ca cei doi traiesc o poveste de vis, se iubesc, se respecta, doresc sa-si indeplineasca reciproc dorintele, se izoleaza de cei din jur, mai ales daca acestia nu le impartasesc entuziasmul. De multe ori rudele, prietenii, semnaleaza indepartarea indragostitilor de persoanele apropiate anterior. Parca timpul nu le ajunge pentru a fi impreuna si pentru a-si trai iubirea. Dar din pacate, nu intotdeauna, continuarea este cea specifica basmelor: "s-au casatorit si au trait fericiti pana la adanci batraneti". Ce se intampla cu acea dragoste navalnica de la inceput: dispare, se transforma, se indreapta spre alte persoane sau pur si simplu ramane acolo unde este si se manifesta mai asezat, mai domol ? Normal, depinde de la caz la caz. Credem ca situatia cea mai fireasca este acea in care dragostea persista in timp chiar daca tumultul initial se diminueaza, dar face loc unor preocupari specifice vietii de cuplu, apare obisnuinta convietuirii in comun.

Ce este de fapt obisnuinta ?


Psihologii spun ca atunci cand anumite activitati mai simple, evident, se repeta de nenumarate ori, omul ajunge sa le efectueze chiar in mod automat, fara a fi nevoie sa se concentreze in mod deosebit, isi formeaza deprinderi. Cand deprinderea este insotita de trebuinta de a desfasura activitatea respectiva, vorbim de: obisnuinta. Pozitive sau negative, obisnuintele genereaza placere, bucurie, celui in cauza. Un mare consumator de alcool poate fi la fel de fericit ca si un abstinent. Nu comentam implicatiile sociale ! Asa se intampla si intr-un cuplu, partenerii isi vor forma obisnuinte de genul: petrecerea unei parti a timpului liber impreuna; participarea impreuna la diverse evenimente sociale; oferirea de cadouri, de flori(pentru femei); de a spune adevarul; de a se respecta atat in spatiul intim cat si in cel public; de a iesi la o bere cu "baietii", respectiv la o cafea cu "fetele"; de a demonstra "cine-i seful" ; de a-si aminti reciproc ca inca se mai iubesc, folosind in acest scop cuvintele, gesturile sau anumite activitati care-i produc placere celuilalt; de a avea aproape persoana iubita, si de a-i impartasi bucuriile, tristetile, realizarile, esecurile; etc.

Daca la inceputul relatiei persoana de care ne-am indragostit este perceputa ca fiind plina de calitati, treptat ne obisnuim cu aceasta si incepem s-o percepem mult mai obiectiv. Marele psiholog Gordon W. Allport afirma in acest sens: "de corectitudinea perceptiei celuilalt depind, in mare masura, stabilirea, functionarea si evolutia relatiilor". Obisnuinta de a actiona sau de a gandi totdeauna in acelasi fel, asa este definita rutina. Aceasta se dobandeste in timp printr-o practica indelungata, iar cei care au aceasta capacitate devin priceputi intr-un domeniu sau altul de activitate. Dar exista si situatii in care rutina devine un obstacol in calea noului, a creatiei sau a progresului.

Daca partenerii unui cuplu uita sa descopere lucruri noi impreuna, daca isi indeplinesc doar constiincios obligatiile fara a incerca sa iasa din tipare, viata lor devine tot mai monotona, apar discutiile, nemultumirile. Uneori se intampla ca unul dintre parteneri sa nu inteleaga ce doreste celalalt, ce anume ar avea sa-i reproseze, si crede ca acesta este nerecunoscator. Viata cuplului trebuie revigorata permanent pentru a evita aparitia sau perpetuarea unor asemenea situatii..

Intr-un cuplu functional de regula rolurile sunt foarte clar repartizate, fiecare stie precis ce are de facut, si face ceea ce stie sa faca mai bine, atat in contextul vietii personale, cat si in viata sociala. Partenerii isi recunosc reciproc competentele si manifesta respect pentru ceea ce face celalalt. Asa este corect, deci asa ar trebui sa stea lucrurile, fiecare dintre cei doi parteneri sa profite de faptul ca a intrat in relatia respectiva. Se intampla in anumite momente ca unul dintre parteneri sa renunte la anumite activitati care i-ar aduce satisfactii pe plan personal sau profesional in beneficiul cuplului. Statistic, vorbind, se pare ca femeile renunta mai degraba chiar la cariera lor profesionala, fie pentru a-si sustine sotul in reusita profesionala, fie pentru a-si creste copiii. Important este ca decizia sa fie luata de comun acord, si sa nu se ajunga ulterior la reprosuri. Credem ca dragostea asigura cuplului viata indelungata si fericita !

Dragostea incepe cu o privire


Ca sa putem arata cine si cum suntem, trebuie sa povestim despre noi. Ca sa putem povesti, trebuie sa fim intrebati. Ca sa fim intrebati, trebuie sa atragem atentia. Cea mai mare atractie fata de sexul opus (in privinta aceasta, toate cercetarile sunt de acord) o exercita femeile al caror aspect exterior sugereaza o fecunditate maxima si o sanatate perfecta.. Dureaza doar zece secunde (spun biologii) pana ce o femeie si un barbat decid inconstient, doar pe baza aspectului exterior, daca celalalt poate deveni si partener sexual. Atractia fizica nu este mai mult, dar nici mai putin decat o nada cu care natura impinge omul in capcana dorintei. Daca dorinta va deveni indragostire si indragostirea iubire, pentru asta decid alte insusiri, independente de felul in care arati. La barbati, un fizic cu aspect accentuat masculin avertizeaza nemijlocit asupra unor posibile conflicte de cuplu: in cauza se afla un nivel crescut de testosteron si, prin el, o inclinatie pronuntata pentru inselat. Cercetari recente arata ca in ziua de azi, barbatii feminizati, cu trasaturi delicate, au sanse mult mai mari sa-si gaseasca o partenera, decat barbatii

Flirtul
Cand ne uitam la oamenii de care nu suntem apropiati (de exemplu, cu care tratam o afacere), ochii nostri fac o miscare in zig-zag: ne privim ochi in ochi si peste arcul nasului. Cu prietenii, privirea sare de sub nivelul ochilor intr-un triunghi imaginar: ne privim ochi in ochi dar si mai jos, incluzand nasul si gura. Odata ce am inceput sa flirtam, triunghiul devine imens - se largeste cuprinzand toate marginile (intregul corp). Cu cat flirtul devine mai intens, cu atat se va inteti si privirea ochi in ochi - si cu atat mai mult ne vom uita catre gura celuilalt. Alte moduri de flirt sunt: reflectarea , miscarea sprancenelor , clipitul.

De ce raman multi barbati si femei cu buzele umflate?


"Ce calitati trebuie sa aiba un barbat pentru a atrage o femeie?" Intrebarea le-a fost pusa unui numar de 700 femei si barbati, intr-un sondaj realizat in Elvetia. In mare majoritate, barbatii au raspuns ca femeile vaneaza barbati instruiti si cu bani. O opinie respinsa de femeile chestionate care au declarat ca ultimul lucru pe care si-l doresc sunt banii. Dar cei care au dreptate sunt barbatii. Se pare ca le cunosc pe femei mai bine decat isi inchipuie ele. Numeroase cercetari au ajuns la aceeasi concluzie ca a lor: in vreme ce pentru barbati, decisiv este felul in care arata femeile, acestea din urma aleg "in sus", prefera adica "barbatii siguri din punct de vedere financiar si cu statutul social ridicat". O optiune care explica si numarul mare de femei trecute de 40 de ani si care nu-si pot gasi perechea. De unde atatia barbati "de top"? Dar si printre barbati, casatoria este vazuta altfel decat inainte cu zece ani, doar unul din cinci fiind dispus sa aleaga "in jos" (femei cu statut social modest, dar bune neveste si gospodine). Cifrele o dovedesc: 60% din ei viseaza femei cu statut profesional si material. In concluzie, barbatii si femeile devin din ce in ce mai capriciosi cand e vorba sa-si aleaga perechea, si fiindca decizia este asa de grea, raman, adesea, cu... buzele umflate.

Doamnelor, cand cautati un barbat, mizati pe instructie, nu pe venit


Daca femeile ar asculta de sfaturile specialistilor in divorturi (in Occident exista o categorie aparte de psihologi care se ocupa cu acest capitol), ele ar trebui sa puna mai mult pret, cand aleg un barbat, pe instructia lui, iar nu pe venit. Cu cat un barbat este mai instruit, cu atat riscul divortului scade. Si viceversa: cu cat castiga mai bine, cu atata creste probabilitatea ca intr-o zi sa dispara cu o alta femeie. Nu doar sotiile gasesc ca banii sunt sexy!

La bursa hormonilor
Desi multi oameni par sa se potriveasca unul cu altul, nu se indragostesc. Motivul pentru care intre unii se produce scanteia, iar intre altii nu, il explica foarte bine antropoloaga americana Helen Fisher. De vina este "chimia". Mai exact: biochimia. Personalitatea unui om este in procent de 50% innascuta, fiind influentata de procese biologice individuale. Iar ele sunt determinate hormonal. Degeaba cautam insusiri sociale - pozitie profesionala, bani, inteligenta etc. - daca tipul hormonal nu se potriveste. Iar aceasta atractie este de-a dreptul bizara.

Simptomele clasice ale indragostirii


Le stim cu totii, desi nu tinem seama totdeauna de ele: neliniste interioara, energie, transpiratie abundenta, furnicaturi in stomac, dorinta sexuala sporita. Indragostirea dureaza - conform aprecierii specialistilor - intre 18 si 36 de luni, care servesc pentru ca femeia si barbatul sa se cunoasca mai bine, sa se lege mai puternic, pentru a asigura conditii ideale pentru nasterea primului copil. Hormonal, indragostirea e garantata de o concentrare puternica de dopamina, noradrenalina si serotonina. Cine vrea sa se indragosteasca trebuie sa-si activeze productia de dopamina. Americanca Helen Fisher ne sfatuieste sa intreprindem cu potentialul partener activitati stimulative si emotionale, ba chiar riscante (sport, alpinism, calatorii, activitati culturale si spirituale intense etc.). Dar cea mai mare producatoare de dopamina este dragostea fizica. Cu o conditie: sa nu te culci niciodata sau sa nu sari cu parasuta cu un barbat sau cu o femeie de care nu ai intentia sa te indragostesti. O veste proasta: dorinta, indragostirea si iubirea sunt provocate fiecare in parte de combinatii diferite de hormoni. Declansarea e deosebita una de alta si actioneaza paralel. Asa se explica enormitatea de a iubi pe cineva, fiind concomitent indragostit de altul/alta.

Gelozia
Gelozia este o emotie strnita de perceptia unei amenintari fata de o relatie foarte pretioasa pentru individ. Amenintarea nu trebuie sa fie neaparat una reala, ci poate fi o fantezie obsesionala, bazata pe niste aparente deformat interpretate. Gelozia ncepe o data cu supraevaluarea posibilei amenintari. Unii indivizi sunt mai nclinati dect altii sa exagereze n aceasta privinta. Cei care se simt nesiguri si inechitabil tratati de catre partener sunt cei mai volatili ndeosebi atunci cnd relatia este de data recenta, reprezentnd pentru cel gelos o mare investitie afectiva. n 1991, Jeff Bryson a chestionat studenti din mai multe tari n legatura cu modul lor de reactie atunci cnd sunt gelosi, descoperind o serie de diferente culturale. Iata cum si-a rezumat el constatarile: Cnd sunt gelosi, francezii nnebunesc, olandezii sunt tristi, germanii n-au chef sa se ia la harta, italienii n-au chef de vorba iar americanii se gndesc la ce vor spune prietenii! (Brehm, Kassin, Fein, p. 329)

Destramarea unei relatii

Dragostea si casatoria
Walster, Hotfield (1982) o teorie asupra are 3 componente: - teoria trifactoriala a dragostei: componenta cognitiva printr-un proces de invatare, oamenii isi formeaza o reprezentare despre iubire, cam cum ar trebui sa fie partenerul perceperea- intalnirea cu obiectul dargostei, ceea ce apartine factorilor situationali si factorilor legati de personalitatea celuilalt, intervin mecanismele care stau la baza atractiei interpersonale procesul situational care suprapune eticheta dragoste este un tablou de activare, de modificari fiziologice interne. Astfel, Walster considera ca o activare emotionala poata fi definita in mai multe feluri. Aceasta ecuatie poarta o denunmire: gratitudine, admiratie, afectiune, simpatie, prietenie, dragoste,

Ce include iubirea?
Iubirea, asemenea prieteniei apropiate include: 1. Plcerea reciproc dintre parteneri 2. Acceptarea 3. ncrederea 4. Respectul 5. Ajutorul reciproc 6. Confidena 7. ntelegerea 8. Spontaneitatea

Relatiile de cuplu i stabilitatea lor


Psihologii sociali au reinut urmatorii factori psihosociali cu impact pozitiv asupra stabilitii i duratei relaiei de cuplu: 1. ntelegerea autentic a partenerului de cuplu 2. mprtirea ideilor i informaiilor 3. mprtirea sentimentelor profunde 4. Oferirea i primirea suportului afectiv 5. Dezvoltarea personal i ajutorul acordat partenerului n dezvoltarea sa 6. Ajutorarea partenerului de cuplu n cotidian 7. Reciprocitatea dorinei 8. Oferirea i primirea tandreei

(Keith Davis, 1985) Autorul menionat mai sus, n studiul numit de el Tapiseria iubirii, afirm c iubirea cuprinde dou grupuri de factori: pasiunea i afeciunea. La rndul ei, pasiunea include : fascinaia, exclusivitatea i dorina sexual.

Iubirea este una din cela mai mari valori ale OMULUI, ea este cea care da sens i suprasens vieii.

S-ar putea să vă placă și