Advertising Industria publicitatii contemporane a pornit de la premisa ca vnzrile unui produs ar creste daca produsul ar putea fi legat de stilul

de via i de tendinele social-importante i valorile actuale. folosind atat tehnici verbale cat si non-verbale, pentru a construi mesaje persuasive, publicitatea a devint o catgorie integrata a culturii moderne cu scopul de a influena atitudinile i stilurile de via. Studiul semiotic de publicitate a devenit unul extrem de popular.accentul de baz de astfel de studiu este vizualizrea publicitii ca o conceptie de creare de semne. Termenul publicitate deriva din verbul Latin medieval advertere= sa directionezi atentia cuiva catre ceva. Termenul cuprinde orice forma de anunt public care are scopul de a promova vanzarea unor produse sau servicii sau de a raspandi message sociale sau plitice. Publicitatea nu trebuie confundata nici cu propaganda nici cu relatiile publice In secolul 20 publicitatea a evoluat ca o strategie de persuasiune sociala care influenteaza modul in care oamenii vad un anumit produs sau serviciu de-a lungul secolului a devenit un discurs privilegiat care inlocuieste mai multe forme de discurs: retorici politice, proverbe, maxime, predici Roland barthes a folosit termenul neornania sa sublinieza in mare consecintele sociale intr o societate comerciala informata de mesajele publicitare. El considera ca de obiecte si produse noi nut e poti plictisi niciodata. Publicitatea se incadreaza in trei categorii: 1- publicitatea pentru consumatori- se ocupa cu promovarea anumitor produse

2- publicitatea comertului- se face un pitch pentru anumiti profesionisti

prin metode media potrivite 3- publicitatea social-politica- este folosita de catre politicieni pentru a se promova pe ei insisi Publicitatea este conectata cu marketingul. Agentiile de marketing si publicitate elaboreaza un studio foarte scump si de lunga durata prin care determina potentialul de acceptare a unor produse sau servicii inainte ca ele sa fie promovate, pentru a se evita pierderea miilor de dolari investiti. Istoria publicitatii: Publicitatea a fost folosita inca din anii 300 I.H. de catre babilonieni. Ei au utilizat publicitatea prin intermediul semnelor pe care le puneau deasupra usilor magazinelor. Deoarece multi oameni nu stiau sa citeasca ei au utilizat simboluri vizuale usor de recunoscut sculptate in piatra lut sau lemn. La fel au procedat si grecii si romanii. In secolul 15, o data cu aparitia inventiei de imprimare, au fost facute afise, postere, fluturasi. Utilizarea din ce in ce mai fregventa si evolutia publicitatii din secolul 19 au dus la aparitia agentiilor de publicitate. In anul 1900 deja agentiile incepeau sa isi assume responsabilitatea pentru campanii publicitare. In 1920, astfel de agenii au devenit ntreprinderi mari de afaceri,care dezvoltau in mod constant de noi tehnici i metode prin care sa poata influenta consumatorii. Acesta a fost momentul convingere n care prin publicitatea a ajuns s fie perceputa n primul rnd ca un instrument de directori de companii. Publicitatea s-a dezvoltat in orice caz cu ajutorul mass-mediei care a evoluat din ce in ce mai mult: radio, televizor, internet. Puterea publicitatii este datorata celor doua tehnici: pozitionarea si crearea imaginii. Poziionarea este plasarea anumitor produse catre publicul

tinta. Ex: berea Budwiser este destinata barbatilor iar parfumurile Chanel sunt destinate atat femeilor cat si barbatilor. Crearea unei imagini a unui produs reprezinta construirea unei personalitati a acestuia: nume, ambalaj, logo, pret, prezentarea de ansamblu. Publicitatea se adapteaza si depinde de la cultura la cultura: in unele tari este interzisa reclama la hartie igienica si la produsele sanitare. De asemenea in unele tari este interzisa utilizarea imaginii femeii pentru a atrage. Numele brandurilor: Pentru a crea personalitatea unui produs, trebuie sa fie construit un system de semnificatii. Pentru asta este nevoie mai intai de un nume al brandului, apoi de formarea unui symbol visual- logo. Astfel, produsul avand un nume asemenea unei personae poate fi recunoscut foarte usor. Astfel consumatorul poate avea in minte un brand in momentul in care isi doreste un aprodus dintr-o gama foarte larga. Numele genereaza un system propriu de semnificatii pentru produs. Spre exemplu: imaginea unui personaj ficitv care se asociaza brandului : mr clean of a strong toiler, nume care spun ce face produsul: close-up toothpaste, nume care sunt concepute ca hyperbole care accentueaza superioritatea brandului: ultralite, maxifresh Numele brandului face mult mai mult decat sa identifice un produs sunt concepute pentru a contrui un system de semnificatii pentru produs. la un nivel de informare practic, numirea produsului are si o functie denotative: permite consumatorului sa identifice ce produs isi doreste sa cumpere sau nu. La nivelul conotativ, numirea unui produs genereaza si imagini care depasesc simpla identificare a produsului. De ex: pantofii Armani

numele brandurilor iconice sunt foarte bune pentru ca sunt memorabile