Sunteți pe pagina 1din 8

Faringele-rep al doilea seg al sis digestiv fiind un conduct musculo-membranos cu directie verticala situat posterior foselor nazale si cav

orela, ant coloanei vertebrale . dedesubtul bazei craniului si continundu-se inf cu laringele fata de care este situat post iar pe alta parte se cont cu esofagul. Conductul mixt din pcct de vedere fiziologic permite trecerea succesiva dar niciodata concomitenta a bolului alimnetar din cav bucala in esofag si a aerului respirator dinpre fosele nazale spre laringe in inspir si invers in espir. Calea aeriana si cea digestiva se intalnesc in aceasta portiune a faringelui care coresp cav orale si cum esofagul este plasat post conductului laringo-traheal cele 2 cai digestiva si respiratorie se incruciseaza in x in plan anteor-post calea digestiva trecand post celei aeriene. Faringele ocupa 2 reg anatomice bine distincte, craniala si cervicala. Cea cervicala mai accesibila situatia sa fiind superficiala. Limite: se intine de la baza craniului pana la a 6-7 vert cerv in timpul deglutitei scurtandu-se extremitatea sa inf urcand pana la nivelul celei de a 5a vert cerv. Diviziune: prez 3 segmente, o portiune superioara sau nazala de la baza craniului pana la valul palatin o portiune mijlocie orofaringele intre valul palatin si un plan care trece prin osul hioid, portiune sup laringo-faringelui in continuare precedentei pana la extremitatea sup a esofagului. Are lungime de 13-14 cm rep de seg 4-4 5-6. In ansablu sau are form unui ulcior relative stramt in partea sup, se largeste in toate directiile in portiunea mij pt a se ingusta din nou la niveul extremitatii inf. Structura: facand abstractie de patura celuloasa care il incinjoara si care nu`I apartine faringele are o strctura complexa prezentand 1 schelet fibros rep de aponevroza intra-faringiana o patura musculara la ext aponevrozei si o patura care acopera ap la int. aponevroza intra-faringiana are forma unui jghiab cu conv ant si prez pe linia mediana post un rateu dat de intersectiile insertiilor musc ale constrictorilor faringieni. Aponev se intinde fara intrerupere intre cele 2 extremitati ale faringelui fiind mai rezistenta in portiunea sup si mij. Ea prez 2 extremitati sup si inf , 2 marg antero-lat si 2 suprafete: extrerioara respective interioara. Extremitatea sup: este fixate la baza craniului fiind inseara in portiunea mij pe tuberculul faringian si pe procesul basilar al occipitalului. La acest nivel este intarita de lig median post al faringelui sau lig occipito-atloido faringian a lui toma ionescu. Lateral: aponevr se insera la nivelul extremitatii sale sup dinapoi inainte pe fata inf a stancii temp in partea antero-mediana al orificiului canalului carotidian pana la vf stancii pe septul fib care acopera foramen lacerum si in partea post-lat a bazei procesului pterigoidian unde este intarita de lig petro-salvingo faringian a lui ESCAT. Extremitatea inf : se subitie din ce in ce mai mult si se cultiva cu tunica mij celuloasa a esofagului. La nivelul marg sale ant aponev se insera mergand de sus in jos astfel; pe marg post a aripii interne a porcesului pterigoidian, pe ligamentul pterigo-mandibular, pe linia miohioidiana, pe lig stilo-hioidian, pe coarnele mici si mari ale hioidului, pe marg post a cartilajului tiroid, pe ligamentul tirohioidian lat sip e partea post a cricoidului. Ponevroza este form din fibre colagene dispuse in toate directiile care ii asigura o rezistenta deosebita dar si din fibre elastice. -Patura musculara a faringeului rep tunica externa si este alc din 6 perechi de m striati dintre acestia 3 perechi sunt m intrinseci( o la nivelul faringelui se termina) si care au rolul de a ingusta faringele numiti m constrictor ai faringelui, sup mij si inf, 3 perechi m extrinseci si prin contractia lor scurteaza faringele fiind numiti m ridicatori ai faringelui fiind rep prin faring-stafilin, stilo-faringian si petro-faringian.

M constrictori: se acopera unul pe celalalt invers ca solzii pestelui. Constrictorul sup: are o forma patrulatera si ocupa 1/3sup a faringelui.prin extremitatea antero-lat se insera prin 3 fascicule: 1. Fascicul pterigoidian (pasterigofaringee) care se ins pe jum inf a marg post a arapii interne a procesului pterigoidian sip e crosetul pterigoidian 2. Fasciulul pterigomandibular: se instera pe bandeleta cu acelasi nume pe care se ins si m buccinators de unde si numele de aponevroza buccinato-faringiana care I se da acestui bandelet. 3. Fasciculul mandibular: se insera in partea post a marg alveolare a mandibulei. -De la aceste insertii fib constrictorului sup se indreapta post si se prind prin cealalta extremitate pe linia mediana post a aponevrozei intra-faringiene incrucisandu`se intr`un rafeu o chinga musculara cu cele 2 partea opusa. -Marg sup a m este oblica de sus in joss i dinapoi inainte astfel ca ea urca pana la baza craniului numai in partea post de unde se indreapta antero-lat indepartandu`se din ce in ce mai mult de baza craniului si lasand sescoperita aponev intrafaringiana. -Marg inf este acoperita de constrictorul mijlociu: m care are form triunghiulara si care prez un fascicul care se insera pe coanele mici, condrofaringian si un alt fascicul care s ins pe coarnele mari ale hioidului. De la nivelul celor 2 insertii fib musculare se indreapta post cele sup sunt oblic ascendente si acopera partea inf a constrictorului sup, mij sunt transversal participand la form rafeului medial iar cele inf oblic descendente si vor fi acoperite de constrictorul inf. Constrictorul inf are forma trapezoidiala avand urma fascicule: 1. Tiroidia se insera pe linia oblica a cartilajului tiroid si dorsal pee a. 2. Cricotiroidian se ins pe arcada cu acelasi numel. 3. Crricofaringee-pe marg inf a arcului sip e cetei cricoide. De la aceste inser fib constrictorului inf se indreapta post spre rafeul median , cele craniale acoperind constrictorul mij iar cele inf continundu`se cu fib longitudinale ale esofagului form m faring-esofagian a lui Gillette. Marg inf a constrictorului inf form pensa cricofaringiana a lui chevalier-jackson pe sub care patrunde de jos in sus n recurent. La nivelul marg inf pe linia mediana intre fasciculule constrictorului inf si esofag se afla o zona triunghiulara, musculara numita triunghiul slab faring-esofagian care este punctual de plecare a diverticulilor faring-esofagieni. Cele 3 perechi de m constrictor captunsind fata post si ftele lat ale faringelui form o chinga care priveste cu concave ant si atunci cand ei se contracta micsoreaza diametru antero-post al faringelui acoperind peretele post de cel ant si in felul acesta bolul alimentar propulsat spre esofag. Constrictorii mij si inf avand si fibre oblice prin contractia lor participa si la sculptarea faringelui. -M ridicatori: sunt m extrinseci, lungi si subtiri cu o directive oblica sau aproape vertical din care cauza atunci knd se contracta prin scurtare ridica extremitatea inf a faringelui. Terminal coboara in grosimea pilierului post al valului palatin pt a se prinde pe marg sup a cartilajului tiroid prin fascilul anterior sip e aponevroza faringiana prin fasciculul post.

-Stilofaringian: de pe stiloida temporalului se term prin fasciculele amigdalia, faringia care merge la aponevroza intra-faringiana dand si fasciucule epiglotic, tiroidian si cricoidian Intre fasc stilofaring trec ramurile n 9 -M petro-faringian: nu este nominalizat de nomenclatura anatomica si se insera pe fata inf a stancii temp de la orificiu carotidian la vf stancii. Pantrunde printer primii 2 constrictorii ai faringelui si se term pe aponevroza faringelui. M faringelui sunt acoperiti la exterior de catre aponevroza perifaringiana a carei ins ant se confunda cu ins musculare si se prelungeste ant spre elemente cav orale de unde si numele de aponevroza orofaringiana care I se da. In partea sup aponevroza perifaringiana trece deasupra constrctorilor si se insera impreuna cu aponevroza intra-faringiana pe baza craniului constituind asa numita aponevroza a lui Chaussier-Cruveiller. Conrfiguratia interna a faringelui- sup interioara a faringeului captusita de mucoasa faringiana form din epiteliu. Epitelui faringian cilindric ciliat in vecinatatea coanelor nazale si a orificiului sup al laringeului si de tip digestiv in restul Corionul este bogat in formatiuni limfoide vase de sgange. Formatiunile limfoide- dau nastere org special numite amigdale. Interiorul faringelui- este imaprtit in 3 etaje: sup( rinofaringele) mij( orofaringele) si inf laringofaringele. Rinofaringele-nazofaringe(epifaringe)-form cubica cu 6 spereti si se intinde de la baza craniului pana la valul palatin. Paeretele sup este curb, concave inf si coresp procesului bazilar al occip si corpului sfenoidului. Poate prez 3 feluri de bolta: adanca, mij si proape plana. In partea ant se cont cu plafonul foselor nazale de care este seuparat prin repliurile nazale care se intend de la partea post a septului nazal la orificul Trompei lui Eustachius. Acest perete captusit de o mucoasa care adera puternic la os. In mucoasaca se gasesc numerosi folicului limfatici care form amigdala faringiana a lui Lushcka care impreuna cu amigdala tubara si amigdala palatine face parte si linguala , face parte din marele cerc limfatic a lui Waldayer. Amigdala faringiana-situata in portiunea boltii faringiene intre cele 2 orfici boltii tubare. Are form aprox dreptunghiulara cam 15/20 mm cu sup neregulata asemanatoare amigdalei palatine si pe linia med se obs in sant antero-post mai profund in partea lui post unde se termi intr`o drepsiune mica numita bursa faringiana a lui lushcka care se term la mij distante dintre arcul ant al atlasului si coanele nazale. De fiecare parte a acesui sant se gaseste un nr variabil de pliuri curba radiale. Amigdala faringinana apare din per fetala dupa care se dezvolta treptat atingand max de dezv la 12-14 ani pt ca ulterior ca involueze. Anterior amigdalie faringiene si indaratul ciocului vomerului se afla in hipofiza faringiana a lui erdheim un corp epithelial mic de la care pleaca la embrion canalul hipofizo-faringian a lui landzert. Peretele inf: este rep de fata sup a valului palatin pana la marg sa postero-inf. Acest perete este prez in timpul deglutitei cand se opune trecereii bolului alimentar in nazofaringe prin instmul nazo-faringian. Aceasta comunicare nemaifacandu`se in cazul paraliziei valului palatin si alimentele lichide si semisolide din cav bucala pot reflua prin fosele nazale. Peretele post: corespunde coloanei vertrebale mai prcis de sus in jos port inf a suprafetei baz a occip meb occipito-afloidiene , arcului post al atlasului si partii sup a axisului. Peretele ant coresp coanelor nazale.

Peretii laterali-prez in partea loc ant imediat indaratul foselor nazale orificiu faringian al trompei lui eustachius iar posterior foseta lui rosenmuller. Orificiul tubar form triunghiulara cu vf in sus si baza in jos delimitat ant de repliu salpingo-palatin iar post de repliu salping-faringian. Orificiul situate la 1 cm deasupra val palatin si 1 cm inapoia cornetului inf. La nivelul acestor orificii tubare formatiiunile limfoide form amigdale tubare ale lui Gherlach. Inapoia orificului tubar se gaseste foseta rosenmuller-al carui fund coresp elementelor restorstilene care ies prin gaura rupta post si in special carotida interna. Acest raport explica posibilitatea accidentelor in caz de executare manevrei de instilatie. Orofaringele-o form cubica cu 6 pereti: peretele sup coresp fetei inf a valului palatin, cel inf comunica liber cu laringo-faringele, cel post coresp partii inf a axisului si celei de a treia vert cerv.mucoasa de la acest nivel f neregulata din cazuza gl submucoase abundente care dau aspectul mamelonat. Peretele ant coresp orificiului buco-faringian , istm al gatlejului delimitat sup de lueta si valul palatinm kat de pilerii ant a valui palatin su m palate-glos iar inf baza limbii. Peretii laterali prez in partea ant lojele amigdaliene care contin amigdalele palatine sic ate un sant larg care conduce alimentele cin cav orala spre partea inf a faringelui, rigole alimentare delimitate media de baza limbii, iar lateral de pilierul ant, fata lat aamigdalei, pilerul post si peretele lat al faringelui. Laring-faringele: se intinde intre planul transversal dus prin hioid pana la un plan transversal dus marg inf a cricoidului. Form de palnie cu extremitatea in jos. Peretele ant form de orificiul post al faringelui si, pe linia med gasim un relief numit rimula sub care se gaseste proeminenta det de placa cricoidului , de aritenoide, de m crociaritenoidieni post si m interiariteroidian. De o parte si de alta a acestui relief sunt 2 santuri numite sinusuri piriforme pein care se scurg alimente lichide si semisolide. Aceste sinusuri sunt intrerupte de catre un pliu de mucoasa oblic det de n recurrent. Peretele post al laringo-faring coresp corpilor vert cerv 4,5,6 pe care se gasesc m prevertebrali. Extremitatea inf a faringelui dispusa la marg inf a cricoidului la 15 cm de arcadele dentare. Are o circumferinta de 10-12 mm putand opri la acest nivel corpii straini patrunsi in faringe constrictive favorizata si de fib constrictorilor inf care se pot strange pe crocoid form un sphincter. Limita dintre faringie si esofag este data de un repliu circular pe mucoasa ce form gura esofagului a lui killian. Ensofaringele- sup exterioara a faringelui acoperita post sip e partile lat de o patura celuloasa care il uneste si in separa de org invecinate. Este patura celuloasa a faringelui pe care cruve o asemeana cu patura celuloasa a m. peretele ant lipseste, coresp cav orale si laringelui. Prez o fata post si 2 fete lat. 1. Fata post coresp coloanei vert cervicale cu m prevetebrali si fascia prevertebrala. Corepsunde primelor 6-7 vert cerv. Se delimiteaza un spatiu retrofaringian care se continua inapoia esofagului un spatiu retroesofagian pana in mediastunul post form astfel un spatiu retrofaringo-esofasgian. In acesta intr`o patura de tesut conj lax care favorizeaza alunecare faringelui si esofagului se gaseste o zona limfatica rep de 2 nodului limfatici retrofaringieni situati in partea sup a spatiului si in care dreneaza limfaticele sup ale faringelui. Acesti nodului retrofaringieni pot fi sediul adenoflegnoanelor care uneori necesitata intern chirp t evaculare adenoflegmoanelor. In partile lat acest spatiu retrofaringian inchis de 2 septuri sagitale ale lui CHARPY si acest spatiu se explireaza pe cale endofaringiana.

Peretii laterali-impartiti de un plan orizontal in 2 portiuni: cefalica si cervicala. Peretii lat in port cefalica vin in raport cu spatiu mandibulo-vertebro faringian sau spatiu latero-faringian sup care are o form prismatic triunghiulara prez 3 pereti: Medial-rep de peretele lat al faringelui Lat de ram laterala cu pterigoidianul medial Post de mastioida cu scm panatecele post al digastricului si coloana vertebrala. Acest spatiu mandibuloverebrofaringian impartit de diafragmul stilian intr`un etaj glandular ocupat de gl parotida si un etaj subgandular care la randul sau este impartit de aripioara faringiana a lui Toma Ionescu ce se intinde de la unghiul post la faringelui la stilodia si m stilofaringian in 2 loje: 1. Prestiliana ( spatial subgandular ant) 2. Restrostilian Spatial sprestilian- cup medial intre faringe , ptergoidian medial lat, baza craniului sup si diagramul stilian inf. In acest spatiu se afla intr`o atmosfera artera carotida externa care trece prin spatial dintre stilofaringian si stiloglos pt a intra in loja parotidiana , se gaseste m pterigoidian medial si lat, m tensor al valului palatin, nervul mandibular cu ram sal si art maxilara. In partea medial in spatiu prestilian vine in raport cu amigdala palatine si patio supraamigdalina. N glosofaringian-initial este in spatiu restrostilian trecere prin stilo0faringian ajungand in spatiu prestilian. Loja restrostiliana-limitata : ant de aripioara faringiana si diafragmul stilian. Post de aponevroza prevertebrala Medial de faringe Lateral de mastoid cu scm.

In loja restrostilian se gasesc urm elemente vasculo nerv: manunchiul vasculo-nervos al gatului, glosofaringian, accesor, hipoglosm ggl cerv sup, n laringeu, nervul cardiac sup care se desprinde din polul sup al ggl simpatico si chiar din carotida externa, art occipitala. Portiunea cervicala a faringelui; impartita de un plan orizontal in 2 segmente: 1. Sup-peretii lat a faringelui vin in raport cu manunchiul lat 2. Seg sup care are raporturi cu carotida interna si carotida externa 3. O parte din ramurile acesteia , vena jug interna si triunchiul venos tiro-longo- facial nervii 10-12 cu limfaticele. Aportul faringelui cervical se face pe cale anterioara fie pe cale transhioidiana prin sectiunea hioidului, procedeu VALOIS sau prin resectia toata a hioidului procedeul latarje. Faringele cephalic-abordat chirurgical numai prin sacrificarea planurilor de acoperire si ramura mandibulara.

Vascularizatia faringelui-vasc arterial prov din arterele faringiana , ascendeta, toridiana superioara. Venele form un plex venos submucosm superficial care se term in mai multe vene care se deschide separat. Limfaticele-sunt foarte numeroase si 3 grupe de limfatice:post care aduna limfa si o dreneaza, limfatice lat care maj vin de la amgidalele paltine si dreneaza in noduluii cerv profunzi, si anterioare. Limfa-provine dintr`o retea musculara si submucoasa Inervatia- exista un plex faringian la form caruia part nervii 9 , 10 si simpaticul cervical , inervatia senzitiva asigurata de nervul 10 si accesor de nervul 9 intr`o zona limitata.. fen vasculare si secretorii sunt asigurate de ggl simpatico sup. M faringelui cu exceptia m stilofaringian, faring stafindin si partea ant a constrictorului sup al faringelui care primesc inerv din n glosofaringian, restul m prin inv din nervul vag. LARINGELE- indeplineste o dubla functie res psi fonatorie. Org median si symmetric, ocupa patrea ant si mij a gatului, superficial si ushor palpar. Scheletopic coresp vert c4, c5 si c6. Limita sup un pla oriz dus prin mars sup a cart tiroid care trece post prin partea inf a celei de a 4a vert cerv iar limita inf in plan dus prin marg inf a cart crocoid care post trece prin partea inf a celei de a a vert cerv. Organotopic situate sub hioid si sub baza limbii deassupra traheei cu care se continua, ianintea faringelui si post lobilor gk tiroide. Mentinut in pozitie de continuitatea sa cu trahea si faringele si prin leg musculare si ligamentare cu hioidul sternul si procesul stilodian. Prez mobilitate in sens vertical in declutitie in cantat, vb in sens antero-post in deglutite si lat prin miscari imprimate. El se rigida in timpul fiecarui deglutitii sau cand individual emite sunete inalte si coboara knd ind emite sunete joase, coboara in inspire si urca in expir. Dimensiunile-variza cu varsta, sexul dar si de la indiv de la indv. Laringele este de dimesiuni reduse la indv care au vocee reduse. Inraport cu varsta mic la nou-nascu, creste rapid pana la 3-4, in raport cu varsta pana la 1214 ani. Cresterea pob se inseteste de modif ale voceei ajungand la complete dezvoltare in jurul varst de 23-25. In raportul cu sexul la fem mai mic decat la barbat Structural-form din cart laringelui care fom scheletul , un sist de ligament si membrane, m intrinseci si extrinseci rep elem activ, mucoasa laringiana cu formatiunile glandulare, vasele si nervii Cartilajele laringelui - prez o cartilaginoasa form din 11 cartilaje dintre care 3 mediane, nepereche restuu fiind pereche. Cele nepereche rep prin epiglota, cart tiroid si cricoid. Cele perechi : 4 perechi sunt 1. Aritenoide 2. Corniculate ale lui santorini 3. Cuneiforme

4. Senanoide anterioare Se mai pot int 3 cartilaje 1 nepereche si median si nepereche sesamoide post. -cartilajul cricoid cel mai ins situate avand o parte ant pecetea, si o parte post placa. Cartilajul tiroid-form din 2 lame patrulatere dreapta si stanga unite ant pe linia mediana care form o proeminenta vertical mai vizibila in seg sup, sau tubercului tiroidian. Cele 2 lame form un unghi diedru deschis post. Prez 2 coarne mari si 2 mici care prelungesc marg post sup si inf. Coarnele mici se articuleaza cu cricoidul iar coarnele mari dau insertie memb si lig tirohiodiene. Cartilajul epiglotic cu form unei rachete de tenis si acopera orificiul sup al laringelui. Cartilajele aritenoide-form de piramida triunghiulara si fetele lor interne mediale delimiteaza cav glotica. Din unghiurile anterior si postero-lat pleaca 2 prelungiri; ant apofiza vocala si postero-lat apofiza musculara. Mjloacele de unire- cartilajele laringelui sunt unite prin lig sau memb form articulatii si lig intrinseci ale laringelui. Laringele elgat de org vecine prin memb si lig extrinseci ale laringelui. Articulatiile Art cricoaritenoidiana- se excuta micari de inclinare, de rotatie medial si lat ale artenoidului pe cricoid. Art aricorniculata-anfiatroza Lig si memb intrinseciLig crococorniculat( juga) Memb cricotiroidiana care este intarita pe linia mediana de lig cricotiroidian mij iar lat de lig cricotiroidiene lat. Lig tiroepoglot Lig aritenoepiglotice Memb fibroelastica a laringelui- o lama fibroelasitca care dubleaza mucoasa laringiana pe toata intinderea sa situate intre scheletul cartilaginossi mucnos. Ea confera laringelui prop rezonatorii dat structurii sale fibroelasitce si formei sale , ca si laringele form a 2 palnii orientate cu vf lor spre glota si astfel in fonatie coloana de aer expirata este concentrate pe corzile vocale. Acessta memb elastic a laringelui este consid ca avand intariri ligamentare rep prin lig tiroaritenoidiene sup si inf ( vestibular si vocal). Lig si memb extrinseci- memb tirohioidiana- care si ea prez o intarri mediana si intrariri laterale rep prin lig tirohioidian median si lat. Aceasta memb perforate de pcv laringian Memb cricotraheala-intarita de lig cricotraheal med a lui luschka. Memb hioepiglotai-lig glosoepiglotice si lig faring epiglotice. M laringelui- intrinseci se impart in: 1. Tensori ai corzilor vocale: cricotiroidian, dilatatori ai glote( cricoartenoidianul post) m cerato cricoidian. 2. Contrictori: crocoaritenoidianul lat, inerartenoidianul, tiroariteroidianul tiroepigloticul, si ariepiglotic M cricotiroidian: 2 feluri de fibre: oblice si fib drpte. Se intinde intre fata ant a cricoidului. Fibrele drepte vertical. El este tensor prin vascularea antero-post a tiroidului care se face in jurul unui ax ce trece prin art cricotiroidiana. Este singurul m inervat de n laringeu.

M cricoaritenoidian psot- de la fata post a pecetei cricoidului la apofiza musc a aritenoidului. Prin contractia lor trag inauntru apofizele musculare departand corzile vocale. Crocoaritenoidianul lat-la apofiza musc la aritenoidului. Constrictor la glutei prin rotatia intern ace o imprima aritenoidului. M tiroaritenoidian- se insera pe 1/3 inf a unghiului al cart tiroid si se indreapta post prez 2 fascicule: o patura externa form cu 3 fasciule rezp prin fasciculul tiroaritenoidian care se term pe marg sup a artienoidului, al doilea tiromembranos care se term pe refliul ariteno-epiglotic si este socotit m independent iar al 3lea la marg ant a cart epiglotic fasc tiroepiglotic socotit de asemenea m independent. Patura interna se term pe fata anterolat a apofizei vocale a m fiind un m gross i fiind considerat m independat, vocal. M aritenoidian- este singurul m nepereche care are fib transversal si oblice , o parte chiar separate m care se insera pe fetele post a celor 2 cartilaje.

M exstrinseci - form planul muscular al reg infrahioidiene. Sunt reprez prin sterntiroidian de pe manubruiul sternal si cartilajul costal, faringostafilin, tirohioidian continua spre hioid, stilofaringian si m constrictor inf al faringelui. Sunt autori care adauga la m extrinseci si un m al limbii, longitudinal sup care are si fb care vin de pe epiglota.