Izvoarele Dreptului International Izvor de dr= un mod valid de formare a normelor in cadrul unui system juridic Izvoare: - materiale

(cauzele adaptarii unei norme scrise ) - formale -in practica jurisdictionala, judecatorul sau arbitrul internat., nu poate sa substituite interpretarii juridice a normei, interpretarea izvorului sau material -judecatorul international se dezintereseaza de cauzele sau motivele care au condus la formarea unei norme, el se limiteaza sa constate ca norma care ii fundamenteaza decizia a fost create in accord cu exigentele formale , sis a o aplice in limitele continutului specific - este posibil ca izvorul material al unei norme juridice din system sa fie o alta norma juridical (ex; norma de aplicare, al caror izvor este norma care trebuie aplicata) Teoria competentelor implicite -atunci cand o competenta a fost omisa sau cand o noua competenta se impune, iar absenta ei ar afecta efectivitatea scopului organizatiei, norma primara care fixeaza scopul devine sursa de validitate sau izvorul formal in baza caruia apare noua competenta Izvoare materiale =conditioneaza continutul normelor primare (evolutia societatii imprima acestor norme un character dynamic) Izvoare formale = sunt norme secundare, in principal norme de recunoastere (imprima sistemului juridic un character static) -o norma internationala accede la statutul de norma de drept pozitiv numai atunci cand aparitia ei este in accord cu un mod de formare recunoscut in sistemul juridic printr-o norma specifica de recunoastere

Normele specifice de recunoastere in dr international: 1. Conventiile internationale- generale - speciale 2. Cutuma internationala (dovada unei practice generale, acceptate ca reprezentand dreptul) 3. Principiile gen. de drept (recunoscute de natiunile civilizate) 4. Hot. Judecatoresti si doctrina specialistilor

Curtea= organul principal al ONU care detine cea mai inalta pozitie in
sist. Judiciar international -hotararea Curtii nu e obligatorie decat intre parti si numai cu privire la cauza care a fost rezolvata - Statutul CIJ face pare din Carta ONU si are character obligatoriu pentru toate statele membre - nicio norma internationala care nu e formata ca norma conventionala, ca norma cutumiara sau ca principiu general de drept, nu poate fi recunoscuta ca valida in sistemul international Exceptie: normele unilaterale derivate din norme conventionale

Cutuma internationala
cutuma= modul spontan, natural, informal de productie juridica, expresia fortei traditiei -mecanism de autoreglare sociala -solid ancorata in realitate Legea= elaborate, artificiala, formalizata, expresia vointei unei entitati suverne determinate -mecanism de regularizare sociala -experimentala CUTUMA are 2 sensuri- faptul creator de norme -norma creata, rezultatul faptului creator

Conditiile/elementele cutumei: 1. practica generala: comportamentul care se repeat trebuie sa fie comportamentul majoritatii subiectelor 2. practica repetata uniform: subiectele de dr trebuie sa se comporte, daca nu identic, macar similar 3. practica constanta: comportamentul subiectelor trebuie sa fie continuu, sa nu fie interrupt de un comportament contrar 4. practica frecventa: sa se repete la intervale relativ scurte de timp 5. practica publica si certa: subiectele sa aiba posibilitatea de a formula eventualele lor obiectii in leg. cu practica in formare 6. practica subiectelor de dr trebuie sustinuta psihologic de opinion necessitates 7. practica rezonabila: sa fie compatibila cu principiile fund. ale sist. jur. Cutuma Interna-solidaritate a grupului social -subiecte neidentificabile in desfasurarea procesului cutumei Internationala -subiectele de drept obisnuite sa-si satisfaca interese relativ egoiste -origine cutumiara bine localizata in comportamentul unor subiecte de drept identificabile Cutuma are 2 elemente: Material/obiectiv: caracteristicile traditionale ale cutumei Psihologic/subiectiv: expresia unei norme sau expresia necesitatii (opinion juris) Criteriile normei cutumiare internationale: 1. existenta practicii concordante a unui nr de state, raportata la un tip de situatie sau care intra in domeniul rel internationale 2. continuarea sau repetarea practicii o perioada considerabila de timp 3. reprezentarea pe care o au subiectele ca practica este pretinsa sau este in accord cu dr international 4. acceptarea generala a practicii de catre state

Elementul material (consuetudo) 1. practica trebuie sa poata fi atribuita subiectelor primare de drept international, adica statelor suverane 2. statele isi conformeaza comportamentul de o maniera generala (criteriul stabilitatii si generalitatii normei) 3. in dr international atestarea unei practice cutimiare e conditionata de desfasurarea ei pe o lunga perioada de timp 4. practica luata in considerare trebuie sa fie generala, nu insa si universala 5. cutuma generala = opozabila erga omnes 6. daca practica nu este sufficient de generalizata => norma cutumiara speciala (regionala/locala) cu opozabilitate inter partes 7. cutuma speciala = lex specialis care deroga de la cutuma generala 8. exista cazuri cand practica unui stat sau a unui grup de state sa fie contrara celei care se pretinde ca a instituit o baza formala pt constatarea cutumei (contestatari persistenti) : le este inopozabila regula cutumiara formata in prezenta opozitiilor lor; opozabilitatea este conditionata de persistenta opozitiei, de continuitatea ei achiesare= o perioada de timp, un stat inceteaza sa manifeste opozitia in legatura cu norma cutumiara in formare -cutuma in formare se va stabiliza in sist ca norma speciala, nu generala -aparitia unui nr mare de contestatari subsecventi plus generalizarea practicii contrare duce la caderea in desuetudine - modificarea normei cutumiare in limita contestarii ei Precedentele care intra in sfera lui consuetudo (=elem. material) -declaratii care emana de la reprezentantii statului in relatiile internationale -acte jurisdictionale -negocieri -acte unilaterale ale statelor -actele conventionale -practica OI guvernamentale (relevanta limitata la formarea cutumei organizatiei)

Elementul psihologic (opinion juris) 1. pretins de dreptul international pozitiv 2. are rolul de a plasa sarcina probei cutumei statului parte care afirma existenta unei anumite reguli cutumiare 3. proba cutumei, relativ dificila: -corespondenta diplomatica nu face obiectul publicitatii -opinio juris este aproape imposibil de dovedit atunci cand nu poate fi dedusa din factori obiectivi

A codifica= a declara continutul dreptului cutumiar existent = a face norma cutumiara mai accesibila si a-i adauga calitatile dreptului scris -prin codificare, norma cutumiara (opozabila erga omnes) nu se transforma in norma conventionala (opozabila inter partes) -doar in sist de drept intern, normele cutumiare devin prin codificare norme legislative - in dreptul international, cutuma(jus strictum) este un izvor formal de tip diferit in raport cu norma conventionala (jus aequum); ramane izvorul preeminent Jus strictum(cutuma) -sist in care drepturile sunt absolute sau tind sa fie absolute -pot sa fie exercitate fara sa se tina cont de echitate -model tipic: dr internat cutumiar Jus aequum(norma conventionala) -sist in care drepturile sunt interpretate in spiritual bunei credinte si in mod echitabil Tratatele de codificare pot produce un triplu effect: 1. declararea cutumei existente: mentinerea unui continut normativ care a fost deja verificat si atestat (codificare pura si simpla) 2. cristalizarea unei cutume in curs de formare: se acumuleaza noi precedente chiar si in cursul procesului de codificare 3. producerea unei cutume noi: -participare generala la tratatul de codificare

-statele sa nu faca uz de dreptul lor cutumiar de a respinge prin obiectii persistente continutul normative al cutumei recente

Principiile generale de drept

-principiile generale de drept= singurele care sunt izvoare ale dr international -principiile generale de dr international =indicii ale caracterului general, ale primatului unor norme de dr international, care isi fondeaza validitatea pe cutuma generala sau pe tratat si nu pe calitatea de principii generale Prezumtia Lotus =nici un comportament care nu violeaza o norma de drept international nu poate angaja raspunderea statului -principiile generale de drept recunoscute de natiunile civilizate ca izvoare de dr international nu sunt norme de dr intern care se transforma prin recunoastere in norme valide in sist juridic international -in dr intern, procesul de identificare a principiilor se desfasoara pe plan vertical; gradul de generalitate fiind corespondentul gradului de abstractizare -in dr international, calificativul de general nu plaseaza strict in plan orizontal; generalitatea decurge din prezenta principiilor in majoritatea sistemelor de drept Functiile principiilor generale in dr internt (functii sistemice) 1. f. interpretative nicio norma particulara din sistemul juridic nu poate primi o interpretare contrara acestora 2. f. interogatoare permite organelor de aplicare a dr sa acopere eventualele lacune existente in sistem 3. f. directoare orienteaza legislatorul in dr intern 4. f. limitative principiul creeaza cadrul in care se poate realize libertatea legislatorului -principiile generale de drept recunoscute de natiunile civilizate ca izvoare de drept international nu sunt norme de drept intern care se transforma prin recunoastere in norme valide in sistemul juridic international -in dr intern, aplicabilitatea principiilor este relativ rara: norme indirecte, indefinite

- in dr international, at cand utilizeaza un principiu general, judecatorul sau arbitrul international stabileste mai intai calitatea de principiu general si apoi continutul acestuia care va fi recunoscut ca norma primara sau secundara internationala Principii generale de drept: -p. increderii legitime -p. proportionalitatii Principii relevate de jurisprudenta si doctrina internationala: -p. bunei credinte -p. derivate al interdictiei abuzului de drept -p. autoritatii de lucru judecat Principii de dr international relevate de Carta ONU -dr. statelor: -la autodeterminare -la suveranitate si independenta -egalitate juridical -comunicatii internationale -obligatiile erga omnes in material respectului drepturilor fundamentale -jurisprundenta atesta numeroase alte principii de dr international -principiile generale se pot transforma in norme cutumiare -reguli conventionale Tratatul international =modul de formare voluntar al normlor internationale: declaratiile de vointa a 2 sau mai multe subiecte primare sau derivate care decide sa creeze, sa modifice sau sa desfiinteze norme j internationale -declaratiile nu sunt unilaterale, ci sunt reciproce si au continut identic -fundamentul obligatiilor izvorate din tratat (consimtamantul da nastere la obligatii) -prezinta un dublu aspect -> act juridic -> norma juridical -judecatorul intern nu poate declara inaplicabilitatea actului numit trata, ci doar inaplicabilitatea normei al carei suport este actul Clauzele finale= norme secundare care descriu conditiile in care vointa concordanta a partilor produc efecte; exprima unitatea juridical a tratatului

Tratat= un accord international incheiat in scris intre state si guvernat de dreptul international Clasificare tratatelor A.) d.p.d.v. formal 1. dupa calitatea partilor: incheiate intre ->state ->state si OI ->OI 2. dupa nr partilor:->bilaterale ->multilaterale/collective 3.dupa campul spatial de aplicare: ->locale ->regionale ->universale 4. dupa niv de solidaritate pe care il declara partile: ->deschise ->inchise 5. dupa procedura de formare: ->solemne ->in forma simplificata B.)d.p.d.v. material 1. politice 2. comerciale 3. consulare 4. de arbitraj si de reglementare juridical a diferendelor 5. de cooperare administrative C.) dupa modul in care isi produc efectele in timp 1. t.tranzitorii: isi epuizeaza obiectul prin faptul stipularii lor sau prin actul de executare (ex: tratatul de cesiune) 2.t.permanente (ex: tr. de pace) D.) dupa natura si intensitatea juridical a angajamentelor asumate 1. tratate care creeaza situatii obiective: se impun tuturor 2. tratate institutive ale OI: evoca constitutiile statele 3. tratate-cadru: simple directive in materie care urmeaza sa conduca la o norma de aplicabilitate directa

Tratat-lege -indica sau sugereaza ca anumite tratate indeplinesc in dr international o functie cvasi-legislativa -prin ele se creeaza situatii obiective Tratat -tehnica juridica a tratatelor (validitate, interpretare, executare, modificare, caducitate) -asimilate actelor sinalagmatice -partile isi propun scopuri colective si identice Tratat-contract -nu stabilesc norme juridice, ci doar situatii subiective (instituie dr si obligatii) Contract -partile iti propun scopuri individuale si diferite Conventiile de la Viena 1.CV-1969 - dr general in material tratatelor - are peste 80 de state parti - a intrat in vigoare in 1980 - declara dr cutumiar existent - aplicabilitate restransa la tratatele incheiate de state - retine tratatele internationale incheiate in forma scrisa - a fixat-> conditii de validitate a tratatelor -> conditiile interpretarii valide -a declarat existenta normelor imperative in dr international, jus cogens

Formarea tratatelor - parcurgerea unor proceduri internationale (faze) 1. Schimbul si examinarea deplinelor puteri - depline puteri, act care emana de la autoritatile statale care detin competenta de a conduce relatiile internationale - actul probeaza reprezentativitatea agentilor guvernamentali care initiaza negocierile - autoritatea statala care confera deplinele puteri: Executivul 2. Negocierea - schimbul de propuneri si contra-propuneri pt stabilirea textului de baza, la care se adauga diverse amendamente -se formuleaza verbal, cu titlu provizoriu - imbraca ulterior forma scrisa - tehnica de negociere a compromisului global: in cursul negocierii, partile isi dau un accord punctual asupra fiecarei clause particulare din tratat, insa acest accord nu devine irevocabil decat sub conditia ca fiecare parte sa-si dea la final acordul asupra ansamblului tratat 3. Adoptarea si autentificarea textului - textul se deschide ca un Preambul: se enumera partile contractante si se expun motivele tratatului - dispozitivul (corpul tratatului): o succesiune de articole care cuprind ansamblul normelor primare care leaga juridic partile la tratat - textul este inchis de clauzele finale: normele secundare care circumscriu actul juridic (proceduri de revizuire, modalitati de intrare in vigoare, durata tratatului) - clauza de adeziune, opting in, renuntare, reciprocitate, salvgardare, natiunii celei mai favorizate, opting out, in all circumstances etc - dispozitivul poate fi insotit de anexe - adoptarea textului prin autentificare prin: ->semnare ->parafare: se subscriu initialele negociatorilor ->semnare prin referendum: semnare cu titlu provizoriu sub conditia confirmarii de autoritatiile nationale competente -statul semnatar trebuie sa se abtina de la orice act care ar putea afecta scopul si obiectul tratatului

4. Decizia statului de a se obliga prin tratat (ratificare) =act solemn prin care se exprima confirmarea vointei statului de a se considera legat prin tratat 5. Intrarea in vigoare (publicitatea) =momentul din care isi produce efectele obligatorii in raporturi reciproce reglementate de parti -este stabilita prin clauzele finale - 2 forme speciale de intrare in vigoare:->ratificarea sau aderarea partiala ->aplicarea cu titlu provizoriu -publicitatea: inregistrarea la Secretariatul Societatii -un tratat neinregistrat este valid, dar nu este opozabil organelor ONU Sistemul de reserve al tratatelor Rezerva= declaratia unui stat, produsa fie la semnarea unui tratat, fie in cadrul procedurilor ulterioare de angajament = declaratia prin care el intelege sa excluda, in ce-l priveste, anumite dispozitii ale tratatului sau sa nu accepte anumite obligatii care ar interveni ca o consecinta a tratatului Declaratia interpretativa -precizeaza sensul pe care statul angajat intelege sa-l confere unor dispozitii particulare din tratat -institutia rezervei permite participarea unui nr cat mai mare de state la tratat, chiar si celor care si-ar putea considera interesele nationale puse in discutie de anumite reglementari particulare din tratat -excluse 2 situatii: a) rezerva interzisa de tratat in mod generic b) rezerva care este incompatibila cu scopul si obiectul tratatului -formularea rezervelor se poate face la: semnare, ratificare, acceptare, aprobare sau aderare -reverva trebuie acceptata de celelalte state contractante -obiectiunea la rezerva impiedica intrarea in vigoare a tratatului intre statul care a formulat rezerva sic el care a formulat obiectiunea; trebuie formulate in 12 luni de la data la care a primit notificarea rezervei -retragerea rezervelor si a obiectiunilor la rezerva se poate face oricand

-reverba, acceptarea si obiectiunea se formuleaza in scris si se comunica tuturor partilor In cazul unei reserve declarate invalide: statul care a formulat o rezerva lipsita de validitate, nu mai e parte la tratat statul care a formulat o astfel de rezerva ramane parte la tratat, cu excluderea aspectelor la care se refera rezerva statul care a formulat o rezerva inadmisibila ramane legat integral prin tratat Rezerve: Libere- posibile asupra orcarui paragraf din textul tratatului - disimuleaza o pluralitate de tratate bilaterale intr-un singur tratat Negociate -2 forme: ->reserve limitate ->sistemul nucleului obligatoriu: impune 2 conditii de angajament: 1.acceptarea unui nr minim general de paragrafe din total 2. minimul general sa includa un minim special (ales dintre paragrafele considerate de autorii conventiilor ca expresii ale unor norme sau princ fundamentale) -conditii de validitate a rezervei:->validitatea formala a emiterii rezervei ->validitatea materiala a rezervei

Validitatea tratatelor
- capacitatea de a incheia un tratat nu se confunda cu competenta de a incheia tratatul - capacitatea se refera la subiectele de drept - compententa se refera la organele abilitate de subiecte - capacitatea este recunoscuta tuturor statelor - OI poseda atat competente exprese, atribuite in actul institutiv, cat si competentele implicite - capacitatea miscarilor de eliberare nationala de a incheia tratate - iregularitati formale: tratatele au fost incheiate cu violarea normelor constitutionale pertinente - absenta publicitatii nu afecteaza validitatea tratatelor

Viciile de consimtamant 1. Eroarea =eroarea esentiala asupra unui element care a constituit baza consimtamantului exprimat - se admite doar eroarea de fapt (presupunem ca un stat dispune de o birocratie specializata in dr international care il protejeaza de riscul erorilor de drept) - admisibilitatea erorii de fapt: conditii: ->eroarea sa nu fie imputabila comportamentului statului care o invoca ->sa nu existe circumstante care ar fi trebuit sa avertizeze subiectul de dr in legatura cu posibilitatea unei erori 2. Dolul =vointa de a pune un co-contractant in eroare, asociata cu o conduita frauduloasa - are efecte legate de ilicitul international - interventia dolului lasa partii lezate posibilitatea de a opta intre nulitatea partiala si ce completa 3. Coruperea reprezentantului unui stat -stabilirea coruptiei produce efecte identice cu stabilirea dolului 4. Constrangerea exercitata asupra reprezentantilor statali -exprima consimtamantul unui stat de a fi legat printr-un tratat, obtinuta prin constrangerea exercitata asupra reprezentantului sau prin acte sau amenintare indreptate impotriva lui, este lipsita de orice effect juridic - daca dupa semnarea actului de catre reprezentantul constrans, tratatul este ulterior ratificat de catre organul constitutional competent, viciul initial trebuie considerat ca fiind inlaturat 5. Constrangerea exercitata asupra unui stat - nu conduce la nulitatea tratatelor - numai constrangerea ilicita antreneaza nulitatea: ->utilizarea fortei ca mijloc de constrangere ->utilizarea amenintarii cu fapta

Validitatea materiala a tratatelor - un tratat este nul in ipoteza in care el este incompatibil cu o regula de jus cogens - criteriul normelor peremptorii (jus cogens): existenta lor nu se legitimeaza pt a satisface interesele particulare ale statelor, ci interesul celui mai inalt al intregii comunitati internationale - jus cogens: apt sa se configureze sau sa se reconfigureze in functie de transformarile care apar in societatea internationala - statul indreptatit sa invoce nulitatea poate opta pt anularea totala sau partiala a tratatului - doar in cazurile in care lipsa validitatii e antrenata de cauze f grave, se impune solutia extrema a nulitatii integrale a tratatului Executarea tratatelor Garantii de executare interstatale: 1. gajul: procedeu traditional 2. garantia promisa de una sau mai multe puteri 3. controlul reciproc al indeplinirii angajamentelor 4. instituirea unei comisii internationale de control

Ratificarea tratatelor = mod de expresie a consimtamantului de a fi legat printr-un tratat (alaturi de semnatura, schimbul intrumentelor, acceptare, aderare, aprobare) -este un act unilateral de dr intern: ->discretionara: nu exista nicio oblihatie formala de a ratifica textul adoptat si autentificat si nici un termen prescris de dr international pentru ratificare ->neuniforma: regimul de libertate formala este consacrat ca regula in mod expres in clauzele finale ale tratatelor -4 ipoteze care impugn ratificarea ca forma valabila de consimtamant: 1. cand tratatul prevede ca acest consimtamant se exprima prin ratificare 2. cand este stabilita pe alta cale ca statele participante la negociere convenisera asupra cerintei ratificarii

3. cand reprezentantul acestui stat a semnat tratatul sub rezerva ratificarii 4. cand intentia statului de a semna tratatul sub rezerva ratificarii rezulta din deplinele puteri ale reprezentantului sau ori a fost exprimat in cursul negocierii - acordurile se incheie valabil in absenta ratificarii; valoarea lor nu e inferioara tratatelor ratificate - instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare se schimba intre partile contractante ori se depun la depozitarul tratatului

Mecanisme de control in cadrul OI a) ipoteza tratetelor destinate exclusive subiectelor primare/derivate: - rapoarte ale partilor in leg cu aplicarea tratatului, comisii de ancheta, monitorizari, proceduri obligatorii de reglementare a diferendelor b) ipoteza tratatelor self-executing in care se confera particularilor dr care decurg direct din dr internat public - organizatia care a promovat tratatul exercita controlul petitiilor sau al plangerilor prezentate individual sau de catre grupuri de particulari Institutia depozitarului - odata ales un depozitar, fiecare parte contractanta li se comunica intrumentul sau de ratificare - depozitarul are obligatia de a-l comunica celorlalte parti dupa ce a incheiat in prealabil un act de receptie - este ales depozitar statul pe teritoriul careuia se desfasoara negocierile sau statul care gazduieste conferinta sau congresul

Efectele tratatelor a) in raporturile dintre parti -principiul relativitatii tratatelor: tratatul leaga partile si ele trebuie sa-l execute -dr si indatoririle care rezulta din tratat trebuie exercitate in mod rezonabil si cu buna credinta

-o parte nu poate invoca dispozitiile dreptului sau intern pt a justifica neexecutarea tratatului -tratatele se aplica intregului teritoriu statal -regula neretroactivitatii: este inacceptabila teza conform careia ratificarea unui tratat atrage aplicarea lui retroactive pana la mom semnarii lui -exista insa o retroactivitate aparenta a tratatelor de arbitraj si a clauzei facultative de jurisdictie b) in raporturile fata de terti -e posibil ca un tratat sa stipuleze obligatii/dr pentru state terte, cu conditia acceptarii lor exprese de catre cei vizati -obligatiile tertilor nu decurg propriu-zis din tratat, ci din acordul collateral de acceptare c) efectele tratatelor aflate in conflict -incompatibilitatea intre normele care isi au suportul in acte diferite se rezolva prin aplicarea principiilor gen de interpretare: ->lex superior presupune o anumita ierarhizare a normelor intr-un sistem -conformitatea normelor inferioare cu normele superioare e o conditie a validitatii -incompatibilitatea normelor situate pe paliere ierarhic diferite duce la derogarea normei inferioare -acest principiu nu opereaza in mod automat; e conditionat de anumite proceduri de control prin care jurisdictia declara incompatibilitatea ierarhica si consecintele -tratatul incompatibil cu o norma imperativa generala este lovit de nulitate totala ->lex posterior aplicabil normelor successive si situate la acelasi nivel normativ -impune invalidarea normei anterioare -implicat in capacitatea recunoscuta organelor care creeaza dr de a-l modifica sau de a-l abroga -variaza in fct de situatii: -cand intre norme egale exista incompatibilitate totala, principiul se aplica absolut -incompatibilitatea totala-partiala, daca lex posterior este si lex specialis, cele doua principii opereaza conjunct -norma anterioara speciala e incompatibila cu lex posterior gen, lex specialis va prevala fata de lex posterior

->lex specialis Modificarea, suspendarea si extinctia tratatelor - o sigura parte nu poate sa modifice in mod unilateral termenii acestuia - arbitrajul sau jurisdictia investite sa aplice jus aequum pot sa procedeze la o revizuire ad hoc a tratatului - clauzele de revizuire: prezente mai ales in tratatele care instituie OI - modificarea intr-un tratat multilateral nu trebuie sa afecteze: a) exercitiul celorlalte parti la tratat b) executarea obligatiilor acestora c) o dispozitie a tratatului a carei modificare ar face inefectiva realizare obiectului si scopului tratatului -suspendarea si extinctia raman guvernate de consimtamant sau achiesare -cauze de suspendare/extinctie: a) intemeiate pe dr international general (desuetudine, renuntare) b) stabilite prin textul tratatului (indeplinirea termenului, executarea tr) c) aparitia unei norme posterioare de jus cogens cu care tratatul e in conflict desuetudinea= mod de extinctie valid conform dr cutumiar si confera effect abrogator faptului ca tratatul nu a fost aplicat sau a incetat sa fie aplicat de parti - schimbarea fundamentala a circumstantelor care au constituit baza acordului ->clauza de extinctie

Raportul dintre tratat si alte izvoare de drept - norme concurente: cutuma si tratatul - problema normelor concurente care provin din izvoare diferite poata sa apara frecvent in practica internationala chiar si at cand 2 state in litigiu sunt parti la un tratat de codificare - normele conventionale si cele cutumiare sunt aplicabile in egala masura intre statele parti la un tratat care codifica norme cutumiare 1. codificarea cutumei nu implica obligatoriu o identitate a continutului normative al celor 2 izvoare de dr 2. baza jur a solutionarii litigiului dintre parti trebuie sa fie cutuma in ipoteza in care se poate proba existenta unui continut al n cutumiare care nu se regaseste ca atare in n codificata

3. at cand n cutumiara poate fi calificata ca n jus cogens, ea trebuie aplicata in aceasta calitate -baza juridical cutumiara este uneori mai solida decad cea conventionala Ierarhia izv. de drept si a normelor in sist international - in sist jur statale de tip legislative, cutuma este izv de drept inferior legii - in sist common law, cutuma este izv primar plasat pe acelasi plan cu legea - in caz de conflict intre dr conventional si cel cutumiar ar urma ca dr conventional sa prevaleze - aplicarea izv in ordine succesiva vizeaza in realitate aplicabilitatea regulii lex specialis - cand un stat e acuzat ca a violat in raporturile sale cu alt stat o obligatie inscrisa intr-un tratat multilateral la care sunt parti ambele state, iar obligatia este bine stabilita in dr cutumiar, statul victima e indreptati sa invoce norma cutumiara - arbitrul/jud international utilizeaza baza juridical conventionala in mod strict cu titlu de lex specialis si niciodata cu titlu de lex superior - ierarhia normelor e idependenta de izv formal; e o ierarhie materiala fondata pe continutul normative - dr internat cutumiar nu are reguli de jus cogens - jus cogens poseda in mod necesar un character conventional 1. nu exista in dr internat o ierarhie a izv formale 2. exista o ierarhie in cadrul aceluiasi izv formal 3. exista o ierarhie materiala a n de dr internat gen, instituita prin n de jus cogens; jus cogens invalideaza n contrare, indifferent de izv formale prin care au aparut Actele unilaterale in dr international public Actul unilateral= actul imputabil unui singur subiect de dr internat (sub primar, OI, beligerant dintr-un razboi civil) - nu este un izvor de drept propriu-zis exceptii: in mom in care se creeaza un organ de tipul Consiliului de Sec al ONU si este investit cu competenta de a emite decizii obligatorii pt toate subiectele de dr din sist internat, norme centrale emise de un asemenea organ pot fi considerate izv de dr veritabile-> ele constituie lex superior

- practica si jurisprudenta internat au consacrat caracterul de izvoare de obligatii ale actelor unilaterale =>poseda character justitiabil, pot constitui baza juridical a unei sentinte internationale - trasatura care distinge actele unilat de alte fapte internationale: intentia de a produce efecte juridice Actele unilaterale ale subiectelor primare de dr internat 1.Promisiunea - forta obligatiei se bazeaza pe principiul gen al bunei credinte (princ increderii legitime, princ securitatii relatiilor internationale) Conditii de valabilitate: - nu este necesar un act in contrapartida al altor state (acceptare ulterioara, replica, reactie) => natura strict unilaterala a actului - nu orice declaratie unilaterala creeaza dr sau oblig noi, ci doar cele facute cu aceasta intentie - actul prin care statul promite nu trebuie sa aiba un destinatar determinat - conditia publicitatii: partea care invoca in beneficiul sau promisiunea celeilalte parti trebuie sa probeze ca promisiunea a fost publica - acceptarea actelor unilat a cunoscut multe asperitati - un act unilat nu poate impune niciodata obligatii in sarcina unui tert -sanctiunea (care interzice autorului actului sa adopte in mod discretionar un comportament in contradictie cu continutul actului): o parte anihileaza orice sustinere a partii adversare at cand se poate proba ca vine in contradictie cu o pozitie publica exprimata anterior Revocabilitatea promisiunii: -trebuie sa admitem ca un subiect de dr poate revoca un act unilateral -in situatia particulara in care s-a stipulat pt un tert, revocabilitatea apare ca inadmisibila 2.Renuntarea =posibilitatea sub de dr de a dispune de dr lor subiective -unul dintre modurile de extinctie ale unui dr dereminat nu se confunda cu promisiunea de a nu face -actul irevocabil tipic

-renuntare:->implicita: poarta asupra unui dr care provine dintr-o norma j care face parte din categoria jus aequum ->expresa: dr vizat este fondat pe o norma de jus strictum 3.Recunoasterea -creeaza doar opozabilitatea situatiei juridice -are elemente care o apropie de achiesare, care insa contribuie la crearea unei situatii juridice conventionale 4.Protestul = actul care produce efecte simetric opuse achiesarii sau recunoasterii - effect negativ in formarea asa numitelor titluri istorice, fie prin prescriptia achizitiva, fie cea extinctive - are rol in procesul de formare al cutumelor: de a neutraliza pretentia existentei generalitatii practicii si a lui opinion juris - poate fi exprimat de organelle competente ale statului oral sau in scris si poate fi comunicat destinatarilor direct sau prin intermediary - ori de cate ori lipsa protestului s-ar putea interpreta ca o achiesare, un sub de dr internat trebuie sa emita protestul daca doreste ca o anumita pretentie sau comportament sa nu ii afecteze in mod direct dr sau interesele -nu este necesar at cand statul este beneficiarul unor dr absolute -efecte:- inopozabilitatea situatiei - inopozabilitatea normei cutumiare in formare - inopozabilitatea actului juridic 5.Notificare si publicarea actului -sunt conditii ale opozabilitatii altor acte unulat in raport de care ele se prezinta ca acte conditie -majoritatea situatiilor in care opereaza apartin de dr razboiului Actele unilaterale ale subiectelor derivate -actele unilat ale OI= dreptul derivate al organizatiilor -anumite norme j cuprinse in tratat indeplinesc functia de norme de recunoastere a validitatii actelor elaborate de organelle organizatiei -validitatea dr derivate este conditionata, atat formal cat si material, de conformitatea actelor derivate cu n de recunoastere care guverneaza formarea lor

- pt dr derivat al org, dr primar al tratatelor are o natura constitutionala -Cons de Sec al ONU poseda o putere discretionara deplina, atat o libera apreciere a oportunitatii actiunii, cat si o libera alegere a continutului actului 1.Actele autonormative = actele prin care sub de dr se auto-limiteaza, isi impune anumite obligatii determinate; acte isolate (ex promisiunea, recunoasterea, renuntarea) -fundamentul validitatii lor: anumite princ gen de dr, in special princ bunei credinte -at cand o OI produce acte unilat autonormative, validitatea lor formala se analizeaza prin raportare la: -conformitatea cu dr organizatiei -conformitatea cu normele aplicabile ale dr internat general 2.Actele heteronormative -creeaza dr si oblig pt alte sub de dr decat sub de la care emana -acest act: principalul revelator al centralizarii sistemului -validitatea lor se bazeaza pe centralizarea relatiilor internationale in cadrul sub-sistemelor de dr internat aparute prin organizarea internat -fundamentul validitatii: atribuirea de competenta expresa sau implicit ape care o confera tratatul institutiv organelor organizatiei -acte interne: dr intern al organizatiei -acte externe: opereaza in exterior In ceea ce priveste efectivitatea juridical a actelor unilat: 1.Acte obligatorii -ansamblul actelor care reprez dr intern al organizatiei care este un dr adm al acesteia si cuprinde regulamente, etc 2.Acte fara valoarea obligatorie -actul de recomandare: act non obligatoriu utilizat frecvent in sub sist OI -actul se adreseaza membrilor care sunt invitati sa adopte diverse comportamente positive sau negative -recomandarea= suportul deciziei de admitere, cond prealabila a deciziei -norme cu valoare incerta care sunt inserate in acte cu valoare obligatorie -norme care desi figureaza intr-un act j normative, nu creeaza obligatii -actele unilat ale OI nu sunt izv de dr, ci doar izv de dr si oblig pt membrii sai -Adunarea Gen ONU nu a fost niciodata investita cu elaborarea unor norme j in afara dr intern al organizatiei=> nu poseda competenta de a intervene direct sau indirect in formarea n de dr internat gen

-prag juridic= limita dincolo de care o norma devine justitiabila, adica poate constitui baza jur autonoma sau temeiul juridic autonom al unei sentinte internat -pt formarea unei cutume valide, in conf cu dr cutumiar general, opinia juris trebuie sa fie imputabila direct statelor, sub primare creatoare de dr internat -se poate crea un dr cutumiar special, pt uzul intern al org, insa aceste norme nu pot depasi frontiera sub-sist jur al org

Mijloace prin care se definesc normele juridice internationale 1)Doctrina -pozitia politica a unui stat -doctrina juridical: -nu este izv de dr internat -reprezinta scrierile celor mai calificati specialisti in dr public ai dif natiuni -specialistul comenteaza dr care a fost deja contestat, il poate interpreta sau poate emite judecati de valoare asupra lui -doctrinei ii sunt assimilate si contributiile societatiilor stiintifice -credibilitatea doctrinei strans legata de impartialitatea stiintifica -impartiabilitatea obiectiva si subiectiva: deosebit de importante pt incadrarea diverselor scrieri ale specialistilor -functia doctrinei: de a rationalize ceea ce exista deja in lucruri, de a descoperi conceptual si de a-I atribui un nume 2)Jurisprudenta -autoritatea jurisprudentei este superioara doctrinei ca mijloc de det a normei internationale -in dr internat nu are autoritatea normative pe care o poseda in tarile de common law -cuprinde mai ales jurisprudenta arbitrala -efect dual al oricarei hot jud: ->o hot produce efecte intre partile dintr-un caz determinat ->fiacre hot produce si un precedent -hot ca precedent are ca effect calificare pt viitor a dreptului -cuprinde 4 categorii de acte: a)sentinte arbitrale b)sentintele CPJI si cele ale CIJ c)deciziile unor jurisdictii regionale, speciale, ad-hoc d)deciziile tribunalelor nationale

Functiile echitatiei -sentinta trebuie pronuntata in concordanta cu criteriile fund ale justitiei si echitatii -pura echitate, transarea unei dispute -echitatea ca princ gen de drept -un process judiciar poate fi considerat ca atare nu mai in calitatea sa de process echitabil -lipsa unui process echitabil realizeaza violarea unui dr fund al pers umane si se analizeaza ca un fapt illicit Functiile pe care le indeplineste echitate in dr internat: 1)Echitatea infra legem - destinata sa tempereze eventuala rigoare excesiva a dr pozitiv - o directive de interpretare a normei - nu constituie o baza autonoma a deciziei jud/arbitrului - permite jud ca in prezenta unei pluralitati de interpretari sa o aleaga pe cea care conduce in opinia sa la rez cel mai just 2)Echitatea praeter legem - mijl de a completa dr pozitiv=> fct supletiva, oferind o iesire din situatia in care dr pozitiv prezinta lacune 3)Echitatea contra legem -tinde sa inlature aplicarea in speta a dr poz -statuan contra legem, jurisdictiile produc o denaturare a functiei jurisdictionale Interpretarea normelor conventionale -rolul interpretarii: a stabili sensul exact al termenilor, pt a det continutul regulii care trebuie aplicata in cazul concret 1) Aplicarea dreptului =procesul de det a consecintelor interpretarii intr-un caz concret -interpretarea= procesul prin care se stabileste caracterul juridic si efectele consensului la care au ajuns partile -interpret unui tratat este independenta de aplicarea sa -orice aplicare a unui tratat presupune un process explicit si implicit de interpretare 2) Calificarea situatiilor de fapt -interpretarea tinde sa precizeze sensul unei norme

-calificarea: precede aplicarea unei norme; este o decizie prin care un fapt stability prin probe este inclus in campul de aplicare al unui reg jur -calificarea nu exclude interpretarea 3) Revizuirea dreptului -partile la un tratat decide sa opereze modificari in sfera dr si obligatiilor reciproce -revizuirea opereaza in viitor, interpretarea retroactive Dupa competenta subiectului de dr care interpreteaza: 1) I. autentica -dr de a interpreta authentic o regula j ii apartine doar celui care are puterea sa o modifice sau sa o suprime Ex:-> interpret unilaterala a statelor, care implica atat propiile angajamente cat si angajamentele pe care le-au asumat celelalte subiecte ->interpret concertata/colectiva 2) I. jurisdictionala -desi obligatorie pt partile din process, este considerate neautentica Reguli de interpretare 1) Regula efectului util -da normei cea mai mare deschidere care este compatibila, in mod rezonabil, cu textul si cu circumstantele 2) Regula in favorem validitatis -partile nu pot sa contracteze dr si oblig asupra unui obiect care este materialmente indisponibil 3) Regula contra proferentem -indoiala se interpreteaza in detrimental partii care a propus, a redactat sau a dictat o anumita clauza 4) Ragula in dubio pro libertate (prezumtia Lotus) -in caz de indoiala in comportament al statului suveran trebuie considerat licit Regula generala de interpretare: -aceasta regula prezuma ca prin mentinerea interpretului in parametrii bunei credinte si prin utilizarea criteriilor immediate, se ajunge la stabilirea sensului normei j 1) este valida doar interpretarea care afirma un sens clar 2) este valida doar interpretarea care afirma un sens logic si rezonabil

3)este lipsita de validitate int care utilizeaza o alta metoda decat cele indicate in norma (met textuala, teleological, sistematica) 4) este lipsita de validitate int care utilizeaza alte mijl decat cele indicate de Conventie Mijl- propriu-zise - complementare Mijl de context:exclusive acte scrise -care au aceeasi val probanta cu contextual (acordul ulterior, practica subsecventa) Metoda sistemica: incadreaza deopotriva mijl care apartin de statica interpretarii si mijl care apartin de dinamica interpretarii Interpretarea in dr international general -pt dr nescris, dr cutumiar si reguli generale, rationalitatea, conformitatea cu pp de justitie si echitatea sunt esentiale -pt dr scris primeaza interesul de a stabili continutul cert al normei -interpret jurisdictionala a dr cutumiar este o int. a faptelor Subiectele primare ale DIP -sub unui anumit sist jur:acele personae carora li se aplica n j -in dr internat sub de drept= acea entitate care are aptitudine de a fi titulara de dr si oblig si de a prezenta o reclamatie internat -orice sist jur det ce entitati au capacitate jur, adica ce entitati trebuie considerate sub de dr Statul suveran -personalitate juridical a statului-> 3 calitati: -independenta externa -egalitate suverana -faptul de a fi supus in mod imediat dr internat -statul este subiectul primar si in fct de capacitatea sa jur plenara este structurat intreg sist contemporan de dr internat -inainte de a fi titular, statul este creatorul normelor -calitatea de stat suveran se atribuie din mom in care se poate constata ca sunt intrunite 3 elem: -un teritoriu definit -o populatie permanenta -un govern (putere publica capabila sa asigure o ordine jur, o organizare politica capabila sa asigure functiile interne si externe ale statului)

-personalit internat a statului pretinde in plus ca puterea publica sa fie independenta->calitatea de stat suveran Uniunile statale -sunt considerate sub primare anumite tipuri de centralizari politice bazate pe state teritoriale Uniuni personale comunitatea accidentala si temporara a sefului de stat -validitatea ei se bazeaza exclusive pe dr intern al celor 2 state care au ales acelasi sef de stat Uniuni reale organizare politica paralela a 2 state care rezulta dintr-un accord internat -se bazeaza pe contiguitatea teritoriala, pe un act juridic explicit si presupune existenta unor organe commune Forme de centralizare prezente in soc internat a)Confederatia =asociere care se bazeaza pe un tratat internat -prin pactul confederal se repartizeaza in sarcina confederatiei un set limitat de competente confederative -suveranitatea statala a entitatilor confederate subzista, dar divizata: prin divizare se creeaza o personalit internat limitata a confederatiei la competentele exercitate in comun b)Statul federal -cuprinde entitati care sunt lipsite de calitatea de sub de dr internat -gruparea lor este fondata pe o constitutie, act de dr intern -se bazeaza pe o constitutie interna sip e o putere politica suverana asupra intregului teritoriu federal, putere exercitata prin organelle proprii ale federatiei Teritoriul de stat -nu poate exista un stat suveran fara teritoriu: statul dispare ca sub de dr internat odata cu pierderea teritoriului sau -este o notiune juridical: sfera de competenta spatiala a statului, portiunea din supraf terestra in care sist de norme juridice este valid, eficace si executoriu -cuprinde: -spatiul terestru -spatiul aerian -marea teritoriala

-frontiere de stat (terestre, aeriene, maritime) -trasarea unei frontiere de stat terestre are 2 faze: 1)delimitarea frontierei =descrierea punctelor geografice prin care trece linia de frontiera -linia de delimitare poate fi det conform unor criterii: astronomice, politice, istorice -pe cale:->conventionala ->jurisdictionala -tratatele bilat presupun un dr al reciprocitatii constituit de pe baze strict egalitare 2) demarcarea =jalonarea in teren a unor semne ale liniei de frontiera -ca act de executare a delimitarii, este efectuata de comisii de experti -in present nu mai exsita teritorii terestre nesupuse suveranitatii unui stat -moduri de dobandire a teritoriului (titlul territorial) a)dobandire cu titlu original (ocupatia, accesiunea, decizia pontificala) b)dobandire cu titlu derivate (cesiunea, cucerirea, prescriptia achizitiva) Efectivitatea puterii publice -guvernarea teritoriului sa fie eficace= sa posede o capacitate reala de a exercita principalele functii statale -efectivitatea controlului politico-adm: o conditie jur a existentei statului suveran Suveranitatea statului -strans legata de procesul de constructie al statului modern -fateta interna a suveranitatii: a judeca, a legifera, a incheia pacea, a declara razboi -fateta externa a suveranitatii: independenta -statul este suveran in masura in care, dependent doar de dr internat public, nu este subordonat dr intern al niciunui alt stat -consecinta suveranitatii interne: statul exercita 2 categ de competente: 1.competente teritoriale 2.competente personale (legate de populatie) -competenta/puterea pe care o are statul suveran este divizibila -criteriul divizibilitatii= criteriul functiilor statale Competentele teritoriale

-generale: ansamblul competentelor atasate calitatii de autoritate publica a statului -exclusive: statul nu le partajeaza cu nicio alta entitate suverana -exclusivitatea de principiu a competentelor este limitata la domeniul rezervat al statului Exceptii de la regula competentei teritoriale exclusive (forme istorice de partaj al competentelor teritoriale): a)condominium: exercitiul de catre 2 state prin acord b)regimul de tutela: exercitiu asumat de ONU c)ocupatia militara: situatie create unilateral sau prin accord Competente personale -cele exercitate asupra indivizilor atasati statului printr-o legatura jur particulara numita nationalitate -prin extensie, statul exercita competente personale si asupra persoanelor juridice atasate lui si asupra unor vehicule inmatriculate pe teritoriul sau -in material nationalitatii pers fizice: -nationalit originara -nationalit achizita -in materia atribuirii nationalit pers juridice: -criteriul locului inregistrarii (tarile anglo-saxone) -criteriul sediului social sau criterii de fapt -bunurile poseda nationalitatea proprietarilor lor -exista bunuri care trebuie sa posede o leg jur cu un stat determinat (navele, aeronavele, obiectele spatiale) -pt pers fizice de dr internat se admite nationalit multipla -principiul atasamentului efectiv Limitele exercitarii suveranitatii -in exercitiul competentelor sale suverane, statul trebuie sa ia act de exclusivitate de competentele celorlalte sub de dr si trebuie sa respecte integritatea teritoriului celorlalte state suverane -oblig de a respecta integritatea terit a celorlalte state implica obligatia statului de a nu permite utilizarea teritoriului sau in vederea savarsirii unor acte contrare dr altor state -oblig statului de a-si limita activitatile la cele care nu produc prejudicii ecologice celorlalte state Recunoasterea internationala a statelor

-recunoasterea= o categ de acte unilat imputabile sub de dr internat -apare ca jus stricum, ca un dr care se exercita in mod discretionar, ceea ce implica posibilitatea revocarii intempestive a recunoasterii, ca o exceptie de la pp irevocabilitatii actelor unilaterale -are un effect declarativ: existenta unui stat nou nu este afectata de refuzul recunoasterii sale de catre un stat sau de catre mai multe state Caracteristici: 1-act individual 2-act discretionar 3-act pur si simplu 4-nu produce efecte ex nunc (personalitatea j a statului este dobandita la data intrunirii celor 3 elemente de fapt) -opereaza mai ales ca un instrument politic al rel internationale -distinctii: recunoasterea de fapt/de drept -provizorie/definitive -individuala/colectiva -pt a beneficia de recunoastere internat, noile state trebuiau sa accepte Carta ONU, sa garanteze dr minoritatilor etnice si nationale, sa accepte democratia si pp preeminentei dreptului etc Recunoasterea internat a guvernelor -practica pur politica: fara efecte juridice in dr internat -asumarea neconstitutionala a puterii de catre un grup din interiorul statului este irelevanta internat Imunitatile statului suveran -aceasta institutie cuprinde normele si pp gen de dr care excepteaza statele straine de la jurisdictia teritoriala a celorlalte state suverane -in absenta consimtamantului sau expres, nicun stat suveran nu poate face pe teritoriul unui alt stat(statul forului) obiectul unor masuri legislative sau adm si nici nu poate fi judecat de jurisdictiile sale -imunitatea de jurisdictie are 2 nivele: 1.imunitatea judiciara (fata de toate jurisdictiile interne ale statului forului) 2.imunitatea de executare (silita a bunurilor statului strain aflate pe terit statului forului) -imunitatea de jurisdictie este o consecinta a pp egalitatii suverane -efectul imunitatii ar trebui sa fie unul complet si absolute -in prezent =imunitatea calificata: regula imunitatii este acompaniata de o serie de restrictii

-restrictiile se bazeaza pe caracterul dual al capacitatii jur externe ale statelor, carora li se pot atribui 2 categ de acte: 1.acte effectuate in exercitarea competentelor suverane 2.acte de gestiune private urmarind un scop lucrative

Succesiunea statelor in dr international =regimul jur internat al substituirii unui stat successor altui stat predecessor in suveranitatea asupra unui teritoriu determinat -transferul care opereaza este un transfer de competente suverane si nu unul patrimonial -practica internat a realizat un compromise intre tabula rasa (extinctia personalitatii jur a statului predecessor implica disparitia intregului sau sist jur) si teoria continuitatii statului predecessor (statul successor preia un teritoriu grevat de o anumita ordine juridica) -disparitia unui stat sau a mai multor state este consecinta a unui process de: -secesiune -unificare -nu mai putem afirma in lumina dr internat poz un dr de succesiune al statului successor in calitatea de membru al OI pe care o poseda statul predecessor Sfantul Scaun si Statul Vatican -Sfantul Scaun= entitate spirituala responsabila de bisericile catolice din intreaga lume -autoritate exclusive recunoscuta asupra teritoriului de 44h al Vaticanului -cei care activeaza in teritoriu deobandesc o cetatenie care se suprapune peste cetatenia de baza si se pierde odata cu incetarea functiei pe langa Sf Scaun -intretine rel diplomatice permanente cu peste 50 de state si participa cu statut de observator la numeroase OI -Statul Vatican= entitate teritoriala, a carei calitate de sub de dr se manifesta internat at cand se creeaza norme conventionale de aplicare teritoriala Ordinul de la Malta -Ordinul Militar Suveran din Ierusalim

-isi are originea in epoca Cruciadelor -nu mai poseda un teritoriu propriu, dar poseda un statut international definit in statul sau gazda Italia -I se recunosc : -autonomia -rangul diplomatic -inviolabilitatea sediului Marelui Magistru (guvernul Ordinului) -plasat sub controlul religios al Sfantului Scaun -numeroase state intretin rel diplomatice cu Ordinul de Malta -Sf Scaun si Ordinul de la Malta sunt subiecte primare care au pierdut o serie de competente pe care le aveau in virtutea structurii sist internat care le-a creat si care si-au conservat o alta serie de competente: competente functionale Subiectele derivate de DIP -dupa fiecare razboi mondial a aparut cate o generatie de OI -astazi sunt in jur de 300 -OI= sub-sisteme pe care dr internat gen le integrreaza 1. dr aplicabil OI: -dr internat gen in limitele compatibile cu tipul de personalitate juridical propriu acestor entitati 2. dr internat special, creat de OI: -at cand create pt a pune in opera politici commune, OI sunt investite prin exercitarea dr de a participa la tratatele internat, cu competenta de a crea norme internat; aceste norme se pot regasi ca o parte componenta a unui regim internat 3. dr intern al OI: -indeplineste in interiorul organizatiei functiile dr const, adm si finainciar; este un dr imperative reprezentat de acte unilat autonormative 4. dr extern al org, aplicabil altor sub de dr internat: -at cand OI integreaza functiile statuare, ele pot emite acte obligatorii sau recomandari destinate membrilor Funtiile internat pt care statele suverane creeaza sub de dr international autonome, de tipul OI: -articularea si agregarea intereselor statale -comunicarea inter-statala -socializarea statelor -managementul conflictelor si al crizelor internat -redistribuirea resurselor -integrarea functiilor statale

Clasificarea OI 1.Criteriul spatial OI universale instituite in domenii care nu doar ca poseda un character universal, insa eficacitatea gestionarii lor in comun este afectata de prezenta sau de absenta universalitatii (salvardarea pacii, navigatia maritime, comertul universal) OI regionale pot exercita functii in interesul general al societatii de state -au rol in solutionarea pasnica a diferendelor internationale 2. OI inchise limitate la un nr restrans de state care poseda un set de interese comune -presupun ca toti membrii sa aiba o capacitate de a-si indeplini obligatiile -at cand interesele commune sunt dublate de valori commune, accentual se muta pe dr cooperarii OI deschise =forumuri in care se schimba opinii, se pregatesc proiecte de tratate sau se organizeaza cooperari limitate in domenii marginale 3.OI politice pun in opera scopuri politice generale OI cu character sectorial realizeaza cooperari specifice 4. OI de integrare OI de cooperare Membrii organizatiilor internationale 1.membru propriu-zis cu drepturi depline: statul 2.membru asociat: statul tranzitoriu (membrul asociat se acomodeaza in perioada de asociere cu normele si operatiunile OI in vederea aderarii ulterioare) 3.observator: un participant, pasiv la activitatile unor organe, insa nu este si un beneficiar marginal al cooperarii organizate Consecinte ale incalcarii oblig asumate in rap cu OI: 1.sanctiuni generale -suspendarea din exercitiul anumitor dr (dr la vot) -excluderea din organizatie 2.sanctiuni specifice -denuntarea publica a ilicitului internat -embargo commercial, financiar si asupra comunicatiilor

-operatiuni militare dirijate impotriva statelor membre

Structura OI -OI au organe permanente

-pp efectivitatii: trebuie analizata din perspective adecvarii structurii de organe la scopul si obiectul organizarii Structura de organe principale: 1.organul plenar -organ compus din reprezentantii statelor si se poate numi Adunare (ONU) etc -ii revin decizii sau recomandari de politica globala 2.organul restrans -partajeaza de cele mai multe ori competentele de decizie cu organul plenar 3.organul administrative -numit secretariat/birou -isi desfasoara activitatea la sediu organizatiei -lucreaza in lb oficiale ale OI -condus de un inalt functionar numit pt o per de timp Alte organe principale: -organe de tip parlamentar (NATO) -organe jurisdictionale (CIJ) -organe de control (Curtea de Conturi) Organe subsidiare- exprima ideea de functii specifice ale OI Personalitatea juridica a OI =capacitatea de a fi titulare de dr, oblig si competente internationale -raportata la personalitatea jur a statelor suverane, OI au o personalitate juridical derivata -sub derivate poseda doar o personalitate functionala, corespondentul scopurilor statuare (personalit. guvernata de pp specialitatii) -recunoscuta explicit sau implicit de catre statele membre prin tratatul institutiv -recunoasterea personalit jur a OI de catre terti trebuie sa rezulte fie din acte expres, fie din acte tacite Personalit.jur a OI in dip implica:

a)capac de a incheia tratate internat b)capac de a conduce in mod autonom rel internat c)capac de a utilize gama de mijl pasnice de reglementare a diferendelor d)capac limitata functional de a recurge la contenciosul internat -se distinge de personalit jur in dr intern al statelor, in masura in care sediul se stabileste pe terit unui stat -faptul ca unei OI ii este recunoscuta personalitatea interna in toate statele, nu ii confera personalitate internationala; dr intern nu poate institui dr si oblig in sist internat -OI beneficiaza de imunitate de jurisdictie si executare in fata jurisdictiilor statele -personalit jur implica existenta unei vointe proprii organizatiei, distincta de vointele membrilor Competentele OI =o putere juridica pe care o poseda organizatia si organelle ei si care deriva din actul sau institutiv -normele care atribuie competente OI si organelor sale sunt norme de tip constitutional -sunt competente functionale -OI sunt guvernate de pp specialitatii, sunt dotate de statele care le creeaza cu competente atribuite expres -competente -exprese (definite in tratatul institutiv) -implicite (se contureaza in practica OI) Mijloacele materiale ale OI 1.Resursele financiare 2.Patrimoniul -conditia liminara a autonomiei persoanei juridice -OI nu detin patrimonii ale caror dimensiuni sa le permita exercitiul competentelor in baza unor resurse proprii (exceptii: OI financiare) Statutul juridic al funcionarilor internationali -organele unei OI: -reprezentanti ai statelor membre -funcionari (agenti) internationali -agentul internat. = oricine, funcionar remunerate sau nu, utilizat sau nu cu titlu permanent, a fost insarcinat de un organ al organizatiei sa exercite sau sa ajute la exercitarea unei functii; orice pers prin care actioneaza organizatia

-agenti internationali: -functionari de cariera -colaboratori ocazionali -experti -funcionarul trebuie sa se dedice exclusive functiei internat si intr-o deplina independenta -recrutarea funcionarilor: ->criteriul meritului personal ->criteriul repartizarii geografice ->criteriul proportionalitatii (ia in considerare contributia statelor la bugetul OI) -independenta implica anumite incompatibilitati: ->nu poate exercita acte politice in statul de origine ->nu ii este permis sa intretina leg cu entitati comerciale care intra in rap jur cu OI din care face parte ->trebuie sa fie discret si rezervat ->se bucura de protectie interna a organizatiei ->dr la asociere, dr de a contesta actele OI care il privesc Intinderea imunitatilor si privilegiilor depinde de: -pozitia ierarhica a funcionarului -acordurile internat incheiate de OI si statele unde isi desfasoara activitatea Succesiunea OI -OI au fost create pe durata nelimitata -pt extinctia ei exista 2 ipoteze: 1.Lichidarea :pluralitate de subiecte (OI lichidata, state membre, creditori, debitori, personalul org) 2.Succesiunea printr-o noua OI

Persoanele private subiecte limitate

-sub primare: statele suverane, dotate cu capac generala -sub derivate: OI, dotate cu capac functionala -pers private : capac jur internat, create de sistem , limitata la: -materiile in care dr conventional le confera in mod direct dr si oblig -materia penala internationala -materia protectiei internationale a dr omului

-particularii nu pot antrena statul pe terit caruia le-au fost violate dr in proceduri jurisdictionale internat pt ca nu poseda capac procesuala -pers private sunt sub limitate ale dip: 1.Ratione materiae: limitate la domeniile in care dr internat le recunoaste calitatea de titulari de dr si oblig 2.Ratione temporis: exercitiul dr inceteaza odata cu un termen prev de tratat 3.Ratione loci: cand li se rec o capac limitata in spatiu 4.Ratione personae: cand existenta capac internat depinde de statutul lor personal Raspunderea penala a pers fizice de dip -anumite act ale individului: infr internationale are 2 elemente: ->gravitatea lor particulara ->necesitatea de a garanta eficacitatea reprimarii -dr internat i-a atribuit individului indatoriri a caror violare angajeaza direct rasp penala internationala -legalitatea incriminarii: -cutumiara -conventionala -regim juridic al rasp penale a individului in DIP: combinatie de pp gen de dr si norme specifice de dr internat public 1)Pp gen de dr:-p rasp individuale -p legalitatii incriminarilor -p legalitatii pedepselor -p non bis in idem -p incriminarii participarii -pers fizica ramane subiect de dip atata timp cat comportamentul sau se afla in campul de aplicare a normelor de dr internat public -legalitatea internat isi are sursa in norme j stabilite prin: -cutuma -pp gen -tratat 2)Norme specifice de dr internat ->competenta universala -norma de dr cutumiar care recunoaste tribunalelor interne competenta de a jud infr internationale comise in strainatate, indifferent de locul in care au fost comise, de nationalitatea autorului sau victimei (competenta universala permisiva sau obligatorie) ->primatul incriminarii internationale asupra incriminarii interne -decurge din calitatea de sub de dr international a criminalului internat -aspect al centralizarii, limiteaza competenta personala a statului

-restrange efectivitatea suveranitatii statale ->imprescriptibilitatea crimelor internationale (contrar dr intern) ->restrangerea imunitatii individului care a actionat ca organ de stat -un criminal nu poate opune, in sist internat, tribunalelor exceptia lipsei lor de competenta, motivata de imunitatea in calitate de organ de stat ->inopozabilitatea normei de exonerare bazata pe ordinal superiorului -DIP distinge infr commune -crimele internationale 1)Genocid= crima cea mai abdominabila de care s-a facut vinovat regimul dictatorial al Germaniei naziste 2)Crime impotriva umanitatii =acte indreptate impotriva unei populatii civile 3)Crime de razboi 4)Crime de agresiune =conducerea, pregatirea, declansarea sau continuarea unui razboi de agresiune sau a unui razboi care violeaza tratatele, asigurarile sau acordurile internat, sau participarea la un plan concertat sau la un complot pt infaptuirea unuia dintre actele de mai sus Infractiunile internationale ->pirateria in marea libera toate faptele de violenta indreptate asupra bunurilor si persoanelor, indifferent daca sunt animate de o intentie lucrative sau nu ->comertul cu sclavi orice act de captura, achizitie sau cedare a unei pers, pt a reduce la starea de sclavie ->traficul de stupefiante ->tortura si alte tratamente crude, inhumane sau degradante ->activitati ilicite cu materiale nucleare 1)terorismul international -utilizeaza forta in mod nediscriminatoriu si la o scala excesiva -tinde sa compenseze lipsa fortei collective prin metode care ies din sfera rationalului si tinde sa exacerbeze efectele distructive -nu creeaza un conflict armat, intern sau international -este o infractiune politica 2)coruptia -afecteaza statele, unitatile de baza ale sist internat -in masura in care afecteaza inst fund ale statului, ea afecteaza stabilitatea=> reduce sau anihileaza exercitiul principalelor functii ale statului -statul corrupt este slab, afectat permanent de instabilitate politica si sociala si este inefficient in atragerea investitiilor straine -insecuritatea interna este o cauza a imigratiei massive

Tribunalele ad-hoc -primele tribunale penale internationale de la Nurnberg -de la Tokyo -tribunalul a afirmat expres primatul dr internat asupra dr intern in orice situatie in care dr internat limiteaza suveranitatea statului -a stabilit irelevanta faptului ca acuzatii au actionat ca organe de stat sau din ordinal superiorului -instituirea unor noi tribunale penale ad-hoc: in Iugoslavia si Ruanda, ele sunt organe subsidiare ale Cons de Sec al ONU=> nu este necesar sa li se atribuie personalit jur, pt ca fiind organe ale ONU, actele lor juridice sunt imputabile organizatiei -competenta ratione materiae: crime de razboi si impotriva umanitatii -competenta ratione loci: crime comise pe terit fostei Iugoslavia si crime comise pe terit statelor vecine -ratione personae: pers fizice -fiecare tribunal are 11judecatori ales de Adunarea Gen a ONU pt 4 ani -exista 2 grade de jurisdictie: -o Camera care judeca in prima instanta si o Camera de apel comuna ambelor Tribunale -procedura este publica si orala -procedurile nu se pot desf in absenta acuzatului -aceasta generatie de tribunale penale internati: -expirma capac de reactie a unei societati -consacra opozabilitatea erga omnes a celor mai grave incriminari -sustine ideea ca sist actual e capabil sa produca efectivitati ale functiei de securitate colectiva -Statutele nu prevad decat pedepse cu inchisoarea Curtea Penala Internationala (CPI) -centralizare relativa (inter partes) -efectivitatea ei va depinde de nr de state parti -este o organizatie internationala -dotata in mod expres cu personalitate jur internat, intretine: -relatii nedefinite cu ONU -rel speciala, de subordonare fata de Cons de Sec al ONU -Statutul de la Roma cuprinde: -dr material si normele procedurale -normele institutive ale organizatiei

-nu poseda o competenta exclusive in materie; competenta sa primeaza asupra competentei statelor doar in ipoteza de injustitie statala Extradarea =actul prin care, la cererea unui stat care reclama ca o persoana fizica trebuie urmarita penal sau ca trebuie sa execute o pedeapsa aplicata de organele sale judiciare, statul pe al carui teritoriu se afla pers in cauza, o preda statului interesat -extradarea nu se confunda cu expulzarea La extradare: -comportamentul pers pe terit statului care extradeaza este indifferent -nu-si poate allege destinatia -are o baza conventionala -oblig internat at cand sunt indeplinite conditiile din tratatul de extradare La expulzare: -atinge o pers in leg cu comportamentul sau pe terit statului care il expulzeaza -pers isi poate allege destinatia -este un act unilateral -este pur facultative -guvernata de o norma cutumiara consolidate (regula specialitatii extradarii), pers extradata nu poate fi urmarita, jud sau detinuta pt executarea unei pedepse aplicata pt alte fapte anterior comise, decat cele care au motivat extradarea -in cazul prezentei simultane a unei cereri de extradare si a unei cereri de transfer, primeaza cererea de transfer -nu exista o obligatie jur de a extrada in absenta unui accord international -exista oblig de a supune cererea de extradare deciziei unui tribunal, at cand statul solicitat considera cererea admisibila in principiu

Sistemul de protectie internat a dr fundamentale

-dr internat al dr omului prezinta caracteristicile normelor centrale in masura in care: ->are un character universal: se aplica in intreg sist internat si tuturor sub de dr ->are character de jus cogens: norme care reprez criterii de validitate materiala pt alte norme -normele care reglem materia dr omului:

-au aplicabilitate directa in dr intern -garanteaza titularilor accesul la proceduri internat -pers fizice sunt subiecte de dip limitate cu o capac specifica acestei materii internationale ->dr fundamentale ->libertati publice: dr poz al dr omului, dr justitiabil Regimul juridic international al dr omului 1)Instrumente cu vocatie universala -originea in activitatea ONU si a institutiilor sale specializate -cel mai preeminent instrument politic: Declaratia Universala -a fost urmata de alte pacte care se axau tot pe pers umana -pactele se adreseaza statelor si instituie dr al caror exercitiu individual este conditionat de un exercitiu colectiv 2)Instrumente regionale -premisa existentei unei omogenitati statale superioare la nivel regional -calitatea instrumentelor in material protectiei dr fund reflecta si nivelul de centralizare atins in organizarea regionala -nivelul cel mai inalt de centralizare (in Cons Europei si Org SUA) -nivelul cel mai scazut in Org Unitatii Africane si a Ligii Arabe Clasificarea dr omului 1)Prima generatie: dr civile si politice -pers fizica e garantata impotriva statului; obligatia statului de a nu stanjeni exercitiul lor -cele fund: sunt inerente fiintei umane, sunt irevocabile -cele subiective: sunt in principiu revocabile -marja de apreciere a statului in reglementarea exercitiului libertatilor publice si a dr fund: cond de validitate: -standardul circ exceptionale -standardul necesitatii -s proportionalitatii -s non-discriminarii -clauza de derogare care autorizeaza statele sa suspende exercitarea dr fund: -in caz de razboi -in cazul unui pericol public exceptional care ameninta viata natiunii -exista dr intangibile/inderogabile: dr la viata, de a nu fi supus la tortura etc 2)A doua generatie: dr economice, sociale si culturale

-recunoasterea lor implica oblig statelor de a face si dr corelativ al pers umane la anumite prestatii ale statului (ex: dr la munca, la greva, la asistenta sociala, la educatie) 3)A treia generatie: dr de solidaritate -ex: dr la pace, la dezvoltare, la un mediu sanatos -au fost vehiculate prin instrumente lipsite de forta juridical Procedurile deschise pers fizice in sis univ de protectie -accesul pers fizice la proceduri internat de natura sa-i garanteza efectivitatea dr fund este limitat -sistem de control care permite accesul internat al pers fizice la un organ internat de control este Comitetul Dr Omului (CDO) -exista dr de petitionare invidivual la CDO -plangerile introduce doar impotriva statelor care sunt parti la Pact si la Protocol -procedura de control se finalizeaza cu o constatare a Comitetului adresata particularului si statului reclamat=> lipsita de consecinte juridice Procedurile jurisdictionale instituite in plan regional Comisia Dr Omului Curtea Dr Omului Comitetul de Ministri al Cons Europei Protectia internationala a minoritatilor -dr minoritatilor nu se plaseaza in categ dr collective -este o categ de dr speciale, rec in scopul mentinerii identitatii populatiei minoritare =dr care protejeaza pers apartinand minoritatilor fara de politicile statale de omogenizare Minoritate=o colectivitate de pers care traieste intr-o anumita tara sau loc, care are o rasa, o religie, o lb si traditii proprii si care este unita prin identitatea acestei rase, religii, lb si acestor traditii intr-un sentiment de solidaritate, in scopul mentinerii cultului, asigurarii instruirii si educatiei copiilor, conform spiritului rasei lor si in scopul de a se intrajutora -minoritatile, desi nu sunt subiecte de dr in dip, poseda dr speciale care se mentin si sunt protejate in cadrul ansamblului normative al protectiei dr omului

Regimul juridic al strainilor ->cutumiar ->conventional -implica: -competentele teritoriale si personale ale statului care decurg din suveranitate -dr fundamentale ale pers care sunt dr opozabile erga omnes -dr la protectie diplomata al statului de care este atasat strainul prin nationalitate -dr cutumiar are 2 norme de baza pt reg jur al strainilor: 1)statul pe terit caruia se afla strainul are obligatia de a-i proteja pers, interesele si proprietatea, prin masuri preventive sau repressive 2)statul pe teritoriul caruia se afla strainul nu ii poate impune acestuia comportamente contrare obligatiei lui de fidelitate fata de propriul stat sau prestatii care nu au leg cu activitatile prestate sau bunurile detinute pe terit sau 1)standard national: pp non-discriminarii: egalitate de tratament al nationalilor si al strainilor 2)standard minim: strainii si nationalii nu se afla plasati in situatii egale care justifica in mod automat necesitatea unui tratament egal; este bine stabilit in dr internat -fiecare stat trebuie sa evite denegarea de justitie: -cand se refuza judecata -cand se intarzie nejustificat -este obstructionat accesul la tribunale -cand exista o sentinta in mod menita injusta Refugiat=pers care a parasit terit statului sau de orgine, se gaseste pe terit unui stat de refugiu si refuza sa se reintoarca in statul de origine -motivelel refugiului: persecutie rasiala, religioasa, nationala, apartenenta sociala, opinii politice Personae deplasate= cele care au fost constranse sa paraseasca terit nat datorita razboaielor sau catastrofelor nat -dr internat gen nu recunoaste dr la azil -statele din SUA recunosc in afara azilului territorial si azilul diplomatic Apatrizii=strainii care nu poseda nicio nationalitate Organizatiile nonguvernamentale si societatiile transnationale

-declinul puterii statale -tot mai multe domenii au devenit globale si reclama actiuni transnationale pe care OI prezente in sist nu le pot asuma =asocieri private (grupand pers fizice si jur) care poseda nationalit unui stat, insa desfasoara activitati pe terit mai multor state 1)ONG -scop nelucrativ: umanitatea, sportive, ecologic, de monitorizare a coruptiei, stiintific, social, politic -sunt organizatii transparente, comunicand public strategiile si prezentant rapoarte -majoritatea ONG-urilor au resurse limitate si sunt afectate de instabilitate pt ca se bazeaza pe donatori private -se afla in rel de parteneriat cu numeroase OI 2)Societatile transnationale -scop lucrative -intreprinderi/firme formate dintr-un centru de decizie localizat intr-o tara si din centre de activitate, cu sau fara personalit jur proprie, situate intr-una sau mai multe tari -are o singura nationalitate -actioneaza ca grupuri de societati care se afla in interdependenta economica si sunt controlate de una dintre ele -poseda cel putin o filiala in afara tarii de nationalitate -transnationalele au contruit un spatiu de manevra in care beneficiaza de imunitate fiscala -sunt structuri de tip militar, netransparente si dotate cu structuri ierarhice relav regide -nu sunt considerate nici subiecte primare nici derivate Investitiile straine si tratamentul investitorilor -regimul investitiilor straine a fost fixat in contextual recunoasterii dr statelor la suveranitate permanenta asupra resurselor lor naturale -pp suveranitatii permanente asupra resurselor naturale Nationalizarea= transfer de proprietate private in proprietatea statului, efectuat printr-o decizie unilat, motivata prin ratiuni de interes public Exproprierea= acopera orice procedura prin care statul oblige strainii sa-I cedeze bunurile, dr sau interesele, pe considerente de ordin public

Confiscarea= o privare de proprietate ilicita Rechizitia= plata unor indemnizatii in cel mai scurt timp si la o justa valoare a bunurilor rechizitionate sau a serviciilor impuse - denuntarea unilat a unui contract valid si deprivarea strainilor de dr care decurg din contact e o masura cu effect echivalent exproprierii - conditia esentiala a validitatii unei nationalizari sau exproprieri este compensarea strainilor pt pierderea suferita - compensatia :->adecvata ->efectiva ->prompta Raspunderea internationala -rasp e componenta esentiala a oricarui sistem jur -in dip, institutia raspunderii acopera consecintele comportamentelor statelor suverane -normele j privind raspunderea se extind si se aplica si OI -traditional:rasp statului= raspt pt comportamentele ilicite care-I lezau pe straini -statele pot produce prejudicii materiale care depasesc uneori cu mult capac lor de a le repara -violarea ordinii jur internat de catre un stat da nastere obligatiei de reparare, care consta in restabilirea ordinii jur tulburate -presupune: a)un fapt illicit b)o rel intre faptul material si un subiect de dip determinat, caruia I se poate imputa Faptul international illicit =orice comportament antijuridic (act sau omisiune) contrar obligatiilor care decurg din norme conventionale, cutumiare sau pp gen de drept recunoscute de natiunile civilizate -calificat ca elem obiectiv al raspunderii -in dip nu are relevanta intentia sau culpa persoanelor al caror comportament este imputabil statelor -actele functionarilor statali intra in campul raspunderii -prejudiciul: -orice violare a unui drept este un prejudiciu -moral/material -direct/indirect -mediat/imediat

Conditiile responsabilitatii -raspunderea reclama:-existenta unui fapt generator -existenta unui agent Imputabilitate= motivul pt care un fapt sau o omisiune sunt atribuite unui agent determinat -atitudinea agentilui este indiferenta->rasp obiectiva a)Imputabilitatea in cazul rasp pt un fapt illicit ->rasp statului pt actele organelor de stat -orice organ de stat poate angaja rasp statului -statul rasp pt: -edictarea unei legislatii contrare dr internat -omisiunea de a fi introdus in legislatia interna norme confome angajamentelor sale internationale -actele executivului care atrag rasp internat=acte de executare a legilor -sunt imputabile statului:-actele si practicile adm contrare dr internat care apartin agentilor statali situati pe palierul inf al adm -denegarea de justitie -injustitia notorie ->rasp statelor pt actele entitatilor abilitate sa exercite prerogativele puterii publice -sunt imputabile statului comportamentul colectivitatilor publice teritoriale (regiuni, judete, municipii) -statul raspunde in ipoteza in care o organizatie profesionala adopta norme de aplicabilitate generala contrare dip -statul raspunde pt toate actele, indifferent daca organelle sau agentii si-au deposit sau nu competentele atribuite conform dr intern sau au actionat contrar intructiunilor ->rasp statelor pt fapte care nu le sunt imputabile in mod direct -faptele comise de particulari, care in mod direct nu pot fi imputate statului decat sub rezerva ca dip sa impuna statului obligatia de a le impiedica=> statul va rasp pt abstentiunea ilicita -faptele ilicite ale particularilor mai sunt imputabile statului si in ip in care, prin comportamentul sau, le aproba sau le asuma -statul nu va rasp pt:-actele organelor altui stat -actele unei miscari insurectionale -actele organelor unei OI b)Imputabilitate in cazul raspunderii absolute (obiective)

-rasp absoluta= o categ particulara care poseda o baza jur conventionala, prin care se stabileste obligatia internationala de a repara anumite prejudicii provocate de anumite acte internationale licite -statele desf pe teritoriul lor anumite activitati permise de dip care insa, datorita tehnologiilor puse in opera, pot provoca prejudicii transfrontaliere, sau a faptului ca exista activitati declansate pe terit statal care continua in spatiile internationale, iar acolo poate fi localizat un prejudiciu -pp raps absolute leaga existenta ei de o conditie speciala: prejudiciul trebuie sa fie transfrontalier -obligatia- de mijloace/comportament - de rezultat Consecintele responsabilitatii 1)autoprotectia 2)restituirea 3)reparatia -consecintele juridice ale unui fapt international illicit nu exonereaza statul responsabil de obligatia de a executa oblig pe care a violat-o -scopul masurilor de autoprotectie nu este in primul rand sanctionarea statului responsabil; ele sunt acte in mod fundamental dirijate spre a reintegra ordinea jur violate, adica sa faca sa inceteze ilicitul sis a desfiinteze efectele -restituirea: -restabilirea situatiei anterioare, a sit care ar fi existat daca faptul illicit nu s-ar fi produs -stabilirea unei situatii care nu a existat niciodata, situatie pe care o poate pretinde dip -at cand restituirea nu este posibila, statul responsabil datoreaza statului lezat reparatii -reparatia=indemnizatia statului lezat cu un echivalent banesc al prejudiciului suportat -trebuie sa acopere atat pierderea propriu-zisa, cat si castigul nerealizat -in cazul existentei unui prejudiciu moral, singura solutie compatibila este satisfactia -satisfactia repara atingerile aduse onoarei, demnitatii si prestigiului unui stat suveran: regrete, scuze si recunoasterea ilicitului Circumstantele care exclude ilicitul international =cauze exoneratoare de rasp in dr intern -efecte de a neutraliza temporar oblig internat violate

1)Consimtamantul statului lezat -trebuie sa fie imputabil statului lezat -validitatea consimtamantului:- sa fie exprimat de organelle competente sa angajeze statul in plan international -sa fie liber (neafectat de vicii) -sa fie efectiv exprimat -sa poata fi stabilit in mod clar -sa preceada comportamentul care ar putea fi considerat illicit sau sa fie concomitant cu acesta 2)Legitima aparare Autoprotectia=libertatea de actiune pe care dip cutumiar o lasa statului lezat=> statul ofensator nu poate invoca ilicitul actelor -forma a autoapararii, alaturi de represalii -are relevanta in dip doar in masura in care un stat nu poate intervene impotriva altui stat fara autorizarea unui organ central -legitima aparare are un character preventive -proportionalitatea:conditie de la sine inteleasa a leg aparari -in dip, at cand statul sau statele aflate in leg aparare conduc riposte armata, o conduc pana la anihilarea agresorului -leg aparare apare uneori ca o circumstanta care califica razboiul just -poate fi un raspuns la un atac indirect -leg aparare anticipata=actiunea unilat, in absenta oricarei autorizari prealabile, condusa in scopul de a lichida orice dezvoltare a capac operationale ale organizatiilor teroriste; reactie impotriva unei amenintari care nu este nici iminenta nici directa -cele 2 pp stabilite de CIJ: 1)leg aparare imp unui atac armat include atat dr de a pregati autoapararea, ca si dr de apareare colectiva 2)caracterul rezonabil al actelor de aparare este testul exercitarii licite a dr la legitima aparare 3)Forta majora -presupune interventia unei forte irezistibile sau a unui eveniment neprevazut, in afara controlului statului si care face imposibila indeplinirea obligatiilor j -pune in evidenta caracterul irezistibil al fortei exterioare Cazul fortuit -pune in evidenta caracterul imprevizibil -ambele fac executarea oblig imposibila si poseda un character involuntary

Pt a fi admisibile, conditii: -sa se faca imposibila executarea -sa existe o relatie cauzala -evenimentele sa nu poata fi imputabile statului care le invoca -statul san u isi fi asumat riscul interventiei evenimentelor 4)Pericolul extrem =sit in care autorului actului, intr-o sit de pericol extrem, nu are la indemana un alt mod rezonabil de a-si salva propria viata sau viata pers aflate in grija sa -singura maniera in care organul statal poate actiona este maniera contrara dip -comportamenul illicit este intentionat, este rezultatul unei alegeri -aceasta alegere este facuta pt a evita o consecinta a unui pericol, sin u mai at cand acea consecinta trebuie considerate ca inacceptabila 5)Starea de necessitate -exonereaza rasp pt un act voluntar determinat de un pericol grav -pericolul nu mai ameninta viata unui organ de stat sau viata celor pe care acest organ ii are in grija -operationala numai atunci cand pericolul grav si imminent ameninta: -un interes essential al statului -statul care invoca cauza de exonerare nu trebuie sa fi contribuit la aparitia ei -nu poate opera cand exista un tratat care exclude posibilitatea invocarii starii de necessitate -nu se extinde la statele terte-> nu este admisibila pt a justifica protectia intereselor altuia 6)Contra-masuri legitime =sanctiuni-descentralizate (conform dr cutumiar) -centralizate (conform dr OI) -licite, ca si consecinte ale responsabilitatii; nu sunt exoneratoare pt ca sunt licite

Sanctiunile in DIP
-contra-masuri: pt exercitarea legitima a unei sanctiuni Clasificarea sanctiunilor internationale: a)Retorsiuni: -reactii de raspundere licita

-caracter ostil b)Contra-masuri: -represaliile care nu implica utilizarea fortei -in prezenta unei situatii care implica in opinia statului violarea unei obligatii internat de catre un alt stat, el are dr, sub rezerva normelor gen ale dip, sa-si faca drepturile respectate prin contramasuri -autocalificarea= o libertate acordata de dip statului ofensat impotriva statului ofensator; expresia descentralizarii sistemului international c)represaliile -uzitate de la natiune la natiune pt a-si face dreptate, at cand nu o pot obtine altfel -actele materiale care constituie sanctiunile sunt, cu exceptia actelor de retorsiune, acte internat ilicite Sanctiunea= comportament contrar intereselor statului sancionat, care poate indeplini 3 tipuri de functii:-reparatorii -punitive -preventive -un stat este sanctionat in mod direct de catre OI at cand isi incalca obligatiile statuare -sanctiuni:-descentralizate: aplicate de state, sunt acte internat ilicite -centralizate: ale unei organizatii cum e ONU, sunt acte internat licite

Sanctiunile descentralizate 1)Retorsiunea= reactie la actiunea inamica, ilicita sau licita, a unui stat printr-un act inimical care este inca un act licit Ex: declararea unui diplomat persona non grata -nu implica acte de constrangere, dar aduce incontestabil atingere sau prejudiciaza interesele unui stat -caracter de reciprocitate: tinde sa lezeze un interes identic si de valoare egala -masurile pe care le poate adopta cu titlu de retorsiune: ->adoptarea unor masuri vexatorii fata de resortisantii statului ofensator, nechemarea diplomatilor acreditati in statul ofensator, ruperea rel diplomatice ->aplicarea unor penalizari economice

->instituirea embargoului commercial partial/total ->refuzul unor state de a participa la anumite activitati pt a protesta impotriva statului gazda 2)Represaliile -2 categorii- care nu implica utilizarea fortei -armate (incompatibile cu scopurile si pp Natiunilor Unite) -este un act de justitie proprie a statului lezat -interventie limitata in sfera de interese a statului; razboiul este o interventie nelimitata =act de justitie proprie a statului lezat, act de raspuns, dupa ce somatia a ramas fara ecou, la un act contrar dip-ului statului ofensator Regimul juridic al sanctiunilor Conditii: sanctiunile trebuie: -indreptate impotriva statului responsabil -precedate de o somatie ramasa fara rezultat -sa fie necesare -sa fie proportionale Sanctiuni centralizate 1)Privarea de drepturi specifice unui sub-sistem -dr coexistentei -dr cooperarii: sanctiuni privative de avantaje -privarea de beneficiile cooperarii poate funciona ca sanctiune eficace, insa in asocierile secventiale de tip functional mai curand decat in asocierile politice 2)Care implica masuri coercitive -caracter de embargo -masura embargo-ului: limitele depind de: -dezvoltarea economica a statului careia se aplica -gradul de autarhie a economiei statului sanctionat -gradul in care embargoul poate fi respectat -formele embargoului: -intreruperea completa sau partiala a relatiilor economice -intreruperea comunicatiilor -ruperea rel diplomatice -Cons de Sec invita statele sa aplice masurile; invitatia are character obligatoriu

-regimul sanctiunii este centralizat -doar executarea a ramas descentralizata

Relatiile diplomatice si consulare -exista organe descentralizate care asigura in exterior serviciile diplomatice si consulare -transformarea misiunilor accidentale si intermitente in misiuni diplomatice permanente -norma j care incadreaza rel dipl si consulare: norma cutumiara, in cea mai mare parte norma codificata -dr de lagatie active al statului acreditant: dr de a acredita reprezentanti diplomatici in alte state -dr de lagatie pasiva al statului acreditant: dr de a primi pe terit de stat reprezentantii altor state -dr de legatie imperfect: nu exista nicio obligatie pt un stat de a asigura efectivitatea unui dr de legatie active pe care l-ar poseda alt stat-> niciun stat nu poate pretinde altui stat sa-I primeasca reprezentantii permanenti -ruperea rel diplomatice: act discretionar -atat stabilirea rel diplomatice cat si dr de legatie sunt subordinate consimtamantului mutual-> un liber arbitru al statelor in materie Agentii diplomatici -cuprinde:- seful misiunii - acreditat conform unei proceduri care debuteaza cu o cerere de agrement prin care statul acreditant afla daca pers este agreata sau nu in statul acreditar - prezinta sefului statului acreditar scrisorile de acreditare - personalul diplomatic al misiunii:-ministrul consilier -consilierul -primul secretar -secretarii // si /// -atasatii -seful misiunii este numit de statul acreditant -acreditare: ->unica ->multipla (seful misiunii este acreditat in mai multe state) ->reprezentare comuna (mai multe state acrediteaza aceeasi pers) -4 clase de agenti

Functiile misiunilor diplomatice: 1.reprezentarea statului acreditant pe langa statul acreditar 2.protejarea intereselor statului acreditant si a nationalilor sai in statul acreditar 3.angajarea de negocieri cu guvernul statului acreditar 4.conducerea unei actiuni de informare in beneficiul statului acreditant, care are ca obiect situatia generala si evenimentele din statul acreditar 5.promovarea unor rel amicable si dezv relatiilor economice, culturale, stiintifice intre cele 2 state -zone sensibile:->modul de exercitare a informarii ->rel publice ale agentilor diplomatici Imunitatea diplomatica -ansamblu de privilegii si imunitati-in rem -in personam -fundamentul juridic: fictiunea jur a extrateritorialitatii: in exercitarea misiunii, agentul dipl nu a parasit propriul sau stat, iar localurile ambasadei si resedinta ambasadorului fac parte din teritoriul statului acreditant -fundamentul functional: imunitatile si privilegiile sunt circumscrise scopului realizarii eficiente a functiilor diplomatice=> scopul lor nu este acela de a acorda beneficii exorbitante indivizilor Imunitati si privilegii in rem: -libertatea comunicatiilor oficiale: prin inviolabilitatea valizei diplomatice (colete care cuprind doc dipl sau obiecte de uz official) -inviolabilitatea localurilor misiunii diplomatice: interdictia ca ele sa faca obiectul unei perchezitii sau al unui control oarecare=> inviolabilitatea bunurilor mobile, a arhivelor si a documentelor Imunitati si privilegii in personam: -nu pot fi supusi unor restrictii care sa le stinghereasca libertatea de circulatie -nu pot fi judecati, arestati sau plasati in stare de detentie -imunitatea de jurisdictie: ->se bucura agentii dipl si membrii lor de familie daca nu sunt cetateni ai statului acreditar ->este absoluta in materie penala

->este dublata de imunitatea de executare: doar statul acreditant, nu si agentul dipl poate renunta la imunitatea de jurisdictie ->dureaza cat dureaza functia diplomatica

Agentii consulari =intregul personal insarcinat cu o misiune consulara care indeplineste functia consulara -sefi de misiuni:-consuli generali -consuli -viceconsuli -agenti consulari -pot fi nationali ai statului de resedinta:->functionari consulari de cariera ->functionari consulari onorifici -numirea sefilor de post consular: prin patenta consulara -admiterea prin autorizatie pe care statul de resedinta o elibereaza discretionar -numirea celorlalti agenti consulari pretinde ca formalitte doar notificarea numirii -dr consular admite exercitarea functiei: -intr-un stat tert (numire multipla) -in numele unui stat tert (exercitiu comun) Institutia consulara -relatiile consulare: character essential administrative-> stabilirea lor este idependenta de stabilirea rel diplomatice -consensuala -reflecta dr cooperarii -cresterea/declinul rel consulare reflecta intensitatea rel ec, com, soc -cand exista rel dipl intre 2 state, functiile consulare sunt exercitate in cadrul misiunilor diplomatice -postul consular isi exercita functia pe un terit det. (circumscriptie consulara) Functiile consulare 1.Protejarea si apararea intereselor statului trimitator si in special interesele cetatenilor sai in statul de resedinta

2.Eliberarea de pasapoarte si titluri de calatorie, vize sau alte documente pt cetatenii statului trimitator 3.Exercitarea actelor notariale si prestarea unor servicii de stare civila sau a altor servicii administrative 4.Transmiterea actelor judiciare si extrajudiciare 6.Asistarea navelor sau aeronavelor inmatriculate in statul trimitator -pot fi exercitate si de misiunile diplomatice at cand rel dintre 2 state are un niv relative redus sau procedura de admisie a cetateanului pe terit lor nu implica formalitati speciale Imunitatile si privilegiile consulare -functia consulara exclude reprezentarea politica -sunt inviolabile doar acele localuri consulare care sunt utilizate in mod excluziv actelor consulare: resedinta sefului postului consular nu este inviolabila -valiza consulara: protectie incomplete -in cazul unei crize grave sau al existentei unei hot jud de condamnare, functionarul consular poate fi plasat in stare de arrest/detentie -imunitatea de jurisdictie este operationala doar in material actelor indeplinite in exercitarea stricta a functiilor consulare -in afara cadrului de exercitare a competentelor sale, funcionarul consular poate fi urmarit penal

Contenciosul international
-atata timp cat conflictele de interese creeaza simple tensiuni intre actorii internationali, nu suntem in prezenta unui diferend -diferendul apare doar at cand se exteriorizeaza o pretentie a unui subiect de dr la care reactia unui alt subiect consta in rezistenta sau refuz -diferendul juridic= dezacord asupra manierei in care dreptul pozitiv reglementeaza un conflict de interese -diferende juridice -politice -moduri de solutionare a diferendelor: Procedura judiciara -arbitraj sau jurisdictie permanenta -bazata pe norme juridice -se atinge scopul de a stabili rap jur si responsabilitatile

Procedura politica -negociere, bune oficii, mediere, conciliere, ancheta internationala -se atinge scopul de a solutiona diferendul conform circumstantelor care sunt appreciate ca fiind cele mai opportune pt o solutie mutual acceptabila Reglementarea politica a diferendelor 1)Negocierea =o procedura de solutionare a diferendelor pe calea discutiilor dintre cele 2 parti situate pe pozitii adverse -se realizeaza prin intermediul reprezentantilor oficiali ai partilor, fie la initiative lor, fie la initiative unui tert Obiective: - confirmarea unui anumit tip de status quo prin reinoirea acordurilor existente - normalizarea, in scopul de a pune capat unei situatii nefiresti printr-un act jur - redistribuirea: un subiect de dr cedeaza un terit sau renunta la un dr pt a evita o eventuala pierdere mai importanta - modificarea unei situatii care se apropie de un nivel de criza, de o maniera care sa conduca la un rezultat profitabil pt toata partile - realizarea unui effect indirect: statul angajat in negociere doreste sa demonstreze buna credinta, sa calmeze opinia publica -este mijlocul elementar si preliminary de solutionare a diferendelor -pp epuizarii prealabile a negocierilor -calea contencioasa este deschisa doar partii care probeaza ca a epuizat negocierea 2)Bunele oficii =interventia unuia sau a mai multor state care se afla in bune raporturi cu partile la diferend, dar care nu propune in mod direct un mod de solutionare -statul tert are un rol impersonal, de simplu intermediary care este abilitat sa conduca doar partile la diferend spre o solutie negociata 3)Medierea -include bunele oficii -este facultative -actiunea tertului de a pune in contact actorii diferendului -mediatorul- propune preliminariile sau bazele negocierii si intervine in negociere ori de cate ori este cazul, pt a apropia pozitiile divergente

-nu impune el insusi o solutie pt rezolvarea diferendului, dar intrun caz concret partile pot solicita in mod expres mediatorului sa prezinte el insusi o propunere de reglmentare

4)Concilierea -diferendul este examinat de un organ care face partilor propuneri si le ofera solutii concrete pt atingerea diferendului -presupune intotdeauna un angajament conventional al statelor -prin conciliere nu se poate impune o reglementare obligatorie 5)Ancheta internationala -nu este un mod propriu-zis de reglem a diferendelor -serveste punerii in opera a mecanismelor de sanctiuni de care dispune Cons de Sec -comisiile de ancheta au misiunea unica de a stabili materialitatea faptelor -facultativa: raportul comisiei de ancheta nu poseda un character obligatoriu -se constituie ca elem al negocierii sau ca un instrument probator in procesul jurisdictional -model institutionalizat:2 organe de ancheta-principal: Comisia (15 membri) -subsidiar: Camera -anchetele propriu-zise se desf prin Camere, organisme compuse din 5 membri ai Comisiei si din 2 membri ad-hoc numiti de parte -procedura anchetei-contradictorie -confidentiala -unic scop: elaborarea unor concluzii cat mai obiective si absolute impartiale Reglementarea jurisdictionala 1)Arbitrajul international Arbitrajul=un mod de a solutiona un diferend, solicitand unui tert sa procedeze la transarea lui printr-o decizie obligatorie -s-a dezvoltat ca arbitraj politic =mod de reglementare jurisdictionala a diferendelor juridice -caracterul obligatoriu al sentintei arbitrale (care poseda autoritate de lucru judecat) deriva din acordul partilor la diferend, care poate fi: ->un accord autonom, realizat in vederea solutionarii diferendului ->un accord inserat in continutul altui tratat

-obligatia de a supune diferendul arbitrajului poate sa rezulte din 3 surse: a)compromis= act incheiat dupa nasterea litigiului si in care partile stabilesc: -obiectul diferendului -modul in care vor fi desemnati arbitrii -normele procedurale aplicabile -stipuleaza angajamentul ferm de a executa sentinta b)clauza compromisorie= angajament inserat in cadrul unui tratat care are un alt obiect si prin care partile stabilesc sa resolve in viitor diferendele care ar putea rezulta din interpretarea sau aplicarea tratatului c)tratat general de arbitraj: -partile decid sa supuna unui arbitraj institutionalizat diferendele care ar putea suverni intr-I materie internationala determinate Tribunalul arbitral: -se instituie ad-hoc pt solutionarea unui singur diferend -poate fi instituit prin: ->arbitru unic ->comisie mixta ->colegiu de arbitri -procedura arbitrala este procedura aflata la discretia partilor -Curtea Permanenta de Arbitraj are un singur organ permanent (Biroul international) cu rol de grefe sau de secretariat -sentinta arbitrala- este definitive si obligatorie - nu poseda character executoriu (insa neexecutarea unei sentinte valide atrage responsabilitatea statului) 2)Curtea Internationala de Justitie (CIJ) jurisdictia permanenta -a fost instituita ca organ principal al ONU -Statutul ei face parte integranta din Carta -membrii ONU au acces automat la jurisdictie; accesul este admisi in anumite conditii si statelor care nu sunt membre ale organizatiei -procedura Curtii este singura procedura acceptata ca fiind compatibila cu exercitiul efectiv al suveranitatii statale -nu a putut fi instituita cu o jurisdictie generala si obligatorie -a fost dotata institutional cu autonomia necesara exercitarii functiei judiciare in sistem -15 judecatori cu mandate fixate la 9 ani, insa reeligibili -reinoirea unei treimi dintre jud la intervale de 3 ani -alegerea judecatorilor este de- competenta Adunarii Generale si Cons de Sec

- are forma unei codecizii (fiecare judecator trebuie sa obtina o majoritate absoluta in fiecare dintre cele 2 organe) -judecatorii au statutul functionarilor internationali (poseda imunitati diplomatice si sunt limitati prin incompatibilitati) -Curtea isi numeste presedintele pt un mandate de 3 ani; rolul presedintelui este important mai ales in caz de balotaj --judecatori: -permanenti -ad-hoc (misiunea lor inceteaza la terminarea afacerii pt judecarea careia au fost desemnati) -Curtea are 2 functii: a)f contencioasa b)f consultativa a)Functia contencioasa a Curtii -competenta Curtii se limiteaza- ratione personae la state, in principiu, la statele parti la Statutul Curtii -ratione materiae la litigiile juridice (litigiile in care partile isi contesta reciproc un dr) -jurisdictia Curtii este o jurisdictie facultative=> partile vor redacta un compromise= act de sesizare a Curtii, doc din care trebuie sa rezulte acordul de a supune diferendul Curtii-> competenta a posteriori, conferita de parti dupa aparitia conflictului -competenta Curtii poate fi stabilita si aprioric, ca si competenta obligatorie in sit in care statele parti au acceptat clauza optionala/facultative de jurisdictie obligatorie -clauza este facultative pt ca statele pot sa emita sau nu declaratia de acceptare a jurisdictiei Curtii si este obligatorie pt ca prin efectul declarat, statul este obligat sa supuna orice diferend care apare cu un alt stat care a emis o declaratie similara=> jurisdictia obligatorie este dominate de dr reciprocitatii -competenta Curtii mai poate fi atrasa prin prezenta in cadrul unor tratate bilaterale sau multilaterale a unor clause care prevad aceasta competenta -procedura in fata Curtii cuprinde: ->o faza scrisa: schimb de inscrisuri care expun tezele partilor; este confidentiala ->o faza orala: expuneri orale ale agentilor, in ordinea alfabetica a statelor; este publica -Curtea poate indica masuri conservatorii in cadrul unei proc contradictorii separate de fondul cauzei

-daca partile doresc sa invoce exceptii preliminare, trebuie sa o faca inainte de termenul fixat pt depunerea primului inscris din faza procedurii scrise -dupa ascultarea partilor, Curtea poate statua asupra exceptiilor sau poate decide reunirea lor cu fondul cauzei -respingerea exceptiilor aduce cauza in judecata de fond Exceptii:-de competenta -de inadmisibilitate-formale/materiale b)Functia consultativa a Curtii =competenta atribuita Curtii de a emite, la cererea unor organe determinate ale ONU opinii asupra unor chestiuni juridice -functie in cadrul sist ONU, functie limitata la sub-sistemele internationale -aviz consultativ=act care nu poseda forta juridical obligatorie Conditii pt a stabili competenta Curtii in material consultative: - sa existe o cerere a organelor care poseda locus standi: Cons de Sec si Adunarea Generala - sa existe chestiunea juridical asupra careia sa se pronunte Curtea: pp specialitatii (organul este limitat material la chestiunile jur care intra in campul sau de activitate) - chestiunea juridica sa fie plasata in cadrul activitatii organului sau organizatiei solicitate: Curtea trebuie sa declare inadmisibila o cerere de aviz consultativ prin care un organ intervine in campul de competente al altui organ ONU -pt a obtine declararea dr aplicabil unei situatii concrete, statele au la disp o cale contencioasa prin care pot obtine hotarari declaratorii -Curtea urmeaza proc contencioasa, cu limitarile inerente, si at cand este solicitata cu o cerere de aviz consultativ: cererea este notificata tuturor statelor care poseda locus standi la Curte si orice stat sau OI invitata la Curte poate depune expuneri scrise si poate sustine expuneri orale

Sentinta internationala
=actul unilateral de nat jurisdictionala care transeaza definitiv si obligatoriu un diferend international -are: ->o parte descriptiva: cuprinde individualizarea afacerii si expunerea motivelor pe care se bazeaza solutia ->o parte normativa: se bucura de autoritatea de lucru judecat

-nu exista grade de jurisdictie-> o sentinta internat poate fi reformulata doar pe calea procedurii de revizuire: admisa numai at cand se descopera un fapt de nat sa exercite o influenta decisive asupra solutiei -poate fi afectata de nulitate daca: ->tribunalul a comis un exces de putere ->s-a stabilit ca un membru al tribunalului a fost corrupt ->s-a stabilit nulitatea compromisului sau a clauzei arbitrale ->au fost violate norme fund de procedura sau lipseste motivarea -accentul cade pe motivarea solutiei -2 metode de motivare:-explicatia sumara -dizertatia (judec/arbitrul raspunde tuturor argumentelor prezentate) -desi sunt obligatorii, sentintele internat nu sunt executorii Jurisdictii internationale speciale -intr-un sist dominat de jus dispositivum este firesc sa apara regimuri de tip self-contained si sa se multiplice sub-sistemele -exista un set de norme j sau un sub-sistem bazat pe norme imperative pe care statele le accepta sau sunt obligate sa le accepte Tribunalul Marii - sediul la Hamburg - constituit dupa modelul CIJ insa are o structura interna si o proc mai flexibila - competena se extinde la diverse categ de subiecte - competenta obligatorie doar in litigiile care decurg din acte de exploatare, exploatare miniera si alte acte conexe Tribunalele administrative care functioneaza in dr intern al OI

Sistemul Natiunilor Unite

-ONU- organizatia politica universala -cel de al 2lea Razboi Mondial a fost primul razboi general care nu a avut ca rezultat un tratat de pace general (dat nivelului scazut de solidaritate dintre aliatii invingatori)=> un sir de tratate speciale intre invingatori si invinsi -Carta ONU este un substitut al unui tratat gen de pace

-centralizarea jur realizata prin instituirea ONU acupera o singura materie: mentinerea pacii si a securitatii internationale=> scopul organizatiei nu a fost acela de a inlocui sist anarchic, ci a fost acela de a-l face sa funcioneze mai bine prin sprijinirea unitatilor mai slabe -mentinerea pacii si securitatii internationale: princ obiectiv al Societatii Natiunilor -diferentele intre SN si ONU: nr organelor principale + procedurile de vot -Carta ONU mentioneaza in Preambulul sau 3 finalitati: 1.respectul dr fund ale pers umane 2.respectul dr internationale si al dreptatii 3.promovarea progresului social general intr-un climat de libertate -ONU are 6 organe principale a caror actiune se bazeaza pe un set de norme constitutionale ale organizatiei (pp fundamentale de drepturi internationale) Principiile constitutionale ale Cartei 1)Principiul fondator al egalitatii suverane -consacra un accord universal de legitimare a statului suveran ca unitate de baza a sistemului politic international -4 elem care sunt implicate de notiunea de egalitate suverana: ->egalitatea jur a statelor ->fiecare stat poseda dr inerente egalitatii suverane ->trebuie respectata integritatea teritoriala a statelor ->statele trebuie sa-si indeplineasca cu loialitate obligatiile fata de organizatie si cu buna credinta celelalte obligatii internationale -statele se bucura de personalitate internationala deplina si de calitatea de subiecte directe sau immediate ale dr international -efectele egalitatii suverane: ->regula egalitatii votului ->regula unanimitatii -suveranitatea impune si pp de interpretare a obligatiilor conventionale asumate de statele suverane: prezumtia ca statul a inteles sa accepte minimul de restrictii la libertatea sa de actiune 2)Principiul indeplinirii cu buna credinta a obligatiilor asumate prin Carta -semnificatia unui angajament solemn al membrilor organizatiei fata de finalitatile commune -necesar pt a echilibra pp suveranitatii 3)Principiul reglementarii diferendelor prin mijloace pasnice -corolar al interdictiei utilizarii fortei in scopul transarii diferendelor

-adauga obligatiei negative de a se abtine de la utilizarea fortei, in scopul de a sustine efectivitatea 4)Interzicerea utilizarii fortei -pp obligatoriu pt un sist de securitate colectiva care organizeaza in mod centralizat mentinerea pacii si securitatii internationale -nu este si o norma de jus stricum -camp de aplicare limitat de Carta->liceitatea legitimei aparari ind/collective ->autorizarea utilizarii fortei -interventia armata in scop umanitar este o utilizare licita a fortei 5)Principiul asistentei colective -expresia unui dr al coordonarii limitat -toti membrii organizatiei isi datoreaza sprijin in toate actiunile preventive sau coercitive indreptate de organizatie impotriva unui stat -2 obligatii: -oblig poz de a acorda delpina asistenta organizatiei -oblig neg de a se abtine de la a acorda sprijin statului care face obiectul actiunii organizatiei Organele principale ale ONU 1)Consiliul de Securitate 2)Adunarea Generala-> Consiliul economic si social -> Consiliul de Tutela 3)Secretarul General (organ politico-adm) 4)CIJ 1)Consiliul de Securitate -organul principal investit cu cele mai ample competente de decizie -competentele sale reprez cel mai inalt grad de centralizare juridical in sistemul universal -organ restrans, capabil sa desf o activitate permanenta -structura sa combina 2 tipuri de dr-> dr puterii -> dr reciprocitatii =>2 categ de membri-permanenti -nepermanenti -votul poz al membrilor este egal conform pp dr reciprocitatii -votul neg al membrilor permanenti are valoare diferita conform dr puterii -toate deciziile Cons in chestiuni de fond se adopta valabil cu voturile a 9 din 15 membri, iar cele 9 voturi trebuie sa include voturile affirmative ale celor 5 membri permanenti

-voturile poz ale celor 5 membri permanenti nu sunt suficiente pt adoptarea unei hot de fond=> dr de veto colectiv al membrilor nepermanenti -membri nepermanenti (10): ->sunt alesi de Adunarea Gem pt 2 ani ->criterii: -contributia la mentinerea pacii si securit internat -repartizarea geografica echitabila Competentele Consiliului: - competente in sub-sistemul organizatiei (dr intern al org) - competente in sist dr international - competentele specifice acordate Cons sunt centralizate: statele membre au transferat dr suverane Consiliului, iar acesta le exercita in mod suveran=> competentele Cons de Sec in material centralizata sunt competente discretionare -competentele discretionare au dubla natura: ->de calificare: Cons califica suveran existenta/inexistenta unei amenintari la adresa pacii si sec si decide suveran modul de actiune ->de actiune: Cons poate institui norme oblig care au trasaturile normelor centrale dintr-un sist jur ierarhic:-au forta jur sup tuturor celorlalte norme -se aplica tuturor sub de dr din sist -normele imperative ale Cons nu sunt justitiabile

2)Adunarea Generala =organul plenar al organizatiei si structura sa reflecta strict dr reciprocitatii -fiecare stat membru dispune de un vot in Ad Gen a ONU -nu este un organ permanent=> nu poate fi investit cu competente de tip executiv -competente: -in cadrul sub-sistemului (poate emite acte obligatorii) -in sist international -actele heteronormative ale Ad Gen: acte unilaterale lipsite de valoare oblig -voturile in Ad Gen nu angajeaza juridic statele membre -primeste si studiaza:- rapoarte anuale si speciale ale Cons de Sec -rapoartele celorlalte organe ale ONU 3)Secretarul General

-unul dintre cele 2 organe autonome ale ONU, alaturi de CIJ (aceste organe nu sunt compuse din reprezentanti statali) -cel mai inalt functionar al org este numit de Ad Gen la recomandarea Cons de Sec (marile puteri detin un control al numirilor in functie) -prezinta Ad Gen un raport annual privind activitatea Natiunilor Unite -participa la reuniunile tuturor celorlalte organe principale (mai putin CIJ) -competente determinate de functiile pe care le exercita: a)fct de reprezentare -angajeaza pers juridica ONU in acorduri internat, in rap contractuale de tip privat care vizeaza diverse bunuri sau servicii -asigura ansamblul comunicatiilor organizatiei b)fct administrativa -competenta ierarhica exclusive asupra intregului personal al tuturor organlero ONU -numeste, promoveaza, sanctioneaza si revoca functionarii care alc Secretariatul Natiunilor Unite -competenta de tip executive deoarece competenta normativa a fost atribuita Ad Gen c)fct politica -indeplineste toate celelalte functii cu care este insarcinat de aceste organe -poseda dr, rec in toate regulamentele interne ale celorlalte 4 organe principale, de a propune sa fie inscrisa pe ordinea de zi a reuniunilor orice chestiune pe care o considera oportuna -competente extinse: conducerea proceselor de restabilire a pacii si de consolidare a pacii -actioneaza ca un intermediar indispensabil intre organelle principale, institutiile si statele membre

Securitatea colectiva si competentele organelor principale

-centralizari juridice in cadrul unei- societati -comunitati -membrii Cons de Sec act ca membrii unei societati, iar prezenta membrilor permanenti asigura continuitatea acestui mod de actiune -crearea Tribunalelor penale ad-hoc -competenta Cons de Sec in materia cap VII este exclusive -competentele specifice de decizie ale Cons nu au aceeasi nat ca si competentele gen de recomandare ale Adunarii

-cat timp Cons detine o competenta suverana a calificarii comportamentelor internationale din perspectiva pacii sau a securit internationale, capacitatea jur de a crea organe subsidiare e conditionata doar de existenta calificarii prealabile a unei situatii internat ca fiind o amenintare la adresa pacii -sist de operatiuni de mentinere a pacii: -op de mentinere a pacii in sens strict -op de consolidare a pacii -op coercitive de impunere a pacii -trebuie sa fie ghidate de impartialitate si obiectivitate -noi forme de operatiuni-peace enforcement -peace building

Razboiul in DIP -def razboiului: -in sens obisnuit =lupta armata intre grupuri sociale sau intre state in scopul de a impune prin forta adversarului o vointa determinate -in sens juridic =stare/situatie declansata de o confruntare armata intre 2 sau mai multe state sau printr-o simpla declarare in acest scop si carora li se aplicaun corp de reguli de dip distinct de cel aplicat in timp de pace -not alternativa la razboi-> conflict armat -diferenta intre:- act terorista ca act de agresiune sau act de razboi - act terorista din campul infractiunii internationale -sens material: razboiul este definit de prezenta violentei fizice care poate fi: -limitata (in material mijl si spatial) -nelimitata (in privinta obiectivelor si mijl) -sens formal: razboiul este un statut juridic care rezulta dintr-o declaratie de razboi -este relevant criteriul subiectiv -efectivitatea violentei belice determina regimul juridic independent de existenta sau inexistenta declaratiei formale de razboi -distinctia clasica:-jus ad bellum: dr suveran al statelor de a recurge la razboi -jus in bello: complexul de norme de dr poz care reglementeaza comportamentul beligerantilor si al statelor neutre pe timp de razboi -indiferent de caracterul sau licit/illicit, razboiul trebuie purtat in conformitate cu jus in bello

Jus ad bellum 1)Razboiul drept si cel nedrept -distinctia dintre ele pune in lumina problema legitimitatii morale a razboiului, si nu liceitatea sa -razboiul nedrept: ->extinderea teritoriului in detrimental adversarului ->celui invins I se impune o pace nedrepata -criteriul cauzei juste: pp proportionalitatii: sanctiunea razboiului nu trebuie sa apara excesiva in rap cu ofensa sau cu prejudicial suportat -trecerea de la sist de securitate al echilibrului de putere la sistemul securitatii collective a pus in discutie jus ad bellum, iar distinctia dintre razb drept sic el nedrept a fost inlocuita treptat de cea intre razb licit si cel illicit 2)Razboiul licit si cel illicit -juridicizarea razboiului prin Carta presupune interdictia generala de a recurge la razboi, care decurge din interdictia gen de a recurge la forta -recursul la forta este incompatibil cu pp rezolvarii pasnice a diferendelor -nu e o interdictie gen, cid oar o interdictie de principiu care vizeaza scopurile ilicite ale razboiului -interzice razboiul ca instrument de politica externa (razb care urmareste scopurile interesului national) -liceitatea/iliceitatea unui razboi se analizeaza in raport de scopurile Natiunilor Unite -se interzice absolut razb de agresiune Liceitatea/iliceitatea unui razb de tip ofensiv se analizeaza jur in rap de: ->faptele generatoare ->obiective ->o serie de conditii pe care le pretinde DIP: -faptul generator reprez o violare grava a dip -datorita urgentei de a preveni prejudicial, sa nu existe mijl alternative la razboi -oblig de a utiliza mijl de act conform pp proportionalitatii -oblig de a mentine act armata in standardele unei act provizorii -razb/interventiile armate considerate licite:3 categ: a)utilizarea fortei pt protejarea nationalilor aflati pe terit altui stat b)razboi umanitar -distinctia intre:->interventia de umanitate: utilizarea fortei pt protejarea nationalilor aflat pe terit altui stat ->interventia umanitara: protejarea victimelor pe terit lor national

c)razboiul autorizat -nu se poate incheia printr-un tratat de pace, doar printr-un act unilat, o decl a ONU -razb autorizate de Cons de Sec ONU impotriva unui stat membru sau impotriva unui stat tert

Jus in bello -razboiul implica intrarea globala in vigoare a unei serii de n j care reglementeaza rap dintre beligeranti si rap acestora cu tertii -ansamblul acestor norme :starea de razboi -deschiderea ostilitatilor trebuie precedata de un avertisment prealabil si neechivoc->2 forme 1)declaratie de razb motivata: produce un effect imediat 2)ultimatum cu declaratie de razboi conditionata (o cerere neta si imperativa prin care I se pretend unui stat acte poz sau abstentiuni); produce efecte la expirarea termenului - inceputul razboiului este det de-> declansare efectiva a ostilitatilor -> declaratia de razboi -> ultimatumul ramas fara rezultat -efectele juridice ale razb: ->ruperea rel diplomatice si consulare ->extinctia tratatelor incompatibile si suspendarea aplicarii unor norme cutumiare ->bunurile publice ale inamicului aflate pe terit celuilalt pot fi confiscate -ocupatia de razboi= consecinta invadarii teritoriului inamic ->situatie juridica care se naste din faptul ca un terit este plasat sub autoritatea armatei inamice ->recunoaste o substituire de competente suverane provizorie si limitata in rap dintre statul ocupant si statul ocupat ->dip nu recunoaste ocupatiei belice un efect translativ de autoritate (nu inseamna cucerirea=debellatio) -debellatio= sit statului invins si supus complet autoritatii invingatorului

Conventiile incheiate de beligeranti 1)acordul de suspendare a luptei armate

-efect: de a intrerupe pt o scurta durata si intr-un spatiu limitat, lupta armata, pt a permite evacuarea de pe campul de lupta a mortilor si ranitilor sau pt evacuarea populatiei civile 2)capitularea -act conventional incheiat intre comandantii trupelor beligerante -partea care capituleaza isi preda trupele dintr-o zona a teatrului de operatiuni militare sau preda o parte a terit, o fortificatie sau un oras -are carecter local; isi produce efectele imediat; impiedica trupele care s-au predate sa reia ostilitatile 3)acordul de armistitiu -obiect: suspendarea operatiunilor de razboi, totala sau partiala, pt o durata det sau indeterminate -instituie o incetare durabila a ostilitatilor=> se incheie la nivelul comandei supreme a armatelor sau de catre reprezentantii puterii politice -efect: statele beligerante isi conserva intreaga libertate de actiune (cu exceptia actelor de violenta belica) -se fixeaza o linie de demarcatie a pozitiilor trupelor si o zona neutral 4)tratatele de pace -tratate politice supuse ratificarii -2 categ:-> tr de pace separate -> tr de pace generale -cuprind reglem care tind sa lichideze consecintele razboaielor =o derogare necesara de la pp egalitatii suverane -se configureaza ca tr inegale, acte care instituie obligatii ale puterii invinse in leg cu reparatiile pe care urmeaza sa le plateasca puterii invingatoare si diverse garantii -cuprind o serie de stipulatii in favoarea tertilor

Limitarea mijloacelor si a metodelor de lupta

-normele j internat care se refera la conducerea ostilitatilor sunt de origine cutumiara -o parte au fost codificate si completate cu norme conventionale -Conv de la Haga contine clause de participare generala -normele unei conventii se aplica in cazul unui conflict doar daca toti beligerantii sunt parti la Conventie -Conv de la Geneva a declarat aplicabilitatea intre parti in rel lor mutuale indifferent de participarea la ostilitati, a unor beligeranti terti

-atat Conv de la Haga cat si cele de la Geneva contin o clauza celebra: clauza de Martens: ->dr cutumiar si pp gen se aplica tuturor entitatilor implicate in razboi, atat statelor care nu au consimtit la dr conventional al razb, cat si celor care au consimtit initial si s-au dezangajat ulterior, si, de asemenea, entitatilor care nu pot fi parti la tratate ->anihileaza de fapt efectele clauzei si omnes si este cea care a permis, ca baza jur, incriminarea principalilor criminali adusi in fata justitiei dupa Al doilea Razb Mondial -dr de la Haga instituie pp gen conform caruia beligerantii nu poseda un dr nelimitat in alegerea mijl de a vatama inamicul -orase-aparate -deschise -un grup de norme prezent atat in dr de la Haga cat si in dr de la Geneva declara ilicite mijloacele de lupta perfide -viclenii de razboaie: folosirea camuflajului, momelile, inf false, operatiuni simulate -maniera pefida= a-l face pe inamic sa creada ca act pe care o intreprinzi sau situatia in care te afli face parte din categ celor protejate de dr international, pt a obtine un avantaj neloial -perfida presupune intentia de a insela in leg cu o sit precisa prin simularea: -intentiei de a negocia sub acoperirea flamurii de parlamentar -unei incapacitate datorate ranii/ bolii -statutului de civil sau de necombatant -unui statut protejat, utilizand semnele, emblemele sau uniformele ONU -interzicerea met perfide= o garantie fund a efectivitatii ansamblului de norme de dr umanitar -efectivitatea acestora se bazeaza pe buna credinta

Controlul armamentelor si dezarmarea

-nu exista norme in dip gen care sa limiteze nivelul de inarmare al statelor suverane -delegitimizarea razboiului implica limitarea armamentelor -analiza tratatelor multilat si bilat califica politica internationala in materie de armamente ca o politica de control al armamentelor si nu ca o politica de dezarmare

Tratatul de neproliferare ->instituie un echilibru inegal intre marile puteri detinatoarea de arme nucleare si celelalte state ->statele nedetinatoare de arme nucleare se obliga sa renunte la achizitionarea sau la experimentarea de arme nucleare ->statele detinatoare se oblige sa nu transfere statelor care nu detin arme nucleare, astfel de arme sau alte dipozitive nucleare ->statelor care nu detin astfel de arme li se garanteaza accesul la tehnologiile nucleare destinate utilizarilor pasnice ->garanteaza neproliferarea orizontala, insa nu sip e cea verticala (nu limiteaza dezv armelor nucleare ale statelor detentoare) Tr de interzicere completa a experimentelor nucleare Conventia de la Otawa -controlul vertical al proliferarii armamentelor s-a realizat prin negocierile bilaterale dintre SUA si URSS -instituirea statutelor de demilitarizare si de denuclearizare pt anumite zone -demilitarizarea= interdictia gen a prezentei intr-o zona geografica determinate a tuturor fortelor, instalatiilor, manevrelor militare si a oricaror experimente ale armamentelor Dreptul umanitar -dr al reciprocitatii limitat -proiectul unor autori de dip de a construi o norma speciala a dr internat care cuprinde (in afara normelor Jus in bello), alte obligatii internationale bazate pe considerente umanitare fund; cadrul jur in care sunt gestionate crizele umanitare, normle care instituie responsabilitatea individuala pt rimele impotriva umanitatii, dr/oblig de ingerinta umanitara, cadrul jur in care isi desf activitatile penale care judeca violari -normle umanitare instituie oblig absolute in sarcina destinatarilor -ratione personae: state, entitati assimilate, fortele Natiunilor Unite -ratione materiae: orice situatie in care exista un recurs la forta armata in rel inter-statale si in razb civile sau in coflictele dintre grupuri armate organizate + conflicte care nu sunt razboaie -izv dr umanitar: cutumiare si conventionale Regimul juridic al spatiilor internationale Dreptul marii

-mare= ansamblu al spatiilor de apa sarata aflate in comunicatie libera si naturala (definitia exclude spatiile de apa sarata care nu comunica) -conceptul jur include solul si subsolul subdiacent si spatial atmospheric suprapus -traditional, princ activitate: navigatia -scopurile ei au fost transportul si utilizarea spatiilor maritime ca teatre de lupta pet imp de razboi -astazi: pescuit + insule artificiale existente, instalatii plasate in mare in scopuri economice -principalele obiecte maritime: ->navele: au 2 calitati caracteristice pers juridice: -identitate: numele navei, tonajul, data constr, portul de baza -nationalitate: determina sist jur national caruia ii apartine nava si confera navei dr de a arbora un anumit pavilion -statul de pavilion: -exercita controlul jur exclusive asupra navei -este raspunzator pt cond de navigabilitate, pt securitatea navei, pt asigurarea unui standard de calificare profesionala a echipajului si pt respectarea normelor de asistenta pe mare -extinderea practicii pavilioanelor fictive (pavilioane de complezenta)=> statul de pavilion nu mai exercita in mod efectiv nici jurisdictia asupra navei, nici nu mai respecta cu strictete obligatiile impuse in dr conventional -nave-private -de stat -este posibil ca navele sa arboreze si pavilionul unei OI=> nationalitatea organizatiei se va suprapune peste nationalitatea originara -nave-de comert -de razboi -pp libertatii marii: niciun subiect de dip nu poate exercita dr suverane asupra marii -libertatea elementara a marii suporta o serie de limitari: ->detasarea unei portiuni adiacente frontierei maritime terestre, asupra careia statele inteleg sa exercite dr suverane-> se instituie o diversitate de regimuri jur ale acestei zone adiacente (mare teritoriala) -Conferinta Natiunilor Unite asupra dr marii adopta 4 conventii care acopereau marea teritoriala, marea libera, pescuitul si conservarea resurselor biologice in marea libera si platoul continental -tehnica conventionala: normele secundare jud sunt detasate de normele primare

-Conf de la Montego Bay: SUA, principala putere maritime a ramas in afara tratatului

Marea teritoriala =spatiu maritim in care statul riveran exercita dr suverane -presupune existenta unui criteriu care sad et dim acestei portiuni din mare si modul in care se raporteaza la limita terestra -expresia pp efectivitatii: teritorialitatea unui stat se putea extinde pana la limita la care acesta putea exercita un control de fapt (limita de bataie a artileriei de coasta-> 3 mile marine) -Conv de la Geneva asimileaza marea teritoriala, teritoriului terestru-> suveranitatea teritoriala conditionata a statului riveran asupra acestei zone maritime adiacente zonelor de tarm -Conv de la Geneva codifica un dr cutumiar care reprez o limitare a suveranitatii statale in favoarea navigatiei internationale= drept de trecere inocenta/inofensiva: ->dr navei straine de a trece care implica dr de a naviga pe o linie aprox paralela cu linia de baza a marii teritoriale fara plata vreunei taxe ->nava are obligatia de a respecta reglementarile locale care privesc navigatia sau pilotajul si trebuie sa se abtina de la orice act, de orice natura care ar avea ca rezultat tulburarea pacii, ordinii publice sau a securitatii statului riveran -pasaj = o trecere continua si rapida -pasajul innocent= tranzitul care nu aduce atingere pacii, ordinii publice sau securitatii statului riveran -limitari unilat din partea statului riveran care opereaza prin acte interne de tip legislativ/reglementar-> sa respecte conditiile: -sa vizeze scopurile indicate in Conventia MB -sa opereze intr-un regim non-discriminatoriu -sa faca obiectul publicitatii -statul riveran- poseda jurisdictie penala la bordul navelor comerciale -nu poseda jurisdictie civila asupra navelor aflate in transit -navele de razboi si navele de stat care nu sunt utilizate in scopuri comerciale se bucura de imunitate de jurisdictie Platoul continental

CG=descoperirea unor resurse nat considerabile in platforma care reprez prelungirea continentului sub mare=> pretentiile statelor riverane de a exercita dr suverane asupra platoului propriu-zis -exista 2 definitii juridice concurente ale platoului: 1)platoul continental= solul marii si subsolul regiunilor maritime adiacente tarmurilor, situate dincolo de marea teritoriala, pana la o adancime de 200 de metri sau, dincolo de aceasta limita, pana la punctual in care adancimea apelor permite exploatarea resurselor naturale 2)MB admite: 2 tipuri distincte de platou continental: ->platoul statelor riverane, a caror limita cont subacvatica nu depaseste 200 mile marine de la linia de baza a marii terit, este fxat la limita de 200 mile marine ->platoul statelor riverane, a caror limita cont subacvatica depaseste 200mile marine de la linia de baza, este fixat fie la limita de peste 350mile de la linia de baza, fie la o limita de 100mile masurata de la izobata de 2500m -izobata= linia care uneste punctele aflate la aceeasi adancime In raport de supraf marii -nici pp echidistantei nici pp proportionalitatii nu sunt direct aplicabile -regimul jur al platoului continental atribuie statului riveran un dr exclusiv de nat patrimoniala asupra resurselor nat, independent de exercitarea lui efectiva sau de capac de a le exploata -toate statele au dr de a instala cabluri si conducte pe platoul continental al statului riveran cu cond ca traseul conductelor pe platou sa fie agreat de statul riveran

Zona contigua = spatiul maritim de la limita exterioara a marii terit in care, pana la o distanta dereminata, statul riveran exercita o serie limitata de competente suverane -regim jur intermediar intre zona in care statul riveran exercita dr suveran extinse (marea terit) si zona situate in afara suveranitatii (marea libera) -dr statului riveran in zona contigua marii terit: dr cutumiare -competente de control necesare prevenirii sau reprimarii actelor prin care se incalca normele statale in material vamala, fiscala, sanitara, de imigratie

Zona economica exclusiva -reg jur conventional bazat excluziv pe Conventia MB -aplicabil unei portiuni din marea libera care este adiacenta marii terit -limita: 200 mile de la linia de baza a marii terit=> coincide cu lim platoului continental -statul riveran detine in acest spatiu dr suverane limitate de o norma gen care impune statelor riverane un exercitiu care sa nu prejudicieze dr si libertatile altor state -dr pt statele fara litoral si pt statele dezavantajate geografic Marea libera = spatiul internat in care statele exercita o serie de libertati specifice -navigatie, survol, a instala conducte si cabluri, a constr insule si alte instalatii, pescuit, cercetari stiintifice -dr de urmarire continua: permite statului riveran sa continue in marea librea o actiune represiva initiate in spatiile supuse suveranitatii sale terit -politia: apanajul navelor de razboi, aeronavelor militare si a altor nave si aeronave care poarta semne exterioare care indica clar ca sunt afectate unui service public si ca sunt autorizate in acest scop=> dr de a vizita orice nava suspecta, dr de a urmari asemenea nave, dr de a le sechestra/confisca -libertatea de a exploata resursele nat din marea libera=> Autoritatea fundurilor marine, patrimoniu comun al umanitatii