ROLUL DIRIGINTELUI IN FORMAREA RESPONSABILA A ELEVULUI

Functia de profesor – diriginte al unei clase de elevi are vechi traditii in invatamantul romanesc. Ideea ca unul dintre profesorii care predau la o clasa de elevi sa fie ales de catre colegii sai dirigintele clasei respective a aparut pentru prima data in « Legea instructiunei »,din 1864. Legea invatamantului data de Spiru Haret in 1898, apoi « Regulamentul pentru scolile secundare », din anul 1901, au adus precizari importante cu privire la rolul si sarcinile profesorului – diriginte, dintre care multe isi pastreaza valabilitatea si astazi : observarea tinutei si a disciplinei elevilor, controlul si motivarea absentelor, judecarea neintelegerilor dintre elevi, tinerea la curent a foilor matricole ale elevilor si a fiselor psihopedagogice individuale, intermedierea relatiilor parintilor cu directorul si profesorii scolii, informarea parintilor asupra notelor obtinute de elevi sau asupra abaterilor disciplinare, etc. In deceniile care au urmat s-a pus tot mai mult accentul pe functia educativa a profesorului diriginte, desi au fost pastrate toate sarcinile sale organizatorice si administrativ-disciplinare , intrate deja in traditie. Rolul fundamental al dirigintelui a devenit acela de a realiza o coordonare si de a asigura o unitate a tuturor influentelor educative ce se exercita de catre toti membrii colectivului pedagogic si de catre toti factorii educativi antrenati in acest proces. Functia de diriginte ii sporeste profesorului responsabilitatea, ii amplifica rolul si il aseaza intr-un anumit raport cu toti ceilalti factori educativi. Aceasta functie il apropie de elevi si ii largeste simtitor sfera de influenta, adaugand la predarea specialitatii si rolul de coordonator al intregii activitati a clasei sale. Dirigintelui ii revine sarcina de a urmari climatul de munca al clasei , interesul elevilor pentru invatatura, aria lor de informare, stilul de munca, eficienta activitatilor colective si mai ales progresul fiecarui elev la fiecare obiect de invatamant si de la o etapa la alta. Contributia dirigintelui este hotaratoare prin modul in care stie sa organizeze si sa stimuleze dorinta si ambitia elevilor de a-si indeplini cu simt de raspundere toate obligatiile scolare. A le insufla constiinta datoriei si autocontrolul inseamna a-i ajuta sa-si inteleaga corect statutul de elev si sa dobandeasca un comportament adecvat.

1

marginalizare temporara. aptitudinal. Frumusetea relatiilor cu ceilalti. cum sa-si organizeze munca . autoevaluarea realista a potentialelor proprii ( intelectual. cu viata si cu problemele ei. pastrarea echilibrului in situatii de succes si esec. utilizarea timpului liber. nevoia de a cunoaste . Legatura pe care dirigintele o mentine cu ceilalti profesori si cu ceilalti factori educativi . lupta pentru pace. adoptarea unei atitudini pozitive fata de mediul inconjurator. fizic. stapanirea situatiilor de incertitudine.Invatandu-i cum sa invete . cresterea capacitatii de luare a deciziilor ( independenta alegerilor personale) . elaborarea de solutii alternative . capacitatea de analiza a propriilor erori . adoptarea unei atitudini active fata de cariera personala. cum sa-si formeze priceperi. se inscriu de asemenea printre obiectivele principale ale muncii educative a dirigintelui la orice clasa. etc. realizabile. acesta devine indrumatorul real al adevaratei formari si dezvoltari al elevilor imbinand calitatea de profesor cu cea de educator. prietenia si solidaritatea cu tineretul inaintat si alte aspecte ale pregatirii elevilor pentru viata sociala. asumarea de obiective realiste. esecuri. greseli. deprinderi si atitudini corespunzatoare in activitatea de instruire . Dirigintele este preocupat sa-si puna clasa in legatura cu mediul social . 2 .) cunoasterea clara a calitatilor personale si punctelor slabe. ii ajuta sa se maturizeze si sa-si constientizeze principalele indatoriri scolare. dirigintele ii ajuta de fapt sa se integreze cu succes in colectivul scolar si sa-si gaseasca drumul propriu al autorealizarii si al autoformarii. anticiparea consecintelor. Educatia pentru viata de familie determina intelegerea responsabilitatilor si a necesitatii armoniei in microgrup. grija pentru pastrarea mediului natural. bucuria de a trai. asumarea riscurilor. sporirea responsabilitatii personale fata de sine. critica . In cadrul orelor de « Consiliere si Orientare « dirigintelui ii revine sarcina de a cultiva la elevi : - cristalizarea unei imagini de sine pozitive . cresterea rezistentei la frustrare. Dirigintele ii ajuta pe elevi sa inteleaga corect faptul ca instruirea reprezinta principala cale de dezvoltare multilaterala. societate . altii. prin comparatia clasei sale cu celelalte clase si mai ales prin raportarea rezultatelor la obiectivele stabilite pe scoala.

Dirigintele . Consiliul clasei poate sugera si urmari aplicarea unor masuri diferentiate pentru remedierea unor neajunsuri . creeaza atitudini optimiste de viatasi ii pregateste pe tineri pentru viitor. o Organizarea si educarea colectivului de elevi. in calitatea de coordonator al influentelor exercitate asupra clasei sale . o Asigurarea succesului la invatatura al tuturor elevilor si intarirea disciplinei. a-l ajuta sa vada insemnand a-l orienta. o Orientarea scolara si profesionala a tuturor elevilor clasei . sau pentru consolidarea unor tendinte pozitive inregistrate in conduita colectivului de elevi. o Organizarea timpului liber al elevilor . Educatia pentru timpul liber urmareste identificarea si cultivarea corespondentelor optime dintre interese . aptitudini. atat planul de masuri stabilite . talente. Descoperirea frumosului dorinta de a fi pastrator al valorilor culturii. o Coordonarea eforturilor educative ale tuturor profesorilor clasei si asigurarea unitatii de cerinte si de actiune. cat si rezultatele obtinute pe diferite linii de actiune : ■ cunoasterea elevilor . dirigintele se va ocupa de educatie –pentru inlaturarea delicventei juvenile si a violentei. de a deveni factori civilizatori ai lumii. Constiinta politico-morala a elevilor va forma nucleul in jurul caruia trebuie sa se structureze principalele preocupari ale fiecarui tanar. ■ masurile educative intreprinse. ■ rezultatele la invatatura . 3 . Numai o activitate colectiva condusa si indrumata cu grija . Orice diriginte urmareste realizarea unor obiective concrete cum sunt : o Studierea si cunoasterea personalitatii elevilor. aduce la cunostinta celor interesati . cultivarea unui stil de viata civilizat. ■ aptitudini deosebite .De la viata in familie la cea in scoala . o Formarea si dezvoltarea profilului moral al fiecaruia . Formarea capacitatii de cunoastere si autocunoastere duce la dorinta autoperfectionarii si alegerii potrivite a meseriei. poate cuprinde si satisface obiectivele complexe ale muncii educative puse in fata colectivului.

cunoscute de elevi pentru a le influenta opiniile . o Participarea la actiuni si evenimente importante care sa consolideze deprinderi de munca si optiuni scolare si profesionale. Astfel de actiuni sunt : o Organizarea unor intalniri si discutii cu personalitati culturale si stiintifice . IN RELATIA CU ELEVII In relatia cu elevii este bine ca un diriginte sa aiba in vedere urmatoarele aspecte: 4 . implicarea familiei in actiunile extrascolare ale clasei. cultivarea si practicarea tolerantei fata de un punct de vedere diferit. consolidand cunostintele.Activitatea extrascolara a dirigintelui vine sa lamureasca si sa adanceasca unele preocupari ale scolii . Activitatea practica va cuprinde un sistem de actiuni educative organizate in functie de nivelul de dezvoltare al elevilor clasei . mentinerea coeziunii grupului si la crearea unui climat stimulativ pentru desfasurarea activitatilor educative. o Dezbaterea unor fapte de viata . informari reciproce cu privire la evolutia elevului. ci intr-unul dinamic si in permanenta schimbare. O relatie eficienta diriginte-parinte presupune. dirigintele trebuie sa cultive o atitudine activa. expozitii de art aspre a le oferi elevilor posibilitatea de a cunoaste concret sensul unei munci desfasurate cu pasiune .astfel. o Vizite in institutii culturale . In procesul de proiectare. de preocuparile si problemele carei framanta la un moment dat . un rol deosebit de important il au relatiile diriginte – elev dar si relatiile diriginte – familie. o ascultare activa. Problemei relatiilor dintre diriginti si familie i s-a acordat in ultimul timp o atentie si o importanta tot mai mare. muzee. O consecinta a modului in care se manifesta aceste relatii ar fi reactiile elevilor la sarcinile trasate de diriginte. Relatiile educationale nu se desfasoara intr-un cadru educational stabil si inert. organizare si conducere a activitatii educationale. interesata din partea elevilor si sa contribuie la formarea. priceperile si deprinderile si stimuland interesele inclinatiile si aptitudinile elevilor . binemeritata. de faptele de viata care-i mobilizeaza si-i intereseaza. printre altele.

nici pentru elevi. ceea ce-i poate aduce in conflict atat cu scoala.evitand instalarea liderului permanent al clasei. este foarte influentabil de catre cei din grupul in care se integreaza si este sensibil la tot ceea ce se petrece in jurul sau. vizionari de spectacole. avand in vedere faptul ca adolescentul manifesta o serie de atitudini contradictorii. fiind dispus sa-si schimbe opinia atunci cand primeste argumentarea necesara. prin utilizarea unor metode ca: studiul de caz.• tine cont de particularitatile de varsta ale elevilor sai. mimica. implica toti elevii la ora de dirigentie. iar functiile de conducere vor alterna. facandu-le observatii in fata intregii clase.dirigintele trebuie sa-l constientizeze si sa-i permita sa fie responsabil de propriul comportament. cercuri. 5 . Este perioada in care unii tineri tind sa devina hiperindependenti. Trateaza in mod diferentiat fiecare caz in parte ascultand si acordand o atentie deosebita celor relatate de elev. • • acorda fiecarui elev cate o responsabilitate si urmareste modul in care acesta isi indeplineste sarcinile. Cunoaste direct pe fiecare elev prin discutii individuale. a alegerii viitoarei profesii. • • Ofera un model caracterial si comportamental elevilor sai. • • Aplica anumite chestionare cu intrebari referitoare la cunoasterea intereselor elevilor. Ajuta elevii sa se cunoasca reciproc prin antrenarea colectivului clasei in diverse activitati extrascolare. da dovada de o mare instabilitate emotiva. trasaturile de personaslitate ale acestora. avand in vedere randamentul scolar. adaptandu-si si controlandu-si permanent reactiile. • acumuleaza date necesare cunoasterii individuale ale elevilor. care nu trebuie sa constituie corvoada nici pentru profesor. concursuri. cat si cu familia. astfel incat fiecare elev sa primeasca diferite responsabilitati. mai ales in familie. atitudiniile. Sarcinile elevilor vor fi bine delimitate. excursii. • • • Formeaza deprinderi de munca intelectuala si urmareste regimul de viata al elevilor. starea de sanatate. jocul de rol si activitatile pe grupe. particularitatile psihice. Respecta toti elevii si nu-i umileste.

cooperanti. scrisori. Manifesta un comportament empatic Evidentiaza elevii cu rezultate deosebite si comportament exemplar Organizeaza periodic intruniri cu profesorii clasei.• Observa permanent starea de sanatate fizica si mentala a elevilor. precum si dificultatile aparute in invatare si tulburarile de comportament. observa si consemneaza datele sau eventualele modificari privind evolutia conduitei elevilor in fisa de observatie a elevilor. • • Stabileste din timp si planifica tematica sedintelor si lectoratele cu parintii. In cazul elevilor problema se implica activ in procesul de educare a familiei ea reprezentand sursa principalelor atitudini gresite ale copiilor. familia trebuie convinsa ca numai acordand timp si atentie copilului va putea sa-l ajute sa depaseasca dificultatile aparute. IN RELATIA CU FAMILIA • • Cunoaste mediul familial al elevilor vizitandu-i anuntat sau neanuntat si isi noteaza observatiile in caietul dirigintelui In functie de categoria in care se inregistreaza parintii elevului. notelor elevilor si analizeaza impreuna cu acestia eventualele probleme aparute. interesati sau dezinteresati de tot ceea ce se intampla cu prpriul copil. psihologul scolar si ceilalti factori importanti implicati in procesul educativ Controleaza zilnic catalogul clasei pentru inregistrarea absentelor. • • • • • Isi pregateste din timp elevii pentru fiecare ora de dirigentie si cauta metode stimulative pentru desfasurarea acestora. necooperanti cu scoala isi fixeaza si intretine cat mai multe discutii individuale. partial cooperanti. evitand in cazul celor cu copii problema prezentarea in plenul sedintelor a rezultatelor scolare si a absentelor. • Initiaza si mentine o legatura stransa cu familia elevului si poarta un dialog deschis si sincer extins si in afara orelor de curs prin convorbiri telefonice. • Incearca stabilirea unei legaturi reciproce apropiate si permanente cu parintii pentru ca acestia din proprie initiativa sa contacteze dirigintele si profesorii 6 .

in particular. dat fiind faptul ca el este coordonatorul activitatilor instructiv-educative menite sa sintetizeze . Rolul profesorului –diriginte se remarca incontestabil . in ansamblu. sa completeze influentele educative exercitate asupra elevilor. sa valorifice. fiind un intermediar intre acestia si elev CONCLUZII Acesta tema de o larga complexitate comporta o varietate de dezbateri. IN RELATIA CU SCOALA • • Isi intocmeste la timp documentele scolare : In cazul esecului scolar cauta cauze determinante si colaboreaza cu parintii. in primul rand. de completari si interpretari. Deoarece in conditiile actuale timpul aflarii elevului in scoala depaseste timpul contactului sau cu familia . cadrele didactice si. 7 . consider ca scolii ii revine rolul de coordonator . Fara a minimaliza impactul educativ al altor factori educationali. profesorii. dirigintele devine responsabil pentru calitatea procesului educational. si pentru educatia vocationala. ci sunt menite sa stimuleze imaginatia creativa a fiecarui diriginte in munca sa de modelare a personalitatii umane. medicul. situatie determinata de posibilitatile formative pe care le detine in domeniu. Sugestiile oferite de prezenta abordare nu trebuie considerate ca niste solutii sricte si inchise. directorul. pshihologul.pentru a se interesa de situatia scolara a elevului sau evenimente aparute in viata acestuia.

2000.Dirigentia si consilierea. (coord.. 2004. D. Diaconu.. 1. 2001. 8 . Editura Bic All. I.2000. 4.Pedagogie. Bucuresti. 2. I.Pedagogie scolara. C. Cucos. Bucuresti. M. 5.BIBLIOGRAFIE Bontas...Bucuresti.Managementul activitatii explicit educative. Editura Didactica si Pedagogica.Jinga. 1980. Craiova. Editura Gheorghe Alexandru . E. 6..). Calugaru.Pedagogie.S.. Editura A. 2001. Editura Polirom . Bucuresti. Constantinescu.E.. Nicola. – Pedagogie. I. Bucuresti. 3. Editura Scorpion 7.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful