Sunteți pe pagina 1din 6

Fluxurile

1.fluxurile de energie a)intrari-forta de munca,in special provenind din unitatile administrative apropiate(Salcele, Feldioara, Zarnesti etc) 2.fluxurile de masa a)intrari - materie prima folosita in industrie->industria lemnului ->industria alimentara(produse agricole) ->industria farmaceutica ->industria textila(in, canepa, bumbac, vascoza etc) ->industria materialelor de constructie(nisip, argila, calcar, caramida, ciment etc) ->agricultura(ingrasaminte, fertilizatori, furaje animale, seminte etc) ->industria energetica(petrol, carbuni, gaze naturale) -populatie->persoane care se deplaseaza temporar sau definitiv in scop educational(studenti,elevi, profesori etc) -serviciile de agrement genereaza intrari de turisti(muzee, cluburi si baruri, bazine de inot, centre de echitatie, partiile de schi etc) b)iesiri produse finite(produse alimentare, textile, produse rezultate in urma prelucrarii lemnuluimobila, hartie, produse folosite in domeniul constructiilor) -populatie-studentii -populatia care emigreaza in alte orase sau in afara granitelor ca forta de munca in zona receptoare; conform datelor statistice ale recensamantului din 2011, peste 40.000 de locuitori ai municipiului Brasov au migrat din 2002 pana in prezent, orasul aflandu-se pe locul 2 dupa Bucuresti la numarul iesirilor populatiei(numarul locuitorilor a scauzt cu 19,9% de la ultimul recensamant)

3.fluxurile de informatii -mass-media mijloacele mass-media pot constitui atat intrari cat si iesiri ->publicatii realizate in Brasov si distribuite in toata tara(Dacia Jurnal Brasov, Buna ziua, Brasov, Casa si Biroul) ->ziare si reviste distribuite la nivel national ce constituie intrari in acest domeniu(Adevaru, Cancan, Click , Jurnalul National ->radiouri(ProFm Brasov, Radio Brasov) ->festivalurile, simpozioanele, concertele, targurile, expozitiile au ca urmare intrari de populatie, turistii deplasandu-se in orasul Brasov pe perioada evenimentelor (Cerbul de Aur, Turneul Tenis Future Brasov, Festivalul International al Muzicii de Camera)

->telefonie fixa si mobile ->internetul poate reprezenta, de asemenea atat iesiri, cat si intrari ale fluxurilor informationale 4.fluxurile de investitii Investitiile straine reprezinta intrari de capital semnificative, avand in vedere ca Brasovul este unul din primele 6 orase romanesti atractive pentru investitori. In primele noua luni ale anului trecut, la Brasov s-au inmatriculat 107 societati comerciale cu participare straina. Conform datelor, cele mai multe investitii provin din Germania, dare le au si origine franceza, spaniola etc. De exemplu, compania franceza Hutchinson, producatoare de componente din cauciuc, a finalizat la inceputul acestui an o investitie de 4 milioane de euro in extinderea suprafetei de productie pe care o detine Brasovul. Dou dintre cele mai importante firme coreene n domeniul construciilor i a producerii de energie electric i termic doresc s investeasc 150 de milioane de euro ntr-o central termic de cogenerare, la Braov.(10.05.2012) Odata cu intrarea in U.E., Brasovul s-a aflat in topul primitorilor de fonduri europene pentru dezvoltare. Au fost contractate 90 de proiecte n valoare de 382 de milioane de lei, urmnd s fie contractate nc 14 proiecte n valoare de 170 de milioane de lei care se afl n evaluare, iar alte 23 de proiecte n valoare de 300 de milioane de lei vor intra n evaluare n urmtoarea perioad(Cristian Petrescu). Cateva dintre proiectele realizate din fondurile europene sunt : Dublarea Pasajului Fartec(in valoare de 23.523.995 de lei, Siguranta in scoli in Zona Metropolitana, Reabilitare cldire cu destinaie de locuine sociale In ceea ce priveste cifra de afaceri, orasul Brasov se afla pe primul loc in topul localitatilor judetului Brasov, cu o cifra de afaceri de30,9 miliarde de lei, detinand 70% din totalul judetului.

Analiza Swot

Puncte tari -data fiind asezarea geografica a popului de crestere Brasov, relieful este sufficient de variat, permitand atat dezvoltarea turismului montan, dar si activitati economice si de agricultura -solurile dinzone sunt favorabile culturilor de cereal si cartofi -reteaua hidrografica la nivelul polului de crestere Brasov este bine reprezentata -zona forestiera intinsa din polul de crestere ajuta la mentinerea poluarii la un nivel aceptabil pentru calitatea vietii -sursele de apa sunt suficiente pentru asigurarea necesarului de apa potabila, dar si a apei pentr activitati industrial -existenta unui operator regional de apa, care va asigura servicii de apa si canalizare pentru toate comunitatile din interiorul polului de crestere -toate localitatile beneficiaza de servicii de salubritate -monitorizarea si evaluarea permanenta a factorilor de mediu din arealul polului de crestere Puncte slabe -in arealul polului de crestere exista agenti economici care genereaza poluarea aerului -poluarea fonica ridica de-a lungul arterelor cu circulatie rutiera intesa din interiorul polului de crestere -spatii verzi insuficiente pentru asigurarea unui nivel ridicat al calitatii vietii -exista suprafete de teren cu contaminare istorica datorate activitatilor industrial derulate in perioada comunista -existenta unor depozite de deseuri neconforme pe teritoriul polului de crestere care trebuie inchise -fragmentarea habitatelor din cauza dezvoltarii infrastructurii provoaca animalele sa intre in habitatul omului(ex. Ursii gunoieri din habitatul Racadau) Oportunitati -prezenta fabricii de ciment de la Hoghy care poate prelua deseuri pentru incinerare -existenta fondurilor disponibile pentru investitiile de mediu -dezvoltarea infrastructurii de cercetare in domeniul energilor regenerabile -flora si fauna variate permit dezvoltarea unor activitati de turism ecologic -dezvoltarea, in parteneriat, a unui centru de monitorizare a tuturor factorilor cu impact asupra calitatii vietii, inclusive a factorilor de mediu la nivelul polului de crestere Brasov Riscuri -dezvoltarea economica poate genera problem de contaminare a solurilor, de poluare a atmosferei sau a apelor, de poluare fonica si/sau vibratii -dezvoltarea urbanistica poate duce la diminuarea spatiilor verzi, dar si la ocuparea suprafetelor destinate inelului verde al polului de crestere

-dezvoltarea activitatilor d turism poate afecta spatiile protejate si rezervatiile natural -cresterea decalajului intre centrele urbane si comunitatile rurale din interiorul polului in ceea ce priveste investitiile de mediu Datorita pozitiei geografice, orasul Brasov are un climat montan, cu o temperatura medie anuala de 7 grade Celsius, iar precipitatiile medii anuale au valori cuprinse intre 600 si 700 mm/an; vanturile au directii predominante dinspre vest si nord-vest. Clima, alaturi de relief si altitudine si hidrografie, influenteaza intregul cadru natural: -fauna este foarte variata, intalnindu-se chiar unele relicte glaciare, rcosisteme xerofite(pe Dealul Tampa sau Dealul Cetatii; apele, specific zonei montane, sunt populate de numeroase specii de pesti(pastrav, lipan, mreana), iar n sistemele cu exces de umezeala, ca si n paduri, abund specii de amfibieni, reptile,
psri (orecarul comun, orecarul ncaltat, barza alb, barza neagr, vnturei, herei, potrnichi, acvile, cocoul de munte, prundriul de piatr) i mamifere (capra neagr, ursul, cpriorul, mistreul, rsul, etc).

Sistem Natural

Factorul principal care influenteaza intregul cadru natural este pozitia geografica. Datorita situarii la scara continental, Brasovul are o clima temperat-continentala si un climat montan si de depresiune. Tot pozitia geografica determina si relieful, orasul fiind situate intr-o depresiune intramontana. La randul lui, relieful influenteaza clima; fiind incadrat de culmi muntoase, orasul este ferit de vanturile montane puternice. Altitudinea medie de 625 m este una din cauzele pentru care temperature medie anuala este mai scazuta decat in alte zone ale tarii(7-8 grade Celsius). In acelasi timp, atat relieful, cat si clima influenteaza la randul lor fauna care este una foarte bogata datorita numeroaselor biotopuri intalnite;spre exemplu, in padurile aflate in imprejurimi, se pot intalni ursi, lupi sau vulpi, iar datorita situarii intr-o zona de munte, apele sunt populate de diferite specii de pesti(pastravi, lipan, mreana). Fauna nu este singura influentata direct de catre relief si clima;specific altitudinii de 400-1000 m, aici predomina padurile de foioase(stejar, gorun, fag), intalnite pe muntele Tampa, iar pe versantii insoriti se pastreaza specii dee stepa si silvostepa. Solul este cel de-al treilea element al sistemului natural influentat de catre relief si clima: solurile brune, brune-galbui si podzolice sunt specifice zonelor depresionare,iar vegetatia de padure contribuie la fixarea mecanica a solului. Pe de alta parte, apele(raul Schei, Timis, Valea Racadau, Valea Plopilor etc) determina o eroziune a solului. La randul lor, apele sunt influentate de clima, nivelul ridicat al acestora, datorandu-se, intr-o anumita masura, cantitatii mari de precipitate medii anuale