Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

RISC SI VULNERABILITATE

1. DETERMINAREA RELATIEI GUTENBERG-RICHTER DIN CONTRIBUTIA FIECAREI SURSE SEISMICE 2. RELATII DE ATENUARE PENTRU SURSELE SEISMICE CARE AFECTEAZA TERITORIUL ROMANIEI 3. CERCETAREA TERENULUI DE FUNDARE

CASIU ANDREI P.C.C.I.Z.S , AN I, GRUPA 1

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

DETERMINAREA RELATIEI GUTENBERG-RICHTER


Recurenta magnitudinilor indica distributia probabilistica a magnitudinilor si intervalul mediu de recurenta al magnitudinilor. Modelul de recurenta include de obicei si o magnitudine maxima a cutremurelor pentru fiecare sursa considerata, dar nu reduce analiza doar la acel cutremur maxim. Relatia Gutenberg-Richter pentru recurenta cutremurelor este :

- numarul mediu de evenimente intr-un an avand magnitudinea egala sau mai mare decat M a, b - coeficienti proveniti din relatiile de regresie pe baza de date seismice inregistrate

Intervalul mediu de recurenta (in ani) al unui cutremur de magnitudine egala sau mai mare decat , este inversul ratei medii de recurenta : ( )

) Pentru a satisface propietatile unei repartitii de probabilitate, relatia de recurenta trebuie utilizata intr-un format trunchiat inferior si superior (Cornell) :

( (

) )

- magnitudinea maxima credibila a sursei - magnitudinea minima considerata

Pentru realizarea analizei s-au utilizat datele furnizate de catalogul ROMPLUS sec.
XX . 1

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Tabel 1. Coeficientii relatiilor de regresie pentru sursele seismice ce afecteaza teritoriul Romaniei Durata Sursa seismica Catalog seismic Transilvania 780 -2.393 0.625 Dobrogea 100 5.382 1.986 Shabla 100 -0.467 0.547 Intramoesica 100 3.101 1.419 Fagaras 100 4.579 1.608 Crisana 100 2.951 1.504 Timisoara 100 0.188 0.740 Moldova Noua 100 3.568 1.321 100 8.597 1.663 Vrancea 1000 4.904 1.174

Tabel 2. Magnitudini moment (Mw) ale cutremurelor din diferite surse seismice pentru diferite intervale medii de recurenta Sursa seismica Transilvania Dobrogea Shabla Intramoesica Fagaras Crisana Tmisoara Moldova Noua Vrancea 100 Vrancea 1000 50 ani 2.3 4.9 5.5 4.8 5.3 4.5 5 5.2 7.2 7.6 100 ani 3.3 5.1 6.2 5.2 5.7 4.9 5.2 5.5 7.5 7.8 475 ani 5 5 7 5.6 6.4 5.7 6 5.6 7.9 7.9

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

20.000

VRANCEA-Cat. 100 de ani


log n(>Mw)=33.11-5.376Mw

Numarul cumulativ n(<Mw) ,pe an

2.000

0.200

0.020

0.002 3 3.5 4 4.5 5

Magnitudine,Mw

5.5

6.5

7.5

Figura 1. Relatie intre rata medie anuala ( , pentru sursa Vrancea 100 ani

) si magnitudinea

VRANCEA-Cat. 1000 de ani


2.000

Numarul cumulativ n(<Mw) ,pe an

log n(>Mw)=2.814-0.4038Mw

0.200

0.020

0.002 3 4 4 5 5 6 6 7 7 8 8

Magnitudine,Mw

Figura 2. Relatie intre rata medie anuala ( , pentru sursa Vrancea 1000 ani
3

) si magnitudinea

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

TRANSILVANIA-Cat. 780 de ani


log n(>Mw)=0.0283-0.0052Mw

Numarul cumulativ n(<Mw) ,pe an

0.02

0.002

0.0002 2.2 2.7 3.2 3.7 4.2 4.7 5.2 5.7 6.2

Magnitudine,Mw

Figura 3. Relatie intre rata medie anuala ( , ) si magnitudinea pentru sursa Transilvania 780 ani

DOBROGEA-Cat. 100 de ani


Numarul cumulativ n(<Mw) ,pe an
log n(>Mw)=0.037-0.0082Mw
2

0.2

0.02

0.002 1.5 2 2.5 3

Magnitudine,Mw

3.5

4.5

5.5

Figura 4. Relatie intre rata medie anuala ( , pentru sursa Dobrogea 100 ani
4

) si magnitudinea

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

SHABLA-Cat. 100 de ani


Numarul cumulativ n(<Mw) ,pe an
0.1

log n(>Mw)=0.037-0.0082Mw

0.01

0.001 2.3 2.8 3.3 3.8 4.3

Magnitudine,Mw

4.8

5.3

5.8

6.3

6.8

7.3

Figura 5. Relatie intre rata medie anuala ( , pentru sursa Shabla 100 ani

) si magnitudinea

INTRAMOESICA-Cat. 100 de ani


Numarul cumulativ n(<Mw) ,pe an
1

log n(>Mw)=2.63-0.652Mw

0.1

0.01

0.001 1.6 2.1 2.6 3.1 3.6 4.1 4.6 5.1 5.6

Magnitudine,Mw

Figura 6. Relatie intre rata medie anuala ( , ) si magnitudinea pentru sursa Intramoesica 100 ani
5

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

FAGARAS-Cat. 100 de ani


4

Numarul cumulativ n(<Mw) ,pe an

log n(>Mw)=2.63-0.652Mw

0.4

0.04

0.004

0.0004 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5 5.5 6 6.5 7

Magnitudine,Mw

Figura7. Relatie intre rata medie anuala ( , pentru sursa Fagaras 100 ani

) si magnitudinea

CRISANA-MARAMURES -Cat. 100 de ani


Numarul cumulativ n(<Mw) ,pe an
log n(>Mw)=0.928-0.2226Mw

0.2

0.02 2.2 2.7

Magnitudine,Mw

3.2

3.7

4.2

Figura8. Relatie intre rata medie anuala ( , sursa Crisana 100 ani

) si magnitudinea

pentru

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

BANAT -Cat. 100 de ani


log n(>Mw)=0.928-0.2226Mw

Numarul cumulativ n(<Mw) ,pe an

0.1

0.01

0.001 2.1 2.6 3.1 3.6 4.1 4.6 5.1 5.6 6.1

Magnitudine,Mw

Figura9. Relatie intre rata medie anuala ( , pentru sursa Banat 100 ani

) si magnitudinea

Moldova Noua -Cat. 100 de ani


Numarul cumulativ n(<Mw) ,pe an
log n(>Mw)=3.567-0.802Mw
1

0.1

0.01

0.001 1 2

Magnitudine,Mw

Figura10. Relatie intre rata medie anuala ( , ) si magnitudinea pentru sursa Moldova noua 100 ani
7

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

RELATII DE ATENUARE PENTRU SURSELE SEISMICE CE AFECTEAZA TERITORIUL ROMANIEI


1. Relatia de atenuare pentru sursa Vrancea In cadrul procedurii probabilistice Cornell-Mcguire, pentru evaluarea hazardului seismic, in analiza atenuarii intensitatii cutremurelor Vrancene subcrustale a fost utilizat un model avand urmatorul format :

unde : PGA - valoarea de varf a acceleratiei terenului Mw - magnitudinea moment a cutremurului h - adancimea de focar R - distanta hipocentrala a amplasamentului b0 b1 b2 b3 b4 - coeficienti ce depind de date - variabila aleatoare, avand media zero si abaterea standard = lnPGA Sector BUCURESTI DOBROGEA TOATE DATELE b0 1.685 1.265 3.098 b1 1.181 1.252 1.053 b2 -1.000 -1.000 -1.000 b3 0.002 -0.001 -0.001 b4 -0.005 -0.003 -0.006 lnPGA 0.461 0.411 0.502

Relatia folosita pentru determinarea adancimii de focar functie de magnitudine este urmatoarea :

Mw 7.30 7.70 7.90 7.20 7.50 7.90 7.20 7.50 7.90

IMR 50 100 475 50 100 475 50 100 475

h 120 140 151 116 130 151 116 130 151

R 157 172 181 153 164 181 153 164 181

ag 0.15 0.20 0.23 0.12 0.15 0.21 0.13 0.16 0.19

Tabel 1. Valori de varf pentru acceleratia terenului functie de coeficientii de multi-regresie neliniara folositi in analiza

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE


Mw=7.2 R 120 120 120 121 121 121 121 121 121 121 121 122 124 127 130 135 139 145 150 157 163 170 177 185 192 200 208 217 225 233 242 251 260 269 278 287 296 305 314 323 333 342 351 361 370 380 389 399 408 418 D 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 200 210 220 230 240 250 260 270 280 290 300 310 320 330 340 350 360 370 380 390 400 ag 0.18 0.18 0.18 0.18 0.18 0.18 0.18 0.18 0.18 0.18 0.18 0.17 0.17 0.17 0.17 0.16 0.16 0.15 0.15 0.15 0.14 0.14 0.13 0.13 0.13 0.12 0.12 0.12 0.12 0.11 0.11 0.11 0.11 0.11 0.10 0.10 0.10 0.10 0.10 0.10 0.10 0.10 0.10 0.10 0.09 0.09 0.09 0.09 0.09 0.09 R 140 140 140 140 140 140 140 140 140 141 141 142 143 146 149 153 157 161 167 172 178 185 191 198 205 213 220 228 236 244 253 261 269 278 287 295 304 313 322 331 340 349 359 368 377 386 396 405 414 424 Mw=7.5 D 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 200 210 220 230 240 250 260 270 280 290 300 310 320 330 340 350 360 370 380 390 400 ag 0.23 0.23 0.23 0.23 0.23 0.23 0.23 0.23 0.23 0.23 0.23 0.23 0.22 0.22 0.22 0.22 0.21 0.21 0.20 0.20 0.19 0.19 0.19 0.18 0.18 0.17 0.17 0.17 0.16 0.16 0.16 0.16 0.15 0.15 0.15 0.15 0.15 0.14 0.14 0.14 0.14 0.14 0.14 0.14 0.14 0.14 0.14 0.13 0.13 0.13 R 151 151 151 151 151 151 151 151 151 151 151 152 154 156 159 162 166 171 176 181 187 193 199 206 213 220 227 235 243 251 259 267 275 283 292 301 309 318 327 336 345 354 363 372 381 390 400 409 418 427 Mw=7.9 D 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 200 210 220 230 240 250 260 270 280 290 300 310 320 330 340 350 360 370 380 390 400 ag 0.26 0.26 0.26 0.26 0.26 0.26 0.26 0.26 0.26 0.26 0.26 0.26 0.26 0.25 0.25 0.25 0.24 0.24 0.24 0.23 0.23 0.22 0.22 0.21 0.21 0.21 0.20 0.20 0.19 0.19 0.19 0.19 0.18 0.18 0.18 0.18 0.17 0.17 0.17 0.17 0.17 0.17 0.17 0.16 0.16 0.16 0.16 0.16 0.16 0.16

Tabel 2. Valori de varf pentru acceleratia terenului functie de adancimea de focar si distanta epicentrala folosind coeficientii de multi-regresie pentru sectorul Bucuresti 2

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

0.30

Mw=7.2 Mw=7.5 0.20 Mw=7.9

PGA, g
0.10 0.00 0 50 100 150 200 250 300 350 400

Distanta epicentrala () , km

Figura 1. Relatia acceleratie de varf a terenului - distanta epicentrala pentru sursa subcrustala Vrancea

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

2. Relatia de atenuare pentru surse de suprafata ce afecteaza Romania

Pentru determinarea valorii de varf a acceleratiei terenului s-a folosit relatia de atenuare Ambraseys N.N., Bommer J.J EESD, vol 20, pp. 1179-1200 (1992) :

( )

Ms - magnitudinea undelor de suprafata r - distanta hipocentrala P - variabila aleatoare

PGA componenta orizontala - valori mediane


0.30

0.25

0.20

0.15

Ms=4 Ms=4.5 Ms=5 Ms=5.5 Ms=6

PGA, g

0.10

0.05

0.00 0 10 20 30 40 50

Distanta epicentrala () , km Figura 2. Relatia acceleratie de varf a terenului - distanta epicentrala pentru surse de suprafata

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

PGA componenta orizontala - valori mediane


0.30

0.25

0.20

Ms=6-crustal Mw=7.5 Vrancea

PGA, g

0.15

0.10

0.05

0.00 0 100 200 300 400

Distanta epicentrala () , km Figura 3. Comparatie relatie de atenuare pentru PGA - distanta epicentrala sursa crustala (Ms=6) si sursa Vrancea (Mw=7.5)

PGA componenta orizontala - valori mediane


0.35 0.30 0.25 0.20

Ms=6-crustal Mw=7.5-Vrancea

PGA, g

h=10km
0.15 0.10 0.05 0.00 1 10

h=100km

100

1000

Distanta epicentrala () , km

Figura 4. Comparatie relatie de atenuare pentru PGA - distanta epicentrala sursa crustala(Ms=6) si sursa Vrancea (Mw=7.5) 5

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

CERCETAREA TERENULUI DE FUNDARE

Necesitatea efectuarii unei analize seismice complexe impune utilizarea parametrilor dinamici ai terenului. Evaluarea raspunsului terenului la actiunea diferitilor factori externi si studiile de interactiune teren-structura folosesc caracteristicile dinamice ale terenului. Deasemenea, propietatilor dinamice ale terenului pot explice de ce terenul de fundare cedeaza in timpul unei actiuni de tip dinamic (seism, trafic, etc.) Miscarea seismica la nivelul rocii de baza poate fi drastic modificata in continutul de frecvente si in amplitudine atunci cand undele seismice sunt transmise prin depozite aluvionare.

Caracterizarea conditiilor locale de teren cu ajutorul investigatiilor in situ pentru identificarea geologiei superficiale si a valorilor parametrilor dinamice sunt elemente esentiale in proiectarea seismica a constructiilor si in sistematizarea planurilor de urbanism. Neliniaritatea caracteristicilor de deformabilitate dinamice este importanta in analiza raspunsului seismic. Propietatile cele mai importante in analiza dinamica sunt rigiditatea, amortizarea si greutate specifica. Acestea intra direct in estimarea raspunsului dinamic. In plus, localizarea nivelului apei subterane, gradul de saturatie si granulozitatea pot fi importante daca fenomenul de lichefiere este o potentiala problema. Propietatile terenului utilizate in analiza dinamica pot fi masurate in laborator sau in situ. Parametrii dinamice care caracterizeaza terenul sunt : G - modulul dinamic de forfecare (pentru deformatii specifice de forfecare mai mici <105) E - modul de elasticitate - coeficientul lui Poisson - greutatea specifica D - factorul de amortizarea interna forfecare (pentru deformatii specifice de forfecare mai mici <105) Curbele G- si D- se utilizeaza pentru a considera comportarea neliniara a terenului, manifestata prin reducerea modulului dinamic G si cresterea fractiunii de amortizare D corespunzatoare nivelului de deformatii indus de actiunea seismica in teren. Coeficientul lui Poisson impreuna cu modulul de forfecare definesc modulul de elasticitate(Young) conform teoriei elasticitatii. Pentru terenului saturate comportarea apei va fi luata in considerare in evaluarea modulului de elasticitate si in selectarea valorii coeficientului lui Poisson.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Cu ajutorul valori si masurate in situ se poate determina variatia parametrilor elastici a straturilor de teren ( ) cu adancimea. Astfel se pot aprecia cat mai exact propietatile fizico-mecanice ale pamanturilor din amplasamentul supus investigatiilor, atat in suprafata cat si in adancime. Intrucat investigatiile geofizice determina valorile pentru , , se pot folosi urmatoarele relatii pentru determinarea celorlalte caracteristici :

Investigatii in teren. Penetrarea dinamica a terenului(Standard Penetration Test)

Echipamentul SPT a fost realizat pentru testarea rezistentei pamanturilor la penetrare dinamica standard. Echipamentul SPT a fost proiectat in conformitate cu normele europene in vigoare si are urmatoarele caracteristici tehnice : greutatea totala a echipamentului : 115 kg masa berbec metalic : 63.5 kg inaltimea de cadere : 763 mm dimensiunea prajinilor de foraj : 50 x 1500 prelevator de probe (tub carotier), lungimea maxima a probelor prelevate fiind de 559 mm

Rezultatele testelor SPT pot fi utilizate pentru stabilirea stratigrafiei amplasamentului, inclusiv a grosimii stratelor, pentru evaluarea conditiilor geologice si hidrogeologice, a densitatii relative a nisipurilor, a caracteristicilor de rezistenta si rigiditatea a pamanturilor. Rezultatele masuratorilor obtinute sunt cuatificate intr-o valoare denumite . In functie de se stabileste starea de indesare a pamanturilor necoezive si starea de consistenta a a pamanturilor coezive dar si toate caracteristicile geomecanice/dinamice ale straturilor de pamant investigate.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Corectia masuratorilor de SPT Metoda recomandata in literatura internationala

unde : - valoarea masurata - factor de corectie de adancime - facor de corectie a energiei provocata de echipament - factor de corectie a diametrului gaurii - factor de corectie a lungimii tijelor - factor de corectie functie de tipul samplerului

Elemente ce influenteaza valorile masuratorilor de tip SPT Presiunea de supraincarcare Modul de aplicare a energiei

Tip echipament

Factori de corectie

Domeniul valorilor admise ( ) 1.17 1.00 1.60

"Safety Hammer " "Donnut Hammer" "Automatic Trip Hammer" 115 mm 150 mm 200 mm 3 4m 4 6m 6 10 m 10 30 m > 30 m Tub carotier standard Tub carotier fara garnitura 65

0.60 0.45 0.90

Diametrul gaurii de foraj in care se efectueaza masuratorile Lungimea prajinilor de foraj folosite la efectuarea masuratilor de SPT Modul de recoltare a probelor din tubul carotier de tip SPT

1.0 1.05 1.15 0.75 0.85 0.95 1.00 >1.00 1.0 1.2

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Standard penetration test Presiune Nr.de lovituri Nr.lovituri a apei Efort corectat Energia Nr.de Nr.de lovitorui corectat pentru (NSPT) ajustat din pori unitar CN=98/sv eliberata o energie eliberata de 60% si pentru energia pentru 30 cm lovituri(NSPT) la vertical Top Bottom Center N-value C C C C un effort unitar vertical echipam E B R S eliberata de de penetrare a obtinute dupa CN depth depth depth (NSPT) adanc.tes efectiv normalizat (100kPa) (N1)60 terenului ent Er echip.(60%) toate corectiile tului s'v (kPA) N60 (N1)60 u(kPa) 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 3.45 5.45 7.45 9.45 11.45 13.45 15.45 17.45 19.45 21.45 23.45 25.45 27.45 29.45 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 3 7 14 13 19 32 29 12 23 34 42 26 29 31 0 4.91 24.53 44.15 63.77 83.39 103.01 122.63 142.25 161.87 181.49 201.11 220.73 240.35 61.3 79.3 97.3 115.3 133.3 151.3 169.3 187.3 205.3 223.3 243.3 265.3 289.3 295.3 1.265 1.112 1.004 0.922 0.857 0.805 0.761 0.723 0.691 0.662 0.635 0.608 0.582 0.576 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0.85 1 1 0.95 1 1 0.95 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 3.8 7.8 14.1 12.0 16.3 25.8 22.1 8.7 15.9 22.5 26.7 15.8 16.9 17.9 3.8 7.8 14.1 12.0 16.3 25.8 22.1 8.7 15.9 22.5 26.7 15.8 16.9 17.9 3.2 7.4 13.4 12.0 16.3 25.8 22.1 8.7 15.9 22.5 26.7 15.8 16.9 17.9 3.2 7.4 13.4 12.0 16.3 25.8 22.1 8.7 15.9 22.5 26.7 15.8 16.9 17.9

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

NSPT
0 0 10 20 30 40 50

3.2 5

3 CORECTAT 7.4 7 13.4 12.0 14 13 16.3 19 25.8 32 29 NECORECTAT

10

Adancime

15

22.1 8.7 12 15.9 23 22.5 26.7

20 34 42 26 29 31

25

15.8 16.9 17.9

30