Istoria ca succesiune a civilizaiilor

Curs introductiv
Febr. 2011 Istoria are ca unitate de analiz general civilizaia. *urmeaz s discutm i despre unitatea de analiz naiunea]. Civilizaia, la rndul ei, este un proces extins la scar geografic prin care se rspunde constant la provocri. Civilizaiile sunt construite ca soluii mereu n evoluie la provocri.

Provocrile pot fi obiective independent de voina omului, subiective, sau subiectiv devenite obiective n care omul este cauz (ca n cazul fenomenelor generate de ideologii, revoluii, dezastre ecologice ca urmare a supraexploatrii etc.).

Civilizaia, la rndul ei, este constituit dintr-o serie de societi, pe orizontala timpului (societatea roman i barbarii) sau pe verticala timpului aceleiai civilizaii (societatea american din timpul rzboiului de independen i societatea american de azi sunt parte a aceleai civilizaii occidentale n cadrul pax americana). Societile componente ale civilizaiilor sunt pilonul sistemic al civilizaiilor. Pe lng acest pilon sistemic, mai exist pilonul personalitii omul, factor creator de civilizaie. Omul devine factor istoric prin contiin. Un exemplu de ptur social special constituit pentru a fi creatoare de istorie este intelectualitatea (cu ramura sa nceptoare, studenii). Insul poate crea istorie n msura n care i asum condiia i are posibilitatea de a transmite i altora imperativele schimbrii, la care ajunge n urma proceselor sale de contiin. Fiecare epoc istoric are propriul ideal-tip de personalitate dominant. Aa de pild, n timpul perioadelor care pun accent pe aspectele trupeti, avem personalitatea hedonist, dup cum, n epocile n care spiritualitatea are ntietate, eroul, sfntul n diferite variante ale lor, devin ideal tipul personalitii. Tot aa cum n lumea antic era cunoscut tipologia personalitii pe o ax ntre apolinic (solar, armonios) i dionisiac (al beatitudinii simuale).

Bibliografie:
1997

Arnold J.Toynbee, " Studiu asupra Istoriei. Sinteza a volumelor I-VI de D.C. Somervell", Humanitas, Bucuresti,