Sunteți pe pagina 1din 57

CURS I - Intoducere

UNIUNEA EUROPEANA nsemnele Uniunii Europene Simbolurile Uniunii Europene sunt specificate n proiectul de constituie al UE, n Partea IV, Dispoziii Generale i Finale, articolul 1. Majoritatea acestor simboluri au fost create de Consiliul Europei ntre anii 1950 - 1960 fiind adoptate de Uniunea European. Galerie de imagini Insemnele uniunii europene Drapelul European Drapelul European cercul celor 12 stele aurii pe fond albastru. Aceast emblem a fost adoptat n 1955 de ctre Comitetul Minitrilor n urma propunerii Adunrii Parlamentare. Prin dispoziia acestora, cele 12 stele simbolizeaz unitatea popoarelor Europei. Numrul lor este invariabil, dousprezece fiind simbolul perfeciunii i plenitudinii. Imnul european Imnul european - n ianuarie 1972, Comitetul Minitrilor al Consiliului Europei a adoptat un imn european: aranjamentul muzical fr text realizat de Herbert von Karajan, al preludiului la Oda bucuriei din Simfonia a 9-a de Beethoven. Imnul este interpretat cu prilejul ceremoniilor europene Ziua Europei Ziua Europei n amintirea declaraiei ministrului francez de externe Robert Schuman care, la 9 mai 1950, n prezena presei internaionale, cerea Franei i Germaniei s cedeze unui organism supranaional european dreptul de gestionare a industriei crbunelui i oelului, aceast dat a fost aleas pentru a marca Ziua Europei. Decizia a fost luat la summit-ul european de la Milano din 1985. Deviza Deviza Uniunea Europeana si-a desemnat n anul 2000 propria deviza: Unitate n diversitate. Pentru alegerea ei s-a organizat un concurs n scolile din UE, la care au participat aproximativ 80.000 de tineri cu vrste cuprinse ntre 10 si 20 de ani. n final, au fost selectionate sapte propuneri, iar Parlamentul European a decis care dintre ele va fi adoptata. Nationalitatea creatorilor devizei cstigatoare a ramas pna n prezent secreta. Limbile oficiale Limbile oficiale Limbi oficiale ale UE sunt toate limbile oficiale ale statelor membre, n prezent acestea fiind n numar de 23. Toate deciziile institutiilor europene sunt traduse n fiecare dintre limbile oficiale. Att pentru ntlnirile la nivel nalt, ct si pentru sesiunile celor mai importante institutii ale Uniunii sunt asigurate servicii de interpretare simultana n fiecare limba, dar cele mai folosite limbi sunt engleza, franceza si germana. Moneda Moneda ncepnd din 2002, Euro este moneda folosita de majoritatea cetatenilor UE prin vointa guvernelor statelor si a populatiei, fapt fara precedent n istoria continentului. n prezent, doar 13 state au ndeplinit criteriile pentru adoptarea monedei unice, formnd asa-numita Zona Euro (Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Slovenia si Spania). Uniunea European Uniunea European este o entitate politic, social i economic, dezvoltat n Europa, ce este compus din 27 state. Este considerat a fi o construcie sui generis, fiind o confederaie. ncepnd cu 1 decembrie 2009, Uniunea European are personalitate juridic internaional Uniunea are 27 membri ase membri fondatori din 1958: Belgia

Frana Germania Italia Luxemburg Olanda Alte 21 state au aderat succesiv: 1973: Danemarca Irlanda Regatul Unit 1981: Grecia 1986: Portugalia Spania 1995: Austria Finlanda Suedia 2004: Cipru Estonia Letonia Lituania Malta Polonia Cehia Slovacia Slovenia Ungaria 2007: Bulgaria Romnia Alte trei ri, Croaia, Republica Macedonia, Turcia (asociat din 1963 i n uniune vamal din 1996) sunt oficial candidate la aderarea la Uniunea European Romnia i Bulgaria au devenit state membre cu drepturi depline la 1 ianuarie 2007. Cele dou state au ndeplinit criteriile de aderare iar Tratatul de aderare a Republicii Bulgare i Romniei, semnat de reprezentanii statelor membre UE i de cei ai Romniei i Bulgariei la Abaia Neumnster din Luxemburg la 25 aprilie 2005, a fost ratificat de parlamentele naionale ale tuturor statelor membre ale UE. Turcia Turcia este un candidat oficial la aderarea la Uniunea European. Ambiiile europene ale Turciei dateaz de la Acordurile de la Ankara din 1963. Turcia a nceput negocieri preliminare la 3 octombrie 2005. Totui, analitii consider ca aceast ar nu va adera mai devreme de 2015, datorit numrului mare de reforme economice i sociale care trebuie ntreprinse. De la acordarea statutului de ar candidat, Turcia a implementat reforme permanente n privina drepturilor omului, a abolit pedeapsa cu moartea, a oferit drepturi culturale minoritii kurde i a avansat n rezolvarea diferendului cipriot. Totui, datorit diferenelor religioase i culturale n relaie cu restul Europei, Turcia se lovete de o opoziie puternic din partea guvernelor conservatoare i religioase ale statelor membre, n special Frana, Germania, Austria, Grecia, Cipru i Slovenia. Croatia

Croatia este un alt stat candidat la aderare. Aderarea ar putea avea loc pn n 2011 [2], dei procesul de aderare a fost ncetinit printre altele de disputa dintre Croaia i Slovenia referitoare la grania dintre cele dou state [3]. La 9 noiembrie 2005, Comisia European a recomandat acordarea statutului de candidat Macedoniei, devenind astfel cea de a treia republic ex-iugoslav care ctig acest statut. n iunie 2010, Islanda a nceput negocierile de aderare la Uniunea European i confom comisarului eupean pentru extindere ar putea adera accelerat n 2011. Trei dintre statele AELS (EFTA), Islanda, Liechtenstein i Norvegia, sunt membre ale Spaiului Economic European (SEE/EEA), statut care le permite acestora participarea n cea mai mare parte a aspectelor pieei unice a EU, fr obligaia de a adera. Elveia Elveia, cel de-al patrulea stat EFTA, a respins participarea n EEA printr-un referendum, dar a stabilit mai multe tratate bilaterale, care au un rol similar. Tratatul de la Lisabona, Pentru a putea adapta instituiile europene la o uniune cu 27 de state, a fost adoptat Tratatul de la Lisabona, intrat n vigoare pe 1 decembrie 2009 Teritoriul i populaia Teritoriul i populaia UE au crescut, printre altele, i dup reunificarea german din 1990, n timp ce nainte fuseser diminuate (mai ales suprafaa) prin retragerea Groenlandei (parte a Danemarcei), n 1985, dup un referendum negativ. Integrarea Romniei n Uniunea European Romnia a fost prima ar din Europa Central i de Est care a avut relaii oficiale cu Comunitatea European. n 1974, o nelegere a inclus Romnia n Sistem Generalizat de Preferine al Comunitii iar un acord asupra produselor industriale a fost semnat n 1980. Romania a fost prima tara din Europa centrala si de est care a avut relatii oficiale cu Comunitatea Europeana. In 1974, o intelegere a inclus Romania in Sistem Generalizat de Preferinte al Comunitatii iar un acord asupra produselor industriale a fost semnat in 1980. In iulie 1997, Comisia si-a publicat "Opinia asupra solicitarii Romaniei de a deveni membra a Uniunii Europene". In anul urmator, a fost intocmit un "Raport privind progresele Romaniei in procesul de aderare la Uniunea Europeana". inceperea negocierilor de aderare cu Romania In urmatorul raport, publicat in octombrie 1999, Comisia a recomandat inceperea negocierilor de aderare cu Romania (cu conditia imbunatatirii situatiei copiilor institutionalizati si pregatirea unei strategii economice pe termen mediu). Dupa decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999, negocierile de aderare cu Romania au inceput la : 15 februarie 2000. Raportul de tara din 2003 In Raportul de tara din 2003, intocmit de baroana Emma Nicholson, parlamentara europeana in grupul popularilor crestin-democrati, se mentioneaza ca "Finalizarea negocierilor de aderare la sfarsitul lui 2004 si integrarea in 2007 sunt imposibile daca Romania nu rezolva doua probleme structurale endemice: eradicarea coruptiei si punerea in aplicare a reformei". Recomandarile destinate autoritatilor romane privesc: masurile anticoruptie, independenta si functionarea sistemului judiciar, libertatea presei, stoparea abuzurilor politiei. Amendamentul 19 Amendamentul 19 al aceluiasi raport a dat cele mai multe emotii la Bucuresti, deoarece in acesta se propunea initial suspendarea negocierilor cu Romania. "Parlamentul European cere Comisiei o analiza detaliata si o monitorizare permanenta a problemelor mentionate in raport si raportarea acestora catre

parlament. Prin urmare, recomanda Comisiei si Consiliului sa reorienteze strategia de aderare a Romaniei, pentru a indruma aceasta tara catre un stat de drept. (...) Cere Comisiei sa stabileasca de urgenta un plan pentru o monitorizare mai buna si mai eficienta a implementarii acelei parti a legislatiei europene deja adoptate de Romania, in special in ceea ce priveste justitia si afacerile interne", se arata in amendament dezbaterea raportului Dupa dezbaterea din Parlamentul European, raportului i s-a dat castig de cauza, insa s-au realizat cateva schimbari care au moderat tonul acestuia. Romania a reactionat imediat prin realizarea unui plan de actiune pentru anii dinaintea aderarii. Pana la sfarsitul anului si pe parcursul anului 2004, Uniunea Europeana a dat semnale bune in privinta Romaniei iar la summit-ul de la Bruxelles din 2004, primul al uniunii largite, Romania a primit asigurari ca face parte din primul val al extinderii alaturi de Bulgaria si celelalte 10 state care au aderat la 1 mai la Uniune si ca Uniunea Europeana are in vedere integrarea acesteia la 1 ianuarie 2007, conform planului. aderare Romania a incheiat negocierile de aderare in cadrul summitului UE de iarna de la Bruxelles din 18 decembrie 2004. Tratatului de aderare Ceremonia de semnare a Tratatului de aderare a Republicii Bulgaria i Romniei s-a desfurat pe 25 aprilie 2005 laAbaia Neumnster din Luxemburg. Relaiile diplomatice ale Romniei cu Uniunea European Relaiile diplomatice ale Romniei cu Uniunea European dateaz din 1990, urmnd ca n 1991 s fie semnat un Acord de Comer i Cooperare. Acordul european a intrat n funciune n februarie 1995. Prevederile comerciale au fost puse n aplicare ncepnd din 1993 printr-un "Acord Interimar". Romnia a trimis solicitarea de a deveni membru pe22 iunie 1995. Comisia n iulie 1997, Comisia i-a publicat "Opinia asupra solicitrii Romniei de a deveni membr a Uniunii Europene". n anul urmtor, a fost ntocmit un "Raport privind progresele Romniei n procesul de aderare la Uniunea European". n urmtorul raport, publicat n octombrie 1999, Comisia a recomandat nceperea negocierilor de aderare cu Romnia (cu condiia mbuntirii situaiei copiilor instituionalizai i pregtirea unei strategii economice pe termen mediu). Dup decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999, negocierile de aderare cu Romnia au nceput la 15 februarie 2000 Obiectivul Romniei a fost de a obine statutul de membru cu drepturi depline n 2007. La summit-ul de la Salonic (Thessaloniki) din 2004 s-a declarat c Uniunea European sprijin acest obiectiv. decizia Consiliului European Dup decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999, negocierile de aderare cu Romnia au nceput la 15 februarie 2000. Obiectivul Romniei a fost de a obine statutul de membru cu drepturi depline n 2007. La summit-ul de la Salonic (Thessaloniki) din 2004 s-a declarat c Uniunea European sprijin acest obiectiv.dm Politicile europene Politicile europene de dezvoltare a reelelor de transport vor crete presiunea asupra mediului nconjurtor n numeroase regiuni ale uniunii. n rile membre care au aderat dup 2004, problema major const n congestionarea traficului i poluare. Dup recenta extindere, noile state care au aderat ncepnd cu 2004 au adus n plus i problema transportului de zi cu zi a cltorilor. Reeaua polonez de drumuri, n special, se afla n condiii deficitare: la aderarea Poloniei, 4600 de drumuri necesitau lucrri de amenajare i consolidare n conformitate cu standardele i prevederile Uniunii Europene, cu un cost total de aproximativ 17 miliarde de euro. Galileo

Un alt proiect de infrastructur este sistemul de poziionare Galileo, o propunere de navigaie global prin satelit, care urmeaz s fie construit de ctre Uniunea European i a lansat de ctre Agenia Spaial European (ESA), putnd s fie operaional pn n 2010. Proiectul a fost lansat parial pentru a reduce dependena fa de Statele Unite ale Americii (care deine sistemul Global Positioning System), dar, de asemenea, i pentru a oferi o acoperire mai complet la nivel mondial i pentru a permite o precizie mult mai mare, dat fiind vechimea sistemului GPS. Iniiativa a fost ns criticat din cauza costurilor, a ntrzierilor, precum i din cazua lipsei de utilitate, avnd n vedere existena actualului sistem GPS Agricultura Agricultura Pentru anul 2008 este preconizat o producie de 57,6 milioane de tone de porumb, cu aproape 10 milioane de tone peste producia din 2007, cretere datorat extinderii suprafeei cultivate i randamentelor superioare. Energie: UE import n prezent 82% din ei petrol, 57% din sectorul gazelor naturale . Buget The total expenditure of the European Union in 2006 2007 Cele 27 de state membre ale UE a avut un buget aprobat de 120.7 miliarde pentru anul 2007 i 864.3 miliarde pentru perioada 2007-2013, reprezentnd 1,10% i 1,05% din prognoza UE-27 VNB pentru perioadele respective . Prin comparaie, cheltuielile Regatului Unit pentru 2004 au fost estimate la 759 miliarde , iar Frana a fost estimat la 801 miliarde . 2010 n bugetul pe 2010 de 141.5 miliarde, cel mai mare element a cheltuielii unice este de coeziune si competitivitate, cu aproximativ 45% din bugetul total. Urmeaz agricultura cu aproximativ 31% din total, de dezvoltare rural, mediu i pescuit ocup aproximativ 11% reprezint Administraia pentru aproximativ 6%. UE ca partener global i cetenie, libertate, securitate i justiie aduce spate cu aproximativ 6% i, respectiv, 1%. Fora de munc Restricii de lucru impuse cetenilor romni i bulgari Milioane de est-europeni au emigrat n ultimii ani spre Occident, iar aceast situaie a condus la limitarea dezvoltrii economice a rilor lor. Aproximativ 1,5 milioane de persoane au prsit Polonia dup aderarea la UE n 2004, iar Lituania a pierdut 350.000 de persoane, zece la sut din populaie]. Rata omajului n Uniunea European a fost de 7,1% n anul 2007 Demografia Demografia Populaia combinat a celor 27 state UE este de 501 milioane locuitori. UE este pe locul 3 n clasamentul mondial al populaiei (estimat 2010), [24] la 501,259,840 de oameni estimat s triasc n UE n 2008. Aceasta este, UE are mai mult de 194,407,460 de locuitori Statele Unite ale Americii (urmatorul pe lista). Sporul natural Sporul natural Dei populaia UE este a treia ca marime din lume, dupa China i India care n 2003 a contribuit cu mai puin de 2% la cretere populaiei la nivel mondial care a crescut cu 75 milioane. n majoritatea rilor din sudul Europei a fost o trecere de la o situaie ridicata de natalitate i ratele de deces mai mici la natere i ratele de deces, dei acest fenomen a aprut decenii mai trziu dect n alte ri europene mai dezvoltate. populaia Uniunii nainte de extinderea din 2004, populaia Uniunii a crescut la o rat anual de 0,23% (2,3 mii), datorit n principal o cretere a populaiei imigrante suplimentare a cror echilibru n 2000 a fost de 735 de mii de oameni, n timp ce creterea natural a populaiei n decursul aceluiai an a fost 372 de mii de locuitori. rata natalitii

Asupra ratei de cretere a populaiei naturale trebuie s se constate c rata natalitii din aproape toate rile UE este n cretere, cu excepia Germaniei, Italia Grecia i Suedia. Cele mai ridicate rate ale natalitii observate n Irlanda (14,8 nateri la mia de locuitori), Frana (12.9) i Olanda (12,5). La cellalt capt apar Germania (8.8) i Grecia (9.0). Imigraia Imigraia este responsabil pentru mai mult de trei sferturi din creterea economic total a numrului de persoane n UE. Germania i Spania sunt principalul responsabil pentru aceast cretere n termeni absolui, cu aproximativ 230 000 de imigrani net fiecare (cont combinate pentru 44% din total). cea mai mare cretere Dar, n termeni procentuali, cea mai mare cretere au loc n Luxemburg i Portugalia (ambele cu 6,7 imigrani la 1000 locuitori), urmat de Spania (5.6) i Irlanda (5,1 .) Cu toate c migraia net n continuare pozitiv, rate mai mici sunt date n Frana, Belgia, Olanda i Regatul Unit. Media UE este de 3 migrani la 1000 de locuitori. Sperana de via Sperana de via Uniunea European au, de asemenea, populaia lumii a treia, sperana de via este cea mai mare din lume, cu 78.1 ani de via, i IDU mai mare dect puterile emergente i Statele Unite ale Americii. n acest context, populaia UE, printr-un proces semnificativ inegale ntre regiuni. Pe de o parte ri, cum ar fi Germania, n cazul n care de mai muli ani, populaia mbtrnete exponenial, datorit numrului n scdere de nateri i creterea constant a speranei de via. Mai mult dect att Frana este singurul stat mare (n termeni de numr de locuitori este n cauz) de toate Uniunii a reuit s menin o rat a natalitii suficient. n aceast baz, situaia francez adaug un imigrare medie mare i ratele sczute emigrare. Imigraia Imigraia n anul 2008, Frana, Marea Britanie i Germania au acordat, n aceast ordine, cel mai mare numr de cetenii, n special imigranilor africani - 137.000, 129.000 i, respectiv, 90.000 Uniunea Europeana Uniunea Europeana reprezinta un proiect de integrare europeana creat de mai multe state occidentale, cu scopul de a ntari legaturile economice, sociale si politice dintre statele participante n vederea realizarii unei uniuni din ce n ce mai strnse ntre popoarele europene. Fondata pe principiile libertatii, democratiei, drepturilor omului, libertatilor fundamentale si statului de drept, precum si respectnd identitatea nationala a statelor membre. Uniunea ncearca sa ofere cetatenilor sai un spatiu de libertate, securitate si justitie fara frontiere interne, unde sa functioneze o piata libera care sa permita n acelasi timp un grad ridicat de protectie sociala. Succesul fara precedent de care s-a bucurat, precum si faptul ca a devenit cea mai mare piata si cel mai important actor comercial din lume, i confera n prezent un statut privilegiat pe scena relatiilor internationale, politicile si institutiile sale constituind un model pentru multe alte state si organizatii. CADRU INSTITUTIONAL Documente constitutive: tratatele fondatoare n vigoare, acte derivate si jurisprudenta. Drept de vot:sufragiu universal, 18 ani. Executiv. Presedintele Comisiei Europene: desemnat de guvernele statelor membre pentru un mandat de 5 ani. Comisia Europeana: 27 de membri propusi de Presedintele Comisiei, validati de Parlamentul European pentru un mandat de 5 ani. Consiliul European: de doua ori pe an si, n unele situatii exceptionale, sefii de stat si de guvern se reunesc sub forma unui Consiliu European care orienteaza politicile generale ale Uniunii. Legislativ . Consiliul Uniunii Europene: 27 de membri reprezentanti ai statelor membre, cu 345 de voturi distribuite aproximativ proportional, n functie de marimea populatiei. Parlamentul European: 785 de membri, locuri distribuite aproximativ proportional, n functie de marimea populatiei statelor membre, vot universal direct, mandat de 5 ani. Juridic. Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene: 27 de judecatori, mandat de 6 ani. ECONOMIE

ECONOMIE (2006) PIB (rata de crestere): 2,4%. PIB/locuitor (media statelor membre): 26.900$. Structura PIB: agricultura 2,2%, industrie 28,3%, servicii 69,4%. Forta de munca: 215 milioane de persoane. Ocuparea fortei de munca: agricultura 4,5%, industrie 27,4%, servicii 66,9%, 0,2% altele. Rata somajului: 9,5%. Exporturi (produse principale): vehicule, masini si echipament electric si aeronautic, mase plastice, produse chimice si farmaceutice, combustibil, otel, metale neferoase, celuloza si produse din hrtie, textile, produse lactate, preparate din carne si peste, bauturi alcoolice . Exporturi (principalii parteneri): SUA 22,9%, Elvetia 6,9%, China 4,1%, Japonia 4%. Importuri (produse principale): masini si echipamente de transport si aeronautic, mase plastice, petrol, produse chimice, textile, mbracaminte, produse alimentare. Importuri (principalii parteneri): SUA 15,1%, China 9,7%, Japonia 6,7%, Elvetia 5,6%. TRANSPORT SI COMUNICATII (2006) Cai ferate: 222.293 km. Cai rutiere: 4.634.810 km. Retea navigabila: 53.512 km. Porturi: peste 25 de mari porturi. Aeroporturi: 3.130. Heliporturi: 94 Posturi de radio: peste 15.000 de posturi nationale si un post european (Euroradio). Canale de televiziune: aproape 3.000, un post european (Eurovision) si un post exclusiv de stiri europene (EuroNews). Utilizatori Internet: peste 200 de milioane. Institutii Sub prevederile articolului 7 al Tratatului de instituire a Comunitatii Europene, revizuit ulterior prin tratatele integrarii europene, principalele institutii comunitare sunt: Parlamentul European Parlamentul European reprezinta cetatenii Uniunii Europene, si care este ales prin vot direct de catre acestia Parlamentul European este unul din organele Comunitatilor Europene. Incepand cu anul 1979 este ales direct, o data la 5 ani, prin alegeri generale, libere si secrete. In perioada 1952-1976 membrii Parlamentului European erau numiti de catre parlamentele statelor membre. Parlamentul European este reprezentantul democratic al intereselor celor 450 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene. Parlamentul European are trei sedii: la Strasbourg, Bruxelles si Luxemburg. Structurile politice existente in tarile membre se oglindesc in randul fractiunilor politice de la nivelul Parlamentului European. In acest parlament exista sapte fractiuni si o serie de deputati independenti. Deputatii din Parlamentul European provin din circa 160 de partide politice diferite, in care acestia sunt membri in tarile lor de origine. La data de 20 iulie 2004 a avut loc sedinta constitutiva a celei de-a sasea legislaturi a Parlamentului European, care numara acum 732 de deputati. Parlamentul European este asa-numita camera a reprezentantilor cetatenilor din UE, in timp ce Consiliul Uniunii Europene este organismul reprezentativ al statelor din UE. Regulamentul de functionare al Parlamentului European contine si alte reglementari privind modul sau de organizare. Consiliul Uniunii Europene

Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Ministri), care reprezinta fiecare stat membru Consiliul Uniunii Europene, denumit si Consiliul de Ministri, reprezinta, impreuna cu Parlamentul European, ramura legislativa a Uniunii Europene. Consiliul Uniunii Europene este principalul organ legislativ al Uniunii. Consiliul Uniunii Europene nu este acelasi lucru cu Consiliul Europei, care este o organizatie internationala, complet independenta de UE. nu trebuie sa fie confundat cu Consiliul European, care este o institutie diferita a Uniunii Europene, chiar daca foarte apropiata de aceasta. Consiliul Uniunii Europene isi are ca prim loc de intalnire sediul de la Bruxelles, iar ca al doilea loc, Strasbourg. La 19 noiembrie 2009, corespunzator Tratatului de la Lisabona, a fost desemnat drept primul Presedinte (permanent) al Consiliului Uniunii Europene belgianul Herman Van Rompuy. El a preluat noua pozitie in ziua intrarii in vigoare a Tratatului, la 1 decembrie 2009, pentru o durata de 2 ani si jumatate. Sefia diplomatiei europene (corespunde unui ministru de externe al UE) o detine Catherine Ashton (Marea Britanie). Comisia Europeana Comisia Europeana Comisia Europeana care reprezinta interesele generale ale UE Comisia europeana este organul executiv al Uniunii Europene, avand rolul de a intocmi proiecte de legi si de a monitoriza aplicarea acestora. Comisia este un organ al Comunitatilor Europene, independent de statele membre, avand deci un caracter cu adevarat supranational. Sediul Comisiei: Berlaymont, Bruxelles. Comisarii actioneaza exclusiv la dispozitia Uniunii si nu a tarilor de origine. Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene care se ingrijeste de respectarea legilor europene Curtea de justitie a Comunitatilor Europene, numita pe scurt si Curtea Europeana de Justitie (CEJ) isi are sediul la Luxemburg si este organul juridic al Comunitatilor Europene. In sistemul politic al UE CEJ are rolul puterii juridice; denumirea corecta a CEJ ar fi trebuit sa fie insa Curtile de Justitie ale Comunitatilor Europene, fiindca intre timp au aparut trei instante diferite. Curtea Europeana de Justitie nu trebuie confundata cu Curtea Europeana de Justitie pentru Drepturile Omului cu sediul la Strassburg, care este o institutie a Consiliului Europei. Curtea Europeana de Conturi Curtea Europeana de Conturi Curtea Europeana de Conturi care verifica finantarea activitatilor UE Curtea Europeana de Conturi, instituita in 1997, examineaza legitimitatea si regularitatea intrarilor si iesirilor din Uniunea Europeana si supravegheaza gestiunea financiara sanatoasa a bugetului UE. Curtea de conturi este compusa de un cetatean pentru fiecare stat membru, numit de Consiliul Uniunii Europene cu un mandat de sase ani, care poate fi innoit. Din 1 ianuarie, 2007 Curtea este compusa din 27 de membri; din motive de eficienta, Curtea poate institui sectiuni in interiorul ei, cu un numar redus de membri, pentru a adopta anumite categorii de relatii si pareri. Membrii isi desemneaza presedintele Curtii, care ramane in post timp de trei ani.

CURS II Izvoarele dreptului Uniunii


n literatura de specialitate s-a acordat o mare importan definirii i cIasificrii izvoarelor dreptului Uniunii Europene. Drept urmare, izvoarele dreptului Uniunii sunt definite ca modaliti specifice prin care regulile de necesare n structurile europene devin norme de drept prin acordul de voin al statelor membre. Curtea de Justiie a Uniunii Europene a stabilit o ordonare logic a sistemului izvoarelor dreptului Uniunii n funcie de originea sau baza juridic ce a permis adoptarea lor i relaiile dintre ele. CLASIFICARE Astfel, ntlnim urmtoarea clasificare: -izvoare primare (reprezentate de tratatele institutive i cele modificatoare nsoite de anexele lor, precum i actele de adeziune aferente lrgirii UniuniiEuropene); -izvoare derivate sau secundare (reprezentate de regulamente, directivedecizii, recomandri i avize); - normele de drept care provin din angajamentele externe ale Uniunii Europene (acorduri cu statele tere sau organizaii internaionale, precum i tratate ncheiate de statele membre cu statele tere); - izvoare complementare (regulamentele de ordine intern emise de ins( comunitare; unele acorduri sau declaraiile interinstituionale); . - izvoare nescrise (principiile generale de drept, jurisprudena Curtii de Justiie ). Izvoarele primare ale dreptului Uniunii Dreptul primar al Uniunii Europene include ansamblul normelor juridice con inute n tratatele institutive ale celor trei Comuniti Europene (TC TCEE i TCEEA), nsoite de numeroase anexe i protocoale9, precum i act aderare a noi membri i alte tratate comunitare care au modificat prev tratatelor institutive (Tratatul de fuziune de la Bruxelles, Actul Unic Eur Tratatul de la Maastricht, Tratatul de la Amsterdam, Tratatul de la Nisa, T de la Lisabona). STRUCTUR Tratatele comunitare au o structur aproape identic, care se bazeaz pe categorii de clauze: - preambulul i dispoziiile preliminarii (care conin motivaia crerii fi Comuniti Europene i obiectivele socio-economice a fiecrui tratat n fiind enumerate aciunile ce trebuiesc ntreprinse pentru indeplinirea sco propuse - dispoziii instituionale (care creaz sistemul instituional comuni determin organizarea, funcionarea i competenele instituiilor comunitare)' - dispoziii materiale (care constituie cea mai mare parte a dispo tratatelor, acestea definind regimul economic i social - sau economic i te cazul TCEEA - specific fiecrui tratat n parte); - dispoziii finale (care menioneaz, n fiecare tratat institutiv, modar de angajare a prilor contractante, momentul intrrii n vigoare al tra precum i revizuirea acestora). n sistemul izvoarelor dreptului Uniunii, tratatele institutive au prioritate, acestea impunndu-se tuturor subiectelor de drept comunitar si prevalnd asupra actelor de drept comunitar derivat. Importana deosebit a acestora se reflect i din reglementarea minuioas a procedurilor de revizuire i intrare n vigoare. Astfel, n ceea ce privete revizuirea tratatelor, potrivit art. 48 TUE (versiunea consolidat n urma adoptrii Tratatului de la Lisabona), tratatele pot fi modificate n conformitate cu o procedur de revizuire ordinar, putnd fi modificate, totodat, n conformitate cu unele proceduri de revizuire simplificate. Procedura de revizuire ordinar presupunetransmiterea proiectelor de revizuire a tratatelorlO de ctre guvernul oricrui stat membru, Parlamentul European sau Comisie ctre Consiliu, care le transmite, la rndul su, Consiliului European i le notific parlamentelor naionale. n cazul n care Consiliul European, dup consultarea Parlamentului European i a Comisiei,adopt cu majoritate simpl o decizie favorabil examinrii modificrilor propuse,preedintele Consiliului European convoac o Convenie compus din reprezentani ai parlamentelor naionale, ai efilor de stat sau de guvern ai statelor membre, ai Parlamentului European i ai Comisiei, care are rolul de a analiza proiectele de

revizuire i de a adopta prin consens o recomandare adresat Conferinei reprezentanilor guvernelor statelor membre n vederea adoptrii decomun acord a modificrilor care trebuie aduse tratatelor. Modificrile intr n vigoare dup ce au fost ratificate de toate statele membre n conformitate cu normele lor constituionale. n cazul procedurilor de revizuire simplificate, guvernul oricrui stat membru, Parlamentul European sau Comisia pot prezenta Consiliului European proiecte de revizuire, integral sau parial, a dispoziiilor prii a treia din TFUE, privind politicile i aciunile interne ale Uniunii. Consiliul European poate adopta o decizie de modificare, integral sau parial, a acestor dispoziii, hotrnd n unanimitate, dup consultarea Parlamentului European i a Comisiei, precum i a Bncii Centrale Europene, n cazul unor modificri instituionale n domeniul monetar. Aceast decizie intr n vigoare numai dup aprobarea de ctre statele membre, n conformitate cu normele lor constituionale. Dup cum se observ, intrarea n vigoare a tratatelor nu are loc imediat dup semnarea lor de ctre reprezentanii statelor membre, ci dup ce au fost ratificate de ctre prile contractante n conformitate cu normele lor constituionale i cu condiia ca toate instrumentele de ratificare s fi fost depuse sau, n caz contrar, n prima zi a lunii care urmeaz depunerii instrumentului de ratificare de ctre statul semnatar care ndeplinete ultimul aceast formalitate. Izvoarele derivate ale dreptului Uniunii Aceast categorie a izvoarelor dreptului Uniunii Europene este format din ansamblul actelor emise de instituiile Uniunii,n virtutea competenelor care le au fost conferite i n aplicarea dispoziiilor din tratate. Astfel, dei aceste a o poziie de subordonare ierarhic fa de tratatele pe care le aplic, este de preferat folosirea termenului de "izvoare derivate" dect cel de ,izvoare secundare" deoarece n aceast categorie sunt incluse instrumente care, departe a fi secundare, dau form i substan anumitor politici ale Uniunii Nomenclatura i definiiile legale ale diferitelor categorii de acte comunitare au fost cuprinse iniial n cele trei tratate institutive. Astfel, la art.189 TCE 161 TCEEA i art. 14 TCECO au fost nscrise prevederi similare referitoare principalele categorii de acte ale instituiilor comunitare, articolele meni cuprinznd i o prezentare cu caracter sistematic a efectelor juridice specifice fiecrei categorii de acte. Avnd n vedere evoluia construciei europene, n special dup adoptarea Tratatului de la Lisabona conform cruia Uniunea European s-a sub Comunitii Europene i i-a succedat acesteia, analiza izvoarelor derivate dreptului Uniunii va avea la baz prevederile art. 288 TFUE (fostul art 249 TCE ) potrivit cruia, pentru exercitarea competenelor Uniunii, instituiile adopta regulamente, directive, decizii, recomandri i avize. REGULAMENTUL Conform art. 288 TFUE, regulamentul are aplicabilitate general, obligatoriu n toate elementele sale i este direct aplicabil n orice stat membru De aici rezult c regulamentul are urmtoarele trei caracteristici: aplicabilitate general (conine prevederi generale i impersonale adresndu-se unei categorii abstracte de persoane, fiind un act normativ prin definiie ); - caracter obligatoriu n toate dispoziiile sale, neputnd fi aplicat manier incomplet sau selectiv; - aplicabilitate direct n toate statele membre (se adreseaz direct subiectelor de drept intern, statele membre neputnd adopta msuri naionale care s modifice scopurile sau s adauge prevederilor sale, cu excepia cazurilor cnd insusi regulamentul prevede asta). n conformitate cu art. 297 TFUE, regulamentele trebuie publicate n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), urmnd a intra n vigoare la data prevazuta n textul lor sau, n cazul n care aceasta nu este indicat n mod expres in a douzecea zi de la publicare. DIRECTIVA

10

Ca i regulamentul, directiva are for 'obligatorie pentru statele membre n ceea ce privete rezultatul ce trebuie obinut, las instanelor naionale competenele legate de forma i mijloacele utilizate n acest scop. Din art. 288 TFUE reiese c directiva are urmatoarele trei caracteristici: -are for obligatorie in ceea ce privete rezultatul care trebuie atins (dei nu stabilete forma i mijloacele necesare atingerii unui rezultat, directiva fixeaz anumite termene destinatarilor si pentru atingerea rezultatelor urmrite, iar statele membre au obligaia s comunice Comisiei msurile luate n aplicarea directivei); - statele membre sunt libere s aleag forma i mijloacele necesare implementrii unei directive (acestea trebuie alese ntr-o manier care s asigure funcionarea efectiv a directivei, dispoziiile trebuind s fie aplicate "cu o for constrngtoare incontestabil, cu specificitatea, precizia i claritatea cerute pentru a fi satisfcute exigenele securitii juridice"). - directiva are efect direct (chiar dac nu este direct aplicabil, din moment ce creaz drepturi i obligaii de care resortisanii statelor membre se pot prevala n faa instanelor naionale CJUE a recunoscut efectul direct al directivei ntre statele membre i resortisanii lor). Potrivit art. 297 TFUE, actele fr caracter legislativ adoptate sub form de directive, n cazul n care acestea din urm nu indic destinatarii, se semneaz de preedintele instituiei care le-a adoptat i se public n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acestea intr n vigoare la data prevzut de textul lor sau, n absena acesteia, n a douzecea zi de la data publicrii. Celelalte directive care se adreseaz unui destinatar se notific destinatarilor lor i produc efecte prin aceast notificare. DECIZIA Deciziile nu cuprind reguli generale care s fie valabile erga omnes, ele fiind doar acte administrative individuale prin care este aplicat dreptul comunitar. Potrivit art. 288 TFUE, decizia este obligatorie n toate elementele sale, iar n cazul n care se indic destinatarii, decizia este obligatorie numai pentru acetia. De asemenea, conform art. 297 TFUE, deciziile care se adreseaz tuturor statelor membre, n cazul n care acestea nu indic destinatarii, se public n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene i intr n vigoare la data prevzut de textul lor sau, n absena acesteia, n a douzecea zi de la data publicrii. . Deciziile care se adreseaz unui destinatar se notific destinatarilor lor i produc efecte prin aceast notificare. Din analiza dispoziiilor articolelor menionate mai sus se poate afirma c, n comparaie cu directiva, decizia este obligatorie nu numai n ceea ce privete rezultatul ce trebuie atins, ea putnd s prevad chiar i mijloacele cu care se poate indeplini rezultatul impus Destinatarii unei decizii pot fi statele membre,instituiile Uniunii sau persoanele particulare, adresanii fiind clar determinai, specificai sau identificabili. Datorit caracterului lor obligatoriu, deciziile creaz drepturi i obligaii persoanelor crora li se adreseaz, drept urmare putnd fi invocate direct n faa instanelor naionale, care trebuie s le considere ca elemente de drept comunitar. RECOMANDRILE I AVIZELE n conformitate cu art. 288 TFUE, recomadrile i avizele se disting fata de actele examinate anterior prin faptul c nu sunt obligatorii. Acestea constituie un mijloc pentru instituiile Uniunii de a-i exprima o opinie, de a da o informaie sau de a anuna anumite texte cu caracter de constrngere. Recomandrile sunt folosite, de regul, pentru a obine o anumit aciune conduit din partea celor crora le sunt adresate. Chiar dac recomandrile nu au for juridic obligatorie i nu sunt susceptibile de a crea drepturi care pot fi invocate direct n faa instanelor naionale, CJUE a stabilit c organele naionale de jurisdicie sunt obligate s ia n considerare recomandrile n scopul de a soluiona litigiile ce le sunt deduse, n special

11

cnd ele clarific interpretarea msurilor naionale adoptate n scopul de a le implementa sau dac ele destinate s suplimenteze unele prevederi obligatorii n ceea ce privete avizele, acestea sunt folosite pentru a exprima un punct de vedere, avnd caracterul unor simple sfaturi i fiind solicitate atunci CA instituie dorete s adopte un act normativ, s ia o msur sau s ntreprinda o aciune care are tangen cu activitatea altei instituii. Aceste avize nu trebuie confundate cu avizele cu caracter consultativ date de instituiile sau organizatiile Uniunii n cadrul unei proceduri de decizie. Avndu-se n vedere faptul c recomandrile i avizele sunt emise instituiile sau organele Uniunii n exercitarea competenelor cu care au nvestite, acestea sunt considerate izvoare de drept comunitar, dar, potrivit art.263 TFUE, nu intr sub incidena controlului Curii de Justiie a Uniunii Europene asupra legalitii actelor legislative. Normele de drept care provin din angajamentele externe ale Uniunii Europene Conform art. 300 TCE, Comunitile Europene puteau ncheia acorduri internaionale cu state tere sau cu organizaii internaionale, acordurile ncheiate fiind obligatorii pentru instituiile comunitare i pentru statele membre. Aceasta interpretare a fost confirmat de CJCE, care a subliniat c acorduri internaionale ncheiate de CE, ncepnd cu momentul intrrii n vigoare, fac parte din ordinea juridic comunitar, drept urmare acestea pot fi supuse interpretrii Curii. Odat cu adoptarea Tratatului de la ,Lisabona, Uniunea European s-a substituit Comunitii Europene i-a succedat acesteia. Astfel, conform art.216 TFUE, Uniunea poate ncheia acorduri cu una sau mai multe ri tere sau organizaii internaionale, acestea fiind obligatorii pentru instituiile Uniunii i pentru statele membre. Datorit faptului c angajamentele externe ale Uniunii Europene sunt luate n temeiul dispoziiilor din tratate i n conformitate cu o procedur care implic colaborarea mai multor instituii i organe ale Uniunii i, totodat, produc efecte juridice fiind obligatorii pentru instituiile Uniunii i pentru statele membre, sunt considerate izvoare ale dreptului Uniunii. n ceea ce privete poziia pe care angajamentele externe ale Uniunii Europene o ocup n ordinea juridic a Uniunii, acestea ocup un loc inferior tratatelor institutive, dar superior dreptului derivat. Aceasta reiese din prevederile art. 218, al. (11) TFUE, unde se arat c un stat membru, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia pot obine avizul Curii de Justiie cu privire la compatibilitatea unui acord preconizat cu dispoziiile tratatelor, iar n cazul n care acordul a fcut obiectul unui aviz negativ al Curii de Justiie, acesta poate intra n vigoare numai dup modificarea lui sau revizuirea tratatelor. IZVOARELE NESCRISE ALE DREPTULUI UNIUNII n aceast categorie a izvoarelor dreptului Uniunii pot fi incluse principiile generale de drept i jurisprudena Curii de Justiie. Principiile generale de drept n procesul complex al elaborrii i aplicrii normelor dreptului Uniunii,principiile generale de drept au ocupat i continu s ocupe un loc important. Dei majoritatea principiilor generale de drept nu i-au gsit nc o consacrare n ordinea juridic a Uniunii, n cteva cazuri tratatele fac trimitere la ele. Dei n activitatea sa Curtea de Justiie apeleaz n mod liber la principiile de drept, exerciiul acestora este totui condiionat de respectarea anumitor reguli: - trimiterea la aceste principii se poate face doar n cazurile n care se constat existena unor lacune n dreptul Uniunii, n cazul existenei unor dispoziii n acest sens aplicarea acestora fiind obligatorie; -n cazul n care n soluionarea unor cauze Curtea de Justiie trebuie s rein i s aplice i principii generale de drept desprinse din ordinea juridic naional a statelor membre sau din ordinea juridic internaional, trimiterea la aceste principii se poate face numai n cazul n care acestea sunt compatibile cu principiile comunitare i cu specificul ordinii juridice consacrat n textele comunitare.

12

In concluzie, principiile generale de drept capt autoritate n cadrul drep Uniunii prin intermediul practicii jurisprudeniale, ns se bazeaz ntotdeaun consacrarea lor ntr-un sistem juridic organizat fie la nivelul statelor me (sistem unic), fie comun statelor membre sau rezultnd din natura Uniunii Europene. PRINCIPIILE GENERALE Printre principiile generale de drept reinute de Curtea de Justiie n practica sa pot fi amintite: -principiul respectrii drepturilor i libertilor fundamentale ale omului;' - principiul respectrii dreptului la aprare; - principiul autoritii de lucru judecat; - principiul certitudinii juridice; - principiul egalitii; - principiul proporionalitii; - principiul loialitii. Jurisprudena Curii de Justiie Jurisprudena Curii de Justiie a Uniunii Europene este un izvor important de drept ntruct n numeroase probleme Curtea de Justiie completeaz interpreteaz dispoziiile tratatelor concomitent cu garantarea respectrii lor. Calitatea de izvor de drept al Uniunii a fost recunoscut jurisprudenei Curii Justiie n cuprinsul art. 136 TCEEA i art. 220 TCE, potrivit crora misiunea Curii de Justiie este aceea de a asigura respectarea dreptului n interpretarea si aplicarea tratatelor. De asemenea, potrivit art. ] 50 TCEEA i art. 267 TFUE Curtea de Justiie este competent s hotrasc, cu titlu preliminar, cu privirela interpretarea tratatelor i la validitatea i interpretarea actelor adoptate instituiile, organele, oficiile sau ageniile Uniunii. Sub acest aspect, competenele Curii de Justiie au fost de folos in interpretarea uniform a dreptului Uniunii, mai ales c n numeroase cazuri tratatele sau legislaia adoptat de instituiile Uniunii conineau formulri cu un nalt grad de generalitate sau chiar incomplete. n mai multe cazuri Curtea de Justiie s-a referit la hotrrile sale anterioare argumentndu-i i susinndui soluiile pronunate. De asemenea, n situaii, potrivit circumstanelor specifice fiecrei cauze, Curtea de Justiie a decis c nu este obligat de hotrrile adoptate n situaii precedente i c tribunalele naionale sunt ndreptite s cear o nou hotrre preliminar dac ele nu vor sa urmeze o decizie dat asupra unei probleme asemntoare ntr-o cauz anterioara aceste tribunale avnd libertatea de a folosi hotrri le preliminare fr consultarea Curtii,chiar daca ele sunt tribunale de ultima instanta si care sunt obligate in mod normal sa ceara darea unei hotarari preliminare asupra tuturor problemelor de drept comunitar.

CURS III- PRINCIPII


Principii generale de drept comunitar ca izvoare de drept comunitar -provine din latinescul principium- izvor primordial, punct de plecare inceput; -prin evolutie cuvantul dobandeste ulterior si acceptiunea de norma de baza ; -principiile sunt abstractizari si generalizari ale unei cunoasteri si esente umane prin care se reflecta orientarea gandirii umane intr-un anumit domeniu/ramura; -principiile dreptului sunt un fundament juridici al unui sistem de drept, orienteaza si includ intregul proces de elaborare si aplicare a dreptului; -deci principiile de drept sunt acele reguli de baza care au aplicabilitate in toate institutiile de drept comunitar; 1.Principii specifice fiecarui sistem juridic: -principiul dreptului la aparare -principiul neretroactivitatii actelor administrative -principiul bunei credinte

13

-principiul respectarii drepturilor dobandite -principiul increderii legitime -principiul echitatii 2.Principii de baza comune sistemelor de drept nationale si statelor membre: -principiul egalitatii tuturor persoanelor fara nici o discriminare -principiul respectarii drepturilor persoanei -principiul proportionalitatii proportia ce trebuie sa existe intre acele institutii comunitare si scopul in care sunt emise actele respective -prinicipiul legitimei aparari -principiul securitatii juridice -principiul respectarii dreptului la aparare 3.Principii specifice dreptului comunitar: -principiul solidaritatii intre statele membre -principiul echilibrului institutional -principiul acordarii unui tratament egal si nediscriminatoriu -principiul proportionalitatii -principiul nediscriminalitatii -principiul preferintei comunitare -pentru ca normele de drept sa devina principii generale de drept comunitar trebuie sa fie acceptate unanim in sistemele de drept national ale statelor membre -nu trebuie sa fie integrate in mod obligatoriu explicit in legislatia nationala fiind suficienta simpla lor punere in practica -s-au considerat a fi adecvate ramurii dreptului comunitar rezultantele clasificarilor de mai sus astfel incat noi o sa ne axam pe urmatoarele principii: 1.Principiul respectarii drepturilor omului 2.Principiul respectarii autoritatii de lucru judecat 3.Principiul respectarii dreptului la aparare 4.Principiul certitudinii juridice 5.Principiul legalitatii 6.Principiul proportionalitatii 7.Principiul solidaritatii 1.Principiul respectarii drepturilor omului: -desi nu este stipulat in alte acte apare in tratatul de la Maastricht (1992) -UE va respecta drepturile omului asa cum au fost stipulate in Conventia europeana a drepturilor omului -se face trimitere la respectarea drept asa cum au fost stipulate in sistemele nationale ale statelor membre -a fost recunoscut si de curtea de justoitie a comunitatii europene si este consfintit ca principiu general in legislatia tuturor statelor membre -presupune: libera prestare a serviciilor, dreptul la asocieri si intalniri sindicale, la inviolabilitatea domiciliului, la o cetatenie, oricarui cetatean de a alege si de a fi ales in alegerile locale din statul in care isi are resedinta, la respectarea vietii private, de proprietate, de a desfasura liber o profesie sau o activitate de comert; 2. Principiul respectarii autoritatii de lucru judecat:

14

-face parte integranta din ansamblul principiilor generale de drept comunitar; -esenta acestuia consta in regula conform careia un caz nu poate fi supus judecarii decat o singura data la curtea de justitie a comunitatilor europene; -cu toate acestea a fost admisa posibilitatea ca pentru aceeasi actiune sa existe doua sanctiuni daca, in conformitate cu proceduri distincte de solutionare, si anume cu acea a comunitatilor, pe de o parte, si conform procedurilor nationale, pe de alta parte; -ca atare nu a fost respinsa ca inacceptabila posibilitatea existentei unei actiuni concurente pentru acelasi act daca acestea sunt urmarea unor proceduri legale distincte; -singura situatie in care nu se admit pentru acceasi actiune doua sanctiuni sunt actiunile de tip consecutiv in aceasta situatie se ia in considerare prina sanctiune atunci cand se stabileste sanctiunea secundara; -aceasta procedura este pusa in aplicare in cazul in care actiunea supusa judecarii are ca obiect faptele incriminate pe teritoriul statelor membre deci pe teriotriul comunitar si ca actiune a s a fie incriminata de legislatia comunitara; 3. Principiul respectarii dreptului la aparare: -este de conexiune cu domeniul drepturilor omului; -se refera la dreptul de audiere (nu numai a persoanelor sau a partilor implicate intro cauza ci si la audirerea martorilor); -mai presupune si asistenta organelor de drept precum si dreptul la reprezentare legala in fata instantei; 4. Principiul certitudinii juridice: -se poate defini prin posibilitatea previzibilitatii unei situatii anume; -domenii in care se respecta acest principiu: termenele de prescriptie, durata prescriptiei, protectia drepturilor dobandite, aplicarea legii conform principiului neretroactivitatii, utilizarea unei limbi cu un caracter inteligibil, autonomia propriilor reguli pe care fiecare autoritate trebuie sa le aiba si carora trebuie sa li se supuna; 5.Principiul legalitatii: -se caracterizeaza prin aplicarea unui tratament egal tuturor partilor fara nici o discriminare -in curpinsul tratatelor comunitare -principiul nondiscriminaii si interzice discriminarea provenind din: diferentele intre sexe, deosebiri de nationalitate, separarea inter producatori si consumatori in ceea ce priveste pietele agricole in cadrul comunitatii, pot fi admise discriminarii in cadrul liberei circulatii 4 libertati (marfuri, persoane, servicii si capitaluri)- in ceea ce priveste: eficacitatea supravegherii fiscale, sanatate publica, efectuarea corespunzatoare a tranzactiilor bancare si protejarea consumatorilor, -situatia c exceptia este acceptata numai in cazul in care exista un interes general la nivelul comunitatii nu pot fi admise exceptii nejustificate in mod obiectiv; 6.Principiul proportionalitatii: -consta in utilizarea unor mijloace corespunzatoare obiectivului urmarit in cadrul legalitatii comunitare in plus daca se poate recurge la masuri diferite trebuie folosita cea mai putin oneroasa deci este necesar ca mijloacele sa fie proportionale cu finalitatea actiunilor la nivelul autoritatii comunitare; 7.Principiul solidaritatii:

15

-consta in efortul comun al tuturor statelor membre de a asigura aducerea la indeplinire a obligatiilor asumate prin tratatelor comunitatii; -este consfintit in tratatul comunitatilor europene si este protejat de curtae de justitie -statelor le revin obligatiile: luarea de masuri la nivel national pentru aducerea la indeplinire a obligtaiillor din tratate -consultarea statelor membre cu comisia -obligatia de a nu recurge la masuri nationale contrare obiectiilor formulate de comisie -obligatia statelor membre de a furniza comisiei informatiile care le sunt solicitate in vederea verificarii conformiattilor respectivleormasuri cu normele de drept comunitar -obligatioa statelor membre de a se abtine de la orice actiune sau masura care sa impiedice realizarea obligatiilor la nivel comunitar 8.Principiul efectului direct: -se confera resortisantilor unui stat membru posibilitatea de a se prevala in fata instantelor nationale de drepturile conferite prin intermediul normelor de drept comunitar; 9.resposabilitatii statelor membre pentru prejudicii cauzate resortisantilor acestora prin violarea dreptului comunitar -pentru a putea fi pus in aplicare sunt necesare 2 conditii: Persoana lezata sa fie resortisant membru al unui stat comunitar Dreptul in care persoana a fost lezata sa fie prevazut de unul sau mai multe norme comunitare 10.subsidiaritatii -organelor jurisdictionale comunitare li se confera anumite atributii si competente care nu le sunt atribuite instantelor nationale -presupune necesitatea existentei unui raport de colaborare intre organele jurisdictionale comunitare si cele nationale si nu implica o subordonare a organelor nationale fata de organele comunitare; -acest raport trebuie sa presupuna preluare ain cadrul procedurilor nationale a exigentelor stabilite in cadrul procedurilor comunitare; 11.aplicarii directe si imediate a normelor comunitare -normele de drept comunitar vor beneficia de aplicabilitate directa si imediat in legislatia nationala a statelor membre ale comunitatii -dispozitiile comunitare se pot aplica fara sa fie nevoie de interventia legislativa a Parlamentelor nationale atunci cand prin insasi natura actului juridic comunitar se aplica direct in legislatia nationala interna a statelor membre sau cu interventia legislativului intern atucni cand este vorba de acte comunitare cu semnificatie politica; 12.Principiul aplicabilitatii normelor neretroactive -se vor aplica doar in masura in care acestea sunt inca in vigoare in momentul aplicarii lor deci principiukl se refera la aplicarea doar acelor norme in vigoare si nu acelor care au fost modificate sau substituite -daca norma a fost modificata se aplica cea modificata 13.primordialitatii dreptului comunitar fata de dreptul national -normele dreptului comunitar se vor aplica intotdeauna cu prioritate fata de normele nationale -efect juridico-politic al ideii de integrare europeana -statele membre ale com accepta in felul acesta untransfer de suveranitate de la nivel national la nivel supranational sau o armonizare a legislatie comunitatii cu cea nationala in vederea protejarii intereselor comune ale statelor membre

16

-instantele nationale vor aplica cu prioritate normele de drept comunitar prin mijloace adaptate -se va face ori de cate ori instantele nationale sunt chemate sa se pronunte intr-o situatie de acest fel; Principiile fundamentale ale dreptului comunitar au o forta juridica superioara fata de orice alte norme inscrise in tratatele comunitatii. Dreptul international -nu constituie principii de drept comunitar obligatoriu -curtea de justitie a comunitatilor europene a considerat ca poate fi izvor in anumite domenii: vamal -preia norme de drept comunitar prin tratatul vamal comun -reguli de dr int se elaboreaza prin specialistii studiu individual sau institutii specializate institutul de drept international, comisisa europeana de drept si democratie, comisia de drept international -unul dintre principiile dr in care se regaseste si in dr com este Pacta sunt servanda art 23 Tratatul de la Viena si presupune respectare a obligatiilor asumate prin tratat cu buna credinta -exista situatii in catre Curtea de Justitie nu face decat referire la normele de drept international -daca dr int reglementeaza rap dintre state in ansamblul lor referindu-se la dr comunitar se refera la relatiile existente strict intre statele europene; mai contine o serie de norme numite jus cogens care se refera la principii fundamentale : -principiu Pacta sunt servanda -principiul respectarii drepturilor omului -principiul neimixtiunii in ordinea interna a unui stat -normele care statueza ordine juridica internationala sunt adaptabile normelor comunitare acestea fiind considerate o derivata a sistemului juridic international in ansamblu; Dreptul national -datorita cerintei armonizarii legilor sunt considerate izvor de drept comunitar.

CURS IV- TRATATE


Cap.II Paris 1951/1952 -Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO); Roma 1957/1958 - Tratatul de instituire a Comunitatii Europene aEnergiei Atomice (CEEA sau EURATOM); Tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene (CEE); Bruxelles 1965/1967 Tratatul de fuziune (instituie un singur Consiliu si o singura Comisie a Comunitatilor Europene, cele 3 Comunitati europene avand un set unic de institutii); Actul Unic European (AUE) negocierea textului 1985-1986/1987. Tratatul de la Maastricht 1992/1993 Obiective: Progres economic si social prin creearea unui spatiu fara frontiere interne, stabilirea unei monede unice in 1999. Afirmarea identitatii politice externe si stabilitate comuna prin stabilirea unei politici de aparare comune. Intarirea intereselor resortisantilor prin instituirea cetateniei. Dezvoltarea unei cooperari in domeniul justitiei si afacerilor interne.

17

-ca o particularitate numerotarea cu litere; -definitia Uniunii Europene se afla in cuprins la art.A: Uniunea Europeana se intemeiaza pe comunitatile europene completate cu politicile si formele de cooperare instituite prin prezentul tratat. -noutatea este faptul ca acest Tratat al Uniunii Europene creeaza o noua structura:

Structura institutionalizata: FRONTON: -cadru institutional care asigura coerenta si continuitatea actiunilor; -are ca obiective respectarea si dezvoltarea acquis-ului comunitar (totalitatea normelor, izvoare de drept comunitar adoptate in timp, tratate, acte de jurisprudenta pe care statele membre trebuie sa le respecte). PILONUL I Comunitatile Europene(CE- Economic) -cele trei comunitati intr-un nou cadru institutional; -introducerea codeciziei ca noua procedura legislativa; -creste rolul Parlamentului; -introducerea monedei unice europene data limita 1999; -cetatenia europeana sau a Uniunii. PILONUL II Politica Externa si de Securitate Comuna(PESC) -cooperare in PESC; -statele se obliga sa se informeze reciproc si sa se puna de acord in cadrul Consiliului asupra problemelor care reprezinta interes general si, daca este cazul, Consiliul are posibilitatea sa adopte o pozitie comuna hotarand daca o chestiune poate face obiectul unei actiuni comune si care este si defineste domeniul de achitare, obiectivele generale, particulare, mijloacele, procedurile, conditiile si durata necesara punerii in practica; -deciziile se iau cu majoritate calificata; PILONUL III-Cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala (JAI): -politica de azil-trecerea de frontiere ale statelor membre de catre persoane si exercitarea controlului; -politica de imigrare; -lupta impotriva fraudei internationale; -cooperare judiciara in domeniul civil, penal, vamala, politieneasca impotriva terorismului, traficului de droguri, criminalitate internationala; -creeare unui sistem de informare EUROPOL a fost infiintat prin TUE si in 1998 Conventia EUROPOL a fost calificata de catre toate statele membre UE;

18

-decizia revine Consiliului (unanimitate) si se pastreaza majoritatea calificata in proceduri. TRATATUL DE LA AMSTERDAM -1997/1999 -reforma institutionala in vederea extinderii inspre Est; -renumerotare clasica; -mentine vechea structura dar aduce modificari celor 3 piloni; PILONUL I -art.6 enumera principiile pe care se bazeaza UE-democratiei respectarii drepturilor omului, un nou art.7 fara corespondent (nou) posibilitatea sanctionarii statului incalcarea serioasa si persistenta a principiilor enumerate pana la suspendarea dreptului de vot sau alte drepturi dar nu excluderea; -procedura de vot: Consiliul accepta prin unanimitate noutatea statul care se abtine de la vot isi poate justifica abtinerea printr-o declaratie oficiala si nu este obligat sa puna in practica decizia ci doar acceptarea ei, statul in cauza se abtine de la orice decizie si actiuni care sa intre in conflict cu deciziile luate de UE; PILONUL II -competenta Consiliului hotarand in unanimitate incheierea acordurilor internationale; -nici un stat membru; PILONUL III -cele mai importante modificari aduse PILONULUI III (JAI); -ramane numai cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala; -toate celelalte sunt transferate in PILONUL I; Obiectivul transferului: -cetatenii au un nivel ridicat de protectie intr-un spatiu de libertate realizat prin colaborarea comuna in domeniul cooperarii in materie penala si politieneasca; -TA mai pune instrumente pentru realizarea obiectivelor: Pozitii comune definesc chestiuni determinate; Decizii cadru armonizarea legislatiei nationale; -din punct de vedere institutional se fac doua modificari: Curtea de Justitie -competenta de a hotari, cu titlu preliminar, validitatea si interpretarea deciziilor cadru, a deciziilor, a conventiilor, precum si la validitatea si interpretarea masurilor de aplicare a acestora; -controleaza legalitatea deciziilor cadru(scheletul de baza), deciziilor in cazul in care un stat membru formuleaza o actiune pe un domeniu exact; -hotaraste cu privire la orice diferend intre state privind interpretarea sau aplicarea deciziilor/actelor; Solutia aducerii din Pilonul III in Pilonul I tine de politica de azil -printre protocoale sunt si interpretarea spatiului Schengen; Spatiul Schengen -in 80 principiul libertatii de circulatie a persoanelor; -Franta, Germania, Belgia, Luxemburg si Olanda creeaza un teritoriu fara frontiere pe care il numesc spatiul Schengen; -semnat in 85 si Conventia in 1990; -s-a extins si in 97 avea 13 din 15 state, exceptie facand Marea Britanie si Irlanda; -aboleste frontierele interne si creeaza o frontiera externa unica unde verificarile se fac conform unui singur set de reguli, prin SIS; -prin Tratatul de la Amsterdam nu se reuseste rezolvarea Reformei Institutionale; -o noua intalnire la Koln in 1999 Cartea Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene; -rezultatul a fost un document proclamat solemn de catre Comisie, Parlament si Consiliu catalog al drepturilor omului, grupat in 6 capitole corespunzatoare unor valori fundamentale:

19

Demnitate Libertate Egalitate Solidaritate Cetatenie Justitie. TRATATUL DE LA NISA -in 2001/2003; PILONUL I -singura modificare adusa Tratatului Uniunii Europene a fost cea a art. Care prevede posibilitatea de sanctionare a statului membru, art. 6; PILONUL II -a fost supus unor amendamente; -extinderea votului prin doua treimi in cazul reprezentantilor speciali ai UE; Obiective: 1.Componenta Comisiei Uniunii Europene -maxim 27 comisari europeni; 2.Redistribuirea voturilor in Consiliu -14 voturi Romania 3.Extinderea voturilor cu majoritate calificata in anumite domenii 4.Parlamentul UE sa se extinda la 732 de membrii fata de 700 5.Imbunatatirea sistemului cooperarii intensificate ce are in vedere posibilitatea unui numar limitat de state de a avansa mai repede decat altele in anumite domenii cooperare intarita 6.Dezvoltarea unor prevederi privind libera circulatie a bunurilor, persoanelor si acordarea de vize. Procesul de Uniune Economica si Monetara:3 etape Armonizare prealabila liberalizare totala a capitalurilor, dezvoltarea fondurilor structurale; Convergenta reala si rodajul noilor institutii interzicerea deficitelor bugetare excesive si infiinteaza Institutul Monetar European (IME - guvernatorii de banci); -IME a fost inlocuit cu Banca Centrala Europeana; Introducerea Euro in 98 Bruxelles adopta propunerea ca 11 din cele 15 state sa adopte Euro pana in 1999, -exceptie au facut: Grecia (2001), Marea Britanie, Danemarca si Suedia;

CURS V- CADRUL INSTITUTIONAL AL UNIUNII EUROPENE

Parlamentul European Potrivit Tratatului de la Lisabona, aflat nc sub zodia incertitudinii, Parlamentul European, cruia i se acord primul loc n structura instituiilor europene, exercit, mpreun cu Con~iliul, runcflile legislativ i bugetar. Alte funcii importante sunt cele de control politic i cele consultative, conform tratatelor. Este instituia comunitar cu cea mai dinamic evoluie; dac n 1952, n cadrul CECA, Adunarea era relativ fr putere, astzi Parlamentul dispune de competene considerabile. Tratatele originare - CECA, CEE i EURA TOM - au dat puine competene Adunrilor lor; printr-o rezoluie din 1958 cele trei au fost reunite ntr-o Adunare parlamentar; dei i-a luat numele de Parlament

20

European printr-o rezoluie proprie din 1962, oficial s-a numit nc Adunare pn la Actul Unic European din 1986 i avea doar competene consultative i de supraveghere, fr un rol legislativ substanial. Influena Parlamentului a crescut o dat cu cele dou tratate bugetare din 1970 i 1975. Tratatul bugetar din 1975 a extins competenele bugetare ale Parlamentului i i-a dat dreptul de a respinge bugetul propus de Consiliu. Dup alegerea membrilor si prin vot direct i universal, s-a trecut treptat de la procedura deconsultare la stabilirea treptat a procedurilor de participare laprocesul legislativ prin "cooperare" i "asentiment", conform Actului Unic European i apoi prin "co-decizie", introdus prin Tratatul de la Maastricht din 1992 i extins prin Tratatul de la Amsterdam din1997. Chiar i n domeniul politicii externe i de securitate comun, care rmnea un domeniu al cooperrii interguvernamentale, Parlamentul a primit competena de a aproba sau a respinge (asentiment sau aviz conform) acordurile privind aderarea de noi membri i acordurile de asociere, precum i unele acorduri comerciale cu tere state. Cu toate acestea, se consider c problema legitimrii democratice n cadru Uniunii nu a fost complet rezolvat (cu privire la aspecte referitoare la secretul deliberrilor, impenetrabilitatea, rspunderea, reprezentativitatea). Se consider c parlamentele naionale trebuie s rmn parte a elementului democratic al Uniunii. De aceea, Tratatul de la Amsterdam a adugat un protocol privind rolul parlamentelor naionale, n esen urmrind s le asigure o mai bun informare cu privire la legislaia preconizat n Uniune. Tratatul de la Lisabona a adusat o sec1une special privind rolul parlamentelor naionale, n cadrul mecanismului funcional al Uniunii (n aplicarea principiului subsidiaritii1) i n ce privete supravegherea activitilor n domeniul cooperrii poliieneti i n procedurile penale) Parlamentul European este considerat instituia care reprezint interesele popoarelor din statele membre ale UE. Format, iniial, din reprezentani ai parlamentelor naionale, Parlamentul European este astzi singura instituie ai crei membri sunt alei n mod direct de cetenii europeni. Mandatul acestora este de cinci ani. Fiecare stat stabilete modul de scrutin, Primele alegeri prin sufragiu universal direct pentru Parlamentul European au avut loc n ] 979. Alegerile se desfoar potrivit sistemului constituional al fiecrui stat membru, dar se aplic unele reguli democratice identice: dreptul de vot la 18 ani, egalitatea ntre femei i brbai, votul secret, universal i direct, principiul proporionalitii, mandat pe 5 ani n prezent, Parlamentul European are 785 de membri (dup alegerile din 2004 i dup aderarea Romniei i Bulgariei), din care 1/3 sunt femei. Din 2009, potrivit Tratatului de la Lisabona va avea 751 membri, repartizai ntre statele membre proporional cu numrul populaiei, cel mai populat stat avnd 99 i cel mai mic 6 parlamentari. Membrii Parlamentului se organizeaz n grupuri politice, n funcie de opiunile politice (i nu pe criterii naionale). Actualmente, exist opt grupuri politice (Partidul Popular European, Partidul Socialitilor Europeni, Aliana Liberalilor i Democrailor pentru Europa, V erzii/ Aliana Liber European, Stnga Unitar European/Stnga Verde Nordic, Grupul Independena! Democraia, Uniunea pentru Europa Naiunilor, Grupul Identitate, Tradiie, Suveranitate (creat n 2007, ca urmare a afilierii deputailor PRM) i neafiliaii. Un grup politic trebuie s aib minimum 20 parlamentari, provenind din cel puin 6 state membre. Potrivit tratatelor, partidele politice Ia nivel european reprezint un factor important al integrrii europene, contribuie la fonnarea contiinei europene i la exprimarea voinei politice a cetenilor Uniunii. Grupurile politice aleg cte un preedinte sau 2 co-preedini i un birou i au un secretariat. Parlamentul i alege un preedinte (mandatul su este de doi ani i jumtate) i un birou (format din preedinte, 14 vicepreedini i cinci chestori). Preedintele dirijeaz ansamblul activitilor Parlamentului, prezideaz edinele plenare, reprezint instituia i exercit competene n cadrul procedurii bugetare. Parlamentul are 20 comisii permanente specializate (pentru afaceri externe, pentru dezvoltare, pentru comer internaional, pentru buget, pentru afaceri economice, pentru munc i probleme sociale, pentru mediu, sntate public i securitate social, pentru industrie, cercetare i energie, pentru piaa intern i protecia

21

consumatorului, pentru transport i turism, pentru dezvoltare regional, pentru agricultur i dezvoltare rural, pentru pescuit, pentru cultur i educaie, pentru afaceri juridice, pentru liberti civile, justiie i afaceri interne, pentru afaceri constituionale, pentru drepturile femeii i egalitatea cu brbaii, pentru petiii, pentru drepturile omului, pentru securitate i aprare), care desfoar activitatea legislativ prin propuneri i amendamente cu privire la proiecte de acte legislative i rapoarte pe diferite teme. Rapoartele comisiilor sunt examinate apoi n plen. Comisiile sunt formate fiecare din 25-78 parlamentari i reflect compoziia plenului; aleg un preedinte, un birou i se reunesc o dat de dou ori pe lun n edine publice. Parlamentul creeaz de asemenea sub-comisii i comisii temporare pentru probleme specifice sau comisii de anchet. Parlamentul European are i un numr de delegaii, formate din cte 15 euro-parlamentari, care au un rol important n asigurarea participrii i influenei lui n strintate, i anume delegaii interparlamentare pentru relaiile cu parlamentele statelor care nu sunt candidate la VE, comisii parlamentare mixte care in legtura cu parlamentele statelor candidate sau asociate, delegaia la Adunarea paritar cu parlamentari din statele din Africa, Pacific i Caraibe, delegaia la Adunarea parlamentar euro-mediteranean. Activitatea Parlamentului European se desfoar n cele trei sedii ale acestuia: la Bruxelles se reunesc comisiile permanente, la Luxemburg se afl secretariatul. iar la Strasbourg au loc edinele plenare. Perioadele de sesiune dureaz o sptmn pe lun (cu excepia lunii august), dar au loc i edine suplimentare cu o durat mai mic (acestea se in la Bruxel1es). Parlamentul European statueaz, conform tratatelor, cu majoritatea absolut a membrilor si, dar Regulamentul su intern este cel care stabilete cvorumul (n general, acesta este de 2/3 din numrul efectiv de membri). Parlamentul European exercit trei funcii eseniale: funcia legislativ, functia bugetar i functia de control. n ceea ce privete funcia legIslativ, Parlamentul European intervine in mod diferit in procesul decizional, in funcie de procedura utilizat i de domeniul de reglementare. Exist patru proceduri principale: avizul consultativ, avizul conform, cooperarea i co-decizia, ultima dintre acestea plasnd Parlamentul pe picior de egalitate cu Consiliul. Iniial, Parlamentul era numai consultat atunci cnd tratatele prevedeau aceast procedur; treptat Consiliul a consultat tot mai mult Parlamentul cu privire la actele legislative; avizul Consiliului rmnea ins consultativ, Consiliul putnd s decid fr s-I ia in considerare. Atunci cnd consultarea este obligatorie potrivit tratatelor, omiterea solicitrii lui este ns o cauz de nulitate a actului legislativ. Avizul conform sau procedura de asentiment confer Parlamentului un drept de veto cu privire la acordurile de aderare a altor state, acordurile de asociere i acordurile comerciale cu state tere. Parlamentul nu poate propune amendamente la aceste documente, dar le poate respinge i ca urmare ele nu pot fi ncheiate de Uniune. Procedura cooperrii introduce dou lecturi ale proiectului legislativ n Parlamentul European, care dup prima lectur poate propune amendamente la proiectul trimis de Consiliu iar n a doua lectur examineaz opinia Consiliului cu privire la aceste amendamente, le poate menine sau modifica. Consiliul este cel care decide n final asupra actului legislativ. n procedura co-deciziei, Consiliul i Parlamentul sunt pe picior de egalitate; pentru adoptarea actului legislativ n cauz este necesar acordul ambelor institutii. Au loc tot doua lecturi ca n procedura cooperrii, dar dup a doua lectur, dac exist divergene, se creeaz un comitet de conciliere(format din cte un reprezentant al fiecrui stat membru i tot atia parlamentari europeni), co-prezidat de preedinii Parlamentului i Consiliului. Dac acest Comitet nu ajunge la o soluie (care trebuie aprobat de fiecare parte conform normelor sale de adoptare a deciziilor n domeniul respectiv), actul legislativ se consider respins. Dac se ajunge la o soluie, aceasta trebuie adoptat de fiecare din cele dou instituii conform normelor sale. Dac una din ele nu l aprob, actul respectiv se consider respins.

22

n ultima perioad, Parlamentul European exercit un rol tot mai activ i substanial n procesul legislativ; astfel, a amendat proiecte de acte normative cum au fost cele privind dosarele REACH referitoare la produsele chimice, directive n domeniul serviciilor cele privind accidentele rutiere, recunoaterea calificrii profesionale, poluarea maritim produs de nave, timpul de lucru nevoia unui sistem de brevetare n drepturile pasagerilor. n ianuarie 2006 a respins directiva propusa de Comisia European privind liberalizarea serviciilor portuare n porturile europene, care a produs o mare nemulumire n rndul docherilor. . In afar de participarea efectiv la procesul legIslativ, Parlamentul European poate cere Comisiei s prezinte o propunere asupra unei probleme n care el consider c este necesar un act legislativ. Comisia nu este obligat s rspund pozitiv, dar de regul rspunde pozitiv unor asemenea solicitri solicitri. Puterea bugetar este exercitat la nivel comunitar de Parlamentul European i Consiliul Uniunii Europene. Parlamentul este cel care n ultim instan aprob, n luna decembrie, bugetul pentru anul urmtor i are ultimul cuvnt asupra cheltuielilor neobligatorii(cele privind funcionarea Uniunii, fondurile structurale, ajutorul pentru dezvoltare i altele), n timp ce Consiliul are ultimul cuvnt privind cheltuielile obligatorii( cele decurgnd din tratate i contracte). Este o procedur complicat, incluznd mai multe lecturi, termene de conciliere i uneori discuii privind natura unor cheltuieli. Tratatul de la Lisabona simplific procedura adoptrii bugetului astfel: nu se mai face distincia ntre cheltuielile obligatorii :i neobligatorii; Parlamentul are termen de 42 zile de la transmiterea proiectului de buget s se pronune; dac aprob poziia Consiliului sau nu se pronun, bugetul se consider adoptat; dac Parlamentuladopt amendamente, n termen de 10 zile pe care Consiliul nu le accept, el poate cere convocarea unui comitet de conciliere Dac acest comitet ajunge la o soluie n 21 zile de la convocare, cele dou instituii au 14 zile pentru a se pronuna; dac Parlamentul respinge soluia de proiect comun propus de acest comitet sau comitetul de conciliere nu ajunge la o soluie n cele 21 zile acordate, Comisia trebuie s prezinte un nou proiect de buget; dac Consiliul respinge soluia de proiect comun propus, Parlamentul poate confirma amendamentele sale cu majoritatea membrilor care l compun i a 3/5 din totalul voturilor exprimate; dac un amendament nu este confirmat, se reine soluia adoptat de comitetul de conciliere. Pe aceast baz, bugetul este considerat definitiv adoptat. Parlamentul va avea deci ultimul cuvnt asupra bugetului Uniunii in ntregime. Parlamentul exercit, de asemenea, un control politic asupra celorlalte instituii comunitare i, in primul rnd, asupra Comisiei Europene. Parlamentul European poate introduce o motiune de cenzur la adresa Comisiei (aceasta trebuie s fie aprobat de majoritatea absolut a deputailor sau de 2/3 dintre cei prezeni, prima demisie a Comisiei n urma unei astfel de moiuni producndu-se n 1999). Dup tratatele de la Maastricht i Amsterdam, Parlamentul are un rol decisiv n numirea Comisiei; el aprob preedintele Comisiei, desemnat de Consiliul European (avnd aceeai apartenen politic cu grupul politic cel mai numeros din Parlament), este consultat cu privire la numirea celorlali membri ai Comisiei, desemnai de statele membre i aprob numirea Comisiei n ntregul ei. n ceea ce privete pe membrii Curii de Conturi i Preedintele Bncii Centrale Europene, Parlamentul trebuie consultat de Consiliu, dar nu are drept de veto. El nu are nici un rol n ceea ce privete numirea judectorilor Curii Europene de Justiie. Comisia European prezint i susine propunerile privind programul lcgi:sl~tiv anual n faa comjsiilor Parlamentului i ine seama de propunerile acestora; de asemenea, Comisia este reprezentat la toate edinele plenare i d lmuriri cu privire la proiectele legislative, rspunde la ntrebri orale sau scrise. Consiliul de Minitri particip la lucrrile Parlamentului i poate interveni n dezbateri; preedintele Consiliului prezint programul su i l supune dezbaterilor. Parlamentul European are rol de supraveghere i cu privire la activitile celorlalte instituii prin examinarea rapoartelor pe care le primete periodic de la acestea, prin ntrebri orale i scrise i prin stabilirea de comitete de anchet; comitetele de anchet i dreptul de petiie al cetenilor europeni au fost incluse oficial n Tratatul de la Maastricht. Consiliul i Comisia prezint rapoarte anuale; preedintele Consiliului European prezint rapoarte anuale i dup fiecare sesiune

23

Prin Tratatul de la Maastricht a fost instituit i Mediatorul Parlamentului European, care primete plngeri de la cetenii europeni i de la persoane rezidente privind activitatea instituiilor comunitare, conduce anchete din iniiativa sa ori ca urmare a plngerilor primite direct ori prin membri ai Parlamentului. Mediatorul este numit pe durata mandatului Parlamentului European; el nu are competena s examineze plngeri mpotriva Curii Europene de Justiie i Tribunalului de Prim Instan, nici asupra cazurilor aflate n faa Curii. Curtea European de Justiie a admis i rolul Parlamentului European ca reclamant, pentru a-i proteja rolul legislativ, atunci cnd nu a fost consultat de Consiliu la adoptarea unui act legislativ sau nu i s-a acordat suficient timp pentru elaborarea avizului. De asemenea, s-a admis chemarea de ctre Parlament a Consiliului n faa Curii pentru c nu a pus n aplicare politica comun n domeniul transporturilor, aa cum prevedeau tratatele. A fost admis i chemarea Parlamentului European n faa Curii, mpotriva unui act al acestuia care produce efecte juridice. Practica Curii Europene n acest domeniu nu a fost ns consecvent. Tratatul de la Maastricht a admis rolul Parlamentului ca litigant, iar Tratatul de la Amsterdam prevede n mod clar competena Curii de a examina legalitatea actelor adoptate n comun de Consiliu i Parlament, numai de Consiliu, numai de Comisie sau numai de Banca Central European, altele dect recomandrile i opiniile, ca i a actelor Parlamentului European care tind s produc efecte juridice fa de teri. Potrivit Tratatului de la Lisabona, co-decizia devine procedura de drept comun i se va aplica la majoritatea politicilor interne ale Uniunii, cu unele excepii (de exemplu, politica agricol comun) i desigur nu n domeniul politicilor externe. Tratatul plaseaz astfel Parlamentul European pe picior de egalitate cu Consiliul n domeniile legislativ i bugetar. Se apreciaz c procedura de co-decizie corespunde mai bine cerinelor democraiei politice, cci n procesul legislativ se vor putea exprima att voina cetenilor, prin intermediul Parlamentului, ct i a statelor membre, prin Consiliu. Rmn inc unele domenii n care adoptarea actelor legislative este de resortul exclusiv al Consiliului, statund n unanimitate, cu consultarea Parlamentului (politica extern i de securitate comun, politica de aprare comun, politicile fiscale i sociale, cooperarea poliieneasc i n domeniul justiiei penale). Consiliul European Consiliul European i are originea n conferinele la nivel nalt care reuneau efii de stat sau de guverne din statele membre ale Comunitilor Europene din perioada anilor '60. Cu ocazia unei astfel de ntlniri desfurate la Paris, n 1974, s-a decis crearea Consiliului European, ca instan interguvernamental de orientare politic la cel mai nalt nivel. Declaraia solemn asupra Uniunii Europene, adoptat la Stuttgart la 19.06.1983, definea astfel funciile Consiliului: ,Jn perspectiva Uniunii Europene, Consiliul European d construciei comunitare un impuls politic general, definete orientrile ce favorizeaz construcia european i traseaz liniile directoare de ordin politic general pentru Comunitile Europene i pentru cooperarea politic european, delibereaz asupra chestiunilor ce in de competena UE i exprim de o manier solemn poziiacomun in chestiuni de relatii externe". S-a nscut ca urmare a dezacordurilor intre statele membre, care nu puteau fi rezolvate dect la nivele inalte. Una din temele de acest gen a fost bugetul i respectiv contribuia statelor membre. A aprut totodat necesitatea ca autoritatea la cel mai nalt nivel s stabileasc o strategie anual de dezvoltare a Uniunii i Uniunea s rspund mai bine problemelor lumii Consiliul European era menionat deja n Actul Unic European, dar Tratatul de la Maastricht il introduce in rndul instituiilor VE, fr ns a-I califica drept instituie comunitar i deci fr a fi supus controlului Curii Europene de Justiie. Tratatul de la Lisabona, aflat n curs de ratificare, include definitiv Consiliul European n rndul instituiilor comunitare, fr ns a-l supune controlului Curii de Justitie. Consiliul European d impulsurile necesare pentru dezvoltarea Uniunii i definete orientri le politice generale ale activitii Uniunii, dar fr s exercite funcii legislative. Consiliul European reunete efii de stat sau de guvern dinarile membre aIe .U:E asistai de minitrii lor de externe, plus preedintele Comisiei Europene asistat de comisarul european

24

responsabil cu relallle externe (dup intrarea in vigoare a Tratatului de la LIsabona, Inaltul Reprezentant pentru PESC). Consiliul European se ntrunete cel puin de dou ori pe an, sub preedinia efului de stat sau guvern al statului care are preedinia Consiliului (Tratatul de la Lisabona va modifica aceast situaie). Textele tratatelor succesive prevd competena Consiliului European de a defini principiile i orientri le de politic extern i de securitate comun, ca i strategiile de aplicat n domeniile n care statele membre au interese comune importante i mai izolat n probleme sensibile (coordonarea politicilor economice ale statelor membre, analiza raportului Bncii Centrale Europene). ntre categoriile de probleme mai importante discutate de Consiliu, menionm: a) Dezvoltarea comunitilor i a Uniunii; conferinele interguvernamentale au precedat schimbrile majore incluse n tratate i au convenit asupra esenei modificrilor aduse; b) Modificri importante n structura instituional a Uniunii; de exemplu, deciziile privind extinderea Uniunii, adoptate dup unificarea Germaniei; c) Iniiativele constituionale importante, care afecteaza funcionarea comunitilor i a Uniunii; este vorba de aranjamentele instituionale privind mai ales cele trei instituii majore; d) Starea economiei europene ca un tot; tratatele se refer la o uniune economic i social mai strns, ceea ce necesit convergen crescnd ntre politicile economice naionale; problemele economice rmn centrale pentru sntatea i vitalitatea comunitii. De aceea, Consiliul European a indicat msuri pentru combaterea omajului, promovarea creterii i competitivitii, modernizarea economic; e) Soluionarea divergenelor ntre statele membre, de exempluin probleme bugetare; t) Iniierea i dezvoltarea de strategii politice specifice, ca de exemplu adoptarea Cartei sociale a lucrtorilor n 1989 i adoptarea de politici privind combaterea traficului de droguri i a terorismului; g) Un loc aparte revine n acest context Strategiei Lisabona, adoptat n 2000, care i propunea numeroase inte n plan economic, cea mai important fiind obinerea pn n 2014 a nivelului celei mai competitive i mai dinamice economii bazat pe cunoatere, capabil de o cretere economic durabil, nsoit de ~ ameliorare cantitativ i calitativ a locurilor de munc, de o mal mare coeziune social i de grija fa de mediu. In 2005, pe baza unui studiu prezentat de un "Comitet al nelepilor", Consiliul European a hotrt renunarea la inta principal a Strategiei Lisabona i a decis focalizarea eforturilor pe creterea economic bazat pe progres tehnologic i ocuparea forei de munc. Noua strategie a fost relansat n 2005, pe baza unui program prezentat de Comisie, fiecare stat urmnd s elaboreze i s transmit programe naionale de reform pentru realizarea acestor obiective. Statele membre s-au angajat s cheltuiasc din bugetele lor 1% din PIB pentru cercetare-dezvoltare i s faciliteze cheltuieli private de 2% din PIB pentru cercetare-dezvoltare. n acest scop, Consiliul European a hotrt s fie ntreprinse aciuni prioritare pentru a ndeplini obiectivele Strategiei, i anume: creterea investiiilor n domeniul cunoaterii i inovrii, exploatarea potenialului ntreprinderilor, mai ales al IMMurilor, creterea posibilitilor de angajare pentru categoriile prioritare (tineri, omeri), creterea numrului de tineri cu studii secundare, oferirea unui loc de munc sau de calificare profesional fiecrui tnr care se gsete n omaj. h) n domeniul relaiilor externe, de exemplu, orientri pentru negocieri internaionale importante (runda Uruguay), declaraii privind probleme internaionale actuale(referitoare la relaiile cu Africa de Sud, la rzboiul din Iugoslavia, orientri privind relaiile UE cu statele din fostul bloc sovietic); i) Noile aderri la Uniune; summitul de la Maastricht a cerut Comisiei un raport cu privire la cererile de aderare ale rilor AELS, iar summitul de la Edinburgh din 1992 a autorizat nceperea negocierilor cu aceste state; summitul de la Copenhaga din 1995 a stabilit criterii politice pentru admiterea n Uniune. Crearea Consiliului European a reprezentat o modificare a structurii iniiale a comunitilor, pentru a rspunde realitilor politice; practic, nici o dezvoltare important n Uniune nu a avut loc far unul sau mai

25

multe summituri. Privit iniial cu suspiciune, de exemplu de Comisie, acum multe din iniiativele Consiliului European provin de la Comisie, al crei preedinte este membru al Consiliului. Interveniile Consiliului European, consolidate de autoritatea politic de care se bucur membrii si, confer for politic deciziilor sale, a cror consacrare juridic revine ns celorlalte instituii comunitare. Concluziile sale nu au for de lege; actele legislative obligatorii se elaboreaz ulterior, dup alte proceduri, dar concluziile Consiliului ofer cadrul n care alte instituii examineaz problemele respective. Tratatul de la Lisabona aduce unele modificri importante n funcionarea Consiliului European. Astfel, se prevede alegerea preedintelui Consiliului European cu majoritate calificat, pe o perioad de doi ani i jumtate, spre deosebire de situaia actual. Preedintele va fi un om politic, dar nu va fi unul din efii de stat sau de guvern. Tratatul prevede de asemenea atribuiile preedintelui Consiliului European, ntre care asigurarea pregtirii, prezidarea edinelor i impulsionarea lucrrilor acestuia, facilitarea coeziunii i consensului n Consiliu, prezentarea unui raport n Parlament dup fiecare reuniune a Consiliului i asigurarea reprezentrii externe a Uniunii n problemele referitoare la politica extern i de securitate comun, fr a aduce atingereatribuiilor naltului Reprezentant pentru PESC, deci un rol limitat Pn la acest tratat, nu s-au prevzut norme privind adoptarea deciziilor de ctre Consiliul European, fiind subneles c el adopt decizii n unanimitate. Tratatul de la Lisabona prevede c el decide, de exemplu n ceea ce privete lista formaiunilor Consiliului (de minitri) i modalitile exercitri i preediniei acestora (cu excepia celei a afacerilor externe) cu majoritate calificat; aceasta este de 55% din membrii Consiliului, cuprinznd cel puin 15 state membre care ntrunesc cel puin 65% din populaia Uniunii (minoritatea de blocaj fiind de cel putin 4 state membre). iar n cazul n care ~onsiliul European nu hotrte la propunerea Comisiei sau a Inaltului Reprezentant pentru PESC, majoritatea este de cel puin 72% din membrii Consiliului, reprezentnd state membre care ntrunesc cel puin 65% din populaia Uniunii. Potrivit acestui tratat, Consiliul exercit unele atribuii organice (stabilete compoziia Parlamentului European, ca i rotaia la preedinia formaiunilor Consiliului, propune candidatul la preedinia Comisiei, numete pe naltul Reprezentant pentru PESC i altele); de asemenea, poate decide trecerea de la o procedur special la una ordinar, de la un vot n unanimitate la majoritate calificat n cadrul Consiliului (de minitri), deci poate aduce modificri n funcionarea instituiilor Uniunii.Ca regul de baz n adoptarea deciziilor Consiliului European, se menine cea a consensului. Consiliul European i menine rolul de a da impulsurile necesare dezvoltrii Uniunii i de a defini orientrile politice generale. Consiliul Uniunii Europene Consiliul UE( denumit i Consiliul de Minitri) este instituia care apr interesele statelor membre. Este format din cte un reprezentant al fiecrui stat membru, la nivel ministerial, care este "abilitat s angajeze" guvernul statului. Consiliul nu este o instituie permanent, ns reuniunile sale sunt relativ frecvente. n funcie de tema n discuie, particip minitri diferii din statele membre; n prezent exist un Consiliu pentru probleme generale, relaiile externe i probleme privind politica general a Uniunii, la care iau parte minitrii de externe, un Consiliu Economic i Financiar care se ocup de aplicarea programelor privind finalizarea pieei unice i cele privind uniunea economic i monetar. Problemele sectoriale revin diferitelor consilii tehnice, circa 20, pentru transporturi, energie, agricultur, munc i afaceri sociale, sntate, educaie, industrie, mediu i altele. Minitrii din statele membre sunt sprijinii de propriile delegaii de funcionari nationali .Consiliul se reunete cnd este convocat de preedinte, la cererea unui membru ori la cererea Comisiei. Au loc circa 100 consilii anual, majoritatea la BruxelJes. Preedinia Consiliului este asigurat de fiecare stat membru, pe o perioad de 6 luni, prin rotaie. Statele membre ale Uniunii Europene au convenit i asupra ordinii n care se vor succeda la preedinia Consiliului Uniunii Europene pn n 2020.

26

Programarea semestrial a preedinilor Consiliului VE pentru unntorii 15 ani, valabil inclusiv n eventualitatea trecerii la sistemul preediniei colective (cte trei ri pentru o perioad de 18 luni), se prezint astfel: 2005: Luxemburg i Marea Britanie; 2006: Finlanda i Austria; 2007: Gennania i Portugalia; 2008: Slovenia i Frana; 2009: Republica Ceh i Suedia; 2010: Spania i Estonia; 20 Il: Belgia i Polonia; 2012: Danemarca i Cipru; 2013: Irlanda i Letonia; 2014: Grecia i Italia; 2015: Slovacia i Luxemburg; 2016: Olanda i Malta; 2017: Ungaria i Marea Britanie; 2018: Lituania i Bulgaria; 2019: Austria i Finlanda; semestrul 1/2020: Romnia (dac se va trece la sistemul preediniei colective, atunci Romnia va deine acest post mpreun cu Austria i Finlanda n intervalul ianuarie 2019 - iunie 2020). n u1timii ani a devenit necesar o coordonare central mai puternic, datorit creterii complexitii structurii de luare a deciziilor n Uniune, ca i datorit creterii competenelor Uniunii. Preedintele Consiliului programeaz edinele i stabilete ordinea de zi; el poate s prezinte iniiative n domenii de interes deosebit pentru Consiliu n ntregul su ori pentru statul membru din care provine. Are un rol important de legtur cu preedintele Comisiei i reprezint Consiliul n discuii cu instituii din afara UE Consiliul asigur coordonarea politicilor economice de ansamblu ale statelor membre; potrivit tratatelor, el are puterea de aadopta acte legislative obligatorii pentru statele membre, adesea n co-decizie cu Parlamentul European, de a adopta alte decizii, dar i de a delega Comisiei competena de a adopta acte pentru aplicarea deciziilor sale; poate stabili cerine cu privire la exercitarea acestor competene delegate; i poate rezerva dreptul, n cazuri specifice, s exercite el nsui competenele de aplicare; aceste proceduri trebuie s respecte principii i nonne stabilite n avans de Consiliu, acionnd n unanimitate, la propunerea Comisiei i dup obinerea opiniei Parlamentului European. Atribuiile sale cele mai importante sunt n domeniul legislativ i se exercit n mai multe feluri: a) Consiliul trebuie s aprobe iniiativele legislative ale Comisiei, pentru ca ele s devin obligatorii, fie n unanimitate, fie cu majoritate simpl sau calificat, dup cum prevd dispoziiile tratatelor. Proiectele propuse de Comisie sunt adesea modificate considerabil ca urmare a examinrii lor de ctre COREPER i de grupurile de lucru ale Consiliului. b) Consiliul poate cere Comisiei s efectueze studii pe care le consider necesare pentru a atinge obiective comune i s-i supun propuneri legislative. Consiliul cere uneori propuneri foarte specifice; alteori emite opinii i adopt rezoluii pentru a insista s primeasc propuneri legislative ale Comisiei. Apoi acioneaz pe baza propunerilor COREPER i ale grupurilor de lucru, dar i ale statelor membre i ale preediniei Consiliului. c) Consiliul poate delega Comisiei competene, autoriznd-o s adopte noi reglementri ntr-un domeniu. A devenit o regul ca asemenea delegari de competene sa fie supuse condiiei ca condiiei ca aciunea Comisiei s fie acceptat de comitete formate din reprezentani naionali. Prin aceasta Consiliul se asigur c legislaia rezultnd din delegare este conform cu opiniile sale. d) Complexitatea crescnd a procesului de adoptare a deciziilor face necesar colaborarea interinstitutional crescnd intre Comisie, Consiliu i Parlament; aceasta include de la discuii informale pn la agenda legislativ i la acorduri inter-instituionale.

27

Prin asemenea acorduri au fost stabilite modaliti de aplicare a unor principii ca subsidiaritatea, buna guvernare, transparena, mediereadivergenelor intre instituii, de exemplu n procedura bugetar. Consiliul are competene importante n ce privete pilonul II, fiind cel care definete i pune n aplicare politica extern i de securitate comun, pe baza orientri lor stabilite de Consiliul European i care adopt aciunile i opiniile comune. Are atribuii importante i in ce privete pilonul III remodelat, privind cooperarea poliieneasc i n domeniul justiiei penale, ca i n legtur cu funcionarea Bncii Europene Centrale. Consiliul are competenta de a ncheia tratate internaionale i de a stabili directivele pentru negocierea de ctre Comisie a acestor acorduri. Potrivit tratatelor, activitatea Consiliului trebuie s fie pregtit de Comitetul Reprezentanilor Permaneni (COREPER), care ndeplinete sarcini date de Consiliu; el adopt decizii procedurale n cazuri prevzute de regulament, dar nu poate adopta decizii de fond. COREPER II const din reprezentani permaneni cu rang de ambasador; se ocup de probleme contencioase, cum sunt cele economice, financiare, de relaii externe i altele, presupuse semnificative i controversate i asigur legtura necesar cu guvernele naionale. COREPER 1, fonnat din reprezentani permaneni adjunci, rspunde de probleme privind cooperarea n celelalte domenii de competen comunitar, aa-numitele dosare tehnice (mediu, afacerile sociale, piaa intern, transporturile). Pentru problemele agricole, exist un Comitet special agricol. COREPER joac un rol important n procesul de luare a deciziilor VE; el examineaz propunerile legislative care provin de la Comisie i sprijin stabilirea agendei pentru agenda Consiliului. Agenda conine partea 1, probleme asupra crora COREPER a convenit c pot fi adoptate fr discuie i partea a II-a, probleme care necesit discuie. Un numr de 150-200 grupuri de lucru sprijin n mod constant activitatea COREPER, examinnd propunerile legislative venite de la Comisie; ele sunt formate din experi naionali din statele membre sau de la misiunile permanente. Consiliul i COREPER sunt sprijinite i de comitetele specializate stabilite prin tratate i alte comitete create conform reglementrilor UE. Consiliul este sprijinit, de asemenea, de un Secretariat General (cu sediul la Bruxelles), condus de un secretar general, care asigur direct serviciile administrative pentru activitatea Consiliului. n prezent, secretarul general al Consiliului este i naltul Reprezentant pentru PESC. Secretariatul pregtete documentaia, ofer avizejuridice, asigur traduceri, proceseaz decizii, se strduiete s faciliteze cile spre acord n Consiliu i n cadrul COREPER. Dac iniial s-a avut n vedere ca rolul de motor n promovarea agendei legislative s revin Comisiei, lucrurile au evoluat; au fost tensiuni reale ntre perspectiva federalist, pro-integrare, a Comisiei, i cea mai mult interguvemamental a Consiliului: Au intervenit ntriri ale puterilor Consiliului prin dreptul de veto al oricrui stat membru, creterea rolului COREPER, crearea de comitete care s avizeze exercitarea puterilor delegate Comisiei i chiar evoluia Consiliului European. Echilibrul de competene poate evolua, nu este static; tratatele succesive au marcat schimbri de atitudine privind dreptul de veto i au acordat competene Parlamentului European, pe care Comisia le-a folosit. Potrivit Tratatului de la Lisabona, Consiliul exercit, mpreun cu Parlamentul European, funciile legislativ i bugetar; de asemenea, el exercit funcii de definire a politicii exteme i de coordonare a politicilor economice, n conditiile prevzute de tratat. n ceea ce privete structura Consiliului' (tratatul se refer Ia"formaiuni"), sunt prevzute un Consiliu al Afacerilor Generale, care s asigure coerenta lucrrilor, s prcgtct1.:5ca [tiuniunile Consiliului European i s urmreasc ndeplinirea msurilor adoptate, i un Consiliu al Afacerilor Exteme, care s elaboreze aciunea extern a Uniunii n conformitate cu liniile strategice stabilite de Consiliul European i s asigure coerena aciunilor Uniunii n acest domeniu. Celelalte formaiuni ale Consiliului vor fi stabilite printr-o decizie a Consiliului European adoptat cu majoritate calificat. Se prevede pentru prima dat caracterul public al edinelor n care se dezbat i se adopt proiecte de acte legislative.

28

Tratatele au extins treptat sfera domeniilor i a problemelor n care deciziile Consiliului se adopt cu majoritate de voturi, i nu n unanimitate. Astfel, Tratatul de la Lisabona prevede adoptarea deciziilor cu majoritate calificat i n domeniile: azil, imigraie, Europol, Eurojust, controlul Ia frontiere, politica comun de transporturi, obiectivele i organizarea fondurilor structurale i afondului de coeziune, iniiativele naltului Reprezentant pentru PESC. De asemenea, se prevede aciunea cu majoritate calificat a Consiliului n domenii noi de competen a Uniunii, cum sunt: politica spaial, energia, protecia civil, cooperarea structurat n domeniul aprrii, serviciile de interes general i altele. Majoritatea calificat pentru luarea deciziilor este definit ca i n cadrul Consiliului European. Sistemul de vot aplicat n Consiliu este cel al votului ponderat; totalul voturilor este de 345, repartizate ntre statele membre dup un sistem proporional degresiv (rile mari dispun de 29 voturi, Romnia are 14 voturi, Malta are 3 voturi). Pentru adoptarea unei decizii cu majoritate calificat sunt necesare 255 voturi, care s provin din: -majoritatea statelor membre, cnd Consiliul statueaz pe baza unei propuneri a Comisiei; -2/3 din statele membre, cnd Consiliul statueaz fr propunerea Comisiei. Practic, abinerile au acelai efect ca i voturile mpotriv. Fiecare stat membru poate cere s se verifice dac majoritatea caJificat reprezint cel puin 62% din populaia Uniunii; aceasta ar crete ponderea Germaniei n obinerea unei minoriti de blocaj. Tratatul de la Lisabona stabilete o majoritate calificat de 55% din statele membre (15), care s reprezinte 65% din populaia Uniunii, atunci cnd Consiliul statueaz pe baza unei propuneri a Comisiei, i de 72%din statele membre, reprezentnd cel puin 65% din populaia Uniunii, dac statueaz pe baza altei propuneri; minoritatea de blocaj este format din cel puin 4 state. n plus, dac state care reprezint 3/4 din minoritatea de blocaj ca pondere a populaiei (27%) sau din numrul de state membre (9) se opun adoptrii actului, Consiliul trebuie s depun eforturi ntr-un termen rezonabil pentru a gsi o soluie satisfctoare. . Dac nu reuete, se recurge la vot. j n cazul n care este vorba de decizii privind cooperri la care nu particip toate statele membre, majoritile respective se calculeaz in funcie de numrul statelor implicate. Tratatul prevede c se va trece la acest sistem de vot din 2014; chiar i dup 2014, un stat membru va putea solicita, pn n 2017, ca un act legislativ s fie adoptat conform normelor actuale. Dac nu reuete, se recurge la vot. n cazul n care este vorba de decizii privind cooperri la care nu particip toate statele membre, majoritile respective se calculeaz in funcie de numrul statelor implicate. Tratatul prevede c se va trece la acest sistem de vot din 2014; chiar i dup 2014, un stat membru va putea solicita, pn n 2017, ca un act legislativ s fie adoptat conform normelor actuale. Consiliul rmne centrul politic al adoptrii deciziilor n cadrul Uniunii. Modificrile aduse prin Tratat se refer mai ales la meninerea echilibrului de putere ntre statele membre ale Consiliului, n condiiile extinderii la un numr mare de state mjci, mai ales cele privind realizarea majoritii calificate, ca i la organizarea formaiunilor Consiliului, i desigur la generalizarea co-deciziei cu Parlamentul European n adoptarea majoritii actelor legislative.

29

CURS VI INSTITUTII Comisia European Curtea European de Justiie Curtea de Conturi Banca Central European Conform tratatelor, Comisia European este instituia care apr interesul general al Uniunii. Comisia vegheaz la aplicarea tratatelor i a msurilor adoptate de instituiile Uniunii n temeiul tratatelor i supravegheaz aplicarea dreptului comunitar sub controlul Curii Europene de Justiie. n prezent, Comisia este format din 27 de comisari cte unul din fiecare stat membru. Comisarii trebuie s actioneze total independent n raport cu guvernele lor naionale, s nu primeasc instruciuni de la nici un guvern sau de la a.ltcineva. Ei trebuie sa :se abin de la orice aciune incompatibil cu caracterul funciilor lor. Statele membre se angajeaz s respecte acest caracter i s nu ncerce s-i influeneze n exercitarea misiunii lor. Tratatele prevd de asemenea incompatibilitatea funciei de comisar european cu orice alt funcie, remunerat sau nu. Potrivit Tratatului de la Lisabona, din 2014 Comisia va fi format dintr-un numr de comisari reprezentnd 2/3 din numrul statelor membre, plus Preedintele i naltul Reprezentant pentru PESe. Membrii Comisiei vor fi selecionai conform unui sistem de rotaie egal ntre statele membre, care va fi stabilit de Consiliul European, astfel nct s se asigure o reprezentare geografic i demografic a ansamblului statelor membre, iar abaterile de la rotaie s nu fie mai mari de un mandat. Preedintele Comisiei este desemnat de Consiliul European, statund cu majoritate calificat i este aprobat de Parlamentul European; ca orientare politic, el trebuie s aparin gruprii politice cu cei. mai muli reprezentani alei n Parlament. Apoi Consiliul, cu maJontate calificat, de acord cu preedintele desemnat, adopt lista personalitilor pe care dorete s le numeasc membri ai Comisiei, pe baza propunerilor fiecruia din statele membre. Componena Comisiei este supus n bloc spre aprobare Parlamentului European, dup care preedintele i membrii Comisiei sunt numii cu majoritate calificat de Consiliu. Mandatul lor este de 5 ani. Preedintele Comisiei este primus inter pares; el conduce lucrrile Comisiei, negociaz cu Consiliul i Parlamentul. mprirea portofolii lor n Comisie este decis de preedinte, dar este rezultatul negocierilor ntre preedinte, comisari i statele membre. Prin ultimele tratate, preedintele a primit atribuii sporite, n sensul c desemnarea celorlali comisari se face cu acordul su i el poate cere unui comisar s-i prezinte demisia. Fiecare comisar are un cabinet personal,format n parte din ceteni ai statului su i din funcionari ai VE. Funcionarii permaneni ai Uniunii, aa numita birocraie a UE, sunt organizai n directorate generale pe principalele domenii de activitate(n prezent 24), directorate i divizii, precum i uniti speciale care asigur servicii pentru toate: serviciul juridic. serviciul traduceri, oficiul statistic, oficiul de securitate, centrul comun de cercetri, oficiul pentru publicaii oficiale, secretariatul general. Propunerile Comisiei provin de la direciile generale; se recurge uneori la experi din afar i la consultri cu funcionari naionali. Fiind adesea probleme care intereseaz mai multe direcii generale, de regul discutarea lor n Comisie este precedat de reuniuni formale ale efilor de cabinete sau de reuniuni informale. Funcionarea Comisiei se supune principiului colegialitii, deciziile Comisiei fiind adoptate cu majoritatea numrului membrilor. De aceea, membrii Comisiei trebuie s acioneze ntr-o manier unitar. Preedintele este cel care convoac Comisia, cel puin o dat pe sptmn. Reuniunile sale nu sunt publice i dezbaterile sunt confideniale. Pentru a asigura buna functionare i dezvoltare a Uniunii,Comisia: - asigur aplicarea prevederilor tratatelor i a msurilor luate de instituii pe baza acestora; - formuleaz recomandri sau emite opinii asupra obiectivelor prevzute n tratate, dac acest lucru se prevede n mod expres sau ea consider necesar; - are propria putere de decizie i particip la adoptarea actelor legislative de ctre Consiliu i Parlament n modul prevzut de tratate;

30

- exercit competenele conferite de Consiliu pentru aplicareanormelor stabilite de acesta. Comisia joac un rol central n viaa Uniunii; ea a fost la originea multor iniiative ale UE; pentru aceasta, ea exercit comeetene legislative, administrative, executive i judectoreti. In procesul legislativ, Comisiei i revin mai multe atribuii importante, i anume: a) Are dreptul aproape exclusiv la iniiativ legislativ. De regul, conform tratatelor, Consiliul acioneaz pe baza unei propuneri a Comisiei, atunci cnd adopt legislaie privind aplicarea tratatelor. Dei propunerile legislative trebuie aprobate de Com:iliu ~i n multe cazuri i de Parlamentul European, dreptul de iniiativ al Comisiei i-a permis s acioneze ca motor al integrrii europene. Consiliul poate fi i el de facto o surs a iniiativelor legislative, chiar dac elaborarea lor ntr-o form concret se face tot de Comisie. b) Comisia are un rol important n stabilirea planului legislativ anual de ansamblu al Uniunii. O asemenea planificare a devenit foarte util, deoarece stabilirea unui program de lucru al Comisiei este semnificativ orientarea prioritilor Uniunii n anul urmtor. c) Comisia a dezvoltat strategii de politic general pentru comuniti i Uniune; de exemplu, Cartea alb a Comisiei privind finalizarea pieei interne, din 1985, a conturat Actul Unic European; iniiativele Comisiei sub preedinia lui Jacques Delors au conturat Uniunea Economic i Monetar i viitoarele prevederi ale tratatelor; documentul Comisiei privind Carta Comunitii asupra drepturilor sociale fundamentale ale lucrtorilor a dus la adoptarea Cartei Sociale. d) n anumite domenii, limitate, Comisia are dreptul de a emite norme ale Uniunii, fr implicarea altei instituii comunitare. e) Comisia exercit i putere legislativ de legat; Consiliul i deleg competena de a adopta reglementri n domenii specifice, cum sunt agricultura, armonizarea tehnic i concurena. Comisia are de asemenea importante responsabiliti administrative; ea supravegheaz aplicarea politicilor comunitare de ctre ageniile naionale. De asemenea, ea asigur supravegherea general privind aplicarea uniform i corect a normelor de ctre statele membre. Dificulti n activitatea de supraveghere pot proveni din insuficiena personalului, complexitatea normelor pe care trebuie s le aplice ageniile naionale i lipsa de entuziasm a acestora de a aplica noile norme. Comisia are i rspunderi de natur executiv, din care dou sunt mai importante: a) Stabilirea bugetului Uniunii, destinat mai ales sprijinirii agriculturii, care primete aproximativ 50% din bugetul anual i politicilor structurale, menite ntre altele s sprijine regiunile mai srace, convertirea sau ajustarea industriilor n declin i combaterea Omajului pe termen lung. b) n domeniul relaiilor exteme - i) Comisia este implicat n stabilirea i conducerea relaiilor economice exteme ale UE; cu aprobarea Consiliului, ea reprezint UE i acioneaz n numele ei n negocieri oficiale sub auspiciile OMC i n cele informale, cum sunt cele cu SUA privind comerul mondial i cu Japonia privind accesul reciproc la piee; ii) Comisia are rspunderea negocierii privind diferite alte acorduri ale UE cu multe state i grupuri de state; iii) Comisia acioneaz ca punct de contact cheie ntre UE i state nemembre; peste 140 state au misiuni diplomatice acreditate la VE, iar Uniunea menine o reea extins de peste 100 misiuni n afar; iv) Comisia reprezint UE i particip la activitatea unui numr important de organizaii internaionale: ONU i instituiile sale specializate, GA TT (din 1994 OMC), Consiliul Europei, OECD i altele; v) Comisia are atribuii importante n legtur cu cererile de aderare la UE; Consiliul i cere s fac investigaii detaliate asupra implicaiilor i s prezinte o opinie;cnd ncep negocierile, pe baza orientrilor aprobate de Consiliu, Comisia acioneaz ca principal negociator, cu excepia unor ocazii ministeriale sau cnd intervin probleme deosebit de sensibile sau dificile i divergente; vi) Comisia este pe deplin asociat la activitatea desfurat n domeniul PESC. Comisia are i atribuii judiciare, de dou tipuri. n primul rnd, ea poate intenta aciuni mpotriva statelor membre recalcitrante, care ar nclca dreptul comunitar; sunt aciuni ale Comisiei contra unui stat membru. Este ns ultimul resort, care trebuie precedat de efortul de a soluiona problema prin negocieri. Asemenea aciuni au fost frecvent ntreprinse de Comisie i au dus la promovarea unor poziii de principiu i la respectarea tratatelor.

31

n al doilea rnd, n unele domenii, ca politicile concurenei i ajutoarele de stat, Comisia acioneaz ca anchetator i judector iniial asupra nclcrii tratatelor, fie de state membre, fie de companii private. Decizia Comisiei este supus recursului la Tribunalul de Prim Instan. Aceasta ofer Comisiei un instrument important n dezvoltarea politicilor VE i promovarea de noi strategii n domeniile concurenei i ajutoarelor de stat, n stabilirea de orientri ctre tribunalele naionale privind sensul unor articole ale tratatelor. Comisia este deci o for puternic n realizarea obiectivelor UE. Puterea ei n raport cu celelalte instituii, mai ales cu Consiliul, a evoluat; au fost avansate modele ale relaiilor: ca o tehnocraie dinamic, ca un secretariat expert, ca un negociator i mediator n cadrul Consiliului. Tratatul de la Lisabona consacr rolul Comisiei sub diferitelesale forme: dreptul de iniiativ legislativ, rolul de gardian al tratatelor, rspunderi n executarea bugetului, funcii de coordonare, execuie i gestiune, ca i de reprezentare extern a Uniunii. Pe fond, Tratatul extinde competena Comisiei de iniiativ legislativ, prin integrarea celor trei piloni. n ceea ce privete cooperarea n domeniile poliiei i justiiei penale, ea mparte acest drept de iniiativ legislativ cu ~ din statele membre, iar n ceea ce privete PESC sarcinile de iniiativ, aplicare i reprezentare vor fi exercitate de naltul Reprezentant pentru PESC, care va fi ivicepreedinte al Comisiei. naltul Reprezentant va avea un rol dublu: va conduce PESC i totodat, ca vicepreedinte al Comisiei va fi nsrcinat cu relatiile exteme i cu coordonarea altor aspecte ale aciunii exteme a Uniunii. Pentru activitatea n cadrul PESC el rspunde n faa Consiliului European, iar pentru cea n cadrul Comisiei, n faa Parlamentului European. Curtea European de Justiie Curtea European de Justiie are ca misiune asigurarea respectrii dreptului comunitar, n conformitate cu tratatele adoptate. mpreun cu Tribunalul de Prim Instan, Tribunalul Funciei Publice i eventuale tribunale specializate formeaz ramura judiciar a Uniunii. Organizarea i funcionarea Curii de Justiie sunt reglementate n cele trei tratate fondatoare, ca i n statutele Curii. Fiecare dintre cele trei tratate prevedea crearea unei Curi de Justiie. n urma semnrii la Roma, n 1957, a Conveniei referitoare la unele instituii comune ale Comunitilor Europene, Curtea a devenit o instituie unic pentru toate cele trei Comuniti europene. Curtea de Justiie este n prezent format din 27 de judectori i opt avocai generali. Judectorii sunt alei pentru ase ani (o rennoire parial a judectorilor i a avocailor generali are loc din trei n trei ani), fiind desemnai de ctre statele membre i numii prin acordul comun al guvernelor acestora, dar sunt complet independeni n raport cu acestea. Judectorii i avocaii generali sunt persoane care au exercitat nalte funcii jurisdicionale n rile de origine sau consilieri juridici cu competene notorii. Ei trebuie s-i exercite funciile ntr-o total imparialitate. Funciile de judector sau de avocat general sunt incompatibile cu orice alt funcie politic, administrativ sau activitate profesional. Judectorii i avocaii generali beneficiaz de inamovibilitate. Tratatul de la Lisabona prevede instituirea unui comitet care emite un aviz cu privire la capacitatea candidailor de a exercita funciile de judector i avocat general, nainte ca statele membre s fac nominalizrile. Membrii Curii i desemneaz un preedinte pentru o perioad de trei ani, mandatul su putnd fi rennoit. Curtea i desfoar activitatea n plen sau n cadrul camerelor. Activitatea Curii nu este supus controlului celorlalte instituii comunitare. Curtea are dou direcii de activitate: atribuii consultative i atribuii jurisdicionale, acestea din urm constituind adevrata sa activitate. ntre problemele de care se ocup Curtea, notm pe cele de importan constituional, privind mprirea i exercitarea corect a competenelor de ctre instituiile comunitare, i cele de substan, de la politicile de concuren la politica social, la agricultur sau transporturi. Curtea controleaz legalitatea actelor legislative ale Parlamentului i Consiliului, ale Consiliului European, ale Consiliului, dar i ale organelor, oficiilor sau ageniilor Uniunii destinate s produc efecte juridice. Curtea decide n litigii ntre instituiile comunitare i state membre, ntre persoane i angajatori, ca i n

32

multe alte probleme juridice ntre pri care provin de la tribunalele naionale; de asemenea, ea emite avize cu privire la compatibilitatea proiectelor de acorduri internaionale cu tratatele Uniunii. n faa Curii pot fi introduse mai multe tipuri de recursur1: cele directe (mpotriva instituiilor comunitare sau a statelor membre), sesizrile preliminare (jurisdiciile naionale fac apel la interpretarea de ctre Curte a tratatelor sau a actelor comunitare) i examinarea recursurilor (mpotriva deciziilor Tribunalului de Prim Instan). Curtea nu este competent n ceea ce privete dispoziiile privind politica extern i de securitate comun i actele adoptate n temeiul acestora, nici s verifice legalitatea sau proporionalitatea operaiunilor efectuate de poliie sau alte servicii de aplicare a legii intr-un stat membru i nici s hotrasc cu privire la exercitarea responsabilitilor care revin statelor membre n vederea meninerii ordinii publice i a aprrii securitii interne. Curtea a avut un rol central n multe dezvoltri ale sistemului juridic al VE, dei o mare parte a dreptului comunitar nu ajunge n faa ei. n practic, voina statelor a avut puin influen asupra deciziilor Curii. Desigur, ea ine seama de mediul politic n care lucreaz, deciziile sale sunt uneori influenate de argumente nejuridice ale statelor, mai ales cnd este vorba de impactul financiar considerabil sau de critici din surse comunitare ori nationale. Deliberrile Curii sunt secrete, spre deosebire de prezentrile avocailor generali. Curtea funcioneaz n camere de 3 sau 5 judectori, ceea ce este important, datorit numrului mare de cauze. Un stat membru sau o instituie pot cere judecarea unui caz n camer lrgit, de 7 membri Avocatul general sprijin Curtea. El particip n etapa oral a audierii i supune o opinie scris. Aceast opinie cuprinde o prezentare complet asupra tuturor aspectelor cazului, red nelegerea lui asupra normelor aplicabile cazului i recomand Curii cum s decid cazul. Opinia sa nu este obligatorie pentru Curte, dar este important, fiind adesea urmat n deciziile acesteia. Partea scris a procedurii este cea mai complet i mai important; n aceast etap, toate probele, susinerile i documentele sunt comunicate prilor i instituiilor. Partea oral este limitat i scurt; un judector raportor, desemnat pentru fiecare caz, pregtete i prezint raportul privind audierea, un rezumat al faptelor i argumentelor prilor. Apoi reprezentanii legali ai parilor fac prezentri orale, urmate de prezentarea avocatului general i audierea eventual a experilor sau martorilor. Curtea poate i ea s pun ntrebri. Deciziile Curii nu pot face obiectul recursului; se poate contesta o decizie dac persoane nu au fost audiate; se poate cere o interpretare a unei decizii ndoielnice, cci deciziile Curii nu sunt ntotdeauna destul de clare, iar opiniile divergente sunt tratate in cuprinsul deciziei; se poate cere revizuirea unei decizii in termen de 10 ani, dac se descoper un fapt de natur a fi un factor decisiv, necunoscut la momentul deciziei. Curtea nu se consider legat printr-un sistem de precedente; ocazional, ns, cnd se deprteaz de o decizie anterioar, i explic schimbarea poziiei. Pentru a reduce sarcina Curii, prin decizie a Consiliului (competen dat acestuia prin Actul Unic European din 1986) a fost creat n 1988 Tribunalul de Prim Instan, numit de Tratatul de la Lisabona "Tribunalul"; este format ca i Curtea din 27 judectori, cu aceleai calificri ca i cei ai Curii. Judec in camere de 3-5 judectori, mai rar n plen, in cazuri dificile. Iniial i-au fost supuse cazurile de personal, cele privind concurena cele supuse de persoane contra instituiilor i cele n cadrul tratatului CECO. Apoi Consiliul i-a transferat i alte categorii de cazuri, cum sunt cele de dumping. n prezent, TPI are jurisdicie asupra tuturor aciunilor inte,ntate de pri neprivilegiate, adic altele dect state i instituii, inclusiv cazurile de dumping, precum i recursuri la deciziile Iniial i-au fost supuse cazurile de personal, cele privind concurena cele supuse de persoane contra instituiilor i cele n cadrul tratatului CECO. Apoi Consiliul i-a transferat i alte categorii de cazuri, cum sunt cele de dumping.

33

n prezent, TPI are jurisdicie asupra tuturor aciunilor intentate de pri neprivilegiate, adic altele dect state i instituii, inclusiv cazurile de dumping, precum i recursuri la deciziile Tribunalului Functiei Publice. TPI TPI nu are competena de a pronuna decizii preliminare, deoarece Curtea dorete s-i menin competena exclusiv de interpretare n aceast privin. Statele membre prefer s supun cazurile lor Curii, dei tratatele nu le mpiedic s le supun TPI. Hotrrile TPI pot face obiectul recursului n faa Curii, n probleme de drept. Ca urmare a creterii numrului de cazuri, prin extinderea Uniunii, s-a pus problema reformei Curii; s-a propus, de exemplu, transformarea Curii ntr-o nalt Curte, un fel de curte suprem, cu 4 curi regionale; la Consiliul European de la Amsterdam, Curtea s-a OpUS acestei propuneri; tratatul de la Lisabona prevede posibilitatea crerii pe lng Tribunal, de ctre Parlamentul European i Consiliu, de tribunale specializate care s aib competena de a judeca n prim instan aciuni n materii speciale. Se prevede c Parlamentul i Consiliul hotrsc fie la propunerea Comisiei, cu avizul Curii de Justiie, fie la propunerea Curii de justiie, cu avizul Comisiei. Curtea i Tribunalul beneficiaz fiecare de cte un grefier propriu, care asist i ajut cele dou jurisdicii n activitatea lor. Sediul Curii de Justiie i al Tribunalului de Prim Instan se afl la Luxemburg. n virtutea dreptului conferit de articolul 140 B (Tratatul CEE), abilitnd Consiliul s creeze camere jurisdicionale care s examineze, n prim instan, anumite recursuri, prin decizia Consiliului din 2 noiembrie 2004, a fost creat Tribunalul Functiei Publice al VE, pe baza unei Declaraii anexat la Tratatul de la Nisa. Acest tribunal judec recursurile legate de contenciosul funciei publice, respectiv litigiile dintre comuniti, inclusiv ageniile Uniunii, ca i EUROJUST, EURO POL, Banca Central European, i funcionarii lor, este parte integrant a Curii, funcionnd pe lng Tribunalul de Prim Instan, iar membrii si au un statut asimilat celui al membrilor acestuia. Este compus din 7 judectori, se reunete In camere formate din 3 judectori, n unele caz ud stabilite prin regulile sale de procedur n camere compuse din 5 judectori sau n plen. Desemnarea celor 7 judectori se face de ctre Consiliu, la propunerea unui comitet format din foti judectori ai Curii Europene, ai Tribunalului de Prim Instan i alte persoane de formaie juridic, avnd competene recunoscute. Nu se fac propuneri de ctre statele membre, ci sunt candidaturi individuale ale persoanelor care ndeplinesc condiiile. Totui, Consiliul are n vedere s se asigure o reprezentare ct mai larg a statelor membre i a sistemelor juridice naionale. Hotrrile Tribunalului Funciei publice pot fi atacate cu recurs la Tribunalul de Prim Instant. Curtea a invocat cel mai adesea art. 220 din tratatul CE, conform cruia "Curtea va asigura ca n interpretarea i aplicarea acestui tratat s fie respectat norma de drept"; aceast prevedere a fost folosit pentru a-i extinde jurisdicia i n domenii care nu i-au fost supuse i la msuri care nu au fost menionate n tratate. Curtea a dezvoltat principii de natur constituional, precum proporionalitatea, nediscriminarea pe motiv de cetenie, ateptarea legitim i certitudinea legal, ca i considerarea drepturilor fundamentale ale omului ca parte a dreptului comunitar. n anii de stagnare instituional, Curtea a jucat un rol politic prin deciziile sale, ncercnd s fac efective tratatele i s promoveze crearea pieei interne. Tratatul de la Amsterdam a extins rolul Curii asupra drepturilor fundamentale ale omului i asupra msurilor adoptate n pilonul III (poliie i cooperare n domeniul justiiei penale), cu condiia ca jurisdicia sa de decizii preliminare s fie bazat pe referiri de la tribunale naionale ale statelor care accept n mod expres aceast jurisdicie, dar nu i asupra msurilor de aplicare a legilor naionale pentru meninerea ordinii i securiti i interne. Tratatul de la Lisabona a extins jurisdicia Curii (deci i a tribunalelor care o sprijin), prin unificarea celor trei piloni i mai ales prin consacrarea forei juridice a Cartei drepturilor fundamentale ale omului, adoptat

34

n form final de Conferina Interguvernamental din 2004. Tratatul le denumete "Curtea de Justiie" i "Tribunalul". Curtea de Conturi Finanarea Comunitii din resurse proprii a impus necesitatea unui control financiar mai riguros dect cel prevzut de TratatulCECA (comisarii de conturi) sau dect cel organizat n cadrul CEE i EURA TOM (Comisie de control). A fost stabilit prin tratatul bugetar din 1975, nlocuind cele dou audituri separate. Curtea este format din 27 membri, cte unul de fiecare stat membru, alei dintre personaliti care i desfoar sau i-au desfurat activitatea n statele de origine n cadrul unor instituii de audit extern sau avnd o calificare special pentru aceast funcie; membrii Curii trebuie :s prezinte toate garaniile de independen. Ei trebuie s i desfoare activitatea total independent fa de guvernele statelor membre i n interesul general al Comunitii. Membrii Curii sunt numii pe o perioad de ase ani de Consiliu, dup consultarea Parlamentului. Mandatul lor poate fi rennoit. Ei i aleg pentru o durat de trei ani un preedinte, al crui mandat poate fi, de asemenea, rennoit. Funcionarea Curii este colegial. Membrii si, cu excepia preedintelui, sunt repartizai n dou grupuri de aud it. Actele Curii (avize sau rapoarte anuale) se adopt cu majoritatea membrilor si. Principala misiune a Curii este de a verifica finanele Uniunii i de a asigura gestiunea financiar sntoas, asistnd Parlamentul i Consiliul n exercitarea controlului lor asupra executdi bugetului. Conform tratatelor, Curtea examineaz conturile tuturor veniturilor i cheltuielilor Uniunii i ale organelor create de aceasta. Curtea certific pentru Parlament i Consiliu corectitudinea conturilor i legalitatea tranzaciilor (printr-o declaraie de garanie), iar conformtratatului de la Amsterdam semnaleaz mai ales orice caz de iregularitate. Controlul se bazeaz pe documente, dar se poate face i la faa locului la instituii i n statele membre, n legtur cu organul naional de audit. Potrivit acestui tratat este posibil auditul i la alte organisme, care folosesc bani comunitari; ele trebuie s pun la dispoziia Curii documentele necesare. Curtea are acces i la documente deinute de Banca European de Investiii. asigure controlul conturilor. Ea nu dispune de puteri jurisdicionale. Instituiile Uniunii pot cere Curii de conturi observaii i opinii asupra unor probleme specifice. La sfritul fiecrui an financiar, Curtea emite un raport anual, adoptat cu majoritatea membrilor si, care este trimis instituiilor i publicat n Jurnalul Oficial, mpreun cu rspunsurile instituiilor. Rmne un juctor instituional mai puin vizibil al UE; a avut o relaie difici I cu Comisia cu Comitetul de control bugetar al Parlamentului, a fost ignorat de Consiliu i nu este cunoscut n parlamentele naionale. Raportul su anual foarte critic arat c acioneaz ca o instituie independent. Este important c prin tratatul de la Amsterdam a primit locus standj pentru a introduce aciuni n anulare, ca i Parlamentul lJ'i Banca Central European. Sediul Curii este la Luxemburg. Tratatul de la Lisabona prevede ca funcii ale Curii de conturi examinarea conturilor tuturor veniturilor i cheltuielilor Uniunii i asigurarea bunei gestiuni financiare. Din dispoziiile instituionale, rezult c, n afar de denumire, nu s-au adus modificri eseniale privind aceast instituie. Banca Central European Crearea unei monede unice i instituirea uniunii economice i monetare au determinat crearea Bncii Centrale Europene, care s se ocupe de punerea n aplicare a politicii monetare europene. mpreun cu bncile centrale naionale ale statelor participante la moneda unic, ea formeaz Sistemul European de Bnci CentraleI (SEBC). Organele decizionale ale Bncii sunt Consiliul guvernatori lor i Comitetul director (ai crui membri sunt numii de Consiliul European cu majoritate calificat i dup consultarea Parlamentului European i a Consiliului Guvernatorilor: Acest Consiliu este format din membrii Comitetului director i guvernatorii bncilor centrale ale statelor membre care au adoptat moneda Euro.

35

Banca Central prezint Parlamentului European, Consiliului European, Consiliului i Comisiei un raport anual privind Sistemul European al Bncilor Centrale i politica monetar din anul precedent i din anul n curs. Conform tratatelor, Banca Central are personalitate juridic; ea exercit, n cadrul misiunilor ncredinate SEBC, urmtoarele competene: definirea i aplicarea politicii monetare a Comunitii, conducerea operaiunilor de schimb, deinerea i gestionarea rezervelor oficiale de schimb din statele membre, promovarea bunei funcionri a sistemelor de pli. Obiectivul su principal este de a menine stabilitatea preurilor. Banca Central European este singura abilitat s autorizeze emiterea de moned Euro; ca este independent, iar statele i instituiile comunitare trebuie s respecte aceast independent n domeniile din atribuiile sale, Banca trebuie s fie consultat asupra oricrui proiect de act al Uniunii, ca i asupra oricrui proiect de reglementare la nivel naional i poate emite avize. n aceast categorie intr de exemplu actele legislative privind utilizarea Euro ca moned unic i deciziile privind problemele de interes pentru uniunea economic i monetar examinate n cadrul conferinelor i institutiilor financiare internationale. Pentru a-i putea ndeplini misiunile, BCE poate s adopte decizii i s emit recomandri i avize; de asemenea, poate impune amenzi i constrngeri ntreprinderilor, n cazul nerespectrii regulamentelor i deciziilor sale. Comitetul Economic i Social European Comitetul Economic i Social European (CESE) a fost nfiinat n 1957 prin Tratatul de Ia Roma ca organ consultativ care s reprezinte la nivel comunitar, ntr-o sintagm devenit clasic, "vocea societii civile organizate", reunind - practic - reprezentanii diferitelor segmente ale vieii economico-sociale, respectiv grupurile de interese din Europa, n primul rnd organizaii patronale i sindicale, dar i alte organizaii neguvernamentale. CESE se pronun asupra diverselor proiecte de interes comunitar, n primul rnd, prin avize, indiferent cine este in!iatorul proiectului - Comisie, Consiliul sau Parlamentul European. In orice caz, nainte de luarea oricrei decizii n materie de politic economic sau social, regional i de mediu, CESE trebuie consultat n mod obligatoriu, dar poate fi consultat i n privina deciziilor ce urmeaz a fi luate n alte domenii de actiune a UE. Avizele pot fi solicitate de organele de decizie ale VE Comisie, Consiliu i Parlamentul European - dar, CESE se poate i autosesiza, emind un punct de vedere materializat tot ntr-un aviz. n ndeplinirea atribuiilor sale, CESE emite trei tipuri de avize: - avize n urma solicitrii Comisiei Europene, Consiliului sau Parlamentului European; - avize din proprie iniiativ prin care CESE i exprim opiniile n toate cazurile cnd consider oportun; - avize exploratorii, n care, la cererea Comisiei, a Parlamentului European sau chiar a Preediniei UE, este nsrcinat s discute i s fac propuneri asupra unui subiect determinat, pentru ca - i pe aceast baz Comisia s formuleze propuneri n consecin. CESE poate elabora i discuta rapoarte de informare pentru examinarea unei probleme ce ine de politicile VE i de evoluiile posibile ale acestora. n sfrit, CESE poate adopta, la propunerea unei seciuni a sa, a unuia din grupurile sale sau a unei treimi din membrii si, rezoluii cu privire la teme de actualitate pentru UE. Prin ntreaga sa activitate, CESE ncurajeaz societatea civil s se implice n tot mai mare msur n procesul de elaborare a politicilor publice ale Uniunii Europene. Dup extinderi le succesive ale UE din 2004 i, respectiv 2007, CESE este compus, n prezent, din 344 de membrii, un numr egal cu cel al Comitetului Regiunilor, n funcie de mrimea populaiei statelor membre. Tratatul de la Lisabona prevede c o decizie cu privire la componena Comitetului va fi adoptat de Consiliu hotrnd n unanimitate, la propunerea Comisiei. Pn la adoptarea unei asemenea decizii, comitetul va avea

36

329 membri, repartizai n funcie de numrul populaiei-statele mari au cte 24, Romnia 15, Malta 5. Mandatul acestora este de 5 ani; ei vor avea un numr egal de supleani. Membrii CESE (ca i ai Comitetului Regiunilor) sunt desemnai de ctre guvernele statelor membre i numii de Consiliul UE (prin vot unanim) pe un mandat de 4 ani, care poate fi renoit, cu preocuparea de a asigura o reprezentare adecvat a diferitelor categorii socio-profrsionale. Ei beneficiaz de independena politic total fa de guvernele care i-au desemnat. Cu privire la lista membrilor Comitetului, se prevede consultarea Comisiei i posibilitatea de a obine opinia organizaiilor europene reprezentative pentru diferite sectoare economice i sociale i ale societii civile. Activitatea preponderent a membrilor CESE se desfoar n rile de origine. la Bruxelles reunindu-se 1'n adunare plenar, de regul, lunar. n adunarea plenar a CESE sunt constituite trei mari grupuri. Astfel, grupul Angajatorilor reunete, membrii din sectorul industrial, public i privat, ntreprinderi mici i mijlocii, camere de comer, sectorul bancar i al asigurrilor, transport i agricultur. Grupul Lucrtorilor reprezint toate categoriile de lucrtori, de la muncitorii necalificai pn la directorii executivi. n sfrit, Grupul Activitilor diverse este constituit din reprezentanii organizaiilor neguvernamentale, asociaiile de consumatori, organizaiile de agricultori, ale profesiilor meteugreti, cooperativelor i asociaiilor non-profit, asociaiile de protecia mediului, comuniti le tiinifice i academice, i asociaiile care reprezint familia sau persoanele cu dizabiliti. Promovnd interesul general, Comitetul i finalizeaz, frecvent, lucrrile printr-un "consens dinamic", respectiv un aviz sau un punct de vedere care este rezultatul unor poziii iniiale diferite, uneori contradictorii, ntre Grupurile constituite (patronate, sindicate-salariai, ali componeni ai societii civile)in cadrul CSCE. Prin consultarea CSCE, organele de decizie comunitar pot evalua impactul propunerilor respective asupra socjetii cjvile i, totodat, pot identifica noi soluii, pentru ca msurile ce vor fi adoptate s aib susinerea necesar a cettenilor europeni n scopul consolidrii cooperrii, C~misia i CSCE semneaz,de regul, protocoale de colaborare (ultimul de acest gen fiind semnat n noiembrie 2005) prin care sunt identificate o serie de domenii eseniale care preocup deopotriv cele dou organe ale VE, cum sunt, spre exemplu, Strategia de la Lisabona, dezvoltarea durabil, mutaiile structurale, analiza de impact i evaluarea unor reglementri comunitare, precum i relaiile exteme ale VE. n esen, ca form de dialog, de confruntare i de cooperare, CESE acoper, deopotriv, att cerina unor exprimri democratice n VE, ct i la apropierea acesteia fa de cetenii europeni, dezvoltnd ceea ce sintetic exprim "contiina european. Comitetul Regiunilor Importana crescnd a regiunilor n elaborarea i aplicarea politicilor comunitare a fost recunoscut i prin constituirea Comitetului Regiunilor, creat prin tratatul de la Maastricht i compus din reprezentani ai colectiviti lor regionale i locale, ai crui membri sunt numii pentru 5 ani de Consiliul VE. Membrii Comitetului acioneaz n deplin independen i n interesul general al Comunitii. Ei i desemneaz un preedinte i un birou pentru o perioad de doi ani. Potrivit tratatului de la Lisabona, Comitetul Regiunilor este format din reprezentani ai colectivitilor regionale i locale care sunt fie alei n cadrul unei asemenea autoriti, fie rspund din punct de vedere politic n faa unei autoriti alese. Ca i Comitetul Economic i Social, Comitetul Regiunilor are, n prezent, 344 de membri, numii dup aceeai procedur. Repartizarea lor ntre statele membre urmeaz aceeai ordine de mrime. Comitetul este consultat de Comisie, Consiliu i Parlament n mod obligatoriu n cazurile prevzute de tratate i n toate cazurile n care una din aceste instituii consider oportun acest lucru i n special atunci cnd acestea privesc cooperarea transfrontalier. El este informat despre cazurile n care Comitetul Economic i Social este consultat i, dac apreciaz c sunt n joc interese regionale specifice, poate emite avize. Banca European

37

Crearea Bncii Europene de Investiii a fost prevzut nc n tratatul CEE din 1957, dei ea nu este o instituie comunitar; se consider ca ar fi "arma financiar" a Uniunii. Banca are o personalitate juridic distinct de cea a Uniunii, are organe de decizie i structur administrativ proprii. Este independent din punct de vedere financiar i nu depinde de bugetul comunitar. BEI este totui legat de Comuniti, att prin faptul c organizarea i funcionarea sa fac obiectul unui protocol anexat la Tratatul CE, care poate fi modificat prin decizie a Consiliului acionnd n unanimitate (fie la cererea BEI i dup consultarea Parlamentului European si a Comisiei. fie la propunerea Comisiei i dup consultarea Parlamentului European i a BEI), ct i datorit participrii sale la programele de investiii ale Uniunii, facilitnd finanarea acestora, n legtur cu Fondurile Structurale i alte instrumente financiare ale Comunitii. Structurile Bncii cuprind Consiliul guvematorilor, Consiliul de administraie, Comitetul director i Comitetul de verificare. Capitalul Bncii este subscris de statele membre, dup o gril de repartizare. Resursele Bncii sunt constituite din mprumuturi, pe care ea le lanseaz pe pieele financiare i din fondurile mprumutate de Comisie. Funcionnd ca banc i folosind resursele proprii i pieele de capital, BEI are ca obiectiv s faciliteze, n special prin acordarea de mprumuturi i garanii i fr a urmri un scop lucrativ, finanarea unor proiecte care urmresc punerea n valoare a regiunilor mai puin dezvoltate, modernizarea sau reconversia ntreprinderilor ori creareade noi activiti, proiecte de interes comun pentru mai multe state membre care nu pot fi finanate n ntregime prin mijloace naionale In acest scop, Banca acord mprumuturi n interiorul Comunitii pentru dezvoltare regional, industrie, ameliorarea competitivitii ntreprinderilor, comunicaiilor i infrastructurii, sigurana aprovizionrii cu energie, protecia mediului i ameliorarea cadrului de via. De asemenea, ofer finanri n exteriorul Comunitii, pentru state partenere. Banca nu este supus controlului Curii de Conturi. Sediul BEI este la Luxemburg. Rezult c BEI, cu specificul su de instituie de credit i dotat cu personalitate juridic proprie, este, n esen, considerat ca o agenie comunitar chemat s contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii. Ageniile Uniunii Dei se refer n unele articole la "ageniile Uniunii"i chiar enun unele obligaii pentru acestea (o administraie european transparent, eficient i independent, transparena lucrrilor i accesul la documente, posibilitatea de a fi controlate de Curtea de conturi), Tratatul de li! Lisabona nu cuprinde prevederi exprese referitoare la numrul i organizarea lor. n Protocolul privind sediile instituiilor, altele dect cele menionate, figureaz doar EUROPOL, cu sediul la Haga. Dei se refer n unele articole la "ageniile Uniunii"i chiar enun unele obligaii pentru acestea (o administraie european transparent, eficient i independent, transparena lucrrilor i accesul la documente, posibilitatea de a fi controlate de Curtea de conturi), Tratatul de li! Lisabona nu cuprinde prevederi exprese referitoare la numrul i organizarea lor. n Protocolul privind sediile instituiilor, altele dect cele menionate, figureaz doar EUROPOL, cu sediul la Haga. n prezent, ageniile Uniunii acioneaz n domenii specifice, fr o baz convenional, fiind create prin acte de legislaie secundar, n domenii ca pregtirea profesional, condiiile de via i de munc, sntatea i sigurana n munc, mediul, droguri, medicamente, varieti de plante, armonizarea pieei interne, traduceri. Una din ultimele agenii are ca obiect aciunea privind frontierele externe ale Uniunii i are sediul la Varovia. Ele sunt relativ independente de instituiile Uniunii, i au grade diferite de autonomie financiar, dei Consiliul i Comisia joac un rol n numirea efilor lor. Consiliile lor de administraie includ reprezentani

38

naionali, uneori reprezentani ai organizaiilor relevante, ai Comisiei i n unele cazuri ai Parlamentului European. Ele nu particip ns direct la procesul legislativ european i au competene limitate; mare parte a rolului lor se reduce la colectarea i oferirea de informaii, sau pentru unele la aplicarea regimului comunitar stabilit. Nu au funcii de reglementare direct, dei expertizalor este folosit de instituiile principale i afecteaz procesul de aplicare,mai ales prin coordonarea reelelor administraiilor naionale care aplic politici comunitare. Rolul lor de informare este important, avnd n vedere importana informaiei i a expertizei n problemele controversate. Poziia i rolul lor vor crete, innd seama de tendine.

CURS VII LISABONA Uniunea Europeana Alte organe comunitare Continuare -in doctrina se face diferentierea intre institutiile si organele comunitare (entitati cu rol secundar, competente avizare) si organele paracomunitare Consiliul European; Comitetul Economic si Social -corespunde unor categorii socio-profesionale; -are sediul la Bruxelles; -344 de membrii si ia decizii cu majoritate calificata; -membrii ECOSOC reprezinta interesele categoriilor economice, sociale si profesionale din care provin si nu pe cele ale statului de origine; -sunt reprezentate industriile producatoare de bunuri, fermieri, mici producatori, avocati, arhitecti, doctori, membrii fiind impartiti in: Patroni Angajati Alte categorii -are un rol consultativ la nivelul UE Comisia si Consiliul atunci cand se impune datorita unui tratat; -ECOSOC poate emite eavize in legatura cu acte comunitare aflate in diferite stadii de adoptare. Comitetul Stiintific al EURATOM -este similar ECOSOC-ului cu diferenta ca-si desfasoara activitatea intr-un domeniu limitat, energia atomica; -membrii pe 5 ani de catre Consiliul UE consultandu-se Comisia, consultarea comitetului fiind obligatorie pentru organele de decizie atunci cand adopta un act legat de competentele acestuia. Banca Europeana de Investitii (BEI) -creata in 1958; -institutie financiara independenta cu personalitate juridica proprie; -Luxembourg; -statele membre UE care au subscris la capitalul social al bancii; -conducerea bancii asigurata de Consiliul Guvernatorilor, ministrii de finante ai statelor membre, se intrunesc anual;

39

-are un Consiliu de Administratie si un Comitet de Conducere (1 presedinte si 7 vicepresedinti pe 6 ani cu posibilitate de reinnoire si numiti de Consiliul Guvernatorilor); -majoritatea resurselor financiare sunt obtinute de pe pietele de capital internationale, castigurile fiind alocate pe sistemul nonprofit, actiunilor de sprijin a statelor membre si a celor candidate; -a nu se confunda cu BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare). Comitetul Regiunilor -creat ca organ consultativ format din reprezentanti ai diferitelor entitati locale sau regionale din statele membre; -organizat pe grupuri politice si se disting 4 grupuri politice: Popularii Socialistii Liberalii Radicalii -constituit ca si ECOSOC-ul; -membrii nu pot cumula calitatea cu cea de parlamentar european; -sediul la Bruxelles si activitatea este dirijata de un Secretar General. Alte agentii europene de specialitate Agentia Europeana pentru protectia mediului -Copenhaga; -rolul ei este de a furniza informatii despre mediul inconjurator statelor si publicului in vederea dimensionarii politicilor de mediu; Agentia Europeana pentru evaluarea produselor farmaceutice -Londra; -evalueaza independent produsele farmaceutice care circula liber pe piata europeana in vederea protejarii consumatorilor dar si a industriei farmaceutice; Centrul European pentru imbunatatirea pregatirii profesionale -Salonic; -contribuie la imbunatatirea pregatirii profesionale prin diferite programe academice; Biroul pentru armonizarea pietei interne -raspunde de inregistrarea marcilor de comert; -probleme de protectie intelectuala; Agentia Europeana pentru siguranta si protectia muncii -crearea unei retele de informatii intre bazele de date nationale si domeniul sau de actiune; Centrul de traduceri pentru organismele Uniunii Europene -Luxemburg; -traducerile pentru institutiile comunitare; COREPER (Comitetul Reprezentantilor Permanenti) -infiintat prin Tratatul de Uniune a Executivelor; -secundeaza membrii Consiliului in executarea sarcinilor; -exista 2 unitati: COREPER 1(probleme tehnice) COREPER 2(alte chestiuni) -problemele asupra carora COREPER cade de acord intra in categoria A si nu necesita reluarea discutiilor; -problemele de categoria B, mai delicate, asupra carora nu se cade de acord si vor fi reluate in cadrul Consiliului;

40

EUROPOL -prin Tratatul de la Maastricht; -Haga; -are caracter supranational fiind creat intr-un cadru interguvernamental; -infiintat pe baza conventiei EUROPOL, din 1995, lupta impotriva a tot ce include Pilonul III(Justitie si Afaceri Interne); -intarirea cooperarii interstatale in domeniile specifice: terorism, trafic droguri; -are personalitate juridica; -condus de un Consiliu de Administratie; -1 reprezentant al statelor membre Consiliu de Administratie; -majoritate calificata de 2/3; -are un director numit de Consiliul Uniunii Europene dupa consultrea Consiliului de Administratie pe 4 ani si poate fi reales o data; -mai intra si o institutie de control al granitelor si una de control financiar; EUROJUST -2002, Haga; -sprijina si imbunatateste cooperarea judiciara intre statele membre; -urmareste si instrumenteaza unele cauze judiciare care necesita actiuni pe teritoriul mai multor state membre; -rol in domeniul extradarii si executarii de acorduri mutuale interstatale; Banca Centrala Europeana -1998 intra in functiune in 1999 si din 2001 gestioneaza moneda nationala si introducerea EURO; -capital subscris de statele membre dupa un criteriu care are in vedere populatia si PIB-ul national; -formeaza impreuna cu bancile centrale din statele membre Sistemul European al Bancilor Centrale; -Consiliu al Guvernatorilor si Consiliu Director (presedinte si vicepresedinte). TRATATUL DE LA LISABONA -adoptat in 2007/2009; -cuprinde o dispozitie care cuprinde revizuirea tratatelor; -in art.48: orice stat membru, Parlamentul European sau Comisia poate prezenta Consiliului proiecte de revizuire a tratatelor. Aceste proiecte se transmit Consiliului European de catre Consiliul Uniunii Europene si se ratifica de catre consiliile nationale; -o uniune mai transparenta prevede initiativa cetatenilor; -parlamentelor nationale un rol mai important in examinarea legilor inainte de a fi adoptate pentru a garanta ca UE nu-si depaseste atributiile in aspecte care ar trebui tratate la nivel national sau local; -puterile Parlamentului vor fi crescute, membrii au un cuvant mai insemnat de spus intr-o arie mai vasta de probleme; -Comisia va fi formata dintr-un comisar al fiecarui stat, contrar celor spuse la Nisa; Obiective: ofera cetatenilor un spatiu de libertate, securitate si justitie fara frontiere; activeaza in directia dezvoltarii durabile a Europei in directia unei cresteri economice echilibrate si a stabilizarii preturilor, o economie sociala de piata echilibrata vizand ocuparea fortei de munca; combate discriminarea si excluziunea sociala; promoveaza coeziunea economica si sociala si solidaritatea intre membrii; isi va mentine uniunea economica si monetara cu moneda unica EURO; sustine si promoveaza valorile UE in intreaga lume si va contribui la asigurarea pacii securitatii comertului liber si echitabil si eradicarii saraciei; protejarea Drepturilor Omului si in special Drepturilor Copilului; -respectarea dreptului international incluzand respectarea principiilor Cartei ONU; -prevederile intra in vigoare in 2014 si in mod exceptional in 2017;

41

-consiliile de ministri necesita 55% din statele membre, reprezentand 65% din populatia europeana; -domenii importante: fiscalitate si aparare vot unanim; -fiecare stat membru trebuie sa fie de acord cu orice modificare si Parlamentul national veto; -modernizarea institutiilor; -Inalt Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate o noua functie; -Vicepresedinte al Comisiei pentru Promovarea Europeana pe scara internationala o alta functie noua; -noi domenii in care se implica membrii: mediu: -schimbarile climatice; -obiective prioritare de promovare si dezvoltare pe baza unui inalt nivel de protectie si ameliorare a mediului; -masuri pentru solutionarea problemelor de mediu regional si global; -lupta impotriva incalzirii globale; energie: -se asigura o buna functionare a pietei energetice, in special furnizarea de energie si realizarea eficientei energetice si economiilor la energie; -dezvoltarea de surese de energie noi si regenerabile; -o noua baza de cooperare intre statele membre in domeniul sportului, ajutoarelor umanitare, turismului, protectiei civile si cercetarii spatiale; -personalitate juridica a Uniunii Europene; -functia de Presedinte al Consiliului Uniunii Europene se transforma intr-o functie permanenta de Presedinte al Uniunii; -Ministru de Externe al Uniunii Inalt Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate; -numarul de comisari se reduce cu 1/3 si se modifica modalitatea de vot; -recunoaste explicit posibilitatea ca un stat membru sa se retraga din Uniune.

Astzi, mai mult ca niciodat ntr-o lume n evoluie constant, Europa trebuie s fac fa unor noi provocri: globalizarea economiei, evoluia demografic, schimbrile climatice, nevoia de surse durabile de energie i noile ameninri la adresa securitii. Iat provocrile secolului al XXI-lea. Iar acestea nu in cont de frontiere. Statele membre nu mai sunt n msur s fac fa singure tuturor acestor probleme. Pentru a gsi soluii i a rspunde preocuprilor cetenilor, este necesar un efort colectiv la nivel european. Europa trebuie s se modernizeze, s dispun de instrumente eficiente i coerente, adaptate nu numai la funcionarea unei Uniuni recent extinse de la 15 la 27 de state membre, ci i la transformrile rapide prin care trece lumea de astzi. Prin urmare, regulile care stau la baza cooperrii dintre ri trebuie revizuite. Acesta este obiectivul tratatului semnat la Lisabona, la 13 decembrie 2007. Liderii europeni au convenit asupra unor noi reguli innd cont de schimbrile politice, economice i sociale i dorind, n acelai timp, s rspund aspiraiilor i speranelor europenilor. Tratatul de la Lisabona stabilete care sunt competenele UE i mijloacele pe care aceasta le poate utiliza i modific structura instituiilor i modul de funcionare a acestora. n consecin, caracterul democratic i valorile fundamentale ale Uniunii sunt consolidate. Tratatul este rezultatul negocierilor ntre statele membre, reunite n cadrul unei conferine interguvernamentale, la lucrrile creia au participat Comisia European i Parlamentul European. Toate cele 27 de state membre l-au ratificat urmnd proceduri variate, n funcie de constituia naional. Tratatul a intrat n vigoare la 1 decembrie 2009, n conformitate cu Articolul 6.

42

Tratatul de la Lisabona este constituit din doua tratate cu valoare juridica egala, rezultate din modificarile aduse Tratatului privind Uniunea Europeana (care isi pastreaza denumirea de TUE) si a Tratatului Comunitatii Europene (care devine Tratatul pivind functionarea Uniunii Europene TFUE). Alaturi de aceste doua tratate ramane in vigoare Tratatul privind Comunitatea Europeana a Energiei Electrice (EURATOM). Practic, odata cu intrarea in vigoare a tratatului de la Lisabona vor opera in spatiul european trei tratate: TUE, TFUE si EURATOM. Tratatul de la Lisabona contine asadar, un tratat de principiu (TUE) si un tratat executiv (TFUE), mentinand cu unele amendamente si Tratatul Euratom Tratatul de la Lisabona confirm cele trei principii care stau la baza guvernanei democratice n Europa: Egalitatea democratic - cetenii trebuie s se bucure de atenie egal din partea instituiilor europene Democraia reprezentativ - acordarea unui rol mai important Parlamentului European i o mai mare implicare a parlamentelor naionale Democraia participativ - noi mecanisme de interaciune ntre ceteni i instituii, printre care se numr, de exemplu, iniiativa cetenilor n plus, Tratatul de la Lisabona clarific natura relaiilor dintre statele membre i Uniunea European. Competene sporite pentru Parlamentul European Parlamentul European, ai crui membri sunt alei prin vot universal direct o dat la cinci ani, i reprezint pe cetenii statelor membre. Odat cu adoptarea fiecrui tratat, Parlamentului i-au fost atribuite noi prerogative. Tratatul de la Lisabona nu face excepie de la regul, conferindu-i mai multe competene n materie de legiferare, buget i acorduri internaionale. Legiferare - procedura de co-decizie (redenumit procedur legislativ ordinar) este extins la mai multe domenii. Concret, aceasta nseamn c Parlamentul va dobndi un real statut de putere legislativ, n aceeai msur ca i Consiliul, n cazul anumitor domenii n care nu a fost implicat pn n prezent sau n care a fost doar consultat. Imigraia legal, cooperarea judiciar n materie penal (Eurojust, prevenirea infraciunilor, armonizarea standardelor pentru nchisori, a infraciunilor i sanciunilor), cooperarea poliieneasc (Europol) i alte cteva dispoziii care in de politica comercial sau de agricultur sunt doar cteva exemple n acest sens. n acest fel, Parlamentul European joac un rol important n aproape toate dosarele legislative. Buget - Tratatul de la Lisabona consacr practica bine stabilit a cadrului financiar multianual, pentru care este necesar aprobarea Parlamentului. n acelai timp, Tratatul prevede c Parlamentul i Consiliul vor stabili mpreun toate cheltuielile, fiind eliminat distincia care se fcea anterior ntre aa-numitele cheltuieli obligatorii (de exemplu, ajutoarele agricole directe) i cheltuielile neobligatorii. Aceast inovaie echilibreaz rolul celor dou instituii n aprobarea bugetului Uniunii. Acorduri internaionale - Tratatul de la Lisabona prevede c Parlamentul European trebuie s-i dea avizul conform asupra tuturor acordurilor internaionale n domenii crora li se aplic procedura legislativ ordinar. mai mare implicare a parlamentelor naionale Tratatul de la Lisabona consolideaz rolul parlamentelor naionale, care vor putea participa mai activ la lucrrile Uniunii. O nou dispoziie reflect clar drepturile i obligaiile pe care le au parlamentele naionale n cadrul Uniunii, fie c este vorba despre dreptul la informare, controlul respectrii principiului subsidiaritii, mecanismele de evaluare a politicilor n domeniul libertii, securitii i justiiei sau despre procedurile de revizuire a tratatelor. Cea mai semnificativ noutate se refer la controlul respectrii principiului subsidiaritii. Potrivit acestui principiu, exceptnd domeniile care in exclusiv de competenele sale, Uniunea nu acioneaz dect n cazul n care intervenia sa este mai eficient dect o aciune ntreprins la nivel naional. Orice parlament

43

naional are dreptul s-i susin argumentele potrivit crora o propunere nu este conform cu acest principiu. n acest caz, se va declana o procedur n doi timpi: -dac o treime din parlamentele naionale consider c o propunere nu este conform cu principiul subsidiaritii, Comisia va trebui s i reanalizeze propunerea, avnd posibilitatea de a o menine, de a o modifica sau de a o retrage; -dac majoritatea parlamentelor naionale mprtesc aceste preocupri, iar Comisia decide, totui, s i menin propunerea, aceasta va trebui s i susin motivaiile, iar Parlamentul European i Consiliul vor avea sarcina de a decide asupra continurii sau ntreruperii procedurii legislative. Transparena aciunilor Consiliului de Minitri Acum, att parlamentele naionale, ct i cetenii, pot afla n mod direct ce decizii adopt membrii Consiliului din fiecare stat membru, ntruct toate dezbaterile i deliberrile Consiliului n domeniul legislativ sunt fcute publice. Mai mult democraie participativ Cetenii europeni dispun deja de o serie de instrumente care le permit s se informeze i s ia parte la procesul politic comunitar. Acestora li s-a adugat acum iniiativa cetenilor. n virtutea acestui nou drept de iniiativ, un milion de ceteni provenind din mai multe state membre pot solicita Comisiei s prezinte o propunere legislativ n domenii care in de competena Uniunii. Detaliile practice ale acestei iniiative vor fi precizate printr-un act legislativ. Tratatul de la Lisabona subliniaz, de asemenea, importana consultrilor i a dialogului cu asociaiile, societatea civil, partenerii sociali, angajaii i angajatorii, bisericile i cu alte organizaii neconfesionale. Relaiile dintre Uniunea European i statele membre Pentru fiecare domeniu de activitate, Tratatul de la Lisabona precizeaz dac dreptul de a aciona revine Uniunii sau statelor membre, rspunznd, astfel, la o ntrebare formulat de un mare numr de ceteni i anume Cine i ce face n Uniunea European?. n acest sens, Tratatul introduce o clasificare general a competenelor, n trei categorii: Competenele exclusive - doar Uniunea are puterea de a legifera n domenii precum uniunea vamal, politica comercial comun sau concurena. Aciunile de sprijin, de coordonare sau de completare - n domenii precum cultura, educaia sau industria, intervenia Uniunii se limiteaz la susinerea aciunilor ntreprinse de statele membre (de exemplu, prin intermediul ajutoarelor financiare). Competenele partajate - n alte domenii, precum protecia mediului, transporturile i protecia consumatorilor, distribuirea puterii de legiferare ntre Uniunea European i statele membre se face respectnd principiul subsidiaritii. Odat ce s-au alturat Uniunii Europene, statele membre pot decide singure dac doresc sau nu s rmn n cadrul acesteia. Tratatul de la Lisabona introduce o clauz de retragere voluntar, admind astfel c statele membre au n orice moment posibilitatea de a se retrage din Uniune. Demnitatea uman, libertatea, democraia, egalitatea, statul de drept - acestea sunt valorile fundamentale ale Uniunii Europene, enunate chiar n primele pagini ale Tratatului de la Lisabona. Aceste valori sunt comune tuturor statelor membre i orice ar european care dorete s adere la Uniune trebuie s le respecte. Promovarea acestor valori, alturi de pacea i bunstarea popoarelor Uniunii, reprezint n prezent principalele obiective ale UE. Acestor obiective generale li se adaug o serie de obiective specifice precum promovarea justiiei i proteciei sociale i lupta mpotriva excluderii i discriminrii. Tratatul de la Lisabona face progrese semnificative n materie de protecie a drepturilor fundamentale, deschiznd calea aderrii UE la Convenia european pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale.

44

n plus, Tratatul de la Lisabona garanteaz aplicarea efectiv a Cartei Drepturilor Fundamentale. Prin urmare, UE dispune de un ansamblu de drepturi civile, politice, economice i sociale care sunt obligatorii din punct de vedere juridic, nu doar pentru UE i instituiile sale, ci i pentru statele membre (n ceea ce privete punerea n aplicare a legislaiei comunitare). Carta grupeaz drepturile fundamentale n ase capitole mari: demnitate, libertate, egalitate, solidaritate, cetenie i justiie. n plus, introduce alte drepturi care nu apreau n Convenia european a drepturilor omului, precum protecia datelor cu caracter personal, bioetica i dreptul la o bun administrare. Carta reafirm msuri importante viznd eliminarea discriminrii pe motive de sex, ras i etnie. n acelai timp, menioneaz i drepturile sociale aplicate n rndul ntreprinderilor, de exemplu dreptul muncitorilor de a fi informai, de a negocia i de a iniia aciuni colective altfel spus, dreptul la grev. Schimbrile climatice i mediul Schimbrile climatice reprezint una dintre cele mai grave ameninri cu care ne confruntm n prezent: ele influeneaz nu numai mediul nconjurtor, ci i viaa social i economic. Derularea la nivel internaional a aciunilor de combatere a schimbrilor climatice reprezint, alturi de dezvoltarea durabil, piatra de temelie a politicii de mediu a UE. Dei dezvoltarea durabil i protecia mediului figureaz i n tratatele actuale, Tratatul de la Lisabona stabilete definiii clare i consolideaz capacitatea de aciune a UE n aceste domenii. Energie Aprovizionarea cu energie este fundamental pentru noi toi. n ultimii doi ani, muli europeni au fost afectai de creterea preurilor n acest sector. Tratatul de la Lisabona ajut Europa s-i asigure aprovizionarea cu energie i promoveaz folosirea resurselor durabile i competitive. Tratatul conine un capitol special consacrat energiei, care definete competenele cheie i obiectivele generale ale politicii energetice: funcionarea pieelor energiei, securitatea aprovizionrii, eficiena energetic i reducerea consumului de energie, dezvoltarea unor forme de energie noi i regenerabile i interconectarea reelelor energetice. Pentru prima dat, este introdus un principiu al solidaritii potrivit cruia un stat membru care se confrunt cu dificulti majore n aprovizionarea cu energie va putea conta pe sprijinul celorlalte state membre. Protecia civil Tratatul de la Lisabona i propune s faciliteze prevenirea, pe teritoriul UE, a dezastrelor naturale i a celor provocate de om, precum i protecia mpotriva acestora. Un nou cadru juridic permite sprijinirea aciunilor derulate de statele membre n acest domeniu, precum i promovarea cooperrii operaionale. ntruct ncep s se simt deja primele semne ale schimbrilor climatice, respectiv inundaiile i incendiile, cooperarea dintre statele membre este acum mai necesar ca niciodat. Sntatea public Bunstarea cetenilor europeni este pilonul central al Tratatulului de la Lisabona. Prin urmare, un accent important se pune pe mbuntirea politicilor n domeniul sntii. Tratatul prevede o serie de msuri care au ca obiectiv direct protecia sntii publice, abordnd inclusiv problema fumatului i a abuzului de alcool. Pentru a consolida protecia pacienilor, UE poate stabili standarde privind produsele i aparatura medical. n acelai timp, Tratatul ajut statele membre s monitorizeze semnele care indic existena unor ameninri transfrontaliere grave, precum gripa aviar. n cazul n care astfel de ameninri se concretizeaz, Tratatul le permite rilor UE s-i mobilizeze toate resursele n mod coerent i eficient. Serviciile publice Tratatul de la Lisabona recunoate rolul pe care l joac serviciile publice n dezvoltarea coeziunii sociale i regionale transporturile, educaia, asistena medical sunt fundamentale pentru fiecare dintre noi. n anexa la Tratatul de la Lisabona figureaz un protocol special care stabilete principalele modaliti prin care se poate ameliora eficiena serviciilor de interes general. Politica regional Tratatul de la Lisabona consolideaz, totodat, coeziunea economic, social i teritorial n cadrul Uniunii Europene. Pentru prima dat, principiul coeziunii teritoriale este inclus n obiectivele UE. Tratatul de la Lisabona atribuie un rol mai important regiunilor. Principiul subsidiaritii, potrivit cruia UE acioneaz

45

doar atunci cnd rezultatele pot fi mai uor obinute la nivel comunitar dect la nivel naional, se va aplica, acum, inclusiv la nivel local i regional. Cercetare Tratatul de la Lisabona plaseaz n centrul politicii de cercetare crearea unui Spaiu European de Cercetare care s permit libera circulaie a cercettorilor, a cunotinelor tiinifice i a tehnologiei. ntr-o perioad n care apar noi actori mondiali interesai de elaborarea unor proiecte spaiale, Tratatul creeaz i o nou baz juridic pentru o politic spaial coerent - o dovad clar a faptului c Europa nu-i poate permite s treac cu vederea beneficiile economice i strategice ale unei politici spaiale. Politica comercial Pentru ca toat lumea s prospere, tranzaciile comerciale trebuie s se desfoare n mod corect i liber. Tratatul de la Lisabona extinde domeniul de aplicare a politicii comerciale pentru a include i investiiile strine directe. Instrumentele proprietii intelectuale, precum mrcile nregistrate, desenele industriale, patentele, drepturile de autor, reprezint unul dintre motoarele care pun n micare inovaia, creterea economic i competitivitatea. Tratatul de la Lisabona faciliteaz uniformizarea proteciei la nivel european. Sport Tratatul de la Lisabona deschide calea ctre o dimensiune european autentic n domeniul sportiv. Noile prevederi permit UE s sprijine, s coordoneze i s completeze aciunile statelor membre, promovnd imparialitatea i transparena n ceea ce privete competiiile sportive i cooperarea dintre organismele sportive. De asemenea, protejeaz integritatea fizic i moral a sportivilor, acordnd o atenie deosebit tinerilor. Economie Zona euro, format din rile care au adoptat moneda unic, va funciona mai bine dup adoptarea Tratatului de la Lisabona. Comisia poate s transmit avertismente directe statelor membre a cror disciplin financiar nu foarte riguroas risc s pun n pericol buna funcionare a zonei euro. Protecia datelor Tratatul de la Lisabona afirm clar c fiecare persoan are dreptul la protecia datelor cu caracter personal. Acest drept este nscris i n Carta drepturilor fundamentale. Turism Tratatul de la Lisabona creeaz o nou baz juridic dedicat n ntregime turismului, menit s consolideze statutul UE ca principal destinaie turistic a lumii. TIPURI DE INTREBARI Ce schimbri aduce Tratatul de la Lisabona pentru ceteni? Tratatul de la Lisabona consolideaz capacitatea Uniunii de a aciona, prin ameliorarea coerenei aciunilor externe, lrgirea gamei de politici interne, obinerea de rezultate i realizri politice mai eficiente din punctul de vedere al cetenilor i modernizarea instituiilor, astfel nct acestea s garanteze funcionarea unei Uniuni cu 27 de state membre. Tratatul de la Lisabona ofer Uniunii Europene o poziie mai puternic i mai coerent pe plan extern, ntruct: combin funcia de nalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate cu cea de Vicepreedinte al Comisiei; creeaz un Serviciu european pentru aciune extern care l va sprijini pe noul Reprezentant n realizarea dublei sale misiuni; amelioreaz asistena diplomatic i consular oferit cetenilor care cltoresc n ri tere. Tratatul de la Lisabona rspunde ngrijorrilor exprimate de cetenii europeni. De exemplu, Tratatul reflect fidel angajamentul politic de a face fa celor dou provocri interdependente, schimbrile climatice i politica energetic. Pentru prima dat, tratatele cuprind o seciune dedicat energiei, care stabilete ca obiective pentru politica Uniunii din acest sector asigurarea unei bune funcionri a pieei energiei (n special n ceea ce privete aprovizionarea cu energie i promovarea eficienei energetice i a economiei de energie) i dezvoltarea unor surse de energie noi i regenerabile.

46

Au fost create noi posibiliti pentru a aborda, de exemplu, aspecte legate de protecia civil sau de sntatea public n context transfrontalier i pentru a sprijini activitile transfrontaliere n domeniul sportului. Tratatul de la Lisabona plaseaz libertatea, justiia i securitatea n centrul prioritilor sale. Uniunea European poate acum s acioneze mai eficient mpotriva gruprilor criminale care fac trafic de persoane, s promoveze i s sprijine aciunile n domeniul prevenirii criminalitii i s ajute la combaterea terorismului prin nghearea activelor. Mai mult dect att, Tratatul confirm angajamentul UE de a elabora o politic comun privind imigraia. Tratatul de la Lisabona conine, de asemenea, o clauz de solidaritate, potrivit creia Uniunea i statele membre vor aciona mpreun n spirit de solidaritate n cazul n care un stat membru este inta unui atac terorist sau victima unei catastrofe naturale sau provocate de om. Aceste elemente noi dau Uniunii posibilitatea de a pune n aplicare mai bine politicile sale destinate s asigure creterea economic i competitivitatea, s amelioreze condiiile sociale i de munc, s ntreasc securitatea personal i colectiv, s promoveze un mediu mai curat i condiii de sntate mai bune, s dezvolte coeziunea i solidaritatea ntre statele membre, precum i progresul tiinific i tehnologic i, nu n ultimul rnd, s-i mbunteasc capacitatea de a aciona pe plan extern. Tratatul de la Lisabona prevede un sistem instituional stabil, ceea ce nseamn mai mult rapiditate i transparen pentru procesul decizional, consolidarea controlului democratic, precum i respectarea mai strict a principiului conform cruia deciziile se iau la nivelul corespunztor. Cetenii vor ti mai bine care sunt responsabilitile fiecrei pri implicate i motivele care determin Uniunea European s acioneze. Pentru prima dat, cetenii pot cere direct Comisiei s propun o iniiativ care prezint interes pentru ei i care ine de competena Uniunii, prin adunarea a un milion de semnturi din diferite state membre.

Parlamentele naionale au un rol mai activ n afacerile comunitare? Da. Pentru prima dat, parlamentele naionale sunt recunoscute ca fcnd parte integral din structura democratic a Uniunii Europene. Sunt introduse prevederi speciale destinate s ajute parlamentele naionale s se implice mai ndeaproape n activitatea Uniunii. n special, parlamentele naionale pot aciona n calitate de gardieni ai principiului de subsidiaritate. (Acest principiu este destinat s garanteze faptul c deciziile sunt luate ct mai aproape de ceteni i c se verific constant dac aciunea ntreprins la nivel comunitar este justificat, avnd n vedere posibilitile disponibile la nivel naional, regional sau local). Parlamentele naionale au puterea de a influena deciziile n faza iniial a elaborrii unei propuneri, nainte ca aceasta s fie analizat n detaliu de Parlamentul European i de Consiliul de Minitri. Cetenii pot nainta iniiative ctre instituiile Uniunii? Da. Tratatul de la Lisabona introduce Iniiativa cetenilor europeni. Noua dispoziie privind democraia participativ prevede c un milion de ceteni provenind dintr-un numr semnificativ de state membre pot lua iniiativa de a invita Comisia s prezinte orice propunere adecvat referitoare la aspecte care, n opinia cetenilor, necesit un act legislativ elaborat la nivelul Uniunii n scopul aplicrii Tratatului de la Lisabona. Detaliile cu privire la aceast procedur vor fi stabilite prin legislaie. Este procesul decizional mai democratic datorit Tratatului de la Lisabona? Da. Tratatul de la Lisabona crete numrul domeniilor politice n care Parlamentul European, ales prin vot direct, trebuie s aprobe legislaia UE alturi de Consiliul alctuit din minitri naionali (procedura de codecizie). De asemenea, Tratatul ntrete controlul democratic al Uniunii Europene, conferind un rol mai puternic att Parlamentului European, ct i parlamentelor naionale. Tratatul de la Lisabona stabilete o distribuie mai clar a competenelor ntre Uniune i statele membre, ceea ce va ajuta cetenii s neleag mai bine cine ce face.

47

n ce const noul sistem de vot n Consiliul de Minitri? n Consiliul de Minitri, sistemul standard de vot va fi votul cu majoritate calificat. Acesta se va baza pe principiul dublei majoriti. Pentru a fi adoptate n Consiliul de Minitri, deciziile trebuie s fie susinute de 55% din statele membre (n prezent, 15 din 27 de ri ale UE), reprezentnd cel puin 65% din populaia UE. Pentru a elimina posibilitatea ca un numr foarte mic de state membre, dintre cele mai populate, s poat bloca adoptarea unei decizii, o minoritate de blocaj trebuie s fie alctuit din cel puin patru state membre. n caz contrar, se va considera c majoritatea calificat este atins chiar dac nu este ndeplinit criteriul populaiei. Consiliul European a convenit ca noul sistem s intre n vigoare n 2014. n primii trei ani, pn n 2017, un stat membru poate cere ca un act s fie adoptat prin majoritate calificat, aa cum este definit n Tratatul de la Nisa. Votul cu majoritate calificat va fi folosit pentru luarea mai multor decizii? Da. Tratatul de la Lisabona extinde aria de aplicare a votului cu majoritate calificat la noi domenii politice. Este n interesul Uniunii Europene s se simplifice procesul decizional, inclusiv n domenii precum lupta mpotriva schimbrilor climatice, securitatea energetic i ajutorul umanitar de urgen n zonele sensibile de pe glob. Cteva dintre celelalte modificri se refer la aspecte precum iniiativele cetenilor, protecia diplomatic i consular i diferite aspecte procedurale. Votul n unanimitate rmne necesar n domenii precum fiscalitatea, politica extern, aprarea i securitatea social. Care sunt cele mai importante modificri instituionale introduse de Tratat? Spre deosebire de tratatele existente, Tratatul de la Lisabona prevede c fiecare stat membru va avea propriul comisar. Parlamentul European poate avea cel mult 751 de membri, iar fiecare stat membru poate avea maxim 96 i minim 6 reprezentani. Tratatul de la Lisabona creeaz un nou post permanent, cel de Preedinte al Consiliului European, numit de Consiliul European pentru o perioad de doi ani i jumtate. Acest aspect confer mai mult continuitate i stabilitate activitii Consiliului European. Tratatul de la Lisabona creeaz, de asemenea, postul de nalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate, care este n acelai timp i unul dintre vicepreedinii Comisiei i prezideaz lucrrile Consiliului Relaii Externe. Aceasta va aduce mai mult coeren n aciunea extern i va contura profilul UE pe scena internaional, crend o identitate a Uniuni. Tratatul de la Lisabona creeaz un suprastat european? Nu. Tratatul de la Lisabona este un tratat internaional, convenit i ratificat de state membre suverane care sunt de acord s pun n comun o parte din suveranitatea lor, n favoarea cooperrii supranaionale. Tratatul de la Lisabona subliniaz faptul c Uniunea reflect dorina statelor membre i a cetenilor si i c puterile sale i sunt conferite de aceste ri. Tratatul nu aduce atingere naturii fundamentale a UE, ci introduce o serie de inovri instituionale majore, care confer Uniunii mai mult putere i eficien. Acest lucru nu este n detrimentul statelor membre. Dimpotriv, UE completeaz aciunea statelor membre cnd acestea nu-i pot ndeplini singure obiectivele. Cum i cnd a intrat n vigoare Tratatul de la Lisabona? Tratatul a intrat n vigoare la data de 1 decembrie 2009. Pentru a intra n vigoare, Tratatul de la Lisabona a trebuit s fie ratificat de ctre cele 27 de state membre. Fiecare stat membru a avut libertatea de a decide, n conformitate cu regulile sale constituionale, dac aceast ratificare se va face prin referendum sau prin vot parlamentar.

48

CURS VIII - LIBERA CIRCULATIE


LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR

CURS IX- LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR


Domeniul de aplicare Art. 3 lit c din TCEE in vederea atingerii obiectivelor propuse, actiunea Comunitatii presupunea, printer altele, eliminarea, intre statele membre, a obstacolelor care stau in calea liberei circulatii a persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor. Art. 48 TCEE libertatea de deplasare a persoanelor -se prevedea ca libera circulatie a lucratorilor trebuie realizata in cadrul Comunitatii pana cel mai tarziu la incheierea perioadei de tranzitie, prin eliminarea oricarei discriminari pe motiv de cetatenie intre lucratorii statelor membre, in ceea ce priveste incadrarea in munca, remunerarea si celelalte conditii de munca. regulamente Pt. asigurarea acestei libertati in interiorul Comunitatii, Consiliul a adoptat o serie de regulamente, printre care: -Regulamentul nr. 15/1961 privind primele masuri pt. realizarea liberei circulatii a lucratorilor in cadrul Comunitatii; -Regulamentul nr.38/1964 privind libera circulatie a lucratorilor in cadrul Comunitatii; -Regulamentul nr.1612/1968 privind libertatea de circulatie in cadrul Comunitatii; -Directiva Consiliului 68/360/CEE din 1968 privind eliminarea restrictiilor de circulatie si sederea in cadrul Comunitatii pt. lucratorii din statele membre si familiile acestora. Libertatea de circulatie a lucratorilor Libertatea de circulatie a lucratorilor a fost reiterate de AUE, fiind definita drept una dintre cele 4 libertati fundamentale a pietei interne, acest statut conducand la extinderea dreptului de libera circulatie asupra unor noi categorii de persoane (studenti, personae care nu depun activitati economice dar au suficiente resurse de trai). cetatenie europeana T. Maastricht instituie notiunea de cetatenie europeana , fiind considerat cetatean al Uniunii Europene orice persoana avand nationalitatea unui stat membru. TAm. vine cu o completare si, la art. 2.9 arata ca, cetatenia europeana completeaza cetatenia nationala si nu o inlocuieste. art. 20, Aceste dispozitii sunt reluate si de TFUE, care la art. 20, reafirma instituirea cetateniei Uniunii si statueaza ca -este cetatean al Uniunii orice persoana care are cetatenia unui stat membru; - cetatenia europeana completeaza cetatenia nationala si nu o inlocuieste; -cetatenii Uniunii au drepturile si obligatiile prevazute in tratate, bucurandu-se de dreptul de libera circulatie si de sedere pe teritoriul statelor membre. Art. 45 TFUE Art. 45 TFUE libera circulatie a lucratorilor este garantata in cadrul Uniunii, aceasta implicand eliminarea oricarei discriminari pe motiv de cetatenie intre lucratorii statelor membre, in ceea ce priveste incadrarea in munca, remunerarea si celelalte conditii de munca. libera circulatie a lucratorilor Sub rezerva restrictiilor justificate de motive de ordine publica, siguranta publica si sanatatea publica, libera circulatie a lucratorilor implica dreptul: -de a accepta ofertele reale de incadrare in munca;

49

-de a circula liber in acest scop pe teritoriul statelor membre; -de sedere intr-un stat membru pt. a desfasura o activitate salarizata in conformitate cu actele cu putere de lege si actele administrative care reglementeaza incadrarea in munca a lucratorilor statului respective; -de a ramane pe teritoriul unui stat membru dup ace a fost incadrat in munca in acest stat, in conditiile care vor face obiectul unor regulamente adoptate de Comisie. Dispozitiile NU se aplica incadrarii in administratia publica. Beneficiarii dreptului Beneficiarii dreptului de libera circulatie asa cum este prevazut da Tratat si de legislatia subsidiara sunt lucratorii salariati si membrii lor de familie, resortisantii unui stat membru. cetatean al Uniunii Europene Art. 20 TFUE: este considerat cetatean al Uniunii Europene orice persoana avand nationalitatea unui stat membru. Cetatenia Uniunii confera fiecarui cetatean al acesteia un drept fundamental si individual de a circula si drept de sedere liber pe teritoriul statelor membre, libera circulatie a persoanelor constituind una dintre libertatile fundamentale ale pietei interne europene. codificare Avandu-se in vedere faptul ca cetatenia Uniunii trebuie sa fie statutul fundamental al resortisantilor statelor member cand acestia isi exercita dreptul la libera circulatie si la sedere, s-a considerat ca este necesara o codificare si o revizuire a instrumentelor comunitare existente care aveau in vedere separate lucratorii, persoanele nesalariate (independente), studentii, precum si alte personae inactive cu scopul de a simplifica si a intari dreptul la libera circulatie si la sedere a tuturor cetatenilor Uniunii. Dreptul la libera circulatie Dreptul la libera circulatie si la sedere pe teritoriul statelor member pt. cetatenii uniunii si membrii familiilor acestora a fost reglementat prin Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 29 aprilie 2004 prin care s-au abrogate art. 10 si 11 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 si Directivele 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE,73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE, 93/96/CEE. Obiectul Directivei Obiectul Directivei (conf. art. 1): -conditiile de exercitare a dreptului la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor member de catre cetatenii Uniunii si membrii familiilor acestora; -dreptul de sedere permananta pe teritoriul statelor membre pt. cetatenii Uniunii si membrii familiilor acestora; -restrangerile drepturilor mentionate mai sus, pt. motive de ordine publica, siguranta publica sau sanatate publica. Destinatarii dispozitiilor Directivei Destinatarii dispozitiilor Directivei (art. 3) sunt: -orice cetatean al Uniunii care se deplaseaza sau isi are resedinta intr-un stat membru, altul decat cel al carui resortisant este, precum si membrii familiei sale care il insotesc sau i se alatura. -orice alti membri de familie, indiferent de cetatenia lor, care nu se incadreaza in def. de la art. 2 pct.2 si care, in tara din care au venit, se afla in intretinerea sau sunt membrii ai gospodariei cetateanului Uniunii care beneficiaza de dreptul de sedere cu titlu principal sau daca din motive grave de sanatate este necesara in mod imperative ingrijirea personala a membrului familiei de catre cetateanul Uniunii; Destinatarii dispozitiilor Directivei -partenerul cu care cetateanul Uniunii are o relatie durabila, atestata corespunzator. Statul membru gazda are obligatia de a intreprinde o examinare amanuntita a situatiei personale si de a justifica refuzul acordarii dreptului de intrare sau sedere pt. aceste personae. Membru de familie Membru de familie (conf. art. 2 pct. 2) este: -sotul;

50

-partenerul cu care cetateanul Uniunii a contractat un parteneriat inregistrat, in temeiul legislatiei unui stat membru, daca, potrivit legislatiei statului membru gazda, parteneriatele inregistrate sunt considerate drept echivalente casatoriei si in conformitate cu conditiile prevazute de legislatia relevant a statului membru gazda; -descendentii directi in varsta de cel mult 21 de ani sau care se afla in intretinerea sa, precum si descendentii directi ai sotului sau ai partenerului, conf. def. de la lit (b); - descendentii directi care se afla in iontretinere si cei ai sotului sau ai partenerului, conf. def. de la lit (b). Dreptul de iesire Dreptul de iesire a cetatenilor Uniunii pt. parasirea teritoriului unui stat membru, art. 4 al Directivei prevede: fara a se aduce atingere dispozitiilor privind documentele de calatorie aplicabile controalelor la frontierele nationale, toti cetatenii Uniunii care detin carti de identitate valabile sau pasapoarte valabile si membrii familiei acestora care nu au cetatenia unui stat membru si care detin pasapoarte valabile au dreptul de a parasi teritoriul unui stat membru pt. a se deplasa in alt stat membru, fara a le putea fi impuse vize de iesire si nici alte formalitati. Dreptul de intrare Dreptul de intrare a cetatenilor Uniunii pe teritoriului unui stat membru, art. 5 al Directivei: acordarea permisiunii de intrare, nu este conditionata de o viza de intrare, aceasta putand fi solicitata totusi, membrilor de familie care nu au cetatenia unui stat membru, ei trebuind sa posede o viza de intrare in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 539/2001 (regulament de stabilire a tarilor terte ai caror resortisanti trebuie trebuie sa detina viza pt. trecerea frontierelor externe si a listei tarilor terte ai caror resortisanti sunt exonerate de aceasta obligatie), sau daca este cazul cu legislatia interna. Pt. a putea fi scutiti de obligatia de a obtine o viza, membrii de femilie trebuie sa detina un permis de sedere valabil. Dreptul de sedere Directiva reglementeaza 2 situatii, in functie de durata sederii. Art.6: cetatenii Uniunii au dreptul de sedere pe teritoriul altui stat membru pe o perioada de cel mult 3 luni fara nici o alta conditie sau formalitate in afara cerintei de a detine o carte de identitate valabila sau un pasaport valabil, acest drept avandu-l si membri de familie care detin un pasaport valabil, care nu au cetatenia unui stat membru si care il insotesc pe cetateanul Uniunii ori se alatura acestuia. Art.7 Art.7: in cazul unei perioade de sedere mai mare de 3 luni, toti cetatenii Uniunii au dreptul de sedere pe teritoriul altui stat membru daca: -sunt lucratori care desfasoara activitati salariate sau activitati independente in statul membru gazda; -dispun de suficiente resurse pt. ei si pt. membrii fam. lor, astfel incat sa nu devina o sarcina pt. sistemul de asistenta sociala al statului membru gazda in cursul sederii si detin asigurari medicale complete in statul membru gazda; Art.7: -sunt inscrisi intr-o institutie private sau publica, acreditata sau finantata de catre statul membru gazda pe baza legislatiei sau practicilor sale administrative, cu scopul principal de a urma studii, inclusive formare profesionala si daca detin asigurari medicale complete in statul membru gazda si asigura autoritatea nationala competent, printr-o declaratie sau o alta procedura echivalenta la propria alegere, Art.7 -sunt membrii de familie care insotesc sau care se alatura unui cetatean al Uniunii care indeplineste el insusi conditiile mentionate mai sus. ca poseda suficiente resurse pt. ei si pt. membrii fam. astfel incat sa nu devina o povara pt. sistemul de asistenta sociala al statului membru gazda in cursul sederii; Art. 7 pct. 2 Art. 7 pct. 2 -dreptul de sedere se extinde si asupra membrilor ,de familie care nu au cetatenia unui stat membru, in cazuil in care insotesc sau se alatura cetateanului Uniunii in statul membru gazda, numai daca cetateanul Uniunii indeplineste el insusi conditiile de sedere pe o perioada mai mare de 3 luni.

51

evita orice confuzii Pt. a se evita orice confuzii, la art. 7 pct. 3 se arata ca, un cetatean al Uniunii care nu mai desfasoara o activitate salariata sau o activitate independenta isi mentine statutul de lucrator salariat sau de lucrator care desfasoara o activitate independent in conditiile in care: mentine statutul de lucrator salariat -se afla in incapacitate temporara de a munci, ca rezultat al unei boli sau al unui accident; -este inregistrat in mod corespunzator ca fiind somaj involuntar, dupa ce a fost angajat pe o perioada de peste un an, si s-a inregistrat ca persoana care cauta de lucru la serviciul competent de ocupare a fortei de munca; mentine statutul de lucrator salariat - este inregistrat in mod corespunzator ca fiind somaj involuntar, dupa ce a indeplinit un contract de munca pe termen limitat, cu durata de sub 1 an, sau dup ace a devenit somer in mod involuntary in timpul primelor 12 luni si s-a inregistrat ca persoana care cauta de lucru la serviciul competent de ocupare a fortei de munca, situatie in care el pastreaza statutul de lucrator pt. o perioada de cel putin 6 luni; mentine statutul de lucrator salariat -incepe un stagiu de formare profesionala (cu exceptia cazului in care se afla in somaj involuntary, mentinerea statutului de lucrator presupune ca pregatirea sa aibe legatura cu activitatea profesionala anterioara). FORMALITATILE ADMINISTRATIVE (art8) FORMALITATILE ADMINISTRATIVE (art. 8) Statul membru gazda poate cere cetatenilor UE sa se inregistreze la autoritatile competente, termenul fiind de cel putin 3 luni de la data sosirii. In cazul formalitatilor administrative referitoare la membrii de familie ai unui cetatean al UE care nu suntresortisanti ai unui stat membru, conf art. 9, statele member elibereaza un permis de sedere acestora in cazul in care perioada planificata de sedere depaseste 3 luni, in acest scop cei in cauza trebuind sa prezinte cererea de acordare a permisului de sedere in cel mult 3 luni de la data sosirii, nerespectarea acestei cerinte face persoana respective pasibila de sanctiuni nediscriminatorii si proportionale. Art. 10 Art. 10 pt emiterea permiselor de sedere statele membre pot solicita prezentarea urmatoarelor documente: -un pasaport valabil; -un document care sa ateste existent unei relatii de familie sau a unui parteneriat inregistrat; -certificatul de inregistrare sau, in absenta unui sistem de inregistrare, orice alta dovada ca cetateanul Uniunii pe care il insotesc sau caruia i se alatura isi are resedinta in statul membru gazda. Eliberarea permisului de sedere se va face in termen de cel mult 6 luni de la data la care a fost prezentata cererea, o confirmare a depunerii cererii pt. permisul de sedere putand fi eliberata imediat. Permisul de sedere este valabil 5 ani de la data eliberarii sau pt. perioada prevazuta de sedere a cetateanului Uniunii, in cazul in care aceasta perioada este mai mica de 5 ani. Valabilitatea permiselor Valabilitatea permiselor de sedere nu este afectata de absente temporare care nu depasesc 6 luni pe an sau de absente de durata mai mare in vederea indeplinirii serviciului militar obligatoriu, ori de o absenta de maximum 12 luni consecutive determinate de motive importante, precum sarcina si nasterea, boli grave, studiile sau formarea profesionala ori detasarea in alt stat membru sau intr-un stat tert (art. 11). Pastrarea dreptului de sedere Pastrarea dreptului de sedere este reglementata la art. 14 unde se arata ca cetatenii Uniunii si membrii familiilor acestora au dreptul de sedere atata timp cat nu devin o sarcina excesiva pt. sistemul de asistenta sociala al statului membru gazda. Recurgerea de catre un cetatean al Uniunii sau de catre un membru al familiei sale la sistemul de asistenta sociala al statului membru gazda nu conduce in mod automat la luarea unei masuri de expulzare. garantii,

52

Directive 2004/38/CE prevede si unele garantii, in sensul ca procedurile prevazute la art. 30 si 31 se aplica prin analogie oricarei decizii ce restrange libera circulatie a unui cetatean al Uniunii si a membrilor familiei acestuia pt. alte motive decat cele de ordine publica, siguranta publica sau sanatate publica. expirarea valabilitatii Art. 15 arata ca expirarea valabilitatii cartii de identitate sau a pasaportului in temeiul caruia persoana in cauza a intrat pe teritoriul statului membru gazda si eliberate concomitant cu un certificate de inregistrare sau cu un permis de sedere nu constituie un motiv sufficient de expulzare, iar statul membru nu poate, in eventualitatea unei decizii de expulzare, sa insoteasca aceasta decizie cu o interdictie de a intra pe teritoriul sau. RESTRANGEREA DREPTULUI LA LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR ART. 20 TFUE ART. 20 TFUE prevede ca orice cetatean al Uniunii are dreptul de a circula si locui pe teritoriul statelor member sub rezerva limitarilor si conditiilor prevazute de Tratat si de dispozitiile luate in aplicarea sa, conf. art. 45 TFUE, libera circulatie a persoanelor poate fi ingradita in 2 situatii, strict delimitate, ce pot constitui exceptii: libera circulatie a persoanelor poate fi ingradita in 2 situatii 1.prevederile art. 45 TFUE nu se vor aplica posturilor din administratia publica, eliminandu-se astfel din domeniul de aplicare al articolului amintit unele locuri de munca ce implica direct sau indirect participarea la exercitarea puterilor conferite de dreptul public si obligatii destinate sa salvgardeze interesele statului ori a altor autoritati. Curtea de Justitie a UE a apreciat ca astfel de posture prezuma in fapt din partea celor care le ocupa existent unei legaturi special de loialitate fata de stat si reciprocitatea drepturilor si indatoririlor care constituie fundamental obligatiei de nationalitate. Curtea a aratat Totodata, Curtea a aratat ca fiind vorba de un interes legitim al statului respective, este necesar sa se garanteze ca eficacitatea si scopul prevederilor Tratatului privind libertatea de circulatie a lucratorilor si egalitatea de tratament a nationalitatilor tuturor statelor member nu vor fi restranse prin interpretarea conceptului de serviciu public care este bazata numai pe dreptul intern si care ar crea dificultati aplicarii dreptului comunitar. 5 sectoare Au fost identificate 5 sectoare care intra sub incidenta ingradirii in cauza: 1.fortele armate; 2.politia si alte forte de mentinere a ordinii publice; 3.aparatul judecatoresc; 4. autoritatile fiscal si corpul diplomatic; 5.locurile de munca din cadrul ministerelor sau autoritatilor regionale sau locale, banci central si alte organisme publice unde obligatiile care decurg din functia respective cuprind exercitarea autoritatii de stat. a doua situatie 2.a doua situatie permisa de Tratat in care poate fi ingradita libera circulatie a persoanelor este justificata de ratiuni de ordine publica, securitate publica sau sanatate publica in conformitate cu prevederile art. 45 TFUE. refuz Pt. a asigura o definire mai stricta a conditiilor si garantiilor procedural sub rezerva carora cetatenilor Uniunii si membrilor familiilor acestora li se poate refuza dreptul la libera circulatie a fost adoptata Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 29 aprilie 2004, care in Capitolul VI, art. 27-33, reglementeaza restrangerea dreptului de intrare si dreptului de sedere pt. motive de ordine publica, siguranta publica sau sanatate publica. restrangere

53

In baza principiilor generale continute in art. 27 si sub rezerva dispozitiilor Capitolului VI al Directivei, statele member pot restrange libertatea de circulatie si de sedere a cetatenilor Uniunii si a membrilor lor de familie, indifferent de cetatenie, pt. motive de ordine publica, siguranta publica sau sanatate publica, aceste motive neputand fi invocate in scopuri economice. masuri Atunci cand masurile sunt luate din motive de ordine publica sau siguranta publica, acestea trebuie sa respecte principiul proportionalitatii sis a se intemeieze exclusive pe conduita persoanei in cauza, condamnarile penale anterioare, neputand justifica, in sine, luarea unor asemenea masuri. Pt. a stabili daca persoana respective reprezinta un pericol pt. ordinea publica sau siguranta publica, statele membre gazda, pot (la eliberarea certificatului de inregistrare, sau in absenta unui sistem de inregistrare, in termen de cel mult 3 luni de la intrarea respectivei personae pe teritoriul sau ori de la data la care persoana si-a semnalat prezenta pe teritoriul sau in conformitate cu art. 5 pct.5 sau la eliberarea permisului de sedere si daca ele considera indispensabil) sa ceara statului membru de origine sau, daca este necesar, altor state membre sa le furnizeze informatii privind antecedentele persoanei respective, fara ca aceasta consultare sa aiba un caracter sistematic, statul membru consultat urmand sa raspunda in termen de 2 luni. Permitere de reintrare Statul membru care a eliberat pasaportul sau cartea de identitate trebuie sa permita titularului documentului care a fost expulzat din motive de ordine publica, siguranta publica sau sanatate publica de pe teritoriul altui stat membru sa reintre pe teritoriul sau fara nici o formalitate, chiar daca documentul nu mai este valabil sau daca cetatenia titularului este contestata. Art. 28 Art. 28 inainte de a lua o decizie de expulzare de pe teritoriul sau din mpotive de ordine publica sau siguranta publica, statul membru gazda trebuie sa ia in considerare diversi factori precum durata sederii individului respective pe teritoriul sau, varsta acestuia, starea lui de sanatate, situatia sa familiala si economica, integrarea sa sociala si culturala in statul membru gazda si legaturile sale cu tara de origine. Protectia impotriva expulzarii astfel instituita obliga statul gazda sa nu ia nici o decizie de expulzare impotriva unui cetatean al Uniunii sau a membrilor familiei sale, indiferent de cetatenie, care au dobandit dreptul de sedere permanent ape teritoriul sau, cu exceptia cazurilor in care exista motive imperative de ordine publica sau siguranta publica. Directiva Directiva prevede ca nu se poate lua o decizie de expulzare impotriva cetatenilor Uniunii, indiferent de nationalitatea acestora, cu exceptia cazurilor in care decizia se bazeaza pe motive imperative de siguranta publica, daca eacestia si-au avut resedinta in statul membru gazda in cei 10 ani anteriari sau sunt minori, cu exceptia cazului in care expulzarea este in interesul minorului, in conformitate cu Conventia ONU privind drepturile copilului(Conv. 1989). boli care justifica restrictionarea liberei circulatii Atunci cand masurile sunt luate din motive de sanatate publica, conf. art. 29, singurele boli care justifica restrictionarea liberei circulatii a persoanelor sunt cele cu potential epidemic, astfel cum sunt definite de documentele relevante ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), precum si alte boli infectioase sau parazitare contagioase, daca acestea fac obiectul unor dispozitii de protectie ce se aplica resortisantilor din stetul membru gazda. Bolile care se declanseaza Bolile care se declanseaza dupa o perioada de 3 luni de la data sosirii nu pot motiva expulzarea de pe teritoriul respective, dar daca exista indicia serioase ca acest lucru este necesar, intr-un termen de 3 luni de la data sosirii, statele member pot supune beneficiarii dreptului de sedere unui examen medical gratuity, care sa ateste ca nu sufera de nici una din bolile mentionate mai sus. Art. 32 al DirectiveiArt. 32 al Directivei- persoanele care fac obiectul unei decizii de interzicere a intrarii pe teritoriul unui stat membru pt. motive de ordine publica, siguranta publica sau sanatate publica, pot prezenta o cerere pt.

54

ridicarea interdictiei dupa o perioada de timp rezonabila, in functie de imprejurari si, in orice caz, dupa 3 ani de la executarea hotararii definitive de interzicere a intrarii pronuntata impotriva lor. Statul membru in cauza trebuie sa ia o decizie privind aceasta cerere in termen de 6 luni de la prezentarea acesteia.

CURS X - LIBERTATEA DE STABILIRE LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILOR

Libertatea de stabilire Principiul liberei circulatii a serviciilor a fost inscris in art. 3 TCE, lit. c, unde se arata ca pt. atingerea obectivelor propuse, actiunea Comunitatii are in vedere printre altele, o piata interna caracterizata prin interziceea intre statele member a obstacolelor in calea liberei circulatii a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor. Aceste dispozitii au fost preluate in mare parte si in TFUE, care, la art. 26 statueaza ca piata interna cuprinde un spatiu fara frontier interne, in care libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor este asigurata in conformitate cu dispozitiile tratatelor. Libertatea de stabilire este strans legata de libera circulatie a serviciilor si, chiar daca cele doua libertati sunt distinct (motiv pt. care au fost separat reglementate prin Tratat), au multe puncte comune, amandoua concurand la acelasi obiectiv, realizarea pietei unice. Art. 49 TFUE (fost art. 43TCE) interzice restrictiile asupra libertatii de stabilire a resortisantilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru, aceasta interdictie vizand si restrictiile privind infiintarea de agentii, sucursale sau filial de catre resortisantii unui stat membru stabiliti pe teritoriul altui stat membru. In acest sens, libertatea de stabilire presupune accesul la activitati independente si exercitarea acestora, precum si constituirea si administrarea intreprinderilor, in special a societatilor, in conditiile definite pt. resortisantii proprii de legislatia tarii de stabilire, sub rezerva dispozitiilor privind capitalurile. Art. 54 TFUE prin societati mse inteleg societatile constituite in conformitate cu dispozitiile legislatiei civile sau comerciale, inclusive societatile cooperative si alte personae juridice de drept public sau privat, cu exceptia celor fara scop lucrative. Libera circulatie a serviciilor Libera circulatie a serviciilor Libera circulatie a serviciilor pune in discutie doua sisteme de drept intern: -acela al statului membru de unde emana prestatia - acela al statului membru destinatar al prestatiei. Art. 26 TFUE (fost art. 14 TCE) piata interna cuprinde spatiu fara frontier interne, in cadrul caruia este asigurata libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor. Art. 57 TFUE (fost art. 50 TCE) serviciile sunt considerate acele prestatii care sunt furnizate in mod obisnuit in schimbul unei remuneratii, in masura in care ele nu sunt supuse dispozitiilor relative la libera circulatie a marfurilor, persoanelor, si capitalurilor. Serviciile cuprind in special activitati cu character industrial, commercial, activitati artizanale si activitati prestate in cadrul profesiunilor liberale. Sub rezerva dispozitiilor privind dreptul de stabilire, prestatorul poate, in vederea executarii prestatiei, sa isi desfasoare temporar activitatea in statul membru in care presteaza serviciul, in aceleasi conditii care sunt impuse de acest stat propriilor resortisanti. Directiva 2006/123/CE privind serviciile in cadrul pietei interne (adoptata de Consiliul si Parlamentul European) Art. 16 alin.1 - Statele membre nu pot conditiona accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia pe teritoriul lor de indeplinirea oricaror cerinte care nu respecta urmatoarele principii: -nediscriminare cerintele nu trebuie sa fie direct sau indirect discriminatorii pe motiv de cetatenie sau, in ceea ce priveste personaele juridice, pe motivul privind statul membru in care sunt stabilite;

55

- necessitate cerintele trebuie sa fie justificate prin motive de ordine publica, de siguranta publica, de sanatate publica sau protectia mediului; -proportionalitate - cerintele trebuie sa fie adecvate pt. a garanta indeplinirea obiectivului urmarit si nu trebuie sa depaseasca ceea ce este necesar pt. atingerea obiectivului urmarit;. Art. 16 alin. 2 - Statele membre nu pot sa restranga libertatea de a presta servicii in cazul unui prestator stabilit intr-un alt stat membru impunand una dintre urmatoarele cerinte: -obligatia prestatorului de a fi stabilit pe teritoriul lor; - obligatia prestatorului de a obtine o autorizatie din partea autoritatilor competente, inclusive inscrierea intr-un registru sau intr-un ordin sau asociatie profesionala pe teritoriul lor, cu exceptia cazurilor prevazute de prezenta directa sau de alte instrumente comunitare; -interdictia pt. prestator de a se dota cu o anumita forma sau un tip de infrastructura pt. a oferi serviciul in cauza; -aplicarea unui regim contractual special intre prestator si beneficiar care impiedica sau restrictioneaza prestarea de servicii in mod independent; - obligatia prestatorului de a avea un document de identitate emis de catre autoritatile lor competente specific pt. exercitarea unei activitati de servicii; -cerintele, cu exceptia celor necesare pt. sanatatea si siguranta muncii, care afecteaza utilizarea echipamentului si materialelor care fac parte integranta din serviciul prestart; -restrictii asupra libertatii de a presta servicii, cum ar fi: obligatia de a obtine autorizatie de la autoritatile competente ale acestora sau de a face o declaratie catre acestea sau limite discriminatorii in acordarea ajutoarelor financiare pe motiv ca prestatorul este stability intr-un alt stat membru sau din motive care tin de ituarea locului unde se presteaza serviciul. Aceste dispozitii nu impiedica statul membru in care se deplaseaza prestatorul sa impuna cerinte in ceea ce priveste o activitate de servicii in cazul in care acestea sunt justificate din motive de ordine publica, siguranta publica, sanatate publica sau protectia mediului, in conf. cu art. 16 alin. 1. De asemenea, statul membru in cauza nu este impiedicat sa aplice, potrivit dreptului comunitar, propriile norme in ceea ce priveste conditiile de angajare, inclusive cele stabilite in conventiile collective. Art. 16 alin. 4 al Directivei - prevede obligatia Comisiei ca, pana la 28 dec. 2011 si in urma consultarii statelor member si a partenerilor sociali la nivel comunitar, sa inainteze Parlamentului European si Consiliului un raport asupra art. 16, in care se va lua in calcul necesitatea propunerii unor masuri de armonizare privind activitatile de servicii reglementate de directiva. Art. 17 al Directivei Art. 17 al Directivei prevede unele derogari suplimentare de la libertatea de a presta servicii, stabilind ca prevederile art. 16 NU se aplica: a)serviciilor de interes economic general prestate intr-un alt stat membru, printre care: -in sectorul postal, serviciile reglementate prin Directiva 97/67/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 dec. 1997 privind normele comun e pt. dezvoltarea pietei interne a serviciilor postale ale Comunitatii si imbunatatirea calitatii serviciului (modificata prin Regulamentul CE nr. 1882/2003); - in sectorul electricitatii, serviciile reglementate prin Directiva 2003/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 iul. 2003 privind normele comune pt. piata interna de energie electrica (modificate prin Decizia Comisiei 2006/653/CE); -in sector gazelor serviciile reglementate prin Directiva2003/55/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 iun. 2003 privind normele comune pt. piata interna in sectorul gazelor natural; -serviciilor de distribuire si alimentare cu apa si serviciilor de tratare a apelor uzate; - serviciilor detratare a deseurilor. b)domeniilor reglementate prin Directiva 96/71/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 dec. 1996 privind detasarea lucratorilor in cadrul furnizarii de servicii; c) domeniilor reglementate prin Directiva95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 oct. 1995 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu character personal si libera circulatie a acestor date (modificata prin Regulamentul CE nr. 1882/2003);

56

d) domeniilor reglementate prin Directiva 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitarii effective a libertatii de a presta servicii de catre avocati (astfel cum a fost modificata prin Actul de aderare din 2003); e)activitati de recuperare judiciara d datoriilor; f) domeniilor reglementate prin titlul II din Directiva 2005/36/CE privind recunoasterea calificarilor profesionale si nici cerintelor din statul membru unde se presteaza serviciul care rezerva o activitate unei anumite profesii; g) domeniilor reglementate prin Regulamentul CEE nr. 1408/71 din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucratorii salariati, cu lucratorii independent si cu familiilor acestora care se deplaseaza in cadrul Comunitatii; h)in ceea ce priveste formalitatile administrative referitoare la libera circulatie a persoanelor si resedinta acestora, domenii reglementate prin dispozitiile Directivei 2004/38/CE care stabileste formalitati administrative pe care beneficiarii trebuie sa le intreprinda la autoritatile competente ale statului membru in care este furnizat serviciul; i)in ceea ce priveste resortisantii tarilor terte care se deplaseaza intr-un alt stat membru in contextual prestarii unui serviciu, posibilitatea ca statele member sa solicite viza sau permis de sedere pt. resortisanti din tari terte carenu intra in sfera de aplicare a regimului de recunoastere reciproca prevazut la art. 21 din Conventia de punere in aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierle commune sau posibilitatea de a oblige resortisantii din tarile terte de a se prezenta la autoritatile competente din statul membru in care este furnizat serviciul la momentul intrarii acestora pe teritoriul sau la o data ulterioara. j) in ceea ce priveste transportul de deseuri, domenii reglementate prin Regulamentul CEE nr. 259/93 al Consiliului din 1 feb. 1993 privind supravegherea si controlul transporturilor de deseuri in interiorul, la intrarea si iesirea din Comunitatea Europeana (modificat prin Regulamentul Comisiei CE nr. 2557/2001); k)drepturile de autor si drepturile conexe drepturilor reglementate prin Directiva 87/54/CEE din 16 dec. 1986 privind protectia juridical a topografiilor produselor sin material semiconductoare si prin Directiva 96/9/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 11 martie 996 privind protectia juridical a bazelor de date, precum si drepturilor de proprietate industriala; l)actelor care, prin lege, necesita interventia unui notar; m)domeniilor reglementate prin Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale si a conturilor consolidate; n)inmatricularii vehiculelor luate in leasing intr-un alt stat membru; o)dispozitiilor privind obligatiile contractual si extracontractuale, inclusive forma contractelor, determinate in conformitate cu normele dreptului privat international. Sunt prevazute si derogari individuale. Art. 18 din Directiva 2006/123/CE privind serviciile in cadrul pietei interne, prin derogare de la art. 16 si doar in imprejurari exceptionale, un stat membru poate sa ia, impotriva unui prestator stabilit intr-un alt stat membru, masuri cu privire la siguranta serviciilor. CURS XI - LIBERA CIRCULAIE A CAPITALURILOR I PLILOR

57