ROLUL DIRIGINTELUI IN FORMAREA RESPONSABILA A ELEVULUI

Functia de profesor – diriginte al unei clase de elevi are vechi traditii in invatamantul romanesc. Ideea ca unul dintre profesorii care predau la o clasa de elevi sa fie ales de catre colegii sai dirigintele clasei respective a aparut pentru prima data in « Legea instructiunei »,din 1864. Legea invatamantului data de Spiru Haret in 1898, apoi « Regulamentul pentru scolile secundare », din anul 1901, au adus precizari importante cu privire la rolul si sarcinile profesorului – diriginte, dintre care multe isi pastreaza valabilitatea si astazi : observarea tinutei si a disciplinei elevilor, controlul si motivarea absentelor, judecarea neintelegerilor dintre elevi, tinerea la curent a foilor matricole ale elevilor si a fiselor psihopedagogice individuale, intermedierea relatiilor parintilor cu directorul si profesorii scolii, informarea parintilor asupra notelor obtinute de elevi sau asupra abaterilor disciplinare, etc. In deceniile care au urmat s-a pus tot mai mult accentul pe functia educativa a profesorului diriginte, desi au fost pastrate toate sarcinile sale organizatorice si administrativ-disciplinare , intrate deja in traditie. Rolul fundamental al dirigintelui a devenit acela de a realiza o coordonare si de a asigura o unitate a tuturor influentelor educative ce se exercita de catre toti membrii colectivului pedagogic si de catre toti factorii educativi antrenati in acest proces. Functia de diriginte ii sporeste profesorului responsabilitatea, ii amplifica rolul si il aseaza intr-un anumit raport cu toti ceilalti factori educativi. Aceasta functie il apropie de elevi si ii largeste simtitor sfera de influenta, adaugand la predarea specialitatii si rolul de coordonator al intregii activitati a clasei sale. Dirigintelui ii revine sarcina de a urmari climatul de munca al clasei , interesul elevilor pentru invatatura, aria lor de informare, stilul de munca, eficienta activitatilor colective si mai ales progresul fiecarui elev la fiecare obiect de invatamant si de la o etapa la alta. Contributia dirigintelui este hotaratoare prin modul in care stie sa organizeze si sa stimuleze dorinta si ambitia elevilor de a-si indeplini cu simt de raspundere toate obligatiile scolare. A le insufla constiinta datoriei si autocontrolul inseamna a-i ajuta sa-si inteleaga corect statutul de elev si sa dobandeasca un comportament adecvat.

1

Dirigintele este preocupat sa-si puna clasa in legatura cu mediul social . acesta devine indrumatorul real al adevaratei formari si dezvoltari al elevilor imbinand calitatea de profesor cu cea de educator. prietenia si solidaritatea cu tineretul inaintat si alte aspecte ale pregatirii elevilor pentru viata sociala. lupta pentru pace. pastrarea echilibrului in situatii de succes si esec. elaborarea de solutii alternative . cu viata si cu problemele ei. In cadrul orelor de « Consiliere si Orientare « dirigintelui ii revine sarcina de a cultiva la elevi : - cristalizarea unei imagini de sine pozitive . fizic. bucuria de a trai. ii ajuta sa se maturizeze si sa-si constientizeze principalele indatoriri scolare. deprinderi si atitudini corespunzatoare in activitatea de instruire . cresterea rezistentei la frustrare. marginalizare temporara. Legatura pe care dirigintele o mentine cu ceilalti profesori si cu ceilalti factori educativi . cresterea capacitatii de luare a deciziilor ( independenta alegerilor personale) . utilizarea timpului liber. 2 . stapanirea situatiilor de incertitudine. Frumusetea relatiilor cu ceilalti. dirigintele ii ajuta de fapt sa se integreze cu succes in colectivul scolar si sa-si gaseasca drumul propriu al autorealizarii si al autoformarii. cum sa-si organizeze munca . adoptarea unei atitudini pozitive fata de mediul inconjurator. autoevaluarea realista a potentialelor proprii ( intelectual. nevoia de a cunoaste .Invatandu-i cum sa invete . cum sa-si formeze priceperi. aptitudinal. adoptarea unei atitudini active fata de cariera personala. sporirea responsabilitatii personale fata de sine. se inscriu de asemenea printre obiectivele principale ale muncii educative a dirigintelui la orice clasa.) cunoasterea clara a calitatilor personale si punctelor slabe. grija pentru pastrarea mediului natural. esecuri. critica . Dirigintele ii ajuta pe elevi sa inteleaga corect faptul ca instruirea reprezinta principala cale de dezvoltare multilaterala. prin comparatia clasei sale cu celelalte clase si mai ales prin raportarea rezultatelor la obiectivele stabilite pe scoala. Educatia pentru viata de familie determina intelegerea responsabilitatilor si a necesitatii armoniei in microgrup. etc. anticiparea consecintelor. asumarea riscurilor. realizabile. capacitatea de analiza a propriilor erori . asumarea de obiective realiste. societate . altii. greseli.

Formarea capacitatii de cunoastere si autocunoastere duce la dorinta autoperfectionarii si alegerii potrivite a meseriei. cat si rezultatele obtinute pe diferite linii de actiune : ■ cunoasterea elevilor . Orice diriginte urmareste realizarea unor obiective concrete cum sunt : o Studierea si cunoasterea personalitatii elevilor. aptitudini. ■ aptitudini deosebite . cultivarea unui stil de viata civilizat. poate cuprinde si satisface obiectivele complexe ale muncii educative puse in fata colectivului. o Organizarea timpului liber al elevilor . Educatia pentru timpul liber urmareste identificarea si cultivarea corespondentelor optime dintre interese . de a deveni factori civilizatori ai lumii. atat planul de masuri stabilite . o Orientarea scolara si profesionala a tuturor elevilor clasei . o Asigurarea succesului la invatatura al tuturor elevilor si intarirea disciplinei. sau pentru consolidarea unor tendinte pozitive inregistrate in conduita colectivului de elevi. 3 . o Coordonarea eforturilor educative ale tuturor profesorilor clasei si asigurarea unitatii de cerinte si de actiune. creeaza atitudini optimiste de viatasi ii pregateste pe tineri pentru viitor. in calitatea de coordonator al influentelor exercitate asupra clasei sale . Dirigintele . Descoperirea frumosului dorinta de a fi pastrator al valorilor culturii. o Organizarea si educarea colectivului de elevi. aduce la cunostinta celor interesati . Consiliul clasei poate sugera si urmari aplicarea unor masuri diferentiate pentru remedierea unor neajunsuri .De la viata in familie la cea in scoala . o Formarea si dezvoltarea profilului moral al fiecaruia . ■ masurile educative intreprinse. a-l ajuta sa vada insemnand a-l orienta. ■ rezultatele la invatatura . Constiinta politico-morala a elevilor va forma nucleul in jurul caruia trebuie sa se structureze principalele preocupari ale fiecarui tanar. Numai o activitate colectiva condusa si indrumata cu grija . dirigintele se va ocupa de educatie –pentru inlaturarea delicventei juvenile si a violentei. talente.

binemeritata.Activitatea extrascolara a dirigintelui vine sa lamureasca si sa adanceasca unele preocupari ale scolii . Problemei relatiilor dintre diriginti si familie i s-a acordat in ultimul timp o atentie si o importanta tot mai mare. implicarea familiei in actiunile extrascolare ale clasei. organizare si conducere a activitatii educationale. cultivarea si practicarea tolerantei fata de un punct de vedere diferit. expozitii de art aspre a le oferi elevilor posibilitatea de a cunoaste concret sensul unei munci desfasurate cu pasiune . dirigintele trebuie sa cultive o atitudine activa. o Vizite in institutii culturale . muzee. priceperile si deprinderile si stimuland interesele inclinatiile si aptitudinile elevilor . Activitatea practica va cuprinde un sistem de actiuni educative organizate in functie de nivelul de dezvoltare al elevilor clasei . interesata din partea elevilor si sa contribuie la formarea. de preocuparile si problemele carei framanta la un moment dat . o Participarea la actiuni si evenimente importante care sa consolideze deprinderi de munca si optiuni scolare si profesionale. O consecinta a modului in care se manifesta aceste relatii ar fi reactiile elevilor la sarcinile trasate de diriginte. printre altele. IN RELATIA CU ELEVII In relatia cu elevii este bine ca un diriginte sa aiba in vedere urmatoarele aspecte: 4 . O relatie eficienta diriginte-parinte presupune. ci intr-unul dinamic si in permanenta schimbare. o Dezbaterea unor fapte de viata . Astfel de actiuni sunt : o Organizarea unor intalniri si discutii cu personalitati culturale si stiintifice . o ascultare activa.astfel. In procesul de proiectare. consolidand cunostintele. cunoscute de elevi pentru a le influenta opiniile . de faptele de viata care-i mobilizeaza si-i intereseaza. informari reciproce cu privire la evolutia elevului. mentinerea coeziunii grupului si la crearea unui climat stimulativ pentru desfasurarea activitatilor educative. Relatiile educationale nu se desfasoara intr-un cadru educational stabil si inert. un rol deosebit de important il au relatiile diriginte – elev dar si relatiile diriginte – familie.

• • Aplica anumite chestionare cu intrebari referitoare la cunoasterea intereselor elevilor. Trateaza in mod diferentiat fiecare caz in parte ascultand si acordand o atentie deosebita celor relatate de elev. astfel incat fiecare elev sa primeasca diferite responsabilitati. • • Ofera un model caracterial si comportamental elevilor sai. Ajuta elevii sa se cunoasca reciproc prin antrenarea colectivului clasei in diverse activitati extrascolare. cercuri. trasaturile de personaslitate ale acestora. jocul de rol si activitatile pe grupe. mimica. da dovada de o mare instabilitate emotiva. excursii. Este perioada in care unii tineri tind sa devina hiperindependenti. Respecta toti elevii si nu-i umileste. 5 . iar functiile de conducere vor alterna. adaptandu-si si controlandu-si permanent reactiile.evitand instalarea liderului permanent al clasei. avand in vedere faptul ca adolescentul manifesta o serie de atitudini contradictorii. • • acorda fiecarui elev cate o responsabilitate si urmareste modul in care acesta isi indeplineste sarcinile. atitudiniile. particularitatile psihice. cat si cu familia. avand in vedere randamentul scolar. ceea ce-i poate aduce in conflict atat cu scoala. mai ales in familie. concursuri. fiind dispus sa-si schimbe opinia atunci cand primeste argumentarea necesara. prin utilizarea unor metode ca: studiul de caz. Cunoaste direct pe fiecare elev prin discutii individuale. facandu-le observatii in fata intregii clase. care nu trebuie sa constituie corvoada nici pentru profesor. nici pentru elevi.• tine cont de particularitatile de varsta ale elevilor sai. vizionari de spectacole. a alegerii viitoarei profesii. Sarcinile elevilor vor fi bine delimitate. • acumuleaza date necesare cunoasterii individuale ale elevilor. starea de sanatate. este foarte influentabil de catre cei din grupul in care se integreaza si este sensibil la tot ceea ce se petrece in jurul sau. implica toti elevii la ora de dirigentie.dirigintele trebuie sa-l constientizeze si sa-i permita sa fie responsabil de propriul comportament. • • • Formeaza deprinderi de munca intelectuala si urmareste regimul de viata al elevilor.

• • Stabileste din timp si planifica tematica sedintelor si lectoratele cu parintii.• Observa permanent starea de sanatate fizica si mentala a elevilor. notelor elevilor si analizeaza impreuna cu acestia eventualele probleme aparute. precum si dificultatile aparute in invatare si tulburarile de comportament. observa si consemneaza datele sau eventualele modificari privind evolutia conduitei elevilor in fisa de observatie a elevilor. IN RELATIA CU FAMILIA • • Cunoaste mediul familial al elevilor vizitandu-i anuntat sau neanuntat si isi noteaza observatiile in caietul dirigintelui In functie de categoria in care se inregistreaza parintii elevului. necooperanti cu scoala isi fixeaza si intretine cat mai multe discutii individuale. Manifesta un comportament empatic Evidentiaza elevii cu rezultate deosebite si comportament exemplar Organizeaza periodic intruniri cu profesorii clasei. familia trebuie convinsa ca numai acordand timp si atentie copilului va putea sa-l ajute sa depaseasca dificultatile aparute. partial cooperanti. psihologul scolar si ceilalti factori importanti implicati in procesul educativ Controleaza zilnic catalogul clasei pentru inregistrarea absentelor. In cazul elevilor problema se implica activ in procesul de educare a familiei ea reprezentand sursa principalelor atitudini gresite ale copiilor. • • • • • Isi pregateste din timp elevii pentru fiecare ora de dirigentie si cauta metode stimulative pentru desfasurarea acestora. • Incearca stabilirea unei legaturi reciproce apropiate si permanente cu parintii pentru ca acestia din proprie initiativa sa contacteze dirigintele si profesorii 6 . evitand in cazul celor cu copii problema prezentarea in plenul sedintelor a rezultatelor scolare si a absentelor. interesati sau dezinteresati de tot ceea ce se intampla cu prpriul copil. cooperanti. scrisori. • Initiaza si mentine o legatura stransa cu familia elevului si poarta un dialog deschis si sincer extins si in afara orelor de curs prin convorbiri telefonice.

directorul. sa valorifice. fiind un intermediar intre acestia si elev CONCLUZII Acesta tema de o larga complexitate comporta o varietate de dezbateri. in ansamblu. dirigintele devine responsabil pentru calitatea procesului educational. IN RELATIA CU SCOALA • • Isi intocmeste la timp documentele scolare : In cazul esecului scolar cauta cauze determinante si colaboreaza cu parintii. cadrele didactice si. sa completeze influentele educative exercitate asupra elevilor. 7 . pshihologul. consider ca scolii ii revine rolul de coordonator . ci sunt menite sa stimuleze imaginatia creativa a fiecarui diriginte in munca sa de modelare a personalitatii umane. dat fiind faptul ca el este coordonatorul activitatilor instructiv-educative menite sa sintetizeze .pentru a se interesa de situatia scolara a elevului sau evenimente aparute in viata acestuia. Rolul profesorului –diriginte se remarca incontestabil . profesorii. in particular. in primul rand. Fara a minimaliza impactul educativ al altor factori educationali. Sugestiile oferite de prezenta abordare nu trebuie considerate ca niste solutii sricte si inchise. Deoarece in conditiile actuale timpul aflarii elevului in scoala depaseste timpul contactului sau cu familia . medicul. situatie determinata de posibilitatile formative pe care le detine in domeniu. si pentru educatia vocationala. de completari si interpretari.

Diaconu.. 5.Bucuresti. 1. Bucuresti. 2001. M. Nicola. 2004. (coord. 6. Editura Didactica si Pedagogica. 3. I. 4. Editura A. 8 .2000. D. Calugaru.. Bucuresti. Bucuresti.BIBLIOGRAFIE Bontas. Cucos.. – Pedagogie. 1980.2000. Craiova. I..E.). Editura Bic All. Editura Gheorghe Alexandru . I.Dirigentia si consilierea.Pedagogie.Managementul activitatii explicit educative. Bucuresti.Jinga.Pedagogie. Constantinescu..Pedagogie scolara. Editura Polirom . Editura Scorpion 7.S. E.. 2. C. 2001..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful