Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
realiza visurile ? La inceputul relatiei, daca dragostea este reciproca, am putea spune ca cei doi traiesc o poveste de vis, se iubesc, se respecta, doresc sa-si indeplineasca reciproc dorintele, se izoleaza de cei din jur, mai ales daca acestia nu le impartasesc entuziasmul. De multe ori rudele, prietenii, semnaleaza indepartarea indragostitilor de persoanele apropiate anterior. Parca timpul nu le ajunge pentru a fi impreuna si pentru a-si trai iubirea. Dar din pacate, nu intotdeauna, continuarea este cea specifica basmelor: "s-au casatorit si au trait fericiti pana la adanci batraneti". Ce se intampla cu acea dragoste navalnica de la inceput: dispare, se transforma, se indreapta spre alte persoane sau pur si simplu ramane acolo unde este si se manifesta mai asezat, mai domol ? Normal, depinde de la caz la caz. Credem ca situatia cea mai fireasca este acea in care dragostea persista in timp chiar daca tumultul initial se diminueaza, dar face loc unor preocupari specifice vietii de cuplu, apare obisnuinta convietuirii in comun.
Daca la inceputul relatiei persoana de care ne-am indragostit este perceputa ca fiind plina de calitati, treptat ne obisnuim cu aceasta si incepem s-o percepem mult mai obiectiv. Marele psiholog Gordon W. Allport afirma in acest sens: "de corectitudinea perceptiei celuilalt depind, in mare masura, stabilirea, functionarea si evolutia relatiilor". Obisnuinta de a actiona sau de a gandi totdeauna in acelasi fel, asa este definita rutina. Aceasta se dobandeste in timp printr-o practica indelungata, iar cei care au aceasta capacitate devin priceputi intr-un domeniu sau altul de activitate. Dar exista si situatii in care rutina devine un obstacol in calea noului, a creatiei sau a progresului.
Daca partenerii unui cuplu uita sa descopere lucruri noi impreuna, daca isi indeplinesc doar constiincios obligatiile fara a incerca sa iasa din tipare, viata lor devine tot mai monotona, apar discutiile, nemultumirile. Uneori se intampla ca unul dintre parteneri sa nu inteleaga ce doreste celalalt, ce anume ar avea sa-i reproseze, si crede ca acesta este nerecunoscator. Viata cuplului trebuie revigorata permanent pentru a evita aparitia sau perpetuarea unor asemenea situatii..
Intr-un cuplu functional de regula rolurile sunt foarte clar repartizate, fiecare stie precis ce are de facut, si face ceea ce stie sa faca mai bine, atat in contextul vietii personale, cat si in viata sociala. Partenerii isi recunosc reciproc competentele si manifesta respect pentru ceea ce face celalalt. Asa este corect, deci asa ar trebui sa stea lucrurile, fiecare dintre cei doi parteneri sa profite de faptul ca a intrat in relatia respectiva. Se intampla in anumite momente ca unul dintre parteneri sa renunte la anumite activitati care i-ar aduce satisfactii pe plan personal sau profesional in beneficiul cuplului. Statistic, vorbind, se pare ca femeile renunta mai degraba chiar la cariera lor profesionala, fie pentru a-si sustine sotul in reusita profesionala, fie pentru a-si creste copiii. Important este ca decizia sa fie luata de comun acord, si sa nu se ajunga ulterior la reprosuri. Credem ca dragostea asigura cuplului viata indelungata si fericita !
Flirtul
Cand ne uitam la oamenii de care nu suntem apropiati (de exemplu, cu care tratam o afacere), ochii nostri fac o miscare in zig-zag: ne privim ochi in ochi si peste arcul nasului. Cu prietenii, privirea sare de sub nivelul ochilor intr-un triunghi imaginar: ne privim ochi in ochi dar si mai jos, incluzand nasul si gura. Odata ce am inceput sa flirtam, triunghiul devine imens - se largeste cuprinzand toate marginile (intregul corp). Cu cat flirtul devine mai intens, cu atat se va inteti si privirea ochi in ochi - si cu atat mai mult ne vom uita catre gura celuilalt. Alte moduri de flirt sunt: reflectarea , miscarea sprancenelor , clipitul.
La bursa hormonilor
Desi multi oameni par sa se potriveasca unul cu altul, nu se indragostesc. Motivul pentru care intre unii se produce scanteia, iar intre altii nu, il explica foarte bine antropoloaga americana Helen Fisher. De vina este "chimia". Mai exact: biochimia. Personalitatea unui om este in procent de 50% innascuta, fiind influentata de procese biologice individuale. Iar ele sunt determinate hormonal. Degeaba cautam insusiri sociale - pozitie profesionala, bani, inteligenta etc. - daca tipul hormonal nu se potriveste. Iar aceasta atractie este de-a dreptul bizara.
Gelozia
Gelozia este o emotie strnita de perceptia unei amenintari fata de o relatie foarte pretioasa pentru individ. Amenintarea nu trebuie sa fie neaparat una reala, ci poate fi o fantezie obsesionala, bazata pe niste aparente deformat interpretate. Gelozia ncepe o data cu supraevaluarea posibilei amenintari. Unii indivizi sunt mai nclinati dect altii sa exagereze n aceasta privinta. Cei care se simt nesiguri si inechitabil tratati de catre partener sunt cei mai volatili ndeosebi atunci cnd relatia este de data recenta, reprezentnd pentru cel gelos o mare investitie afectiva. n 1991, Jeff Bryson a chestionat studenti din mai multe tari n legatura cu modul lor de reactie atunci cnd sunt gelosi, descoperind o serie de diferente culturale. Iata cum si-a rezumat el constatarile: Cnd sunt gelosi, francezii nnebunesc, olandezii sunt tristi, germanii n-au chef sa se ia la harta, italienii n-au chef de vorba iar americanii se gndesc la ce vor spune prietenii! (Brehm, Kassin, Fein, p. 329)
Dragostea si casatoria
Walster, Hotfield (1982) o teorie asupra are 3 componente: - teoria trifactoriala a dragostei: componenta cognitiva printr-un proces de invatare, oamenii isi formeaza o reprezentare despre iubire, cam cum ar trebui sa fie partenerul perceperea- intalnirea cu obiectul dargostei, ceea ce apartine factorilor situationali si factorilor legati de personalitatea celuilalt, intervin mecanismele care stau la baza atractiei interpersonale procesul situational care suprapune eticheta dragoste este un tablou de activare, de modificari fiziologice interne. Astfel, Walster considera ca o activare emotionala poata fi definita in mai multe feluri. Aceasta ecuatie poarta o denunmire: gratitudine, admiratie, afectiune, simpatie, prietenie, dragoste,
Ce include iubirea?
Iubirea, asemenea prieteniei apropiate include: 1. Plcerea reciproc dintre parteneri 2. Acceptarea 3. ncrederea 4. Respectul 5. Ajutorul reciproc 6. Confidena 7. ntelegerea 8. Spontaneitatea
(Keith Davis, 1985) Autorul menionat mai sus, n studiul numit de el Tapiseria iubirii, afirm c iubirea cuprinde dou grupuri de factori: pasiunea i afeciunea. La rndul ei, pasiunea include : fascinaia, exclusivitatea i dorina sexual.
Iubirea este una din cela mai mari valori ale OMULUI, ea este cea care da sens i suprasens vieii.